Caracteristici Generale ale Sistemului Penitenciar

Partea I : ASPECTE TEORETICE

Capitolul 1 : Sistemul penitenciar – GENERALITĂȚI

Caracteristici generale ale sistemului penitenciar

Penitenciarul este un univers revoltător, fascinant. La prima vedere specificul vieții din penitenciar pare a fi simplu, în care personalul asigură servicii pentru deținuți, precum: hrană, cazare, igienă, îmbrăcăminte, recreere, culturalizare, securitate.

Penitenciarul este reprezentantul autorității , este un sistem bazat pe reguli stricte , un spațiu inchis cu urmări psihologice asupra deținuților cât și a angajaților , dar tot odată el trebuie să reprezinte pentru fiecare dintre deținuți un centru de reabilitare unde fiecare comunitate constituie o lume anonimă , privată de prestigiul social

Sistemul penitenciar are la bază trei elemente :

Modul de executare a privării de libertate

(se referă strict la cum își execută deținuții pedepsele)

Tratamentul aplicat deținuților :

criterii de separare ;

drepturi ;

obligații ;

activități culturale educative .

Organizarea propriu-zisă a penitenciarului:

tipul de deținuți ;

grupul de deținuți ;

personalul penitenciar .

Sistemele penitenciare se pot clasifica astfel :

1. Sistemul Pensilvania din orașul american Philadelphia unde a fost folosit din 1790, cunoscut ca sistem celular sub 2 forme:

a) sistem celular absolut: unde deținuții erau obligați să păstreze o tăcere totală, nu comunicau cu nimeni, erau scoși la plimbare separat.

b) sistemul celular de separațiune: deținuții izolați unul de altul, puteau comunica doar cu personalul închisorii.

2. Sistemul Aubirian creat în 1820 în Aubira cunoscut sub numele de „silance sistem”: deținuții stau izolați în celule doar noaptea, ziua muncesc în comun, păstrând tăcere.

3.Sistemul Reformator aplicat în 1876 la penitenciarul Almira din New York: pedeapsa nu avea un termen fix, nu depindea de gravitatea faptei comise, ci de compararea deținutului pe timpul executării pedepsei. Deținuții erau împărțiți în 3 clase, cine atingea prima clasă, cea mai bună considerată, după 6 luni era eliberat condiționat. După jumătate de an de libertate, eliberarea era definitivă.

4. Sistemul Progresiv de la izolare și disciplină severă la drepturi și activități diverse într-o atmosferă de încredere, are 3 forme:

a) englez: într-o perioadă de 8-12 luni deținutul era sever izolat ziua și noaptea, în a 2-a perioadă era ținut separat noaptea iar ziua lucra în comun cu ceilalți deținuți, în ultima perioadă, deținutul era eliberat provizoriu, dar supravegheat.

b) irlandez: asemănător c cel englez cu deosebire că înainte de fazele a 2-a și a 3-a, deținutul era dus în instituții unde se investiga starea morală și rezistența la tentații a acestuia.

c) belgian: tratamentul se desfășoară în 4 etape: reeducare, readaptare socială prin tratament dirijat într-un climat de încredere, per-libertate, eliberare condiționată.

5. Sistemul în comun: deținuții stau permanent în comun, administrarea penitenciarului este simplă și economică. Singurul aspect negativ îl constituie contagiunea morală și învățarea tehnicilor infracționale. În prezent este cel mai răspândit sistem de detenție. (G. Antoniu, Codul penal pe întelesul tuturor, Editura Politica, Bucuresti, 1975, pag,47)

Penitenciarele mai pot fi clasificate după următoarele tipuri:

a) regionale: pentru preventivi;

b) de transfer: cel mult o lună, în vederea regrupării deținuților;

c) pentru deținerea celor cu infracțiuni grave contra securității statului;

d) pentru munca zilnică

e) cu regim sever pentru deținuți care au comis abateri;

f) pentru bărbați;

g) pentru femei;

h) pentru minori.

