Caracteristici ale Pac 2014 2020 Aplicate In Romania

Caracteristici ale PAC 2014-2020 aplicate în [NUME_REDACTAT]

PAC 2007-2013 în România

1.1 Scurt istoric al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] PAC din 2003

[NUME_REDACTAT] Comună și PNDR în perioada 2007-2013 și implicarea lor în dezvoltarea [NUME_REDACTAT] PNDR în perioada 2007-2013

Realizările cheie ale PAC în perioada 2007-2013

Stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale din [NUME_REDACTAT] totale ale plăților directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013

Descrierea PAC 2014-2020

[NUME_REDACTAT] Comună și [NUME_REDACTAT]

2.2 Investiții în agricultura României în perioada 2014-2020

Descrierea județului Iași ( din toate punctele de vedere)

3.1 Caracteristici fizico-geografice

Caracteristici administrative și teritoriale

Activități economice

Resurse naturale

Patrimoniul natural

Potențialului județului [NUME_REDACTAT] axei 4 leader (grupuri de acțiune locală înființate în Iași)

Propuneri pentru îmbunătățirea activităților grupurilor de acțiune locală în 2014-2020

PAC 2007-2013 în România

1.1 Scurt istoric al [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] a fost creată prin Tratatul de la Roma în anul 1957, însă s-a pus în practică 5 ani mai târziu. Politica agricolă reprezintă ansamblul de mijloce, metode de acțiune și principii prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agricol. Obiectivele principale ale acesteia au fost: creșterea productivității, asigurarea standardelor de viață echitabile pentru comunitatea agricolă, stabilizarea piețelor, asigurarea disponibilității produselor alimentare și asigurarea de alimente la prețuri rezonabile.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], constau în faptul că: asigură un nivel de trai decent pentru producătorii agricoli, crește calitatea produselor agroalimentare ca urmare a respectării standardelor, protejează mediul și respectă standardele de bunăstare a animalelor, asigură prețuri echitabile ale produselor pentru consumatori, acordă subvenții consistente pentru fermieri din fondurile comunitare, oferă posibilitatea creșterii economice în zonele sărace ca urmare a programelor de dezvoltare rurală, determină creșterea investițiilor străine în agricultură și industria alimentară.

În forma ei actuală, PAC este construită în jurul a doi piloni: primul este cel al organizărilor comune de piață iar cel de-al doilea este cel al dezvoltării rurale.

Reforma PAC din 2003

În cadrul [NUME_REDACTAT] de la Berlin, a fost invitată Comisia să realizeze o evaluare intermediară în anul 2002 pentru a se analiza impactul ultimei reforme a politicii agricole comune.

Evaluarea intermediara a devenit, cea mai ambițioasă reforma prin care trece PAC, având patru obiective principale: sporirea compatibilității politicii agricole comune cu cerințele țărilor terțe, întemeierea unor legături mai strânse între agricultura europeană și piețele mobile, pregătirea extinderii [NUME_REDACTAT], un răspuns mai adecvat la noile cerințe ale societății în ceea ce privește calitatea produselor și protecția mediului.

[NUME_REDACTAT], în anul 2003, miniștrii agriculturii din [NUME_REDACTAT], au modificat considerebil politica agricolă comună în urma ajungerii la un acord prin care au introdus o serie de noi principii și mecanisme:

decuplarea ajutoarelor în raport cu volumul produs, cu scopul unei bune orientări a fermelor în funcție de piață și a reducerii alterării producției și a comerțului agricol. Ajutoarele decuplate au devenit o plată unică axată pe stabilitatea veniturilor;

ecocondiționalitatea, prin care plățile unice depind de respectarea unor criterii de mediu și de sănătate publică, ca răspuns la așteptările cetățenilor europeni;

gestionare flexibilă, cu eventualitatea statelor membre de a aplica în mod diferit o serie de parametri ai noii politici agricole comune;

redistribuirea publică a drepturilor de plată acordate exploatațiilor, prin intermediul a două mecanisme: eventuala aplicare a unui model regional de decuplare, ce permite armonizarea plăților pe hectar adordate după criterii teritoriale și modularea, care permite transferul creditelor între cei doi piloni ai [NUME_REDACTAT] Comune în vederea consolidării dezvoltării rurale.

[NUME_REDACTAT] Comună și PNDR în perioada 2007-2013 și implicarea lor în dezvoltarea [NUME_REDACTAT] România, unul dintre cele mai importante motoare economice este reprezentat de agricultură. Agricultura performantă produce efecte pozitive în economie. România a înregistrat o creștere economica de 3,5% și datorează acest lucru în mare măsură sectorului agricol.

