Caracteristica Intreprinderii Si a Sectiililor

CUPRINS

Introducere

1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ȘI A SECȚIILILOR

1.1 Caracteristica de producere a întreprinderii din aspect tehnologic

1.2 Caracteristica tehnologică de producere a secțiilor întreprinderii

1.3 Calculul sarcinilor electrice

1.3.1 Determinarea sarcinilor electrice pentru secția de elaborare aprofundată

1.3.2 Indicii determinați din curbele de sarcină

1.3.3 Alegerea tensiunii de alimentare a întreprinderii

1.3.4 Alegerea locului de amplasare a punctului de distribuție 10 kV de alimentare

cu energie electrică a întreprinderii

1.3.5 Alegerea numărului și puterii transformatoarelor de forță pentru secțiile întreprinderii

1.4 Elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică în incinta întreprinderii

1.4.1 Alegerea tensiunii pentru alimentarea internă a întreprinderii, a tipului

de linii și metodei de canalizare a lor

1.4.2 Alegerea schemei rețelelor de alimentare în incinta întreprinderii

1.4.3 Alegerea utilajului și elementelor conductoare de curent a rețelei de distribuție

a secției de reparații mecanice

1.4.4 Calcularea curenților de scurtcircuit

1.4.5 Alegerea și verificarea utilajului electric și a conductoarelor

1.5 Elaborarea protecției prin relee și automatică

1.5.1 Alegerea și calculul protecției motorului asincron nr.71

1.5.2 Alegerea reglajului întrerupătorului automat în linie BA55-39

1.5.3 Alegerea reglajului întrerupătorului automat de tip BA55-39

în secundarul transformatorului TM3-250 kVA

1.5.4 Calculul protecției prin relee a transformatorului de forță a postului de

transformare PT-2 TM3-250 kVA

1.5.5 Calculul protecției liniei în cablu ce alimentează PT-2 TM3-250 kVA

1.5.6 Calculul protecției liniei în cablu ce alimentează întreprinderea

1.5.7 Verificarea transformatorului de curent la eroarea de 10

1.5.8 Alegerea schemelor de automatizare, semnalizare, evidența consumului

de energie electrică și măsurărilor electrice

1.5.9 Măsurarea mărimilor electrice și evidența energiei electrice

1.6 Compensarea puterii reactive

ÎNCHEIRE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ÎNTRODUCERE

O problemă de primă importanță este stabilirea modului de alimentare cu energie electrică, în condiții tehnice și economice corespunzătoare, a diferitelor categorii de consumatori. Prin aceasta se înțelege în primul rând determinarea soluțiilor care conduc la randamente energetice maxime, economisirea energiei sub toate formele precum și la un nivel de siguranță necesar. În acest scop este necesară o analiză sub toate aspectele a factorilor tehnico-economici implicați și realizarea unei interferențe optime, consumatorii industriali și surse de alimentare.

În etapa actuală industria energetică este una din cele mai importante ramuri din economia națională. Sistema de alimentare cu energie electrică a întreprinderii trebuie să satisfacă unele cerințe: siguranță, economie, comoditate de exploatare, menținerea nivelului de tensiunii și stabilitatea frecvenței. De asemenea trebuie să fie prevăzută flexibilitatea sistemei care va asigura lărgirea de mai departe la modernizarea întreprinderii fără ridicarea prețului și complicarea variantei precedente. Alegerea schemei de alimentare și distribuție a energiei electrice, alegerea tensiunii și configurației rețelei de alimentare, alegerea numărului, amplasării și tipul stației trebuie să fie hotărâte în ansamblu cu calculul tehnico-economic a variantelor posibile.

1 CARACTERISTICA ÎNTREPRINDERII ȘI SECȚIILOR

Caracteristica de producere a întreprinderii din aspect tehnologic

Întreprinderea proiectată este fabrica de producere a vinurilor seci, spumante și tari întreprinderea mixtă „Cimișlia Vin”. Întreprinderea produce un sortiment larg de vinuri și băuturi alcoolizate, inclusiv vinuri spumante, seci.

Principalele operații tehnologice de fabricare a vinurilor sunt următoarele:

fărâmițarea strugurilor și separarea crugurilor;

obținerea vinului nefermentat (a mustului);

fermentarea mustului și a seminței;

adăugarea de spirt;

maturizarea vinului;

prelucrarea specială suplimentară a vinului (adăugarea, pasteurizarea, filtrarea,).

Întreprinderea va funcționa în două schimburi, cu numărul de ore de utilizare a maximului de sarcină egal orientativ cu 4169 ore.

Consumatorii de bază de energie electrică la Întreprinderea dată sunt: utilajul electrotehnologic, sanitaro-tehnic, macaralele precum și iluminatul electric.

Din punct de vedere a continuității în alimentarea cu energie electrică, circa la 75% se referă la categoria a treia, ceilalți – parțial la categoria a doua – compresoarele, ventilatoarele, pompele. La categoria I se referă – mijloacele de stingere a incendiului, instalația automatizată de semnalizare în caz de incendiu, iluminatul de avarie și iluminatul de evacuare.

Consumatorii de I-a categorie de continuitate în alimentare cu energie electrică vor fi alimentați de la linii de cablu diferite, unite la diferite transformatoare, care se alimentează de la secții diferite, fiind utilizat și sistemul RAR – reanclanșarea automată a rezervei.

Consumatorii de categoria a II-a vor fi alimentați analogic ca consumatorii de I-a categoria, însă cu excepția sistemului RAR.

Caracteristica condițiilor tehnice de alimentare a întreprinderii cu energie electrică.

Se prevede alimentarea întreprinderea mixtă „Ungheni Vin” de la stația de transformare a sistemului energetic situată la o distanță de 1,2 km de la întreprinderea proiectată prin intermediul a 4 cabluri de tip AAБл-95 mm2, la tensiunea nominală de 10 kV. La stația de transformare a sistemului electroenergetic sunt instalate două transformatoare, fiecare cu puterea de 16000 kVA. Puterea sistemului energetic în locul conexiunii este de 600 MVA. Rezistența inductivă a sistemului energetic în locul conexiunii, la partea de tensiune înaltă U=10,5 kV este egală cu, x=0,64. Întreprinderea este așezată pe un teritoriu cu suprafața de 142600 m2.

1.2 Caracteristica tehnologică de producere a secțiilor întreprinderii

Secția de prelucrare a strugurilor

Strugurii se fărâmițează cu ajutorul zdrobitorului cu valțuri, cu evacuarea obligatorie a ciorchinelor. Mustuiala obținută este sulfitată în proporție de 50-75 mg/dm3, iar în continuare este prelucrată în conformitate cu una din următoarele trei scheme: cu termomacerarea mustuielii (schema 1), separarea imediată a mustului de boștină (schema 2) și prin macerarea mustului pe boștină (schema 3).

După zdrobirea strugurilor, are loc procesul de sulfatare a mustuielii, apoi separarea ravacului și obținerea mustului ravac, după ce urmează din nou sulfatarea.

Consumatorii de bază a secției de prelucrare a strugurilor și a mustului este utilajul tehnologic: zdrobitoarele de struguri, de desciorchinat poama, transportoarele, instalațiile de ventilare și condiționare a aerului, toate fiind alimentate de la tensiunea alternativă trifazată 380 V, cu frecvența 50 Hz.

Secția mecanică

În secția mecanică are loc producerea utilajului, căzilor și instrumentului nestandardizat, utilizat în tehnologia de producere a produselor vinicole și de prelucrare a lor, a formelor, a instrumentului specializat. Toți receptorii electricii ai acestei secții se alimentează de la tensiunea 380 V și reprezintă diferite strunguri puse în acțiune de motoare electrice asincrone trifazate.

Stația de pompare

La stația de pompare sunt instalate pompe de apă pentru pomparea apei în secțiile întreprinderii, utilizată în scopuri tehnologice. În calitate de acționări electrice a acestor pompe se utilizează motoare asincrone trifazate, conectate la rețeaua de tensiune de 380 V.

Laboratorul de metrologie

În laboratorul de metrologie se află laboratoarele de control a producției vinicole fabricate la diferite stadii tehnologice, de control a procentului de zahăr și de spirt în materialele vinicole și producția finită. În calitate de receptori electrici se utilizează diferite aparate de măsură, aparate chimico-analitice, aparate de analiză spectrală, dispozitive de măsurări lineare și termofizice, destinate pentru petrecerea cercetărilor și controlului producției fabricate.

Blocul administrativ, cantina, punct medical

În blocul administrativ se află încăperile sălilor de prelucrare a datelor cu calculatorul, încăperile de primire și eliberare a informației, dispeceratul, anticamera întreprinderii, secțiile de contabilitate, secțiile energeticianului, și a mecanicului șef.

Consumatorii de energie electrică de bază – sunt calculatoarele, aparate de oficiu și iluminatul electric, toți fiind alimentați de la tensiunea 380/220 V.

Cantina constă din următoarele încăperi: două săli de prânz, un bar, oficiile personalului, secții de prelucrare alimentară: secție de prelucrare a legumelor, de prelucrare a cărnii, secția frigorifică, secția de pregătire fierbinte, spălătoria și camera de gunoi.

Consumatorii de energie electrică de bază sunt reșourile electrice, frigiderele și congelatoarele, precum iluminatul electric, ventilația și climatizoarele de aer.

Depozitul de sticlă, depozitul de producție finită și de păstrarea spirtului

Depozitul de sticlă este destinat pentru păstrarea sticlelor în care are loc mai apoi îmbutelierea vinului produs. Tot la acest depozit se păstrează agenții chimici utilizați la stabilizarea biologică a vinurilor (anhidrida sulfuroasă, acidul sorbic). Consumatorii de energie electrică sunt macaralele electrice, electrocarele, iluminatul electric, ventilația.

Depozitul de producție finită – pentru păstrarea și stocarea producției finite, consumatori de energie electrică – aceiași, alimentați la tensiunea de 380 V.

Depozitul de păstrarea spirtului – este utilizat în păstrarea spirtului, care este adăugat în vinurile fabricate, pentru a ridica procentul lui la nivelul tehnologic necesar.

Secția de fabricare a vinurilor spumante

Secția de fabricare a vinului spumant este destinată fabricării șampaniilor albe și roze. Procesul tehnologic constă în contactul vinului brut cu celulele de drojdii, capabile să dezvolte o peliculă la suprafața vinului, aflat în recipiente nepline. Vinurile acestea se referă la categoria de vinuri spumante. Principalii consumatori de energie electrică este utilajul tehnologic, ventilația sanitară, iluminatul electric.

Toți consumatorii secției se alimentează de la tensiunea de 380/220V.

Secția de prelucrarea vinului sec

În secția de prelucrare a vinului are loc astfel de procese tehnologice ca sulfitarea, apoi deburbarea, apoi fermentarea vinului. Consumatorii de energie electrică de bază sunt utilajul tehnologic specializat, ventilația sanitară, iluminatul electric, care se alimentează la tensiune de 380/220V.

Secția de prelucrare a băuturilor alcoolice tari

În secția de prelucrare a băuturilor alcoolice tari are loc procesul de acumulare în vinul brut în special a aldehidei acetice și a altor compuși, care imprimă vinului nuanțe specifice de oxidare și adăugarea la vin a diferitor substanțe aromatice.

Consumatorii de energie electrică de bază sunt utilajul tehnologic termic și chimic specializat, ventilația sanitară, iluminatul electric, care se alimentează la tensiune de 380/220V.

Cazangeria

Cazangeria este destinată producerii agentului termic și a aburului utilizați în procesul tehnologic pentru tratamentul termic de fabricare a vinului, de încălzire a încăperilor, de producere a apei fierbinți.

În cazangerie sunt utilizate două cazane pe gaz de tip E-1.

Consumatorii de energie electrică sunt pompele de circulație, pompele de agenți termici, ventilatoarele de evacuare a fumului, iluminatul electric, ș.a., toți fiind alimentați la tensiunea de 380/220 V.

Tabelul 1.1 – Caracteristica secțiilor și sectoarelor

1.3 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE

1.3.1 Determinarea sarcinilor electrice pentru secția de elaborare aprofundată

Determinarea sarcinilor de calcul a secției de reparație mecanică o efectuăm prin metoda diagramelor ordonate, efectuând calculele la calculator (vezi anexa).

Receptorii secției îi divizăm în grupe, pentru fiecare nod de alimentare (panouri de distribuție, bare colectoare ș. a.). Calculul se efectuează cum pentru fiecare nod de sarcină luat în parte, așa și pentru toată secția în întregime.

Puterea receptorilor electrici, care funcționează în regim scurt-repetat (aparatele de sudare, macaralele, mașinile de încălzire contactule) sunt recalculate la PV=1.

