Caracteristici Generale Si Incadrarea In Teritoriu

Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei, fiind un important generator Turismul de tratament ocupă o poziție deosebită în cadrul turismului intern și internațional, cura balneară având funcții complexe ce pot fi adaptate la toate cerințele științei medicale datorită faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează așa numitele “boli ale civilizației”. Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât și în țara noastră, se înregistrează o creștere de viață, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul urban, conducând la apariția a noi aspecte ale morbidității populației.

În asemenea condiții, vacanțele de sănătate și respectiv curele balneo-climaterice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătății, un instrument prin care se pot realiza obiective multiple și complexe.

Factorii terapeutici naturali sunt considerați în prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, în unele stațiuni fiind indispesabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte profilactice, terapeutice și de recuperare, iar pe de altă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice, medicamentoase.

Tema „Potențialul turistic al Stațiunii Sovata” reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de potențialul natural: relief, climă, hidrografie, vegetația și fauna, cât și aspecte legate de potențialul antropic și balneoturistic al regiunii situate în partea vestică a Munților Gurghiu, pe cursul superior al râului Târnava Mică.

Lucrarea își propune o analiză pentru cunoașterea geografică, cu scopul înțelegerii elementelor naturale ce influențează procesul de turism. Alegerea temei a fost determinată de frumusețile zonei cât și de propietățile lacurilor sărate și ale namolului sapropelic și de unicitatea Lacului Ursu.

Prin elaborarea lucrării s-a căutat descrierea aspectelor esențiale realizării unui studiu turistic privind puterea de atracție a unor elemente naturale, dar și relația om – natură văzută din perspectivă turistică.

Elementele principale în realizarea lucrării sunt factorul geografic, văzut ca potențial turistic, și factorul uman, privit ca un consumator. Ambii generează procesul de turism iar unul dintre ele e factorul esențial în desfășurarea acestuia.

La baza lucrării stau informații din diferite surse bibliografice, informații cu caracter geografic, turistic, dar și materiale cartografice și fotografice ale regiunii studiate cât și o analiză SWOT.

CAPITOLUL I – CARACTERISTICI GENERALE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

Sovata este un oraș aflat pe cursul superior al râului Târnava Mica și se încadrează în

Depresiunea Sovata-Praid, unitate ce aparține depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podișului Târnavelor, care fac legătura cu lanțul eruptiv Gurghiu – Harghita. Bazinul Sovata este o depresiune dezvoltată în axa unui anticlinal diapir, fiind modelată subaerian și rezultată în urma procesului de adâncire epigenetică a Târnavei Mici și a afluenților săi în cuta anticlinală diapiră.

Stațiunea Sovata este delimitată la vest de dealul Bichiș cu altitudine de 1080 m, ce face parte dintr-un aliniament de sinclinale suspendate, alături de dealurile Șiclod și Firtuș. La nord este încadrată de Dealul Cireșul de 912 m, iar spre est de Dealul Stejarului de 649 m. Aceste dealuri sunt dominate de Masivul Seaca cu altitudinea de 1777 m, ce aparține Munților Gurghiului. Pâraiele Sebeș, Iuhod și Sovata izvorâte din acest masiv, delimitează stațiunea spre sud și spre nord-est, toate fiind afluenți ai Târnavei Mici.

Din punct de vedere morfologic, relieful este determinat de faptul că factorii de modelare au acționat asupra a două formațiuni foarte diferite petrografic. Formațiunea sedimentară, în care predomină argilele marnoase și marne, alternând cu nisipuri și gresii, fiind străbatută de masivul diapir de sare,iar formațiunea vulcanogen-sedimentară este reprezentată prin aglomeratele vulcanice.

Scurt istoric al stațiunii Sovata

Sovata este cunoscută încă din vremea romanilor care exploatau sarea de aici. Prima mențiune documentară insă datează din anul 1597 când sunt menționate efectele benefice ale apelor din zona asupra organismului uman. Alte dovezi indică existența localității din 1581, astfel conform unei scrisori trimise principelui Transilvaniei de la acea vreme, pe câmpul de la Sovata existau 16 familii iar acesta aparținea unei familii de nobili secui pe nume Szovat, de unde provine și numele localității. Sovata este declarată statiune în anul 1884 iar în 1952 primește titlul de oraș, în zilele noastre având aproximativ 10000 locuitori și 4 localități în subordine: Căpeți, Ilieși, Săcădat, Sărățeni. A fost atestată ca stațiune balneară in anul 1901, iar în anul 1902 a obținut autorizația de folosire în scopuri terapeutice a apelor sărate ale lacurilor si izvoarelor.

CAPITOLUL II – POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII SOVATA

2.1. Potențialul turistic natural

În zona stațiunii Sovata componentele cadrului natural și cele ale cadrului antropic se îmbină în mod echilibrat, realizând peisaje geografice de interes turistic care duc la diversificarea formelor de turism care se pot practica, rezultând în final caracteristica principală a turismului din zona Depresiunii Sovata.

2.1.1. Potențialul turistic al reliefului

Așezată la poalele munților Gurghiului, pe valea Târnavei Mici, cu un potențial balnear și terapeutic recunoscute în țară și în afara hotarelor țării, orașul Sovata și stațiunea Băile Sovata reprezintă unul din elementele principale care recomandă județul Mureș ca destinație turistică. Se încadrează parțial în depresiunea Sovata-Praid, unitate ce aparține depresiunilor de tip subcarpatic din estul Podișului Târnavelor, depresiuni care fac legătura cu lanțul eruptiv Gurghiu – Harghita. Bazinul Sovata este o depresiune dezvoltată în axa unui anticlinal diapir, fiind modelată subaerian; a rezultat în urma procesului de adâncire epigenetică a Târnavei Mici și a afluenților săi în cuta anticlinală diapiră.

Stațiunea este mărginită la vest de dealul Bichiș (Becheci) cu altitudine de 1080 m, ce face parte dintr-un aliniament de sinclinale suspendate, alături de dealurile Șiclod și Firtuș. La nord este încadrată de Dealul Cireșul (912 m), iar spre est de Dealul Stejarului (649 m). Aceste dealuri sunt dominate de Masivul Seaca (1777 m), aparținând Munților Gurghiului. Pâraiele izvorâte din acest masiv, Sebeș, Iuhod și Sovata, mărginesc stațiunea spre sud și spre nord-est, toate fiind afluente ale Târnavei Mici.

Caracterul morfologic al reliefului este determinat de faptul că factorii de modelare au acționat asupra a două formațiuni foarte diferite petrografic:

• Formațiunea sedimentară, în care predomină argilele marnoase și marne, alternând cu

nisipuri și gresii, fiind străpunsă de masivul diapir de sare.

• Formațiunea vulcanogen-sedimentară, reprezentată prin aglomeratele vulcanice.

Un rol determinant în apariția și dezvoltarea Stațiunii Balneoclimaterice Sovata l-au avut prezența lacurilor sărate (Ursu, Roșu, Verde, Aluniș, Mierlei și Negru) și condițiile climaterice favorabile.

2.1.2. Potențialul turistic al apelor

Orașul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluența p. Sovata cu r. Târnava Mică, pe valea Sovata și afluenți, cât și pe valea Sebeș, care la rândul său este afluent de ord. I. al r. Târnava Mică. Rețeaua hidrografică este foarte deasă, cu debite permanente și caracter puțin torențial. Cursurile de apă ce străbat intravilanul localității sunt p. Sovata Mică (Săcădat), p. Răchitiș, p.Rostás, p Kisbükk, p. Sărat, P. Ghera, p. Vâlceaua Băilor, p. Sebeș, respectiv p. Iuhod. O particularitate a rețelei hidrografice o reprezintă existența canalului Morii pe o lungime de 2,3 km, paralel cu valea Sovata1

. Canalul, săpat de localnici cu un secol în urmă alimenta cu apă morile înșirate de-a lungul ei cu ajutorul unui baraj, care după fiecare viitură fusese reconstruit. După viitura din 1970 nu a mai fost reconstruit, și chiar o parte din canal a fost desființat în urma ridicării cartierului Eminescu II. Actualmente canalul rămas are funcția de colector al apelor uzate menajere din gospodăriile limitrofe, respectiv are funcție de tampon în fața torenților ce coboară de pe versant.

O altă particularitate a rețelei hidrografice este legată de p. Sebeș. În partea de aval a văii, ce are formă de evantai, mult lărgită, se învecinează cu valea p. Iuhod. Datorită pantelor scăzute valea Sebeș se bifurcă, o parte curge spre p. Iuhod, cealaltă urmărește poalele versantului drept (fiind denumit de localnici Patak Major), confluând după parcurgerea intravilanului cu p.Sovata, în amonte cu 250 m de confluența acestuia cu canalul Morii.

Un aspect deosebit al rețelei hidrografice îl reprezintă existența lacurilor sărate pe teritoriul actual al stațiunii balneoclimaterice.

Lacurile sărate de origine carstosalină (dizolvare a sării și tasarea materialului de deasupra) formate pe diapirul de la Sovata sunt lacurile Roșu, Verde, Ursu și Aluniș (drenate de Pârâul Sărat), la care se adaugă și bazinetele izolate ce au la origine doline de dizolvare și tasare: Lacu Mierlei, Lacul Șerpilor (actualmente o mlaștină eutrofă) și Lacul Dulce (colmatat).

Singurul lac de origine antroposalină este Lacul Negru, situat în partea sudică a Muntelui de Sare.

Amonte de Lacul Ursu au fost amenajate două lacuri cu apă dulce pentru agrement și pescuit, Lacul Paraschiva și Lacul Tineretului, drenat în 1997 din cauza accelerării dizolvării sării și a infiltrațiilor tot mai mari de apă dulce spre sistemul lacurilor sărate.

2.1.3. Potențialul turistic al climei

Orașul și stațiunea se situează la altitudinea medie de 530 m (cel mai scăzut punct la 432 m, cel mai înalt la peste 1700 m), iar clima are caracter temperat influențat și de climă subalpină ale munților înconjurători. Temperatura medie anuală este de 8,6 grade Celsius, temperatura medie a lunii august fiind de 18,7 grade, iar a lunii ianuarie de – 3,4 grade.

Presiunea atmosferică este de 735 mmHg în ianuarie și 729,6 mmHg în aprilie, umiditatea relativă a aerului variind între 55-85%. Cantitatea anuală a precipitațiilor este de 755 mm, cea mai aridă lună fiind septembrie cu 32,3mm/mp.

Durata strălucirii soarelui însumează o medie anuală de 1850 ore. Regimul eolian este moderat, cu viteza medie de 10 m/s. Anual se înregistrează 113 zile cu vânt, dar numai 9 zile în care viteza vântului depășește 35km/h. Direcția predominantă a vânturilor este dinspre NE și NV, primăvara fiind vânturi frecvente și din direcția SE.

Aerul este curat, foarte bine oxigenat, conținând în cantități mare ioni negativi. În general zilele cu ninsori sunt în număr de 25-30, iar durata stratului de zăpadă este de cca 70 zile. Datorită condițiilor favorabile din punct de vedere petrografic (existența nisipului, conglomerate, argile, etc), al climei și a factorilor biogeografici, se acumulează cantități mari de ape subterane, iar scurgerea este ridicată. Acestea participă la transformările geologice în structura întregii zone, prin modelarea, spălarea rocilor de sare.