Pentru a sprijini agricultorii s-au luat următoarele măsuri:

Pentru fermierii afectați de secetă în vara anului 2012, s-au oferit despăgubiri din buget

Un plafon de 40 de milioane de euro, a fost oferit pentru a sprijini producătorii de carne de vită și lapte din zone defavorizate

A fost aprobată în anul 2013 plata a 2,7 miliarde lei, pentru 1072289 beneficiari aflați pe planul de plăți unice pe suprafață

S-a creat Fontul pentru acordare de microcredite în agricultură

Au fost promovate produsele românești de calitate și produsele tradiționale, pe plan intern și pe piețele din Europa. România s-a clasat pe primul loc în cadrul târgului Biofach 2013

Agenții economici, participanți la competiții internaționale de profil au fost sprijiniți financiar pentru perioada de conversie fiind încurajată în acest fel agricultura ecologică prin subvenționarea costurilor de participare cu 50%. În acest sector s-a alocat o sumă echivalent a șapte milioane de euro

Agricultorilor le-au fost reduse cheltuielile destinate irigațiilor, la livrarea apei

Au fost constituite acorduri diplomatice cu China în ceea ce privește exportul de bovine vii și carcase de porc

Pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații s-au alocat din fondurile UE 220 milioane de euro, iar pentru infrastructura secundară de irigații s-au alocat 370 milioane de euro

Incidența exportului de produse agroalimentare în anul 2013, a fost mai mare decât cea a importului comparativ cu ultimii 20 de ani. Valoarea produselor agroalimentare exporate în 2013 (5,09 miliarde euro) a fost cu 30,2% mai mare față de cea din 2012 iar cele importate au depășit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012, aceasta reprezentând suma 4,77 miliarde euro

Costurile PNDR în perioada 2007-2013

Pentru implementarea PNDR 2007-2013 [NUME_REDACTAT] a alocat 8124,20 milioane de euro. La această sumă s-a completat contribuția națională în valoare de 1972,88 milioane euro ajungându-se la valoarea de 10097,08 milioane euro.

La nivelul țării s-au depus 148228 de proiecte care împreună au ajuns la suma de 18319,46 milioane euro. Această sumă reprezintă 81,43% din alocarea pe perioara 2007-2013 a PNDR.

În această perioadă au fost selectate pentru finanțare 95885 de proiecte, care au avut valoarea publică de 7152,67 miliarde de euro. Această sumă a reprezentat un procentaj destul de ridicat, 70,84% din fondurile publice disponibile.

58,72% din alocarea 2007-2013 a întregului program, adică 5929,19 milioane de euro a fost utilizată pentru a contracta 88917 proiecte.

Beneficiarilor tuturor măsurilor PNDR li s-au acordat un cumul total de 6427,76 milioane de euro, această sumă reprezentând 63,66% din alocarea 2007-2013 a întregului program.

Peste 76000 de fermieri și peste 3000 de întreprinderi mici și mijlocii non-agricole au beneficiat în perioada 2007-2013, prin PNDR, de fonduri europene nerambursabile. Tinerilor fermieri li s-a oferit oportunitatea de accesa fonduri europene pentru a se instala în mediul rural, aproximativ 13000 de tineri s-au folosit de această șansă. Au fost create circa 40000 de locuri de muncă în cadrul proiectelor implementate dintre care aproximativ 5500 au fost pentru femei ce au ocupat postul de șef în exploatație.

Realizările cheie ale PAC în perioada 2007-2013

Din 2007, PAC a investit aproape 10 milioane de euro în sectorul agricol și al zonelor rurale din România cu scopul de a stabiliza veniturile fermierilor, de a moderniza și a crește sustenabilitatea fermelor românești și de a asigura aprovizionarea cu alimente sigure, de calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii săi.

În ultimii ani plățile directe de care beneficiază fermierii români au reprezentat o plasă de siguranță deosebit de importantă, deoarece pentru România sectorul agricol asigura 30,6% din totalul locurilor de muncă.

Peste 906 milioane de euro s-au cheltuit în România pentru plățile directe în anul 2012. De această sumă au beneficiat 1,1 milioane de beneficiari, dintre care 95% au primit o suma mai mică de 1250 euro.

Activând potențialul sectoarelor cheie ale agriculturii, în 2012 [NUME_REDACTAT] a cheltuit 114 milioane de euro pe măsurile de piață din România, iar cea mai mare parte a mers la sectorul de vin și la cel de legume fructe.

Stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale din [NUME_REDACTAT] resurselor publice în sectorul agricol și forestier au avut multiple efecte importante, și au jucat un rol cheie pentru a atenua efectele crizei economice în România. Din 2007, în urma post-aderării României în cadrul programului de dezvoltare rurale, [NUME_REDACTAT] a ajutat România să:

Ajute mai mult de 9400 de tineri fermieri pentru a îmbunătăți structura de vârstă în agricultură,oferind peste 86 milioane de euro

Modernizeze peste 2000 de exploatații agricole publice și private cu o investiție de 1,87 milioane euro pentru a ajuta la potențialul de dezvoltare agricolă din [NUME_REDACTAT] aproximativ 47000 de ferme semi-subzistente pentru a le ajuta să se restructureze și să se transforme în exploatații viabile, orientate către piață

Investească în circa 800 de comune pentru a moderniza infrastructura rurală și a oferi acces la serviciile de bază, cu scopul de a crea condiții pentru creștere economică. Cu aceste investiții s-au realizat: 3827,69 km de infrastructură rutieră; 2789,06 km de infrastructură a apei; 4210,75 km de infrastructură a apelor uzate care au fost construite sau reabilitate.

