Caracteristici ALE Politicilor Agricole Comune

CARACTERISTICI ALE POLITICILOR AGRICOLE COMUNE

Cuprins

Introducere

Lista tabelelor și a figurilor

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

Capitolul 1 POLITICILE AGRICOLE COMUNE (PAC) 2007-2013 ÎN ROMÂNI

Scurt istoric al Politicii Agricole Comune

Descrierea Pilonului I

Pilonului II al Politicii Agricole Comune (PAC)

Reforma PAC din 2003

Politica Agricolă Comună și PNDR în perioada 2007-2013 și implicarea lor în dezvoltarea României

Costurile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007-2013

Realizările cheie ale PAC în perioada 2007-2013

Stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale din România

Cheltuieli totale ale plăților directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013

Capitolul 2 DESCRIEREA POLITICILOR AGRICOLE COMUNE (PAC) 2014-2020

Politica Agricolă Comună și Uniunea Europeană

Analiza sectorului agricol din România

Utilizarea terenurilor agricole

Dimensiunile fizice și economice ale exploatațiilor agricole

Producția sectorului zootehnic

Forța de muncă în agricultură

Investiții în agricultura României în perioada 2014-2020

Insituțiile implicate în Politica Agricolă Comuna

Noul Cadru de Finanțare comunitară în perioada 2014-2020 și Politica Agricolă Comună

Noul context de finanțare PAC și implițiile sale pentru România

Asigurarea securității alimentare

Revitalizarea zonelor rurale

Ecologia și eficiența în agricultură

PARTEA a II-a – CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3 DESCRIEREA JUDEȚULUI IAȘI

Caracteristici fizico-geografice

Caracteristici administrative și teritoriale

Activități economice

Resurse naturale

Patrimoniul natural

Potențialului județului Iași

Capitolul 4 PREZENTAREA AXEI 4 LEADER

Obiectivul general al axei 4 LEADER

Provocări pentru axa 4 LEADER

Grupul de acțiune local (GAL)

Selectarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

Obiectivele specifice ale măsurilor 41, 421 și 431

Sub-măsura -Sprijin Pregătitor- din cadrul LEADER

Sub-măsura -Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală- în cadrul LEADER

Sub-măsura -Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală- în cadrul LEADER

Sub-măsura –Sprijin pentru cheltuielile de funcționare și animare- din candrul LEADER

Principalele Grupuri de Acțiune Locală înființate în Iași

Capitolul 5 PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚILOR GRUPURILOR DE ACȚIUNE LOCALĂ ÎN 2014-2020

Introducere

Lista tabelelor și a figurilor

Capitolul 1 POLITICILE AGRICOLE COMUNE (PAC) 2007-2013 ÎN ROMÂNIA

1.1 Scurt istoric al Politicii Agricole Comune

Politica Agricolă Comuna a fost creată prin Tratatul de la Roma în anul 1957, însă s-a pus în practică 5 ani mai târziu. Politica agricolă reprezintă ansamblul de mijloce, metode de acțiune și principii prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agricol. Obiectivele principale ale acesteia au fost: creșterea productivității, asigurarea standardelor de viață echitabile pentru comunitatea agricolă, stabilizarea piețelor, asigurarea disponibilității produselor alimentare și asigurarea de alimente la prețuri rezonabile.

Avantajele Politicii Agricole Comune, constau în faptul că: asigură un nivel de trai decent pentru producătorii agricoli, crește calitatea produselor agroalimentare ca urmare a respectării standardelor, protejează mediul și respectă standardele de bunăstare a animalelor, asigură prețuri echitabile ale produselor pentru consumatori, acordă subvenții consistente pentru fermieri din fondurile comunitare, oferă posibilitatea creșterii economice în zonele sărace ca urmare a programelor de dezvoltare rurală, determină creșterea investițiilor străine în agricultură și industria alimentară.

În forma ei actuală, PAC este construită în jurul a doi piloni: primul este cel al organizărilor comune de piață iar cel de-al doilea este cel al dezvoltării rurale.

Descrierea Pilonului I

Pilonul I este compus din plăți directe către agricultori și intervențiile de piață pentru stabilizarea prețurilor produselor agricole. Reforma PAC din 2003 a modificat semnificativ sistemul plăților directe. Sistemul de Plăți Unice pe Fermă a fost introdus, înlocuind plățile directe anterioare. Sistemul de Plăți Unice pe Fermă permite agricultorilor reacționeze la forțele proprii, producând necesarul din prezent, mai curând de ceea ce le va oferi cea mai mare subvenție. Totodată, oferă agricultorilor opțiuni mai bune pentru a gestiona fermele într-un mod ecologic, deoarece pentru a primi plîțile nu mai este nevoie ca aceștia să cultive terenurile, ci să le păstreze în stare bună. Managementul Sistemului de Plăți Unice pe Fermă este la latitudinea fiecărui stat membru în mare măsură. Subvențiile la nivel regional sunt autorizate de fiecare stat în parte și pot face următoarele opțiuni când împart și distribuie banii agricultorilor:

divid plata medie istorică în funcție de numărul hectarelor pe fermă, inclusiv suprafețele furajere; împart plățile medii totale într-o regiune în funcție de numărul total de hectare ale fermei pentru a oferi o plată fixă la hectar și uniformă în întreaga regiune;

variază nivelul plăților între pășuni și teren arabil;

combonă plata regională uniformă cu plata per fermă, în funcție de marfă/produs.

Pilonului II al Politicii Agricole Comune (PAC)

Pilonul II, s-a concentrat mai mult pe dezvoltarea rurală, transformând PAC într-un mecanism mult mai complicat. Cadrul general a fost stabilit de toate statele membre, fiecare stat primind aceiași sumă de bani. Politica este foarte deschisă și lasă statelor puterea de a aprecia modul în care banii sunt cheltuiți.

Pilonul II îi sunt distribuite patru axe distincte:

Axa 1 este adresată „îmbunătățirii competitivității sectoarelor agricol și forestier”. Acest lucru se realizează prin intermediul proiectelor ce adaugă valoare infrastructurii și producției și a proiectelor de modernizare.

Axa 2 este dedicată „îmbunătățirii mediului și a peisajului rural”. Aceasta cuprinde plățile pentru fermierii din zonele defavorizate precum și plățile de agromediu.

Axa 3 se adresează „îmbunătățirii calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării economiei rurale”. Proiectele în acest domediu conțin dezvoltarea statelor și reînnoirea acestora, servicii de bază pentru populația rurală și economie precum și crearea și dezvoltarea afacerilor.

Axa 4 este reprezentată de programul LEADER (un acronim francez care înseamnă "legături între acțiuni în domeniul dezvoltării rurale"), acesta este adresat proiectelor de dezvoltare generală. Programul LEADER are „scopul de a îmbunătăți potențialul de dezvoltare a zonelor rurale, prin atragerea inițiativei și competențelor locale, prin promovarea dobândirii de know-how (a ști cum) privind dezvoltarea locală integrată și prin răspândirea acestui know-how în alte zone rurale”. Ajută regiunile să-și determine obiectivele comune și să alcătuiască grupuri de acțiune locală care să dezvolte apoi strategii legate de Axele 1 și 3 pentru o abordare integrală a dezvoltării rurale.

Reforma PAC din 2003

În cadrul Consiliului European de la Berlin, a fost invitată Comisia să realizeze o evaluare intermediară în anul 2002 pentru a se analiza impactul ultimei reforme a politicii agricole comune.

Evaluarea intermediara a devenit, cea mai ambițioasă reforma prin care trece PAC, având patru obiective principale: sporirea compatibilității politicii agricole comune cu cerințele țărilor terțe, întemeierea unor legături mai strânse între agricultura europeană și piețele mobile, pregătirea extinderii Uniunii Europene, un răspuns mai adecvat la noile cerințe ale societății în ceea ce privește calitatea produselor și protecția mediului.

La Luxemburg, în anul 2003, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană, au modificat considerebil politica agricolă comună în urma ajungerii la un acord prin care au introdus o serie de noi principii și mecanisme:

decuplarea ajutoarelor în raport cu volumul produs, cu scopul unei bune orientări a fermelor în funcție de piață și a reducerii alterării producției și a comerțului agricol. Ajutoarele decuplate au devenit o plată unică axată pe stabilitatea veniturilor;

ecocondiționalitatea, prin care plățile unice depind de respectarea unor criterii de mediu și de sănătate publică, ca răspuns la așteptările cetățenilor europeni;

gestionare flexibilă, cu eventualitatea statelor membre de a aplica în mod diferit o serie de parametri ai noii politici agricole comune;

redistribuirea publică a drepturilor de plată acordate exploatațiilor, prin intermediul a două mecanisme: eventuala aplicare a unui model regional de decuplare, ce permite armonizarea plăților pe hectar adordate după criterii teritoriale și modularea, care permite transferul creditelor între cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune în vederea consolidării dezvoltării rurale.

Politica Agricolă Comună și PNDR în perioada 2007-2013 și implicarea lor în dezvoltarea României

În România, unul dintre cele mai importante motoare economice este reprezentat de agricultură. Agricultura performantă produce efecte pozitive în economie. România a înregistrat o creștere economica de 3,5% și datorează acest lucru în mare măsură sectorului agricol.

Pentru a sprijini agricultorii s-au luat următoarele măsuri:

Pentru fermierii afectați de secetă în vara anului 2012, s-au oferit despăgubiri din buget;

Un plafon de 40 de milioane de euro, a fost oferit pentru a sprijini producătorii de carne de vită și lapte din zone defavorizate;

A fost aprobată în anul 2013 plata a 2,7 miliarde lei, pentru 1072289 beneficiari aflați pe planul de plăți unice pe suprafață;

S-a creat Fontul pentru acordare de microcredite în agricultură;

Au fost promovate produsele românești de calitate și produsele tradiționale, pe plan intern și pe piețele din Europa. România s-a clasat pe primul loc în cadrul târgului Biofach 2013;

Agenții economici, participanți la competiții internaționale de profil au fost sprijiniți financiar pentru perioada de conversie fiind încurajată în acest fel agricultura ecologică prin subvenționarea costurilor de participare cu 50%. În acest sector s-a alocat o sumă echivalent a șapte milioane de euro;

Agricultorilor le-au fost reduse cheltuielile destinate irigațiilor, la livrarea apei;

Au fost constituite acorduri diplomatice cu China în ceea ce privește exportul de bovine vii și carcase de porc;

Pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații s-au alocat din fondurile UE 220 milioane de euro, iar pentru infrastructura secundară de irigații s-au alocat 370 milioane de euro;

Incidența exportului de produse agroalimentare în anul 2013, a fost mai mare decât cea a importului comparativ cu ultimii 20 de ani. Valoarea produselor agroalimentare exporate în 2013 (5,09 miliarde euro) a fost cu 30,2% mai mare față de cea din 2012 iar cele importate au depășit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012, aceasta reprezentând suma 4,77 miliarde euro.

Costurile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007-2013

Pentru implementarea PNDR 2007-2013 Uniunea Europeană a alocat 8124,20 milioane de euro. La această sumă s-a completat contribuția națională în valoare de 1972,88 milioane euro ajungându-se la valoarea de 10097,08 milioane euro.

La nivelul țării s-au depus 148228 de proiecte care împreună au ajuns la suma de 18319,46 milioane euro. Această sumă reprezintă 81,43% din alocarea pe perioara 2007-2013 a PNDR.

În această perioadă au fost selectate pentru finanțare 95885 de proiecte, care au avut valoarea publică de 7152,67 miliarde de euro. Această sumă a reprezentat un procentaj destul de ridicat, 70,84% din fondurile publice disponibile.

