Caracteristici Generale ale Diasporei Romane

                                                       CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………….

Capitolul I. Teorii ale migratiei internationale……………………………..

1.1 Teoria economica neoclasica a migratiei………………………………..

1.2 Teoria piata duala a fortei de munca……………………………………

1.3 Teoria Push and Pull……………………………………………………..

1.4 Teoria retelelor sociale…………………………………………………..

1.5 teoria gravitationala a migratiei………………………………………..

Capitolul II. Istoricul migratiei internationale din Romania……………..

2.1 Perioada interbelica > 1918……………………………………………..

2.2 Perioada comunista (dupa al II-lea razboi mondial)………………………..

2.3 Perioada de dupa 1989-1990……………………………………………

Capitolul III. Studiu practic……………………………………………….

3.1 Universul populatiei (diaspora)……………………………………….

3.2 Prezentarea chestionarului…………………………………………….

3.3 Modalitatea de aplicarea…………………………………………………

3.4 Rezultate……………………………………………………………………

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

                                                      INTRODUCERE

  Tema lucrarii de licenta pe care mi-am propus sa fac o cercetare de tip sociologica se intituleaza : „Caracteristicile generale ale migratiei diasporei romane”. Motivul pentru care am dorit sa ma axez mai mult pe aceasta tematica a fost sa vad care sunt directiile de origine si destinatie a romanilor, care sunt cele mai prefrate destinatii de migrare, in care parte a Europei se extind mai mult si care este scopul emigrari din tara lor de origine. Deoarece fenomenul migratiei este foarte bine cunoscut ca fiind unul dintre procesele sociale care au influentat si influenteaza profund societatea romaneasca actuala, putem spune ca Romania este o tara importanta de emigratie pe plan european. Migratia internationala, este fenomenul care implica consecinte sociale, demografice, politice si economice. Acesti factori au crescut semnificativ incepand cu anul 1989, iar interesesul pentru a analiza acestui proces a crescut, s-a intensificat, a pus mari semne de intrebare si a cuprins aproape toate regiunile lumii.

   Lucrarea de fata  este structurata pe trei capitole , dupa mine acestea fiind cele mai importante din punct de vedere al migratiei internationale. In primul capitol sunt descrise  teoriile migratiei  internationale care determina acest fenomen mondial. Teoria economica neoclasica, teoria piata duala a fortei de munca, teoria push and pull, teoria gravitationala toate aceste au intre ele o stransa legatura care pornesc de la ideea factorului demografic si social si ajungand pana a descrie rolul factorului economic si politic.  O componenta deosebit de importanta a fenomenului demografic, care exercita o influenta nemijlocita asupra fortei de munca si, totodata o carcateristica fundamentala ce reprezinta miscarea, deplasarea dintr-un loc in altul al populatiei a fost corelata de Everett S. Lee, Lewis W. A , Piore M. J , Reilly W. J acestia fiind doar cativa cercetatori in domeniu care au caracterizat si descris teoriile migratiei.

  Capitolul II nu este descris altceva decat istoricul migratiei internationale. Cele mai importante perioade ale migratiei fiind perioada anilor 1918, apoi vine perioada comunista de dupa razboi si spre sfarsit este descrisa perioada anilor 1990. In primii ani din postcomunism, migratia a fost in foarte mare masura o caracteristica ce isi are radacinile in istoria migratiei a celei de-a doua jumatati a secolului XX. Nivelul de migratie a tarii s-a schimbat semnificativ dupa deschiderea frontierelor la finele anului 1989. Au fost multe valuri de plecari ale romanilor in strainatate si mai cu seama fluxurile de emigranti au fost mai mari fata de cele ale imigratiei. Romania a fost si inca cred va ramane o tara de tranzit dar mai putin una de destinatie.

