Caracteristica Ecologica Si Masuri de Protectie In Raionul Basarabeasca

Caracteristica ecologică și măsuri de protecție în raionul Basarabeasca

CUPRINS

ÎNTRODUCERE

CAPITOLUL I. REVIUL LITERATURII

CAPITOLUL II. CERCETAREA FACTOLOGICĂ

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANEXE

INTRODUCERE

În prezent omenirea se confruntă cu multe dificultăți generate de creșterea gradului de vulnerabilitate a climei, epuizarea resurselor naturale neregenerabile, poluarea intensivă a mediului înconjurator, urbanizarea si capacitatea limitată a mediului înconjurator de autorefacere.

Aceste fenomene sunt caracteristice și pentru Republica Moldova, unde sursele de apa potabilă de suprafată si subterane sînt poluate cu diferite substanțe dăunatoare sănătății. Este acută si problema degradării solurilor, care are drept consecintă micșorarea productivității lor. Crește numărul speciilor de plante și animale vulnerabile și pe cale de dispariție. Pînă se soluționează problemele ordinare locale și regionale de mediu (prevenirea poluării aerului atmosferic, apei, solului, degradării biodiversității, reducerea procesului de urbanizare), apar altele, globale – schimbarea climei, distrugerea stratului de ozon ș.a (17).

Petru o dezvoltare durabilă și armonioasă este necesar nu doar de evidențiat, ci și de soluționat problemele de mediu. Un rol important în îmbunătățirea și menținerea echilibrului ecologic îl are administrația publică locală și aportul întregii societăți, instruită și educată în materie de protecție a mediului înconjurător.

Scopul cercetărilor a fost :

Caracteristica stării ecologice în raionul Basarabeasca;

Evaluarea surselor de poluare pentru localitatea cercetată ;

Trasarea măsurilor de protecție a mediului .

Cercetările au inclus următoarele sarcini :

Analiza cadrului natural în raionul Basarabeasca;

Evaluarea resurselor naturale și a factorilor de risc ecologic ;

Elaborarea măsurilor de protecție a resurselor naturale ;

I. SINTEZA BIBLIOGRAFICĂ

La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 4000 de întreprinderi industriale și obiecte în construcție care reprezintă surse fixe de poluare, inclusiv 3 centrale termoelectrice, 40 cazangerii raionale, 28 cazangerii interraionale, 1998 cazangerii mici și medii din care funcționează 1639 stații de alimentare cu produse petroliere și gaze, 24 baze pentru depozitarea și păstrarea produselor petroliere, 105 întreprinderi de transport auto. Dintre acestea, 18 întreprinderi se încadrează în categoria cu emisii anuale de 100 – 5000 tone iar circa 3900 întreprinderi au emisii până la 100 tone pe an fiecare (2).

Emisiile sumare de substanțe poluante în atmosfera de la aceste întreprinderi au constituit 1719 tone, inclusiv substanțe solide – 6,94 tone dioxid de sulf -, 22,19 tone oxid de carbon – 199,4 tone oxid de azot – 1453 tone altele -29,34 tone. Dinamica emisiilor în atmosferă pe ultimii ani demonstrează o diminuare considerabilă.

O influență importantă asupra calității aerului atmosferic o au și emisiile noxelor specifice: substanțe organice volatile (SOV), poluanți organici persistenți

(POP), metale grele, care reprezintă o parte mică (circa 3,5 %) din emisii dar care au un impact potențial mare asupra populației datorită gradului înalt de toxicitate.

Transportul auto a rămas și pe parcursul anilor trecuti, sursa principală de poluare a atmosferei (88 % din emisiile sumare), în orașele mari această cotă este și mai ridicată (Chișinău – 96 %, Bălți – 94 %) (4).

La sfârșitul anului Republica Moldova erau înregistrate peste 470 mii unități de transport. Tendința creșterii stabile a parcului de autovehicule cu 4 % anual se păstrează pe parcursul ultimilor 3 ani.

Trebuie menționat că parcul auto este destul de vechi, ceea ce își pune amprenta pe volumul și calitatea emisiilor gazelor de eșapament. Cota mijloacelor de transport cu vârsta mai mare de 10 ani este circa 70 % iar automobilele cu vârsta de până la 5 ani ("convențional noi") alcătuiesc mai puțin de 1/3 din parcul auto al țarii. Emisiile în atmosferă depind de tipul și calitatea combustibilului utilizat de autovehicule, în ultimii 2-3 ani practic întreaga cantitate de benzină importată este benzină fără plumb, ceea ce a eliminat unul din factorii de risc recunoscuți pentru sănătatea umană. Mărimea calculată a emisiilor de la transportul auto a constituit circa 200 mii tone. Astfel, cota emisiilor poluante de la autovehicule în volumul sumar de poluanți ai aerului atmosferic (fără Transnistria) constituie 88 %.

Poluarea transfrontalieră a aerului în Moldova, la fel ca și în restul Europei, este dominată de problema ploilor acide, condiționate de emisiile de dioxid de sulf (SO2) și dioxid de azot (NO2), de la centralele termoelectrice, întreprinderile industriale, arderea cărbunelui și altor combustibili fosili în sectorul casnic, precum și de la mijloacele de transport.

În conformitate cu datele oferite de Programul European de Monitoring și Evaluare (EMEP), referitoare la media importului / exportului substanțelor poluante calculată sub aspect transfrontalier. Republica Moldova s-a dovedit a fi un importator net de sulf, oxid de azot și amoniu. Astfel, cota importului transfrontalier a unor poluanți cum sunt sulful și azotul este foarte mare pentru Republica Moldova, constituind 84 % pentru depunerile de sulf, 96 % pentru cele de azot oxidant și 45 % pentru azot reducător. Cea mai mare parte din emisiile de sulf se importă în Republica Moldova din România (32 %) și Ucraina (18 %), iar depunerile de azot oxidant – în special din Ucraina (15 %) și Polonia (12 %).

Schimbarea climei și protectia stratului de ozon. În Republica Moldova, s-a dovedit a fi neobișnuit de cald. Temperatura medie anuală a aerului a constituit 10,3°, ceea ce a depășit cu 0,9° valorile medii multianuale (9,4°). Acest an a fost mai cald comparativ cu cel precedent.

Cei mai torizi ani în Republica Moldova au fost 1990 și 1994, când temperatura medie anuală a depășit valorile normei climatice cu 1,8°.

Evaluarea emisiilor gazelor cu efect de seră (GES) a fost efectuată inițial în Prima Comunicare Națională a Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenției -cadru a ONU privind schimbarea climei pentru perioada 1990-1998, S-a stabilit ca emisiile totale de GES cu efect direct, evaluate prin potențialul de încălzire globală pentru 100 ani, exprimat în echivalent CO2, s-a diminuat în această perioadă cu circa 68% față de anul de referință (1990), aceasta fiind o urmare a declinului economic din anii 90. De menționat, că în anul de referința, 81% din totalul emisiilor de GES proveneau din sectorul energetic (71,0% în 1998), urmat de agricultură cu 8,4% (12,7% din 1998), procesele industriale cu 7,6% (11,6% în 1998), deșeurile cu 2,3% (4,7% în 1998) și utilizarea solvenților cu 0,02% (0,05% în 1998). Emisiile totale de GES cu efect direct, exprimate în echivalent CO2 au 'constituit în Republica Moldova în 1990 circa 7,6 tone pe cap de locuitor, iar în 1998-2,5 tone. În perioada 1990-2007 emisiile gazelor de seră s-au micșorat în. Repubiica Moldova de circa 4 ori, ca rezultat al declinului brusc al economiei țării, mai ales în energetică și în industrie (emisiile de la transport nu s-au diminuat esențial) (4).

O influență deosebită asupra stratului de ozon o au instalațiile frigorifice,
funcționarea cărora este bazată pe utilizarea substanțelor care distrug ozonul
(SDO) (20).

Republica Moldova nu produce nici una din SDO reglementate de Protocolul de total al SDO a constituit în anul 1996 în republică 51.65 PDO tone (potențialul de distrugere a ozonului).

În conformitate cu cerințele internaționale și obligațiunile Republicii , în se interzice si se aplică restricții dure la importul, exportul, reexportul, tranzitul și punerea în circulație pe piață a SDO și a echipamentelor și produselor ce conțin asemenea substanțe.

Datorită utilizării eficienței a echipamentului frigorific, livrat Republicii Moldova drept asistență tehnică pentru recuperarea și reciclarea agenților frigorifici (freoni) la operațiunile de întreținere și la defectarea echipamentelor și instalațiilor frigorifice, precum și implementarea unor tehnologii inofensive stratului de ozon și a programului de instruire al personalului tehnic de specialitate, consumul de SIX în țară s-a micșorat de trei ori.

Nivelul de poluare a aerului se apreciază după valoarea concentrațiilor medii, iar calitatea aerului se caracterizează prin indicele complex al poluării atmosferei (IPA). Investigațiile efectuate au arătat ca indicele lunar al poluării atmosferei calculat pe baza concentrațiilor suspensiilor solide, dioxidului de sulf, monoxidului de carbon, dioxidului de azot, fenolilor și formaldehidei variază între 0,93 în municipiul Bender și 7,45 în municipiul Bălți. Indicele anual complex al poluării atinge valorile cele mai mari în centrele urbane cele mai importante (Chișinau, Bălți și Tiraspol), cu un maxim în municipiul Bălți.

Tendința generală a gradului de poluare a aerului în localitățile urbane pe parcursul ultimilor 5 ani este descrescătoare în municipiile Chișinau, Bălți și Tiraspol, și este în creștere (mai. ales datorită sporirii concetrațiilor de formaldehidă) și Rîbnița (mai ales pe contul dioxidului de azot).

Pe lângă monitorizarea calității aerului atmosferic, în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat se efectuează investigații asupra componenței chimice a depunerilor atmosferice. Rețeaua națională de observații asupra precipitațiilor atmosferice a fost creată în baza a 7 stații meteorologice amplasate în următoarele localități: mun. Chișinau, mun. Tiraspol, or. Rîbnița, or. Leova, or. Dubăsari, or. Camenca și com. Cornești.

Implementarea obiectivelor ecologice în economie trebuie realizată prin instrumente politice, economice, administrative și sistemul taxelor de poluare.

Resursele de aer se află sub controlul Autorității Centrale de Mediu, care are drept sarcină principală utilizarea rațională și protecția calității aerului prin elaborarea actelor legislative, standardelor, organizarea monitoringului. îndeplinirea cerințelor Convențiilor internaționale de mediu, elaborarea strategiilor de protecție a aerului în conformitate cu Legea privind protecția mediului înconjurător (1993) și Legea privind protecția aerului atmosferic (1997),

Pentru executarea prevederilor Legii privind protecția mediului înconjurător (1993) si a Legii privind protecția aerului atmosferic (1997), Inspectoratul Ecologic de Stat în comun cu Poliția Rutieră au efectuat controlul ecologic instrumental al autovehiculelor la 294 întreprinderi de transport auto, gospodării agricole și societăți pe acțiuni, în cadrul acestei operații s-au investigat 10643 autovehicule. Din 8344 unități de transport auto cu carburatoare la 914 unități s-au înregistrat depășiri ale normelor de toxicitate, din 2299 automobile cu motoare diesel controlate la 268 au fost constatate depășiri ale standardelor de fumegare. Pentru încălcările prevederilor legislației, vizând protecția aerului atmosferic temporar a fost interzisă exploatarea a 99 vehicule, 590 conducători, auto și persoane cu funcții de răspundere au fost amendați.

Pentru sporirea realizării prevederilor actelor legislative menționate s-a intensificat activitatea în domeniul elaborării documentației normative ecologice necesare în vederea perfectării și eliberării autorizațiilor de emisii a poluanților în aerul atmosferic. Au fost eliberate 821 autorizații pentru emisiile de poluanți în atmosferă de la sursele fixe. La acest capitol putem menționa că la 708 agenți economici au fost înregistrate cazuri de încălcări ale prevederilor legislației și actelor normative. Ca rezultat au fost întocmite procese verbale, care au fost remise în judecătoriile de sector spre examinare și luare de decizii de sancționare. Cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislației ecologice se referă la încălcarea regulilor de exploatare a instalațiilor de purificare și lipsa autorizației de emisii.