Viața în penitenciar și sistemul de detenție se mai structurează și după criteriul tipurilor de norme și legi, valori, obligații pe care deținutul trebuie să le respecte.

În penitenciar acționează 3 tipuri de norme:

1. Organizaționale- normele de tip include mecanismul de funcționare a instituției penitenciare;

2. Acționale- regulile colectivității deținuților;

3. Relaționale- modalități considerate cele mai eficiente în raporturile deținut-deținut, deținut-grup, deținut-personal.

În paralel cu aceste norme în penitenciar există și norme oficiale și neoficiale:

Oficiale- urmăresc atingerea obiectivelor instituției: productive, educative, preventive.

Neoficiale- care exprimă generalizarea experienței dobândite de deținuți cu scopul de a crea relații și condiții suportabile pe parcursul executării pedepsei, acționând doar în interiorul grupului de deținuți.

Fiecare deținut are obligația de a respecta aceste norme și reguli. Nou venitului în penitenciar i se aduc la cunoștință aceste regulamente. Aici cea mai mică greșeală este sancționată. Sancționarea variază în funcție de durata șederii, vechimea sa în penitenciar, starea de recidivă, vârsta deținutului, status-ul și rolul.

Din toate acestea relevăm modalități de interiorizare a normelor informale a grupului de deținuți:

conduita individului este în funcție de statutul actual: odată intrat în penitenciar subiectul va acționa conform normelor situației date.

deținuții cu vechime sunt mai dispuși spre cooperare și ajutor, cu scopul ca noul venit să se conformeze grupului.

uneori aderarea la sistemul de norme și valori informale are rolul de mecanism de securitate, apărare.

game de reguli, obiceiuri, ierarhii este admisă mai ușor de deținuți cu un grad foarte scăzut de instruire.

Normele și valorile neoficiale în general au menirea de a conserva un sistem de relații în avantajul deținuților cu pedepse mari, pe termen lung de pedeapsă. Aceste norme fiind impuse de relații de putere din nevoia de securitate, prin imagini și perspective a vieții de după eliberare.

Condiția respectării acestor norme este că încălcarea să nu fie vizibilă de cei din jur, în caz contrar administrația penitenciarului este obligată sa-i ofere suficientă protecție pentru a se desprinde de normele impuse de grupul deținuților, ce de multe ori sunt în cotradicție cu normele sociale, morale, juridice. (Florian, G., 1996, p.57)

Pentru minori și deținuți tineri viața normativă pare mult mai ușoară, ei se asociază mai repede în calificarea într-o profesie, meserie folositoare. În prezent îi ajută să se integreze în sistemul penitenciar.

Personalul la fel ca și deținuții au un sistem de norme și valori prin care participă la viața organizațională, explicit formulate la nivelul instituției penitenciare și legătura lor cu nevoile și aspirațiile fiecărui membru.

În viața cotidiană a penitenciarului personalul nu are prea des satisfacții: a influența spre bine în perioada de tranziție a țării, când unele valori nu se mai respectă, când este dificil să definești binele și sensul evoluției sociale, când evenimentele vieții o ia înaintea gândirii. Personalul închisorilor se găsește pe aceeași scenă cu deținuții, a fi partener de viață cu ei înseamnă a le fi superior în univers sufletesc chiar dacă penitenciarul este o frontieră a civilizației, a-ți face datoria înseamnă mai întâi de toate a fi om.

Sistemul penitenciar și condițiile lui de existență trebuie să corespundă standardelor mondiale, in limitele legii.

Efectele psihosociale ale privării de libertate

Prima intrare în penitenciar atrage după sine multe probleme în rândul deținuților . Aceste probleme trebuie / trebuiesc rezolvate imediat pentru a putea diminua sentimentul strain .

Impactul privării de libertate este dramatic în majoritatea cazurilor pentru cei aflați în penitenciar pentru prima dată (nerecidiviști) și generează o serie de conduit diferite de cele din mediul liber .