   Capitolul III cuprinde studiul practic. Aici m-am gandit de la bun inceput sa aplic un chestionar cetatenilor romani aflati in strainatate. Modul in care am aplicat chestionarul a fost retelele de socializare (grupuri create pe facebook, mail ) avand un esantion nereprezentativ. Rezultatete studiului arata ca tot mai multi romani pleaca cu scopul de a lucra in strainatate pentru a obtine un venit mai mare. Asa cum ne-am obisnuit sa spunem, migratia societatilor moderne de astzi aduce schimbari majore, modificand modul de viata, caracterul dar si dinamica grupurilor sociale aflate in situatii de risc. Odata cu intregrarea Romaniei in UE se poate constata o usoara tendinta de crestere a migratiei temporare caracteristica romanilor.

  Mai multe informatii si date culese din diferite surse legate de acest fenomen general care a luat amploare in ultimele decenii sunt puse in aceasta lucrare. Prin aceasta mica introducere am vrut sa aduc la cunostina care sunt etapele pe care le parcurg, pentru a fi in cunostinta de cauza cu tematica lucrarii.

1.1 Teoria economica neoclasica

Unul dintre cecetatorii aceste teorii este Lewis, W. A. Utilizata la inceput pentru explicarea deplasarilor externe ale populatiei, economia neoclasica a devenit ulterior una dintre constructiile teoretice majore din domeniul migratiei internationale.  Diferențele între două economii, una caracterizată printr-un surplus de forță de muncă (șomaj) iar cealaltă printr-un surplus de capital, modelează fenomenul migrației. Majoritatea imigranților vin din țări cu un capital mai puțin dezvoltat, cu o rată mai mică a creării locurilor de muncă și cu rezervă abundentă de forță de muncă. Migrantul este un actor rațional care analizează diferențele între câștigul așteptat și potențial și nivelul actual de câștig (el ia decizia de a emigra către o nouă destinație atunci când câștigurile așteptate sunt mai mari decât cele actuale

Potrivit conceptiei teoretice ale econmiei neoclasice, migratia este generata de factori economici, atit in cazul aparitiei fluxurilor de migratie (analiza macro), cit si a deciziei de migratie (analiza micro). La nivel macro, migratia internationala se explica prin diferentele dintre cererea si oferta fortei de munca in diversele zone si regiuni, acestea fiind aproximate cu ajutorul nivelului salariilor sau a veniturilor. Astfel este explicat fluxul migratoriu dinspre zonele cu venituri reduse catre cele cu salarii ridicate, urmarindu-se maximizarea profitului din punct de vedere economic. Din aceasta cauza forta de munca constituie un flux catre tara bogata in capital dar saraca in forta de munca. Aceasta din urma genereaza un contra flux al investitiei de capital, reflectat in migratie prin miscarea specialistilor inalt calificati urmarind maximizarea recompensei in urma investitiei lor in capital uman intr-un mediu sarac intr-o astfel de resursa  (asa numitul flux international de capital uman ). Fluxurile de migratie internationala devin mecanismele de echilibrare ale deficientelor interne de pe piata fortei de munca la nivel global. Presiunea exercitata de cele doua miscari ( populatie/capital-populatie) au ca rezultat reducerea diferentelor economice in tara dezvoltata catre un salariu mai scazut in tara saraca spre un salariu mai ridicat.