Fondurile de dezvoltare rurală au susținut, de asemenea, conservarea frumuseții peisajelor naturale ale României și a promovat mai multe practici agricole durabile.

Cheltuieli totale ale plăților directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013

[NUME_REDACTAT] 276399 de exploatații au fost sprijinite prin oferirea serviciilor voluntare de agromediu, peste minimul stabilit de legislația UE ce au condus la: menținerea biodiversității a 1609064 hectare; sprijinirea agriculturii ecologice pe 37607,54 hecrare

Exemple de măsuri de piață susținute de PAC

Programul de sprijin pentru creșterea competitivității vinurilor românești.

Producția de vinuri din România este de aproximativ 6 milioane hl, și se clasifică pe locul 6 al producătorilor de vin din Europa, imediat după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia, însă ocupă locul I în regiunea [NUME_REDACTAT] și de Est. Pentru perioada 2009-2013 România a primit 21,5 milioane de euro pentru finanțarea măsurilor de stimulare a competitivității vinurilor sale. Prioritatea a fost acordată restructurării și reconversie podgoriilor, precum și promovării pe piețele țărilor terțe și asigurarea recoltei. Măsuri de restructurare și reconversie au avut un impact semnificativ asupra sectorului de viță de vie și vin, cu aproximativ 25 500 ha de vie restructurate sau modernizate până în 2013, ceea ce reprezintă 14% din suprafața cultivată cu viță de vie din România (181 770 ha).

Programele de promovare au avut ca rezultat pătrunderea pe noi piețe din diferite țări, încheierea contractelor de marketing, creșterea exporturilor și consolidarea prezenței vinurilor românești cu denumirile de origine și indicații geografice protejate pe piețele tradiționale. Piețele vizate au fost în primul rând Japonia, China, SUA și Rusia.

Totalul exporturilor de vinuri in 2013 au crescut cu 10% față de media ultimilor 3 ani. România a arătat un mare interes în continuarea implementării măsurilor care vizează creșterea competitivității sectorului viticol. Pentru perioada 2014-2018 vinurile românești vor continua să beneficieze de programul de sprijin, cu un buget majorat de 238,5 milioane de euro.

Promovarea sectorului apicol românesc

De la aderarea România, sectorul apicol românesc a beneficiat de fonduri UE pentru a sprijini producția și comercializarea de miere. Sprijinul direct al UE este asigurat prin intermediul programelor naționale apicole care sunt co-finanțate cu 50% de către [NUME_REDACTAT].

Au fost cheltuite 26,4 milioane de euro pentru sprijinirea sectorului apicol din România începând cu anul 2008, dintre care 13,2 milioane de euro au fost finanțate de către [NUME_REDACTAT].

Datorită acestui sprijin, România și-a sporit producția de miere cu 55% (de la 16 700 de tone în 2007 la 25 900 de tone în 2012) și este acum al doilea producător UE de miere. Sectorul apicol românesc sa dezvoltat în continuare: numărul de stupi de albine a crescut cu aproximativ 40% (de la aproximativ 1,1 milioane de stupi în 2007 la 1,55 milioane de stupi în 2013).

Exemple de proiecte de dezvoltare rurală sprijinite de PAC

Restructurarea moștenirilor rurale și turismul în UNESCO

Mulțumită co-finanțării și sprijinul acordat de [NUME_REDACTAT] ONG-urilor locale, familia Gligors a putut dezvolta o afacere de succes și durabilă a turismului rural care respectă valoarea de patrimoniu a Visci, a UNESCO patrimoniu cultural și Natura 2000.

[NUME_REDACTAT] este de a dezvolta activitățile turistice profitabile, astfel încât patrimoniul rural să devină un mijloc de a sprijini comunitatea rurală și modul tradițional de viață. Obiectivul lor a fost de a dezvolta fermele oferind locuri de cazare, pastrând arhitectura tradițională și structura fermei pentru a oferi noi experiențe pentru vizitatori.

Costul total al investiției a fost de 400 mii euro, contribuția UE fiind de 50%.

Coacerea tradițională a pâinii pentru cumunitățile locale (Agropan)

Echipa de proiect a utilizat fondurile UE pentru a extinde și moderniza capacitatea de producție în panificație, oferind acum pâine și produse de panificație la peste 85000 de persoane din zonele rurale din județele Cluj și Bistrița.

 Scopul acestui proiect a fost:

 i) creșterea productivității și a competitivității, prin o mai bună utilizare a resurselor umane și a factorilor de producție;

 ii) diversificarea gamei de produse oferite comunităților locale; și

 iii) creșterea ariei geografice acoperite, ceea ce face marca Agropan prezent în cele mai multe dintre magazine alimentare din regiune.

Costul total: 2 647 068 euro (contribuția UE: 920107 euro)

Modernizarea managementului forestier în Transilvania de Nord.