Contactul cu penitenciarul intervine pe fondul unei tensiuni psihice legată de comiterea unei infracțiuni și duce la despărțirea de familie , de obișnuițele și activitățile preferate .

Deținutul în proces de adaptare cu sistemul penitenciar pargurce o serie de etape :

explorarea treptată a mediului

învățarea argoului

resemnarea privind familia și apropiații .

Trecutul și viitorul deținutului sunt abandonate pentru un prezent sobru .

Impactul detentiei asupra individului se resimte în mod dramatic prin:

a) limitarea drastica a spatiului de miscare;

b) organizarii timpului oricarei persoane privata de libertate.

Aceasta înseamna necesitatea elaborarii unor noi conduite legate de spatiu si de timp radical diferite de cele ale unui individ uman în libertate.

Reducerea perimetrului de miscare a individului duce la aparitia unor fenomene de teritorialitate (comportamentul individului de aparare a teritoriului propriu) care se manifesta printr-o exagerata îndârjire în "apararea spatiului personal" (locul de culcare, locul de alimentare, etc.).

Deși fenomene de teritorialitate se manifesta si în conditiile vietii obisnuite, mai ales în spatii supraaglomerate (orase, blocuri, etc.), unele fenomene de agresivitate se observa relativ rar, caci individul învata sa-si stapâneasca impulsurile agresive, generate de prezenta uneori suparatoare a altor indivizi. Însa în conditiile detentiei, fenomenele de teritorialitate devin exacerbate si genereaza o agresivitate marita.

Pe planul timpului este resimțită cu tărie frustrarea .. Organizarea impusa si în general foarte monotona a timpului, program zilnic sever reglementat, timpul liber, atât cât este, fiind si el impus mai cu seama în primele perioade ale detentiei provoaca sentimentul de frustrare continua si, în consecinta, agresivitatea persoanei private de libertate este marită .

Din perspectiva deținutului efectele supraaglomerării sunt :

dezvoltarea sentimentelor negative

pierderea controlului situațiilor

creșterea agresivității

pierderea libertății de mișcare

scăderea posibilității anticipării comportamentelor colegilor de celulă .

Din perspectiva administrației penitenciarelor există trei etape importante în executarea unei pedepse :

carantina

perioada execuției propriu – zisă

perioada pregătirii pentru eliberare

1. Perioada de carantina se prelungeste dincolo de 21 de zile pâna când persoana privata de libertate nou depusa ajunge la o formula de viata acceptabila.

2. Urmeaza executarea propriu – zisa – denumita asa deoarece cuprinde cea mai mare parte a pedepsei si în care se încearca reeducarea persoanelor private de libertate iar munca este principala activitate a majoritatii acestora. În aceasta etapa detinutii încep sa se obisnuiasca cu regulile monotone, obligatorii si repetitive ale mediului penitenciar.

3. Pregatirea pentru liberare cuprinde cele câteva saptamâni dinaintea liberarii, când persoana privata de libertate este supusa unui program special de instruire: i se dau sfaturi practice privind modul de rezolvare a problemelor pe care le va întâlni imediat dupa punerea în libertate, mai ales cele referitoare la gasirea unui loc de munca si modul de comportare.

Penitenciarul Timișoara – date istorice

Penitenciarul Timișoara este o unitate profilată pe deținerea de condamnați cu pedepse de până la 3 ani, clasificați în regim deschis, semi-deschis și arestați preventiv. Este situat în centrul municipiului Timișoara, pe strada Popa Șapcă nr.7.

Primele atestări documentare despre existența unui loc unde erau ținuți arestații în Timișoara sunt ale lui Praz P. în „Analele regatului Ungariei”, anul 1514, în care acesta consemnează că Gheorghe Doja și cei 41 de căpitani ai săi au fost închiși în anul 1514 în beciurile de arestați din bastionul numărul 1.