Coeficienții de utilizare Ku și factorii de putere îi alegem din literatura [7].

Receptorii electrici îi divizăm în două grupe: cu graficul variabil al sarcinii (Ku>=0,6) și cu graficul practic constant al sarcinii (Ku<0,6). În interiorul grupelor fiecărui nod evidențiem subgrupe de receptori electrici cu un coeficient de utilizare egal.

Prin metoda coeficientului maxim, sarcina de calcul activă a receptorilor de energie electrică la toate treptele rețelelor de alimentare și distribuire o determinăm după puterea medie și coeficientul de maximum:

grupa 1:

grupa 2:

grupa 3:

Mediile sumare a sarcinilor active și sarcinilor reactive pentru nodul 1:

Puterea instalată sumară pentru nodul trei:

Determinăm coeficientul de utilizare pentru nodul de sarcină:

Determinăm numărul echivalent de receptori electrici:

Determinăm coeficientul de maximum din graficul dependenței Km = f(Ku,Ne):

Km=1,56

Determinăm sarcinile de calcul pentru nodul 3:

Determinarea sarcinilor de calcul a secțiilor întreprinderii efectuăm de asemenea cu ajutorul calculatorului, prin metoda coeficientului de cerere. Sarcina de iluminat a secțiilor se calculă prin metoda sarcinii relative pentru o unitate de suprafață iluminată și a coeficientului de cerere de iluminare.

Exemplu de calcul a sarcinilor de calcul pentru Blocul administrativ:

Sarcina de forță:

1.3.2 Indicii determinați din curbele de sarcină

Energia consumată de instalațiile electrice în decursul unei zile (din graficul curbelor de sarcină):

Energia consumată de întreprindere în decursul unui an (după graficul curbelor de sarcină):

Valoarea sarcinii medii pentru un an:

Coeficientul de umplere a graficului:

Durata de utilizare a maximului:

Coeficientul de utilizare a puterii instalate:

Durata utilizării puterii instalate:

Din grafic determinăm, că întreprinderea proiectată funcționează în două schimburi, a câte 7 ore pentru fiecare schimb.

Deoarece s-a utilizat un grafic tipic pentru ramura întreprinderilor electronice, de aici se lămuresc devierile nu pre-a mari în rezultatele obținute.

Coeficientul de maximum pentru întreprinderea proiectată:

1.3.3 Alegerea tensiunii de alimentare a întreprinderii

Alegerea tensiunii de alimentare externă o efectuăm prin metoda comparării tehnico-economice a câtorva variante posibile.

Conform puterii de calcul a întreprinderii și distanței de la întreprindere până la stația de transformatoare a sistemului electroenergetic. Utilizând formula lui Still, determinăm orientativ tensiunea rațională:

a) pentru două linii de alimentare:

unde, l=0,8 km este distanța de la stația de transformatoare a sistemului electroenergetic până la întreprinderea proiectată;

P=Pc,IT.SPC/2=2,491/2=1,245 MVA – sarcina de calcul la barele de tensiune înaltă a PD.

Pentru comparare examinăm două variante:

1. I – variantă alimentarea externă la tensiunea de 35 kV prin linii aeriene cu două tronsoane;

2. II –variantă alimentarea la tensiunea 10 kV prin linii în cablu.

I Variantă. Tensiunea de alimentare externă Un=35 kV, alimentarea printr-o linie aeriană cu două tronsoane:

Determinăm curenții nominali a liniilor aeriene:

Alegem secțiunea liniilor aeriene pentru variantele corespunzătoare, luând în considerație, că pentru Tm=4079 ore, densitatea curentului pentru liniile de tip AC este egală cu j=1,1 A/mm2. Pentru varianta 35 kV, secțiunea conductoarelor este egală cu:

Secțiunea ce-a mai apropiată după standard este cu Iadm=265A. Verificăm conductorul după curentul maximal admisibil în caz de avarie (deconectarea uneia din linii):

Definitiv alegem conductor de tip AC-70.

Pierderile de tensiune pentru regimul normal:

În caz de avarie, pierderile de tensiune se vor dubla:

.

Pierderile de putere în ambele linii în cablu:

kW.

II Variantă. Tensiunea de alimentare externă Un=10 kV, alimentarea prin două linii în cablu:

Determinăm curenții nominali a liniilor în cablu:

Alegem secțiunea liniilor aeriene pentru variantele corespunzătoare, luând în considerație, că pentru Tm=4079 ore, densitatea curentului pentru liniile în cablu cu conductoare de aluminiu este egală cu j=1,4 A/mm2. Pentru varianta 10 kV, secțiunea conductoarelor este egală cu:

Secțiunea ce-a mai apropiată după standard este cu Iadm=140 A.

Verificăm conductorul după curentul maximal admisibil în caz de avarie (deconectarea uneia din linii):

Alegem secțiunea conductoarelor liniilor în cablu, luând în considerație suprasarcina admisibilă în regim de postavarie și micșorarea curentului admisibil în regim normal, în cazul poziționării cablurilor într-un tranșei. Considerăm, durata de lichidare a avariei maximală – 6 ore, iar coeficientul de încărcare a liniilor în cablu în regim normal de 0,715. În corespundere cu tabelul 3.3 [1] suprasarcina admisibilă este de 1,2. Coeficientul de micșorare a sarcinii de curent Ks,c=0,9, conform tabelei 1.3.26 [7] .

Curentul admisibil a liniilor în cablu îl determinăm din relația următoare:

sau:

Analizând rezultatele calculelor, vedem ca secțiunea aleasă anterior este suficientă și asigură funcționarea în regim de postavarie. Deci, alegem definitiv cablu cu conductori din aluminiu de tip AAБ2Л-3х70 mm2.

Pierderile de tensiune pentru regimul normal:

În caz de avarie, pierderile de tensiune se vor dubla:

.

Pierderile de putere în ambele linii în cazul funcționării liniilor separat:

kW

Calculele de comparare a variantelor de alimentare externă cu energie electrică se v-or efectua utilizând metoda cheltuielilor totale actualizate (CA). (vezi capitolul 8.1)

1.3.4 Alegerea locului de amplasare a instalației de distribuție 10 kV de alimentare

cu energie electrică a întreprinderii

Alegem locul de amplasare a punctului de distribuție a energiei electrice din partea sosirii liniilor electrice în cablu de la stația de transformare a sistemului, cu deplasarea lui spre centrul de sarcină a întreprinderii, care are coordonatele respective: x=143 m; y=76 m.

1.3.5 Alegerea numărului și puterii transformatoarelor de forță pentru secțiile întreprinderii

Determinarea corectă a numărului și puterii transformatoarelor de forță pentru secțiile întreprinderii e posibilă numai prin efectuarea unor calcule tehnico-economice, luând în considerație următorii factori:

categoria de fiabilitate de alimentare cu energie electrică a consumatorilor;

compensarea puterii reactive a sarcinii la tensiunea de până la 1 kV;

posibilitatea de suprasarcină a transformatorului în regim normal și regim de avarie;

scara de puteri standarde;

regimurile economice de funcționare a transformatoarelor în dependență de graficul de sarcină;

Numărul transformatoarelor de secție acționează nemijlocit asupra investițiilor capitale și cheltuielilor anuale pentru instalațiile de distribuție de tensiunea 10 kV, asupra rețelelor electrice interne. Astfel, în cazul micșorării numărului PT ( deci în cazul măririi puterii lor unitare) se micșorează numărul de celule a ID, lungimea sumară a liniilor și pierderile de energie electrică și de tensiune în rețelele de distribuție de 10 kV, însă va crește costul rețelelor de 0,4 kV și pierderile în ele. Mărirea numărului de PT invers, va aduce la scăderea cheltuielilor legate de rețelele interne a secțiilor, dar va mări numărul de celule a ID-10 kV și Cheltuielile legate de aceste rețele. În cazul unui anumit număr de transformatoare cu puterea Sn se poate de obținut minimul de cheltuieli actualizate în cazul asigurării gradului dat de fiabilitate în alimentarea cu energie electrică. O astfel de variantă va fi optimă și ea va fi aprobată ca varianta finală.

Deoarece la întreprinderea dată exista receptoare de categoria a II-a și a III-a și un număr mic de receptoare de categoria I (circa 10-15%), se recomandă instalarea atât a posturilor de transformare cu două transformatoare. Toate posturile de transformare utilizate în proiect sunt prefabricate și în majoritatea cazurilor sunt încorporate în secțiile întreprinderii.

Alegerea orientativă al numărului și puterii transformatoarelor instalate în secții poate fi efectuat conform densității sarcinii care revine la 1 m2 de suprafață a secției:

, kVA/m2

unde: Sc este puterea totală de calcul a sarcinii secției, kVA; F– aria secției, m2.

Pentru puterea specifică de până la 0,2 kVA/m2, este convenabil de utilizat transformatoare cu puterea de până la 1000 kVA, în cazul densității 0,2-0,3 kVA/m2 – transformatoare cu puterea de 1600 kVA. În cazul densității puterii mai mare de 0,3 kVA/m2 este convenabil de utilizat transformatoare cu puterea 1600 sau 2500 kVA, care trebuie să fie determinată prin calculele tehnico-economice respective.

Alegerea puterii nominale ale transformatoarelor o efectuăm reieșind din încărcarea lor rațională în regimul normal și posibilitatea rezervării minime în regim de postavarie.

Coeficienții recomandabili de încărcare a transformatoarelor:

în cazul priorității consumatorilor de categoria I pentru posturi cu două transformatoare: Ki=0,65-0,70;

în cazul priorității consumatorilor de categoria a II și existenței unui rezerv centralizat de transformatoare și în cazul sarcinilor de categoria a III, Ki=0,9-0,95;

în cazul priorității sarcinilor de categoria I pentru posturile cu două transformatoare Ki=0,65-0,7.

În cazul dat puterea nominală a transformatoarelor Sn,t se va determina după puterea de calcul totală Sc pentru cel mai încărcat schimb:

,

unde Sc este puterea de calcul a secției date, kVA; n – numărul de transformatoare; Ki – coeficientul de încărcare pentru categoria sus numită.

Transformatoarele alese pentru instalație trebuie să fie controlate la o eventuală suprasarcină sistematică, după condiția:

În cazul posturilor cu două transformatoare, suplimentar trebuie de controlat suprasarcina transformatorului în regim de avarie, după formula:

Puterea sumară a bateriilor de condensatoare de tensiune joasă, instalate în rețeaua secției, se determină prin calcule după minimul de cheltuieli actualizate în două etape:

Alegem numărul economic optimal a transformatoarelor pentru secția dată;

Determinăm puterea suplimentară a bateriilor de condensatoare în scopul micșorării optimale a pierderilor în transformatoare și în rețelele de 10 kV.

Puterea sumară a bateriilor de compensare a puterii reactive se va determina:

,

unde Qn1 și Qn2 sunt puterile sumare a bateriilor, determinate din cele două condiții susnumite.

În calitate de exemplu de calcul alegem puterea și numărul de transformatoare pentru secția de elaborare aprofundată, cu compensarea puterii reactive – PT-2 din secția instrumentală nr.11. Sarcina de calcul al secției instrumentale este: Pc=196,9 kW. De la postul de transformare situat în secția instrumentală se prevede alimentarea unui panou de distribuție cu puterea de calcul Pc=40,1 kW situat în secția nr.13 (Cantina).

Luând în considerație categoria receptoarelor, alegem pentru instalare un post de transformare prefabricat cu un transformator de puterea Sn,t=250 kVA, calculat pentru Ki=0,95 (categoria a III-a).

Determinăm numărul optimal minimal de transformatoare necesare:

.

Determinăm după formulă cea mai mare putere reactivă, care poate fi transmisă prin transformatorul ales:

Pentru celelalte secții ale întreprinderii efectuăm calcule asemănătoare și le introducem în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2 – Alegerea numărului și puterii transformatoarelor de secție

1.4 ELABORAREA SCHEMEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

DIN INCINTA ÎNTREPRINDERII

1.4.1 Alegerea tensiunii pentru alimentarea internă a întreprinderii, a tipului de linii

și metodei de canalizare a lor

Alegerea tensiunii a rețelei de distribuție este strâns legat de rezolvarea întrebărilor de alimentare cu energie electrică internă.

Alegerea tensiunii de 10 kV pentru rețeaua de distribuție a întreprinderii este univocă, deoarece la întreprinderea dată lipsește sarcina de 6 kV, în plus tensiunea de 10 kV este cu mult mai economică în comparație cu tensiunea de 6 kV după următorii indici: pierderile de energie electrică în rețelele de 6 kV sunt cu 30% mai înalte decât în rețelele de 10 kV, utilizarea metalelor colorate în cazul utilizării tensiunii de 10 kV se reduce cu 30-35%.