Diminuarea de mai departe a nivelului de poluare a aerului atmosferic de la întreprinderile industriale se confruntă cu un șir de probleme cu caracter tehnologic și economic. Pe de o parte, lipsa metodelor eficiente de diminuare a emisiilor oxizilor de azot la arderea combustibilului și a sistemelor eficiente de purificare a emisiilor de fenoli, aldehidă formic, compuși organici volatili, amoniac și altele, iar pe de altă parte, perceperea unei plăți simbolice pentru poluarea aerului atmosferic. Actualele taxe pentru poluarea aerului atmosferic sunt prea mici și mărimea lor este incomparabilă cu cheltuielile pentru îndeplinirea măsurilor de protecție a aerului.

Resursele acvatice. Monitorizarea nivelului de poluare a apelor de suprafață din Republica Moldova este realizată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, prin intermediul unei rețele care include 49 secțiuni de supraveghere pe 16 râuri, 6 bazine de acumulare și un liman, după 49 indici hidrochimici și 5 grupuri de elemente hidrobiologice (bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale, germeni totali, zona de saprobitate, gradul de curățenie) (13).

Nivelul de poluare a fluviilor Nistru, Dunărea și a râului Prut nu a suferit schimbări esențiale, iar în unele secțiuni sa îmbunătățit în comparație cu anii precedenți atât la indicii organoleptici cât și la principalii indici hidrochimici. Regimul de oxigen a fost satisfăcător, iar mineralizarea s-a aflat în limitele 345-712 mg/dm3 (fl. Nistru). 288-670 mg/dm3 (r. Prut) și 342-509 mg/dm3 (fl.Dunărea).

În râurile Nistru, Prut și Dunărea cazuri de poluare înaltă și extrem de înalta nu au fost înregistrate. Calitatea apei râurilor Prut, Nistru și Dunărea după indicii hidrochimici corespunde claselor II-1II (curată – moderat poluată).

Monitorizarea nivelului și calității apelor de adâncime de către AGeoM a arătat că schimbările social-economice din ultimul deceniu au avut urmări și asupra parametrilor apelor subterane. Până în anii 1990, chimizarea Excesivă a agriculturii a provocat poluarea apelor freatice și prin intermediul lor, a orizonturilor acvatice de bază. cu nitrați, pesticide, substanțe organice etc. Pe de altă parte, exploatarea intensă a apelor subterane a dus la apariția unor conuri depresionare în unele zone ale țării.

După 1991, extragerea apelor de adâncime s-a redus brusc și nivelul lor a început să se restabilească, în același timp, poluarea orizonturilor acvifere nu numai că nu a scăzut, ci a sporit, mai ales pe teritoriul localităților și în zonele adiacente. La aceasta au contribuit și continuă să contribuie deversările de ape reziduale neepurate în apele curgătoare, lipsa sistemelor de canalizare în majoritatea satelor, gunoiștile nesancționate în zonele de încărcare a apelor subterane. Un pericol deosebit îl reprezintă sondele arteziene abandonate, prin care poluanții pot pătrunde direct în orizonturile acvifere.

Pe teritoriul republicii există circa 7 mii sonde exploatabile din diferite orizonturi acvifere. Multe dintre ele sunt în stare deplorabilă si este recomandată conservarea sau lichidarea urgentă a lor. Unele au fost abandonate sau lichidate fără respectarea normelor în vigoare. Toate aceste cazuri reprezintă tot atâtea surse potențiale de poluare a orizonturilor acvifere.

Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul tării nu corespunde standardului „Apa potabilă", în medie, 87% din probele de apa din stratul freatic conțin nitrati ce depășesc CMA de la câteva până la zeci de ori (1,22).

Situația cea mai gravă se înregistrează în raioanele Călărași, Glodeni, Basarabeasca, Taraclia, Ciadâr-Lunga, Orhei, Comrat, Ungheni, Căușeni, Cantemir, Hâncești, Sîngerei, mun. Chișinău și Bălți, unde 70-10% din probele de

apă sunt poluate. Totodată, în anul 2004 nu s-au înregistrat erupții de boli hidrice.

În sistemul protecției apelor de suprafață complexul de epurare a apelor uzate ocupă un loc important. Potrivit inventarierii efectuate există 252 stații de epurare biologică a apelor uzate (SEB). Ele au un grad sporit de uzură a construcțiilor și a fost transmise în gestiunea autorităților de administrare publică, care nu dispun de personal cu experiență și de resursele necesare pentru exploatarea lor. Realmente funcționează 93 SEB-uri, din care 89 lucrează sub nivelul normativ (epurare parțial mecanică, parțial biologică, cu acumulare și/sau evacuare de ape uzate) și numai 4 instalații funcționează, încadrându-se în cerințele ecologice: Glodeni „Zahăr SA", Florești „Servicii comunale", Coșnița „Conserve SA", Bălți „Apă-canal".

Sunt diversate în continuare în fi. Nistru fără epurare apele uzate din or.Soroca, din motivul deteriorării colectoruolui de presiune Soroca-Țekinovka de pe teritoriul Ucrainei. Din cauza lipsei de investiții continuă sa se înrăutățească funcționarea instalațiilor de epurare din orașele Călărași, Cantemir, Orhei, Edineț, Ungheni, unde indice de epurare (raportul dintre concentrația în efluent și cea normativă) constituie valori de la 4,9 până la 34.

Cele mai importante cursuri de apă transfrontaliere din Republica Moldova sunt fi. Dunărea, r. Prut și fi. Nistru. Calitatea apei acestor râuri este monitorizată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS).

Rămâne nesoluționată problema poluării termice a apei fl. Nistru în aval de lacul de acumulare Novodnestrovsc (Ucraina), care a provocat descreșterea vitezei proceselor fizico- și biochimice – verigi importante in fenomenul natural de auto epurare a apei.

În procesul unei dezvoltări durabile, atăt la nivel național, cat și internațional, problema gospodăririi raționale a resurselor de apă ocupă un loc important, ținându-se cont că apa, deși considerată o resursă inepuizabilă și regenerabilă, a devenit unul dintre factorii limitativi în dezvoltarea socio-umană. Problemele de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor se află într-o legătură reciprocă și trebuie abordate concomitent.

Indicii de gospodărire a apei denota ca în ultimii 4-5 ani nu s-a schimbat esențial volumul apei utilizate în industrie, la irigare și pentru menaj.

Este îngrijorător faptul că a crescut de 2,5 ori volumul apelor reziduale insuficient epurate și a scăzut de 1,5 ori cantitate a apelor uzate epurate suficient.

Pentru ameliorarea situației în domeniul utilizării și protecției apelor, se propune perfecționarea cadrului legislativ și normativ în gestionarea apelor; perfecționarea structurii și conținutului Cadastrului de Stat al apelor, întroducând evidența de stat a fondului apelor; organizarea observațiilor în secțiuni de control suplimentare pe lacurile naturale și fl. Nistru – la întrare în Republica Moldova, extinderea programului de monitorizare a surselor de poluare; inventarierea specializată a sondelor de apa (AGeoM), a complexului de epurare a apelor uzate (Apă-Canal), pe baza căreia să se elaboreze un program de măsuri privind protecția apelor; pentru localitățile rurale este necesară argumentarea științifica, in situația social-economicâ creată, a metodelor alternative de epurare a apelor uzate, utilizând experiența altor țări.

Valorificarea solului, înlocuirea biocenozelor naturale cu culturi agricole (crearea agrocenozelor), condiționează modificarea proceselor de pedogeneză prin schimbarea bilanțului și vitezei de descompunere a materiei organice, modificarea regimurilor termice și hidrice și a circuitului elementelor, etc. În primul rând se distruge structura naturală a orizontului superficial, transformat în strat arabil (5,8,21).

Particularitățile actuale de calitate a învelișului de sol includ 7 clase de bonitare: solurile cu nota de bonitate înaltă, cuprinsă între 80 și 100 puncte, ocupă circa 27% din suprafață totală a terenurilor agricole. Pe aceste soluri prezentate, de regulă, prin cernoziomuri tipice și levigate cu un conținut de humus >3,6%, se poate obține din contul fertilității efective câte 32-40 q/ha grâu de toamnă. Clasa a doua de bonitate cu 70-80 puncte ocupă 21%, sau 536 mii hectare. Productivitatea solurilor din aceasta clasa este de asemenea destul de înaltă și asigura o recoltă de 24-32 q/ha grâu de toamnă. Suprafața totală a solurilor din aceste două clase de bonitate constituie 1225 mii hectare sau 48%.

Solurile din clasele III-VII-a de bonitate cu 70 și mai puține puncte, ocupă
52% din suprafața terenurilor agricole și sunt slab, moderat și puternic degradate,
sau deteriorate, în clasa VIII-a de bonitate sunt înglobate terenurile agricole
deteriorate sau complet distruse de ravene și alunecări active cu o suprafață de 178
mii hectare și cu o productivitate foarte scăzută.

Exploatarea intensivă a terenurilor arabile, în asociere cu manifestarea largă a proceselor de degradare fizică și chimică au condus la dehumificarea, degradarea agrochimică, agrofizicâ și biologică a solurilor (25,26).

Humusul este unul din indicii principali ai fertilității solului. Asigurarea culturilor agricole și biotei solului cu nutriție minerală depinde în mod direct de cantitatea materiei organice din sol. Experimental s-a stabilit ca majorarea conținutului de humus în sol cu 1% asigură obținerea adăugător a l t de porumb boabe și 0,8 t/ha grâu de toamnă.

Cu 120 ani în urmă fondatorul pedologiei V. Dokuceaev, a constatat că solurile Moldovei conțin de la 5 până la 6% de humus. Rezervele de humus în stratul de 0- circa 200 t/ha, rezervele de azot, circa 10 t/ha. Capacitatea de nitrificare a solurilor era înaltă și constituia 135 kg/ha azot mineral. Anual se mineralizează 0,016-0,023% de humus sau 0,6-0,8 t/ha. Într-o perioadă de 100-120 ani cercetărilor efectuate de Serviciul Agrochimic de Stat, conținutul de humus la sfârșitul anilor 1990 constituia 3,2% (15).

Aproximativ 80% din soluri au o capacitate de nitrificare foarte scăzută și scăzuta. Acest indice coincide cu suprafața solurilor,'care conțin o cantitate mai mică de 3% de humus. S-a stabilit, că fiecare 1% de humus asigura producerea a de azot accesibil plantelor. Solurile cu conținutul ele humus 3,0-3,5% produc jjȘ anual 74-84 kg/ha azot mineral, asigurând formarea a 24-26 q/ha grâu de toamnă.

În ultimii ani volumul îngrășămintelor organice încorporate în sol s-a redus de 10-15 ori și actualmente constituie doar 0,2 t/ha. Suprafața ierburilor perene, care asigură formarea unui bilanț pozitiv sau echilibrat de humus în sol s-a micșorat de 4-5 ori. Resturile vegetale nu se încorporează în sol. Ca rezultat bilanțul humusului este profund negativ. Fertilitatea solului scade treptat, se intensifică fenomenele de seceta și deșertifrcare. Se preconizează că conținutul de humus în soluri va rămâne pe un trend descendent și se va micșora până la 2.5-3,0% către anul 2025.

În scopul menținerii conținutului de substanțe organice în sol se impune aplicarea unor măsuri care ar include: minimalizarea efectelor eroziunii prin implementarea complexului de măsuri agrotehnice, fitotehnice, silvice și hidrotehnice; respectarea asolamentelor de câmp, inclusiv majorarea cotei ierburilor perene până la 10-12%; încorporarea în sol a gunoiului de grajd, încorporarea resturilor vegetale în sol; utilizarea deșeurilor organogene de la întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole și gospodăriilor comunale (23).

Lucrările de monitorizare a calității fizice a solurilor în cadrul unor terenuri de referință care aparțin de diverse structuri pedoclimatice arată că aceasta este într-un declin favorizat de fenomenele de compactare, dezagregare și pulverizare a structurii; prafuire și colmatare a spațiilor macroporoase (slitizarea) în faze climatice uscate; înmuiere și înnămolire a agregatelor structurale în faze prelungit umede: crustificare, vertisolaj (crăpare) și formare a căilor preferențiale de curgere a apei etc.

Lucrarea sistematică a solurilor arabile a dus la distrugerea structurii naturale grăunțoase. Destructurizarea are ca consecința modificarea proprietăților fizice a solului ce reduc permiabilitatea și aerisirea, se produce tasarea și formarea crustei (24,21).

Procesul de deteriorare a structurii și de compactare secundară a solurilor se extinde pe întreaga suprafață de soluri, cuprinsă de lucrări agrotehnice intensive (terenuri arabile, vii, livezi). Deteriorarea structurii este condiționată și de procesul intensiv de dehumificare a solurilor arabile. Ca rezultat al compactării secundare, fertilitatea solurilor sa redus în medie cu 10 % pentru întreaga suprafața a

terenurilor agricole.

