Caracteristicile Activitatii Economice a Orasului Pogoanele Si Rolul Lor In Organizarea Teritoriului

Capitolul 1 – Agricultura

1.1. Premisiile dezvoltării agricole

Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activităților agricole altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea, etc.), a patrimoniului cultural (tradiții si experiențe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social si crearea de noi specializări.

1.2. Mutațiile in structura agricolă in perioada de tranziție

Cultura plantelor este completată de cultura pepenilor, tradițională în această zonă a județului si care a ocupat din an în an suprafețe mari. Se cultivă, dar pe suprafețe mai restrânse si plante furajere, în special lucerna. Cultura legumelor a început să dețină si ea suprafețe arabile în creștere, desi se practică la nivel de gospodării.

Cele 189 ha de vie sunt în proprietate particulară si sunt reprezentate de soiurile hibride.

Producția de vin obținută este destinată exclusiv consumului din cadrul gospodăriilor. Cresterea animalelor s-a dezvoltat ca urmare a producțiilor bune de cereale, înregistrate anual. Totusi, majoritatea animalelor sunt crescute în gospodăriile private, obiectivele zootehnice existente la nivelul localității până în 1990 fiind scoase din uz.

1.3. Structura agriculturii și producției agricole

Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de 12.368 ha. Din această suprafață, 11.403 ha reprezintă terenurile agricole, iar 965 ha sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil – 10.318 ha, pășuni – 511 ha, vii – 189 ha, livezi – 1 ha.

Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri – 439 ha, ape – 61 ha, terenuri neproductive – 22 ha, drumuri – 207 ha, construcții – 236 ha.

Figura 1 – Harta utilizării terenurilor

Sursa: Corine Land Cover 2006

Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale – grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe – mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale.

Capitolul 2 – Activitățile industriale

2.1. Factori favorabili de apariție

Agricultura – În domeniul industrial predomină societățile cu profil agricol, producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare, precum rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de porcine, păsări dar mai ales ovine, caprine și bovine.

2.2. Activitatea industrială și diversificarea economică

Sectorul industrial are în acesti ani un aport de 5% la economia locală. Unitățile existente pe platforma industrială a orașului Pogoanele s-au desființat sau și-au redus activitatea.

Ramura industrială a economiei locale este reprezentată de cele două turnătorii de feroase și neferoase, care furnizează locuri de muncă pentru 40–60 de persoane, dar care nu au flux continuu de operare. De asemenea mai există unitatea de confecții și mici unități de prelucrare primară a produselor animaliere—carne, lână, lapte, mici ateliere ce produc mobilier la comandă, brutării, secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, secție drumuri cu stație bitum.

2.3. Restructurarea economica si modificarile intervenite dupa anii 90 in piata socialo-economica

Meșteșugurile tradiționale de la nivel comunal au dispărut de-a lungul timpului. În intravilan se află unitățile industriale alimentare Romagribuz, fabrica de brânzeturi Zguras, unitatea Bachus, moara mălai și făină, brutăria. În satul Căldărăști sunt moara și brutăria Agromec și un abator. De asemenea mai exista unitatea de confecții si mici unități de prelucrare primară a produselor animaliere – carne, lână, lapte, mici ateliere ce produc mobilier la comandă, brutării, secții de sifoane, unități de construcții civile, tâmplării metalice, etc.

2.4. Restrangerea activitatii si aparitiei fenomenului de somaj

Transformarea în așezare urbană a fost în dezavantajul localnicilor. Din 1989 și până în present, locuitorii nu au făcut decât să se zbată între o câmpie a Bărăganului cândva roditoare, dar acum stearpă din cauza lipsei banilor pentru cele necesare cultivării, lipsa locurilor de muncă și impozite mari, ca de oraș.

2.5. Procesul de privatizare si restructurare a industriei

Orașul Pogoanele a fost ales de o companie internațională pentru deschiderea unei fabrici de accesorii pentru Audi. Este vorba de un proiect amplu și o investiție de peste patru milioane de euro, ce va cuprinde la final cinci hale de producție. La început, sunt angajați 15 de localnici.