58,72% din alocarea 2007-2013 a întregului program, adică 5929,19 milioane de euro a fost utilizată pentru a contracta 88917 proiecte.

Beneficiarilor tuturor măsurilor PNDR li s-au acordat un cumul total de 6427,76 milioane de euro, această sumtă în anul 2013 plata a 2,7 miliarde lei, pentru 1072289 beneficiari aflați pe planul de plăți unice pe suprafață;

S-a creat Fontul pentru acordare de microcredite în agricultură;

Au fost promovate produsele românești de calitate și produsele tradiționale, pe plan intern și pe piețele din Europa. România s-a clasat pe primul loc în cadrul târgului Biofach 2013;

Agenții economici, participanți la competiții internaționale de profil au fost sprijiniți financiar pentru perioada de conversie fiind încurajată în acest fel agricultura ecologică prin subvenționarea costurilor de participare cu 50%. În acest sector s-a alocat o sumă echivalent a șapte milioane de euro;

Agricultorilor le-au fost reduse cheltuielile destinate irigațiilor, la livrarea apei;

Au fost constituite acorduri diplomatice cu China în ceea ce privește exportul de bovine vii și carcase de porc;

Pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații s-au alocat din fondurile UE 220 milioane de euro, iar pentru infrastructura secundară de irigații s-au alocat 370 milioane de euro;

Incidența exportului de produse agroalimentare în anul 2013, a fost mai mare decât cea a importului comparativ cu ultimii 20 de ani. Valoarea produselor agroalimentare exporate în 2013 (5,09 miliarde euro) a fost cu 30,2% mai mare față de cea din 2012 iar cele importate au depășit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012, aceasta reprezentând suma 4,77 miliarde euro.

Costurile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2007-2013

Pentru implementarea PNDR 2007-2013 Uniunea Europeană a alocat 8124,20 milioane de euro. La această sumă s-a completat contribuția națională în valoare de 1972,88 milioane euro ajungându-se la valoarea de 10097,08 milioane euro.

La nivelul țării s-au depus 148228 de proiecte care împreună au ajuns la suma de 18319,46 milioane euro. Această sumă reprezintă 81,43% din alocarea pe perioara 2007-2013 a PNDR.

În această perioadă au fost selectate pentru finanțare 95885 de proiecte, care au avut valoarea publică de 7152,67 miliarde de euro. Această sumă a reprezentat un procentaj destul de ridicat, 70,84% din fondurile publice disponibile.

58,72% din alocarea 2007-2013 a întregului program, adică 5929,19 milioane de euro a fost utilizată pentru a contracta 88917 proiecte.

Beneficiarilor tuturor măsurilor PNDR li s-au acordat un cumul total de 6427,76 milioane de euro, această sumă reprezentând 63,66% din alocarea 2007-2013 a întregului program.

Peste 76000 de fermieri și peste 3000 de întreprinderi mici și mijlocii non-agricole au beneficiat în perioada 2007-2013, prin PNDR, de fonduri europene nerambursabile. Tinerilor fermieri li s-a oferit oportunitatea de accesa fonduri europene pentru a se instala în mediul rural, aproximativ 13000 de tineri s-au folosit de această șansă. Au fost create circa 40000 de locuri de muncă în cadrul proiectelor implementate dintre care aproximativ 5500 au fost pentru femei ce au ocupat postul de șef în exploatație.

În Figura 1.1 se va prezenta situația fondurilor PNDR din perioada 2007-2013, alocarea totală, valoarea totală a proiectelor depuse, valoarea totală a proiectelor aprobate, valoarea totală a contractelor semnate și valoarea totală a plăților efectuate.

Fig. 1.1 Situația fondurilor PNDR în perioada 2007-2013

Conform Fig. 1.1, alocarea totală de fonduri în perioada 2007-2013 a fost de 10097,08 milioane euro. La nivel național valoarea totală a proiectelor aprobate a ajuns la 7152,67 miliarde de euro iar valoarea contractelor semnate au avut un total de 5928,19 miliarde de euro

Realizările cheie ale PAC în perioada 2007-2013

Din 2007, PAC a investit aproape 10 milioane de euro în sectorul agricol și al zonelor rurale din România cu scopul de a stabiliza veniturile fermierilor, de a moderniza și a crește sustenabilitatea fermelor românești și de a asigura aprovizionarea cu alimente sigure, de calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii săi.

În ultimii ani plățile directe de care beneficiază fermierii români au reprezentat o plasă de siguranță deosebit de importantă, deoarece pentru România sectorul agricol asigura 30,6% din totalul locurilor de muncă.

Peste 906 milioane de euro s-au cheltuit în România pentru plățile directe în anul 2012. De această sumă au beneficiat 1,1 milioane de beneficiari, dintre care 95% au primit o suma mai mică de 1250 euro.

Activând potențialul sectoarelor cheie ale agriculturii, în 2012 Uniunea Europeană a cheltuit 114 milioane de euro pe măsurile de piață din România, iar cea mai mare parte a mers la sectorul de vin și la cel de legume fructe.

Stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale din România

Creșterea resurselor publice în sectorul agricol și forestier au avut multiple efecte importante, și au jucat un rol cheie pentru a atenua efectele crizei economice în România. Din 2007, în urma post-aderării României în cadrul programului de dezvoltare rurale, Uniunea Europeană a ajutat România să:

Ajute mai mult de 9400 de tineri fermieri pentru a îmbunătăți structura de vârstă în agricultură,oferind peste 86 milioane de euro

Modernizeze peste 2000 de exploatații agricole publice și private cu o investiție de 1,87 milioane euro pentru a ajuta la potențialul de dezvoltare agricolă din România

Susțină aproximativ 47000 de ferme semi-subzistente pentru a le ajuta să se restructureze și să se transforme în exploatații viabile, orientate către piață

Investească în circa 800 de comune pentru a moderniza infrastructura rurală și a oferi acces la serviciile de bază, cu scopul de a crea condiții pentru creștere economică. Cu aceste investiții s-au realizat: 3827,69 km de infrastructură rutieră;

2789,06 km de infrastructură a apei; 4210,75 km de infrastructură a apelor uzate care au fost construite sau reabilitate.

Fondurile de dezvoltare rurală au susținut, de asemenea, conservarea frumuseții peisajelor naturale ale României și a promovat mai multe practici agricole durabile.

Cheltuieli totale ale plăților directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013

În România 276399 de exploatații au fost sprijinite prin oferirea serviciilor voluntare de agromediu, peste minimul stabilit de legislația UE ce au condus la: menținerea biodiversității a 1609064 hectare; sprijinirea agriculturii ecologice pe 37607,54 hecrare

Exemple de măsuri de piață, susținute de PAC

Programul de sprijin pentru creșterea competitivității vinurilor românești.

Producția de vinuri din România este de aproximativ 6 milioane hl, și se clasifică pe locul 6 al producătorilor de vin din Europa, imediat după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia, însă ocupă locul I în regiunea Europei Centrale și de Est. Pentru perioada 2009-2013 România a primit 21,5 milioane de euro pentru finanțarea măsurilor de stimulare a competitivității vinurilor sale. Prioritatea a fost acordată restructurării și reconversie podgoriilor, precum și promovării pe piețele țărilor terțe și asigurarea recoltei. Măsuri de restructurare și reconversie au avut un impact semnificativ asupra sectorului de viță de vie și vin, cu aproximativ 25 500 ha de vie restructurate sau modernizate până în 2013, ceea ce reprezintă 14% din suprafața cultivată cu viță de vie din România (181 770 ha).

Programele de promovare au avut ca rezultat pătrunderea pe noi piețe din diferite țări, încheierea contractelor de marketing, creșterea exporturilor și consolidarea prezenței vinurilor românești cu denumirile de origine și indicații geografice protejate pe piețele tradiționale. Piețele vizate au fost în primul rând Japonia, China, SUA și Rusia.

Totalul exporturilor de vinuri in 2013 au crescut cu 10% față de media ultimilor 3 ani. România a arătat un mare interes în continuarea implementării măsurilor care vizează creșterea competitivității sectorului viticol. Pentru perioada 2014-2018 vinurile românești vor continua să beneficieze de programul de sprijin, cu un buget majorat de 238,5 milioane de euro.

Promovarea sectorului apicol românesc

De la aderarea România, sectorul apicol românesc a beneficiat de fonduri UE pentru a sprijini producția și comercializarea de miere. Sprijinul direct al UE este asigurat prin intermediul programelor naționale apicole care sunt co-finanțate cu 50% de către Uniunea Europeană.

Au fost cheltuite 26,4 milioane de euro pentru sprijinirea sectorului apicol din România începând cu anul 2008, dintre care 13,2 milioane de euro au fost finanțate de către Uniunea Europeană.

Datorită acestui sprijin, România și-a sporit producția de miere cu 55% (de la 16 700 de tone în 2007 la 25 900 de tone în 2012) și este acum al doilea producător UE de miere. Sectorul apicol românesc sa dezvoltat în continuare: numărul de stupi de albine a crescut cu aproximativ 40% (de la aproximativ 1,1 milioane de stupi în 2007 la 1,55 milioane de stupi în 2013).

Exemple de proiecte de dezvoltare rurală sprijinite de PAC

Restructurarea moștenirilor rurale și turismul în UNESCO

Mulțumită co-finanțării și sprijinul acordat de Uniunea Europeană ONG-urilor locale, familia Gligors a putut dezvolta o afacere de succes și durabilă a turismului rural care respectă valoarea de patrimoniu a Visci, a UNESCO patrimoniu cultural și Natura 2000.

Viziunea Gligors este de a dezvolta activitățile turistice profitabile, astfel încât patrimoniul rural să devină un mijloc de a sprijini comunitatea rurală și modul tradițional de viață. Obiectivul lor a fost de a dezvolta fermele oferind locuri de cazare, pastrând arhitectura tradițională și structura fermei pentru a oferi noi experiențe pentru vizitatori.

Costul total al investiției a fost de 400 mii euro, contribuția UE fiind de 50%.

Coacerea tradițională a pâinii pentru cumunitățile locale (Agropan)

Echipa de proiect a utilizat fondurile UE pentru a extinde și moderniza capacitatea de producție în panificație, oferind acum pâine și produse de panificație la peste 85000 de persoane din zonele rurale din județele Cluj și Bistrița.

Scopul acestui proiect a fost:

 i) creșterea productivității și a competitivității, prin o mai bună utilizare a resurselor umane și a factorilor de producție;

 ii) diversificarea gamei de produse oferite comunităților locale; și

 iii) creșterea ariei geografice acoperite, ceea ce face marca Agropan prezent în cele mai multe dintre magazine alimentare din regiune.

Costul total: 2 647 068 euro (contribuția UE: 920107 euro)

Modernizarea managementului forestier în Transilvania de Nord.

Uniunea Europeană a sprijinit eforturile grupului de silvicultori din Transilvania de Nord pentru a obține echipamente moderne. Afacerile de gestionare a pădurilor au devenit mai eficiente și mai ecologice. Ea vizează să reducă timpul necesar pentru extragerea lemnului și protejarea mediului prin reducerea deșeurilor și pierderilor de ulei în pădure. Asigurarea unor condiții mai bune de muncă pentru membri.