 Analizand acest fenomen la nivel micro, migratia populatiei este cauzata de decizia rationala a individului prin care aceasta evalueaza potentialele castiguri luand in calcul costul deplasarilor (cheltuieli pentru calatorie, trai, alimentare, adaptare la mediu socio-cultural, efortul de a invata o noua limba, ruperi temporare a relatiilor cu cei apropiati, etc.) Limitele acestei teorii rizida in privilegierea factorului economic si lipsa contextului istoric si politic al migratiei, care joaca un rol important in miscarile de populatie la nivel international. Migratia propriu-zisa se produce atunci cand tara in care va emigra individul are asupra sa un calcul pozitiv care ofera cele mai mari beneficii, de unde si migratia devine o forma de investitie de capital uman. Referitor costurilor sociale ale migratiei externe in anul 2006 sa facut un studiu privind fenomenul migratie romanilor din Italia, analizand din punct de vedere al tehnicii cost-beneficiu si ajungandu-se la patru ipoteze cu o dimensiune econmica a migratiei internationale de unde sa si constatat ca : familiile migrantilor isi concentreaza practicile economice pe investitii si mai putin pe consum ; capitalul financiar obtinut este folosit in investitii ce vizeaza imbunatatirea nivelului de trai, achizitionarea de case si terenuri, protejate pe termen lung a familiei; exista o distributie inegala a castigurilor si pierderilor intre regiunile emitente si cele receptoare. Rezultatul acestui studiu arata ca in majoritatea cazurilor intalnite , efortul migrantilor se indreapta spre economisire si reducerea consumului.

 Analiza migratiei in functie de calculul economic poate dermina dificultati privind posibilitatea individului de a estima comparativ castigurile obtinute in tara de destinatie comparativ cu cea de origine. Iata de ce modelul teoretic neoclassic, aplicat initial in explicarea migratiei interne determina simplificari considerabile in analiza migratiei internationale, deoarece migratia intrenationala a individului determina inevitabil o schimbare a sistemului economic si socio-cultural. Migratia international este un fenomen complex si nu poate fi explicat doar in baza alegerilor rationale ale actorilor in functie de oportunitatile care le poseda, ci si de factorii culturali si politici.

1.2 Teoria piata duala a fortei de munca

Spre sfarsitul anilor ’ 70, teoria pietei fortei de munca segmentate dual propune un nou raspuns la intrebarea “De ce se migreaza ?” Reprezentantul cel mai cunoscut al aceste teorii este Piore M. J. , care argumenta ca migratia internatinala apare ca efect al cererii crescute de forta de munca si acorda prioritate exclusiva factorilor de atractie referitoare la avantajele existente la tara  de destinatie. Astfel migratia internationala este generata de cererea fortei de munca in contextul tarilor cu economii dezvoltate. Aceasta teorie face de fapt referire la ideea de prestigiu si de status. In societățile dezvoltate economic există o segmentare a pieței muncii, pe de o parte, în locuri de muncă stabile și bine plătite, care presupun un înalt nivel de calificare și, pe de altă parte, în locuri de muncă prost plătite, instabile, care corespund unui nivel de educație scăzut, periculoase, cu prestigiu redus, care sunt refuzate de către lucrătorii cetățeni ai statului respectiv. În situația unui decalaj mare dintre economiile a două societăți, pentru indivizii care aparțin economiei sărace chiar și aceste locuri de muncă mai prost plătite sunt atractive. Problema prestigiului este rezolvată prin raportarea la comunitatea de origine și nu la cea de destinatie (dezvoltată economic) unde își desfășoară activitatea.

 Ideea de baza a teoriei sus mentionate este existenta unei piete a fortei de munca duale, care include doua sectoare economice de angajare. Sectorul primar se caracterizeaza prin existenta unor locuri de munca stabile, conditii bune de munca, beneficii generoase si posibilitati de mobilitate ascendenta. Sectorul secundar presupune prezenta unor locuri de munca necalificate si instabile conditii grele sau periculoase de munca si slabe posibilitati de mobilitate ascendenta. Muncitorii nativi evita incadrarea in sectorul secundar din cauza instabilitatii locurilor de munca, a sariilor mici, a statusului si prestigiului scazute asociate slujbelor. Pentru a evita inflatia structurala de pe piata fortei de munca este necesara incadrarea echitabila a muncitorilor in ambele sectoare primar si secundar, insa dupa cum am mentionat si mai sus sectorul secundar prezinta o atractie mai scazuta.