În 1716, Contele Mercz Claudius este numit comandant al Timișoarei și Guvernator al Banatului și construiește în 1728 clădirea destinată Tribunalului Provincial, iar în beciurile clădirii sunt mutați arestașii (deținuții) .

La ora actuală administrația Penitenciarului Timișoara se preocupă de îmbunătățirea condițiilor atât pentru personalul angajat, cât și pentru persoanele private de libertate aflate în custodie penitenciară. Astfel, au fost modificate camerele de deținere care nu mai cuprind 200 de persoane ca în 1998, ci maxim 39, în timp ce personalul beneficiază de un vestiar nou și modern construit în 1999, în care fiecare angajat beneficiază atât de un spațiu propriu cât și de posibilitatea de a efectua duș după orele de serviciu.

În altă ordine de idei, conducerea unității a avut în vedere și investiții în pavilionul administrativ, în centrala termică, la sectorul vizite, dar și în noul punct de primire persoane private de libertate, care satisface cele mai moderne cereri în materie penitenciară.

De asemenea, din anul 2006 s-a introdus sistemul de telefonie RETEL, prin care persoanele private de libertate pot efectua convorbiri telefonice, pot face cumpărături la cele două puncte comerciale deschise în incinta penitenciarului și își pot verifica soldul contului personal. Totodată, au fost reamenajate cele 4 curți de plimbare, dotate cu aparatură și materiale pentru activități sportive. Au avut loc recent și lucrări de reamenajare a blocului alimentar, astfel încât au fost ridicare standardele de acordare a hranei persoanelor private de libertate.

În cursul anului 2008 a fost dată în folosință și camera pentru acordarea dreptului la vizită intimă persoanelor private de libertate, care este dotată conform reglementărilor în vigoare. Tot în prima parte a acestui an a fost reamenajat sectorul de acordare a vizitelor, investindu-se în dotarea acestuia cu dispozitive de separare.

De asemenea, a avut loc și amenajarea camerei de acordare a audiențelor și a vizitei persoanelor private de libertate cu apărătorii și dotarea acesteia cu aparatură specifică. Au avut loc reparații capitale pe secțiile de deținere 1,2,3 și 4, reamenajarea sălii de destivități pentru cadre și a clubului persoanelor private de libertate și amenajarea unui cabinet stomatologic pentru acestea din urmă.

Partea I : ASPECTE TEORETICE / GENERALITĂȚI

Capitolul 3 : Programe și activități în cadrul Penitenciarului Timișoara

Act extra :

Studio tv

Radio

Omul in oglinda – comunicat de presa

Cursuri + scolarizari – pliant

+ aici scri din bilant 2014

Expozitie – articol

Si intre ziduri exista inimi! – articol PROMUSICA

Capitolul 3 : Programe , proiecte și activități din cadrul Penitenciarului Timișoara

3.1 Proiect cu finanțare europeană

Proiectul „Revenirea foștilor deținuți pe piața muncii și integrarea lor în societate”

Acest proiect este co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Scopul principal al proiectului este de a susține reintegrarea în societate și pe piața muncii a foștilor deținuți printr-o serie de activități de instruire, cu scopul calificării diținuților în meserii ecologice. Pe lângă deținuți, personalul supraveghetor va fi instruit în vederea îmbunătățirii interacțiunii acestora cu deținuții.

Proiectul este dedicat promovării incluziunii sociale a foștilor deținuți prin înlăturarea fenomenului de discriminare.

Proiectul este conceput pentru a asigura îndeplinirea scopului principal pe termen lung, și anume reducerea fenomenului de marginalizare a persoanelor care au primit condamnări la pedepse cu închisoarea, cu ajutorul următoarelor obiective specifice:

1. Emiterea de recomandări în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ și instituțional pentru facilitarea reintegrării sociale a foștilor deținuți .