Costul total: 514598 euro (Contribuția UE: 217216 euro)

Capitolul 2 DESCRIEREA POLITICILOR AGRICOLE COMUNE PAC 2014-2020

2.1 Politica Agricolă Comună și Uniunea Europeană

Politica agricolă comună (PAC) este răspunsul Europei la nevoia de un standard de viață decent pentru 12 milioane de fermieri și o aprovizionare stabilă, variată și în condiții de siguranță alimentară pentru cetățenii săi în număr de 500 de milioane. Aceasta întărește competitivitatea și durabilitatea agriculturii Uniunii Europene prin furnizarea de plăți directe și măsuri de piață pentru agricultori și finanțează programele de dezvoltare rurală din UE.

Obiectivele PAC în UE urmăresc să:

– Determine o creștere a productivității cantității de alimente realizate de către agricultori, astfel încât aceasta să fie suficientă pentru întreaga Europă;

– Ofere finanțare agricultorilor pentru încurajarea investițiilor în ceea ce privește modernizarea fermelor;

– Ofere garanția siguranței alimentelor prin intermediul transabilității acestora;

– Ajute, protejeze și favorizeze agricultorii împotriva fluctuațiilor prețurilor și a eventualelor crize economice de pe piață;

– Încurajeze comunitățile din spțiul rural cu activitate economică difersificată;

– Industria alimentară conferă și menține locurile de muncă din aceasta branșă;

– Conferă bunăstarea animalelor și protejarea mediului.

Analiza sectorului agricol din România

Utilizarea terenurilor agricole

În România, suprafața agricolă utilizată este în scădere. În perioada 2005-2010 aceasta a scăzut cu 4,3% (de la 13,9 milioane ha la 13,3 milioane ha). Cea mai mare pondere pe categoriile de folosință o dețin terenurile arabile (62,4%), urmate de pășuni și fânețe (33,9%). Suprafața agricolă utilizată a terenurilor arabile și a culturilor permanente a scăzut în perioada 2005-2010 cu 6,3% respectiv 8,2% în timp cea a pășunilor și fânețelor s-a menținut la un nivel constant.

Plantațiile pomicole sunt îmbătrânite, au potențial productiv redus, în declin sau abandon și vârste mai mari de 25 ani. În 2013, suprafața totală a plantațiilor pomicole era de 158,6 mii ha, realizându-se o diferență enormă față de 1990 când suprafața era de 313,4 mii ha. Totalul suprafeței cu plantații pomicole cuprinde 117 mii ha (73,8%) plantații cu vârsta mai mare de 25 ani, 29,7 mii ha (18,7%) plantații cu vârsta cuprinsă între 10-25 ani și doar 11,8 mii ha (7,5%) sunt plantații cu vârsta cuprinsă între 1-10 ani. De asemenea aproximativ 83 mii ha reprezintă plantații aflate în declin (52,4% din total), circa 67 mii ha reprezintă plantații pe rod (42,2% din total) și 8,54 mii ha reprezintă plantații tinere (5,4% din total).

Dimensiunile fizice și economice ale exploatațiilor agricole

Dimensiunile fizice și economice ale exploatațiilor agricole din România înregistrează diferențe semnificative față de mediile europene. În 2010, se aflau pe teritoriul României 3859040 exploatații agricole. Dimensiunea media a unei exploatații romanești este de 3,4 ha suprafață agricolă utilizată/fermă această valoare fiind de 4 ori mai mică decât cea europeană, iar gradul de fragmentare este foarte ridicat ajungandu-se la o suprafață medie a parcelei de 0,45 ha. În cazul dimensiunii economice, România este de 9,4 ori sub nivelul Uniunii Europene (valorile sunt: 2700,2 euro producție standart/fermă în România și 25450 euro în UE). Fermele mici cu o suprafață mai mică de 5 ha reprezintă 92,9% din totalul exploatațiilor și utilizează 29,7 din suprafața agricolă utilizată, pe când fermele peste 50 ha care sunt mult mai puține gestionează 52% din suprafața agricolă utilizată.

Cea mai mare parte a exploatațiilor agricole înregistrează un nivel scăzut al dezvoltării economice. 96,7% din numărul total de ferme se încadrează în categoria sub 8 mii euro iar 3,29% cu dimensiunea economică peste 8 mii euro au cele mai mari șanse în a-și îmbunătăți performanțele economice și a-și crește nivelul de comercializare a producției proprii.

Producția sectorului zootehnic

Un domeniu cu tradiție în România este reprezentat de creșterea animalelor, acest lucru este confirmat de predominanța fermelor cu profil de creștere a animalelor și mixte. Cu toate acestea, efectivele de animale au un nivel redus, doar 4% din totalul UE. S-au manifestat tendințe de diminuare doar la porcine și bovine, restul efectivelor înregistrând creșteri.

Forța de muncă în agricultură

În fermele din România forța de muncă existentă este echivalentă cu 1,5 milioane de unități anuale de muncă. Forța de muncă predominantă în agricultură este reprezentată de bărbați. Majoritatea fermierilor iși lucrează individual terenurile. Forța de muncă angajată reprezintă 4,8% din unităților anuale de muncă. Forța de muncă în agricultura din România este supradimensionată. La nivel național, peste 28,3% din totalul persoanelor ocupate activează în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism și 0,7%, în sectorul forestier.

Rata de ocupare în activități agricole, forestiere și piscicole din România s-a situat în jurul valorii de 29% în ultimii cinci ani, această valoare fiind relativ constantă dar cu mult peste media UE. În ceea ce privește productivitatea muncii valoarea medie este de patru ori mai mică decât cea înregistrată în UE , 4328,5 euro/ unitate anuală de muncă. Sistemul public de consultanță insuficient dezvoltat, gradul scăzut de instruire al lucrătorilor din agricultură și diseminarea ineficientă a rezultatelor cercetării agricole către fermele mici și mijlocii se numără printre principalele cauze ale diferențelor de productivitate dintre UE și România.

Doar 2,5% din managerii exploatațiilor agricole sunt absolvenți ai unei forme de învățământ agricol, mult sub nivelul UE iar restul de 97,5% dețin doar experiență practică agricolă.

Investiții în agricultura României în perioada 2014-2020

În acești 7 ani, PAC va investi aproape 20 milioane de euro pe sectorul de agricultură și în zonele rurale. Prioritățile cheie ale politicii la nivelul UE includ: locuri de muncă, durabilitate, modernizare, inovare și calitate. În paralel România deține flexibilitatea de a adapta atât plățile directe cât și programele de dezvoltare durală nevoilor sale specifice.

Noile plăți directe trebuie distribuite într-un mod cât mai echitabil între statele membre, între regiuni și între fermieri. Ca rezultat, cu aprope 12 milioane de euro, din bugetul disponibil pentru plățile directe din România va crește în ciuda reducerii generale de 3,2% la nivelul UE. Ei vor continua sa fie distribuiți în forma de „Zonă unică de plăți” până în 2020.

Doar agricultorii în prezent activi vor beneficia de scheme de ajutor de venit, și tinerii agricultori vor fi încurajați să înființeze afaceri, prin introducerea unui nou supliment de ajutor de 25% în primii 5 ani pe lângă măsurile deja existente. Un nou program „Micul fermier” este introdus pentru a simplifica administrarea micilor aplicanți.

Fermierii români vor lua măsuri simple pentru a promova durabilitatea și a combate schimbările climatice prin susținerea cu 30% din plățile directe, și se vor impune trei practici ecologice agricole: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și conservarea a 5% din zonele ecologice sau măsuri considerate benefice mediului.

Se vor utiliza măsuri pentru a consolida și echilibra poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente din România. Noile instrumente vor fi dedicate fermierilor permițându-le o mai bună organizare și comercializare a produselor.

Organizațiile profesionale și interprofesionale vor fi consolidate.

Prioritățile cheie pentru dezvoltarea rurală a României în perioada 2014-2020

României i-au fost alocate în jur de 8 milioande de euro pentru investițiile rurale ce vor fi cheltuite în conformitate cu binele definite priorități prevăzute în programul de dezvoltare rurală. Noul program se va concentra pe trei obiective principale:

1 Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol;

2 Păstrarea ecosistemelor și valorificarea eficientă a resurselor naturale;

3 Crearea de condiții pentru revitalizarea economică și socială a zonelor rurale.

Insituțiile implicate în Politica Agricolă Comuna

Principalele instituțiile implicate în gestionarea și elaborarea măsurilor de Politică Agricolă Comună sunt:

1 Consiliul Uniunii Europene pentru Agricultură și Pescuit

2 Parlamentul European

3 Comisia Europeană

Parlamentul European are rol consultativ, pe când rolul legislativ revine Consiliului Uniunii Europene pentru Agricultură și Pescuit.

Comisia Euroapeană are două atribuții majore, cea a implementării PAC și a inițiativei legislative. Comisia este asistată de cele trei tipuri de Comitete: Comitetele managementului organizațiilor comune de piață (câte unul pentru fiecare organizație comună de piață), Comitetele de reglementare (acestea au rol consultativ în elaborarea legislației orizontale) și Comitetele consultative ( aceste comitete sunt formate de reprezentanții grupurilor de interese). În ianuarie 2002 a fost creată organizația independentă, Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor ce are în atribuțiile sale securitate alimentară și deține și rol consultativ.

Noul Cadru de Finanțare comunitară în perioada 2014-2020 și Politica Agricolă Comună

Comisia Europeană a publicat un raport, în februarie 2014, care a sintetizat principalele direcții de dezvoltare a Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2020 precum și implicațiile producției agricole din statele membre, dar și implicațiile asupra politicilor naționale în domeniu.

Potrivit raportului, PAC reprezintă o punte între cetățenii UE și așteptările acestora privind agricultura și așteptările fermierilor din țările membre ce se confruntă cu provocări de mediu și provocări economice, fiind o investișie din bugetul comunitar într-un sector strategic în termeni de mediu înconjurător, termeni de securitate alimentară și în zonele rurale, creștere economică.

Fondurile ce vor fi alocate în cadrul Politicii Agricole Comune și al programelor de rezvoltare rurală a statelor membre, pentru a răspunde așteptărilor noului context de finanțare , prioritar, pentru a îndeplini următoarele obiective:

Creșterea competitivității agriculturii europene la nivel global și național;

Conservarea diversității sistemelor de producție agricolă din țările UE;

Adaptarea producției agricole astfel la noile provocări de mediu legate de schimbările climatice și protecția resurselor naturale.

Un cadru de reglementare a fost adoptat de instituțiile comunitare, în iunie 2013, care a trasat noi direcții de dezvoltare și reforme PAC. O dezbatere publică integrală cu instituții naționale și cetățeni comunitari a modelat noua reformă PAC, având ca obiectiv adaptarea PAC la provocările noi din cadrul dezvoltării sectorului rural din UE pe termen mediu și lung.

Potrivit noilor reforme și direcții de evoluție PAC 2014-2020, aceasta se va concentra pe trei piloni esențiali: asigurarea alimentației sănătoase la prețuri accesibile, eficiența și ecologia în agricultură și revitalizarea zonelor și comunităților rurale.

Securitatea alimentară propune transformarea diversității agriculturii în puncte forte, consolidarea poziției fermierilor în lanțul alimentar, asigurarea unei mai bune protecții împotriva volatilității prețurilor.

Ecologizarea și eficiența în agricultură încurajează utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, dublarea fondurilor pentru cercetare, inovarea și schimbul de cunoștințe.

Revitalizarea zonelor rurale presupune creșterea numărului de fermieri din Uniunea Europeană, stimularea ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului, distribuirea sprijinului financiar în vederea stimulării creșterii și ocupării forței de muncă.

Noul context de finanțare PAC și implițiile sale pentru România

Bugetul alocat PAC în perioadei 2014-2020 ajunge la 373 miliarde de euro pentru toate statele membre. României i s-au alocat 17,5 miliarde de euro, buget aflat în creștere față de exercițiului bugetar anterior din perioada 2007-2013 care a fost de 13,8 miliarde.