[NUME_REDACTAT] a sprijinit eforturile grupului de silvicultori din Transilvania de Nord pentru a obține echipamente moderne. Afacerile de gestionare a pădurilor au devenit mai eficiente și mai ecologice. Ea vizează să reducă timpul necesar pentru extragerea lemnului și protejarea mediului prin reducerea deșeurilor și pierderilor de ulei în pădure. Asigurarea unor condiții mai bune de muncă pentru membri.

Costul total: 514598 euro (Contribuția UE: 217216 euro)

Descrierea PAC 2014-2020

2.1 [NUME_REDACTAT] Comună și [NUME_REDACTAT]

Politica agricolă comună (PAC) este răspunsul Europei la nevoia de un standard de viață decent pentru 12 milioane de fermieri și o aprovizionare stabilă, variată și în condiții de siguranță alimentară pentru cetățenii săi în număr de 500 de milioane. Aceasta întărește competitivitatea și durabilitatea agriculturii [NUME_REDACTAT] prin furnizarea de plăți directe și măsuri de piață pentru agricultori și finanțează programele de dezvoltare rurală din UE.

Obiectivele PAC în UE urmăresc a:

* Determina o creștere a productivității cantității de anlimente realizate de către agricultori, astefl încât aceasta să fie suficientă pentru întreaga Europă;

* Oferi finanțare agricultorilor pentru încurajarea investițiilor în ceea ce privește modernizarea fermelor;

* Oferi garanția siguranței alimentelor prin intermediul transabilității acestora;

* Ajuta, protejeaza și favorizeaza agricultorii împotriva fluctuațiilor prețurilor și a eventualelor crize economice de pe piață;

* Încuraja comunitățile din spțiul rural cu activitate economică difersificată;

* Industria alimentară conferă și menține locurile de muncă din aceasta branșă;

* Conferi bunăstarea animalelor și a proteja mediului.

Investiții în agricultura României în perioada 2014-2020

În acești 7 ani, PAC va investi aproape 20 milioane de euro pe sectorul de agricultură și în zonele rurale. Prioritățile cheie ale politicii la nivelul UE includ: locuri de muncă, durabilitate, modernizare, inovare și calitate. În paralel România deține flexibilitatea de a adapta atât plățile directe cât și programele de dezvoltare durală nevoilor sale specifice.

Noile plăți directe trebuie distribuite într-un mod cât mai echitabil între statele membre, între regiuni și între fermieri. Ca rezultat, cu aprope 12 milioane de euro, din bugetul disponibil pentru plățile directe din România va crește în ciuda reducerii generale de 3,2% la nivelul UE. Ei vor continua sa fie distribuiți în forma de „Zonă unică de plăți” până în 2020.

Doar agricultorii în prezent activi vor beneficia de scheme de ajutor de venit, și tinerii agricultori vor fi încurajați să înființeze afaceri, prin introducerea unui nou supliment de ajutor de 25% în primii 5 ani pe lângă măsurile deja existente. Un nou program „Micul fermier” este introdus pentru a simplifica administrarea micilor aplicanți.

Fermierii români vor lua măsuri simple pentru a promova durabilitatea și a combate schimbările climatice prin susținerea cu 30% din plățile directe, și se vor impune trei practici ecologice agricole: diversificarea culturilor, menținerea pajiștilor permanente și conservarea a 5% din zonele ecologice sau măsuri considerate benefice mediului.

Se vor utiliza măsuri pentru a consolida și echilibra poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare cu alimente din România. Noile instrumente vor fi dedicate fermierilor permițându-le o mai bună organizare și comercializare a produselor.

Organizațiile profesionale și interprofesionale vor fi consolidate.

Prioritățile cheie pentru dezvoltarea rurală a României în perioada 2014-2020

României i-au fost alocate în jur de 8 milioande de euro pentru investițiile rurale ce vor fi cheltuite în conformitate cu binele definite priorități prevăzute în programul de dezvoltare rurală. Noul program se va concentra pe trei obiective principale:

1 Îmbunătățirea competitivității sectorului agricol;

2 Păstrarea ecosistemelor și valorificarea eficientă a resurselor naturale;

3 Crearea de condiții pentru revitalizarea economică și socială a zonelor rurale.

Insituțiile implicate în [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] implicate în gestionarea și elaborarea măsurilor de [NUME_REDACTAT] Comună sunt:

1 [NUME_REDACTAT] Europene pentru Agricultură și Pescuit

2 [NUME_REDACTAT]

3 [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] are rol consultativ, pe când rolul legislativ revine [NUME_REDACTAT] Europene pentru Agricultură și Pescuit.

[NUME_REDACTAT] are două atribuții majore, cea a implementării PAC și a inițiativei legislative. Comisia este asistată de cele trei tipuri de Comitete: Comitetele managementului organizațiilor comune de piață (câte unul pentru fiecare organizație comună de piață), Comitetele de reglementare (acestea au rol consultativ în elaborarea legislației orizontale) și Comitetele consultative ( aceste comitete sunt formate de reprezentanții grupurilor de interese). În ianuarie 2002 a fost creată organizația independentă, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] ce are în atribuțiile sale securitate alimentară și deține și rol consultativ.