 Daca cererea de  forta de munca in segmentul secundar era anterior satisfacuta intern de forta de munca feminina , de adolescenti si de majoritatea populatiei ce  producea o puternica migrantie rural-urbana, iar cei nou-sositi in orase accepta cele mai grele si mai prost platite munci , necalificate si instabile din punct de vedere social. In cele din urma aceasta se intampla in fazele initiale ale industrializarii. Odata cu modificarile sociale si demografice legate de categoriile sociale care constituiau cererea interna a fortei de munca din segmentul secundar ( pozitia sociala a femeiei in societatea dezvoltata, scaderea fertilitatii, dezvoltarea oportunitatilor de angajare in mediul rural, majorarea pensiilor, etc) s-a redus si potentialul de angajare in cadrul segmentului secundar al pietei. Astfel cererea fortei de munca fizica necalificata sau putin calificata este suplinita de forta de munca provenita din migratie. Schimbarile economice si cele social-demografice din tarile dezvoltate fac tot mai dificila gasirea unei persoane care sa accepte asemenea ocupatii, care confera nu doar un castig redus, ci mai ales un prestigiu social scazut. Solutia cea mai putin costisitoare pentru rezolvarea acestei probleme consta in recurgerea la imigranti care accepta astfel de ocupatii. Sau dimpotriva , se intampla ca persoanele din tarile sarace, cu nivel de calificare scazut aflate in dificultate de a gasi un loc de munca acasa, sunt disponibile pentru slujbele din sectorul al doilea unui castig imediat (obtinut si la salarile scazute din sectorul al doilea, care oricum sunt mai mari decat cele din zona de bastina), sunt insensibili la conditiile de munca si de locuit (care oricum sunt cel putin egale cu cele de acasa, daca nu chiar si mai bune), nu sunt interesati de forme de protectie sociala , plus la asta sunt gata sa accepte plata fara forme legale. In societatile industriale moderne , populatia autohtona prefera mai degraba un somaj prelungit decat sa se integreze in segmentele secundare ale pietei fortei de munca, aceasta fiind considerata ca daunatoare pentru sinele lor social.

 “Migratia fortei de munca constituie una din fortele principale care determina dezvoltarea economica si sociala a unei tari iar semnificatia acesteia nu pare a se diminua in viitorul apropiat.

1.3 Teoria  pull and push

In anul 1966, Everett S. Lee a elaborat un model al migratiei, care pornește de la premisa că factorii care influențeză migrația sunt legați de originea, destinația, obstacolele dintre origine și destinație precum și de caracteristicile populației supuse riscului de a emigra. Pull factors reprezinta motivele care determină o persoană să aleagă o anumită destinație de migrație iar push factors reprezintă motivele care determină o persoană/grup să ia decizia de a migra.

Modelul push-pull( respingere-atractie) atrage faptul asupra ca migratia are loc datorita existentei unei serii de factori structurali  (de respingere- push ) care determina migrantii sa paraseasca regiunile lor de origine (spre exemplu, foamete, razboi sau decadere economica a unor regiuni- cum a fost de exemplu, cazul Romaniei in anii 1990). In paralel, exista o serie de factori “de atractie” (pull) a migrantilor, legati in special de necesarul de forta de munca -sau de salariile superioare, si nu exista legi predeterminate de migratie.

  Modelul push-pull este un model specific de analiza a motivatiilor care sta la  baza fenomenului migrationist. Acest model face referire la cativa factori care sunt prezenti in tara de destinatie, factori care atrag- (pull) si cativa factori din tara de origine care imping (push) individul spre emigrare.

                                               Tabelul 1. (Modelul) Factorii push-pull

Acest model de teorie este o incercare de a observa modul in care migratia si procesele ei mai largi de dezvoltare sunt legate reciproc, precum si modul in care caracterul si rolul de dezvoltare a migratiei ar putea modifica cursul proceselor de dezvoltare. Cunoscuta teorie o factorilor de atractie si respingere (pull- push) este invocata deseori in randul teoriilor economice: locul ei printre teoriile sociologice ale migratiei pare a fi nu doar potrivit, ci chiar foarte bine structurata si analizata.