Rețelele de distribuție de medie tensiune 10 kV pe teritoriul întreprinderii industriale se prevede de a fi îndeplinite cu linii de cablu poziționate în tranșee, i-ar în unele locuri – în blocuri subterane.

Alegerea tipului cablului și a tipului de canalizare depinde de asigurarea gradului de fiabilitate necesar, depinde de caracterul traseului și de perspectiva dezvoltării rețelei în viitorul apropiat, de caracterul mediului înconjurător.

Utilizăm în majoritatea cazurilor pentru rețelele de distribuție de 10 kV, cabluri cu conductoare din Aluminiu, de tip AAШв. Cablurile le alegem după următoarele parametri și condiții:

după tensiunea nominală:

după construcția ;

după densitatea economică a curentului:

după curentul maximal admisibil: ,

unde – curentul maximal admisibil, cu luarea în considerație a unei corecții, legate cu numărul de cabluri aranjate într-o tranșee k1 și temperatura mediului înconjurător k2:

.

Alegem secțiunea conductoarelor liniilor în cablu, luând în considerație supraîncărcarea admisibilă a cablurilor în regim de avarie, și micșorarea curentului admisibil în regim normal de funcționare în cazul poziționării cablurilor în același șanț. În calcule v-om considera timpul de lichidare a avariei maximal (6 ore), iar coeficientul de încărcare a liniilor în regim normal egal cu 0,6. În corespundere cu tabelul 3.3 [1] suprasarcina admisibilă este de 1,25. Coeficientul de micșorare a sarcinii de curent Km,s îl luăm din tabela 1.3.26 [7] egal cu 0,9. Atunci, curentul admisibil de calcul pentru liniile în cablu se va determina din expresia:

Acțiunea curentului de scurtcircuit, îl luăm în considerație numai în cazul alegerii secțiunii liniilor de cablu, protejate de protecția prin relee. Cablurile, protejate prin siguranțe fuzibile nu se verifică la acțiunea termică a curenților de scurtcircuit, deoarece timpul de acțiune este destul de mic și căldura degajată nu dovedește să încălzească cablul până la temperatura critică.

Tabelul 1.3 – Suprasarcinile admisibile de scurtă durată pentru cablurile de 10 kV cu izolație

îmbibată de hârtie

Secțiunea termică rezistentă la curenții de scurtcircuit se determină după formula:

unde: este valoarea stabilită a curentului de scurtcircuit, kA; tp – timpul raportat a duratei scurtcircuitului; Kt=95 A*c/mm2 – coeficientul termic, care i-a în considerație limitarea temperaturii admisibile de încălzire a conductorilor cablului 10 kV.

Timpul raportat tp se determină prin sumarea componentei aperiodice t(p,a) și componentei periodice t(p,p)a timpului de scurtcircuit:

tp= t(p,a)+t(p,p).

Tabelul 1.4 – Alegerea secțiunilor transversale a cablurilor

1.4.2 Alegerea schemei de alimentare din incinta întreprinderii

La alegerea schemei de alimentare internă a întreprinderii purcedem după aranjarea tuturor posturilor de transformare pe planul general al întreprinderii și în secții în corespundere cu tehnologia de producere și cartograma sarcinilor calculate.

Cu scopul alegerii a unei configurații optime a schemei de distribuire a energiei electrice este necesar de a lua în considerație mulți factori, așa cum sunt: executarea constructivă a nodurilor de sarcină a schemei, metoda de canalizare aleasă, curenții de scurtcircuit pentru diferite configurații ș. a.

Pentru rezervarea reciprocă a posturilor de transformare utilizăm sectoare de cablu între posturile de transformatoare apropiate, care se alimentează de la secții diferite.

Schema de distribuție a energiei electrice este legată cu schema tehnologică a obiectelor. Alimentarea receptorilor de energie electrică a diferitor linii tehnologice se efectuează de la surse independente: posturi de transformatoare, puncte de distribuție, de la diferite secții a barelor a unui post de transformatoare. Aceasta se înfăptuiește pentru ca în caz de avarie să nu fie oprite ambele linii tehnologice. În același timp, procesele tehnologice legate între ele sunt alimentate la unul și aceiași sursă de alimentare, pentru ca în caz de dispariție a tensiunii toți receptorii unui proces tehnologic sa fie deconectați împreună.

La alegerea schemei de alimentare internă au fost prevăzute variante, care asigură utilizarea rațională a celulelor PD, lungimea minimală a rețelei de distribuție, economisirea la maximum a aparatelor de comutație și de protecție.

La alegerea schemelor de alimentare internă, vom examina două variante posibile de alimentare a postului de transformare PT-2 amplasat în secția instrumentală.

Deoarece variantele date diferă atât după gradul de fiabilitate, cât și după investițiile capitale, atunci în calculele tehnico-economice este necesar de a lua în considerație componenta medie anuală a pagubei așteptate de la întreruperea în alimentarea cu energie electrică și ne alimentarea consumatorilor electrici, sub formă de pagubă – Pne, mii lei /an, inclus în componența cheltuielilor totale actualizate.

Tabelul 1.5 – Fragmente ale rețelei examinate pentru varianta I.

Sectoare de alimentare: PD-PT2-PT4-PT7(magistral) și PD-PT4-PT7 (magistral)

Tabelul 1.6 – Varianta II. Sectoare de alimentare: PD-PT2(radial) și PD-PT4-PT7(magistral)

Pentru efectuarea calculelor tehnico-economice alcătuim schema structurală de fiabilitate pentru fiecare variantă examinat în parte. (fig.3.1). Pe baza schemelor principiale de alimentarea a PT-2, alcătuim schemele de fiabilitate corespunzătoare. Pentru aceasta ne vom folosi de datele statistice de ieșire din funcțiune și a timpului necesar tr – pentru restabilirea funcționării normale a elementelor sistemului de alimentare internă a întreprinderii, indicate în tabela 2.35 /9/. În dependență de caracterul de producere există durata minimală de întrerupere în alimentarea cu energie electrică, care se răsfrânge asupra funcționării consumatorului examinat. H- probabilitatea stagnării procesului de producere în genere se determină de probabilitatea stagnării a fiecărui element al rețele luat în parte.

Probabilitatea stagnării elementelor rețelei în parte se determină după formula:

unde: tr – timpul de restabilire a i-element al rețelei, ore, din tabela 2.35 [9]; ieșirea din funcțiune a i –element, 1/an, din tabela 2.35 [9].

Probabilitatea stagnării a elementelor rețelei sunt calculate după formula de mai sus, i-ar rezultatele de calcul sunt indicate în tabelul 3.3.

Alcătuim schemele principiale pentru examinarea a două variante de alimentare internă a postului de transformare PT3 și schemele corespunzătoare pentru calculul fiabilității de funcționare, în baza celor expuse mai sus. Schemele de fiabilitate sunt date respectiv în figurile 1.4 și 1.5.

Elementele de fiabilitate comune pentru ambele scheme nu le luăm în considerație.

Tabelul 1.7 – Probabilitatea stagnării elementelor rețelei

Schemele inițiale structurale de fiabilitate le simplificăm prin sumarea probabilităților de stagnare a fiecărui element al rețelei. În rezultat obținem următoarele valori pentru variantele examinate în parte:

Durata medie anuală de stagnare în regim de avarie:

Та1 = · 8760 =5,158·10·8760=0,452 ore.

Та2 = · 8760 =4,987·10·8760=0,436 ore.

Dauna anuală în cazul întreruperii alimentării cu energiei electrică:

D = D· Ta · Pc,

unde: D = 1,6 u. r. /oră, – indicele relativ al daunei:

D1 = 1,6 · 0,452 · 416,85 =301,46 u. r.

D2 = 1,6 · 0,436 · 416,85 = 290,79 u. r.

1.4.3 Alegerea parametrilor utilajului electric pentru rețeaua secției de elaborare aprofundată

Efectuăm alegerea conductoarelor și aparatelor de comutație și protecție pentru circuitul electric, începând cu cel mai îndepărtat receptor (din punct de vedere electric) nr.71 (ventilator) – panoul de distribuție PD3 ПР8501-1156 și a sectorului de la PD3–PT-2 (postul de transformare PТ-2 ТМ3-250-10/0,4 kV) după condițiile nominale de funcționare – după tensiunea și curentul nominal, fără verificarea la acțiunea curenților de scurtcircuit.

Alegerea conductoarelor, aparatelor de comutație, protecție pentru celelalte receptoare electrice se efectuează analogic. Rezultatele de calcul și de alegere a aparatelor de comutație și de protecție sunt prezentate în anexă.

Alegerea întrerupătorului în circuitul liniei de intrare la PТ 2

Alegerea întrerupătorului de intrare se efectuează după condițiile de protecție a transformatorului de la curenții de scurtcircuit și suprasarcină la partea de joasă tensiune.

Curentul nominal al transformatorului la partea de joasă tensiune:

alegem pentru instalare întrerupător automat de tip BA55-39 cu =400 А .

Determinăm curentul declanșatorului electromagnetic:

Alegem valoarea apropiată standard a curentului declanșatorului electromagnetic: .

Curentul declanșatorului termic, în zona curenților de suprasarcină:

Alegem pentru instalare la PT, întrerupător automat de tip ВА55-39, сu In.d=400 A.

Alegerea tipului panoului general PD-3 de distribuție.

Alegem panou general de tip ПР85010-1156-У3 cu 1 separator la intrare P18-353 la un curent de In=250А și cu 8 grupe de plecări protejate de întrerupătoare automate de tip BA51-31-100 cu In,a=100А. Sarcina nodului calculată este Sc=37,8 kVA, curentul de calcul fiind egal cu:

Alegerea liniei în cablu ce alimentează panoul general PD3 ПР85010-1156-У3

Conform curentului de calcul calculat mai sus, alegem linie în cablu cu conductori din aluminiu de tip АВВГ-3х25 mm+1х10 мм2, сu Iadm=75 А.

Alegerea întrerupătorului automat în circuitul liniei de plecare, situat la PT-2

Conform curentului de calcul calculat mai sus, alegem întrerupător automat în circuitul liniei de plecare de tip BA55-39 cu In,a=160A, In.d.=100A.

Alegerea întrerupătorului automat în circuitul liniei de plecare, situat în PD-3

Conform curentului de calcul al liniei de plecare ce alimentează ventilatorul Nr.71, alegem întrerupător automat în interiorul panoului de distribuție PD3 de tip BA51-31 cu In,a=100A și In.d.=8A.

Alegerea conductoarelor ce alimentează ventilatorul Nr.71.

După curentul nominal al receptorului nr.71 egal cu А alegem conductor de tip АПВ-4х2,5 mm2 cu lungimea de 3 m.

Alegerea demarorului magnetic a receptorului Nr.71

După curentul de calcul nominal alegem demaror magnetic de tip ПМЛ-110004-25, la un curent de până la 25 А. Alegem releu termic de tip РТЛ-101204 la un curent de 10 А cu stabilirea reglajului curentului releului termic egal cu 7 А.

Alegerea liniei în cablu 10 kV ce alimentează PТ-2 ТМ3-250 kVA

Determinăm curentul în linia de cablu:

Determinăm secțiunea conductoarelor cablului după densitatea economică a curentului.

Alegem cablu de tip ААШв-10-3х25 mm2, pentru care .

Alegerea întrerupătorului automat în circuitul liniei bateriei de condensatoare УКН-0,38-216-108 kVAr

Conform curentului de calcul al liniei de plecare ce alimentează bateria de condensatoare УКН-0,38-216-108 kVar:

alegem întrerupător automat pentru circuitul liniei de plecare la PT-2 de tip BA53-39 cu In,a=630A și In.d.=400A.

Pentru comutarea treptelor bateriei de condensatoare alegem contactor electromagnetic de tip KM13-37, la un curent nominal de In=400А.

1.4.4 Calculul curenților de scurtcircuit

Cauza principală de dereglare a regimului normal de funcțiune a sistemului de alimentare cu energie electrică este apariția curenților de scurtcircuit în sistemul de alimentare cu energie electrică sau în elementele utilajului electrotehnic în legătură cu deteriorarea izolației sau acțiunilor incorecte a personalului de serviciu. Pentru micșorarea pagubelor legate cu ieșirea din funcțiune a utilajului electrotehnic în cazul curenților de scurtcircuit și pentru restabilirea rapidă a regimului normal de funcționare a sistemului de alimentare cu energie electrică este necesar de a determina corect curenții de scurtcircuit și după valorile lor de ales utilajul electrotehnic, dispozitivele de protecție și mijloacele de limitare a curenților de scurtcircuit. În cazul apariției scurtcircuitelor are loc mărirea curenților în fazele circuitelor în comparație cu valorile curenților în regim normal de funcționare. La rândul sau aceasta aduce la scăderea nivelului de tensiune în rețea, care e destul de mare în locurile apropiate de locul de SC.