[NUME_REDACTAT] de Finanțare comunitară în perioada 2014-2020 și [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Europeană a publicat un raport, în februarie 2014, care a sintetizat principalele direcții de dezvoltare a [NUME_REDACTAT] Comune în perioada 2014-2020 precum și implicațiile producției agricole din statele membre, dar și implicațiile asupra politicilor naționale în domeniu.

Potrivit raportului, PAC reprezintă o punte între cetățenii UE și așteptările acestora privind agricultura și așteptările fermierilor din țările membre ce se confruntă cu provocări de mediu și provocări economice, fiind o investișie din bugetul comunitar într-un sector strategic în termeni de mediu înconjurător, termeni de securitate alimentară și în zonele rurale, creștere economică.

Fondurile ce vor fi alocate în cadrul [NUME_REDACTAT] Comune și al programelor de rezvoltare rurală a statelor membre, pentru a răspunde așteptărilor noului context de finanțare , prioritar, pentru a îndeplini următoarele obiective:

Creșterea competitivității agriculturii europene la nivel global și național;

Conservarea diversității sistemelor de producție agricolă din țările UE;

Adaptarea producției agricole astfel la noile provocări de mediu legate de schimbările climatice și protecția resurselor naturale.

Un cadru de reglementare a fost adoptat de instituțiile comunitare, în iunie 2013, care a trasat noi direcții de dezvoltare și reforme PAC. O dezbatere publică integrală cu instituții naționale și cetățeni comunitari a modelat noua reformă PAC, având ca obiectiv adaptarea PAC la provocările noi din cadrul dezvoltării sectorului rural din UE pe termen mediu și lung.

Potrivit noilor reforme și direcții de evoluție PAC 2014-2020, aceasta se va concentra pe trei piloni esențiali: asigurarea alimentației sănătoase la prețuri accesibile, eficiența și ecologia în agricultură și revitalizarea zonelor și comunităților rurale.

Securitatea alimentară propune transformarea diversității agriculturii în puncte forte, consolidarea poziției fermierilor în lanțul alimentar, asigurarea unei mai bune protecții împotriva volatilității prețurilor.

Ecologizarea și eficiența în agricultură încurajează utilizarea mai eficientă a resurselor naturale, dublarea fondurilor pentru cercetare, inovarea și schimbul de cunoștințe.

Revitalizarea zonelor rurale presupune creșterea numărului de fermieri din [NUME_REDACTAT], stimularea ocupării forței de muncă și a antreprenoriatului, distribuirea sprijinului financiar în vederea stimulării creșterii și ocupării forței de muncă.

Noul context de finanțare PAC și implițiile sale pentru [NUME_REDACTAT] alocat PAC în perioadei 2014-2020 ajunge la 373 miliarde de euro pentru toate statele membre. României i s-au alocat 17,5 miliarde de euro, buget aflat în creștere față de exercițiului bugetar anterior din perioada 2007-2013 care a fost de 13,8 miliarde.

Aceste fonduri suplimentare vor fi valorificate de fermierii romani pe deplin, dacă aceștia vor fructifica sistemul de plăți directe, oportunitățile oferite. Deși totalul fondurilor alocate pentru România au crescut, fondurile pentru Pilonul II au scăzut cu 13,5%.

Graficul fondurilor alocate pentru Romania în cadrul finanțării PAC 2014-2020, comparativ cu PAC 2007-2013 (miliarde euro)

Asigurarea securității alimentare

Pentru realizarea acestei dispoziții, noile direcții de finanțare PAC iți propun suplimentarea fondurilor pentru consolidarea poziției fermierilor în lanțul alimentar și siguranța unei protecții mai bune a acestora împotriva volatilității prețurilor. Acest context de finanțare ar putea fi valorificat și de fermierii români, în cazul în care este concepută distribuirea mai echitabilă a plăților directe între regiuni și fermieri, între statele membre, pentru a valorifica la maxim practicile agricole, tradițiile și zonele rurale diferite ale [NUME_REDACTAT].

Noile prevederi PAC prevăd reglementări fermierilor români posibilitatea de a obține pentru produsele lor, cel mai bun preț de pe piață. Organizațiile profesionale și inter-profesionale vor avea noi posibilități pentru a-și spori eficiența, iar acestea vor fi sprijinite în vederea creșterii vânzărilor directe către consumatori.

În noul cadru de finanțare, se prevede un buget anual de 2,5 miliarde de euro pentru a face față volatilității prețurilor, iar pentru a răspunde amenințărilor legate de schimbările climatce se alocă 500 de milioane de euro.

În perioada 2014-2020 se va realiza asigurarea veniturilor în agricultură, promovarea fondurilor mutuale și va exista o rezervă pentru situațiile de criză care va asigura sprijinul imediat pentru fermierii aflați în eventualitatea unei recesiuni legate de condițiile meteorologice, unei crize economice sau a unui alt tip de criză. 400 milioane de euro vor reprezenta anual fondul pentru situațiile de criză, la susținerea sa contribuie redirecționarea sumelor alocate pentru plățile directe care nu au fost folosite de fermieri în anul bugetar curent.