2.6. Evoluția numărului de salariați

Până în anul 1999 numărul salariaților era mult mai mare față de cel din prezent chiar dacă anual acest indice varia foarte mult, însă după această perioadă, numărul acestora a scăzut, dar până în anul 2012 se prezintă o tendință de ușoară creștere.

Astfel din 1991 până în 1999, anual existau peste 1000 de salariați cu excepția anilor 1995 și 1996 unde existau peste 900, media numărului calculat pe această perioadă fiind de 1305 de salariați după care în perioada următoare numărul salariaților în fiecare an nu trecea de 850 cu excepția anului 2012, unde s-a înregistrat numărul cel mai mare pe acest interval analizat (990), media perioadei respective fiind de 767, de aici reiese că numărul mediu al salariațiilor a scăzut cu 536. Acest fapt se datorează urbanizării, deoarece industria a avut de suferit și prin urmare taxele și impozitele au început să crească fapt ce a determinat ca unii salariați să-și dea demisia de la job-ul actual și să-și găsească fie în alte regiuni ale țării sau chiar în străinatate.

Figura 2 – sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Capitolul 3 – Impactul transporturilor asupra așezărilor umane

Figura 3 – Harta rețelei de infrastructură

Sursa datelor: www.openstreetmap.org

Figura 4 – Sursa datelor: Prelucare din figura 2

Orașul este așezat la intersecția drumurilor Urziceni-Brăila (drum ce face legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia. Orașul este situat la aproximativ 40 km de municipiul Buzău, iar partea sa sudică este străbătută de linia ferată ce leagă localitățile Urziceni și Făurei, aici fiind amplasată și gara Pogoanele (la 3 km de oraș).

Cel mai mult transporul are impact asupra comerțului cea ce înseamnă că Activitățile comerciale reprezintă 35% din economia orașului Pogoanele. Pe plan local funcționează 48 de unități, care comercializează în proporție de 80% produse alimentare și numai 20% bunuri de larg consum. De asemenea există și un depozit de en-gros, piață agroalimentară și piață orașenească alături de piața obor – saptamânal (duminica), benzinărie etc.

Capitolul 4 – Turismul, o alternativă de dezvoltare a așezărilor

4.1. Potențialul natural turistic

Este foarte redus, doarece zona studiată are o suprafață redusă (122 kmp) iar omogenitatea este foarte mare, acest fapt se explică prin următoarele afirmații:

– Relieful – Zona de studiu se află în Câmpia Bărăganului, mai precis în subunitatea Câmpul Pogoane. Din punct de vedere genetic zona se prezintă ca o câmpie de acumulare fluvio-lacustră acoperită cu loess motiv pentru care în partea nordică există forme de relief create prin procese eoliene reprezentate prin dunele de nisip, iar sectorul sudic este reprezentat de numeroase crovuri care pot fi inundate în cazuri de ploi excepționale, dintre toate formele de relief existente aici, acestea au potențialul turistic cel mai mare deoarece acestea crează un peisaj aparte mai ales când sunt umplute cu apă și dunele de nisip însă au o importanță mai redusă deoarece configurația acestora a fost puternic modificată de către intervențiile antropice

– Geologia – Este în strânsă legătură cu relieful, tot substratul geologic superficial este de vârstă cuaternară, acestea fiind reprezentate de depozitele eoliene motiv pentru care există dune de nisip și crovurile care se formează doar în depozite loessoide. Din punct de vedere tectono-structural zona se suprapune peste Platforma Sud-Dobrogeană de vârstă proterozoică.

– Clima – Din acest punct de vedere orașul Pogoanele se situează într-o zonă cu influnețe de ariditate generate mai ales de Anticilonul Est-Europrean.Dintre toate elementele climatice radiația solară are potențialul cel mai mare deoarece poate fi folosită pentru helioterapie. Tempera medie anuală este cuprinsă între 10-11 ºC, precipitațiile anuale au valori cuprinse între 400-500 mm/an, umezeala fiind cuprinsă între 70-80%.