Schema monofilară a întreprinderii proiectate o comparăm cu schema unificată și pe baza lor alcătuim schema de calcul pentru calcularea curenților de SC în cazul întreprinderii date. În schema de calcul evidențiem sectoare corespunzătoare pentru fiecare element sau sector al rețelei calculate. Fiecărui sector, începând cu sistemul electroenergetic și terminând cu receptorul cel mai îndepărtat din punct de vedere electric, le atribuim numere în ordinea de creștere. Fiecărui nod în atribuim numărul sectorului corespunzător. Ca nod este considerat sfârșitul sectorului dat.

Calcularea curenților de SC cu luarea în considerație a caracteristicilor și regimurilor de funcționare reale a tuturor elementelor rețelei de alimentare cu energie electrică este foarte dificil. De aceia, în calcule se introduc admisiuni, care nu dau erori esențiale:

toți generatorii până în momentul de SC funcționează cu sarcină nominală pe axa lor, au RAE care mărește curentul de excitație la scăderea tensiunii;

scurtcircuitul apare în momentul de timp, când curentul de șoc are valoarea maximală ();

forțele electromotoare a tuturor surselor de alimentare coincid după fază;

ne luarea în considerație a curenților de magnetizare a transformatoarelor de forță;

tensiunea de calcul pentru fiecare treaptă este considerată cu 5% mai mare decât tensiunea nominală;

în cazul calculării curenților de SC în instalațiile electrice și rețelele de tensiune mai înalte de 1000 V nu se i-a în considerație rezistența activă a rețelei, dacă raportul dintre X/R este mai mare de 3;

luarea în considerație a acțiunii asupra CS a motoarelor sincrone și asincrone. Acțiunea motoarelor asupra curenților de SC nu se i-a în considerație pentru puteri a motoarelor de până la 100 kW și dacă ei sunt depărtați de la locul de SC printr-o treaptă de transformare și pentru orice putere, dacă ei sunt îndepărtați de la locul de scurtcircuit prin două sau mai multe trepte de transformare;

în instalațiile electrice cu tensiunea de până la 1a 1 kV este necesar de a lua în considerație atât rezistențele inductive, cât și cele active pentru toate elementele rețelei de scurtcircuit rezistențele barelor, transformatoarelor de curent, întrerupătoarelor automate, parametrii cărora trebuie să fie indicate în schema de calcul. În calcule luăm în considerație toate rezistențele active a contactelor rețelei scurtcircuitate (la bare, la bornele aparatelor și în locurile de scurtcircuit), deoarece valorile reale a curenților de scurtcircuit sunt mai mici decât cele de calcul, determinate fără luarea în considerație a tuturor rezistențelor contactelor aparatelor date;

Calculul rezistențelor elementelor rețelei o efectuăm în unități relative pentru Sb=100МВА.

Rezistența sistemului energetic se va determina ca:

unde: = 200 MVA este puterea de scurtcircuit a sistemului energetic; =0,84 – inductanța sistemului raportată la tensiunea 110 kV;

Inductanța liniei electrice:

unde: = 0,116 Ω /km este inductanța relativă a două linii în cablu ААБ2Л-3х70 mm2; l = 0,8 km – lungimea liniei în cablu;

Rezistența activă a liniei se va determina:

unde = 0,447 Ω /km – rezistența relativă a două linii în cablu ААБ2Л-3х70 mm2;

Impedanța a întregului circuit se va determina conform expresiei:

=

Determinăm valoarea inițială a componentei periodice a curentului de scurtcircuit la curent trifazat:

,

unde = 1 este f. e. m. a sistemului energetic;

= = = 5,498 kA – curentul de bază ; kA.

Determinăm valoarea curentului de șoc după expresia:

unde – coeficientul de șoc; Ta – constanta de timp, egală cu:

=s.

kA.

Valoarea eficace a curentului de scurtcircuit:

kA.

Alcătuim schema de calcul a curenților de scurtcircuit, figura 1.8.

Figura 1.8 – Schema de calcul a curenților de scurtcircuit

Tabelul 1.8 – Datele de calcul pentru calculul curenților de SC

1.4.5 Verificarea utilajului electric și a conductoarelor la acțiunea curenților de scurtcircuit

Aparatele electrice și părțile conductoare trebuie să satisfacă următoarelor cerințe:

posibilității funcționării îndelungate în regim normal și în cazurile supratensiunilor de scurtă durată și suprasarcină și de asemenea în regimul de scurtcircuit.

În regim normal, funcționarea sigură a aparatelor și părților conductoare de tensiune se asigură prin alegerea lor corectă după tensiunea și curentul nominal, i-ar în regimul de suprasarcină – prin limitarea valorii și duratei de suprasarcină, i-ar în regim de scurtcircuit – prin limitarea măririi curentului în limitele, pentru care se asigură funcționarea normală a instalațiilor electrice din rezerva de durabilitate.

În proiect alegem cu verificare la acțiunea curenților de SC întrerupătorul de 10 kV a liniei de cablu ce alimentează postul de transformare a Secției de reparații mecanice, transformatoarele de curent a protecției acestor linii, cablul acestui sector, utilajul celulelor de tensiune înaltă și tensiune joasă a postului de transformare a secției susnumite. Toate acestea le verificăm din punct de vedere a stabilității termice și dinamice a curenților de SC.

Cablurile de tensiune joasă și conductorii se verifică la acțiunea curenților de SC numai prin aprobarea curenților admisibili ale lor cu aparatul de protecție și controlul fiabilității de dezunire de către aparatul de protecție a curenților de scurtcircuit.

Utilajul prefabricat a SPC, PD, PT, care sunt fabricate și completate la uzinele respective, se aleg numai după datele nominale, fără verificarea stabilității termice și dinamice la curenții de SC, deoarece o astfel de verificare este efectuată la uzinele de producerea acestor utilaje.

Verificarea pentru regimurile de SC nu se produce pentru tensiunile mai înalte de 1kV a următoarelor aparate:

aparatelor și conductoarelor protejate de siguranțe fuzibile, indefinit de valoarea curentului lor nominal – pentru verificarea stabilității termice, i-ar pentru un curent nominal de până la 60 A- și pentru verificarea stabilității dinamice;

a conductoarelor din circuitele receptorilor electrici individuali, inclusiv la transformatoarele de secție cu puterea totală de până 2500 kVA și cu tensiunea superioară de până la 20 kV, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții: în partea electrică sau tehnologică este prevăzută nivelul necesar de rezervare, atunci deteriorarea conductorului în caz de SC nu poate aduce la explozie sau incendiu și este posibilă înlocuirea conductorului fără mari dificultăți.

Conform RIE, în calitate de regim de verificare în caz de SC este considerat:

pentru determinarea stabilității electrodinamice a aparatelor, barelor și izolatoarelor – scurtcircuitul trifazat; pentru determinarea stabilității termice a aparatelor și conductoarelor – scurtcircuitul trifazat; pentru alegerea aparatelor din condiția posibilităților de comutație în rețelele de până la 35 kV – scurtcircuitul trifazat; în rețelele de tensiune 110 kV și mai înalte – scurtcircuitele trifazat și monofazat, i-ar în cazul verificării posibilităților de declanșare – după regimul cel mai dificil.

Tabelul 1.9 – Alegerea și verificarea la acțiunea curenților de SC a întrerupătorului ВB-TEL-10

unde, este valoarea normată a componentei aperiodice în curentul dezunit după fig. 4.54 (6) în dependență de la timpul minimal de la începutul curentului de SC până în momentul de debranșare a contactelor de stingere a arcului electric, determinate după formula:

.

unde : tmin=0,01 s este timpul minimal de acțiune a protecției; tpr=0,08 s – timpul propriu de declanșare a întrerupătorului.

Alegerea și verificarea liniei în cablu ce alimentează PT-2

Tipul cablului – ААШв-10-3×25 mm2, cu izolație de hârtie îmbibată, cu conductori de aluminiu. Cablul se poziționează subteran, la temperatura medie de 15C. Lungimea cablului este de L=67 m.

Tabelul 1.10 – Verificarea liniei în cablu AAШв-10-3х25 mm2

unde: Bk este impulsul curentului pătratic, ; C –funcție, pentru cabluri cu conductorii din AL și izolația din hârtie, C=94;

Tabelul 1.11 – Alegerea și verificarea declanșatorului în rețeaua liniei de cablu de 10 kV

Tabelul 1.12 – Alegerea și verificarea întrerupătorului automat BA55-39

Alegerea și verificarea transformatorului de curent în linia de 0,4 kV

Transformator de curent de tip TШЛ-0,66-0,5.

Sarcina nominală a transformatorului de curent la bornele secundare pentru clasa de precizie 1,0 este de 0,6 Ohm. Rezistența contactelor: rc=0,1 Ohm;

Rezistența aparatelor:

Rezistența admisibilă a conductoarelor :

.

Tabelul 1.13 – Verificarea transformatorului de curent de tip TШЛ-0,66-0,5

Tabelul 1.14 – Sarcina la bornele secundare a transformatorului de curent ТШЛ-0,66

Considerăm lungimea conductorilor egală cu l=3 m.

Secțiunea conductorului:

Alegem cablu de tip AKPBГ cu secțiunea conductoarelor egală cu 2,5 mm2, care satisface atât din punct de vedere după secțiunea minimală, cât și după durabilitatea mecanică.

Tabelul 1.15 – Alegerea și verificarea demarorului electromagnetic ПМЛ110004-25

Tabelul 1.16 – Alegerea și verificarea releului termic PTЛ101204-25

1.5 ALEGEREA ȘI CALCULUL PROTECȚIILOR

În procesul de exploatare a sistemului de alimentare cu energie electrică apar deteriorări a unor din elementele ei. Cele mai periculoase și cele mai dese din ele sunt regimurile de scurtcircuit între faze și scurtcircuitele monofazate la pământ. În urma acestora, are loc ieșirea din regimul normal de funcționare a sistemului, ce aduce pagube întreprinderii date.

Pentru micșorarea mărimilor acestor deteriorări, se instalează un complex de dispozitive automatizate – numite protecție prin relee, care asigură cu o precizie dată de rapiditate declanșarea elementului deteriorat al rețelei.

1.5.1 Alegerea și calculul protecției motorul asincron nr.71

Motorul nr.71 are următoarele date tehnice:

Determinăm curentul nominal al acestui motor:

Curentul de pornire al motorului:

este curentul nominal al acestui motor, A; puterea nominală, kW; tensiunea nominală a rețelei, V; factorul de putere al motorului; randamentul motorului.

În conformitate cu condițiile de alegere a întrerupătoarelor automate, alegem întrerupător automat de tip BA51-31 cu curentul nominal al întrerupătorului de In=100A, și cu curentul nominal al declanșatorului egal cu In,d=8A.

Pentru condiția ușoară de pornire, alegem reglajul de curent al declanșatorului maximal de curent egal cu:

unde: k este multiplul curentului declanșatorului electromagnetic; Ip – curentul de pornire al motorului.

Condiția:

satisface.

Pentru acționarea sigură a aparatului de protecție în timpul cel mai scurt posibil, conform RAIE este necesar ca curentul de SC monofazat la pământ în instalațiile ne periculoase din punct de vedere al exploziei, să fie nu mai mic decât valoarea triplă a curentului nominal al declanșatorului:

;

unde: este valoarea curentului de scurtcircuit monofazat, Id,e –curentul declanșatorului electromagnetic.

Declanșatorul electromagnetic BA51-31 va acționa la curentul de scurtcircuit în decurs de t1=0,01 s. În regiunea curenților de suprasarcină, declanșatorul termic va reacționa la curenți de suprasarcină egali cu 1,35 Inom,d.

1.5.2 Alegerea reglajului întrerupătorului automat în linie BA55-39

Reglajul de curent al declanșatorului alegem din condiția, că întrerupătorul nu trebuie să deconecteze în regimul normal de funcționare linia în cablu ABBГ-(3×25+1×10 mm2), care alimentează panoul de distribuție ПР8501-1149 din condiția:

unde m este multiplul curentului declanșatorului electromagnetic.

Determinăm reglajul de curent al întrerupătorului automat ce alimentează un grup de motoare electrice:

unde:

;

Verificăm corespunderea curentului reglajului declanșatorului termic coeficientului de multiplicare a curentului de SC monofazat (verificarea sensibilității întrerupătorului automat):

;

Condiția pentru declanșatorul electromagnetic:

Deci:

Selectivitatea între întrerupătorul automat de la treapta inferioară de protecție, ales BA51-31 și întrerupătorul automat de linie – BA55-39, ales recent este asigurată, dacă se îndeplinește condiția:

;

Considerăm .