2.1.3.1. Fenomene de risc climatic

Parametri climatici analizați pentru zona Depresiunii Sovata nu reprezintă factori restrictivi în desfășurarea activităților sau tipurilor de turism decât în măsura în care manifestările lor extreme, asociate cu fenomene secundare, pot determina apariția fenomenelor de risc climatic. Cele mai frecvente pot să apară în perioada rece a anului precum: frigul, inversiunile termice, stratul de zăpadă, dar și în cea caldă: căldura excesivă, furtunile, grindina.

Doar în perioada rece a anului temperaturile scăzute au caracter de risc climatic și doar atunci când valorile minime absolute sunt foarte coborâte. În general, valorile minime influențează confortul bioclimatic al populației pe perioada de iarnă și implicit au influență și asupra activităților și tipurilor de turism practicate în zonă. Iarna se reduce semnificativ fluxul turistic, cu excepția zonei Sovata unde există amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Perioadele cu călduri excesive sunt caracteristice în lunile de vară iulie-august, și pot fi un factor restrictiv pentru activitățile turistice din zonă.

Un alt parametru care poate induce riscuri climatice îl reprezintă precipitațiile torențiale, cantitățile maxime înregistrate în 24 de ore indicând intensitatea cu care acestea se manifestă și posibilele urmări ale acțiunii apei asupra celorlalte componente ale mediului. Aceste precipitații, deși au un caracter torențial, au influență relativ redusă asupra desfășurării activităților turistice pentru că durează în general o perioadă scurtă de timp, efectul lor secundar este mai vizibil și cu urmări mai puternice asupra elementelor mediului.

Ca risc climatic poate fi catalogată și ceața, mai ales când se produce pe culoarele de vale intens circulate și când are o durată mai mare de timp.

2.1.4. Potențialul turistic biogeografic

Învelișul biogeografic s-a dezvoltat în strânsă dependență de condițiile morfologice și climatice specifice ținuturilor Depresiunii Sovata și reprezintă un valoros potențial turistic și pentru că se asociază de regulă cu alte elemente ale peisajului geografic, dând astfel o imagine de ansamblu a resurselor turistice naturale care pot fi exploatate turistic.

2.1.4.1. Vegetația

În arealul studiat învelișul vegetal dominant este cel de pădure în alternanță cu pajiști secundare, instalate mai ales prin defrișările masive în secolele trecute pentru obținerea de terenuri agricole sau suprafețe pentru pășunat. Prin caracteristicile sale, pădurea are un important rol geoecologic concretizat în purificarea aerului, asigurarea umidității din atmosferă, reglarea manifestărilor extreme ale elementelor meteorologice, atenuarea viiturilor, fixarea solurilor, diminuarea poluării, adăpostirea faunei.

Stratul subțire de sol argilos în amestec cu gresie nisipoasă care acoperă masivul de sare face posibilă existența pădurii seculare cu vegetație foarte bogată. Acest fenomen este deosebit, întrucât terenurile sărate sunt de regulă pustii, cu vegetație halofită slab dezvoltată. Acest fenomen unic este coexistența sării, a solului sărat și a pădurii. În stratul relativ subțire de sol se ancorează rădăcinile speciilor lemnoase cele mai des întâlnite: stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea) – în proporție de 37.61%, fagul (Fagus syilvatica) – 26.41%, carpenul (Carpinus betulus)- 34.25%. În anumite locuri întâlnim și molizi (Picea abies)- 1.71% cât și pini (Pinus silvestris, Pinus nigra). Molizii dar și exemplarele foioase ajung la dimensiuni considerabile. Astfel nu sunt rare exemplare de stejar cu dimensiuni de peste 1 m diametru și molizi cu diametru de peste 60-70 cm. Alte specii lemnoase în amestec cu cele amintite sunt: cireșul sălbatic (Cerasus avium), plopul tremurător (Populus tremula), mărul pădureț (Malus sylvestris), cornul (Corus mas), sângerul (Cornus sanguinea), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Coryllus avellana), frasinul (Fraxinus excelsior), jugastrul (Acer campestre), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). Dintre speciile lemnoase cățărătoare amintim curpenul (Clematis vitalba) și iedera (Hedera helix).

Surprinzător de bogată și abundentă este vegetația ierboasă a pădurilor. În luna iulie solul este acoperit în proporție de 25-40% de un covor ierbos, care cuprinde 30-35 de specii. Alături de speciile obișnuite, ca Urtica dioica, Chelidonium majus, Taraxacum officinale, remarcăm și prezența unor flori endemice, ca lăptucul oii (Telekia speciosa – endemism intracarpatin) și specii rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus) și crinul de pădure (Lilium martagon).

Numărul mare de specii valoroase din punct de vedere economic și științific existent în pădurile din arealul studiat sporește interesul pentru cunoaștere, ceea ce duce în final la creșterea rolului de resursă atractivă pentru vegetație, în general și pentru pădure, în special.

2.1.4.2. Fauna

Fauna terestră și acvatică, din punct de vedere turistic, prezintă o importanță deosebită prin diversitatea speciilor de animale întâlnite și mai ales prin valoarea lor cinegetică (multe trofee premiate internațional) și științifică (elemente rare, cu valoare științifică ridicată).

Fauna este caracteristică pădurilor de cvercinee din zona dealurilor mijlocii. În zonele adiacente se pot întâlni carnivorele mari: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx). Dintre carnivore ursul poate coborî chiar pe teritoriul ariei protejate când zona nu este aglomerată de turiști. Căpriorul (Capreolus capreolus) pătrunde frecvent și pe teritoriul ariei protejate, cerbul comun (Cervus elaphus) găsindu-se în zonele adiacente. Alte specii ce se regăsesc în această zonă: mistrețul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de copac (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis sylvestris), etc. Ornitofauna este bogată, putând întâlni speciile comune ca mierla (Turdus merula), pițigoi (Parus), Nucifraga cariocatactes, Coracias garullus, Cuculus canorus, iar dintre răpitoare Buteo buteo, Pernis apivorus, cocoșul de munte (Tetrao urogallus). Cocoșul de munte a pierdut circa 30% din populație din simpla cauză, că se ferește de arealele aglomerate, zgomotoase. În Munții Gurghiu cocoșul de munte s-a retras la limita superioară a habitatelor forestiere, mai ales de molid. Acest indiciu este un semnal de alarmă, deoarece dezvoltarea turismului, a activităților de extragere a pietrei în carieră din zonă va duce la dispariția forțatăa cocoșului de munte, nemaiavând habitate unde să se refugieze. Specia fost introdusă pe lista roșie a IUCN (International Union for Conservation of Nature).

Dintre reptile au fost observate șopârla de munte (Lacerta viridis), și diferite specii de șerpi. Fauna acvatică se restrânge la fauna specifică lacurilor sărate, respectiv la fauna pârâurilor de munte, acestea, având debite constante, pante abrupte, adăpostesc numeroase specii de pești specifice pârâurilor repezi de munte: păstrăvul (Salmo Trutta fario), care este prezent și în cele căteva crescătorii din văile învecinate orașului.

Pentru ocrotirea speciilor de faună aflate în pericol s-au creat areale de protecție în care activitățile antropice și turistice sunt relativ dirijate sau au un impact mai mic.

2.1.4.3. Arii protejate

Aria protejată “Lacul Ursu și arboretele pe sărături” este situată pe teritoriul intravilan al orașului Sovata, în stațiunea turistică. Aria este definită ca rezervație naturală de interes național conform Legii 462/2001- privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Suprafața ei este de 79 ha, din care 73,3 ha pădure și 5,7 ha suprafețe acvatice. Are ca obiective de conservare și protecție lacurile Ursu, Aluniș, Roșu, Verde, Mierlei și Paraschiva,respectiv pădurea situată pe substraturile saline adiacente acestor lacuri. Aria protejată se află în custodia Primăriei Orașului Sovata și Direcția Silvică Mureș – Ocol Silvic Sovata. Zona protejată este în vecinătatea Lacului Ursu, punct turistic intens vizitat. Din această cauză mamiferele mari nu sunt reprezentate, dar restul faunei este cea caracteristică pădurilor de cvercinee din zona dealurilor mijlocii.

Parcul Natural Seaca estesituat în Ibănești, Sovata. Pădurile sunt situate în Munții Gurghiului din grupa central-vestică a Carpaților Orientali. Unitatea geomorfologică dominantă în această zonă este versantul – configurația terenului fiind în cea mai mare parte ondulată. Ecosistemul determinant al ariei protejate este cel forestier. Pădurile sunt caracteristice etajului fitoclimatic al munților mijlocii, tipul predominant fiind cel montan de molidișuri în proporții de 65%. Ca formații forestiere predomină molidișurile pure – 68%, urmate de amestecuri de molid, brad și fag – 22% și molideto-făgetele – 9%. Extinderea pădurilor artificiale a fost posibilă datorită politicii de extindere a rășinoaselor din regimul trecut. Pădurile de limită fiind caracterizate printr-o deosebită fragilitate ecologică și îndeplinind funcții multiple: antierozionale, hidrologice, climatic, au fost amenajate în regim de conservare deosebită. Pădurile de interes științific și de ocrotire al genofondului și ecofondului forestier sunt reprezentate de arboretele considerate rezervații pentru producerea de semințe forestiere, respectiv de pădurile destinate ocrotirii cocoșului de munte.

2.2. Potențialul balneoturistic

Sovata are unul dintre cele mai extraordinare lacuri heliotermale, Lacul Ursu. Apa acestui lac nu este mai rece la adâncime decât la suprafață, așa cum se întâmpla în cazul lacurilor obișnuite. Temperatura apei crește odată cu adâncimea, astfel încât apa din adânc este mai caldă decât cea de la suprafață. Apa lacului este sărată și împreună cu nămolul sapropelic este deosebit de eficientă în tratarea afecțiunilor ginecologice, a reumatismului și a afecțiunilor nervoase periferice.

Lacurile Ursu, Aluniș, Roșu, Verde, Mierlei, Sarat, Șerpilor, Berț și Dulce s-au format pe cale naturală, fiind de origine carstosalină, iar Lacul Negru este de origine antroposalină, luând naștere într-o minâ părăsită, datând din vremea romanilor.

Fenomenul de disoluție a sării, activat de infiltrația și permeabilitatea mare a depozitelor de cuvertură, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul dolinelor, poliilor, pîlniilor de sufoziune și chiar a depresiunilor de prăbușire

Lacul Ursueste cel mai mare lac sărat , heliotermal din România, cu o suprafață de 4 ha, circumferința de 1180 metri și o adâncime maximă ce depășește 18 metri. S-a format în perioada 1875-1880 în urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice și hidrologice, prin dizolvarea treptată a masivului de sare de către pâraiele Auriu și Criș-Toplița, urmată de surparea terenului. Golul rezultat a fost umplut de cele două pârâiașe, într-o perioadăde aproximativ 5 ani, luând naștere actualul lac cu o formă asemănătoare unei piei de urs întinse, de unde a căpătat și denumirea sa.

După formarea Lacului Ursu, adică dupa ce fenomenul hidric și structura salinității s-au conturat, soarele a început să încalzească apa sărată din el. Acest lucru a fost observat de oameni, care s-au gîndit să folosească apa caldă a lacurilor ca factor terapeutic.