Revitalizarea zonelor rurale

Reglementarile PAC 2014-2020 iși propun să crească numărul de fermieri din UE,pentru a realiza obiectivul de susținere a dezvoltării dinamine a zonelor rurale, sporind atracția tinerilor pentru acest domeniu.Vor fi eligibili pentru a fi sprijiniți financiar suplimentar cu 25% în primii 5 ani de activitate, tinerii fermieri din România cu vârsta sub 40 de ani.

Sunt prevăzute fonduri pentru stimularea antreprenoriatului și a ocupării forței de muncă, prin sprijinirea activităților rurale cu scopul dezvoltării și în alte sectoare, cum ar fi turismul rural sau procesarea alimentelor, pe lângă cel agroalimentar.

Noile prevederi pac prevăd ca doar fermierii activi să beneficieze de plăți, iar micii fermieri a căror schemă de sprijin va fi simplificată, se califică pentru fondurile suplimentare, la fel cum o fac și persoanele care lucreaza în zone defavorizate.

Structura sistemului de plăți directe în cadrul PAC în perioada 2014-2020

Schemele de sprijin simplificate – în creștere de la 10% până la 15%.

Fondurile adiționale pentru constrângeri naturale – în creștere de până la 5%

Schema de plată pentru tinerii fermieri – în creștere de până la 25% în primii 5 ani

Schema „verde” de plată – pondere obligatorie de 30% din toate plățile directe

Schema de plată de bază – creștere cu 5%, dar până la plafonul de 150 mii de euro

Statele membre beneficiază de posibilitatea unei bune direcționări a schemelor de plată prin intermediul schemelor opționale și al plăților redistribuite. În așa fel pot fi sprijiniți fermieri cu exploatații agricole sau ferme mijlocii și mici. În cadrul PAC din perioada 2014-2020 se vor admite „schemele de sprijin simplificate” pentru micii fermieri, astfel le va fi facilitat accesul la finanțare și redusă greutatea administrativă cu care se confruntă.

Ecologia și eficiența în agricultură

Viitorul agriculturii europene, conform reformei PAC,se definește sub sprijinul a doua tendințe, și anume: ecologia și eficiența.

Pentru a atinge aceste două cerințe, în perioada 2014-2020 de finanțare PAC, va fi încurajată utilizarea mai eficientă a resurselor naturale pentru a combate schimbările climatice și protecția biodiversității. În aceste situașii este prevăzută alocarea a 30% fondurile pentru dezvoltare rurală pentru dorabile de producție și 30% din plățile directe.

Noul cadru de finanțare prevede și dublarea fondurilor pentru cercetare, inovare și schimb de cunoștințe, inclusiv prin intermediul unui nou Parteneriat european pentru inovare, care va încuraja colaborarea mai strânsă între cercetători și fermieri, ajutându-i să se modernizeze și să își crească producția, folosind mai puține resurse pentru rezultate mai eficiente. În perioada 2014 -2020, prin intermediul PAC, pentru cercetarea agricolă în scopul de a pune bazele unei strategii de creștere durabila a producției agricole și de adaptare a acesteia la așteptările consumatorilor din UE vor fi alocate 4,5 miliarde de euro.

Descrierea județului Iași ( din toate punctele de vedere)

3.1 Caracteristici fizico-geografice

Iașul este un județ mediu ca întindere, cu o suprafață de 5476 Kmp reprezentând 2,3% din suprafața țării și 14,86% sin suprafața totală a Regiunii de [NUME_REDACTAT]-Est. Iașul ocupă locul 23 ca mărime între celelalte județe ale României și se învecinează cu județele Botoșani – la Nord, Suceava – la Nord-Vest, Neamț – la Vest și Vaslui – la Sud.

Harta județului [NUME_REDACTAT] județului este alcătuit din deluri și văi largi, cu șesuri aluviale extinse, ce aparțin [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Rețeaua hidrografică. [NUME_REDACTAT] este amplasat pe 3 bazine hidrografice: Siret, Bârlad și Prut. Lungimea rețelei hidrografice din județul Iași este de 2231 km, respectiv b.h. Siret 372 km, b.h. Bârlad – 378 km și b.h. Prut – 1481 km. Principalele cursuri de apă sunt: Prut (211km), Jijia (131km), Bahlui (119km), Sacovăț, Stavnic, Rebricea, Siret (76km), Moldova (24km).

Rețeaua hidrografică a județului este completată de lacuri, marea majoritate a acestora fiind artificiale, create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se întâlnesc în zona câmpiei colinare. Pe toata suprafața județului se regăsesc 22 de acumulări de apă complexe (permanente și nepermanente). Cele permanente au un volum de 55.5 mil. m3 și o suprafață de 1922 ha, la care se adaugă 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil. m3 și o suprafață de 4255 ha. Mai importante sunt acumulările: Tungujei, [NUME_REDACTAT] , Tansa, , Ciurbești, Hǎlceni, și amenajările piscicole Cârniceni, Borșa ,Vlădeni, Osoi, Gorban.