1.4 Teoria retelelor sociale

Teoria retelelor sociale joaca un rol destul de important in migratia internationala prin  faptul ca presupune un ajutor pe care un migrant care pleaca catre o tara de destinatie ia in calcul societate unde el alege sa emigreze. Acolo beneficiind de suportul rudelor, prietenilor sau a altor cunostinte din comunitatea sa de origine. Teoria retelei sociale are ca si forma capitalul social care ii ofera persoanei(migrantului) informatiile necesare, sprijin financiar, il poate ajuta mai usor in gasirea unui loc de munca , a unei locuinte ca pana la urma ii poate  oferi suport social si emotional. Pe masura ce oamenii sau stabilit si acomodat in noile locuri in care au migrat ei devin la randul lor surse de informare si sprijin de valoare pentru alti migranti din comunitatile apropiate pe care se pot baza potentialii migranti. Migratia internationala a devenit o strategie de supravietuire pentru multe familii din ziua de azi. Retelele si mecanismele de migratie se realizeaza diferit in functie de conditiile si de factorii economici si politici din tarile de origine si destinatie. Retelele sunt constituiete prin investii mari. Adica, daca initial migratia la incepul implica costuri financiare si personale ridicate, cu timpul acestea datorita standartizarii strategiilor de migratie din aceeasi retea, costurile incep sa scada , iar migratia devine mai usoara. In timp, reteau se adapteaza pietelor locale de munca din tara de destinatie si migrantii incep sa isi diversifice activitatile. Astfel daca initial migrantii au ocupat pozitii pe piata secundara a fortei de munca, asa cum este cazul migrantilor romani care muncesc initial in constructii, in timp apare o diversificare si o specializare ocupationala , unii incep sa ocupe pozitii superioare in ierarhia intreprinderilor , sau isi aleg alte meserii. Retelele de migratie nu sunt neaparat solutiile cele mai eficiente. In numeroase cazuri , migrantii, ajung prizonierii unor pozitii sociale defavorizate. De exemplu odata stabiliti intr-un loc , o retea de migratie se poate muta cu dificultate intr-o alta localitate, aceasta datorandu-se costurilor ridicate si tipullui necasar pentru adaptarea la economia locala.

1.4 Teoria gravitationala

Modelele gravitaționale sunt legate de începuturile preocupărilor pentru migrație (cele șapte legi enunțate de Ravenstein la sfârșitul secolului XIX, dezvoltate aproape un secol mai târziu de Lee), postulează volumul unui flux ca rezultat al acțiunii distanței și volumului populației celor două arii: origine și destinție. Dezvoltând această linie de cercetare, modelele gravitaționale nu pot fi cu dificultate considerate o orientare teoretică în sine, ci mai degrabă „o colecție de regularități empirice”.