Pentru Lacul Ursu asupra căruia au fost efectuate printre cele mai vechi măsurători, se poate observa și o evoluție în timp îndelungat a fenomenului helioterm. Astfel, dacă în trecut, după unele observații temperatura cea mai ridicată a apei a fost de peste 60°C sau chiar peste 70°C, în prezent valorile maxime fiind în jur de 40°C.

Cauza principală se presupune a fi exploatarea prea intensă a apelor prin numărul mare de scăldători și folosirea lor în cadrul bazelor de tratament. Din Lacul Ursu până nu demult se capta un debit important care era restituit amplificat, cu o salinitate redusă, fapt ce conducea la perturbarea stratificației naturale a apelor. La modificarea stratificației apei se pare că ar fi dus și existența unor infiltrații din Lacul Tineretului, situat amonte, ulterior acest lac cu apă dulce fiind drenat.

Prin unicitatea sa, Lacul Ursu a impus măsuri speciale pentru menținerea fenomenului de heliotermie, programul de balneație fiind atent controlat, cu o pauză de două ore (între 13:oo–15:oo) cu scopul de a facilita reașezarea firească a straturilor.

Cu toate că intervalul de două ore este insuficient pentru refacerea distribuției normale a straturilor, se consideră că pauza este binevenită, astfel împiedicând un amestec mecanic excesiv al apelor care s-ar produce în cazul unei perioade îndelungate de balneație. Aceasta este mai mult o măsură de prevenire decât una care să remediaze efectul scăldatului.

Apa dizolvă în continuare sarea din masivul de sare, astfel salinitatea Lacului Ursu prezintă o variație mare în funcție de adâncime: 0-2 m până la 100 g/l, de la 2 metri până la fundul apei 220-300 g/l. Apa dulce a pârâurilor Auriu și Toplița, având densitatea specifică mai redusă decât apa sărată, se menține la suprafață și acționează ca izolator termic: permite trecerea radiațiilor solare care încălzesc straturile de apă sărată din interior,dar totodată previne pierderea căldurii acumulate, acest fenomen fiind cunoscut sub denumirea de heliotermie.

Lacul Aluniș se situează la o distanță de 60 metri de limita vestică a Lacului Ursu. Geneza acestui lac este strâns legată de cea a Lacului Ursu: surplusul de apă din Lacul Ursu s-a scurs spre vest, într-o altă dolină carstosalină, care prăbușindu-se, a dat naștere Lacului Aluniș. Suprafața lacului este de 0,37 hectare, adâncimea maximă de 6,4 metri, oglinda apei se află cu circa 4 metri sub nivelul Lacului Ursu.

Surplusul de apă al lacului se scurge prin Valea Frumoasă și Pârâul Sărat, ajungândîn pârâul Sovata. Concentrația de sare este mai redusă, totodată și fenomenul heliotermiei este mai slabă, aici neexistând stratificarea apei caracteristic Lacului Ursu.

Lacurile Roșu șiVerde sunt situate în partea nord-vestică a Lacului Ursu, într-o vale lungă de aprox. 120 metri.Aceste două lacuri, legate între ele, au luat naștere în urma dizolvării superficiale intense a masivului de sare pe locul unor doline. Lacul Verde are o suprafață de 0,14 hectare și adâncime maximă de 2,1 metri, Lacul Roșu situat imediat în aval are o suprafață de 0,29 hectare și adâncime maximă de 1,05 metri.

Cele două lacuri sunt alimentate dintr-un izvor sărat din apropiere, iar surplusul lor de apă se scurge în Lacul Ursu, constituind sursa de apă sărată al acestuia. Denumirea Lacului Roșu provine de la prezența oxizilor de fier, abundenți în structura sedimentară aferentă. De asemenea, nu este exclus faptul că toponimul să fie derivat și din asocierea cu abundența de crustacee (Artemia salina) ce îl populează în sezonul estival.

Lacul Mierleieste cel mai tânăr lac sărat, luând naștere la începutul anilor 1950 într-o dolină de sare. Aflat în mijlocul pădurii, lacul are o suprafață de 0,147 hectare și adâncime maximă de 1,85 metri, fiind alimentat de câteva izvoare sărate de mici dimensiuni.

Cel mai vechi lac al stațiunii este Lacul Negru, de origine antropică, format în anul 1710 prin surparea unei ocne. Lacul Negru are suprafața de peste 0,38 hectareși adâncimea maximă de 6 metri. Alimentarea cu apa a lacului se face prin precipitații atmosferice, prin aportul apelor de șiroire si prin pânza freatica. Urmărind temperatura pe verticală, se constată, că la orice lac helioterm, că orizontul de la suprafață este sensibil la toate variațiile diurne și sezoniere ale temperaturii aerului, iar orizontul de apă de la 2 metri adâncime menține temperaturi ridicate și constante, cu mici variații de la sezon la sezon. La fund, temperatura apei este mai scazută, pentru ca de la nivelul de 2metri, către stratul inferior, căldura se propagă foarte încet. Fenomenul de heliotermie fiind mai puțin evident ca în Lacul Ursu. Nămolul Lacului Negru, este unul dintre cele mai prețioase nămoluri terapeutice din țara noastră.

Lacul Paraschivaeste situat la nord de Lacul Ursu și s-a format în anul 1980, în urma acumulării de precipitații în mijlocul unei doline de sare. Stratul sedimentar al lacului este atât de gros, încât apa adunată nu a atins substratul de sare, fiind astfel un lac dulcicol. A fost amenajat pentru pescuit sportiv, fiind populat cu pești.

Muntele de sare se află în partea nord – vestică a Lacului Roșu. În urma infiltrațiilor de apă și a ploilor torențiale, depozitele deluviale din această parte a masivului au fost afectate de alunecări de teren superficiale, astfel fiind descoperit versantul. Ca urmare a solubilității ridicate a sării, apele de precipitații au săpat mii de șanțuri separate de creste, numite lapiezuri.

Amenințări naturale

Factori abiotici: gerul, vânturi puternice și precipitațiile neconforme (în exces sau lipsa acestora) pot destabiliza atât arboretele cât și lacurile, care formează un ansamblu unic.

Modificările climatice, materializate prin fenomene meteorologice de intensitate deosebită sau factori abiotici care se abat de la starea normală pot cauza mari schimbări, unele chiar iremediabile în structura ariei protejate. Astfel pot dispărea specii sau se pot înmulți alte specii care au efect destructiv asupra mediului biotic, spre exemplu: specii de insecte care pot determina atacuri în lemn, specii de ciuperci.

Fenomenele torențiale pot spăla stratul subțire de sol fertil, modificând habitatele terestre și peisajul intervenind și asupra compoziției apelor, a salinității și stratificării.

Amenințări antropice

Amenințările antropice care pot influența aria protejată pot fi directe sau indirecte. Amenințări indirecte se consideră ploile acide, poluările aerului și apei, care pot avea sursa de origine în afara ariei protejate dar cu efect în aria protejată aLacului Ursu.

Amenințările directe se datorează incendiilorsau exploatărilor materialelor biologice și minerale precumnămolul si apa sărată.

Turismul poate reprezenta un factor destabilizator atât asupra arboretelor cât și asupra peisajului prin acțiuni nepermise cum ar fi depozitare deșeurilor, camparea în locuri nepermise sau colectarea de material biologic, mineral.

Turismul necivilizat și necontrolat constituie un factor important și cauzează efecte negative grave asupra ariei protejate (incendii, poluarea apelor, distrugerea resurselor naturale prin extragerea nămolului și a apei sărate).

Construcțiile și activitățile turistico-economice din aria protejată pot reprezenta o presiune antropică ridicată asupra valorilor naturale componente ariei protejate.Se impune strict conformarea la normele și prevederile planului de management și regulamentului ariei protejate.

Un factor important ce generează probleme de mediu îl reprezintă rețeaua de canalizare si epurare a apei. Problemele de mediu generate de acest factor sunt:

• Surparea și degradarea rețelelor de canalizare, pierderea etanșeității acestora

• Ruperea canalelor, deversări de ape uzate în perimetrul Rezervației Lacul Ursu

• Descărcări directe ale apelor în pârâuri

• Incapacitatea de epurare la stație după ploi abundente datorită unui volum ridicat de ape uzate și pluviale mixte.

De asemenea și deșeurile menajere cauzează probleme asupra mediului. Impactul depozitării deșeurilor municipale sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresați fiind solul, aerul, apele (de suprafață și subterane). De asemenea o problemă importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din zonă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări neigienice și ilicite a deșeurilor generate antropic.

2.3. Potențialul turistic antropic

Dintre obiectivele turistice din Sovata se poate menționa Biserica Romano-Catolică, cea mai veche și cea mai mare din oraș, care păstrează în curtea sa un monument dedicat lui Domokos Kázmér. Monumentul a fost inaugurat cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la nașterea marelui episcop, care a fondat prima biserică romano-catolică și prima școală din Sovata. Statuia a fost realizată în bronz și îl reprezintă pe Domokos Kázmér în mărime naturală.

Biserica Schimbarea la Față este construită din lemnfiind, între anii 1931 – 1932. Interiorul este pictat în tehnica tempera de către pictorul Aurel Ciupe în 1936.
La intrare pe fațadă este pictată icoana hramului "Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos". În curtea biserici se află mormântul directorului medical Teodor Pascu.

In centrul orașului s-a înfințat Muzeul Orășenesc,înființat la data de 9 mai 1971 si desființat 4 ani mai târziu, pe 18 iunie 1975. Fondatorul muzeului a fost profesorul de istorie maghiara, Szabó Mihály, care prin anii '60 a înființat un cerc de etnografie in școlile din orașul Sovata, cu scopul cunoașterii localității și a împrejurimilor precum și colectarea materialelor pentru viitorul muzeu.

Elevii orașului au contribuit cu entuziasm la colecționarea obiectelor de muzeu organizînd peste 70 expediții cu acest scop în satele din înprejurime. Obiectivul acestei colecționări era cunoașterea de către tineri a uneltelor și obiectelor populare uzuale, casnice fiind pe cale de uitare.

Înfințarea muzeului a fost sprijinit de Consiliul Orășenesc și de Cooperativa de Consum. Consiliul orășenes a pus la dispoziția muzeului spațiul și vitrinele, cooperativele au contribuit cu pînze și mătase pentru exponate.La inagurare mai mult de 180 de cetățeni au vizitat exponatele, după cum rezultă din Cartea de onoare a muzeului.

Sarea din Sovata era folosită din timpuri, stăvechi. Stau mărturie obiectele de extracția sării ce au fost găsite în albia pîrîului Sovata .Cea mai bogată secție era cea etnografică cu următoarele capitole : unelte pentru prelucrarea cânepii, unelte de tors și țesut, ceramică, sculptură din lemn. Se găsea aici obiecte și unelte ale căror nume și funcție nu mai sunt cunoscute astăzi.