1.5.3 Alegerea reglajului întrerupătorului automat BA55-39 în secundarul

transformatorului TM3-250 kVA

Reglajul de curent al declanșatorului termic al întrerupătorului automat BA55-39:

unde m este multiplul reglajului de curent în zona curenților de scurtcircuit; Imax – curentul maximal de lucru, care parcurge prin întrerupătorul dat:

Atunci reglajul de curent al declanșatorului termic va fi egal:

Curentul nominal de reglaj al declanșatorului termic, este de , deci condiția 500>493,8 practic se îndeplinește.

Alegerea reglajului de curent al întrerupătorului pentru protecția transformatorului de la SC la partea de 0,4 kV:

Stabilim reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic:

Sensibilitatea protecției transformatorului față de întrerupătorul automat la partea de 0,4 kV se verifică din condiția:

unde este curentul de SC bifazat la barele 0,4 kV ale transformatorului de forță;

– reglajul de curent al declanșatorului electromagnetic al întrerupătorului automat.

Selectivitatea între întrerupătoarele automate consecutive QF2 și QF3 după timp se îndeplinește din condiția:

.

Stabilim reglajul de timp 0,2 s.

1.5.4 Calculul protecției prin relee a transformatorului PT-2 TM3-250 kVA

Transformatoarele de secție sunt protejate în cazul următoarelor defecte și regimuri anormale:

împotriva SC polifazate în înfășurări și la bornele lui;

împotriva SC exterioare;

împotriva la SC la pământ (la partea de 0,4 kV);

împotriva suprasarcinilor;

împotriva SC între spirele unei faze;

împotriva micșorării nivelului de ulei sau în cazul de creștere a presiunii azotului în transformatoarele de tip TM3.

Tipul de protecții ale transformatorului se determină în dependență de puterea lui, destinația și regimul de funcționare, locul de amplasare.

Protecția se instalează din partea sursei de alimentare, nemijlocit la întrerupător. În zona de acțiune a protecției în cazul dat nimerește atât transformatorul, cât și branșamentul cu întrerupătoare.

Pentru transformatoarele de coborâre cu puterea de 400 kVA și mai mare, cu schema înfășurărilor stea-stea cu neutrul legat la pământ la partea de joasă tensiune, prevedem o protecție specială împotriva SC monofazate la pământ pe partea de 0,4 kV, dacă protecția de la SC exterioare nu acționează.

În cazul nostru, pentru protecția transformatorului TM3-250 kVA în cazul SC dintre faze în înfășurările transformatorului și la bornele lui de înaltă tensiune utilizăm protecția maximală de curent în două trepte.

Pentru protecția împotriva s.c. polifazate în înfășurări și la borne se prevede utilizarea siguranței fuzibile de tip ПК-10. Elementul fuzibil al siguranței, instalate pe partea alimentării, se alege conform relației:

Alegem siguranță fuzibilă de tip ПК10-30 cu valoarea curentului de 30A. Timpul de topire al elementului fuzibil se determină din curbele de protecție a siguranțelor fuzibile tip ПК, în dependență de valoarea curentului de scurtcircuit trifazat la partea de joasă tensiune a transformatorului:

Timpul de topire din catalog pentru curentul este de 0,4 s.

Siguranța fuzibilă aleasă trebuie să fie verificată după condițiile de selectivitate cu elementele din aval și amonte:

selectivitatea după timp cu întreruptorul automat la partea de 0,4 kV a transformatorului se verifică cu relația:

selectivitatea după curent cu PMC a liniei de alimentare se verifică cu relația:

unde, curentul de pornire a protecției maximale de curent al liniei de alimentare:

,

Deci, protecția cu siguranță fuzibilă cu PMC a liniei de alimentare nu este selectivă.

Deoarece siguranța fuzibilă are , atunci I treaptă – secționarea de curent rapidă nu este necesar de a utiliza.

Treapta a treia – PMC protecția maximală de curent cu temporizare.

Schema de conexiune a transformatoarelor de curent și releului –stea incompletă.

Curentul de pornire al protecției se determină cu expresia:

unde: kIIIsig=1,2 – este coeficient de siguranță, pentru releu PT-40; krev=0,8 – coeficient de revenire, pentru releu PT-40; kaut=2,5-3,5 – coeficient de autopornire; I1tn=14,45 A – curentul nominal al înfășurării primare a transformatorului.

Curentul de pornire al releului este egal cu:

unde: k(3)sch=1 este coeficient de schemă; kI=40/5=8 –coeficient de transformare al transformatorului de curent.

Coeficientul de sensibilitate al protecției îl determinăm pentru SC trifazat după transformator (la partea de 0,4 kV) după formula:

,

Timpul de acționare în acest caz se ia din condiția îndeplinirii selectivității – cu o treaptă mai mare decât cea mai mare durată de timp a protecțiilor, alimentate de la transformatorul dat:

unde tIIIel.max este timpul de acționare al protecției liniilor ce pleacă de la transformator; – treapta de selectivitate.

Luând în considerație, că schema transformatorului este triunghi-stea-zero, avem respectiv x1t=x0t , atunci protecția împotriva SC exterioare va acționa și la SC monofazate.

Pentru protecția transformatorului de secție de la suprasarcină alegem protecția maximală de curent, instalată din partea de înaltă tensiune a transformatorului, executată cu ajutorul unui releu conectat la curentul de fază și care acționează la semnal cu o durată de timp.

Curenții de pornire ai protecției și releului îi determinăm după formulele:

unde: kIIIsig=1,05 este coeficientul de siguranță; krev=0,8 – coeficientul de revenire; I1,tn=14,45 A – curentul nominal al transformatorului la partea 10 kV.

Alegem releu de tip PT40/6 cu conectarea în paralel a bobinelor și .

Timpul de pornire al protecției maximale de curent în cazul dat îl alegem cu o treaptă de selectivitate mai mare decât timpul de acțiune al protecției transformatorului de la SC exterioare:

.

unde treapta de selectivitate.

Protecția în cazul SC între spirele unei faze pentru transformatoarele de tip TM3 se execută cu ajutorul manometrului ЭКМ-1, care reacționează la creșterea presiunii.

1.5.5 Calculul protecției liniei în cablu ce alimentează PT-2 TM3-250 kVA

Liniile în cablu sunt protejate în cazul următoarelor deteriorări și regimuri anormale:

în cazul SC polifazate;

în cazul punerilor simple la pământ;

în cazul de rupere a fazei;

în cazul suprasarcinilor.

Împotriva s.c. polifazate la liniile cu alimentare unilaterală se va utiliza PMC în două trepte. PMC în două trepte se instalează la începutul liniei. Protecția se realizează cu relee de curent în două faze pentru rețelele cu neutrul izolat și trebuie să acționeze la deconectare.

În cazul nostru linia este în magistral și alimentează 3 transformatoare de putere, toate cu puterea de 250 kVA.

PMC, treapta I.

Curentul de pornire al SCR (treapta I a PMC) se va determina cu relația:

în care este coeficientul de siguranță pentru releu PT-40; – valoarea supratranzitorie a curentului ce trece prin locul instalării protecției la un s.c. trifazat la partea de JT a transformatorului de putere, determinat pentru regimul maxim al sistemului de alimentare. Utilizarea relației date asigură desensibilizarea protecției și în raport cu saltul curentului de magnetizare al transformatorului.

Pentru liniile ce alimentează în magistral câteva transformatoare de putere (PT4-2×250 kVA și PT7-2×250 kVA), protecția se va desensibiliza în raport cu salturile curenților de magnetizare a tuturor transformatoarelor conectate la linia analizată, conform expresiei:

Pentru calculele de mai departe utilizăm valoarea maximală

Alegem releu PT-40/50 cu conectarea bobinelor în paralel, cu

Sensibilitatea secționării de curent rapide se va verifica pentru regimul minimal de funcționare al sistemului, la un s.c. bifazat la începutul liniei, ca să satisfacă condiția:

.

Protecția este sensibilă.

PMC, treapta a III-a.

Alegerea reglajului de curent de pornire al protecției maximale de curent trebuie să se efectueze conform condițiilor:

protecția nu trebuie să acționeze în urma unei eventuale suprasarcini după regimul de postavarie, care apare după deconectarea SC exterior:

unde: kIIIsig este coeficientul de siguranță, considerat pentru releu de tip PT-40, egal cu 1,1-1,2; krev – coeficientul de revenire, egal cu 0,8-0,85 pentru releul PT-40; kaut=2-2,6 – coeficientul de autopornire, care i-a în considerație mărirea curentului de sarcină în rezultatul autopornirii simultane a motoarelor după o pauză de scurtă durată cu micșorarea tensiunii la bornele lor; Imax.l – curentul maximal de lucru al liniei protejate;

protecția nu trebuie să acționeze în urma suprasarcinii liniei după pauza lipsei de curent din cauza acțiunii RAR sau AAR:

,

unde kaut este coeficientul de autopornire a motoarelor egal cu 2-6.

După determinarea curentului de pornire după formulele de mai sus, în calitate de valoare de calcul se ia cea mai mare valoare obținută.

Determinăm curentul de pornire a releului după formula:

În corespundere cu curentul de pornire a releului alegem releu de tip PT-40/50 cu Ireg.min=35 A.

Coeficientul de sensibilitate îl determinăm după valoarea curentului de SC minimal bifazat la sfârșitul liniei. În cazul unirii înfășurărilor transformatorului de curent și a releului în stea sau stea incompletă coeficientul de sensibilitate se determină cu expresia:

deci, protecția posedă sensibilitatea necesară.

Selectivitatea după timp între protecția maximală de curent a liniei, și întrerupătorului automat la 0,4 kV a transformatorului, se determină din condiția:

unde tQS3 este timpul de acțiune al întrerupătorului QF3 la 0,4 kV, .

Protecția împotriva punerilor la pământ a liniei la tensiunea 10kV se execută cu acțiune la semnal. Acțiunea protecției la debranșare este prevăzută numai în cazurile, când aceasta-i necesar după condițiile de securitate. În timpul actual, o largă răspândire pentru protecția selectivă a liniei la tensiunea 10 kV contra punerilor simple la pământ au: protecția de secvență homopolară realizată cu TC (TAZ) de secvență homopolară. Curentul de acționare al protecției se determină din condiția :

,

unde ksig este coeficient de siguranță, ksig=2,0 ÷2,5 când protecția acționează la semnal cu temporizare realizată cu releul de curent de secvență homopolară de tip RTZ-50; – curentul ce depinde de capacitatea liniei .

Coeficientul de sensibilitate se determină din condiția:

,

unde – curentul determinat de capacitatea tuturor liniilor ne defectate:

;

Curentul de pornire al releului se determină în funcție de numărul de spire ale TC de secvență homopolară tip TZL:

.

Alegem releu de tip RTZ-50 cu Ireg=0,02 și temporizarea t=0,51,0s .

1.5.6 Calculul protecției liniei în cablu ce alimentează întreprinderea

Împotriva s.c. polifazate la liniile cu alimentare unilaterală se va utiliza PMC în două trepte. PMC în două trepte se instalează la începutul liniei. Protecția se realizează cu relee de curent în două faze pentru rețelele cu neutrul izolat și trebuie să acționeze la deconectare.

Valorile curenților nominal și de avarie (la deconectarea uneia din liniile de cablu) sunt:

și .

PMC, treapta I.

Curentul de pornire a SCR (treapta I a PMC) se va determina cu relația:

,

În care este coeficientul de siguranță pentru releu PT-40; – valoarea supratranzitorie a curentului ce trece prin locul instalării protecției la un s.c. trifazat la sfârșitul liniei protejate. Utilizarea relației date asigură desensibilizarea protecției și în raport cu saltul curentului de magnetizare al transformatorului.

Sensibilitatea secționării de curent rapide se va verifica pentru regimul minimal de funcționare al sistemului, la un s.c. bifazat la începutul liniei, ca să satisfacă condiția:

Protecția este sensibilă.

PMC, treapta a III-a.