Aceste fonduri suplimentare vor fi valorificate de fermierii romani pe deplin, dacă aceștia vor fructifica sistemul de plăți directe, oportunitățile oferite. Deși totalul fondurilor alocate pentru România au crescut, fondurile pentru Pilonul II au scăzut cu 13,5%.

Fig. 2.2 prezintă fondurilor alocate pentru Romania în cadrul finanțării PAC 2014-2020, comparativ cu PAC 2007-2013 (miliarde euro).

Fig 2.2 Alocarea fondurilor pentru România

Sursă: Eurostat și Raportul de Dezvoltare Rurală 2013

Interpretând Fig 2.2 constatăm ca bugetul total PAC se află în creștere în perioada 2014-2020 față de perioada anterioara, 17,5 miliarde euro față de 13,8 în 2007-2013. Alocarea de fonduri pentru Pilonul II a fost mai mare în perioada precedentă decât în cea actuală iar pentru Pilonul I invers. Flexibilitatea reprezintă posibilitatea trasferului a 25% din suma totală de la Pilonul I la Pilonul II și reciproc.

Asigurarea securității alimentare

Pentru realizarea acestei dispoziții, noile direcții de finanțare PAC iți propun suplimentarea fondurilor pentru consolidarea poziției fermierilor în lanțul alimentar și siguranța unei protecții mai bune a acestora împotriva volatilității prețurilor. Acest context de finanțare ar putea fi valorificat și de fermierii români, în cazul în care este concepută distribuirea mai echitabilă a plăților directe între regiuni și fermieri, între statele membre, pentru a valorifica la maxim practicile agricole, tradițiile și zonele rurale diferite ale Uniunii Europene.

Noile prevederi PAC prevăd reglementări fermierilor români posibilitatea de a obține pentru produsele lor, cel mai bun preț de pe piață. Organizațiile profesionale și inter-profesionale vor avea noi posibilități pentru a-și spori eficiența, iar acestea vor fi sprijinite în vederea creșterii vânzărilor directe către consumatori.

În noul cadru de finanțare, se prevede un buget anual de 2,5 miliarde de euro pentru a face față volatilității prețurilor, iar pentru a răspunde amenințărilor legate de schimbările climatce se alocă 500 de milioane de euro.

În perioada 2014-2020 se va realiza asigurarea veniturilor în agricultură, promovarea fondurilor mutuale și va exista o rezervă pentru situațiile de criză care va asigura sprijinul imediat pentru fermierii aflați în eventualitatea unei recesiuni legate de condițiile meteorologice, unei crize economice sau a unui alt tip de criză. 400 milioane de euro vor reprezenta anual fondul pentru situațiile de criză, la susținerea sa contribuie redirecționarea sumelor alocate pentru plățile directe care nu au fost folosite de fermieri în anul bugetar curent.

Revitalizarea zonelor rurale

Reglementarile PAC 2014-2020 iși propun să crească numărul de fermieri din UE,pentru a realiza obiectivul de susținere a dezvoltării dinamine a zonelor rurale, sporind atracția tinerilor pentru acest domeniu.Vor fi eligibili pentru a fi sprijiniți financiar suplimentar cu 25% în primii 5 ani de activitate, tinerii fermieri din România cu vârsta sub 40 de ani.

Sunt prevăzute fonduri pentru stimularea antreprenoriatului și a ocupării forței de muncă, prin sprijinirea activităților rurale cu scopul dezvoltării și în alte sectoare, cum ar fi turismul rural sau procesarea alimentelor, pe lângă cel agroalimentar.

Noile prevederi pac prevăd ca doar fermierii activi să beneficieze de plăți, iar micii fermieri a căror schemă de sprijin va fi simplificată, se califică pentru fondurile suplimentare, la fel cum o fac și persoanele care lucreaza în zone defavorizate.

Structura sistemului de plăți directe în cadrul PAC în perioada 2014-2020

Schemele de sprijin simplificate – în creștere de la 10% până la 15%.

Fondurile adiționale pentru constrângeri naturale – în creștere de până la 5%

Schema de plată pentru tinerii fermieri – în creștere de până la 25% în primii 5 ani

Schema „verde” de plată – pondere obligatorie de 30% din toate plățile directe

Schema de plată de bază – creștere cu 5%, dar până la plafonul de 150 mii de euro

Statele membre beneficiază de posibilitatea unei bune direcționări a schemelor de plată prin intermediul schemelor opționale și al plăților redistribuite. În așa fel pot fi sprijiniți fermieri cu exploatații agricole sau ferme mijlocii și mici. În cadrul PAC din perioada 2014-2020 se vor admite „schemele de sprijin simplificate” pentru micii fermieri, astfel le va fi facilitat accesul la finanțare și redusă greutatea administrativă cu care se confruntă.

Ecologia și eficiența în agricultură

Viitorul agriculturii europene, conform reformei PAC,se definește sub sprijinul a doua tendințe, și anume: ecologia și eficiența.

Pentru a atinge aceste două cerințe, în perioada 2014-2020 de finanțare PAC, va fi încurajată utilizarea mai eficientă a resurselor naturale pentru a combate schimbările climatice și protecția biodiversității. În aceste situașii este prevăzută alocarea a 30% fondurile pentru dezvoltare rurală pentru dorabile de producție și 30% din plățile directe.

Noul cadru de finanțare prevede și dublarea fondurilor pentru cercetare, inovare și schimb de cunoștințe, inclusiv prin intermediul unui nou Parteneriat european pentru inovare, care va încuraja colaborarea mai strânsă între cercetători și fermieri, ajutându-i să se modernizeze și să își crească producția, folosind mai puține resurse pentru rezultate mai eficiente. În perioada 2014 -2020, prin intermediul PAC, pentru cercetarea agricolă în scopul de a pune bazele unei strategii de creștere durabila a producției agricole și de adaptare a acesteia la așteptările consumatorilor din UE vor fi alocate 4,5 miliarde de euro.

Agricultura în România

Sectorul primar reprezintă circa 6,5% din economia țării și 30,6 % din totalul ocupării forței de muncă. Acesta are valori mult mai mari față de media europeană, atât din punct de vedere economic (1,7% în UE) cât și din punct de vedere al ocupării forței de muncă (5,2% în UE).

Dintre cele 3.859.030 de exploatații, majoritatea sunt predominant mici, având suprafețe reduse: astfel, 74% dintre exploatații au o suprafață mai mică de 2 hectare.

Fig 2.3 prezintă veniturile fermierilor care continuă să fie mai mici și mai puțin stabile decât salariile din alte sectoare.

Fig 2.3 Veniturile fermierilor

Sursă: Eurostat și Raportul de Dezvoltare Rurală 2013

După cum putem observa din Fig 2.3 indicii de salarii și salariile din ramurile industrie, construcții și servicii au un caracter ascendent pe toata perioada 2003-2013 însă sectorul agricol înregistrează fluctuații considerabile dezavantajoase în această perioadă.

Vârsta comunităților agricole este în medie mai mare decât cea din UE: în România numai 7,3% din agricultori au vârsta sub 35 de ani (7,5% în UE), în timp ce 37,9% au o vârstă mai mare de 64 de ani (30% în UE).

Conform celui mai recent eurobarometru realizat la sfârșitul anul 2013, mai mult de trei sferturi dintre români cred că sprijinul financiar acordat de către UE prin PAC este fie prea scăzut fie unul potrivit.

Cele mai plauzibile explicații pentru care UE acordă resurse importante în PAC sunt : necesitatea asigurării producției de hrană în timp ce mediul este protejat (40%), faptul că acordarea unui ajutor financiar fermierilor , face posibilă garantarea unei aprovizionări cu alimente (39%), și faptul că agricultura necesită investiții umane și financiare serioase (30%).

Fig 2.4 prezintă producția diversificată din România în funcție de ieșirile ce s-au realizat în perioada 2009-2013

Fig 2.4 Producția din România în perioada 2009-2013

Sursă:Eurostat și Raportul de Dezvoltare Rurală 2013

Conform Fig 2.4, ponderea cea mai mare în producție este reprezentată de sectorul de legume și produse horticole (17,7%) urmat de cereale (14,8%) și apoi plante furajere (13,4%) iar ponderea cea mai mica o au păsările de curte (4,3%)

DESCRIEREA JUDEȚULUI IAȘI

3.1 Caracteristici fizico-geografice

Iașul este un județ mediu ca întindere, cu o suprafață de 5476 Kmp reprezentând 2,3% din suprafața țării și 14,86% sin suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. Iașul ocupă locul 23 ca mărime între celelalte județe ale României și se învecinează cu județele Botoșani – la Nord, Suceava – la Nord-Vest, Neamț – la Vest și Vaslui – la Sud.

Fig 3.1 Harta județului Iași

Relieful județului este alcătuit din deluri și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin Podișului Sucevei, Podișului Bârladului și Câmpiei Moldovei.

Rețeaua hidrografică. Județul Iași este amplasat pe 3 bazine hidrografice: Siret, Bârlad și Prut. Lungimea rețelei hidrografice din județul Iași este de 2231 km, respectiv b.h. Siret 372 km, b.h. Bârlad – 378 km și b.h. Prut – 1481 km. Principalele cursuri de apă sunt: Prut (211km), Jijia (131km), Bahlui (119km), Sacovăț, Stavnic, Rebricea, Siret (76km), Moldova (24km).

Rețeaua hidrografică a județului este completată de lacuri, marea majoritate a acestora fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare. Pe toata suprafața județului se regăsesc 22 de acumulări de apă complexe (permanente și nepermanente). Cele permanente au un volum de 55.5 mil. m3 și o suprafață de 1922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil. m3 și o suprafață de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările: Tungujei, Podu Iloaiei , Tansa, , Ciurbești, Hǎlceni, și amenajările piscicole Cârniceni, Borșa ,Vlădeni, Osoi, Gorban.

Clima: Județul Iași aparține zonei de climat temperat – continental.

În Tab. 3.1 se vor regăsi valorile temperaturii aerului și precipitațiile atmosferice în anul 2012.

Tab. 3.1 Date climatice în anul 2012

Tab. 3.2 Vântul în anul 2012

Cum se poate observa în Tab. 3.1 și Tab. 3.2 maxima ablodută de temperatura în anul 2012 a fost de 41,3 (C) iar minima -26,7 (C). Suma anuală de precipitații a fost de 507,5 (l/m2). Viteza medie anuală a vântului a înregistrat 2,0 (m/s).

Caracteristici administrative și teritoriale

Organizare administrativ-teritorială a județul Iași cuprinde: 2 municipii – Iași și Pașcani; 3 orașe – Targu Frumos, Hârlău și Podu-Iloaiei; 93 de comune și 418 sate.

Populația cuprinde 838653 locuitori la data de 01.07.2012 (realizându-se o creștere cu 13553 locuitori față de 1 iulie 2007, date prezentate în PLAM 2009). Din totalul populației 47,2% se află în mediul urban și 52,8% în mediul rural – date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași (Notă: Datele referitoare la populație au caracter provizoriu până la definitivarea rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011).

Dinamica populației utilizeaza următorii indicatori: natalitatea 10,5%o, mortalitatea 10%o, sporul natural 0,6%o. Față de anul 2006 se constată o reducere cu 2%o a natalității, o ușoară creștere cu 0,3%o a mortalității și o reducere cu 2,2%o a sporului natural.