Poluarea solului este o problemă gravă din cauza ca la moment nu se poate aplica nici un procedeu de epurare. Solul poluat poate fi însănătoșit numai prin acțiunea factorilor naturali, iar acesta este un proces,lent.

Un factor important al impactului antropic asupra solului îi reprezintă folosirea fertilizanților minerali și a pesticidelor. În ultimii ani volumul îngrășămintelor organice încorporate in sol s-a redus de 30-40 ori, al celor minerale de 15-20 ori. De asemenea s-a redus simțitor și utilizarea pesticidelor. O problemă care necesită soluționare urgentă rămâne a fi poluarea terenurilor fostelor puncte "chimice" și a solurilor din raza fostelor depozite de pesticide și fertilizanți. Investigațiile efectuate de laboratoarele IES atestă o poluare semnificativă a acestor terenuri, cu depășiri esențiale ale limitei concentrației admisibile (LCA) (3-9 ori) la conținutul pesticidelor organoclorurate și sărurilor solubile în mostrele de sol colectate la distanța de de depozit.

Pe parcursul anului Serviciul Hidrometeorologic de Stat a monitorizat 52 de câmpuri din 11 gospodării ale raioanelor Taraclia, Soroca, Orhei, Hîncești,

Glodeni, Briceni, Anenii Noi, Cahul Ceadîr-Lunga, Căușeni privind de pesticide,

metale grele (forme mobile) și indicii agrochimici. Suprafața totală investigată a

constituit . Analiza datelor denota că conținutul SDDT în sol s-a micșorat ne esențial (comparativ cu a. 2003) de la 0,50 LCA până la 0,38 LCA. Cazurile de depășire a LCA pentru SDDT au constituit 8.7%. iar nivelul maxim de poluare a terenurilor investigate a ajuns la 14.33 LCA (r. Soroca). Conținutul mediu al sumei izomerilor HCH (alfa-HCH+beta-HCH*gama-HCH) a constituit 0,02 LCA. Conținutul maxim a fost înregistrat pe terenurile agricole ale SRL „Scripta-Prim" din r. Soroca (0.66 LCA).

Monitorizarea conținutului rezidual al substanțelor de tipul sim-triazinelor arătat că, practic, în cadrul tuturor zonelor pedoclimatice ale țării nu se mai constată concentrații semnificative ale acestora. Totuși s-au atestat cazuri de prezență a sim-triazinelor în cantități cuprinse între 0,012 și 0,024 mg/kg..Monitorizarea metalelor grele (formele mobile) denotă ca circa 90 la suta din mostrele de sol studiate conținutul cuprului este sub LCA. În unele cazuri (din cele 10%) conținutul Cu depășește de 1.2-1,5 ori LCA. Conținutul Pb, Cd, Cî, Zn, Mn,-As, Hg nu depășește LCA. În același timp însă atrage atenția gradul mare de variabilitate a conținutului de Pb și As, dar și tendința de sporire a concentrației acestora.

Degradarea solurilor înseamnă reducerea sau pierderea productivității lor biologice sau economice, determinată de utilizarea solurilor (factorul antropic) sau de un proces natural ori de o combinație de procese naturale. Condițiile iiu antropice care favorizează manifestarea proceselor, de degradare a solurilor Moldovei sunt următoarele:

Construcția geologică poate contribui la formarea regimului hidric cu exces de umiditate, la alunecări de teren, sporirea eroziunii și a gradului de mineralizare a apelor freatice.

Relieful își exercită influența în special asupra formelor și intensității manifestării proceselor de eroziune și alunecare. Indicatorii reliefului, ce condiționează intensitatea manifestării eroziunii solurilor sunt:

-gradul total de fragmentare a teritoriului

– adâncimea bazei locale de eroziune;

– înclinarea medie, lungimea, caracterul abrupt, forma versanților.

Pentru evaluarea pericolului eroziunii solurilor sunt importante datele privind caracterul precipitațiilor atmosferice, în cursul verii predomină ploile torențiale de intensitate mare.

Factorii antropici principali de degradare a învelișului de sol sunt antrenarea maximă a teritoriului în arătură, tăierea fâșiilor de pădure, lucrarea pe direcția versantului, amplasarea incorectă a rețelei de drumuri,protecția insuficientă a solurilor cu covor vegetal, cota exagerată a culturilor prăsitoare în asolamente, tasarea solurilor cu mecanisme grele, nerespectarea agrotehnicii antierozionale.

Dehumificarea solurilor ca rezultat al utilizării lor la arabil este un proces global, stoparea căruia în condițiile sistemului actual de agricultură este problematic. Materialele cartărilor agrochimice recent efectuate pe mai mult de 70 mii ha (datele Centrului Științific de Producere pentru Deservire Agrochimică) denotă că majoritatea solurilor agricole din Moldova se regăsesc în intervalele scăzut și moderat de aprovizionare cu humus.

Degradarea solurilor ca rezultat al irigării. Actualmente se fac tentative de a restabili unele sisteme de irigație. Eficiența și îndeosebi consecințele irigației în cea mai mare măsură depind de calitatea apelor folosite pentru udat. De fapt, cerințelor necesare le corespund doar apele fl. Nistru și r. Prut. Apa în celelalte râuri, îndeosebi în partea de sud, precum și în majoritatea, lacurilor, sunt mineralizate și folosirea lor pentru udat va duce la degradarea solurilor.

Degradarea solurilor ca rezultat al irigării conduce la deteriorarea structurii și tasarea stratului arabil și al celui subiacent, salinizarea, solonețizarea, ridicarea

nivelului apelor freatice și mineralizarea acestora, etc.

Transformarea tehnogenă a solurilor. Pe o suprafață de aproximativ 546 mii hectare solurile au fost supuse desfundării – unei arături adânci (60-), care amestecă orizonturile genetice, modifică construcția verticală a profilelor. componența chimică și proprietățile solurilor. Solurile desfundate se supun mai ușor proceselor de degradare – tasării, dezagregării, dehumificării, eroziunii etc.

Analiza integrată a factorilor de degradare a resurselor funciare a Republicii Moldova ne permite să constatăm că starea de calitate a învelișului de sol în perioada de exploatare intensivă pe parcursul a 30 de ani s-a înrăutățit; au crescut suprafețele solurilor erodate, afectate de alunecări de teren, deteriorate antropic -salinizate, solonetizate, degradate ca rezultat al irigării, colmatate cu depozite slab humifere, desfundate etc. Sub influența lucrărilor agrotehnice s-a intensificat procesul de deteriorare a structurii și de compactare a solurilor, în condițiile deficitului fertilizanților minerali și organici, bilanțul humusului și elementelor nutritive a devenit negativ. Toate acestea în ansamblu au condus la reducerea continuă a fertilității resurselor de sol și de degradarea diversității pedologice.

Deșertificarea, sau degradarea terenului în zonele aride, semiaride și uscat-subumide (unde cantitatea de precipitații este cu mult mai mica decăt evapotranspirația) prin reducerea sau pierderea productivității biologice sau economice, determinată de eroziunea solului, deteriorarea proprietăților fizice,

chimice, biologice sau economice ale solului, afectează zonele de centru și de sud
ale Republicii Moldova iar zona de nord este afectată periodic de secetă și de
procesele de degradare a solurilor fiind și ea amenințată de deșertificare. Evaluând agenții deșertificării, accentuăm ca unul din cei principali este dereglarea echilibrului ecologic teritorial. Ecosistemele naturale și natural antropizate (păduri, inclusiv fâșii forestiere, fănețe, pășuni, mlaștini, sisteme acvatice) constituie 17% din suprafața țării, ceea ce denota un nivel scăzut al Echilibrului ecologic teritorial. Eroziunea solurilor și alunecările de teren Reprezintă alți doi agenți importanți ai deșertificării.

Resursele funciare ale Republicii Moldova sunt limitate, supraexploatate și folosite neeficient, în lipsa legii solului, gestionarea fondului funciar nu se bazează pe anumite principii strategice, argumentate științific, și pe un cadru instituțional

bine organizat și lasă impresia unui proces nesistematic și ineficient, învelișul de sol prezintă principala resursă naturală a țării, folosirea eficientă a căreia condiționează bunăstarea populației și situația economică a țării.

Pe parcursul anilor s-au întreprins anumite tentative de consolidare a terenurilor agricole (15). Consolidarea constituie o posibilitate, o necesitate și o șansă de realizare a unor principii de gestionare a fondului funciar. Realizarea lucrărilor de consolidare, la rândul lor, necesită respectarea și implementarea anumitor principii socio-economice, agro- și fitotehnice, ecopedologice. Consolidarea oferă posibilitatea de a crea masive agricole cu dimensiuni și configurații optime, care vor permite organizarea antierozională a terenurilor, amplasarea rațională a rețelelor de comunicație și a fâșiilor forestiere, implementarea complexelor regionale de combatere a eroziunii solurilor.

Managementul resurselor funciare se bazează și este condiționat de legislația națională în vigoare.Eficiența acestui proces continuu depinde de posibilitățile instituțiilor statale, care la rîndul lor, sunt reglementate de diferite legi și acte normative.

Implementarea strategiei menționate în comun cu consolidarea terenurilor efectuată pe principiile regionale, pedoecologice de gestionare, concretizarea misiunilor și responsabilităților organizațiilor respective vor contribui la ameliorarea stării actuale a resurselor funciare, la crearea posibilităților implementării economiei durabile, folosirii eficiente și protejării solurilor.

Biodiversitatea. Resursele vegetale presupun totalitatea produselor și foloaselor obținute din formațiunile vegetale care pot fi valorificate și utilizate pentru anumite necesități vitale. Spre deosebire de alte categorii, resursele vegetale sunt regenerabile. Se deosebesc câteva categorii de resurse vegetale: forestiere, ierboase (de stepă și de luncă), acvatice (13).

Resursele forestiere. Pădurile constituie una din principalele bogății naturale regenerabile și au o importanță strategică deosebită, fiind o parte componentă a patrimoniului natural național, în cazul unui sistem de gospodărire rațional, pădurea poate oferi beneficii economice constante, fără ca aceasta să-și diminueze funcționalitatea ecologică și socială.

Republica Moldova face parte din categoria statelor cu grad scăzut de împădurire, pădurile ocupând 362.7 mii ha sau 10.7% din teritoriul țării. Acest indice apare foarte scăzut în comparație cu țările vecine sau situate în aceeași zona biogeografică – România (circa 28%), Bulgaria (circa 35%) și chiar Ungaria (19.5%) (16).

În afară de păduri, Republica mai dispune de 49.0 mii ha vegetație

forestieră, 30.5 mii ha perdele forestiere de protecție și 18.5 mii ha plantații de arbori și arbuști (15).

Flora pădurilor Republicii Moldova include 1008 specii de plante vasculare.

În Cartea Roșie a Republicii Moldova au fost incluse 60 specii de plante vasculare

forestiere. Vegetația forestieră include 137 asociații forestiere atribuite la 11

formații forestiere. Formațiile cu cele mai multe asociații forestiere sunt: Qiierceta pelraeae (52 asociații), Quercela roboris (26 asociații) și Fcicjela sylvalicae (16 asociații) (Postolache,1995).

Pădurile Republicii Moldova sunt amplasate majoritatea în zona de centru a țării – 209.4 mii ha (58% din suprafața totală a pădurilor) care sub aspect istoric este denumită și zona codrilor moldovenești, în nordul țării sunt acoperite cu păduri 92.9 mii ha și la sud sunt 60,4 mii ha păduri.

În compoziția pădurilor predomină speciile de foioase (97.9 %),

preponderent cvercineele – 143.8 mii ha (39.6%) și salcametele – 131.0 mii ha

(36.1%J. Celelalte specii ocupă suprafețe mult mai mici. Rășinoasele sunt prezente doar în proporție de 2.1%.

Pădurile constituie o inestimabilă sursa de cele mai diverse beneficii (2,19). Pe lângă aportul direct la economia națională prin valorificarea produselor lemnoasa și nelenmoase, ele sunt un factor de prima importantă în menținerea echilibrului ecologic. Pădurile creaza microclimatul propriu capabil să diminueze efectul factorilor climatici nefavorabili. Este notorie și contribuția pădurilor la stabilizarea nivelului pânzei freatice, protejarea resurselor acvatice, menținerea echilibrului oxigenului, dioxidului de carbon, azotului, fosforului, etc.