Clima: [NUME_REDACTAT] aparține zonei de climat temperat – continental.

În tabelul urmator se vor regăsi valorile temperaturii aerului și precipitațiile atmosferice în anul 2012

Vântul în anul 2012

Caracteristici administrative și teritoriale

Organizare administrativ-teritorială a județul Iași cuprinde: 2 municipii – Iași și Pașcani; 3 orașe – [NUME_REDACTAT], Hârlău și Podu-Iloaiei; 93 de comune și 418 sate.

Populația cuprinde 838653 locuitori la data de 01.07.2012 (realizându-se o creștere cu 13553 locuitori față de 1 iulie 2007, date prezentate în PLAM 2009). Din totalul populației 47,2% se află în mediul urban și 52,8% în mediul rural – date furnizate de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (Notă: Datele referitoare la populație au caracter provizoriu până la definitivarea rezultatelor [NUME_REDACTAT] și Locuințelor 2011).

Dinamica populației utilizeaza următorii indicatori: natalitatea 10,5%o, mortalitatea 10%o, sporul natural 0,6%o. Față de anul 2006 se constată o reducere cu 2%o a natalității, o ușoară creștere cu 0,3%o a mortalității și o reducere cu 2,2%o a sporului natural.

Forța de muncă: populația ocupată, pe activități ale economiei naționale a fost de 280000 persoane (la sfârșitul anului 2011); constatându-se o reducere a populației ocupate cu 15800 persoane față de anul 2008.

Numărul de salariați: în luna decembrie 2012, efectivul de salariați a fost de 146400 persoane (în creștere cu 1173 persoane față de aceeași perioadă din 2011); pe principalele sectoare de activitate s-au înregistrat următoarele creșteri: servicii comerciale și sociale: 27 persoane; agricultură și piscicultură: 127 persoane; industrie și construcții: 719 persoane.

Structura numărului de salariați la sfârșitul anului 2011, pe principalele grupe de activități:

Rata șomajului la 31 decembrie 2011 a fost de 5,4%; față de anul 2006 se constată o reducere cu 1,1%.

Activități economice

Activitățile economice reprezentative desfășurate în județul Iași sunt structurate astfel:

Produsul intern brut realizat de județul Iași în anul 2010 a însumat 16123 mil.lei reprezentând aproximativ 3,1% din totalul pe țară.

Structura PIB pe ramuri de proveniență:

Industrie 24,4%

Agricultură, silvicultură, piscicultură 6,8%

Construcții 11,6%

Comerț + servicii 39,4%

Administrație publică + învățământ + sănătate 17,8%

În anul 2010, produsul intern brut pe locuitor în județul Iași a fost de 19525 lei, această sumă reprezentând 80% comparativ cu media pe țară. În cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Est, județul Iasi s-a aflat pe primul loc, atât în ceea ce privește PIB – total cât și PIB / locuitor.

Resurse naturale

Resursele minerale din subsolul județului Iași pot fi grupate în funcție de alcătuirea geologică în două categorii: resurse legate de soclu și resurse legate de cuvertură.

Resurse posibile legate de fundament se regăsesc la Todireni, Bătrânești, la est de Hîrlău, Movileni, Tigănași și Popești unde s-au evidențiat câteva anomalii gravimetrice și magnetice asemănătoare celor din Dobrogea de Nord ([NUME_REDACTAT]), care nu exclud posibilitatea prezenței unor zăcăminte de fier în fundamentul [NUME_REDACTAT]. Coloanele de roci extrase din fundamentul cristalin n-au relevat existența unor concentrații de minereu de fier.

Resurse legate de formațiunile cuverturii ce se află sub nivelul de eroziune

Hidrocarburile s-au conturat, în cuprinsul unui culoar între Tg.Frumos și Hîrlău, în care au apărut coloane lentiliforme, foarte mici, cu gaze (cum este cel de la Hîrlău-Deleni) lipsite, însă de importanță economică.

Fosforite, după Investigațiile făcute de I.P.G.G – București au relevat că rocile cu fosfați, în grosime de 3 – 5 m, ce se găsesc în baza depozitelor cenomaniene. Fosfații apar într-un nivel detritic grezo– microconglomeratic, sub forma de oolite și ca ciment, fiind asociați cu glauconit.

Resurse legate de formațiunile cuverturii ce se află peste nivelul de eroziune sunt reprezentate de nisipuri, siltite, argile, calcare, gresii, pietrișuri, luturi loessoide, luturi coluviale și deluviale.

Cele mai mari acumulări de argile, siltite și luturi se găsesc în Basarabianul inferior, până sub calcarul oolitic de Repedea, în jumatatea estică a județului. Argilele și siltitele sarmatiene sunt utilizate în industria ceramică și a cărămizilor. Cea mai importantă exploatare este situată la Tomești – Vlădiceni (10ha).

Luturile leossoide se valorifică la Tomești, Holboca, Văldiceni și Ciurea, zone apropiate de municipiul Iași.