2. Dezvoltarea unui sistem de training al deținuților în regim semi-deschis și deschis, în vederea obținerii unei calificări . Calificarea într-o meserie crește atât șansele găsirii unui loc de muncă, cât și sentimentul de responsabilizare, stabilitate, încredere în forțele proprii și independență în rândul persoanelor private de libertate. Dat fiind interesul societății și amploarea dezvoltării meseriilor tradiționale , pe baza calificării în această direcție, șansele găsirii unui loc de muncă pot fi reale.

3. Promovarea integrării sociale a persoanelor aflate anterior în detenție și înlăturarea stereotipurilor care împiedică incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. Proiectul prevede îmbunătățirea imaginii faștilor deținuți și vizează înlăturarea prejudecăților sociale de aceștia, prejudecăți ce blochează reinserția lor în societate.

Valoarea adăugată a proiectului constă în abordarea specifică a următoarelor trei aspecte esențiale :

formarea profesională și certificarea competențelor pentru deținuții aflați în regim deschis și semideschis;

pregătirea și motivarea angajaților penitenciarelor pentru o interacțiune mai bună cu deținuții;

cooperarea cu posibili angajatori, parteneri sociali și reprezentanți ai comunității.

3.2 Programe educaționale din cadrul penitenciarului Timișoara

Conform bilanțului de activitate al Penitenciarului Timișoara pentru anul 2014 , Penitenciarul Timișoara a organizat evenimente cu participare internațională („Expoziția internațională de artă”), alături de parteneri din comunitate sau de cei din proiecte finanțate din fonduri europene.

De asemenea, deținuții au fost sprijiniți și încurajați să-și dezvolte aptitudinile artistice și sportive în contextul unor evenimente de impact regional („Plai fest”) sau național (concursuri organizate între penitenciare sau după formatul unor emisiuni cunoscute – „Deținuții au talent”).

În anul 2014, activitățile de reintegrare socială au fost organizate în baza analizei de nevoi efectuate la începutul anului, deținuții fiind incluși cu prioritate în activități și programe conform nevoilor identificate.

Datorită specificului Penitenciarului Timișoara – deținuți clasificați în regimurile deschis și semideschis, cu perioade scurte de timp până la liberarea condiționată, cu o mare folosire la activități lucrative, nevoile identificate pe linie de reintegrare socială au fost preponderent orientate spre activități semistructurate, de scurtă durată, scăzând astfel numărul programelor de lungă durată.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Serviciul de Educație și Asistență Psihosocială a colaborat cu Serviciul Regim și Siguranța Deținerii și s-a bucurat de suportul logistic asigurat cu sprijinul Serviciului Economico – Administrativ.

În acest an, participarea deținuților în programe și activități de reintegrare socială a fost în număr de 6820 (cu mențiune că un deținut poate participa la mai multe activități în timpul unui an). Comparativ cu anul 2013 (când numărul participărilor a fost de 5393) s-a înregistrat o creștere de 21%.

Program de adaptare la condițiile privării de libertate – 5 credite

Scopuri :

cunoașterea drepturilor și obligațiilor persoanelor private de libertate :

cunoașterea regulilor de ordine interioară ;

cunoașterea programelor educative care se derulează în acest penitenciar .

Beneficiari :

deținuții nou intrați în penitenciar .

Program de alfabetizare pentru persoanele private de libertate care nu pot fi școlarizate – 30 credite

Scopuri :

însușirea scrierii și citirii corecte ;

cunoașterea operațiunilor artmetice elementare .

Beneficiarii acestui program sunt deținuții care nu știu să scrie și să citească sau au dificultăți majore în acest sens , indiferent de nivelul de școlarizare .

Programul de completare a nivelului de școlarizare – 30 de credite (sem. absolvit)

Scop :

continuarea instruirii școlare .

Beneficiarii acestui program sunt deținuții care nu au absolvit ciclul primar , gimnazial , liceal și universitar . Aceștia își vor continua studiile în penitenciar cu personal calificat din Ministerul Învățământului și Cercetării Științifice .