Pădurile au o pondere semnificativă și la diminuarea proceselor de eroziune a solurilor, a alunecărilor de teren, în condițiile Republicii Moldova, cu secete frecvente, deficit de apă, multe terenuri accidentale, expuse la eroziune și alunecări, rolul protector al pădurilor capătă o importanță vitală.

Pădurile din Republica Moldova se încadrează în grupa l funcțională, având în exclusivitate funcții de protecție a mediului înconjurător, în raport cu funcțiile ce le revin, se disting 5 subgrupe de păduri (7,14).

În ultimii 15 ani multe perdele forestiere au fost deteriorate prin tăieri ilicite. Nu s-au efectuat lucrări de îngrijire a lor. Ca rezultat actualmente avem multe perdele forestiere degradate, invadate cu arțar american și alte specii invazive care reduc funcționalitatea perdelelor forestiere. Actualmente se cercetează perdelele forestiere de protecție deteriorate, degradate în scopul restabilirii și optimizării funcționalității lor în diferite zone ale țării.

Necesitatea de extindere a suprafețelor de păduri crește în legătură cu activizarea multor factori distructivi (seceta, eroziunea solurilor, alunecările de teren, etc.). Pentru ameliorarea situației ecologice din Republica Moldova este necesar de a crea mai multe suprafețe de păduri și perdele forestiere. Conform primului Raport Național sarcini concrete de creștere a suprafeței de păduri pană la 11% în 2006, 12.1% – în 2010 și 13.2% – în 2015.

Pajiștile reprezintă terenuri acoperite de asociații ierboase, care pot fi folosite ca pășune sau fâneată. Republica Moldova este situată în zona pajiștilor din stepele temperate și subtropicale.

Actualmente în pajiștile de stepă și de luncă au fost evidențiate 790 specii de

plante vasculare. În Cartea Roșie a Republicii Moldova au fost incluse 30 specii de plante rare care vegetează în pajiști. Au fost evidențiate 165 asociații ierboase atribuite la 30 formațiuni. Cele mai multe asociații le au formațiile: Agrostideta stoloniferae (20 asociații). Festuceta valesiacae (18 asociații), Puccinelieia distantis și Elytrigieta repentis (l asociații). Eortiochloeia ischriemi (9 asociații vegetale).

Pajiștile de stepa se caracterizează prin dominarea plantelor xerofite, de regulă ințelenite, ierboase perene, mai mult poacee și ciperacee adaptate secetei și condițiilor semiaride. În trecut vegetația de stepă acoperea teritorii mari în stepele Bugeac și Bălți. Printre cele mai răspândite sunt genurile: păiușul (Festuca), colilia sau negară (Stipa), ovăzul sălbatic (Avena), finita (Pod) ș.a. Cele mai mari suprafețe cu vegetație de stepă s-au păstrat în ariile protejate Ciumai și in apropiere de satul Bugeac la sudul Moldovei.

Pajiștile de luncă sunt constituite din comunități ierboase formate de specii de plante mezofite. Existența vegetației de luncă este determinată în mare măsură de condițiile locale pedo- și hidrologice. După localizare pajiștile de luncă se împart în inundabile, aflate în văile râurilor și pajiști situate pe sectoare neinundabile (dealuri).

Actualmente pajiștile din Moldova sunt într-o stare deplorabilă, în urma lucrărilor de adâncire și îndreptare a albiei râurilor, vegetația luncilor multor râuri

s-a schimbat considerabil. Ca rezultat al acestor intervenții apele freatice au coborât la mari adâncimi iar habitatele au devenit mai uscate. Din compoziția floristică a multor comunități de plante au dispărut speciile caracteristice iarfe locul lor au apărut specii ruderale. A scăzut evident productivitatea pajiștilor.

Majoritatea suprafețelor ocupate cu vegetație ierboasă sunt utilizate ca pășune și foarte puține ca fânețe, în prezent acestea constituie principala sursa furajeră pentru animalele domestice. Pâșunatul neorganizat provoacă scăderea productivității biologice și degradarea compoziției floristice a învelișului ierbos și a fondului său genetic. Este necesar ca autoritățile publice locale și deținătorii privați de pajiști să țină cont de încărcătura limită a pajiștilor, de fluctuațiile condițiilor climatice pe parcursul perioadei de vegetație, de particularitățile solului, de compoziția floristică și capacitatea de regenerare a plantelor. Trebuie promovată mai insistent metoda pâșunatului parcelar. Folosirea pajiștilor ca fânețe este o metodă avantajoasă doar în zonele cu o vegetație ierboasă bogata, cu un climat mai umed și soiuri mai fertile, în condițiile Moldovei acestea sunt preponderent luncile râurilor.

Vegetația acvatică. Resursele vegetației acvatice și palustre includ totalitatea produselor și foloaselor aduse de plantele acvatice și palustre. Multe cu vegetație acvatică și palustră existau în prima jumătate a secolului trecut în văile Prutului, Nistrului, Răutului, Bacului, Bornei, Ichelului și altor râuri mici. Suprafața totală a locurilor băltoase și mlăștinoase în 1960 constituia circa 26 mii ha. Această suprafață s-a redus în perioada anilor 1960-1980, odată cu efectuarea lucrărilor de desecare și ca rezultat a îndreptării albiilor râurilor mici.

Circa 60 specii de plante vasculare, acvatice și palustre sunt răspândite în bazinele acvatice din Moldova. Cel mai numeros gen este Potamogeton -15 specii. Au fost evidențiate 57 asociații vegetale acvatice și palustre atribuite la 14 formații vegetale. Cele mai bogate în asociații vegetale sunt formațiile: Phragmitetaaustralis (16 asociații). Tljpheta angiistifoliae (10 asociații), Potamogehetoneta perfoliati (6 asociații) și Glyceriela maximae (7 asociații).

Starea resurselor animale. Bogăția lumii animale este determinată, în mare măsură, de starea funcțională a ecosistemelor naturale. În urma presingului antropic prelungit au suferit modificări esențiale majoritatea tipurilor de ecosisteme naturale existente, dar mai puternic au degradat cele de stepă, de luncă și acvatice. Acest proces s-a răsfrânt negativ și asupra comunităților de animale vertebrate și nevertebrate. La valorificarea exagerata din trecut a ecosistemelor menționate, în ultimii 10 ani s-a adăugat pășunatul excesiv, consecințele căruia au accelerat procesele de degradare a lor. Aceasta se manifestă prin degradarea covorului de vegetație și dispariția unor specii de plante, care reprezintă baza trofică a consumatorilor de gradul întâi (popândăi, muride. mictotine), care – la rândul lor – sunt sursa de hrană pentru un număr considerabil de păsări răpitoare (acvila țipătoare mare, acvila țipătoare mică-, șorecarul comun, acvila de stepă, ereții, șoimii, bufnitele etc.) și mamifere carnivore dihorul de stepă, vulpea, nurca europeană, pe cale de dispariție ciocîrlia, specii de mărăcinari. fâse, cristeiul de câmp, cristeții, vipera de stepă, șopârla multicoloră, șopârla de Crimeea, bondarul de stepă, bondarul de argilă, bondarul paradox, etc., habitatele cărora sunt în ecosistemele de stepă și de luncă.

Degradarea acestor ecosisteme se reflectă nu numai asupra faunei lor, dar și asupra ecosistemelor silvice, acvatice, de stâncării etc. Factorii decisivi sunt deficitul de hrană și lipsa locurilor de reproducere. Pentru a reuși în protecția speciilor de păsări răpitoare din ecosistemele silvice, nu este suficient să fie ocrotiți doar arborii înalți pentru cuibărit, dar este necesară și protejarea coloniilor de popândăi din zona de protecție.

Arii naturale protejate de Stat. Teritoriile protejate sunt elemente de maxima importanță ale strategiilor naționale și internaționale in domeniul conservării biodiversității. Ele oferă unspectru larg de servicii ecologice, totodată asigurând protecția patrimoniului natural și cultural: pot contribui la combaterea sărăciei prin crearea unor locuri de muncă; deschid posibilități de efectuare a cercetărilor științifice, educație ecologică, activități recreative și turistice (3).

Suprafața totală a ariilor naturale protejate de stat constituie sau 1,96% din teritoriul țării și cuprinde 1225 obiecte. După acești indici Republica Moldova este situată pe unul dintre ultimele locuri în Europa, rămânând în urma Ucrainei (3%). României (4,8%). Rusiei (11.2%) nemaivorbind de Germania (13%) sau Austria (25%).

Pe lângă faptul că cota ariilor protejate în Republica Moldova este catastrofal de mica, ele au o repartizare neuniformă în teritoriul țării. Astfel zona de centru a țarii are o cota mai mare de arii naturale protejate decât nordul și, mai ales, sudul și estul țării. Cea mai mare parte din suprafața ariilor protejate este ocupată de rezervațiile peisagistice și științifice (respectiv 52% și 29%), urmate de rezervațiile naturale de plante medicinale, rezervațiile naturale silvice și monumentele naturii geologice și paleontologice (7,4%, 4.2% și 4.0%, respectiv). Foarte mica este suprafața monumentelor naturii hidrologice, a sectoarelor de vegetație de stepă și de lunca, a monumentelor de arhitectură peisajerâ (intre 0.3-1.0% din cota ariilor protejate).

Spre regret nici măsurile preconizate de Primul Raport Național „Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova" (Hotărârea Guvernului nr. 288 din 15.03.2005) nu sunt încurajatoare. Astfel obiectivul 7 „Asigurarea durabilității mediului" prevede creșterea ponderii ariilor protejate de la 1.96% în 2002 până la 2.1% in 2006. până la 2.2%. în 2010 și până la 2.4%. in 2015. ceea ce este mult prea puțin în perspectiva aderării – mai apropiate sau mai îndepărtate – (în comparație cu Europa Centrală și de Est – 9%, în Europa de Vest – 15%).

Deșeurile, sursă de poluare și degradare a resurselor naturale

Deșeurile reprezintă o problemă majoră pentru toate țările (10). Formarea
deșeurilor este în mare măsură rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime și
energiei în procesele de producție (ceea ce duce la pierderi economice), după care
sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru colectarea, prelucrarea și lichidarea
deșeurilor. Deșeurile acumulate au un impact asupra mediului înconjurător și
sănătății populației, determinat de emisiile substanțelor poluante din componența
lor în atmosferă, ape și sol. Anual în Europa se formează circa 3 mlrd. tone de
deșeuri, ceea ce corespunde la 3.8 tone pe cap de locuitor în Europa de Vest, 4.4
tone/cap în țările Europei Centrale și de Est.

Deșeurile menajere provin din activități casnice și de consum Conform datelor Agenției Europene de protecție a mediului deșeurile menajere constituie circa 14% din cantitatea totala de deșeuri în Europa de Vest și 3% în țările Europei Centrale și de Est . Metoda principală de neutralizare a deșeurilor o reprezintă înhumarea. La momentul actual pe teritoriul RM sunt depozitate circa 26.8 mln. m3 deșeuri, stocate pe platformele/rampele de depozitare autorizate și neautorizate (11,23).

Deșeurile de producție industriale includ deșeurile care se formează în procesul industrial și tehnonologic de producere în diverse tipuri de industrii, (industria alimentară, forestieră, chimică, de extracție a materialelor de construcție, etc). Nomenclatura deșeurilor de producție cuprinde circa 800 denumiri. Deșeurile de producție se împart în deșeuri periculoase și nepericuloase.

Deșeurile de producție nepericuloase include: deșeurile de la întreprinderile de extracție, de la creșterea animalelor, din industria alimentară și a băuturilor, alte deșeuri.

Cele mai mari cantități de deșeuri de producție nepericuloase sunt generate de întreprinderile de extracție – 3725 mii tone, după care urmează cele de la creșterea animalelor – 509 mii tone, Deșeurile animaliere sunt o sursă importantă de poluare, deoarece in urma spălării acestora de către ploi are loc poluarea chimică și bacteriologică a apelor de suprafață, apelor subterane și a solului.

Deșeurile de producție periculoase sunt deșeurile care posedă una sau mai multe din cele 15 criterii de periculozitate, adică au proprietățile explozibile, infecțioase, corosive, ș.a. Deșeurile toxice alcătuiesc, de mai puțin de 1% din toată cantitatea de deșeuri acumulate. În cazul gestionării incorecte ele prezintă un pericol serios pentru mediul înconjurător și sănătatea populației (23).

Republica Moldova este un mare producător de vinuri. Procesul de
producer a vinurilor de calitate presupune tratarea vinului brut cu hexacianoferat
(II) de potasiu astfel rezultând cantități importante de deșeuri cu conținut de cianun în anul 2001 în Moldova ei au acumulate 7463 tone de asemenea deșeuri, cantitatea care a scăzut considerabil pe parcursul ultimilor 4 ani până la 4494 tone în anul 2004 datorită implimentării tehnologiei de neutralizare a acestor deșeuri la combinatul de vinuri „Vismos".