  Teoria lui Ravenstein a fost dezvoltat ă de Everett S. Lee care, în articolul din anul 1966 intitulat „O teorie a migrației” (în original A Theory of Migration), deși nu folosește sintagma menționat ă, explic ă migrația printr-un model cu patru factori: factori asociați spațiului de origine, factori asociați spațiului de destinație, obstacole ce intervin și factori personali26. Lee afirm ă, la fel ca Ravenstein, c ă în fiecare spațiu exist ă factori care atrag indivizii și alții care îi determin ă s ă plece spre alte spații. Chiar dac ă migrația poate fi rezultatul comparației între condițiile/factorii spațiului de origine și condițiile/factorii spațiului de destinație, decizia este influențat ă și de setul de obstacole ce pot fi sau nu depășite în acest demers. Mai mult, în acest proces intervine și percepția pe care individul respectiv o are atât despre condițiile din țara sa, cât și despre cele din țara de destinație, dar și tipul de personalitate pe care acesta o are (rezistent sau nu la schimbare). Plecând de la aceste idei, Lee afirm ă c ă decizia de a migra nu este niciodat ă complet rațional ă, pentru unele persoane predominând componenta irațional ă27. Pe baza acestui cadru, autorul formuleaz ă trei seturi de ipoteze ce explic ă fenomenul migrației: volumul migrației în diverse condiții, dezvoltarea fluxurilor și contrafluxurilor și, nu în ultimul rând, caracteristicile migranților. Referitor la volumul migrației, ipotezele lui Lee sunt urm ătoarele: volumul migrației în cadrul unui teritoriu dat variaz ă cu gradul de diversitate al zonelor incluse în acel teritoriu; volumul migrației variaz ă în funcție de diversitatea oamenilor (mai mult emigranți din spațiile cu mai mare diversitate); volumul migrației este legat de dificultatea de a depăși obstacolele ce apar; volumul migrației depinde de fluctuațiile economiei (expansiunea economic ă determin ă creșterea volumului migrației); în cazul în care nu sunt impuse controale severe, volumul și rata migrației tind s ă creasc ă de-a lungul timpului; volumul și rata migrației variaz ă în funcție de nivelul progresului într-o țar ă sau într-o zon ă (Lee îl citeaz ă aici pe Ravenstein: „migrația înseamn ă viață și progres, iar o populație sedentar ă înseamn ă stagnare”28). În ceea ce privește ipotezele lui Lee referitoare la fluxuri și contrafluxuri, acesta afirm ă c ă: migrația tinde s ă se desfășoare în special în fluxuri bine definite (rute bine stabilite); pentru fiecare flux principal de migrație se dezvolt ă un contraflux (cauza poate consta în reevaluarea echilibrului dintre factorii pozitivi și cei negativi de la origine și destinație); eficiența unui flux este mare dac ă factorii principali în dezvoltarea unui flux de migrație erau factori negativi în spațiul de origine; eficiența fluxului și contrafluxului este sc ăzut ă în cazul în care condițiile din spatial de origine și cele din spațiul de destinație sunt similare; eficiența fluxurilor de migrație va fi ridicat ă dac ă obstacolele ce intervin sunt mari; eficiența unui flux de migrație variaz ă în funcție de condițiile economice, fiind înalt ă în vreme de prosperitate și sc ăzut ă în timpul crizei economice. În fine, Lee formuleaz ă câteva ipoteze referitoare și la caracteristicile migranților: migrația este selectiv ă (nu întâmpl ătoare); migranții care r ăspund inițial factorilor pozitivi din spațiul de destinație tind s ă fie pozitiv selectați (aceste persoane nu resimt necesitatea de a migra, dar o fac deoarece percep oportunitățile altui spațiu și pot compara avantajele și dezavantajele de la origine și de la destinație); migranții care r ăspund inițial factorilor negativi din spațiul de origine tind s ă fie negativ selectați; considerând toți migranții, selecția tinde s ă fie bimodal ă (oricare ar fi spațiul de origine, unii dintre migranții care pleac ă r ăspund inițial la factorii pozitivi din spațiul de destinație, astfel c ă tind s ă fie pozitiv selectați, în timp ce alții răspund la factorii negativi, fiind selectați negativ); gradul de selecție pozitiv ă crește odat ă cu gradul de dificultate al obstacolelor ce intervin (chiar dac ă selecția este negativ ă sau aleatorie în spațiul de origine, obstacolele ce intervin au rolul de a-i elimina din proces pe cei slabi sau incapabili); predilecția crescut ă spre a migra la anumite etape ale vieții este important ă în selecția migranților (sub anumite aspecte și în anumite cazuri, migrația este parte a riturilor de trecere, ciclurilor mari de viață); caracteristicile migranților tind s ă fie intermediare între cele ale populației din spațiul de origine și cele ale populației din spațiul de destinație. Deși cadrul teoretic elaborat de Lee nu corespunde rigorilor unei teorii, parte dintre ipotezele lui pot fi verificate și prin statisticile actuale referitoare la migrație, în special cele ce analizează corelația dintre volumul migrației și condițiile economice.