Pietrișurile exploatabile ce apar pe raza județului Iași apar în albiile Siretului și Moldovei, unde sunt asociate cu nisipuri. Exploatare materiale albie se realizeaza în mai multe comune, printre care: comuna Lespezi – 7ha, comuna Cristești – 7ha, comuna Moțca – 5ha, comuna Miroslovești – 1ha, comuna Hălăucesti, sat Luncași – 7ha, comuna Lespezi, sat Buda – 2ha, Stolniceni – Prăjescu – 10ha, pod Butea – 1ha, iar exploatare materiale se realizează la Pașcani – 10ha.

Calcarele pe plan local, prezintă importanță datorită grosimii pe care o au, rezervele sunt mici iar copertele au grosimi de 3 m. Rocile calcaroase apar în câteva intercalații cuprinse în județ cum ar fi cele de la Hărmănești, de Crivești și de Repedea.

Zăcământul cel mai important de gresii se găsește în perimetrul localității Deleni – Hîrlău. Se exploatează pe un front de cca 1Km și se utilizează ca piatră spartă parțial pentru construcții și pentru drumuri. Condițiile de exploatare sunt favorabile iar rezervele sunt mari.

Nămolurile ce au proprietăți curative se găsesc în Lețcani și Lungani.

Resursele de apă ale județului Iași sunt însemnate atât în subteran cât și la suprafață. Bazinul hidrografic Prut – Bârlad cuprinde 93 corpuri de apă dintre care: 77 corpuri de apa, râuri dintre care 60 râuri în stare naturală și 17 râuri puternic modificate și artificiale; 2 corpuri de apă – lacuri naturale ce cuprind 2 zone protejate; 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare (22 lacuri de acumulare).

În bazinul hidrografic Siret sunt identificate apele minerale ce constituie o resursă foarte importanta cu însușiri remarcabile atât alimentare cât și curative. Datorită dizolvării sărurilor din sedimente, apele de adâncime de pe teritoriul județului Iași sunt puternic mineralizate.

Pădurile ocupă o suprafață de aproximativ 95116 ha din care 28103 sunt proprietăți particulare și 67013 ha se regăsesc în proprietatea statului.

Patrimoniul natural

Patrimoniul natural cuprinde arbori monument și arii naturale protejate.

La nivelul județului Iași au fost inventariați 384 de arbori (246 în mun. Iași și 138 în județ) dintre care menționăm: Teiul lui Eminescu (Tilia cordata), 457 de ani – [NUME_REDACTAT]; Stejar (Quercus robur), 573 de ani – șos. Iași-Bucium; Platan ([NUME_REDACTAT]), 449 de ani – [NUME_REDACTAT]; Tei (Tilia haynaldiana), 663 de ani – [NUME_REDACTAT]; Păr (Pyrus sativa), 606 ani-com. Ciohorăni;; Stejar (Quercus robur), 533 de ani – com. Tătăruși; Fag (Fagus sylvatica), 531 de ani – sat. Poiana cu cetate, com Grajduri; Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), 453 de ani – [NUME_REDACTAT] Iași.

Ariile naturale protejate reprezintă aproximativ 14,6% din suprafața județului și sunt formate din 27 de rezervații naturale de interes național declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III a Zone protejate și 25 de situri Natura 2000 (19 situri de importanță comunitară- SCI și 6 de protecție acvifaunistică SPA) declarate prin acte normative care transpun și implementează Directivele europene în domeniu.

Potențialului județului [NUME_REDACTAT] județului Iași este reprezentat de totalitatea oportunităților de care poate beneficia, dintre care putem enumera urmatoarele:

Atragerea fondurilor disponibile în exercițiul financiar din perioara 2014-2020;

[NUME_REDACTAT] național de dezvoltare locală;

Existența programelor naționale de împădurire a terenurilor;

[NUME_REDACTAT] Sistemului național de realizare a perdelelor forestiere de protecție;

Realizarea de drumuri expres și autostrăzi;

Potențialul turistic, inclusiv ecoturismul;

Dezvoltarea aeroportului Iași;

[NUME_REDACTAT] la titlul de capitală culturală europeană pentru anul 2021;

Înființarea asociației utilizatorilor de apă în agricultură;

Îmbunătățirea continuă a performanței mediului și a afacerilor organizațiilor prin certificare EMAS (economii de resurse și costuri mai mici);

Colaborări internaționale;

Desfășurarea de multiple evenimente internaționale, culturale și congrese.

Așa cum avem oportunități, putem avea și amenințări, iar dintre acestea, cele mai importante sunt: instabilitatea politică și instituțională, modificările frecvente de legislație, politica fiscală nefavorabilă investițiilor, fluctuațiile de personal în administrația publică uneori insufientă, migrația forței de muncă calificată în celelalte state membre ale [NUME_REDACTAT], accentuarea fenomenului de secetă pedologică, deșertificarea, incapacitatea administrațiilor publice de a susține sau asigura cofinanțarea proiectelor și insuficienta alocare de fonduri de la bugetul de stat.

Prezentarea axei 4 leader (grupuri de acțiune locală înființate în Iași)

Propuneri pentru îmbunătățirea activităților grupurilor de acțiune locală în 2014-2020