– Hidrografia – Aici nu există ape de suprafață, doar organisme hidrologice temporare, dar apele subterane sunt bogate și sunt valorficate atât în alimentație cât și pentru activitățile economice.

– Vegetația – Predomină stepa și silvostepa însă acestea sunt ocupate în cea mai mare de către terenurile agricole și suprafețele antropice. Potențialul cel mai ridicat o au pâlcurile de pădure rămase, acestea sunt reprezentate de specii precum: stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr. Cea mai întinsă suprafață forestieră este Pădurea Călțuna, este folosită din punct de vedere turistic pentru activități de recreere dar și pentru agrement.

– Solurile – Fiind zonă de câmpie acestea au un potențial mare datorită gradului mare de fertilitate și pot fi valorificate în agroturism. Aici există doar cernoziomuri care la rândul lor se împarte în mai multe subtipuri, cele mai reprezentative fiind cernoziomurile cambice care sunt dezvoltate pe depozitele eoliene menționate anterior și au în cea mai mare partea caracter freatic. În partea de nord există o fâșie unde există soluri halomorfe dintre acestea se remarcă solonețurile și soloceancurile dezvoltate pe roci continentale și sunt foarte puternic gleizate și pot prezenta pericol de exces de apă dacă nu există drenaj artificial.

Figura 5 – Harta pedologică

Prelucrare de pe *** (1978), Harta solurilor, ICPA,

4.2. Potențialul antropic

Are un potențial redus doarece există puține obiective turistice antropice, acestea sunt următoarele:

Cinematograful – au fost difuzate de a lungul timpului filme de mare succes, precum Avatar de James Cameron, însă este cunoscut mai ales pentru filmele indiene și filmele americane cu precadere cele făcute în anii 1970-1980.

Figura 6 – Cinematograful

Sursa: http://pogoanele.blogspot.ro/

Închisoara GLP – chiar daca a fost închisă în anul 1991 și astăzi este un loc pustiu, ea poate fi valorficată ca un muzeu deoarece acestea are o istorie fascinantă. Criminalul în serie este Ion Rîmaru, care a murit în 1971. El este înmormântat în curtea cimitirului închisorii. În aceeași curte, a fost ucis cu sânge rece de niște soldați anonimi. La câțiva metri distanță, aceiași soldați au ucis pe mareșalul Ion Antonescu în 1946, anul nașterii lui Rîmaru. Trupul său a fost păstrat pentru studii științifice. Despre această închisoare se spune că a fost cea mai securizată din România și că nimeni nu a scapat viu de aici.

Gara CFR Pogoanele

Pogoanele

Biserica Sfinții Voievozi din Pogoanele a fost ridicată in anul 1878. După 1990 aceasta a intrat intr-un amplu proces de refacere. Pentru intreaga activitate depusă până in prezent, parintele paroh a primit rangul de iconom stavrofor. Lucrările au fost realizate cu sprijinul enoriașilor și al Consiliului Parohial, precum și al autorităților locale.

4.3. Infrastructura turistică

Drumul național DN 2C face legătura cu lacul Amara din județul Ialomița și cu E85. Celelalte drumuri nu fac legatură cu atracții turistice de mare anvergură de aici reiese ca infrastructura turistică este foarte slabă.

4.4. Tipuri de turism practicate

– Agroturism – are un potențial mare dar nu este valorificat, în această categorie se pot practica plimbarea cu căruța.

– Turismul de recreere – se pot organiza campinguri în jurul pădurilor

– Turism cingenetic – se poate practica vânătoarea de diverse păsări și de iepuri.

– Turism urban – se organizează diverse serbări, cea mai cunoscută este aniversarea orașului care se sărbătorește pe data de 28 septembrie.

– Turism religios – se țin diverse slujbe în Biserica Sfinții Voievozi, unde anual vin creștini din toată țara.

– Turism sportiv – Se pot desfășura anual diverse campionate de fotbal de tineret unde participă jucători atât din oraș cât și din localitățile învecinate, deasemenea se poate practica și ciclismul.