Forța de muncă: populația ocupată, pe activități ale economiei naționale a fost de 280000 persoane (la sfârșitul anului 2011); constatându-se o reducere a populației ocupate cu 15800 persoane față de anul 2008.

Numărul de salariați: în luna decembrie 2012, efectivul de salariați a fost de 146400 persoane (în creștere cu 1173 persoane față de aceeași perioadă din 2011); pe principalele sectoare de activitate s-au înregistrat următoarele creșteri: servicii comerciale și sociale: 27 persoane; agricultură și piscicultură: 127 persoane; industrie și construcții: 719 persoane.

Tab 3.3 structurează numărului de salariați la sfârșitul anului 2011, pe principalele grupe de activități:

Tab 3.3 Structura numărului de salariați pe grupe de activități

În județul Iași ponderea cea mai mare a salariaților este în industrie 23%, urmată de servicii și alte activități cu 21,2% și comerț 17,2%. Ponderea cea mai mică a salariaților, doar de 2,4% se găsește în agricultură , silvicultură și pescuit.

Rata șomajului la 31 decembrie 2011 a fost de 5,4%; față de anul 2006 se constată o reducere cu 1,1%.

Activități economice

Activitățile economice reprezentative desfășurate în județul Iași sunt următoarele: industria prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și a bunurilor personale și casnice, transport, depozitare și comunicații alături alături de celelalte activități prezentate în Tab. 3.4.

Tab. 3.4 Activitățile economice reprezentative desfășurate

După cum putem observa în Tab. 3.4 activitatea comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea autovehiculelor și a bunurilor personale și casnice ocupa ce mai mare număr unități 5509, ajungând la o cifra de afaceri de 8535 milioane de lei fiind urmată de transport, depozitare și comunicații ce ocupă 1332 unități ce ajung la o cifra de afaceri de 1252 milioane de lei, în timp ce activitatea din industria extractivă acoperă doar 17 unități și obține o cifra de afaceri de doar 32 milioane lei.

Produsul intern brut realizat de județul Iași în anul 2010 a însumat 16123 milioane lei reprezentând aproximativ 3,1% din totalul pe țară.

Structura PIB pe ramuri de proveniență:

Industrie 24,4%

Agricultură, silvicultură, piscicultură 6,8%

Construcții 11,6%

Comerț + servicii 39,4%

Administrație publică + învățământ + sănătate 17,8%

În anul 2010, produsul intern brut pe locuitor în județul Iași a fost de 19525 lei, această sumă reprezentând 80% comparativ cu media pe țară. În cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, județul Iasi s-a aflat pe primul loc, atât în ceea ce privește PIB – total cât și PIB / locuitor.

Resurse naturale

Resursele minerale din subsolul județului Iași pot fi grupate în funcție de alcătuirea geologică în două categorii: resurse legate de soclu și resurse legate de cuvertură.

Resurse posibile legate de fundament se regăsesc la Todireni, Bătrânești, la est de Hîrlău, Movileni, Tigănași și Popești unde s-au evidențiat câteva anomalii gravimetrice și magnetice asemănătoare celor din Dobrogea de Nord (Palazu Mare), care nu exclud posibilitatea prezenței unor zăcăminte de fier în fundamentul Platformei Moldovenești. Coloanele de roci extrase din fundamentul cristalin n-au relevat existența unor concentrații de minereu de fier.

Resurse legate de formațiunile cuverturii ce se află sub nivelul de eroziune

Hidrocarburile s-au conturat, în cuprinsul unui culoar între Tg.Frumos și Hîrlău, în care au apărut coloane lentiliforme, foarte mici, cu gaze (cum este cel de la Hîrlău-Deleni) lipsite, însă de importanță economică.

Fosforite, după Investigațiile făcute de I.P.G.G – București au relevat că rocile cu fosfați, în grosime de 3 – 5 m, ce se găsesc în baza depozitelor cenomaniene. Fosfații apar într-un nivel detritic grezo– microconglomeratic, sub forma de oolite și ca ciment, fiind asociați cu glauconit.

Resurse legate de formațiunile cuverturii ce se află peste nivelul de eroziune sunt reprezentate de nisipuri, siltite, argile, calcare, gresii, pietrișuri, luturi loessoide, luturi coluviale și deluviale.

Cele mai mari acumulări de argile, siltite și luturi se găsesc în Basarabianul inferior, până sub calcarul oolitic de Repedea, în jumatatea estică a județului. Argilele și siltitele sarmatiene sunt utilizate în industria ceramică și a cărămizilor. Cea mai importantă exploatare este situată la Tomești – Vlădiceni (10ha).

Luturile leossoide se valorifică la Tomești, Holboca, Văldiceni și Ciurea, zone apropiate de municipiul Iași.

Pietrișurile exploatabile ce apar pe raza județului Iași apar în albiile Siretului și Moldovei, unde sunt asociate cu nisipuri. Exploatare materiale albie se realizeaza în mai multe comune, printre care: comuna Lespezi – 7ha, comuna Cristești – 7ha, comuna Moțca – 5ha, comuna Miroslovești – 1ha, comuna Hălăucesti, sat Luncași – 7ha, comuna Lespezi, sat Buda – 2ha, Stolniceni – Prăjescu – 10ha, pod Butea – 1ha, iar exploatare materiale se realizează la Pașcani – 10ha.

Calcarele pe plan local, prezintă importanță datorită grosimii pe care o au, rezervele sunt mici iar copertele au grosimi de 3 m. Rocile calcaroase apar în câteva intercalații cuprinse în județ cum ar fi cele de la Hărmănești, de Crivești și de Repedea.

Zăcământul cel mai important de gresii se găsește în perimetrul localității Deleni – Hîrlău. Se exploatează pe un front de cca 1Km și se utilizează ca piatră spartă parțial pentru construcții și pentru drumuri. Condițiile de exploatare sunt favorabile iar rezervele sunt mari.

Nămolurile ce au proprietăți curative se găsesc în Lețcani și Lungani.

Resursele de apă ale județului Iași sunt însemnate atât în subteran cât și la suprafață. Bazinul hidrografic Prut – Bârlad cuprinde 93 corpuri de apă dintre care: 77 corpuri de apa, râuri dintre care 60 râuri în stare naturală și 17 râuri puternic modificate și artificiale; 2 corpuri de apă – lacuri naturale ce cuprind 2 zone protejate; 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare (22 lacuri de acumulare).

În bazinul hidrografic Siret sunt identificate apele minerale ce constituie o resursă foarte importanta cu însușiri remarcabile atât alimentare cât și curative. Datorită dizolvării sărurilor din sedimente, apele de adâncime de pe teritoriul județului Iași sunt puternic mineralizate.

Pădurile ocupă o suprafață de aproximativ 95116 ha din care 28103 sunt proprietăți particulare și 67013 ha se regăsesc în proprietatea statului.

Patrimoniul natural

Patrimoniul natural cuprinde arbori monument și arii naturale protejate.

La nivelul județului Iași au fost inventariați 384 de arbori (246 în mun. Iași și 138 în județ) dintre care menționăm: Teiul lui Eminescu (Tilia cordata), 457 de ani – Grădina Copou; Stejar (Quercus robur), 573 de ani – șos. Iași-Bucium; Platan (Platanus Acerifolia), 449 de ani – Mănăstirea Bucium; Tei (Tilia haynaldiana), 663 de ani – Mănăstirea Bârnova; Păr (Pyrus sativa), 606 ani-com. Ciohorăni;; Stejar (Quercus robur), 533 de ani – com. Tătăruși; Fag (Fagus sylvatica), 531 de ani – sat. Poiana cu cetate, com Grajduri; Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), 453 de ani – Aleea Baltagului Iași.

Ariile naturale protejate reprezintă aproximativ 14,6% din suprafața județului și sunt formate din 27 de rezervații naturale de interes național declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III a Zone protejate și 25 de situri Natura 2000 (19 situri de importanță comunitară- SCI și 6 de protecție acvifaunistică SPA) declarate prin acte normative care transpun și implementează Directivele europene în domeniu.

Potențialului județului Iași

Potențialul județului Iași este reprezentat de totalitatea oportunităților de care poate beneficia, dintre care putem enumera urmatoarele:

Atragerea fondurilor disponibile în exercițiul financiar din perioada 2014-2020;

Aprobarea Programului național de dezvoltare locală;

Existența programelor naționale de împădurire a terenurilor;

Existența Programului Sistemului național de realizare a perdelelor forestiere de protecție;

Realizarea de drumuri expres și autostrăzi;

Potențialul turistic, inclusiv ecoturismul;

Dezvoltarea aeroportului Iași;

Candidatura Iașului la titlul de capitală culturală europeană pentru anul 2021;

Înființarea asociației utilizatorilor de apă în agricultură;

Îmbunătățirea continuă a performanței mediului și a afacerilor organizațiilor prin certificare EMAS (economii de resurse și costuri mai mici);

Colaborări internaționale;

Desfășurarea de multiple evenimente internaționale, culturale și congrese.

Așa cum avem oportunități, putem avea și amenințări, iar dintre acestea, cele mai importante sunt: instabilitatea politică și instituțională, modificările frecvente de legislație, politica fiscală nefavorabilă investițiilor, fluctuațiile de personal în administrația publică uneori insufientă, migrația forței de muncă calificată în celelalte state membre ale Uniunii Europene, accentuarea fenomenului de secetă pedologică, deșertificarea, incapacitatea administrațiilor publice de a susține sau asigura cofinanțarea proiectelor și insuficienta alocare de fonduri de la bugetul de stat.

PREZENTAREA AXEI 4 LEADER

4.1 Obiectivul general al axei 4 LEADER

Obiectivul genereal al axei 4 LEADER este reprezentat de demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală.

Prin acțiunile sale specifice, abordarea LEADER, va duce la promovarea potențialului endogen al teritoriilor și la îmbunătățirea guvernanței locale. Abordarea LEADER presupune de asemenea, consolidarea coerenței teritoriale și implementarea Acțiunilor integrate, ce vor conduce în cele din urmă la diversificarea și dezvoltarea economiei rurale în folosul comunităților. O altă dispoziție este constituită de construcția instituțională pentru a elabora și implementa strategii integrate ce dau posibilitatea reprezentanților diferitelor domenii de activitate, actorilor din spațiul rural, să colaboreze și să interacționeze în folosul comunităților rurale.

Strategiile emise și selectate se vor concretiza în proiecte ce vor fi implementate în aria de acolerire a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL). Aceste proiecte vor fi sprijinite financiar din fondurile publice la care se vor adăuga cofinanțările private. Accesarea mai multor măsuri din cadrul axelor FEADR, datorită caracterului orizontal al axei 4, presupune că impactul acțiunilor introduse prin această abordare este foarte crescut și acoperă o arie largă de acțiuni și beneficiari.

LEADER poate juca un rol însemnat în stimularea abordărilor noi și inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Flexibilitatea și libertatea deciziilor încurajează inovația în ceea ce privește acțiunile ce vor fi puse în practică. Noutățile în zonele rurale pot implica transferul și adaptarea noutăților generate în altă parte, cum ar fi descoperirea noilor soluții la problemele rurale persistente pe care alte intrumente politice nu au reușit le rezolve în mod satisfăcător și durabil sau modernizarea formelor tradiționale de know-how. Acestea pot furniza răspunsuri noi la problemele din zonele rurale. Transferul și adaptarea inovațiilor dezvoltate în altă parte vor fi facilitate de cooperarea cu alte teritorii incluse în strategiile de dezvoltare locală.