2.4. Potențialul turistic etnografic

Orașul Sovata a găzduit în perioada 4-6 martie proiectul cultural pentru tineret „Forme și modalități de transpunere scenică a jocurilor, datinilor și obiceiurilor populare românești”, ajuns în acest an la ediția a VI-a. Proiectul a fost implementat de Societatea Culturală „Junii Călimanilor” în colaborare cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Mureș, cu participarea tinerilor din Ansamblul Folcloric „Junii Călimanilor”.Acest proiect și-a propus să stimuleze tinerii care promovează folclorul românesc, datinile și obiceiurile populare prin diferite metode specifice. Prin activitățile desfășurate s-a urmărit gasirea unor forme și modalități concrete de transpunere scenică a obiceiurilor populare din diferite zone. Ediția din acest an a pus accent pe însușirea metodică a jocurilor populare bărbătești așa numitele „sârbe” specifice Văii Mureșului superior care cuprind numeroase elemente și conotații muzicale din folclorul din Moldova. Cercetarea transformărilor rapide intervenite în lumea satului, în care moștenirea culturală nu mai acționează ca un cod asupra comportamentului, dispariției, necunoașterii unor obiceiuri, jocuri populare sau a ritualurilor ca parte integrantă a acestora, constituie priorități ale preocupărilor acestui proiect cultural.

Festivalul Muntelui la Sovataeste organizat de către Asociația Județeană pentru Dezvoltare Montană Mureș, cu sprijinul Consiliului Judetean. In programul manifestarilor este prezentă și o expoziție cu produse specifice zonei montane mureșene, dar și un seminar numit seminarul "Dezvoltarea durabilă a zonei montane din județul Mureș: trecut, prezent și viitor".
Totodată, sunt abordate subiecte legate de protecția mediului și în special a zonelor silvice, dar și aspecte privind dezvoltarea turismului și a activității de tip Salvamont.

Ziua Minerilor. În fiecare an, la sfârșitul lunii august, conducerea Salinei Praid organizează serbarea tradițională a minerilor din Praid. Aici se oferă băutură, mâncare, odihnă dar și distracție.Serbarea începe în orele amiezii, la intrarea Salinei, unde fanfara minerilor din Praid uluiește publicul vizitator cu muzica. După aceasta urmează un marș festiv de la intrarea Salinei până la Parcul Central.

La Festivalul International al Sarmalelor din statiunea Praid sosesc numeroși turiști atât din țară cât și din Ungaria. Turiștii pot participa la acest festival ca simpli spectatori, care doresc să facă cunoștință cu gusturile tradiționale secuiești și cu tradițiile gastronomice diferitelor zone geografice sau ca participanți activi, având ocazia de a concura individual sau în grup.

Zilele Praidului se desfășoară în intervalul 27-28 august, sâmbata și duminica, unde sunt organizate zilele satului și Festivalul Fanfarelor din Praid. Aici se întâlnesc fanfarele din județ și județele învecinate, atât fanfare de adulți, cât si de copii. Evenimentul aflat deja la un sfert de secol de existență, a găzduit în afara fanfarelor din zona și fanfare din județele Mureș și Harghita.

2.4.1. Alte resurse turistice

Stațiunea Sovata pe lângă posibilitățile multiple de tratamente, oferă și o serie de posibilități de agreement, cum ar fi:

relaxare și fitness: Hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună, masaj, solar;

jocuri de agreement: Bowling, biliard, darts, tenis de masă;

drumeții: Cel mai popular traseu în Sovata este cel care înconjoară lacurile din stațiune. Urmând acest traseu, se poate ajunge în scurt timp la Muntele de Sare. Alte destinații populare sunt Vârful Cireșelu sau Dealul Saca. Există însă și trasee mai lungi, pentru cei dornici de drumeție.

trasee turistice în Munții Gurghiu;

turul stațiunii cu trenulețul: Cel mai plăcut mod de a vizita stațiunea, de la un capăt la altul, este cu acest trenuleț pe șosea.Trenulețul se ia din fața hotelului Danubius, Sovata.

plimbare cu mocănița: Reabilitată recent, mocănița cu aburi circulă din nou pe traseul Sovata – Câmpu Cetății. Pe lângă călătoria agreabilă pe care o oferă, mocănița este în sine un obiectiv turistic istoric. Mocănița pleacă zilnic din gara Sovata la orele 10, 13, 17 și 19.Durata unei călătorii este de 1h și 45min. Prețul unui bilet dus-întors este de 15 RON pentru copii, 20 RON pentru studenți sau pensionari și 30 RON pentru adulți. Se acorda reduceri pentru grupuri de peste 10 persoane.

agroturism și tradiție: Sovata este un loc ideal pentru agroturism, în special pentru copii. Numeroase pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural, cum ar fi: focul de tabără, dormitul într-un pat de fân noaptea, călăritul sau chiar o plimbare cu sania trasă de cai iarna.

excursii cu ghid: De la Sovata se organizează excursii cu ghid turistic către Praid, Corund, Câmpu Cetății, Odorheiu Secuiesc, Călimănești, Rimetea și alte destinații.

alte posibilități de agreement, cum ar fi: Închirieri biciclete, închirieri ATV, schi, night club.

2.4.2. Edificii culturale

Casa memorială ,,Áprily Lajos”

În 19 octombrie 1991 a fost înaugarat Casa memorială Áprily Lajos, unde găsiți un mic istoric despre poetul și traducătorul Áprily Lajos, cel care a petrecut copilăria în Praid. Cladirea a fost inaugurată la 19 octombrie 1991 și prezintă obiecte personale și manuscrise ale poetului.

Cetatea ,, Rabsonné’’

Pârâurile cristaline, stâncile abrupte și pădurile dense, ce înconjoară comună Praid, ascund rămășițele unei așezări vechi, care se presupune că a fost construit pentru a da sălaș unei garnizoane, care a avut sarcina de a apăra cetatea Rabsonné. Deși ruinele cetătii nu sunt prea bine conservate, cadrul natural oferă o frumoasă priveliște iar traseul este marcat și ușor accesibil.

Casa de cultură

În casa de cultură putem vedea o frumoasă expoziție etnografică, cu aproape 2000 de obiecte expuse.

Biserica romano-catolică a fost construită în anul 1800.În anul 1782 în Praid au trăit 130 catolici.Peste 100 de ani numărul lor a crescut la 500. În 1994 a început construcția unei noi biserici romano catolice, care s-a încheiat în 1998. În 16 septembrie 2001 a fost înaugarat biserica nouă.

Biserica reformată se găsește pe partea stângă a drumului județean care duce la Gheorghieni. A fost construită între anii 1790-1796.Are două clopote și o orgă.

Biserica ortodoxă ,,Sfânta Treime” a fost construită în 1929. S-a înființat cu ajutorul directorului Salinei Popescu Izidor, Ghizeran Ion teolog, și Dimitrașcu N.I șef de gară.

Versantul ,,Siklódi”

La o altitudine de 1025 m se află versantul Siklodi, de unde se poate admira panorama extraordinară asupra ținutului.

2.4.3. Principalele trasee turistice

Principalele trasee turistice încep înoraș cu casa parohială a bisericii reformate (sec. XIX), biserica reformată fortificată (sec. XVI) în localitatea componentă Sărățeni. Se ajunge la rezervația forestieră cu stejari seculari și la lacurile cu ape clorurate de mare concentrație: Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Mierlei, Șerpilor.

Sovata este punct de plecare spre localitățile turistice din „Zona sării”: Praid și Corund. La Praid se poate vizita renumita salină, un sanatoriu subteran amenajat în salină pentru tratarea bolilor respiratorii, ștrand cu apă sărată, muntele de sare. La Corund este singurul loc din lume unde se prelucrează artistic iasca. Centru de prelucrare artistică a lemnului și locul unde se poate vizita o biserică din lemn construită în anul 1723.

La mai puțin de 20 km de Sovata, mergând spre nord către Reghin, se poate ajunge la centrul turistic Câmpul Cetății,un sat compenent al comunei Eremitu. Numele i se trage de la o veche cetate medievală, ruinată în prezent,  aflată pe vârful Tâmpa din apropiere. Păstrăvăria de aici, formată dintr-un mare număr de lacuri alimenatete de râul Nirajul Mare, traseele turistice spre piscurile munților Gurghiu, naturalețea și sălbăticia peisajelor exercită o atracție irezistibilă pentru turiștii din zona Sovata dar și pentru locuitorii orașului Târgu Mureș situat la circa 40 km distanță.

De asemenea, mulți dintre turiștii sosiți la Sovata nu pleacă înainte de a vizita Lacul Roșu, lac format prin surparea muntelui în 1837, și unde se văd tulpinile de molid inundate.

Un traseu extrem de pitoresc și spectaculos îl reprezintă Cheile Bicazului. Pereții verticali de calcar, vârful deosebit de spectaculos Turnul Bardosului, fac din acest loc, un fascinant traseu, iar pentru iubitorii de sporturi extreme locul ideal pentru practicarea alpinismului.

Dinspre vest, Praidul este poarta județului Harghita. Localitatea Praid este cea mai mare comună din Harghita. Înglobează Ocna de Sus și micul cătun Békástanya, cu doar 140 de locuitori.În comună Praid trăiesc aproximativ 7250 suflete, iar în Praid circa 4000 de persoane.

CAPITOLUL III – INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Funcțiunea turistică este de fapt funcțiunea de bază a localității Sovata – datorită existenței stațiunii balneoclimaterice cu profil permanent situată într-un cadru natural deosebit de valoros și cu resurse naturale remarcabile.

Stațiunea actuală se compune dintr-un amestec al construcțiilor din secolul trecut tradiționale pentru stațiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor 1980, dotări răspândite în plantația bogată de multe ori spontană rămasă din vechea pădure.

Unitățile de cazare turistică din Sovata și capacitatea lor:

–         9 hoteluri cu un număr de 1721 locuri de 2-3 stele;

–         3 hanuri și moteluri cu un număr de 110 locuri de 2 stele;

–         3 campinguri și unități tip căsuțe cu 125locuri;

–         30 vile turistice cu peste 550 locuri;

–         26 pensiuni cu 481 de locuri;

–         3 tabere de elevi și preșcolari cu 300 de locuri.

La aceste cifre se adaugă și alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice și ale diferitelor unități.

Oferta turistică se limitează la serviciul de balneofizioterapie, piscină, cazare, dar resursele naturale, lacul heliotermic, peisajul de o frumusețe rară conferă condiții pentru o dezvoltare spectaculoasă. Pe lângă balneofizioterapie și turismul de sezon există posibilități reale pentru dezvoltarea turismului montan, a sporturilor de iarnă, iar în zona periferică a orașului, se poate practica agroturismul.

3.1. Structuri turistice de primire

Activitatea unităților de cazare, reprezintă un ansamblu de acțiuni care se desfășoară în hoteluri și alte forme de cazare, în scopul asigurării condițiilor pentru înnoptarea și odihna

Turiștilor, precum și a serviciilor suplimentare prestate în unitățile anexe, corespunzător profilului și categoria de încadrare în funcționarea acestora și de cerințele turiștilor.

Gama serviciilor oferite de unitățile de cazare, diferă de la unitate la unitate, potrivit criteriilor de clasificare ale acestora și altor condiții specifice:

-Serviciile de cazare propriu-zisă, răspund necesităților fiziologice, de odihnă și reconfortare a turiștilor.

-Serviciile complementare, legate de funcțiile de cazare sau de posibilitățile oferite turiștilor pentru petrecerea în condiții optime a sejurului.

-Servicii asigurate de alimentație a turiștilor prin serviciul la camera (room service), sau în spațiile restaurantelor din incinta complexului de cazare.

 -Serviciile comerciale, legate de aprovizionarea turiștilor cu o servire de bunuri necesare în timpul sejurului, cu articole de strictă necesitate turistică.