Alegerea reglajului de curent de pornire al protecției maximale de curent trebuie să satisfacă următoarelor condiții:

1) protecția nu trebuie să acționeze în urma unei eventuale suprasarcini după regimul de postavarie, care apare după deconectarea SC extern:

unde: ksig – coeficientul de siguranță, considerat pentru releu de tip PT-40 egal cu 1,1-1,2; krev – coeficientul de revenire, egal cu 0,8-0,85 pentru releul PT-40; kaut=2-2,6 – coeficientul de autopornire, care i-a în considerație mărirea curentului de sarcină în rezultatul autopornirii simultane a motoarelor după o pauză de scurtă durată cu micșorarea tensiunii la bornele lor; Imax.l – curentul maximal de lucru al liniei protejate;

2) protecția nu trebuie să acționeze în urma suprasarcinii liniei după pauza lipsei de curent din cauza acțiunii RAR sau AAR:

unde kap coeficient de autopornire a motoarelor egal cu 2-6.

După determinarea curentului de pornire după formulele de mai sus, în calitate de valoare de calcul se ia cea mai mare valoare obținută.

Determinăm curentul de pornire a releului după formula:

În corespundere cu curentul de pornire al releului alegem releu de tip PT-40/50 cu Ireg.min =51A.

Coeficientul de sensibilitate îl determinăm după valoarea curentului de SC minimal bifazat la sfârșitul liniei. În cazul unirii înfășurărilor transformatorului de curent și al releului în stea sau stea incompletă coeficientul de sensibilitate se determină după formula:

deci, protecția posedă sensibilitatea necesară.

Selectivitatea după timp între protecția maximală de curent a liniei, ce alimentează întreprinderea și protecția liniei în cablu ce alimentează PT2, se determină din condiția:

– treapta de selectivitate.

Figura 1.9 – Schema de protecție a liniei electrice în cablu 10 kV.

Figura 1.10 – Schema de comandă a protecției liniei electrice în cablu 10 kV.

Protecția împotriva punerilor la pământ a liniei la tensiunea 10kV se execută cu acțiune la semnal. Acțiunea protecției la debranșare este prevăzută numai în cazurile, când aceasta-i necesar după condițiile de securitate. În timpul actual, o largă răspândire pentru protecția selectivă a liniei la tensiunea 10 kV contra punerilor simple la pământ au: protecția de secvență homopolară realizată cu TC (TAZ) de secvență homopolară. Curentul de acționare al protecției se determină din condiția :

,

unde ksig este coeficient de siguranță, ksig=2,0 ÷2,5 când protecția acționează la semnal cu temporizare realizată cu releul de curent de secvență homopolară de tip RTZ-50; – curentul ce depinde de capacitatea liniei .

Coeficientul de sensibilitate se determină din condiția:

,

unde – curentul determinat de capacitatea tuturor liniilor ne defectate:

;

Curentul de pornire al releului se determină în funcție de numărul de spire ale TC de secvență homopolară tip TZL:

.

Alegem releu de tip RTZ-50 cu Ireg=0,02A și temporizarea t=0,51,0s .

1.5.7 Verificarea transformatoarelor de curent și alegerea secțiunii conductoarelor circuitelor

secundare de curent ale protecțiilor

Conform prescripțiilor eroarea transformatoarelor de curent, utilizate în protecții prin relee nu trebuie să depășească 10% pentru secțiunea aleasă a conductoarelor circuitelor secundare de curent. Verificarea transformatoarelor de curent și alegerea secțiunii conductoarelor se efectuează în modul următor.

Se determină valoarea multiplului de supracurent K10 pentru circuitul primar, pentru care trebuie să se asigure funcționarea transformatoarelor de curent cu eroarea mai mică sau egală cu 10 % conform expresiei:

unde KI este un coeficient ce depinde de tipul protecției și timpul ei de acționare; I1,max – curentul maximal primar după care se verifică transformatorul de curent; I1n – curentul nominal primar al transformatorului de curent; K2=0,8 – coeficient ce ține cont de înrăutățirea caracteristicii de magnetizare a transformatorului de curent.

Valorile KI și I1max se vor alege din tab.6 [12] în dependență de curentul de pornire al protecției și curentul maximal de scurtcircuit.

Pentru transformatorul de curent ales se va determina valoarea admisibilă a impedanței sarcinii secundare (Z2adm) din graficele K10=f(Z2adm) [9]. După aceasta se va întocmi schema echivalentă a circuitelor de curent ale protecției în care vor fi incluse impendanțele releelor de curent conectate în conductoarele de fază și nul ale circuitelor secundare, precum și rezistențele conductoarelor de conexiune și de contact. În baza acestei scheme echivalente, care depinde de schema de conexiune a înfășurărilor secundare ale transformatoarelor de curent și bobinelor releelor și de tipul de scurtcircuit se va determina impedanța secundară de calcul (tab.7). Pentru schema de conexiune „stea incompletă”:

regimul de scurtcircuit trifazat:

unde Zrf și Zro sunt impedanțele releelor de curent conectate în conductoarele respectiv de fază și nul; Rcond – rezistența conductorului de la transformatorul de curent până la releul de curent; rcont- rezistență de contact, în calcule se ia egală cu 0,1 Ohm.

Impedanța releului se alege din [9]. Dacă pentru releu este dată puterea consumată Sr atunci impedanța releului se va calcula cu expresia:

unde Ireg.min este valoarea minimală a reglajului de curent al releului pentru care se dă Sr. Rezistența conductoarelor de conexiune se va determina din formula:

unde este rezistivitatea conductorului (pentru Cu , l-distanța de la TC până la releu; F – secțiunea transversală a conductorului.

Secțiunea transversală a conductorului se va calcula:

,

unde Rcond.adm este rezistența admisibilă a conductorului; se determină, pentru schema de conexiune „stea incompletă”:

Valoarea multiplului de supracurent K10 pentru circuitul primar:

unde curentul se determină conform următoarelor indicații: pentru secționarea de curent și protecția maximală de curent cu caracteristică independentă:

Din grafice determinăm valoarea admisibilă a impedanței sarcinii secundare (Z2adm=0,25 Ohm)

Rezultatele de calcul le prezentăm in tabelul 1.17.

Tabelul 1.17 – Determinarea impedanței releelor РТ40

Determinăm :

0,07 +0,01694 + 0,1=0,238 Ohm;

Determinăm rezistența admisă a conductoarelor:

Rcond,adm Ohm,

Determinăm secțiunea minimală admisibilă a conductoarelor:

mm2

Alegem cablu de tip КРСГ 14х1,5 mm2.

Tabelul 1.18 – Protecția elementelor rețelei de alimentare cu energie electrică

1.5.8 Alegerea schemelor de automatizare, semnalizare, evidența consumului

de energie electrică și măsurărilor electrice

Utilizarea AAR la întrerupătorul de secționare este obligatorie, iar la PD și PT ea se instalează numai în cazul existenței consumatorilor de categoria I și a II. Destinația: restabilirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor prin anclanșarea automată a rezervei.

În sistemul de 10 kV a întreprinderii este obligatorie semnalizarea ne selectivă în cazul punerilor simple la pământ. Din considerente, că la întreprinderea proiectată sunt multe posturi de transformare fără personal de serviciu, se prevede utilizarea semnalizării de alarmă și semnalizării de avarie, care transmit la punctul de dispecerat electric un semnal –„chemare”.

Semnalizarea de alarmă este destinată pentru preîntâmpinarea personalului de serviciu despre devierile de la regimul normal de funcționare a unor părți componente a instalației electrice. Semnalele sunt transmise de la contactele respective a releelor, manometrelor. Evidența și controlul consumului de energie electrică, termică, gaz, a apei la întreprinderea proiectată se prevede de a fi efectuată cu ajutorul sistemului complex de evidența a consumului de resurse energetice.

a) Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare

Pentru a asigura o funcționare mai eficientă a instalațiilor de compensare a puterii reactive cu baterii de condensatoare se utilizează reglarea automată în trepte a puterii reactive generate de baterii de condensatoare. Reglarea poate fi realizată în dependență de curent, putere și tensiune și în dependență de factorul de putere. Reglarea automată în dependență de tensiune se întrebuințează în cazurile când trebuie de majorat factorul de putere și de menținut valoarea tensiunii receptoarelor la nivelul celei nominale. Acest tip de reglare automată este cel mai des utilizat la posturile de transformatoare la întreprinderile industriale.

Schema reglării automate a puterii bateriilor de condensatoare este prezentată în figura 1.11. În schemă sunt notate:

Figura 1.11 Schema de reglare automată a puterii bateriilor de condensatoare

b) Schema de semnalizare și măsurare

Schema de semnalizare a punerii la pământ este realizată cu ajutorul unui releu de semnalizare conectat la înfășurarea în triunghi deschis a transformatorului de tensiune de tip HAMИ-10.

1.5.9 Măsurarea mărimilor electrice și evidența energiei electrice

Măsurarea mărimilor electrice la întreprinderea proiectată permite de a controla și a ține la evidență procesul tehnologic, de a efectua controlul după calitatea și cantitatea energiei consumate, starea izolației în rețelele cu neutru izolat, ș. a.

Schema de măsurare este compusă din contoarele de evidență a energiei active și reactive conectate prin intermediul transformatoarelor de curent și de tensiune . Contoarele se instalează la hotarele între rețeaua sistemului de alimentare și rețeaua consumatorilor.

Schema de măsurare, semnalizare și măsurare sunt prezentate în figura 1.12.

Figura 1.12 – Schema de măsurări și evidență a energiei electrice

Tabelul 1.19 – Amplasarea aparatelor de măsurare a mărimilor electrice

Figura 1.13 – Selectivitatea protecției prin relee a elementelor circuitului PD-10-MAS nr.71

1.6 Compensarea puterii reactive

Compensarea puterii reactive cu îmbunătățirea simultană a calității energiei electrice în rețelele de alimentare cu energie electrică a întreprinderii industriale constituie una din direcțiile de bază de micșorare a pierderilor de energie electrică și mărirea eficienței funcționării instalațiilor electrice.

Una din întrebările de bază, rezolvate în timpul proiectării și exploatării sistemelor de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale este rezolvarea problemei compensării puterii reactive.

Transmiterea a unei cantități considerabile de putere reactivă din sistemul electroenergetic la consumatori este ne rațională din următoarele cauze:

apariția pierderilor suplimentare de putere activă și energie electrică în toate elementele sistemului de alimentare cu energie electrică, determinate de încărcarea lor cu putere reactivă;

apariția pierderilor suplimentare de tensiune în rețelele de alimentare.

Astfel puterea reactivă sumară va constitui:

;

unde: Qpier=

Rezerva de putere reactivă în regim de postăvărie se admite egală cu 15% din PR sumară consumată :

;

Puterea necesară a surselor de PR:

;

Puterea livrată:

Determinăm puterea produsă de bateriile de condensatoare 0,4 kV (din tabelul 5.1.)

Tabelul 1.20 – Alegerea numărului și puterii transformatoarelor de secție

Tabelul 1.21 – Bilanțul puterilor reactive la întreprinderea proiectată

ANEXE

Tabelul A.1- DATELE PENTRU CALCULAREA SARCINILOR ELECTRICE A SECTIEI

┌───┬────┬────┬───────┬───────┬──────┬────────┬───────┬─────────────┐

│NOD│ GR │nRec│ Pnom │ Ps │ Ku │ COS(f) │ In, A │ Conductor │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 1 │ 1 │ 1 │ 9.50 │ 9.50 │ 0.25 │ 0.60 │ 24.06 │APV-3×6+1×4 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 1 │ 2 │ 7 │ 1.70 │ 11.90 │ 0.45 │ 0.65 │ 3.97 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 1 │ 3 │ 1 │ 1.50 │ 1.50 │ 0.65 │ 0.80 │ 2.85 │APV-4×2.5 │

│ 1 │ 3 │ 1 │ 7.50 │ 7.50 │ 0.65 │ 0.80 │ 14.24 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 1 │ 4 │ 5 │ 2.80 │ 14.00 │ 0.60 │ 0.85 │ 5.00 │APV-4×2.5 │

╞═══╪════╪════╪═══════╪═══════╪══════╪════════╪═══════╪═════════════╡

│ 2 │ 1 │ 1 │ 1.90 │ 1.90 │ 0.15 │ 0.65 │ 4.44 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 2 │ 2 │ 5 │ 4.50 │ 22.50 │ 0.35 │ 0.65 │ 10.52 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 2 │ 3 │ 3 │ 2.80 │ 8.40 │ 0.60 │ 0.75 │ 5.67 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 2 │ 4 │ 1 │ 7.50 │ 7.50 │ 0.65 │ 0.80 │ 14.24 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 2 │ 5 │ 1 │ 1.00 │ 1.00 │ 0.80 │ 0.95 │ 1.60 │APV-4×2.5 │

╞═══╪════╪════╪═══════╪═══════╪══════╪════════╪═══════╪═════════════╡

│ 3 │ 1 │ 8 │ 2.80 │ 22.40 │ 0.14 │ 0.65 │ 6.54 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 3 │ 2 │ 1 │ 15.00 │ 15.00 │ 0.64 │ 0.75 │ 30.39 │APV-3×10+1×6 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 3 │ 3 │ 1 │ 3.00 │ 3.00 │ 0.75 │ 0.80 │ 5.70 │APV-4×2.5 │