Implementarea abordării LEADER și a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în România a început în perioada 2007-2013 prin intermediul PNDR. În perioada 2011-2012, teritoril țării a fost acoperit de 163 de GAL-uri, pe o suprafață de aproximativ 142 mii km², ceea ce reprezintă 63% din teritoriul eligibil și circa 58% din populația eligibilă LEADER. Teritoriul eligibil LEADER este reprezentat de Unități Administrativ-Teritoriale-comune și Unități Administrativ-Teritoriale- orașe mici cu o populație de maximum 20.000 locuitori.

Finanțarea acțiunilor de valorificare a resurselor locale și de promovare a specificității locale, este relevantă, pentru a menține inovația abordării LEADER, având în vedere experiența din perioada de implementare a PNDR 2007-2013. Totodată, programul LEADER, urmărind aceleași obiective generale și specifice ale Politicii Agricule Comune ale U.E. și ale PNDR presupune dezvoltarea comunităților locale într-o manieră specifică, adaptată nevoilor și priorităților acestora. Valoarea adăugată a abordării LEADER provine din inițiativele locale ce combină soluții care răspund problematicii existente la nivelul comunităților locate, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi.

„Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale” susține abordarea LEADER. Aceasta răspunde nevoilor urmatoare:

Dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii de bază în zonele rurale

Conservarea tradițiilor locale și a moștenirilor rurale

Crearea locurilor de muncă în zonele LEADER

Reducerea riscului de excluziune socială și a gradului de sărăcie

Accesul la rețelele TIC

Stimularea și consolidarea dezvoltării locale.

Nevoile identificate de dezvoltare rurală vor fi adresate urmatoarelor domenii de intervenție:

-Sprijinirea creării a noi locuri de muncă, precum și dezvoltarea intreprinderilor mici

-În cadrul proiectelor de dezvoltare rurală, aria de cuprindere a TIC este semnificativă și acoperă o gamă largă de activități inovatoare, cum ar fi: creșterea nivelului utilizării tehnologiilor informaționale la nimelul afacerilor din mediul LEADER; investiții în infrastructura IT, accesul la TIC și facilitățile online în zonele LEADER; activități de instruire și formare pentru cetățeni.

-Sprijinirea inovațiile din spațiul rural, stimularea proceselor și proiectelor realizate în cadrul colaborărilor dintre afacerile locale și centrele de cercetare sau inovare.

-Sprijinirea fermierilor și procesatorilor pentru a-și îmbunătăți performanțele economice prin intermediul proiectelor inovatoare.

-Înființarea grupurilor de producători, în conformitate cu strategia de dezvoltare locală pentru a susține lanțurile scurte de aprovizionare și a realiza strategii de marketing în comun pentru produsele locale.

-Valorificarea patrimoniului cultural și natural cu scopul de a sprijini abordarea unui mediu durabil.

-Susținerea inițiativelor legate de resursele de energie regenerabile sau consumului scăzut de energie, ca acțiuni de aplanare a efectelor schimbărilor climatice.

Provocări pentru axa 4 LEADER

În următoarele domenii de acțiune se regăsesc cele mai semnificative provocări LEADER:

Încurajarea micilor întreprinzători din spațiul LEADER și contribuția la diversificarea activităților economice non-agricole.

Crearea, îmbunătățirea și diversificarea facilităților dezvoltării economice, a infrastructurii fizice locale la scară mică și a serviciilor de bază.

Îmbunătățirea condițiilor sociale, economice și de mediu, creșterea activităților din zonele LEADER și diminuarea migrației populației, în special cea a tinerilor.

Protejarea și conservarea patrimoniului natural și a celui cultural rural.

Diversificarea ofertelor turistice și încurajarea inițiativelor dezvoltărilor locale ce prezintă un grad ridicat de intregrare economică și social teritorială.

GAL-urile reprezintă soluții concrete, transformarea în realitate a potențialului comunităților locale poate fi valorificat pentru a se înscrie în noua adorbare de dezvoltare a satului european, o abordare ce încurajează întoarcerea și stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers, noua programare pune accentul în primul rând pe implicarea reală a cetățenilor în deciziile stategice pe termen lung, mai apoi pe stimularea parteneriatelor, a transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovative.

Grupul de acțiune local (GAL)

GAL reprezintă un parteneriat privat-public activ. Parteneriatul local stabilit în cadrul strategiei va fi format din diferiți actori privați și publici reprezentativi, care vor fi definiți în liniile directoare naționale. Sarcinile ce revin GAL, conform Regulamentului 1303/2013 sunt obligatorii și esențiale pentru implementarea cu succes a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL):

consolidarea capacității actorilor locali relevanți de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusiv promovarea capacităților lor de management al proiectelor

conceperea unei proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și permite selecția prin procedură scrisă;

asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și țintelor strategiei;

pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție;

primirea și evaluarea cererilor de contribuții;

selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției și, după caz, prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a eligibilității înainte de aprobare;

monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

LEADER se aplică pentru teritoriile cu o populație cuprinsă între 10000-100000 de locuitori, inclusiv în orașele mici cu o populație de maximum 20000 de locuitori, excepția de la regula o face zona Delta Dunării unde se va accepta un prag minim de 5000 locuitori. Aceste limitări asigură un echilibru adecvat între masa critică de actori implicați și între identificarea regională a zonelor.

Suprafața eligibilă LEADER este de 228.754 km², cu o populație de 11.359.703 locuitori iar acoperirea vizată a teritoriului și a populației eligibile LEADER este de 100%.

Selectarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL)

Selectarea strategiilor de dezvoltare locală se vor realiza în baza unei singure proceduri publice de selecție care va fi elaborată la nivelul MADR. Aceasta va presupune verificarea eligibilității și aplicarea criteriilor de selecție, urmând a fi stabilit în cadrul național de implementare un punctaj minim pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Se va contitui un comitet aprobat la nivel de MADR ce va avea scopul selectării SDL-urilor. În cadrul LEADER 2014-2020 se va organiza doar o singură sesiune de selecție a GAL-urilor.

Alocarile financiale pentru SDL vor fi stabilite proporțional cu populația acoperită (euro/locuitor) și cu teritoriul acoperit (euro/km²), de fiecare GAL. În calculul bugetului SDL ponderea celor două criterii trebuie sa fie egală, respectiv 50% populația și 50% teritoriul.

Calendarul indicativ de selecție GAL se va desfășura pe o perioada de 17 luni, care este raportată la un moment de referință. Conform Reg. 1303/2013 – Art 33 (4) – aprobarea Acordului de Parteneriat include doua etape și anume:

Prima etapă asigură sprijinul pregătitor și se va desfășura pe o perioadă de 8 luni din momentul aprobării Acordului de Parteneriat.

În cadrul celei de-a doua etapă se va realiza selecția SDL, care se va desfășura pe o perioadă de 13 luni, și se va finaliza la 17 luni de la aprobarea Acordului de Parteneriat.

Perioada din etapa I aferentă implementării contractelor pentru sprijinul pregătitor se suprapune cu perioada aferentă postării și lansării apelului pentru selecția Strategiilor de Dezvoltare Rurală din cea de-a doua etapă, în cadrul delor 17 luni.

Strategiile de Dezvoltare Locală trebuie să fie emise pe baza principiului de jos în sus, de partenerii privați-publici-locali și va cuprinde cel puțin următoarele elemente de structură și de conținut:

definirea teritoriului și a populației;

analiza nevoilor de dezvoltare a potențialului zonei, inclusiv o analiză SWOT;

descrierea obiectivelor și a caracterului integrat și inovator al strategiilor, ierarhizarea obiectivelor și a țintelor măsurabile;

descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea strategiei;

descrierea modului în care obiectivele sunt trasnpuse în proiecte;

descrierea modului de gestiune, monitorizare, evaluare și control a strategiei;

alocarea pe obiectivele majore a planului financiar al strategiei;

descrierea parteneriatului local.

Obiective specifice ale măsurilor 41, 421 și 431

Măsura 41 susține participarea membrilor comunităților rurale la procesul de dezvoltare locală și incurajează acțiunile inovative. Sprijină, spre exemplu: introducerea și dezvoltarea unor produse noi, unor noi sisteme de piață, soluțiile noi la problemele vechi, aplicarea noilor tehnologii în vederea modernizării activităților adiționale.

Măsura 421 încurajează actorii nivelului local să lucreze împreună cu reprezentanții altor comunități aflate în interiorul sau exteriorul țării.

Măsura 431 încurajează formarea parteneriatelor, pregărirea și asigură implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

Sub-măsura -Sprijin Pregătitor- din cadrul LEADER

Elementele sprijinului pregătitor

Sprijinul pregătitor conține acțiuni de construcție instituțională, de instruire și creare de rețele în scopul pregătirii și implementării strategiilor integrate de dezvoltare locală în anumite zone.

Procesul de consultare realizat la nivel local, vizează întocmirea strategiei de dezvoltare locală. Acest proces reprezintă o oportunitate pentru GAL pentru a implica în mod activ actorii și organizațiile noi. Astfel GAL poate analiza mecanismul de implicare activă a populației, nevoile și oportunitățile de dezvoltare.

Creșterea capacității de colaborare reprezintă un obiectiv principal, necesar pentru elaborarea strategiilor integrate. Acest lucru va oferi actorilor locali și reprezentanților din diferite domenii de activitate șansa de a lucra împreună și de a interacționa în favoarea comunităților din teritoriile LEADER.

Beneficiari

Beneficiarii acestei sub-măsuri sunt parteneriatele privat-publice ce au fost constituite în baza unui acord de parteneriat, indiferent daca aceștia reprezintă teritorii acoperite de GAL-uri care au fost selectate în PNDR 2007-2013, sau parteneriate posibile sau deja existente formate de parteneri ce au fost sau nu membri în GAL-uri.

Principiile criteriilor de selecție

1. Principiul parteneriatelor dovedesc expertiza pentru a realiza activități de consultare, animare și grupuri de lucru în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare locală;

2. Principiul structurii parteneriatului, ce va fi acordat cu prioritate reprezentării semnificative a societății civile și a sectorului privat;

3. Principiul densității populației din teritoriul vizat de parteneriat, se acordă cu prioritate teritoriului cu densitate redusă.

Sume și rate de sprijin

Sprijin de asistență tehnică în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1303/2013, se va oferi pană la suma maxima de 20000 de euro pentru strategiile de dezvoltare locală depuse de parteneriat astfel: cheltuielile pentru animare nu vor depăși suma de 10000 euro, și vor fi acordate proporțional cu numărul de locuitori acoperit de SDL. Cheltuielile pentru elaborarea strategiei, indiferent de marimea teritoriului și a populației acoperita de strategia de dezvoltare, se va încadra în suma maximă de 10000 euro.

Sub-măsura -Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală- în cadrul LEADER

Descrierea acțiunii

Abordarea LEADER va îmbunătăți dezvoltarea și potențialul local prin acțiunile sale, va viza consolidarea coerenței teritoriale. Posibilitatea acoperirii nevoilor locale printr-o abordare integrală, de jos în sus este oferită de sprijinul implementării activităților din cadrul LEADER.

Competența, îmbunătățește competitivitatea și mediul natural, combate sărăcia și excluderea socială precum și calitatea vieții și diversificarea economiei din teritoriile eligibile.

În cadrul strategiilor elaborate se vor prezenta tipurile de acțiuni ce se vor regăsi în categoriile de acțiuni eligibile specifice PNDR. Prin intermediul Comitetului de Selecție ce este alcătuit din membrii parteneriatului local, Grupul de Acțiune Locală își va selecta proiectele.