– Turism cultural – este dat de cinematograf și de căminul cultural

Capitolul 5 – Analiza SWOT

Capitolul 6 – Strategii de dezvoltare locală

Acestea sunt incluse în următoarele proiecte, acestea fiind detaliate în Strategia de dezvoltare locală a orasului Pogoanele 2007 – 2013, însă este vizat și anul 2015

6.1. Capacitate instituțională

– Realizarea unei asociații de dezvoltare intercomunitară culocalitățile Smeeni, Brădeanu, Glodeanu-Silistea, Scutelnici, Padina, rusețu, Largu, Luciu conform art. 11 al Legii 286 din 6 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

– Reabilitarea clădirii Primăriei

– înființarea unui Serviciu de Integrare Europeană în cadrul Primăriei

– Realizarea unei baze de date integrate la nivelul orasului;

– Dezvoltarea unui sistem informatic de circulație a documentelor interne si externe între autoritatea publică si cetățeni si autoritatea publică si diferitele niveluri decizionale;

– Asigurarea accesului la informație pentru cetățeni prin introducerea softurilor de tip tip „info-chiosc”;

6.2. Infrastructura

– Asfaltarea si modernizarea variantei ocolitoare a orasului

– Realizarea unui sistem de transport public urban si urban-rural sau urban-urban

– Reabilitarea si modernizarea drumurilor locale si comunale

– Amenajarea de trotuare si parcări

– Reabilitarea DJ 203 C Pogoanele – Brădeanu si DJ 2031 Cilibia –Pogoanele

– Studiu privind realizarea unui centru de sănătate multifuncțional în incinta clădirii destinate în prezent dispensarului medical orăsenesc

– Dotarea si echiparea centrului de sănătate multifuncțional

– Realizarea unui sistem de îngrijire la domiciliu pentru persoanele dezavantajate (persoane în vârstă sau cu dizabilități), în contextul în care un studiu diagnostic în domeniul social relevă acest aspect

– Realizarea de centre de asistență socială pentru copiii care necesită instituționalizare, în contextul în care un studiu diagnostic în domeniul social relevă acest aspect

– Realizarea unui campus educațional în orasul Pogoanele care să deservească orasul si localitățile rurale învecinate având ca bază Scoala de Arte si Meserii; acesta va implica reabilitarea Scolii de Arte si Meserii si adaptarea cursurilor Scolii de Arte si Meserii la nevoile reale ale pieței fortei de muncă din orasul Pogoanele si zona aferentă;

– Reabilitarea si dotarea Casei de Cultură

– Reabilitarea Scolii de Arte si Meserii

– Reabilitarea Scolii Generale Căldăresti

– Reabilitarea Liceului Pogoanele si a Sălii de sport

– Reabilitarea Scolii Generale nr. 3

– Dotarea unităților de învățământ cu mobilier si echipamente scolare

– Diversificarea activităților extrascolare desfăsurate în cadrul “Clubului Copiilor”;

– Extinderea accesului la tehnologiile moderne informaționale si de comunicații pentru unitățile scolare si extrascolare;

– Realizarea de locuințe sociale pentru tineret;

– Finalizarea construcțiilor tip P+4 începute în zona centrală a orasului

– Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe

– Extinderea rețelei de iluminat public

– Extinderea spațiilor verzi

– Amenajarea unui spațiu de agrement

6.3. Mediul

– Amenajarea de rigole pentru scurgerea apei pluviale

– Extinderea rețelei de canalizare la nivelul întregii localități

– Reabilitarea si modernizarea stației de epurare

– Modernizarea stației de tratare a apei potabile

– Extinderea rețelei de alimentare cu apă la nivelul întregii localități si reabilitarea rețelei existente

– Organizarea de campanii de constientizare si dezvoltare a voluntariatului în vederea cresterii receptivității cu privire la importanța gestionării durabile a apei

– Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate corespunzătoare

– Realizarea unui sistem de colectare selectivă si transport al deseurilor

– Construirea unei stații de transfer al deseurilor

6.4. Dezvoltarea economică

– Regenerarea zonei industriale în sensul valorificării potențialului de productie agro-alimentară, prin realizarea unei structuri de dezvoltare a afacerilor care să valorifice potențialul agricol al întregii zone;