-Servicii de informare, care să vină în întampinarea turiștilor, pentru o mai bună orientare a acestora, în privința serviciilor, pe care le solicită turistul și pe care le oferă hotelul, localitatea sau zona în care funcționeaza unitatea de cazare.

-Activitatea unităților de cazare, reprezintă în fapt, îmbinarea armonioasă a acestor pachete de servicii în scopul asigurării unui sejur, cât mai agreabil, pentru turiștii care apelează la o formă de cazare.

Structura turistică de primire a stațiunii Sovata este bine reprezentată, existând aici hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, camping cu căsuțe și tabără pentru elevi. Principalele hoteluri sunt Sovata, cu 320 locuri de cazare, Aluniș cu 278 locuri de cazare, Făget 276 locuri de cazare, Brădet 194, Edeweiss 36 locuri de cazare, Hefaistos cu 150 locuri de cazare. Vilele existente în stațiune dețin cel mai mare număr de locuri de cazare, acestea se impun în peisaj printr-o arhitectură deosebită cum sunt vilele Doina, Ciocârlia și Vila 18. Totalul locurilor de cazare este de 3920, din care 2277 sunt permanente. Pentru a le clasifica, avem unități de cazare de 4**** Hotel Danubius Sovata, la 3*** Hotel Edelweiss, Pensiunea Isuica, Hotel Aluniș, Vila Maria iar la 2** Hotel Brădet

Foto 10. Danubius Hotel Sovata **** (sursa: www.cazări.ro)

3.2. Structuri turistice de alimentație

Constituie o componentă de bază a produsului turistic, valoarea acestora putând fi facută ca produs individual, cât și în asociere cu serviciile de cazare în sistem: pensiune completă sau demipensiune. De asemenea, este necesară existența unei diversități de tipuri de unități care să ofere meniuri variate din bucatăria națională sau internațională. Oferta de preparate culinare poate fi completată cu: mese festive, mese de afaceri, mese tradiționale românești, mese la pachet.

O atenție deosebită trebuie acordată meniurilor, care trebuie sa coreleze cu segmentul de turiști, cu forma de turism practicată, naționalitatea și preferințele culinare (spre exemplu: copii, sportivi, persoane aflate la tratament).

În ceea ce privește cererea pentru serviciile de alimentație pe grupe de vârstă, se poate exemplifica: tinerii preferă să-și asigure pe cont propiu serviciile de alimentatie apeland de regula la fast-food-uri sau alte meniuri ieftine, adulții familiști preferă demi-pensiunea, iar populația de varsta a treia solicită în general pensiune completă la prețuri reduse.

La inființarea sau reprofilarea unităților de alimentație se recomandă a se stabilii profilul activității, corespunzător cerințelor și mijloacelor materiale necesare și disponibile. Stabilirea profilului unității de alimentație este o cerință de bază a criteriilor de organizare a rețelei comerciale în concordanță cu necesitățile frecventării consumatorilor în viitoarea unitate.

Prin unități de servire se ințelege restaurantul format din unul sau mai multe saloane clasice sau cu profile diferite cu secții de producție și servire, oficii și spații anexe dotate cu utilaje, mobilier și obiecte de inventar corespunzătoare profilului și gradului de confort și categoria în care se încadrează unitatea.

Dintre restaurantele renumite din stațiunea Sovata, amintim Restaurantul Boema, situat la numai 2 minute de lacul termal sărat Ursu ce propune o bogată bucătărie tradițională cu specific românesc și secuiesc, dar și rețete internaționale. Boema oferă și posibilitatea organizării de mese de grup, mese festive, dejunuri de afaceri sau cină cu specific, pentru grupuri de maximum 70 persoane.

Alte restaurant ce atrag numeroși turiști sunt Restaurantul Brigitte, Restaurantul Edelweiss, Restaurantul Parc sau Stâna de Vale. Baza de alimentație publică deține 4800 de locuri.

3.3. Structuri turistice de tratament

Diversitatea motivațiilor turistice și existența unui bogat potențial balnear face necesară și existența unei baze materiale destinate efectuării diferitelor tipuri de proceduri medicale.

Caracteristicile unei baze materiale de tratament sunt:

-este destinată unei forme specializate de turism: cel balneo-medical;

-echipamentele folosite pentru efectuarea curelor au un caracter eterogen determinat de specificul afecțiunilor, precum și de natura factorilor de cura (ape minerale, nămoluri, lacuri sărate, mofete, etc.).

-mijloacele și echipamentele utilizate sunt destinate refacerii și menținerii sănătății, precum și prevenirii îmbolnăvirii;

-în categoria echipamentelor destinate tratamentului balneo-medical pot fi incluse și o serie de mijloace destinate agrementului;

-este incorporat în complexele balneare sau poate fi independentă.

Echipamentele destinate tratamentului balneo-medical se pot clasifica:

După destinație:

-pentru cura internă: buvete (destinate curei interne cu ape minerale), instalatii pentru inhalații, amenajări pentru saline;

-pentru cura externă: căzi, bazine de balneație, bazine, piscine, săli de gimnastică și recuperare medicală, cabinete medicale pentru investigații (EKG, radiologie, urgențe, etc.), cabinete pentru masaj, electroterapie, servicii medicale supilmentare, geriatrie, acupunctură, stomatologie.

Dupa specificul afectiunii tratate:

pentru afecțiuni: -reumatice;

-ginecologice;

-cardiovasculare;

-renale;

-hepatobiliare;

-respiratorii.

După locul asamblării:

-în incinta unui complex balnear – hotel de tratament;

-în spații distincte, pavilioane de cură, baze de tratament.

După utilizare:

-individuală: căzi, instalații pentru inhalații;

-colectivă: piscine, bazine pentru balneație, buvete.

Tratamentele se pot efectua la baza de lângă Lacul Ursu, la baza hotelului Danubius Sovata sau la baza hotelului Aluniș. Există mai multe pachete de tratament care se pot achiziționa în stațiune, în funcție de afecțiuni și în funcție de numărul de zile care se petrec la Sovata.

Tratamentul începe cu o consultație medicală la unul din doctorii din stațiune, urmată de procedurile recomandate de acesta.  De menționat că nu toate procedurile necesită prescripție medicală.  Spre exemplu, diferite tipuri de masaj sau programe de fitness se pot efectua fără consultație medicală sau prescripție, ele nefiind considerate proceduri medicale.

La Sovata se pot trata diferite afecțiuni cum sunt: afecțiunile ginecologice (insuficienție ovariene cervicite, metroanexite cronice, sterilitate secundară), afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală, dorsală și lombară, artroze, poliartroze), afecțiuni reumatismale inflamatorii (stări algice articulare), afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerală), afecțiuni posttraumatice (redori articulare, posttraumatice, stări după operații pe articulații, mușchi sau oase, stări după fracturi, entorse, luxații), afecțiuni neurologice periferice (pareze ușoare, sechele după polineuropatii, sechele după poliomielită), afecțiuni asociate (endocrine, cardiovasculare, nevroză astenică, afecțiuni metaboloce și de nutriție, boli profesionale).

Pentru tratarea acestor afecțiuni, baza de tratament de la Sovata oferă posibilități de tratament cum ar fi: aerohelioterapie, băi în lacuri helioterme și sărate, băi calde cu apă minerală, în căzi și bazine, aplicații cu nămol cald, instalații de hidrotermoterapie, electroterapie, kinetoterapie, bazine pentru hidrokinetoterapie, cură de teren.

3.4. Structuri turistice de agreement

Agrementul reprezintă o componentă importantă a ofertei turistice indiferent de forma de turism practicată. De aceea, este necesară existența unei baze materiale moderne, diversificate care să ofere turiștilor o multitudine de posibilități de practicare a acestuia.

Baza materială de agrement include o gamă de mijloace și dotări destinate să asigure posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea cât mai placută a timpului liber de catre turiști.

Caracteristicile unei baze materiale de agrement sunt:

-asigură petrecerea agreabilă a timpului liber ;

-îndeplinește funcții de recreere, educative, de menținere a condiției fizice;

– existența bazei material de agreement și mai ales diversitatea mijloacelor folosite reprezintă un criteriu de alegere a unității și destinației de vacanță;

– se corelează cu tipul unității de cazare, completând oferta acestora.

Echipamentele specifice bazei materiale de agrement pot fi clasificate după mai multe criterii;

După natura activităților desfășurate:

– destinate activităților sportive ca; sali de sport, fitness, gimnastică, aerobică, terenuri de sport,pârtii de schi, piscine, saune;

– destinate activităților cultural artistice; săli polivalente în cadrul carora se pot organiza spectacole, expoziții;

– destinate activităților de divertisment; cluburi, discoteci, cazinouri, săli de jocuri.

După locul de desfășurare:

– interioare: săli de sport, fitness, gimnastică, aerobică, piscine, saune, săli polivalente, cluburi discoteci, cazinouri, săli de jocuri; 

– exterioare (în aer liber): terenuri de sport, piscine, discoteci.

După vârsta participanților:

– pentru copii;

– pentru tineret;

– pentru adulți.

Ca posibilități de agrement, hotelurile din Sovata dispun de săli de fitness, piscină, saună, masaj, solar, dar și de jocuri ca bowling, biliard, darts, tenis de masă.Închirieri biciclete, închirieri ATV, schi, night club reprezintă alte posibilități de agrement.

Sovata este de asemenea un loc ideal pentru agroturism, în special pentru copii.  Numeroase pensiuni din stațiune păstrează tradiția și specificul rural: foc de tabără, pat de fân, plimbare cu sania trasă de cai sau echitație. Tot pentru distracția din timpul iernii, singura pârtie de schi din județul Mureș, se află la câțiva kilometri de stațiunea balneară. Există două pârtii, una de nivel mediu și alta pentru copii sau începători.

3.5. Căile de comunicație și transport turistic

Pe cale rutieră, Sovata poate fi accesată pe DN 13A, dinspre Odorheiu-Secuiesc și MiercureaCiuc, și dinspre Bălăușeri, în direcția cealaltă, unde acest drum se conectează la DN 13 (E60).Un alt drum ar fi DN 13B, care leagă Gheorgheni de Praid, prin pasul Bucin și asigură o accesibilitate dinspre nord pentru oraș. O a treia cale ar fi DJ 153, care se află într-o stare mai neglijată, și leagă Sovata de Reghin, prin zona Nirajului. Ultimul drum, DC 16 care există în conexiune cu Sovata leagă orașul de satul Ilieși, care este în administrația orașului (1,5 km).

Principalele distanțe pe cale rutieră de la Sovata sunt: 91 km Miercurea-Ciuc, 59 km Gheorgheni, 44 km Odorheiu Secuiesc, 7 km Praid, 60 km Târgu-Mureș, 67 km Sighișoara, 183 km Brașov, 170 km Sibiu, 354 km București, 295 km Oradea, 650 km Budapesta, 142 kmPiatra-Neamț, 278 km Iași, 43 km Reghin.

Transportul în comun de persoane, care atinge Sovata este foarte dezvoltat. Avem mai multe curse zilnice locale dinspre și înspre Târgu-Mureș, precum și spre Odorheiu Secuiesc și Miercurea-Ciuc. De asemenea, avem câteva curse internaționale care traversează Sovata, dinspre Piatra-Neamț, Odorheiu-Secuiesc și altele spre destinații din Europa Occidentală, precum Ungaria, Germania, Franța, etc.