LEADER joacă un rol important în ceea ce privește stimularea unei abordări noi și inovatoare pentru dezvoltarea zonei eligibile. Printr-un proces decizional, flexibil și descentralizat cu privire la acțiunile implementate se încurajează inovarea.

Inovarea se poate materializa la nivel local în tehnologii, produse, forme de organizare, proiecte demonstrative cu caracter experimental cu rezultate ce pot fi transpuse în practică, servicii etc. Inovarea trebuie să fie evaluată în raport cu situația locală, ca o abordare inovatoare la nivelul teritoriului acoperit de GAL și care este posibil să existe în alt teritoriu.

Beneficiari

În cadrul acestei sub-măsuri beneficiarii sunt reprezentați de entități juridice private sau publice în conformitate cu fișa măsurii din strategiile de dezvoltare locală sau cu fișa corespunzătoare măsurii PNDR sau fișa LEADER, GAL nu este beneficiar eligibil.

Principii ce privesc stabilirea criteriilor de selecție

Grupurile de Acțiuni Locale vor evalua documente și vor selecta proiecte doar pe baza criteriilor coerente și relevante prin intermediul unui proces de selecție public. GAL va aplica criterii de selecție locale pentru măsurile inovative, ce vor fi precizate în SDL și au fost stabilite în concordanță cu obiectivele acesteia. GAL-urile vor prelua principii aflate în fișele măsurilor și sub-măsurilor din PNDR 20124-2020, la care se vor completa criteriile de selecție stabilite la nivel local și precizare în strategiile de dezvoltare locală.

Sume și rate de sprijin aplicabile

Valoarea maxima a sprijinului acordat din cheltuielile eligibile este de până la 100% unde nu se depășește suma maximă de 200000 euro/proiect. Acordarea sprijinului pentru proiectele inovative impune condiții detaliate ce vor fi stabilite de către GAL-uriastfel încât: intensitatea sprijinului pentru proiectele negeneratoare de venit este de 100% iar pentru proiectele generatoare de venit este de maxim 90%.

Sub-măsura -Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală- în cadrul LEADER

Descrierea acțiunii

În cadrul LEADER cooperarea este un mod de a obține informații și idei noi, de a stimula și sprijini inovarea, de a imbunătăți perspectivele și strategiile locale, de a dobândi aptitudini, de a învăța din experiența altor regiuni și de a obține mijloace pentru îmbunătățirea calității serviciilor furnizate.

Această sub-măsură finanțează proiectele de cooperare inter-teritoriale din cadrul României între Grupurile de Acțiune Locală dar și a proiectelor de cooperare dintre România și Statele Membre ale Uniunii Europene.

Principiile criteriilor de selecție

Cooperarea contribuie la obiectivele strategiilor de dezvoltare locală. Proiectele de cooperare se vor selecta în baza unui sistem de depunere a solicitărilor. Se vor difuza apeluri în acest sens, care vor cuprinde informații detaliate cu privire la criteriile de selecție a proiectelor și cheltuielilor eligibile.

Se va acorda prioritate proiectelor de cooperare care integrează aspecte legate de mediu, promovează transferul de noi tehnologii, integrează aspectele legate de mediu, pun în valoare potențialul turistic și ecoturistic local.

Sume și rate de sprijin aplicate

Suma maximă a sprijinului pe proiect va fi de 200000 de euro pe proiect. Pentru proiectele negeneratoare de venit sprijinul acordat va fi de 100%, iar pentru cele care generează venit maximul sprijinului va fi de 90%.

Sub-măsura –Sprijin pentru cheltuielile de funcționare și animare- din candrul LEADER

Descrierea acțiunii

Responsabilitatea de reușită a dezvoltării teritoriului acoperit revine Grupului de Acțiune Locală. Pentru realizarea reușitelor este necesar să existe un manegement profesionist cu resurse corespunzătoare.

Pe lângă sarcina principală de implementare a stategiei, Grupul de Acțiune Local preia și funcții administrative cum ar fi: analizarea, evaluarea și selecția proiectelor, monitorizarea și implementarea strategiei, animarea teritoriului, întocmirea dosarelor de achiziții aferente costurilor de funcționare și a cererilor de plată.

Beneficiarii acestei sub-măsuri sunt reprezentați de Grupurile de Acțiune Locală.

Cuantumul maxim al sprijinului din totalul cheltuielilor eligibile (costuri de funcționare, costuri de instruire, costuri cu personalul, costuri financiare, costuri pentru monitorizarea și evaluarea strategiei, costuri cu managementul implementării strategiei, costuri de comunicare) este de 100%. După semnarea contractelor de finanțare GAL-urile pot solicita agenției de plăți plata unui avans aferent costurilor de funcționare și animare. Avansul nu poate depăși 50% din sprijinul public legat de costurile de funcționare și animare.

Principalele Grupuri de Acțiune Locală înființate în Iași

Grupurile de Acțiune Locală (GAL), formate prin axa LEADER a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), sunt numeroase în județul Iași, dovedindu-se astfel interesul crescut al mediul rural pentru a atrage fonduri specifice nevoilor locale.

Mecanismul Grupurilor de Acțiune Locală necesită cu prioritate investiții ce pot fi finanțate prin PNDR în baza unor strategii de dezvoltare locală. Pentru a fi puse în aplicare a obiectivele considerate prioritare alese de strategie se alocă o sumă fixă din PNDR, ce poate fi utilizată doar pentru investițiile din teritoriul GAL.

Membrii GAL sunt reprezentanți ai mediului de afaceri local, organizații non-guvernamentale și administrațiile publice locale. Eligibilitatea finanțării este condiționată în anumite cazuri de statutul de membru, promovându-se astfel asociativitatea.

În județul Iași sunt înregistrate șase GAL-uri acoperind majoritatea unităților administrativ teritoriale din Iași.

Mecanismul GAL este foarte util în contextul zonei metropolitane Iași. Marea partea a comunelor aflate în proximitatea Iașului nu sunt eligibile pentru investiții prevăzute în planul integral de dezvoltare urbană pentru polul de creștere Iași. Investițiile finanțate prin planurile de acțiune locală corespunzătoare GAL-urilor devin esențiale pentru aplicarea rapidă a unor investiții de bază cum ar fi canalizările, drumurile și captarea avantajelor de proximitate cu municipiul Iași.

Grupul de Acțiune Locală din regiunea Rediu-Prăjeni

Asociația GAL Rediu-Prăjeni din județul Iași este una non-profit, independentă și apolitică, autorizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în cadrul Axei 4 LEADER a Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Rolul grupului de acțiune locală este de a elabora și de a implementa strategii integrate ce vor oferi posibilitatea actorilor locali din mediul rural ce reprezintă diferite domenii de activitate, sa colaboreze și sa interacționeze în avantajul comunităților rurale, respectând principiile abordării LEADER.

Rețeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene în conservarea naturii, este o rețea de zone naturale sau semi-naturale, unde speciile de plante, habitatele naturale și animalele vulnerabile trebuie protejate. Scopul rețelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea și de a promova activitațile economice benefice pentru conservarea biodiversității în Uniunea Europeană, și implicit în România.

În cadrul teritoriului GAL Rediu-Prăjeni au fost propuse o serie de situri Natura 2000, unul de tip SPA de protecție specială avifaunistică pentru speciile de păsări enumerate în „ Directiva Păsări” și trei situri de tip SCI de importanță comunitară pentru habitatele și speciile enumerate în „Directiva Habitate”.

Grupul de Acțiune Locală Rediu-Prăjeni este cel mai redus din județul Iași reprezentând 33800 persoane.

Teritoriul GAL Rediu-Prăjeni este situat în județele Iași și Botoșani cuprinzând 9 unități administrativ teritoriale, 8 comune în județul Iași (Gropnița, Șipote, Rediu, Românești, Movileni, Valea Lupului, Vlădeni, Plugari) și comuna Prăjeni din județul Botoșani.

GAL Rediu-Prăjeni a semnat la data de 11.03.2013 un Contract de Finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală, pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală România de 300000 euro, cu o durată de execuție până la 31.12.2015, pentru cele două componente ale sub-măsurii 431.2, Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, respectiv Instruirea și animarea teritoriului dupa selecția Grupului de Acțiune Locală.

Activitățile specifice Funcționării Grupului de Acțiune Locală cărora li s-au alocat 240000 euro sunt:

1 Activități desfășurate de personalul GAL și de alți experți implicați în serviciile de expertiză legate de implementarea strategiei de dezvoltare locală.

2 Asigurarea condițiilor potrivite pentru funcționarea GAL prin achiziția de aparatura birotică și echipamente electronice, precum și a altor echipamente necesare pentru desfășurarea activității GAL.

3 Asigurarea legaturilor de comunicare (internet, servicii poștale, poștă, telefonie), transport și utilități.

4 Organizarea întalnirilor de lucru, participarea la activităși ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală.

Activitățile specifice Instruirii și animării teritoriului dupa selecția Grupului de Acțiune Locală au fost finanțate cu 60000 euro și privesc: intruirea angajaților GAL și a liderilor locali; realizarea de studii pentru zonă; realizarea evenimentelor de promovare; furnizarea informațiilor ce privesc strategia de dezvoltare locală; alte cheltuieli pentru dezvoltarea teritoriului.

În Fig. 4.1 se prezintă proiectele contractate structurate pe măsuri de sprijin. Asociația GAL Rediu-Prăjeni din județul Iași a contractat 50 de proiecte pentru șase măsuri, și anume M 41.111 (formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe), M 41.112 (instalarea tinerilor fermieri), M 41.121 (modernizarea exploatațiilor agricole), M 41.141 (sprijinirea fermelor agricole de semi-subzinstență), M 41.312 (sprijin pentru creșterea și dezvoltarea micro-întreprinderilor), M 41. 322 (renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economie și populație rurală și punerea în valoare a moștenirilor rurale). În Fig. 4.1 se prezintă proiectele contractate structurate măsuri de sprijin.

Fig 4.1 Proiecte contractate de GAL Rediu-Prăjeni

Conform Fig. 4.1 observăm că în cadrul M 41.141 ce presupune sprijinirea fermelor agricole de semi-subzinstență au fost depuse cele mai multe proiecte, și anume 15 iar pentru M 41.111 formarea profesională, informarea și difuzarea de cunoștințelor a fost doar un singur proiect.

Grupul de Acțiune Locală Ștefan cel Mare

Teritoriul majoritar, în proporție de 62,21% al Grupul de Acțiune Locală Ștefan cel Mare este situat Iași, restul de 37,79% situându-se în Vaslui. Suprafața teritoriului GAL formată din comunele Aroneanu, Golăești, Ungheni, Țuțora, Prisăcani, Comarna, Costuleni, Ciortești, Dobrovăț din Iași acoperă 9,14% din suprafața județului iar comunele Codăești, Rebricea, Tacuta, Danești și orașul Negrești din Vaslui reprezintă 5,72% din suprafața județului. GAL Ștefan cel Mare reprezintă 57479 de locuitori

Suprafața însumată din teritoriile unităților administrativ teritoriale incluse în teritoriul GAL Ștefan cel Mare reprezintă o suprafață de 828,18 km².

Principalele trei priorități ale GAL Ștefan cel Mare sunt: dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale, adecvarea cunoștințelor profesionale și a programelor de formare; valorificarea și conservarea peisajului natural și cultural; dezvoltarea economică durabilă și încurajarea asocierii producătorilor locali.

Potențialul agricol al GAL Ștefan cel Mare este ridicat și favorabil practicării agriculturii, în special pentru pomicultură și creșterea animalelor. Agricultura este practicată în mod individual și fracționar acest lucru impunând crearea unor forme asociative în materie de valorificare și comercializare a produselor obținute dar și în cazul cultivării terenurilor agricole și creșterii animalelor.