Deșeurile de vanadiu se formează la utilizarea păcurii în calitate de combustibil. Cele mai mare cantități de astfel de deșeuri sunt acumulate l (municipiul Chișinău) într-un bazin special amenajat pentru aceste scopuri. În prezent sunt amplasate peste 100 tone deșeuri de vanadiu iar cantitatea lor totala acumulata în Republica Moldova depășește 800 tone.

CAPITOLUL II. CERCETAREA FACTOLOGICĂ

Obiectele de cercetare

Ca obiecte de cercetare au servit resursele naturale, componenții ecosistemelor, aerul atmosferic, resursele acvatice, biodiversitatea și resursele funciare de pe teritoriul raionului Basarabeasca.

Localitatea este amplasată în Zona stepei Cîmpiei de Sud, raionul 11 ecopedologic al solurilor tipice slab humifere, carbonatice și levigate.

Metodele decercetare

Evaluarea resurselor naturale și a factorilor de risc ecologic a fost efectuată după materialele primare pe anul 2014 a Inspectoratului ecologic;

Resursele funciare și calitatea lor au fost studiate prin analiza Cadastrului Funciar al Republicii Moldova;

Analiza calității aerului atmosferic, resurselor acvatice, biodiversității au fost efectuate prin metode utilizate de inspectoratele ecologice;

Caracteristica cadrului natural în raionul Basarabeasca

Conform regionării pedogeografice teritoriul cercetat face parte din Raionul Silvostepei Xerofite a Cîmpiei Deluroase din Zona Stepei Cîmpiei de Sud. Partea Cîmpiei de Sud prezintă o regiune de tranziție; colinele Codrilor se prelungesc spre sud și sud-est. Altitudinele scad, culmele lor devin mai largi, versanții mai puțin abrubți. Pe dealuri izolat s-au mai păstrat păduri, în care tot mai fregvent devine stejarul pufos. Relieful este deluros, slab feagmentat. Altitudinele scad în direcția sud și de sud-est de la 280m (maxim) pînă la 60m în văile rîurilor.

Platourile plane, terasele și luncile cu înclinația mai puțin de 20 ocupă 40% din teritoriu, pantele slab înclinate (2-60) – 35%. Lungimea medie a versanților depășește 1100m (tab. 2).

Rocile sedimentare pe care s-au format solurile sunt prezentate preponderent de luturi argiloase (67%). Fragmentar sunt răspîndite argile (10%), luturi nisipoase (9,5%), nisipuri lutoase (3,5%) și depozite recente deluviale și aluviale (10%). Luturile loessoide preponderent argiloase (cuaternare) formează straturi omogene grosiere, care acoperă rocile terțiare (argile, nisipuri fine, rareori calcare), depuse în meoțian și pliocen (tab. 3).

Pe versanți, acolo unde luturile loessoide sunt suportate de argile, se crează posibilitatea formării straturilor acvifere, care pot condiționa alunecări de teren sau apariția arealelor de soluri hidromorfe.

Condițiile climatice (tab. 1) ale teritoriului raionului pot fi caracterizate prin datele multianuale ale observațiilor stațiunilor și posturilor hidrometeorologice – Chișinău, Bălțata, Sîngera. Temperatura medie anuală constituie + 9,2 , temperatura lunii ianuarei -3,5-3,60, a lunii iulie +21,3 – +21,50; temperatura minimă absolută -29-320, maximă +390. Suma medie a temperaturilor eficiente (>100) constituie 3085 – 3140 , continuitatea perioadei fără înghețuri 179-182 zile. Foarte variabile sunt cantitățile precipitațiilor. Suma medie anuală a precipitațiilor constituie 421- (în perioada caldă – aprilie -noembrie – 324-344mm). Conform datelor recente, suma precipitațiilor alcătuiește 500,4 – , în perioada caldă- 348-325mm, evaporarea – 836-899mm.

În realitatea suma anuală a precipitațiilor poate varia de la 279mm (1896) pînă la 853mm (1912). Suma lunară a precipitațiiloe variază de la o (noembrie 1892) pînă la (iulie 1948).

Continuitatea precipitațiilor este mai mare în perioadele reci, intensivitatea lor este mai mare vara; cu cît continuitatea este mai mare, cu atît intensitatea precipitațiilor este mai mică. Ploile torențiale provoacă eroziunea solurilor. Ploile cu continuitate mare, în perioadele reci, cînd evaporația este redusă, formează rezervele de apă în sol, periodic regimul precolativ.

În timpurile preistorile teritoriul raionului prezenta o silvostepă specifică, xerofită. Predomina vegetația erboasă, reprezentată de păiuș, pănușiță, de diferite specii de negară cu amestec bogat de alte erburi (Postolache 1995). Caracterul silvostepic al teritoriului raionului a fost menționat de I.Paciovschi. Raionările geobotanice recente atribuie teritoriul raionului districtului pădurilor – gîrnețe cu stejar pufos (Andreev 1957), dumbrăvilor subaride cu stejar pufos /Geideman, 1986), pădurilor de stejar (Postolache 1995). Pe culmile unor dealuri și înălțimi izolate (Puhoi) au fost răspîndite (parțial sau mai păstrat) păduri de gorun, stejar comun și stejar pufos cu amestec de diferite specii de arbori (arțar, frasin, carpen, ulm,etc.) și arbuști (cărpiniță, porumbar, păducel etc.). Sub gorunișuri sau format soluri (tab. 4) cenușii (Krupenicov 1961), preponderent cenușii molice (0,2%), sub stejărișuri – cernoziomuri argilo-iluviale (6,1%), și levigate (11,3% ), sub gîrnețuri de stejar pufos – cernoziomuri levigate și tipice (0,4%). Predomină pe suprafața raionului cernoziomurile obișnuite (30%) și carbonatice (9,3%). Aproximativ 3% din teritoriu ocupă vertisolurile, cernoziomurile vertice și solonețizate (Ursu, 1980). Apele freatice, izvoarele de coaste pe alocuri condiționează formarea solurilor cernoziomoide, mocirlelor, uneori a alunecărilor de teren.

În văi și la poalele versanților, pe seama materialului erodat depe pante, se formează soluri deluviale, în luncile rîurilor, soluri aluviale, stratificate, deseori salinizate, areale de solonceacuri și solonețuri (Ursu, Holmețchi, 1960).

Raionul silvostepei xerofite reprezintă o regiune specifică de tranziție între zona Codrilor și Stepa Cîmpiei de Sud. Culmile dealurilor sunt o continuare a silvostepei periferiei Codrilor, terenurile cu altitudini mai joase și terasele rîurilor reprezintă stepa propriu-zisă. În genere, condițiile rainului sunt neomogene și diferite. Eficiența folosirii fondului funciar depinde de respectarea cerințelor agronomice antierozionale, de aplicare a lucrărilor de protejare a solurilor.

Destrămarea sistemelor regionale antierozionale în procesul privatizării s-a soldat cu reducerea eficienții folosirii resurselor de sol și activizarea proceselor degradaționale. Actualmente există imperativul consolidării terenurilor agricole, organizării lor antierozionale și implimentării măsurilor de protejare a solurilor. Pe terenurile consolidate vor fi implimentate și respectate asolamente adaptate la condițiile locale. O importanță mare are stoparea dehumificării solurilor prin administrarea deșeurilor organice.

Tabelul 1

Condițiile climatice ale Zonei stepei Cîmpiei de Sud

Tabelul 2

Parametrii reliefului ale Zonei stepei Cîmpiei de Sud

Tabelul 3

Rocile parientale (%) ale Zonei stepei Cîmpiei de Sud

Tabelul 4

Suprafețele solurilor din Zona stepei Cîmpiei de Sud

Aerul atmosferic

Sursele de poluare și calitatea aerului atmosferic

În decursul anului 2014 la evidența Inspectoratului ecologic Basarabeasca au fost 100 întreprinderi și agenți economici clasificați după gradul de toxicitate și a emisiilor în aerul atmosferic în categoria III – 92 întreprinderi, agenți economici, categoria II – 8 obiecte cu impact moderat asupra mediului (Depozitul de păstrare a pesticidelor SRL „Sadac-Agro” Sadaclia, Depoul de locomotive CFM, Depoul de vagoane nr 4 CFM, Depoul refrigeratoare nr 2 CFM, ÎM „Apa-Canal” Basarabeasca, SA”Doina” fabrica de vin). De la toate cele 10 întreprinderi a Căii Ferate din Moldova sunt colectate centralizat și depozitate de vagoane nr.2 toate acumulatoarele uzate, cauciucuri, uleiuri uzate, lichide folosite pentru automobile cu respectiva transportare a lor centralizată or. Chișinău. Alte deșeuri periculoase cum ar fi frigidere uzate, aparate cu aer condiționat, vopsea și solvenți practic nu sunt colectate și nu se duce evidența colectărilor și utilizarea lor de mai departe. La întreprinderile CFM timp de 4 ani sunt colectate lămpile iluminiscente utilizate în încăperi specializate pentru neutralizarea lor centralizată în perspectivă.

În teritoriul raionului sunt obiecte cu impact redus sau inert care generează poluări ale aerului atmosferic: 1 atelier mixt de fabricare a mobilei unde se duce evidența substanțelor toxice, 12 cabinete stomatologice și farmacii unde la fel se duce evidența medicamentelor cu termen expirat, deșeurilor care conțin mercur, folii de plumb de la filmele Roentgen, frizerii – 8, laboratoare foto – 1, magazine specializate în materiale de construcție – 10, spălătorii auto – 3. La toate obiectele enumerate se duce evidența primară a tuturor substanțelor toxice ce provoacă poluarea mediului care sunt prezentate în forma statistică anuală – 1 – deșeuri toxice

Surse potențialele de poluare a aerului atmosferic

Sursele staționare (fixe) de poluare

În sectorul agro-industrial al raionului sunt la evidență 80 întreprinderi dintre care 20 de stat, sunt 600 de surse de poluare, dintre care 395 sunt organizate și volumul emisiilor de poluanți în anul constituit total 117,640 t/an cu + 4,80 t/an diminuării cotei înregistrate de poluare față de cea din anul trecut 2013 –112,840 (tab.5). Majoararea volumului este dovedită de mărirea volumului folosit de carburanți la unitățile de autotransport în sectorul industrial, de producere , CFM și agricol.

Instalații pentru captare a emisiilor sunt 10, în general cicloanele de captare a rumegușului de lemn la secțiile de prelucrare a lemnului la întreprinderile CFM. Instalații de purificare a emisiilor la alte întreprinderi ce activează nu sunt.

În sectorul agrar poluarea aerului atmosferic se petrece practic în sezonul de colectare și prelucrare a produselor agricole, utilizării îngrășămintelor minerale și utilizarea pesticidelor, respectiv în anul 2014 au fost folosite aproximativ cu 900 tone de carburanți mai milt ca în perioada respectivă a anului 2013. În teritoriul raionului este numai 1 întreprindere (CNB „Tehnologie SRL”) care colectează, prelucrează, păstrează culturile cerealiere. În rest întreprinderi mari agro-industriale nu sunt. În total pe raion sunt 48 cazangerii dintre care cu gaze naturale 45 și 2 cazangerii la „biomasă”, cu volumul total de emisii de 30,240 t/an, respectiv cazangerii înregistrate la întreprinderile de stat: Depoul de vagoane frigorifere nr 2, Depoul de vagoane nr 4, Secția de întreținere a căii, Secția de alimentare cu energie electrică, Depoul de locomotive, Secția edificii civile, Trenul de montaj și construcții 740,Secția mașini cale ferată -130 Secția de semnalizare și telecomunicații – toate întreprinderi a CFM nodul feroviar Basarabeasca (de la sectorul privat emisiile de poluanți în atmosferă constituie 13500 t/an și 22064 t/an emisii de la agenții economici din sectorul public).

Tabelul 5

Masa de emisii a poluănților în aerului atmosferic de la sursele staționare, anul 2014

Surse mobile de poluare.

În decursul anului 2014 de către IE Basarabeasca nu s-au exercitat controale ecologice de testare ale mijloacelor de transport din cauza lipsei aparatelor: „gazo-analizator” și „fumomer” care au fost puse la rebus. În teritoriul raionului activează 4 SAC ( SAC din s.Bașcalia nu a activat în 2014) care în decursul anului au realizat 1100 tone combustibil cu cantitatea de poluanți emiși de sursele mobile 329,400 t/an. În decursul anului 2014 la evidența Poliției rutiere Basarabeasca total pe raion au fost 4880 unități de autotransport.