Pe cale ferată, Sovata era legată pe vremuri chiar prin două linii: o linie secundară de ecartament normal și o linie de ecartament îngust. Din păcate aceasta din urmă, care prin valea Nirajului urca până la Târgu-Mureș, astăzi este scos din funcțiune, linia fiind într-o stare degradată. Cealaltă linie, linia secundară 307, neelectrificată, pornește de la Praid, coboară pe valea Târnavei Mici, prin Târnăveni și Blaj până la Teiuș, unde se conectează la linia principală (magistrala) 300. Aceștia circa 140 km până la linia electrificată fac transportul de persoane foarte greoaie și lungă.Poate de aceea există azi doar o singură cursă (în două direcții), de la Blaj până la Praid, în operare privată. O mai bună soluție poate fi pentru accesul pe cale ferată a Sovatei prin Sighișoara, care se află la 67 km de oraș și se află pe magistrala 300, unde trec zilnic mai multe curse naționale și internaționale.

Pe cale aeriană, orașul poate fi accesat prin aerogările din Târgu-Mureș sau prin Sibiu.

Aeroportul din Târgu-Mureș, la circa 65 km, care are următoarele curse regulate săptămânale: 8 curse dus-întors la București, o cursă dus-întors la Copenhaga Bilund din Danemarca, 13 curse dus-întors, în fiecare zi la Budapesta, 8 curse cu destinația Roma , 6 curse cu destinați Barcelona. Pe lângă acestea, se asigură prin intermediul unei escale la Timișoara, curse regulate săptămânal spre 10 destinații din Italia, precum Ancona, Roma, Milano, Neapole, Verona, și trei spre Germania (Dusseldorf, Munich, Stuttgart), bineînțeles în ambele direcții. Aeroportul din Sibiu, aflar la circa 170 km, oferă alte alternative de zbor în țară și în străinătate, cu escale la Timișoara spre destinațiile mai sus amintite sau spre București, Viena, Munchen.

CAPITOLUL IV – TIPURI DE TURISM

Turismul este un fenomen în continuă mișcare, care comportă trei faze cu caracter ciclic: deplasarea temporară de la locul de reședință la cel ales ca destinație, consumarea timpului liber și revenirea la locul de reședință.

Principalii factori generatori de activități turistice și de amenajări turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste care se grefează un înveliș fitogeografic structurat pe altitudine și mai ales componentele hidrogeografice legate de fenomenele postvulcanice, materializate în nămoluri terapeutice precum cele de la Sovata.

În zona montană propriu zisă se practică turismul de drumeție și turismul pentru sporturi de iarnă, iar stațiunile climaterice sunt indicate în efectuarea climatoterapiei.

Tipurile de turism reprezintă o diferențiere spațială după resursele locurilor și modul lor de introducere în circuitul material și spiritual al societății.

4.1. Turismul balneoclimateric

Se practică în stațiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a resurselor hidrominerale, pe un fond climatic favorabil și stimulent.

Punerea în valoarea a acestor resurse cu proprietăți terapeutice se asigură prin intermediul dotărilor în scopul tratamentelor medicale.

Stațiunile balneoclimaterice impun utilizarea unor tehnici și proceduri terapeutice moderne care vin să completeze efectul factorilor naturali. Ele sunt diferit profilate în funcție de paleta terapeutică a resurselor balneare.

Sovata este o stațiune balneoclimaterică de interes general cu funcționalitate permanentă.

Climatul submontan, cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos, pitorescul peisaj al împrejurimilor, concură la întregirea trăsăturilor, care fac din această stațiune un loc de sejur și recreere de prim plan.

Stațiunea se află pe un uriaș zăcământ subteran de sare ce aflorează în mai multe locuri, fiind renumită prin existența și utilizarea lacurilor de aici, formate în doline și care au o mare concentrație salina.

Între factorii terapeutici ai stațiunii se numară Lacul Ursu, cel mai caracteristic lac helioterm din Europa. Heliotermia ete asociată cu mineralizarea accentuată a apelor, unde predomină clorura de natriu. Caracteristica lacului constă în stratificația termica și în concentrația în săruri a apelor, de la suprafață spre adâncime (concentrația de sare este de 250‰, ceea ce înseamnă ca în fiecare litru de apa sunt dizolvate în medie 250 grame de sare). Aici lipsesc curenții de convecție, fapt pentru care la adâncimea ideala, favorabilă organismului (1,5 – 2,5 metri), apa are temperatura de până la 40° C. Fenomenul heliotermiei nu este caracteristic iarna, când pelicula de apa dulce de la suprafață îngheață. Stratul de apă dulce de la suprafață este format de pârâurile Auriu și Criș – Toplița, așa se formează un strat de  apă dulce de 10 – 15 centimetri la suprafața lacului.

Lacul Aluniș, cu o mineralizare și heliotermie mai scazută, având și nămol argilo – silicos. S-a format datorită apei care se scurge din Lacul Ursu. Lacul Negru, a fost vestit pentru nămolurile sale terapeutice, dar în prezent s-au epuizat rezervele de nămol, pentru că au fost extrase și folosite pentru diverese tratamente. Apa lacului nu se mai folosește. Lacurile Verde și Roșu, două lacuri mici, în vecinătatea Lacului Ursu, formate concomitent cu acesta, cu salinitate redusă.

Se practică tot mai curent și balneația în timpul liber, în Lacul Ursu, iar pe malul lacului au fost amenajate solarii pentru plajă.

4.2. Turismul de odihnă  și recreere

Acesta include turiști ce doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului și, într-o societate a tensiunii, să evadezedin cotidian sau să încerce să-și diminueze problemele mentale și fizice.

Turismul de odihnă și recreere poate fi practicat cu rezultate deosebite la altitudini mai joase. În decursul anilor a fost creată o bază materială specifică acestei forme de turism, care prin armonioasa ei repartizare în teritoriu oferă o notă de specificitate stațiunii Sovata și care o face una din stațiunile ideale în care odihna și recreerea constituie principalele motivații ale turiștilor.

4.3. Turismul pentru sporturile de iarnă

Turismul pentru sporturi de iarnă este o formă de turism sportiv, care se intercondiționează cu celelalte activități din stațiunile climaterice montane, fiind practic legat de aceste stațiuni. Este dependent de anumite condiții morfoclimatice, pe de o parte, de dotări caracteristice în spațiul mijlociu al muntelui, între stațiuni și regiunea înaltă, precum și de infrastructură specifică din stațiunile ce servesc de baza de desfășurare.

Practicarea turismului pentru sporturi de iarnă este stimulată și de crearea unei infrastructuri tehnice, formate din mijloace de transport pe cablu si pârtii amenajate.

Dimensiunile turismului pentru sporturi de iarnă sunt limitate de intervalul limitat de practicare, în condiții climatice cu precipitații solide. Sezonul optim de practicare a acestuia durează trei – patru luni, cu deosebire de intervalul ianuarie – aprilie.

În stațiunea balneoclimaterică Sovata, de la poalele Munților Gurghiu, se practică și un turism pentru sporturi de iarnă, aici fiind amenajate pârtii dotate cu teleschi și telescaun.

Fig 4.Hartapârtiilor din Sovata ( Sursa: www.mblog.hu)

Stațiunea Sovata oferă posibilități pentru practicarea sporturilor de iarnă.Stațiunea dispune de două pârtii, una pentru începatori și copii și una de nivel mediu. 
Pârtia Aluniș 1 are un grad mediu de dificultate, o lungime de 1.100 metri, o diferență de nivel de 350 metri, și este dotată cu telescaun, teleschii și babyschi.

Pârtia Aluniș 2 are un grad mic de dificultate, o lungime de 300 metri, o diferență de nivel de 30 metri și este dotată cu teleschi.

La Sovata se organizează în fiecare iarnă „Serbările Zăpezilor” care atrag o serie de turiști din țară cât și din străinătate.

4.4. Turismul școlar

 Este o formă a turismului de sejur practicat exclusiv de populația de vârstă școlară, în unități specific precum tabere pentru elevi. Durata lor de funcționare este limitată pe perioadele de vacanță, în special vara.

Profilul funcțional dominant al taberelor școlare este de odihnă și tratament. Durata sejurului este dependenta de seriile ce succed la intervale de 10 – 12 zile.

Prin așezarea lor, taberele oferă atât un climat adecvat pentru odihnă și recreere, cât și posibilitatea efectuării de excursii cu caracter instructiv educativ.

Tabere la Sovata

La Sovata se organizează mai multe tabere, atât de către organizațiile locale sau guvernamentale cât și de către diferite organizații private.

Tabere tematice

Ministerul Tineretului și Sportului organizează tabere tematice la Sovata, pentru elevi și studenți.  Câteva din domeniile acoperite sunt: limbi străine, fotografie, orientare turistică, șah.  Taberele au loc pe perioada verii, în mai multe serii.

Tabăra de Jurnalism pentru liceeni

Ajunsă la ediția a IV-a, tabăra este organizată de postul de televiziune Prima TV din Târgu-Mures, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Direcția Pentru Tineret Mureș.  Tabăra de jurnalism oferă copiilor oportunitatea de a se lansa în acest domeniu, lucrând la mai multe proiecte media.  Tabăra se desfășoara în fiecare an, în luna iunie.  Pentru elevii selectați, tabăra este complet gratuită.

Tabere Outward Bound

Outward Bound Romania organizează la Sovata tabere pe diferite teme pentru elevi, studenți și adulți.  Taberele se desfășoară pe tot parcursul anului.  Cazarea se face la Centrul de Tineret Outward Bound, aflat la marginea orașului Sovata.  Organizatorii oferă, pe langa

cazare si masă,  diferite cursuri și activități, în funcție de tematica taberei. Mai jos sunt listate cateva din aceste tabere:

-tabăra de schi;

-tabăra de iarnă;

-tabăra de engleză;

-tabăra de germană;

-școala naturii.

4.5. Turismul de agrement

Turismul de agreement poate fi practicat cu rezultate foarte bune, astfel încât, în orice segment al lor s-ar deplasa un turist, el va întâlni deopotrivă un peisaj frumos, o faună și o floră bogată și diversificată, o structură variată de obiective turistice etc. În numeroase locuri s-a creat o substanțială bază materială și au apărut celebrele săli de „jocuri mecanice", pe care le regăsim și în stațiunea Sovata. În mod obiectiv se observă interesul mereu sporit al factorilor de decizie din turism pentru dezvoltarea acestei forme de turism care are deja asigurată o bază materială specifică. De aceea, putem aprecia că în prezent turismul de agrement din zona stațiunii poate fi deopotrivă practicat la cabane și hanuri, ca și în alte locuri din zonă.

Capitolul V – Circulația turistică

Alături de fondul turistic și baza materiala, circulația turistica este una din componentele esențiale a fenomenului turistic. Ea este cea care reflectă modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic.

Circulația turistică este și un fenomen geodemografic complex constând din deplasări temporare de populație de la locul de reședință spre locul de destinație.

Volumul circulației turistice este direct proporțional cu valoarea patrimoniului turistic. Principala problemă este de stimulare a circulației turistice care presupune diversificarea paletei serviciilor și creșterea calității acestora.

Circulația turistică reprezintă amplitudini diferite la nivelul unui an, înregistrându – se un maxim de intensitate în sezonul estival sau la sfârșit de saptămâna.