Grupul de Acțiune Locală Iași Sud-Vest

Grupul de Acțiune Locală Iași Sud-Vest este o asociație non-guvernamentală formată din 45 de parteneri publici și privați. Partenerii publici sunt reprezentați de 12 Consilii Locale și un Ocol Silvic iar cei privați de 6 ONG-uri, 1 Federație sindicală din sectorul agricol, 2 asociații agricole și 23 de agenți economici. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a autorizat asociația Grupului de Acțiune Local Iași Sud-Vest și a obținut o finanțare de 2899490 euro din care dintre care 2849490 euro au fost nerambursabili, destinați implementării Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL prin Axa IV LEADER din cadrul PNDR.

Teritoriul Grupului de Acțiune Local Iași Sud-Vest cuprinde comunele:  Al. I Cuza, Balș, Butea, Costești, Hălăucești, Heleșteni, Mircești, Mogoșești-Siret, Ruginoasa, Strunga, Târgu Frumos, Gherăești (județul Neamț), iar acestea reprezintă 8% din suprafața județului Iași. GAL Iași Sud-Vest reprezintă aproape 58700 persoane.

Aceasă asociație reprezintă un parteneriat public-privat și are ca scop transformarea cu succes a zonei de acțiune dintr-un teritoriu, cu un grad ridicat de satisfacție pentru populație într-o zonă atractivă în întregime.

Principalele măsuri din cadrul GAL Iași Sud-Vest:

Măsura 111- Formarea profesională (training), informare și difuzare de cunoștințe. Conform PNDR obiectivul general al măsurii are ca scop îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol, alimentar și silvic, protecția mediului și utilizarea durabilă a terenurilor, prin acțiuni de formare, informare și difuzare de cunoștințe inovative adresate persoanelor adulte ce activează în aceste sectoare. Ajutorul de finanțare public acordat pentru aceasă măsură este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile. Contribuția FEADR pentru această măsură este de 80% iar cea publică națională de 20%. Este prevăzut un singur proiect pentru această măsură cu o estimare a costului total de 14941 euro.

Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Are ca obiective principale îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri și sprijinirea proceselor de modernizare în conformitate cu cerințele în ceea ce privește protecția mediului, siguranța la locul de muncă, igiena și bunăstarea animalelor dar și îmbunătățirea managementului exploatațiilor agricole prin reînnoirea șefilor, fără a crește populația activă ocupată în agricultură. Sprijinul pentru această măsură este de 12000 euro pentru o exploatație agricolă ce are dimensiunea minimă de 6 UDE (Unitate de Dimensiune Economică), iar peste această dimensiune poate crește cu 4000 euro/ 1 UDE, dar nu depășește sprijinul de 40000 euro/ exploatație. Sunt prevăzute 28 de proiecte cu un cost mediu de 40000 euro.

Măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi, presupune dezvoltarea durabilă a economiei rurale pe teritoriul GAL prin încurajarea activităților non-agricole, cu scopul de a crește numărul locurilor de muncă și a veniturilor adiționale. Sprijinul acordat pentru persoanele fizice autorizare va fi de 50000 euro/ proiect, pentru micro-întreprinderi cu activitate în sectorul transportului rutier 100000 euro/ proiect și pentru alte micro-întreprinderi 200000 euro/ proiect. Sunt prevăzute trei proiecte cu o estimare a alocării financiare publică de 516032 euro.

Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice, conform PNDR are ca obiectiv dezvoltarea activităților turistice în zonele locale ce vor contribui la creșterea locurilor de muncă și a veniturilor, precum și creșterea activității din spațiul rural. Se prevăd două proiecte pentru această măsură cu o estimare totală a costului de 152598 euro.

Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale, vizează îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației, asigurarea accesului la serviciile de bază și protejarea moștenirii culturale și naturale din spațiul rural cu scopul de a se realiza o dezvoltare durabilă. Numărul proiectelor prevăzute este de 10 estimându-se un volum total de investiții de 805375 euro.

Măsura 421 – Implementarea proiectelor de cooperare, vizează participarea Grupului de Acțiune Locală la proiecte de cooperare. Cooperarea reprezintă lucrul în comun cu scopul atingerii unor obiective comune. Este prevăzut un singur proiect cu o estimare totală a costului de 8410 euro.

În Tab. 4.1 sunt prezentate toate măsurile incluse în Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală Iași Sud-Vest

Tab 4.1 – Tabel centralizator al măsurilor

În cadrul celor șase măsuri se vor implementa un număr total de 45 de proiecte dintre care 17 se vor adresa tinerilor dar vor cuprinde și acțiuni de protecție de mediului, un singur proiect se va adresa atât tinerilor căt și fermelor de semi-subzistență și vor cuprinde și acțiuni de protecție a mediului.

Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri

Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri a fost înființată în anul 2012. Membrii fondatori ai acestei asociații sunt 42 de reprezentați ai Asociațiilor Publice Locale, parteneri din mediul privat și din societatea civilă.

Teritoriul Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri se întinde pe raza județelor Iași și Suceava și cuprinde 9 unități administrativ teritoriale, 8 comune din județul Iași (Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei, Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Șirețel) și orașul Dolhasca situat în partea sud-estică a județului Suceava.

Scopul Asociației îl constituie dezvoltarea economică și socială la nivelul regiunilor și subregiunilor. Acest scop se va realiza mulțumită acțiunilor durabile și de calitate ce vor fi susținute financiar, uman și instituțional; colaborării cu alte microregiuni; reprezentării unitare a intereselor legitime ale asociației în raport cu administrația altor nivele, cu organisme guvernamentale, organe de justiție, organisme naționale sau europene, cu oricare alte insituții, persoane fizice sau juridice care activează în domeniul dezvoltării în vederea îmbunătățirii cadrului necesar de implementare a strategiilor de dezvoltare locală a GAL-ului.

La nivelul Grupului de Acțiune Locală Microregiunea Belcești-Focuri modul de utilizare a terenului este după cum urmează a arăta Fig 4.2 structurat astfel:

Fig 4.2 Structura principalelor suprafețe de teren agricol

Sursă: Direcțiile județene de statistică

Teritoriul cu cea mai mare pondere în cadrul GAL Microregiunea Belcești-Focuri este cel arabil 68%. Păsunile ocupă 24% din suprafață, fânețele și pajiștile naturale 5%, viile 2% iar livezile ocupă au cea mai mică pondere 1% acoperind o suprafață de 245 ha.

Proiectele depuse în teritoril GAL Microregiunea Belcești-Focuri de beneficiari privați sau publici în cadrul programului FEADR sunt în număr de 244. Interesul manifestat și numărul mare de proiecte implementate relevă calitatea personalului calificat în derularea programelor de finanțare europeană

Grupul de Acțiune Locală Colinele Iașilor

Grupul de Acțiune Locală Colinele Iașilor cuprinde 12 comune din județul Iași Ciurea, Mogoșești, Grajduri, Scînteia, Tansa, Ipatele, Țibana, Dagâța, Mironeasa, Țibănești, Bârnova, Șcheia și o comun Pâncești din județul Neamț, după cum arată Fig. 4.3.

Fig. 4.3 Harta teritoriului GAL Colinele Iașilor

Asociația Grupul de Acțiune Locală Colinele Iașilor a pus la dispoziția locuitorilor, firmelor și primăriilor din cele 12 comune din Iași și comunei din județul Neamț Fonduri Europene de peste 2 milioane de euro. În acest moment se află în implementare proiecte contractate pentru 43 de beneficiari, s-au înființat 25 de firme noi și sau creat noi locuri de muncă. Din fondurile puse la dispoziția GAL-ului de către Uniunea Europeană și Guvernul României 87% au fost absorbite de catre beneficiarii din teritoriul GAL Colinele Iașilor. S-a avut în vedere creșterea competitivității sectorului agricol, îmbunătățirea mediului și spațiului rural, creșterea calității vieții și diversificarea activităților economice din spațiul rural precum și încurajarea activităților turistice. GAL Colinele Iașilor este cel mai mare Grup de Acțiune Locală reprezentând 61512 persoane.

Obiectivele general operaționale pentru proiectele realizate prin axa LEADER în cadrul Grupului de Acțiune Locală Colinele Iașilor sunt:

1 Creșterea gradului de valorificare a produselor agricole și a resurselor din teritoriu cu 80% în urmărorii 3 ani.

2 Dezvoltarea micro-întreprinderilor existente prin modernizarea, și creșterea numărului micro-întreprinderilor cu 50% în următorii 3 ani.

3 Reabilitarea zonelor afectate de eroziuni prin împăduriri și plantări de arbori ți arbuști ornamentali.

4 Îmbunătățirea accesului populației, în special a tinerilor și femeilor la informare prin instruire și cooperare cu GAL-uri din Uniunea Europeană.

5 Sprijinirea meșteșugurilor și artizanatului tradițional prin înființarea a trei ateliere și prin promovarea produselor pe piață.

6 Îmbunătățirea infrastructurii în comunele care fac parte din Grupul de Acțiune Locală Colinele Iașilor.

7 Acordarea de sprijin pentru dezvoltarea turismului rural prin crearea de structuri turistice , creșterea infrastructurii și promovarea turistică a zonei aferentă GAL Colinele Iașilor.

Grupul de Acțiune Locală Valea Prutului

Grupul de Acțiune Locală Valea Prutului a fost primul înființat pe raza județului Iași, și și-a început activitatea în 2011. Din teritoriu asociației fac parte comunele Andreșieni, Bivolari, Popricani, Probota, Roșcani, Trifești, Țigănași, Victoria, Românești, Santa Mare din județul Iași și orașul Ștefănești din Botoșani. Numărul total de persoane reprezentate de GAL Valea Prutului este de 45800 persoane.

„GAL Valea Prutului a început să funcționeze din ianuarie 2012. S-au organizat apeluri de selecție în urma cărora, grupul a selectat proiecte de dezvoltare a teritoriului cu o valoarea totală de 3385000 de euro din care valoare nerambursabilă, finanțată prin intermediul axei LEADER, de 2284711 euro” au transmis reprezentanții GAL Valea Prutului. Astfel au fost contractate 42 proiecte, dintre care 15 deja au fost finalizate, având valoare nerambursabilă de peste 2 milioane de euro.

Prioritățile majore ale GAL Valea Prutului în perioada următoare sunt: creșterea competitivității sectorului agricol și piscicol, creșterea calității vieții în zona rurală și creșterea competitivității întreprinderilor din spațiul rural pentru care s-au luat 19 măsuri cu o valoare de finanțare de 2,34 milioane euro.

PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚILOR GRUPURILOR DE ACȚIUNE LOCALĂ ÎN PERIOADA 2014-2020

Noul regulament pentru dezvoltare rurală 2014-2020 preconizează o alocare financiară comunitară pentru dezvoltare rurală de aproximativ 7,2 miliarde de euro. Pentru axa LEADER în perioada 2014-2020 este obligatorie alocarea a minimum 5% din programul pentru dezvoltare rurală.

Principalele elemente privind finanțarea prin LEADER sunt: proiectele de cooperare interteritorială sau transnațională; costurile de funcționare a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) și de animare a teritoriului; GAL-urile vor avea posibilitatea de a solicita un avans de cel mult 50% din sprijinul public pentru funcționarea și animarea teritoriului; pachetele de inițiere LEADER pentru grupurile ce nu au implementat axa LEADER în perioada anterioară, pentru a elabora și implementa viitoare strategii de dezvoltare locală.