Program de formare profesională – cursuri de calificare / specializare / perfecționare – 40 credite (curs absolvit)

Scop :

calificarea sau recalificare deținuților în diferite meserii , în funcție de necesitățile actuale ale societății și pentru reinserția reală în societate .

Beneficiari :

persoanele private de libertate care mai au de executat cel puțin 9 luni din pedeapsă . Aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții , în funcție de cursul calificat ales , codiții care sunt comunicate cu ocazia înscrierii la curs .

Program de educație civică – 25 credite

Scopuri :

cunoașterea și respectarea principalelor valori umane și norme morale fundamentale și regulile care conduc viața în comunitate ;

conștientizara existenței sancțiunilor pentru încălcarea normelor de comportare civilizată .

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate .

Program de educație pentru sănătate – 25 credite

Scopuri :

însușirea regulilor de igienă individuaă și de grup ;

aplicarea în practică a noțiunilor de igienă acumulate ;

informarea despre cele mai frecvente boli tipice colectivității .

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate .

Program de educație pentru viața de familie – 25 credite

Scopuri :

pregătirea persoanelor private de libertate pentru asumarea unui rol familial (conjugal și parental) care să pună accent pe comunicarea eficientă în cadrul familiei și reconsiderearea poziției față de familiile celor care au înregistrat eșecuri în calitate de partener de viață sau părinte ;

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate necăsătorite , fără familie , care provin din familii dezorganizate sau persoanelor căsătorite care s-au confruntat cu probleme în cadrul cuplului .

Program de educație religioasă și moral creștină – 25 credite

Scop :

dezvoltarea sentimentului religios și a unui comportament în spiritul valorilor religioase.;

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate .

Program de educație prin sport – 20 credite

Scop :

menținerea și întărirea sănătății ;

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical .

Program de valorificare a aptitudinilor „Hobby” – 20 credite

Scopuri :

– îmbogățirea cunoștințelor prin lectură individuală;

– exprimare opiniilor proprii în legătură cu diverse subiecte de interes general;

– exprimarea prin creație literară.

Beneficiari :

– toți deținuții care doresc să îți dezvolte abilități prin activități de exprimare artistică (teatru, muzică, pictură), care doresc să participe la redactarea revistei „Dincolo de gratii”.

Program de menținere a unei vieți active- activități de club – 20 credite

Scop :

– posibilitatea de a-și dezvolta personalitatea, în special prin implicarea în dezbateri, concursuri tematice, activități cu cartea, recenzii .

Beneficiari :

– persoanele private de liberatate care doresc să își mențină un nivel de cunoștințe de cultură generală corespunzător .

Program de dezvoltare a universului cunoașterii (transmitere de informații din domeniul științei, geografie, istorie) – 25 credite

Scop :

– creșterea nivelului de informare și cultură generală a persoanelor custodiate.

Beneficiari :

– persoanele private de libertate care au un nivel minim sau mediu de cunoștințe.

Program de informare pentru prevenirea consumului de alcool, tutun, droguri

– 25 credite

Scop :

– îmbunătățirea nivelului de informare cu privire la consecințele consumului de alcool, tutun, droguri.

Beneficiari :

– persoanele private de libertate cu antecedente în consumul de alcool, tutun, droguri.

Program de desfășurare a emisiunilor RADIO – TV

Scop :

valorificarea cunoștințelor și a aptitudinilor / înclinațiilor pentru radio și/sau televiziune , ale unor deținuți , în vederea realizării unor emisiuni RADIO – TV , prin care se urmărește informarea populației carcelare de la nivelul unei unități de detenție , în diverse domenii de activitate .

Beneficiari :

toți deținuții de la fiecare nivel al unității de detenție .

Program de implicare a deținuților în acțiuni de caritate

Scop :

formarea și dezvoltarea capacităților și atitudinilor menite să contribuie la optimizarea dezvoltării personale și creșterii șanselor de reintegrare socială .

Beneficiari :

toate persoanele private de libertate .