La nivelul unei regiuni geografice, circulația turistică reprezintă o succesiune de aglomerări și dispersori, a cărei intensitate se atenuează direct proporțional cu depărtarea de ariile de proveniență a turiștilor.

Estimarea volumui circulației turistice este o problemă complexă care comportă un grad de relativitate. Aceasta din cauza faptului că anumiți turiști practică anumite forme de turism: turism de drumeție montană, turism de sfârșit de saptamână, fără înnoptare într – o unitate de cazare oficială, turiști care se deplasează pentru o singură zi, sau tranzitează regiunea respectivă.

Număr sosiri

Analizând datele existente se observă că după anul 1992, numărul turiștilor sosiți în stațiunea Sovata a scăzut, din cauza condițiilor nefavorabile turiștilor.

Începând cu anul 2008 se înregistrează o creștere a acestui indicator, de la 29874 în 2008 la 35231 în 2010. Această creștere se înregistrează atât la numărul de turiști romani, cât și la turiștii srăini.

Număr înnoptări

Un alt indicator ce ajută la măsurarea și caracterizarea fluxurilor turistice este numărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat că produs între numărul total de turiști și durata activității turistice efectuată acestora exprimată în zile.

Între anii 2008 și 2010 observăm că în primul an numărul turiștilor este tot mai mic decât în cel de-al treilea, la fel și numărul nopților de cazare are o evoluție crescută, astfel în anul 2008 s-a înregistrat un număr total de 29874 turiști, dintre care 28778 turiști romani, iar numărul înnoptărilor a fost de 265390. În anul 2009 s-a înregistrat un număr total de 31459 de turiști dintre care 30219 turiști români, iar numărul înnoptărilor a fost de 290132. În anul 2010 numărul turiștilor a fost de 35231 dintre care 33780 turiști români, iar numărul înnoptărilor a fost de 301862.

Tabel3.Numărul de turiști și de înoptări în anii 2008,2009,2010 dim stașiunea Sovata (Sursa: www.statistici.insse.ro)

Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total de zile turist și numărul total de turiști.

În perioada 2008 – 2010 se observă o durată medie a sejurului de 8,88 zile în 2008, 9,22 zile în 2009 și de 8,56 zile în 2010.Valorificarea eficientă a bazei tehnico-materiale este condiționată de manifestarea efectivă a cererii turistice. Atragerea unui număr sporit de turiști ridicarea gradului de utilizare a capacității existente și implicit veniturilor realizate din diverse prestații turistice.

Densitatea circulației turistice

Densitatea circulației turistice este indicatorul care pune în relație directă circulația turistică cu populația autohtonă a stațiunii.

Se exprimă ca raport între numărul de turiști ce vizitează stațiunea sau numărul total de zile turisti și populația autohtonă zonei receptoare.

Populația stațiunii Sovata este, potrivit ultimelor statistici de 9790 locuitori. Stațiunea primește anual turiști al căror număr depășește de 3-4 ori populația locală.

CAPITOLUL VI – DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STAȚIUNEA SOVATA

Turismul este unul dintre sectoarele importante din orașul Sovata având în vedere și potențialul cu care poate genera activități suplimentare.

6.1. Impactul turismului asupra mediului

Mediul și calitatea acestuia reprezintă condiția fundamentală a activității turistice. Resursele turisticenaturale își vor menține gradul de atractivitate atâta timp cât mediul înconjurător va continua să reprezinte un argument al călătoriei turistice. Din acestmotiv, turismul joacă un rol important în protejarea mediului și menținerea calității lui,atât în cadrul stațiunilor turistice cât și în afara acestora.

Unul dintre lucrurile pe care putini turisti le realizeaza este reprezentat de impactul turismului asupra mediului. Turismul poate sa distruga ecosisteme si medii sau, dimpotriva, sa conserve o zona protejata care in caz contrar ar fi fost vulnerabila in fata dezvoltarii industriei.

Poluarea și degradarea resurselor balneoturistice și a ambientului stațiunilor și localităților balneare este consecința a trei grupe de factori: naturali, cei legați dedezvoltarea economică și cei care intervin prin valorificarea resurselor balneoturistice:

1. Factorii naturali – procesele de alunecare și eroziune, cutremure sau inundații, au degradat sau au distrus multe surse de apă minerală.

2. Factorii economici diverși, constituie importante surse de poluare și degradare a substanțelor balneare sau mediului din stațiuni și împrejurimile lor. În orașul Sovata acești factori au contribuit la defrișarea pădurilor din apropierea stațiunii.

3. Turismul ca orice activitate umană, fiind un consumator de spațiu și resurse turistice participă implicit la degradarea și poluarea mediului inconjurator și a potențialuluituristic, fieprin presiunea direct a turiștilor asupra peisajului și faunei sau a altor obiective turistice pe care le pot deteriora parțial sau total, fie prin concepția greșităde valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice din stațiunile balneare.

Circulația turistică necontrolată în parcurile stațiunilor balneare, în pădurile de interes social – recreativ, conduce la degradarea acestora, dispariția unor specii floristice,distrugerea ambientului, a valorilor terapeutice a unora dintre acestea: bioclimat, aerosoli, puritatea aerului, lacuri.

Intensificarea circulației turistice automobilistice în stațiunile balneare și lipsa parcărilor, pe lângă poluarea fonică, alterează calitatea aerului, a factorilor de cură, influențându-se direct și tratamentele balneare specifice stațiunilor (în toate stațiunile). Fenomenul este accentuat în cazul în care stațiunile sunt străbătute de drumuri naționale. Ambele fenomene negative au o intensitate și o acțiune distructivămare la sfârșit de săptămână,când presiunea turistică este puternică.

6.2. Strategiile de dezvoltare a turismului în zona stațiunii Sovata

Impactul pe care îl poate avea turismul asupra unei zone poate fi pozitiv sau negativ. Impactul pozitiv se poate exprima prin dezvoltarea progresului social, prin creșterea curățenie și igienei publice, creșterea atractivității unor localități care dispun de resurse naturale reduse, realizarea unor dotări corespunzătoare unde este necesar, încurajarea activităților tradiționale, diversificarea formelor de artizanat, creșterea numărului de unități de cazare. Deși impactul pozitiv este unul încurajator nu trebuie neglijat nici impactul negativ, motiv pentru care în dezvoltarea turismului trebuie urmariți anumiți pași pentru a nu altera mediul înconjurător sau cultura și tradițiile comunităților locale, lucru ce se poate realiza prin intermediul ecoturismului

Strategiile de dezvoltare și de promovare a stațiunii Sovata vor fi orientate în funcție de direcțiile stabiliteprintr-un plan strategic, prin care se urmărește formarea și promovarea imaginii stațiunii, ca ostațiune turistică cu o ofertă distinctă de alte stațiuni, fiind de profil ecoturistic.Planul de dezvoltare a ecoturismului țintește să utilizeze la maximum potențialul natural șiantropic existent, însă fără a avea vreo influență dăunătoare asupra mediului, prin asigurareapăstrării resurselor existente și generațiilor viitoare. Acest plan permite și stimulează diversificareaofertei turistice prin crearea de circuite turistice tematice (a stațiunii balneoclimaterice, circuitulcetăților săsești, a bisericilor fortificate sătești, a orașelor medievale, a zonelor etno-folclorice, avinului,) care fac posibilă valorificarea integrală a potențialului natural și antropic.

De asemenea,datorită caracterului lor ecologic, acestea vor atrage bani și de la Uniunea Europeană, prin așanumitele programe „Green” pe care aceasta le oferă. Pentru a putea valorifica prin ecoturism patrimoniul natural și balnear a zonei stațiuniiSovata și a împrejurimilor acestuia, trebuie modernizate și/sau reabilitate infrastructurile, estenecesară amenajarea unor noi structuri de primire turistice de profil ecologic, fiindcă doar așaprodusele turistice pot satisface cerințele de mediu. Printre acestea amintim reabilitarea drumurilor ce duc în stațiune, în primul rând a drumului național 13 A, care face legătura între Bălăușeri și Sovata, și pe care s-ar putea realiza curse de la cel mai apropiat aeroport, cel din Târgu-Mures.

Printre alte metode de dezvoltare a ecoturismului se numără dotarea unităților decazare cu sisteme de folosire a energiei alternative, cum ar fi cea solară sau eoliană, dar și implementarea unui program de informare a turiștilor asupra pericolelor poluării mediului,sau un program prin care sunt acordate cursuri de pregătire și seminarii pentru toatepersoanele ce vor să fie implicate în această arie a turismului.

Promovarea a fost neglijată în ultimii ani, conducând la pierderea unor valori prin lipsă deprotecție, la ignorarea potențialului activității de turism din zonă și în general la pierderea unor potențiale venituri, însă printr-o promovare adecvată, Sovata va putea face față concurenței. Obiectivele acțiunii de promovare sunt reprezentate de obiective de comunicare, dar și de ocampanie publicitară.

Obiectivele de comunicare urmăresc crearea notorietății mărcii și prezentareaavantajelor produsului ecoturistic balnear, îmbunătățirea imaginii, câștigarea unei poziții mai bune înierarhia domeniului turistic și fidelizarea turiștilor de pe cele două piețe: internă și externă, obiectivecare se pot realiza prin dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice balneare, prin oferirea uneiimagini ecologice, servicii de primă mână, care să convingă oamenii că toate măsurile pentruprotecția lor și a mediului au fost luate, dar și printr-o promovare energică a turismului balnear.

6.2.1.. Propuneri si evoluții viitoare

Creșterea nivelului de informare a turiștilor

Cunoașterea programelor și a locațiilor depinde de sistemul de informare turistică.Prin realizarea unui centru de informare turistică și promovare intensivă a turismului local poate crește nivelul de informare a turiștilor.

Importanța funcționării unui centru de informare turistică are două funcțiuni majore: oferă informații și recomandări pentru turiștii din Sovata, despre posibilitățile de cazare, tratament, excursie, alimentație, agrement, urgențe, transport și are și un departament care se ocupă cu concepția, elaborarea și organizarea unor evenimente cultural-artistice din localitate.

Diversificarea ofertei

Prin realizarea programelor de investiții în puncte de atracții turistice se poate diversifica oferta turistică și concomitent se poate prelungi durata de înnoptare a turiștilor. Sovata fiind o stațiune balneoclimaterică are un caracter puternic sezonier. Aceasta poate fi evitat prin investiții în diferite puncte de atracție. Alte obiective care pot fi realizate sunt: un lac cu apa dulce populat cu pești pentru pescuit. Realizarea unei pârtii de schi intr-o alta locație, teren de fotbal acoperit sau în spațiu liber sau un hipodrom. Acestea pot diversifica oferta mai ales pentru ținta de turiști reprezentată de tinerii familiști.

Realizarea unui parc de agrement “Drumul Sării” în zona lacurilor sărate

La Sovata, de o prioritate absolută trebuie să beneficieze acele proiecte care vor oferi servicii de agrement și recreații superioare celor existente, diversificând oferta de servicii turistice. “Drumul Sării” va fi un proiect care va proteja, pe de o parte, dar și va anima zona lacurilor, prin numeroase noi elemente de divertisment. Se vor amenaja noi alei de plimbare, locuri de observare a florei și faunei, panouri de informare, se va analiza și posibilitatea amenajării unui ștrand în aer liber la unul dintre lacuri.