Stații de testare tehnică a autovehiculelor în raion nu sunt.

Foto 1. Poluarea aerului atmosferic de la sursele mobile

Tabelul 6

Analiza consumului de combustibili și a poluanțiilor emiși de sursele mobile, anul 2014

Măsuri de protecție a atmosferei

Testarea în ceea ce privește respectarea normativelor de degajare a noxelor în aerul atmosferic a tuturor mijloacelor de transport în teritoriu.

Trecerea tuturor cazangeriilor la arderea cu gaz natural.

Dotarea IE locale cu utilaje mai performante necesare pentru determinarea calității aerului .

Participarea inspectorilor ecologici la desfășurarea reviziei obligatorii a transportului auto.

Desfășurarea meselor rotunde cu agenții economici din teritoriu cu tematica privind îndeplinirea cerințelor la tehnologiile noi în vederea ameliorării calității aerului.

Elaborarea planurilor cît mai reușite de acțiune referitoare la ecologizarea populației privitor protecției factoilor de mediu.

Resursele acvatice

Aspecte generale privind apele de suprafață și subterane

În teritoriul raionului Basarabeasca curge rîul Cogâlnic care traversează 5 localități pe o distanță de și suprafața de , teren proprietatea de stat. La moment, în general, starea sanitaro-ecologică a albei rîului este satisfăcătoare, exclusiv pe o lungime de în teritoriul primăriei satului Abaclia unde mai sunt local stocări de deșeuri menagere și animaliere proaspăt acumulate în zona hidrografică a rîului cît și în albia lui. Cursul rîului Cogâlnic din teritoriul orașului Basarabeasca trece frontiera pe teritoriul Republicii Ucraina, pe parcursul anului 2014 probleme reciproce ce țin de protecția și poluarea rîului nu s-au înregistrat. În teritoriul primăriei comunei Iserlia pe o lungime de curge rîulețul Schinoasa care la fel trece în teritoriul Republicii Ucraina. Actualmente starea sanitară ecologică este satisfăcătoare și sub control.

În 10 localități ale raionului la evidență sunt 680 fîntîni de mină și 5 izvoare, dintre care la moment 3364 de fîntîni sunt amenajate în stare satisfăcătoare dintre care 295 de fîntîni funcționează și 158 au fost clorate în anul 2014, 20 fîntîni la moment din cauza secetelor din ultimii ani sunt nefuncționabile (secate). 3 izvoare din teritoriul raionului sunt amplasate de-a lungul traseului care sunt amenajate și supravegheate. În decursul anului 2014 APL a efectuat mai puține măsuri de construcție, curățire, amenajare și dezinfectare a surselor de apă potabilă-fîntîni de mină. La evidența APL și agenților economici actualmente sunt 52 sonde arteziene. Total exploatate la sfîrșitul anului sunt 45 sonde arteziene, cu destinație: apă potabilă – 39 sonde, pentru necesități agricole 1 (SRL”Sadac-Agro”), pentru menire menageră – 5, la finele anului 2013, 32 de sonde sunt autorizate. În teritoriu sunt 7 sonde arteziene neexploatate dintre care 7 în rezervă. În rest sonde tamponate, lichidate nu sunt.

ÎM „Apa-Canal” are la bilanță 2 sonde arteziene care practic nu sunt folosite de mulți ani și au indicație pentru tamponare, însă din lipsa finanselor lucrări de tamponare nu se petrec. SA „Doina” fabrica de vin, ÎS CRP Abaclia, primăria Sadaclia și ÎI RCP au cîte o sondă respectiv sunt 4 în total care nu sunt exploatate și se află în rezervă. Agenții economici ca SRL „Tura”, GȚ „B Gurin” au primit prescripții de pregătire a documentației pentru oformarea autorizației de gospodărire specială a apei în 2014. Primăriile Iordanovca – 1 sondă pînă la moment nu dispune de autorizație, primăria Iserlia – 2 sonde, în decursul anului 2010 s-au efectuat lucrări de reparație capitală a apeductulor,în luna decembrie anul 2011 apeductele noi construite în s.Iserlia și s.Ivanovca au fost date în expluatare. ÎS CRP Sadaclia – 2 sonde nu dispune de autorizație pentru că complexul de creștere a porcinilor nu activează din 1995.

În raion la evidență sunt 22 bazine acvatice pe o suprafață de cu oglinda apei de dintre care 14 sunt proprietate publică a UTA, 1 este în proprietate privată și 7 – proprietate publică a statului. La sfârșitul anului 2014 numai 5 sunt în folosință, inclusiv 1 – posesie specială, cu titlu de stat-7. Starea barajelor la 21 bazine acvatice este satisfăcătoare cît și starea zonelor de protecție. La moment 1 bazin acvatic este înnămolit, 18 bazine uscate.

La finele anului 2014 la evidență sunt 20 utilizatori primari de gospodărire a apelor. Conform datelor din raportul anual nr.1-gospodărirea apelor din 2014 total apă captată a constituit 850,03 mii m3 , 325 mii m3 din surse de suprafață (SRL”Sadac-Agro” pentru irigare), 528,03 mii m3 din surse subterane (tab.7). Apa utilizată total constituie 850,03 mii m3 , la care s-a dus evidența primară de folosire (fără apa folosită din fîntînile de mină), pentru necesități menagere s-a utilizat 417,05 mii m3 , în producere – 117,38 mii m3 , pentru irigare – 318,8 mii m3 . Evacuarea apelor uzate în total 518,88 mii m3 , cu epurare insuficientă – 424,5 mii m3 , fără epurare – 94,38 mii m3 . În apele uzate evacuate depășesc normativele poluanții de MS, NH4, CBO5, detergenți în analize efectuate în luna septembrie 2014..

Surse potențiale de poluare a resurselor acvatice

Din anul 2010 în satul Sadaclia se petrec lucrările de reconstrucție a traseului de canalizare cu ieșirea nouă în construcție de tip „Topaz – 150PF” cu capacitatea de /zi . La sfîrșitul anului 2014 nu au fost terminate. Aprovizionarea cu apă potabilă permanentă la moment sunt la primăria satelor Sadaclia, Abaclia, Bașcalia,Carabetovca, Iordanovca și com. Iserlia, cu întrerupere a or. Basarabeasca. În lunile mai- iunie pe teritoriul raionului a fost organizată și desfășurată acțiunea sub genericul „Rîu curat de la sat la sat”, „Apa izvorul vieții”,”Săptămîna apelor curate” în care s-au implicat activ toate UTA, agenți economici, organizații, instituții de învățămînt și populația. Pe raion s-a totalizat concursul cu aprecierea a 3 primării pentru organizarea și desfășurarea măsurilor. Primăria satului Abaclia a fost menționată pentru măsurile întreprinse la salubrizarea rîului Cogîlnic și zonei hidrografice de protecție. În lunile aprilie-mai în comun cu CR Basarabeasca, OAPL, IE Basarabeasca, CMP Basarabeasca, CRP Basarabeasca, mass-media locală s-a organizat și petrecut concursul raional „Cea mai verde, amenajată și salubră localitate”.

Tabelul 7

Indicii de gospodărire a apelor de utilizatorii primari în anul 2014 (date din raportul anual nr.1-gospodărirea apelor)

Programul „Satul Moldovenesc”,măsurile planificate pe 2014 s-au îndeplinit la 90 % din măsurile preconizate ce țin de îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă a populației și construcția sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate, de protecție a resurselor de apă din teritoriu.În anul 2013 pe raion a fost elaborată Strategia de dezvoltare durabilă pe anii 2013-2017, unde problemele de protecție a rsurselor naturale și în special resurselor acvatice s-a evidențiat un capitol separat.

Plata utilizatorilor de apă pentru deversările de poluanți în constituit 46104 lei, în 2013 calculată și achitată – 75010 lei. Plata pentru devărsări a poluanților cu apele pluviale pe 2014 va fi calculată ulterior după prezentarea informației de Serviciul de Stat „Hidrometeorologic”.

Anual se petrece monitorizarea apelor reziduale la deversări în rîul Cogâlnic de ÎM „Apa-Canal” or. Basarabeasca de către laboratorul analitic al AE Cahul – semestrial. Din raportul de încercări nr.48 efectuate pe 23.09.14 de către Centrul de Investigații Ecologice al AE Cahul: substanțe suspendate – 3,3 ori supra normă, CBO (consumul biochimic de oxigen) – e de 5,3 ori supra normă, oxiditatea – 3,0 ori, amoniu – 10,0 ori, nitriți – 4,0 ori, fosfați – 3,6 ori., rezidiu uscat de 1,2 ori.( copia se anexă )

În raionul Basarabeasca în prezent sunt 11 agenți și unități industriale ca surse potențiale de poluare a resurselor acvatice. În teritoriu activează 2 întreprinderi de prelucrare a strugurilor și producerea vinurilor (SA „Doina”, SRL Basarabia„LWin Invest” care au activat în decursul anului). „Doina” prin sistema centralizată de canalizare apele uzate sunt acumulate în 2 cecuri-acumulatoare pe teritoriul SEB care la moment nu funcționează, în perioada caldă a anului are loc evaporarea masei lichide iar sedimentul este transportat la poligonul specializat autorizat al întreprinderii.

În or. Basarabeasca activează ÎM „Apă-Canal” la bilanța căreia se află SEB,construită în anul 1958, la care prin sistema centralizată de canalizare orășănească cu ajutorul a 5 stații de pompare a apelor uzate nimeresc apele reziduale, uzate, pluviale de canalizare și de scurgere. Epurarea biologică practic nu se petrece și respeectiv se petrece numai epurarea mecanică. Din luna august 2013 s-au început lucrările de reparație capitală a SEB și stațiilor de pompare a apelor reziduale, proiect finansat din FEN în sumă de 2,2 mln lei. În rest satul Bașcalia este canalizat parțial și dispune de SEB locală dată în exploatare în ianuarie 2009,dar din lipsa volumului necesar de ape reziduale stația nu funcționează,avizul pozitiv al EES eliberat de IES. Aceiași situație este și în satul Sadaclia unde există sistema de canalizare parțială și la moment este terminată construcția SEB, proiectul de construcție a Azilului pentru bătrîni cu anexarea obiectelor cultural-sociale și în perspectivă a sectorului particular, în decursul anului 2014 nu afost dată în expluatare.. În restul localităților sistemele de canalizare nu există, obiecte cultural-sociale sunt organizate în haznalele impermiabile cu transportarea apelor folosite a ÎM”Apa-canal” or. Basarabeasca. Primăriile s.Sadaclia,Iordanovca,Carabetovca și Abaclia au elaborate proiectele de construcții a sistemelor centralizate de canalizare cu stațiile de epurare locale. În luna octombrie sunt înregistrați pentru finansare pe anul 2015. O problemă deosebită prezintă sectorul privat care în majoritatea cazurilor folosesc WC-closete neimpermiabile la fel și haznale neimpermiabile care servesc ca surse potențilale de poluare a apelor de supatfață,subterane și freatice..

Starea ecologică la complexele animaliere din teritoriu prezintă numai ferma de bovine GȚ „B Gurin” ferma de bovine cu 30 capete cu acumulatorul betonat. În rest sunt 6 agenți economici (ÎSCRP „Abaclia”, SRL”Tura”, SRL”Lux-SP”,ÎI”Vela Luțic” și SRL”Avivasnic”, GȚ”Avicola–Efrim”) care practică creșterea păsărilor pentru reproducere și carne. În tehnologia de producere scurgeri și stocări de ape uzate nu sunt, apa e folosită numai pentru adăpat. Deșeurile animaliere sunt transportate direct în terenurile agricole ca îngrășămînt organic.

În teritoriul raionului depozite petroliere nu sunt, la evidență sunt 4 SAC (SA „Tirex Petrol”-1, ÎS „Petrom Moldova”-1, SRL „Fortress”-1, SRL „Valeschim”- 1,care în 2014 nu a activitat și conform autorizațiilor pentru emisii a poluanților, toate cu avizul expertizei ecologice de stat. Apele meteorice de pe teritoriile SAC sunt acumulate în haznalele impermiabile de unde sunt transportate locale pentru tratare. În teritoriu la evidență sunt 14 depozite de deșeuri menagere în 10 localități dintre care 6 sunt amplasate în zona hidrografică a rîului Cogâlnic. La moment 4 din cele 6 sunt autorizate cu digurile de protecție amenajate și practic fără impact asupra apelor din rîul Cogîlnic.