În vederea desfășurarii programului de implicare a deținuților în acțiuni de caritate conducerea Penitenciarului Timișoara, a organizat în colaborare cu Asociația pentru Ajutorarea Copiilor cu Afecțiuni Hemato– Oncologice „Patricia Popa”, o expoziție de picture , grafică și fotografie sub numele “Omul din oglindă” .

La acest eveniment caritabil au participat deținuții aflați în custodia penitenciarelor din România, Ungaria și Grecia.

Scopul acestui eveniment este de implicare a deținuților în activități caritabile pentru a spijini copiii cu afecțiuni medicale grave .

Fondurile obținute din valorificarea lucrărilor deținuților vor fi donate Spitalului “Louis Țurcanu” din Timișoara în vederea achiziționării unor noi echipamente medicale necesare .

Partea a II-a: CERCETAREA

Capitolul 1 – Metodologia cercetării

Scopul și obiectivele cercetării

Scopul lucrării „Oportunități educaționale pentru persoanele private de libertate” constă în identificarea oportunităților educaționale pentru persoanele private de libertate în cadrul penitenciarului .

Pe baza scopului precizat anterior, am derivat urmatoarele obiective:

O1. Determinarea posibilului impact pe care competențele dobândite în cadrul cursurilor de formare desfășurate pe perioada detenției le au în inserția pe piața muncii a persoanelor private de libertate.

O2. Determinarea gradului de atractivitate a activităților educaționale din penitenciarul Timișoara din perspectiva persoanelor private de libertate.

O3. Identificarea motivelor frecventării cursurilor din cadrul penitenciarului Timișoara.

1.2. Ipotezele cercetării

1. Persoanele private de libertate consideră că inserția pe piața muncii este facilitată de competențele formate în urma participării la activitățile educaționale din cadrul penitenciarului.

2. Persoanele private de libertate din penitenciarul Timișoara participă într-un număr foarte mare la cursurile de formare profesională .

3. Principalul motiv pentru care persoanele private de libertate frecventează cursurile din cadrul penitenciarului este reducerea pedepsei .

1.3. Eșantion

Subiecții cercetării sunt în număr de 40 de persoane private de libertate din cadrul penitenciarului Timișoara. Pentru a putea chestiona persoanele private de libertate a fost necesar completarea unui protocol de confidentialitate și a unei acceptări din partea subiectului și din partea conducerii penitenciarului.

Cercetarea s-a desfășurat în cadrul penitenciarului din Timișoara. Timpul folosit pentru a răspunde la cele 13 întrebări a fost de 30 de minute.

Persoanele chestionate se împart în următoarele categoriile :

VÂRSTĂ :

18 – 25 ANI – 12 persoane

25 – 40 ANI – 17 persoane

peste 40 – 11 persoane

PEDEAPSĂ :

sub 5 ANI – 13 persoane

5 – 10 ANI – 6 persoane

10 – 15 ANI – 7 persoane

15 – 20 ANI – 9 persoane

peste 20 ANI – 4 persoane

pe viață – 1 persoană

NIVEL DE ȘCOLARITATE :

PRIMAR – 3 persoane

GIMNAZIAL – 10 persoane

LICEAL – 22 persoane

UNIVERSITAR – 5 persoane

1.4. Prezentarea metodelor utilizate

Instrumentul pe care l-am folosit pentru a culege datele referitoare la oportunitățile educaționale ale persoanelor private de libertate este chestionarul.

Conform lui Chelcea S., „Chestionarul utilizat în investigarea fenomenelor sociale reprezintă o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau de imagini grafice cu functie de stimuli , în raport cu ipotezele cercetării , care prin adminstrarea ca către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare , determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal , care urmează a fi înregistrat în scris”( Chelcea S.,1975 , p 140).

Întrebările din compoziția chestionarului aplicat persoanelor private de libertate, sunt întrebări închise, dar și întrebări deschise în care persoanele private de libertate au putut să se exprime in propriile cuvinte.