Amenajarea mai multor trasee de excursie în împrejurimi

Pentru cunoașterea locurilor naturale care înconjoară orașul sau pentru simpla relaxare, sunt potrivite plimbări pe trasee amenajate în pădurile din zonele mai aprope, pe dealuri. Pentru orientarea turiștilor soluția este oferită de tăblițele informative așezate în zonele importante și frecventate de oameni.

Realizarea unui centru wellness independent

Un proiect mare al orașului, care va determina definitiv caracterul său balnear-turistic, va fi un centru de wellness cu cca. 1000-1500 mp.de suprafață de apă, cu numeroase servicii de wellness (masaj, cosmetică, saună, terapii naturiste.) și care va fi deschis pe tot parcursul anului. Acest centru va fi perla stațiunii și va degreva de aglomerație Lacul Ursu, asigurând un element principal de agrement turiștilor cazați la Sovata și Praid.

Crearea, organizarea și promovarea unor evenimente cultural-artistice la nivel local

Orașul ar putea organiza următoarele evenimente: pavilion de muzică, expoziții de fotografie cu diferite teme, Festivalul de iarnă sau Zilele zăpezii, Festival de dans popular, Zilele copiilor, Club pentru mic și mare – origami, bodypainting, activități meșteșugărești, Zilele Lacului Ursu, concerte, întruniri pentru scriitori și poeți, Întrunirea artiștilor plastici, ș.a.

Construirea unor parcări

Stațiunea este deficitară în parcări, de aceea este nevoie de mai multe locuri de parcare, mai ales în zona Lacului Ursu. Se vor proiecta 100-150 locuri de parcare, în 3-5 loturi, depinzând de condițiile zonei.

Reabilitarea și extinderea trotuarelor și a drumurilor pentru biciclete

În multe părți ale orașului, rețeaua trotuarelor nu este completă, ceea ce influențează în mod negativ posibilitățile de circulație nemotorizată, mai ales în periferiile urbane și în unele părți ale stațiunii. De aceea, în aceste locuri trebuiesc reabilitate trotuarele și completate cu un drum de biciclete, în același timp.

Dezvoltarea, modernizarea și renovarea infrastructurii edilitare

Deși rețeaua de apă potabilă acoperă tot orașul și stațiunea, însă localitățile periferice precum Săcădat nu sunt racordate în totalitate la rețeaua de apă potabilă. Din această cauză este necesară dezvoltarea sistemului de rețea de apă potabilă în aceste localități pe termen scurt. Pentru a putea iniția investiții suprastructurale, pentru a atrage investitori în diferite domeniiși pentru a crește semnificativ nivelul calitativ al vieții populației locale, prima și cea mai stringentă măsură trebuie să fie finalizarea rețelei de apă potabilă paralel cu modernizarea uzinelor de apă, și cu reabilitarea și extindere canalizării, și stației de epurare de lângă Târnava-Mică.

Gestionarea durabilă a resurselor

Se va acorda atenție deosebită Lacului Ursu având în vedere unicitatea acestuia în cadrul țării și chiar a continentului, prin prezența fenomenului de heliotermie și proprietăților terapeutice ale apelor sale care recomandă și impun conservarea și gestionarea durabilă a acestei resurse naturale.

Pentru protejarea proprietăților aparte pe care le deține lacul s-a impus modalitatea actuală de gestiune a acestuia, iar câteva dintre măsurile luate în acest scopsunt:

• Declararea Lacului Ursu și a arboretelor de pe sărături ca Rezervații ale naturii.

• Instituirea unui perimetru de protecție hidrogeologică ce se întinde în jurul lacurilor, cu scopul protecției hidrogeologice în primul rând, dar și biologice, microbiologice, chimice, s-au interzis deversările de pesticide, detergenți sau produse petroliere.

• Instituirea unui perimetru de protecție sanitară severă, materializat prin gard din împletitură de sârmă și plăcuțe care informează despre acest lucru.

• Durata relativ redusă a programului de balneație – zilnic șase ore, împărțite în două intervale, primul între orele 9:oo – 13:oo, iar cel de-al doilea între 15:oo – 18:oo. Balneația este strict interzisă între orele 13:oo – 15:oo, măsură instituită cu scopul „liniștirii” apelor și refacerii stratificației termice și haline. Deși, măsurătorile au relevat faptul că intervalul de două ore este insuficient pentru refacerea distribuției normale a stratelor, pauza este binevenită, împiedicând un amestec mecanic excesiv al apelor care s-ar produce în cazul unei perioade îndelungate de balneație.

• Supravegherea atentă a scăldătorilor și atenționarea imediată a celor care produc un amestec turbulent al apelor sau „exersează săriturile” în lac.

• Împărțirea lacului în două sectoare, pentru balneație fiind folosită doar jumătatea sudvestică, în timp ce sectorul nordic este rezervat extracției nămolului terapeutic, la limita lor fiind amplasate și pompele de prelevare a apei pentru bazele de tratament.

• Cantitatea de nămol prelevată este controlată strict de către Agenția Națională de Resurse Minerale (ANMR). Astfel, în vederea protecției și utilizării raționale a zăcămintelor, la începutul fiecărui an se solicită aviz de exploatare a nămolurilor terapeutice în care se estimează cantitatea ce urmează a fi utilizată în cursul anului. Avizul este dat ținându-se seama de rezervele de nămol disponibile în lac și de perioada de formare și regenerare a acesteia.

• Recuperarea apelor sărate utilizate în cadrul bazelor de tratament în proporție de peste 95%. După utilizarea în procesul terapeutic apa sărată este evacuată și condusă înapoi în Lacul Ursu. Apoi căzile sunt spălate și dezinfectate, dar aceste ape uzate rezultate nu mai pot fi introduse în lac, ele fiind evacuate în canalizarea menajeră a orașului.

• Recuperarea nămolului după efectuarea procedurilor medicale – se exploatează, în medie, un volum de 450–500 metri³ nămol terapeutic pe an, gradul de recuperare fiind de peste 95%.

• Drenarea Lacului Tineretului din care se infiltrau cantități apreciabile de apă dulce în Lacul Ursu periclitând calitățile apelor acestuia.

CAPITOLUL VI – Analiza SWOT

Concluzii

Orașul Sovata se află situat pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu din Carpații Orientali, la o altitudine de 475-530 m, la 60 km est de municipiul Târgu Mureș . Înconjurată de dealuri împădurite, de Lacul Ursu și arboretele pe sărături, cat si de Muntele de Sare, statiunea ofera posibilitati excelente si pentru odihna si relaxare.Se învecineaza la nord cu dealul Cireselu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m, la nord-est cu dealul Becheci sau Biches de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, varful Saca de 1777 m.

Sovata este o stațiune balneo-climaterică cu funcționare permanentă, fiind renumită pentru lacurile sale cu ape tămăduitoare. Lacul Ursu format în anul 1875 este unul din cele mai mari lacuri sărate heliotermale din Europa.

Analiza ″Potențialului Turistic al Stațiunii Sovata″ evidențiază complexitatea acestuia, determinată de existența unor componente cu un grad ridicat de atractivitate, ce aparțin atât cadrului natural cât și cadrului antropic, dar cu valorificare turistică diferențiată.

Se remarcă un interesant potențial morfoturistic reprezentat de relieful dezvoltat pe sare .

Sovata este atractivă din punct de vedere turistic datorită accesibilității și diversității cadrului natural, dar și lacurilor sărate și nămolurilor sapropelice, cărora se datorează potențialul balneoturistic al stațiunii.

Complexitatea potențialului turistic crește și datorită existenței unui puternic fond atractiv antropic cu numeroase elemente de cultură reprezentate de monumente istorice și arhitecturale, biserici, cât și prin elemente etnografice: obiceiuri și tradiții.

Bogatul potențial balnear din zona impune existența unei baze materiale destinate efectuării de cure balneare cât precum și modernizarea permanentă a acesteia.

Planul de dezvoltare al ecoturismului are ca obiectiv utilizarea maximă a potențialului natural și antropic existent, fară a avea influențe daunătoare asupra mediului, asigurând păstrarea resurselor existente. Valorificarea prin ecoturism a potențialului natural și balnear din stațiunea Sovata și imprejurimi presupune modernizarea sau reabilitarea infrastructurii, fiind necesară unei noi structuri de primire turistică.

Unele probleme cu care se confruntă zona stațiunii Sovata sunt reprezentate de defrișările ce au efecte negative asupra polării aerului și eroziunii solului, depozitarea necontrolată a deșeurilor, extinderea haotică a locuințelor și caselor de vacanță precum si lipsa locurilor de parcare. De asemenea promovarea insuficientpă a unor obiective turistice, numărul redus de centre de informare turistică și lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare sau lipsa unor ghiduri culturale din care turiștii să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se desfășoară în stațiune reprezintă un punct slab pentru stațiunea Sovata.

Cadrul natural oferă oportunitatea dezvoltării unor noi forme de turism, precum dezvoltarea turismului montan și a turismului de aventură sau a turismului pentru sporturi de iarnă.

Sovata se bucură de un renume deosebit datorită lacurilor sărate, în special unicității lacului Ursu în Europa. Atât prin potențialul cadrului natural și a potențialului antropic, cât și prin caracterul permanent al stațiunii balneoclimaterice, Sovata atrage anual un număr mare de turiști.

BIBLIOGRAFIE:

Gâștescu Petre ″Lacurile din România–Limnologie regională″- Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, București 1971

Gâștescu Petre ″Lacurile din Republica Populară România–Geneză și regim hidrologic″ – Editura Academiei Republicii Populare Romania, București 1963

Ghinea Dan ″Enciclopedia geografică a României″ – Editura Enciclopedică, București 2000

″Ghidul Stațiunilor balneoclimaterice din România″ – Editura House of Guides, 2005

Glăvan Vasile ″Turismul în România″ , Editura Economică, București, 2000

Iancu Mihai ″Borsec – Sovata – Tușnad″ – Editura Meridiane, Bucuresti 1965

Mihăilescu Vintilă ″Geografia fizică a României″ – Editura Științifică, București 1969

Pișotă Ion ″Noi date hidrologice asupra lacurilor din Depresiunea Sovata″ – Revista ″Probleme geografice″ volumul VII, București 1960

Șoneriu Ion, Mac Ion ″Județul Mureș″ – Editura Academiei Republicii Socialiste România, București 1973

Tufescu Victor ″Subcarpații și depresiunile marginale ale Transilvaniei″ – Editura Științifică, București 1966

Urșeanu F. ″Mic îndreptar turistic″ – Editura Meridiane, București 1965

Țereanu Eugen, Grigore Ludovic ″Mic îndreptar turistic″ – Editura Sport-Turism, București 1989

*** România. Județul Mureș – pliant turistic – Consiliul Județean Mureș, 2005

Webografie

www.primariasovata.ro

www.sovata.ro

www.szovata.ro

www.sovatatravel.ro

www.riscuricatastrofe.reviste.ubbcluj.ro

www.geoturism.ro

www.turism-360.ro

www.infopensiuni.ro

www.pagitur.ro

www.mures.insse.ro

www.statistici.insse.ro

www.bioclima.ro

www.viaromania.eu

www.schipro.ro

www.ski-in-romania.ro

www.romaniaturistica.ro

www.interferente.ro

www.stanadevalesovata.com

www.sinromania.ro