– Crearea unui centru de instruire profesională si consultanță pentru producătorii agricoli din zona orasului Pogoanele;

– Realizarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unui centru industrial orientat spre producție agroalimentară care să deservească zona asociației de dezvoltare intercomunitară;

Concluzii

Din punct meu de vedere localitatea ar fi trebuit să rămână la stadiul de comună, deoarece principalele activități sunt cele agricole. Ca această ramură a economiei să prospere, taxele și impozitele trebuie să fie cât mai mici, deoarece piața de desfacere a produselor agricole se face mult mai ușor. Tranformarea în oraș a dus la foarte multe dezavantaje, în primul rând, taxele și impozitele au crescut care la rândul lor generează efecte adverse atât pentru societate cât și pentru celelalte activități economice. Ca o comună să devină oraș trebuie să fie îndeplinite mai multe condiții, în acea perioadă când a avut loc această transormare nu s-au ținiut cont de aceste aspecte de aici a rezultat faptul că industria a scăzut și ca prin urmare și numărul salariaților a sczăut ducând astfel la o creștete a ratei șomajului, după părerea mea ar fi trebuit ca această tranformare să aducă foarte multe avantaje din punct de vedere economic.

Nici turismul nu aduce prea multe avantaje în dezvoltarea teritoriului, singura formă de turism care ar trebui valorificată ar fi agroturismul dar și turismul de agrement ar avea șanse să se dezvoltă. Deasemenea și turismul cultural ar avea șanse să revină la viață, aceas fapt necesită reabilitarea obiectivelor antropice și puse din nou în funcțiune.

În acest fel s-au adaptat mai multe strategii de dezvoltare însă din lipsa fondurilor prea puține din cele menționate anterior au fost îndeplinite. Ar trebui cel mai mult să se investească în infrastructură în așa fel încât relația economică cu celelalte localități învecinate să prospere din ce în ce mai mult.

Ca o ultimă concluzie, dezvoltarea activităților agricole și a industriei prelucrătoare a produselor agricole ar fi prioritatea numărul unu, în acest mod, numărul angajaiților ar crește foarte mult și bineînțeles rata șomajului ar scadea considerabil. Deasemenea Pogoanele ar putea deveni centru economic bazat pe agricultură atât la nivelul județului Buzău cât și la nivel regional, prin urmare ar putea devenii și un pol agricol național și ar atrage forța de muncă și din celelalte județe învecinate, în acest fel dacă s-ar reuși acest lucru, întreaga economie a orașului ar putea să se dezvolte în mod considerabil. Ca să se întâmple acest fapt ar fi nevoie de investitii în canale de irigație și în utilaje de înaltă tehnologie însă ar reprezenta un cost imens.

Reusrse bibliografice

Materiale cartografice:

*** (1964), Harta Geologică a României, scara 1:200.000, Institutul Geologic al României, București

***(1973-1979), Atlas R.S. România, Institutul de Geografie, Editura Academiei, București

*** (1978), Harta solurilor, ICPA

*** (1982), Harta topografică a României, scara 1:25.000, R.S.R., Direcția Topografică Militară, Ediția a II-a, MApN, București.

*** (2006), Corine Land Cover

Resurse online

Strategia de dezvoltare locală a orasului Pogoanele 2007 – 2013

http://adevarul.ro/locale/buzau/cel-mai-mic-oras-buzau-pogoanele-fost-comuna-1989-1_552231a8448e03c0fd4304e5/index.html

www.openstreetmap.org

www.maps.google.com

http://basilica.ro/hramul-bisericii-parohiei-buzoiene-pogoanele-ii-101829.html

http://www.noutati-ortodoxe.ro/tarnosirea-bisericii-parohiei-pogoanele-ii_l13873_p0.html

http://pogoanele.blogspot.ro/

http://pogoanele.merstren.ro/Gara_CFR_Pogoanele/Gara15686.aspx