│ 3 │ 3 │ 1 │ 10.00 │ 10.00 │ 0.75 │ 0.80 │ 18.99 │APV-4×2.5 │

╞═══╪════╪════╪═══════╪═══════╪══════╪════════╪═══════╪═════════════╡

│ 4 │ 1 │ 1 │ 7.00 │ 7.00 │ 0.12 │ 0.65 │ 16.36 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 4 │ 2 │ 1 │ 2.10 │ 2.10 │ 0.14 │ 0.65 │ 4.91 │APV-4×2.5 │

│ 4 │ 2 │ 1 │ 12.10 │ 12.10 │ 0.14 │ 0.65 │ 28.28 │APV-3×6+1×4 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 4 │ 3 │ 1 │ 15.80 │ 15.80 │ 0.17 │ 0.65 │ 36.93 │APV-3×10+1×6 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 4 │ 4 │ 1 │ 15.00 │ 15.00 │ 0.45 │ 0.65 │ 35.06 │APV-3×10+1×6 │

╞═══╪════╪════╪═══════╪═══════╪══════╪════════╪═══════╪═════════════╡

│ 5 │ 1 │ 3 │ 21.00 │ 63.00 │ 0.25 │ 0.40 │ 79.77 │APV-3×35+1×16│

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 5 │ 2 │ 3 │ 27.00 │ 81.00 │ 0.27 │ 0.42 │ 97.67 │APV-3×50+1×25│

╞═══╪════╪════╪═══════╪═══════╪══════╪════════╪═══════╪═════════════╡

│ 6 │ 1 │ 4 │ 1.70 │ 6.80 │ 0.14 │ 0.60 │ 4.30 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 1 │ 1 │ 2.80 │ 2.80 │ 0.14 │ 0.60 │ 7.09 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 1 │ 1 │ 2.90 │ 2.90 │ 0.14 │ 0.60 │ 7.34 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 6 │ 2 │ 1 │ 12.20 │ 12.20 │ 0.17 │ 0.60 │ 30.89 │APV-3×10+1×6 │

│ 6 │ 2 │ 3 │ 1.80 │ 5.40 │ 0.17 │ 0.60 │ 4.56 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 6 │ 3 │ 1 │ 7.00 │ 7.00 │ 0.20 │ 0.65 │ 16.36 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 3 │ 1 │ 10.00 │ 10.00 │ 0.20 │ 0.65 │ 23.37 │APV-3×6+1×4 │

│ 6 │ 3 │ 3 │ 14.00 │ 42.00 │ 0.20 │ 0.65 │ 32.72 │APV-3×10+1×6 │

│ 6 │ 3 │ 1 │ 22.20 │ 22.20 │ 0.20 │ 0.65 │ 51.89 │APV-3×16+1×10│

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 6 │ 4 │ 2 │ 6.90 │ 13.80 │ 0.25 │ 0.70 │ 14.98 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 4 │ 1 │ 7.00 │ 7.00 │ 0.25 │ 0.70 │ 15.19 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 4 │ 1 │ 7.50 │ 7.50 │ 0.25 │ 0.75 │ 15.19 │APV-4×2.5 │

├───┼────┼────┼───────┼───────┼──────┼────────┼───────┼─────────────┤

│ 6 │ 5 │ 1 │ 0.80 │ 0.80 │ 0.60 │ 0.75 │ 1.62 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 5 │ 1 │ 1.70 │ 1.70 │ 0.60 │ 1.00 │ 2.58 │APV-4×2.5 │

│ 6 │ 5 │ 2 │ 1.80 │ 3.60 │ 0.60 │ 1.00 │ 2.73 │APV-4×2.5 │

╘═══╧════╧════╧═══════╧═══════╧══════╧════════╧═══════╧═════════════╛

Anexa A.2 – REZULTATELE DE CALCUL SARCINILOR ELECTRICE A SECTIEI

┌───────┬──────┬──────┬──────┬────┬────┬────┬──────┬──────┬────────┐

│Nod.Gr.│ Pn, │ Pmed │ Qmed │ Ne │ Ku │ Km │ P │ Q │ S │

│Inom,A │ kW │ kW │ kVar │ │ │ │ kW │ kVar │ kVA │

├───────┼──────┴──────┴──────┴────┴────┴────┴──────┴──────┴────────┤

│ 1 1 │ 9.5 2.4 3.2 │

│ 1 2 │ 11.9 5.4 6.3 │

│ 1 3 │ 9.0 5.9 4.4 │

│ 1 4 │ 14.0 8.4 5.2 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 55.7 A│ 44.4 22.0 19.0 9 0.50 1.37 30.1 20.9 36.7 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 2 1 │ 1.9 0.3 0.3 │

│ 2 2 │ 22.5 7.9 9.2 │

│ 2 3 │ 8.4 5.0 4.4 │

│ 2 4 │ 7.5 4.9 3.7 │

│ 2 5 │ 1.0 0.8 0.3 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 50.3 A│ 41.3 18.9 17.9 9 0.46 1.41 26.6 19.7 33.1 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 3 1 │ 22.4 3.1 3.7 │

│ 3 2 │ 15.0 9.6 8.5 │

│ 3 3 │ 13.0 9.8 7.3 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 62.4 A│ 50.4 22.5 19.4 6 0.45 1.56 35.1 21.4 41.1 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 4 1 │ 7.0 0.8 1.0 │

│ 4 2 │ 14.2 2.0 2.3 │

│ 4 3 │ 15.8 2.7 3.1 │

│ 4 4 │ 15.0 6.8 7.9 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 51.4 A│ 52.0 12.3 14.3 4 0.24 2.44 29.9 15.8 33.8 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 5 1 │ 63.0 15.8 36.1 │

│ 5 2 │ 81.0 21.9 47.3 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│186.9 A│ 144.0 37.6 83.3 5 0.26 2.18 82.0 91.7 123.0 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 6 1 │ 12.5 1.8 2.3 │

│ 6 2 │ 17.6 3.0 4.0 │

│ 6 3 │ 81.2 16.2 19.0 │

│ 6 4 │ 28.3 7.1 7.0 │

│ 6 5 │ 6.1 3.7 0.4 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│ 94.2 A│ 145.7 31.7 32.7 13 0.22 1.66 52.7 32.7 62.0 │

├───────┼──────────────────────────────────────────────────────────┤

│390.7 A│ 477.8 144.9 186.7 34 0.30 1.22 176.8 186.7 257.2 │

└───────┴──────────────────────────────────────────────────────────┘

Fabrica de producere și îmbuteliere a vinurilor din or.Cimișlia

Proiectant: Sicorschi I.

Tabelul A.3- ALEGEREA APARATULUI DE PROTECTIE-PORNIRE A RECEPTORULUI ELECTRIC

┌─────┬──────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐

│ │Protec la inc.ramf│ De pornire, la motor │

├─────┼───────────┬──────┼──────┬─────────────┬──────────────────────────┤

│Inom,│ Siguranta │Automt│Automt│ Demaror │ Releu termic │

│ A │ tip │ BA-51│BA-51Г│ Tip-Inom,A │ Tip │InA│ImdA│Ireg,A │

├─────┼───────────┼──────┼──────┼─────────────┼─────────┼───┼────┼───────┤

│24.06│ПН2-100-60 │25-25A│25-25A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102204│25A│21.5│18-25A │

│ 3.97│ПРС-25-6 │25-6.3│25-5.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│ 2.85│ПРС-25-6 │25-6.3│25-3.1│ПМЛ110004-10A│РТЛ100804│25A│3.2 │2.4-4.0│

│14.24│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│ 5.00│НПН2-60-15 │25-6.3│25-6.3│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│ 4.44│НПН2-60-15 │25-6.3│25-5.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│10.52│ПН2-100-30 │25-12.│25-10A│ПМЛ110004-25A│РТЛ101604│25A│12 │9.5-14A│

│ 5.67│НПН2-60-15 │25-6.3│25-6.3│ПМЛ110004-10A│РТЛ101204│25A│6.8 │5.5-8.0│

│14.24│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│ 1.60│ПРС-25-4 │25-6.3│25-2.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ100704│25A│2.0 │1.5-2.6│

│ 6.54│НПН2-60-20 │25-8A │25-8.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101204│25A│6.8 │5.5-8.0│

│30.39│ПН2-100-80 │31-31.│31-31A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│ 5.70│НПН2-60-15 │25-6.3│25-6.3│ПМЛ110004-10A│РТЛ101204│25A│6.8 │5.5-8.0│

│18.99│ПН2-100-60 │25-25A│25-25A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102204│25A│21.5│18-25A │

│16.36│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│ 4.91│НПН2-60-15 │25-6.3│25-5.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│28.28│ПН2-100-80 │31-31.│31-31A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│36.93│ПН2-100-100│31-40A│31-40A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│35.06│ПН2-100-100│31-40A│31-40A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│79.77│ПН2-250-250│31-100│31-10A│ПМA520004-100│РТT │100│100 │85-115A│

│97.67│ПН2-250-250│31-100│31-10A│ПМA520004-100│РТT │100│100 │85-115A│

│ 4.30│НПН2-60-15 │25-6.3│25-5.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│ 7.09│НПН2-60-20 │25-8A │25-8.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101204│25A│6.8 │5.5-8.0│

│ 7.34│НПН2-60-20 │25-8A │25-8.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101204│25A│6.8 │5.5-8.0│

│30.89│ПН2-100-80 │31-31.│31-31A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│ 4.56│НПН2-60-15 │25-6.3│25-5.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ101004│25A│5.0 │3.8-6.0│

│16.36│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│23.37│ПН2-100-60 │25-25A│25-25A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102204│25A│21.5│18-25A │

│32.72│ПН2-100-100│31-40A│31-40A│ПМЛ310004-40A│РТЛ205504│80A│35.5│30-41A │

│51.89│ПН2-250-200│31-63A│31-63A│ПМЛ410004-63A│РТT │63A│63.0│53.5-72│

│14.98│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│15.19│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│15.19│ПН2-100-50 │25-16A│25-16A│ПМЛ110004-25A│РТЛ102104│25A│16 │13-18A │

│ 1.62│ПРС-25-4 │25-6.3│25-2.0│ПМЛ110004-10A│РТЛ100704│25A│2.0 │1.5-2.6│

│ 2.58│ПРС-25-6 │25-6.3│25-3.1│ПМЛ110004-10A│РТЛ100804│25A│3.2 │2.4-4.0│

│ 2.73│ПРС-25-6 │25-6.3│25-3.1│ПМЛ110004-10A│РТЛ100804│25A│3.2 │2.4-4.0│

└─────┴───────────┴──────┴──────┴─────────────┴─────────┴───┴────┴───────┘

Fabrica de producere și îmbuteliere a vinurilor din or.Cimișlia

Proiectant: Sicorschi I.