Monitoringul apelor reziduale

Devărsări accidentale și poluări a solului cu ape uzate în decursul anului nu s-au înregistrat. La SA ”Doina” fabrica de vin, SEB cu capacitate de diurnă construită în anul 1985 la moment este deteriorată și nu funcționează din 1989, necesită reparație capitală. or.Basarabeasca a ÎM”Apa – canal”în dcursul anului 2014 s-au efectuat investigații de laborator de către Laboratorul analitic al AE Cahul Rezultatle analizelor de laborator efectuate la 23.09.14 în apele uzate la ieșire în r.Cogîlnic nu corespund normativelor în vigoare la următorii ingredienți: oxiditatea (CCO-Cr) de 3,0 ori, CBO de 5,3 ori, substanțe suspendate de 3,3 ori, amoniu de 10,0 ori, nitriți de 4,0 ori, fosfați de 3,6 ori, rezidiu uscat de 1,2 ori.

Măsuri de protecție a resurselor de apă

Pentru prevenirea și diminuarea poluării resurselor acvatice din raion sunt necesare următoarele măsuri de protecție:

Curățirea albiilor, malurilor și fîșiei de protecție a pîraelor și rîulețelor din intravilanul și extravilanul localităților;

Lichidarea gunoiștilor neautorizate din zona aferentă a cursurilor de apă;

Plantarea arborilor și arbuștilor în fîșia raverană;

Curățirea și amenajarea fîntînilor, izvoarelor și cișmelelor;

Instituirea și respectarea zonelor de protecție a surselor de apă.

Resursele funciare și protecția solurilor

Starea actuală a resurselor funciare si caracteristica comparativa a calitatii lor.

Suprafața totală a raionului este de , inclusiv terenuri arabile folosite în agricultură , sub plantații multianuale – inclusiv sub livezi , vii- . Terenurile sub pășuni constituie , fînețe – 81,9 ha. Sub plantații forestiere în total , sub fîșii forestiere de protecții și arbuști – 604,69 ha. Terenuri acoperite cu apă , terenuri înmlăștinite-mlaștini – , terenuri sub drumuri, străzi și pieți , sub construcții și curți și alte terenuri-, rîpi și alunecări de teren-196,71ha.

În fiecare localitate în cadrul primăriilor sunt scheme și hărți de organizare a terenurilor agricole cît și altor terenuri. Repartizarea terenurilor în scopuri neagricole în anul 2014 nu s-a efectuat. Decopertarea și folosirea stratului de sol fertil conform datelor din registrul cadastral raional au fost efectuate lucrări în primăriile Basarabeasca, Abaclia de pe o suprafață de total în volum de 0,050mii m3 ciornoziom pentru amenajarea terenurilor intravelane. Cazuri de amestec cu roca mamă a stratului de sol fertil nu au fost înregistrate. Folosirea nu după destinație a terenurilor agricole, inclusiv ocuparea ilicită a terenurilor nu au fost depistate.

Starea reală a resurselor de sol la moment în teritoriul raionului este nesatisfăcătoare nivelul de degradare pe anul 2014 constituie 10 %, anual progresează procesele de eroziune (eoliană, hidrică, salinizări și tasări a terenurilor). Suprafața terenurilor erodate a alcătuit 9964 ha sau 33,8 %, din care slab erodate – 5533 ha sau 55,5%, moderta erodate 2930 ha sau 29,4% și puternic erodate 1501 ha sau 15,1%. Comparativ cu anii trecuți alunecări de teren noi nu au fost înregistrate, suprafața alunecărilor vechi stabile e de 79 ha, suprafața rîpilor 117,8 ha (tab 8). În decursul anului 2014 cazuri de ardere a miriștii și a resturilor vegetale au fost înregistrate în terenurile a agenților economici din agricultură. Au fost eșiri în teren, 1 caz de ardere a învelișului vegetal uscat pe terenuri proprietate publică a prim.s.Abaclia, materialele au fost prezentate la poliție pentru cercetare, dar vinoații nu au fost stabiliți.

Tabelul 8

Suprafața terenurilor deteriorate și erodate

în raionul Basarabeasca, ha (starea 01.01.2015)

Starea ecologică a pășunilor la moment e nesatisfăcătoare, suprafața lor în raport cu șeptelul de animale anual scade, șeptelul de animale depășește de 0,3 ori, la 40% din suprafața de pășuni sunt degradate, timp îndelungat nu sunt îmbunătățite, se micșorează suprafețele de fînețe și erburi.

Terenuri irigate au fost pe o suprafață de „Sadac-Agro”s. Sadaclia, unde în 2014 pe o suprafață de s-au folosit rețele de irigare cu metoda de picurare, iar terenui de zarzavaturi irigate cu sisteme combinat de irigare. Asanarea terenului în raion de mulți ani nu se petrece. Măsuri și lucrări de protecție a solului cu investiții capitale la nivel de proprietar, agent economic, raion timp de mai mulți ani nu sunt planificate și nici nu se petrec. Terenuri pentru crearea zonelor riverane de protecție a rîurilor și bazinelor acvatice în raion nu s-au repartizat oficial în decursul anului 2014. În anul 2014 cazuri de prelucrare a fîșiilor riverane de protecție nu au fost depistate. În decursul acțiunii „Rîu curat de la sat la sat” în teritoriul primăriei Abaclia s-au efectuat lucrări de curățire pe o suprafață de de-a lungul rîului Cogîlnic cu încărcarea și transportarea a 10 t a diferitor deșeuri stocate în decursul anului în terenurile aferente.

Factorii și sursele de degradare și poluare a solurilor

Folosirea incorectă a terenurilor agricole este o problemă pentru raionul Basarabeasca. Terenurile agricole sunt folosite incorect, și ca urmare degradează deoarece nu se respectă măsurile agrotehnice. Majorittea gospodăriilor agricole sunt amplasate pe pante cu înclinație mare. În multe cazuri aceste terenuri se prelucrează de-a lungul pantelor, ceea ce duce la spălarea strtului de sol fertil.

Totodată, din circuitul prelucrării intensive nu se exclud terenurile situate pe versanți cu înclinația mai mare de 10 grade. Există pericolul că timp de 4-5 ani o parte considerabilă a terenurilor vor fi comlet degradate și scoase din circuitul agricol.

Factorii ce contribuie la înrăutățirea stării ecologice a resurselor funciare în raionul Basarabeasca sunt:

Nerespectarea cerințelor agrotehnice de pe versanți (direcția lucrării și.a.) ce duc la eroziunea solurilor;

Dehumificarea și degradarea chimică. Întroducerea în cantități foarte mici a îngrășămintelor organice și minerale. Îngrășămintele organice, față de alți ani se depozitează de către gospodari și sunt folosite ca îngrășăminte, dar acestea sunt în cantități foarte mici, față de norma cuvenită 12 tone la hectar;

Sărăcirea terenurilor are loc și datorită faptului că nu se respectă asolamentele sau rotația culturilor agricole;

Factorii degradării pășunelor din localitate sunt:

– Pășunatul haotic și nedirijat, care duce la scădera gradului de biodiversitate și apariția ierburilor necomestibile pentru animale;

– Pășunatul pe timp umed, care duce la tasarea solului și formarea de goluri în covorul vegetal, pierderea apei din precipitații și declanșarea eroziunii;

– Nerespectarea regimului de pășunat;

– Cositul în perioada înflorii, care face dificilă repartiția semințelor la ierburile tîrzii, cauza fiind scăderea treptată a productivității;

– Nu se efectuează lucrări de amenajare și îngrijire a pajiștelor, măsuri de combatere a eroziunii;

– Neconștientizarea populației în materie de pășunat.

În afară de factorii enumerați la degradarea resurselor funciare duc și procesele de poluare:

-Folosirea fertilizanților minerali și pesticidelor, poluarea solurilor din raza fostelor depozite de pesticide și fertilizanți;

-Deșeurile petroliere;

-Metalele grele (Cu) din preparatele de combatere a vătămătorilor și maladiilor plantelor; gunoiștilor cu deșeuri neautorizate ș.a.

Folosirea pesticidelor, îngrășămintelor minerale și organice,

deșeuri și reziduri toxice

La sfârșitul anului 2014 suprafața rampelor de depozitare a deșeurilor solide constituie în componența a 14 gunoiști, în decursul anului rampe noi în teritoriul raionului nu au fost construite. Practic toate cele 14 depozite funcționeză în baza dciziilor Consiliilor Local și numai depozitul nr.1 din s.Bașcalia, construită după proiect în anul 2007 dispun de avizul pozitiv al EES. În anul 2008 din FEN a fost finanțat proiectul de amnajare a DDMS din or.Basarabasca unde s-a amenajat și acoperit drumul de acces, s-au transportat dșeuril stocat în afara depozitului. În anii 2011-2012 s-a implimntat proiectul de gestionare a deșeurilor finansat din FISM prin ÎM Direcția locativ – comunală cu procurarea 1 mașini multifuncționale, 160 de tambroane, 30 plase pentru colectarea masei plastice, construcția și amenajarea a 35 de terene speciale. În luna noembrie 2013 raionul Basarabeasca a fost inclus în Strategia Regională Manangmentul deșeurilor solide ( Basarabeasca, Leova și Cimișlia ), cu selectarea unui teren de perspectivă în suprafață de , acumulatoarele existente de la fostul complex animalier s.Sadaclia. Proiect finansat din Fondul Mondial și executat de firma din Olanda.

În cadrul bilunarelor de salubrizare în decursul anului s-au depistat 57 de gunoiști neautorizate, la sfîrșitul anului au fost lichidate 47, recultivate 2 cu suprafața de . Terenuri salubrizate în special terenuri proprietate publică a primăriilor,spații verzi, de-a lungul rîurilor și zonelor riverane, fîșii forestiere de protcție. În total s-au evacuat 640 tone de deșeuri solide din locurile neautorizate . S-au întocmit 10 de acte de control, 24 procese-verbale cu privire la contravenție, suma amenzilor aplicate de 16800 lei și achitate 7300 lei Prejudicii nu au fost îănaintate.Cu APL s-a conlucrat satisfăcător, pe raion în baza Deciziei CRBasarabreasca s-a organizat și petrecut bilunarul „Ce-a mai verde amenajată și salubră localitate”.La totalizare au participat toți primarii cu vizita în toate localitățile, cu schimb de măsuri și activități.Toate măsurile au fost în vizorul masmedia locale

Cantitatea deșeurilor menagere solide depozitate la 01.01.2014 constituie 809 mii tone, cu 10 mii tone formate în perioada de raport. De la creșterea animalelor și păsărilor s-au colectat 500 tone , utilizate 400 tone, existente la sfîrșitul anului 2014 – 100 tone, păstrate în terenurile producătorilor, deșeuri fitotehnice colectate 200 tone și utilizate 200 tone, deșeuri materia secundară a metalurgiei colectat 200 tone, utilizate transportate la prelucrare 200 tone în general metalalomul de la întreprinderile Căii Ferate din Moldova.

Utilizarea produselor de uz fitosanitar în agricultură în teritoriul raionului este practicată de 12 agenți economici din agricultură. .Firme care comercializează produse de uz fitosanitar, magazine agricole specializate în teritoriul raionului nu sunt înregistrate. Deșeurile de masă plastică și poletilenă în teritoriu raionului sunt colectate în teritoriul or.Basarabeasca de ÎM Direcția locativ comunală și la moment păstrate temporar la baza de producție pînă la transportare pentru reciclare.Ciuburile de sticlă în volum de 1,0 tonă au fost transportate al fabrica de sticlă or.Chișinău.

.

Întreprinderi cu depozitarea deșeurilor industriale periculoase în teritoriu nu sunt Deșeurile de pesticide inutilizabile lichide în cantitate de 5 tone de la depozitul SRL” Sadac-Agro” din s. Sadaclia au fost transportate pentru neutralizare în cadrul proictului europian în Polonia.

Cazuri de poluare masivă a solurilor cu deșeuri inclusiv periculoase în decursul anului 2014 nu au fost depistate.

Măsuri de protecție a solurilor

Problemele prioritare pe anul 2014 privind protecția solurilor sunt:

-Excluderea din circuitul agricol a terenurilor situate pe versanții cu înclinare mai mare de 10 grade, folosindu-le ca pășuni, fânețe;

-Întroducerea normelor cuvenite de îngrășăminte minerale și organice pe terenuri erodate și degradate;

-Terenurile degradate pe care nu se pot cultiva culturi de transmis gospodăriei silvice pentru împădurire;

-Monitorizarea procesului de reambalare, transportarea și depozitarea pesticidelor inuntilizabile și interzise;

-Valorificarea terenurilor de producție și menajere;

-Înăsprirea cerințelor față de agențiii economici în vederea respectării legislației ecologice.