Tabelul A.4- DATELE INITIALE PENTRU CALCULUL SARCINII SECTIILOR

┌──┬──────────────┬──────┬─────┬─────┬─────┬──────┬─────┬────┬────┐

│N │ Sectia │Pn,kW │ Kc │cos_f│Kc_il│P_rel │F,m2 │ X │ Y │

├──┼──────────────┼──────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼────┼────┤

│ 1│Sect.pr.pelicu│ 600.0│ 0.60│ 0.68│ 0.85│ 0.012│ 1205│ 80│ 175│

│ 2│Sect.pr.mas.pl│ 250.0│ 0.64│ 0.70│ 0.85│ 0.014│ 1563│ 125│ 175│

│ 3│Sect.mecan.sef│ 60.00│ 0.45│ 0.65│ 1.00│ 0.011│ 400│ 172│ 192│

│ 4│Garaj │ 50.00│ 0.70│ 0.85│ 0.60│ 0.005│ 473│ 16│ 142│

│ 5│Depozit mat.pr│ 20.00│ 0.85│ 0.90│ 0.60│ 0.006│ 1070│ 112│ 120│

│ 6│Depozit prod.f│ 15.00│ 0.90│ 0.95│ 0.60│ 0.006│ 546│ 173│ 134│

│ 7│Sect.Nr8 ASUP │ 300.0│ 0.70│ 0.75│ 0.85│ 0.012│ 739│ 17│ 95│

│ 8│Boxe │ 10.00│ 0.80│ 0.95│ 1.00│ 0.005│ 252│ 38│ 114│

│ 9│Garaj p/autov.│ 12.00│ 0.72│ 0.90│ 0.60│ 0.009│ 141│ 60│ 112│

│10│Statia compres│ 420.0│ 0.80│ 0.85│ 0.60│ 0.006│ 225│ 99│ 89│

│12│Sect.Nr.2 │ 150.0│ 0.60│ 0.70│ 0.85│ 0.011│ 247│ 178│ 75│

│13│Cantina,sec567│ 880.0│ 0.65│ 0.75│ 0.90│ 0.012│ 2210│ 108│ 27│

│14│Bloc administr│ 100.0│ 0.85│ 0.95│ 0.90│ 0.015│ 352│ 158│ 27│

│15│SRM │ 280.0│ 0.35│ 0.65│ 0.85│ 0.010│ 456│ 180│ 46│

│16│Punct trecere │ 8.00│ 0.85│ 0.95│ 1.00│ 0.017│ 173│ 184│ 13│

│17│Sectia electri│ 15.00│ 0.45│ 0.75│ 0.85│ 0.015│ 72│ 147│ 210│

├──┴──────────────┴──────┴─────┴─────┼─────┼──────┼─────┴────┴────┤

│Pns=3170.0 Iluminarea teritoriului │ 1.00│0.0004│ 20602 m^2 │

└────────────────────────────────────┴─────┴──────┴───────────────┘

Tabelul A.5- REZULTATELE DE CALCUL A SARCINILOR SECTIILOR

┌──┬──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬───┬───┐

│N │ Secția │Pc,kW │QckVar│Pil,kW│Ps,kW │Ps+2 %│ kW/m2│Rmm│Ug°│

├──┼──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───┼───┤

│ 1│Sect.pr.pelicu│ 360.0│ 388.2│ 12.29│ 372.3│ 379.7│ 0.309│ 15│ 12│

│ 2│Sect.pr.mas.pl│ 160.0│ 163.2│ 18.60│ 178.6│ 182.2│ 0.114│ 10│ 37│

│ 3│Sect.mecan.sef│ 27.00│ 31.57│ 4.40│ 31.40│ 32.03│ 0.079│ 4│ 50│

│ 4│Garaj │ 35.00│ 21.69│ 1.42│ 36.42│ 37.15│ 0.077│ 5│ 14│

│ 5│Depozit mat.pr│ 17.00│ 8.23│ 3.85│ 20.85│ 21.27│ 0.019│ 3│ 67│

│ 6│Depozit prod.f│ 13.50│ 4.44│ 1.97│ 15.47│ 15.77│ 0.028│ 3│ 46│

│ 7│Sect.Nr8 ASUP │ 210.0│ 185.2│ 7.54│ 217.5│ 221.9│ 0.294│ 12│ 12│

│ 8│Boxe │ 8.00│ 2.63│ 1.26│ 9.26│ 9.445│ 0.037│ 2│ 49│

│ 9│Garaj p/autov.│ 8.64│ 4.18│ 0.76│ 9.40│ 9.589│ 0.067│ 2│ 29│

│10│Statia compres│ 336.0│ 208.2│ 0.81│ 336.8│ 343.5│ 1.497│ 15│ 1│

│12│Sect.Nr.2 │ 90.00│ 91.82│ 2.31│ 92.31│ 94.16│ 0.374│ 8│ 9│

│13│Cantina,sec567│ 572.0│ 504.5│ 23.87│ 595.9│ 607.8│ 0.270│ 19│ 14│

│14│Bloc administr│ 85.00│ 27.94│ 4.75│ 89.75│ 91.55│ 0.255│ 7│ 19│

│15│SRM │ 98.00│ 114.6│ 3.88│ 101.9│ 103.9│ 0.223│ 8│ 14│

│16│Punct trecere │ 6.80│ 2.24│ 2.94│ 9.74│ 9.936│ 0.056│ 2│109│

│17│Sectia electri│ 6.75│ 5.95│ 0.92│ 7.67│ 7.821│ 0.107│ 2│ 43│

│11│Sect.instrum. │ 181.7│ 189.2│ 11.31│ 193.0│ 196.9│ 0.134│ 11│ 21│

├──┴──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┴───┴───┤

│ TOTAL: │ 2215│ 1954│ 102.9│ 2318│ 2365│ : TOTAL │

├─────────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────────────┤

│ Sarcina iluminat teritoriu: Pil=8.241 kW │

│ Pierderi in transformatoare: Ptr=46.53 kW; in linii: Plin=71.19 kW│

│ Sarcina de calcul la JT SPC: S= 2333+j 2258 kVA; Sjt= 3247 kVA│

│ Sarcina de calcul la IT SPC: S= 2398+j 2583 kVA; Sit= 3525 kVA│

│ Cota parte de PR de la sistem, la barele SPC: Qc=671.6 kVar │

│ Puterea totala transmisa prin LEA sau LEC, Sc= 2491 kVA │

│ Coordonatele centrului de sarcina: X= 94 m; Y= 85 m; │

│ Scara cartogramei: JT – 0.500 kW/mm^2 IT – 0.500 kW/mm^2 │

│ Coeficient de simultaneitate -Ks=0.950 Tang.norm =0.280 │

│ Cota sarcinii consumatorilor de categoria I si II, K= 75% │

└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘

Fabrica de producere și îmbuteliere a vinurilor din or.Cimișlia

Proiectant: Sicorschi I.

Calculul pierderilor de tensiune pentru diverse variante

Durata de utilizare a puterii maximale Tmax= 4079 ore.

Durata de pierderi maximale ї= 2478 ore.

Tensiunea rationala (formula Still) Ur= 19.4 kV (pentru 2 linii).

Tensiunea rationala (formula Still) Ur= 14.0 kV (pentru 4 linii).

Tabelul A.6- Pentru doua linii electrice aeriene, L= 0.80 km.

┌──┬─────┬──────┬──────┬───────┬───────┬──────┬───────┬─────┬───────┐

│Nr│Un,kV│Inom,A│Iavr,A│Fec,mm2│LEA,tip│dUn, V│dUav, V│ %Uav│ dP,kW │

├──┼─────┼──────┼──────┼───────┼───────┼──────┼───────┼─────┼───────┤

│ 1│ 10 │ 71.9│ 143.8│ 65 │ AC- 70│ 50.0│ 100.0│ 1.00│ 10.4 │

│ 2│ 35 │ 20.5│ 41.1│ 19 │ AC- 35│ 24.6│ 49.2│ 0.14│ 1.6 │

│ 3│ 110 │ 6.5│ 13.1│ 70 │ AC- 70│ 4.7│ 9.4│ 0.01│ 0.1 │

└──┴─────┴──────┴──────┴───────┴───────┴──────┴───────┴─────┴───────┘

Tabelul A.7 – Pentru doua linii electrice in cablu, L= 0.80 km.

┌──┬─────┬──────┬──────┬──────┬────────┬──────┬───────┬─────┬───────┐

│Nr│Un,kV│Inom,A│Iavr,A│Fe,mm2│LEC, tip│dUn, V│dUav, V│ %Uav│ dP,kW │

├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────┼───────┼─────┼───────┤

│ 1│ 10 │ 71.9│ 143.8│ 51 │AAШв- 70│ 44.8│ 89.6│ 0.90│ 11.0 │

│ 2│ 35 │ 20.5│ 41.1│ 70 │AOAБ- 70│ 13.2│ 26.4│ 0.08│ 0.9 │

└──┴─────┴──────┴──────┴──────┴────────┴──────┴───────┴─────┴───────┘

Tabelul A.8- Pentru patru linii electrice in cablu, L= 0.80 km.

┌──┬─────┬──────┬──────┬──────┬────────┬──────┬───────┬─────┬───────┐

│Nr│Un,kV│Inom,A│Iavr,A│Fe,mm2│LEC, tip│dUn, V│dUav, V│ %Uav│ dP,kW │

├──┼─────┼──────┼──────┼──────┼────────┼──────┼───────┼─────┼───────┤

│ 1│ 10 │ 35.9│ 47.9│ 26 │AAШв- 35│ 44.0│ 58.6│ 0.59│ 11.0 │

│ 2│ 35 │ 10.3│ 13.7│ 70 │AОAБ- 70│ 6.6│ 8.8│ 0.03│ 0.4 │

└──┴─────┴──────┴──────┴──────┴────────┴──────┴───────┴─────┴───────┘

Costul 1 kW putere instalata, raportata la centrala-etalon, Cp=700.0 $.

Costul 1 kWh de energie electrica consumata, Cw0=0.06 $/kWh

Rata creditului bancar, a=1+j, pentru 10%, a=1.1

Durata perioadei de actualizare, pentru i=10%, Ta= 6.14 ani.

Tariful pierderilor variabile de EE, Cpw1=1613 $/kWh

Tariful pierderilor constante de EE, Cpw2=3927 $/kWh

Fabrica de producere și îmbuteliere a vinurilor din or.Cimișlia

Proiectant: Sicorschi I.

Tabelul A.9- DATELE INITIALE PENTRU CALCULUL CURENTILOR DE SC

┌───────┬───────┬───────┬──────┬───────┬───────┬─────┬─────┬─────┬─────┐

│ A │ B │ C │ U │ RNP │ XNP │ F │ P │ Q │ E │

├───────┼───────┼───────┼──────┼───────┼───────┼─────┼─────┼─────┼─────┤

│ 0.000 │ 0.840 │200.00 │ 10.5 │ 0.000 │ 0.000 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.447 │ 0.116 │ 0.800 │ 10.5 │ 0.000 │ 0.000 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 1.250 │ 0.099 │ 0.067 │ 10.5 │ 0.000 │ 0.000 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 9.400 │27.200 │ 0.000 │ 0.4 │ 9.400 │ 27.20 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.211 │ 0.179 │ 4.000 │ 0.4 │ 2.110 │ 1.342 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.110 │ 0.170 │ 0.000 │ 0.4 │ 0.110 │ 0.170 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.650 │ 0.170 │ 0.000 │ 0.4 │ 0.650 │ 0.170 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.410 │ 0.205 │ 3.000 │ 0.4 │ 2.460 │ 1.537 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 2.150 │ 1.200 │ 0.000 │ 0.4 │ 2.150 │ 1.200 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 4.800 │ 3.000 │ 0.000 │ 0.4 │ 4.800 │ 3.000 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 1.250 │ 0.091 │19.000 │ 0.4 │ 1.250 │ 0.091 │ 0.00│ 0.85│ 0.78│ 48.2│

│ 7.000 │ 4.500 │ 0.000 │ 0.4 │ 7.000 │ 4.500 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│12.500 │ 0.116 │ 3.000 │ 0.4 │ 12.50 │ 0.116 │ 0.00│ 0.00│ 0.00│ 0.0│

│ 0.960 │ 0.280 │ 0.000 │ 0.4 │ 0.960 │ 0.280 │ 0.00│ 0.85│ 0.80│ 3.0│

└───────┴───────┴───────┴──────┴───────┴───────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

Tabelul A.10- REZULTATELE CALCULELOR CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT

┌─────┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┬────────────┐

│ NU │ I(3),kA │ is,kA │ IS,kA │ I(2),kA │ S,MVA │

├─────┼──────────┼───────────┼───────────┼──────────┼────────────┤

│ 2 │ 9.172 │ 14.690 │ 9.332 │ 7.943 │ 166.807 │

│ 3 │ 8.479 │ 13.010 │ 8.540 │ 7.343 │ 154.203 │

│ 4 │ 6.777 │ 10.672 │ 6.864 │ 5.869 │ 4.695 │

│ 5 │ 6.571 │ 10.308 │ 6.649 │ 5.690 │ 4.552 │

│ 6 │ 6.533 │ 10.250 │ 6.611 │ 5.658 │ 4.526 │

│ 7 │ 6.439 │ 10.047 │ 6.507 │ 5.576 │ 4.461 │

│ 8 │ 6.226 │ 9.643 │ 6.282 │ 5.392 │ 4.314 │

│ 9 │ 5.869 │ 8.994 │ 5.910 │ 5.082 │ 4.066 │

│ 10 │ 5.164 │ 7.791 │ 5.187 │ 4.472 │ 3.578 │

│ 11 │ 4.039 │ 5.909 │ 3.620 │ 3.135 │ 2.508 │

│ 12 │ 3.202 │ 4.570 │ 3.202 │ 2.773 │ 2.219 │

│ 13 │ 2.189 │ 3.097 │ 2.189 │ 1.896 │ 1.517 │

│ 14 │ 2.194 │ 3.113 │ 2.169 │ 1.878 │ 1.502 │

└─────┴──────────┴───────────┴───────────┴──────────┴────────────┘

CURENTUL DE SCURTCIRCUIT MONOFAZAT- 2.125 kA.

Fabrica de producere și îmbuteliere a vinurilor din or.Cimișlia

Proiectant: Sicorschi I.