Biodiversitatea, particularitățile protecției

În teritoriul raionului Basarabeasca total sunt suprafețe împădurite inclusiv în FFS OS Basarabeasca dintre care toate păduri masive La evidența primăriilor sunt total, inclusiv păduri masive , FFP și de FFP a drumurrilor, Minisrerul Transportului (tab.9).

Gradul de împădurire a raionului în total constituie 13,1%, inclusiv 9,8% cu păduri masive, 1,5% cu FFP și 1,8% cu spații verzi.

Tabelul 9

Repartizarea suprafețelor

împădurite pe deținători anul 2014

În anul 2014 în teritoriul raionului s-au plantat pădure în terenurile degradate transmise de prim.Abaclia OS Basarabeasca..

Regenerarea naturală s-a petrecut în terenurile după tăieri de regenerare pe o suprafață de totală, dintre care în FFS, în primăriei s.Sadaclia. În perioada de toamnă 2014 s-au sădit în OS Basarabeasca 200000 puieți, lucrări de complectare și reparații pe suprafața de , în spațiile verzi ale primăriilor 800 arbori, ÎS „Drumurile”sectorul Basarabeasca – 400 bucăți arbori de nuc comun și negru, de-a lungul traseului Basarabeasca-Comrat., la organizațiile ÎS CFM – 100 arbori, în terenurile de spații verzi..

S-au efectuat tăieri de produse principale (regenerare și conservare naturală) pe o suprafață de . Alte tăieri în teritoriu nu s-au petrecut.

Comparativ cu gradul scăzut de împădurire a raionului respectiv și fondul cinegetic actual este scăzut. Suprafața totală a terenurillor de vînătoare de transmise în arendă de primăriile localităților raională, inclusiv : terenuri ale FFS – , terenuri agricole – și terenuri a fondului apelor – . Alți deținători nu sunt.

Tabelul 10

Evidența faunei cinegetice pe anul 2014

raionul Basarabeasca

Evidența s-a petrecut:

* Fondul silvic

** Terenurile agricole

*** Bazinele de apă

**** Fondul silvic și terenurile agricole

În luna iulie 2014 în teritoriul raionului de către SVP Basarabeasca s-au adus 250 pui de fazan importați din Ungaria, care au fost întreținuți 30 zile și apoi eliberați în teren cu suprafața de FS, terenuri agricole și fondul apelor pentru populație.Îu ultimii ani în teritoriul nu s-au observat pupulații de mistreți, lupi decît în prioada de migrare a lor.

Arii naturale protejate de Stat în teritoriul raionului nu sunt.

Măsurile de protecție a biodiversității

Pentru îmbunătățirea florii și faunei sunt necesare următoarele măsuri:

Combaterea braconajului și tăierilor ilicite a arborilor;

Combaterea terestră și aeriană a vătămătorilor fondului silvic;

Tăieri planificate de igienă;

Sădiri permanente a arborilor.

CONCLUZII

Pe baza sintezei bibliografice și cercetărilor efectuate pot fi formulate următoarele concluzii:

1. Conform raionării ecopedologice raionul Basarabeasca este amplasat în raionul 11 ecopedologic al solurilor obișnuite, carbonatice și levigate ale Stepei Cîmpiei de Sud.

2.Volumul total al emisiilșor în atmosferă în perimetrul raionului Basarabeasca în anul constituit total 117,640 t/an cu 4,80 t/an mai mult față de anul 2013 (112,840 t)

3. Poluarea resurselor acvatice este o problemă majoră din cauza stării deplorabile de apeduct și canalizare, eficacitatea scăzută a unor stații de epurare și neautorizarea ginoiștelor. Conform indicilor de gospodărire în anul 2014 apa captată a constituit 850,03 mii m3 din care 325 mii m3 din surse de suprafață (SRL”Sadac-Agro” pentru irigare), 528,03 mii m3 din surse subterane.

4.Degradarea resurselor funciare în raion este cauzată de factori naturali și antropici. ). Suprafața terenurilor erodate a alcătuit 9964 ha sau 33,8 %, din care slab erodate – 5533ha sau 55,5%, moderta erodate 2930 ha sau 29,4% și puternic erodate 1501 ha sau 15,1%. Comparativ cu anii trecuți alunecări de teren noi nu au fost înregistrate, suprafața alunecărilor vechi stabile e de 79 ha, suprafața rîpilor 117,8 ha.

5. Gradul de împădurire a raionului în total constituie 13,1%, inclusiv 9,8% cu păduri masive, 1,5% cu FFP și 1,8% cu spații verzi.

RECOMANDĂRI

Pentru micșorarea gradului de poluare a aerului atmosferic în raionul Basarabeasca se recomandă modernizarea utilajului și trecerea cazangeriilor la folosirea gazului natural; scoaterea din trafic a autobuzelor și microbuzelor uzate la transportarea pasagerilor; reânoirea instalațiilor de captare a substanților nocive.

Reducerea poluării resurselor acvatice din raion poate fi realizată prin modernizarea utilajelor la întreprinderile prelucrătoare și a stațiilor de purificare a apelor uzate; amenajarea sanitaro-igienică și ecologică a fântânilor și izvoarelor.

Diminuarea degradării și poluării resurselor funciare care pe teritoriul raionului poate fi efectuată prin înf înființarea plantațiilor multianuale pe terenuri cu înclinații mari; înăsprirea cerințelor față de agenții economici în vederea respectării legislației ecologice.

Ameliorarea situației în ecosistemele fondului silvic, menținerea echilibrului ecologic la nivel înalt pe teritoriul raionului Basarabeasca poate fi realizată prin îmbunătățirea și majorarea genofondului de lpante, animale și păsări: majorarea permanentă a suprafețelor fondului silvic; reglementarea vânatului și colectării plantelor; măsuri de protecție a monumentelor și a ariilor protejate de Stat.

BIBLIOGRAFIA

ANDRIUCĂ Valentina. Situația ecologică și calitatea apei potabile în localitățile rurale. Studiu de caz în Podișul Codrilor. În: Evoluția demografică și politica securității demografice. Chișinău: ASEM, 2010. p. 181-187

BEGU A. Problemele actuale ale protecției mediului înconjurător. Mediul Ambiant. Ediție specială, Chișinău, 2005.

BEGU A. Starea ariilor naturale protejate de Stat în bazinul rîului Prut. Mediul ambiant, nr.5, Chișinău, 2006.

BUBURUZ D. Monitoringul emisiei de CO2 în atmosferă. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2002.

CERBARI V. Monitoringul calității solurilor republicii Moldova. Chișinău, 2010. 475p.

Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010, Chișinău, 2010 (versiune electronică).

DONEA V., DEDIU I. Ecologie si protectia mediului. Chisinau, 2002.208 p.

Eroziunea solului. Chișinău, 2004. 473 p.

Darea de seamă a Inspectoratului Ecologic Anenii Noi, an. 2010, 2011.

IFTODI M., ȚUGUI T. Impactul deșeurilor. Mediul Ambiant, nr. 1, Chișinău, 2003.

IFTODI M., GUVIR Tamara. Prevenirea poluării mediului de către deșeurile de producție și menajere. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2006.

JUC L. și a. Unele aspecte ale poluării solurilor cu pesticide organoclorurate. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2007.

MIHAILESCU C., GÎLCĂ G. Starea actuală a monitoringului și calitatea resurselor acvatice în Republica Moldova. Mediul Ambiant, nr.19, Ediție specială, Chișinău, 2003.

POSTOLACHE Gh. Vegetația Republicii Moldova, Chișinău, 1995.- 339 p.

Programul Național complex de sporire a fertilității solului în 2001-2020, Chișinău, 2004.- 193 p.

Primul raport național cu privire la diversitatea biologică. Chișinău, 2006.- 67 p.

Starea mediului în Republica Moldova în anul 2005. Raport Național, Chișinău, 2006. 115 p.

Strategia națională pentru dezvoltare durabilă. Moldova XXI. Chișinău, 2000.- 127 p.

STRATAN N. Problemele de protecție a mediului ambiant. Mediul Ambiant, Chișinău, 2002.

TĂRÎȚĂ A., MÎNDRU M., COJOCARU A. Stratul de ozon și protecția lui. Mediul Ambiant, nr 5, Chișinău, 2004.

TĂRÎȚĂ A. Cercetări ecopedologice privind degradarea resurselor de sol și estimarea efectului de deșertificare. Mediul Ambiant, Ediție specială, Chișinău, 2005.

ȚAPIȘ, V. Protecția și utilizarea resurselor acvatice. In: Anuarul IES-2009 „Protecția mediului în Republica Moldova”. Chișinău: „A.V.i.T. Publ” SRL, 2010. p. 79-96.

ȚUGUI T. Managementul deșeurilor menajere solide în Republica Moldova. Mediul Ambiant, nr.3, Chișinău, 2004.

URSU A. Solurile Moldovei. Știința 2011. 323 p.

UNGUREANU V., CERBARI V., GHERMAN E. Practici agricole prietenoase mediului. Îndrumar, Chișinău, 2006.-93 p.

26. URSU A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale de

utilizare și protejare a solurilor. Chișinău, 2006.- 232 p.

ANEXE

Anexa 1

Starea fîntînilor de mină și izvoarelor r-ul Basarabeasca 2014

Anexa 2

Informația privind starea râurilor, râulețelor, IE Basarabeasca 2014

Anexa 3

Eficiența instalațiilor de epurare a apelor uzate în 2014

CBO consum biochimic : în amonte – 18 în aval – 16

Substanțe suspendate : în amonte – 41 în aval – 45

Anexă :Raport de încercări nr.48 din 23.09.2014. Centrul investigații ecologice al Agenției Ecologice Cahul. Copia se anexă

Anexa 4

Starea ecologică la complexele animaliere din zona de inspectare a IE..Basarabeasca anul 2014

Anexa.8

Măsuri de protecție a resurselor de apă realizate în 2014

BIBLIOGRAFIA

ANDRIUCĂ Valentina. Situația ecologică și calitatea apei potabile în localitățile rurale. Studiu de caz în Podișul Codrilor. În: Evoluția demografică și politica securității demografice. Chișinău: ASEM, 2010. p. 181-187

BEGU A. Problemele actuale ale protecției mediului înconjurător. Mediul Ambiant. Ediție specială, Chișinău, 2005.

BEGU A. Starea ariilor naturale protejate de Stat în bazinul rîului Prut. Mediul ambiant, nr.5, Chișinău, 2006.

BUBURUZ D. Monitoringul emisiei de CO2 în atmosferă. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2002.

CERBARI V. Monitoringul calității solurilor republicii Moldova. Chișinău, 2010. 475p.

Cadastrul funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010, Chișinău, 2010 (versiune electronică).

DONEA V., DEDIU I. Ecologie si protectia mediului. Chisinau, 2002.208 p.

Eroziunea solului. Chișinău, 2004. 473 p.

Darea de seamă a Inspectoratului Ecologic Anenii Noi, an. 2010, 2011.

IFTODI M., ȚUGUI T. Impactul deșeurilor. Mediul Ambiant, nr. 1, Chișinău, 2003.

IFTODI M., GUVIR Tamara. Prevenirea poluării mediului de către deșeurile de producție și menajere. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2006.

JUC L. și a. Unele aspecte ale poluării solurilor cu pesticide organoclorurate. Mediul Ambiant, nr.1, Chișinău, 2007.

MIHAILESCU C., GÎLCĂ G. Starea actuală a monitoringului și calitatea resurselor acvatice în Republica Moldova. Mediul Ambiant, nr.19, Ediție specială, Chișinău, 2003.

POSTOLACHE Gh. Vegetația Republicii Moldova, Chișinău, 1995.- 339 p.

Programul Național complex de sporire a fertilității solului în 2001-2020, Chișinău, 2004.- 193 p.

Primul raport național cu privire la diversitatea biologică. Chișinău, 2006.- 67 p.

Starea mediului în Republica Moldova în anul 2005. Raport Național, Chișinău, 2006. 115 p.

Strategia națională pentru dezvoltare durabilă. Moldova XXI. Chișinău, 2000.- 127 p.

STRATAN N. Problemele de protecție a mediului ambiant. Mediul Ambiant, Chișinău, 2002.

TĂRÎȚĂ A., MÎNDRU M., COJOCARU A. Stratul de ozon și protecția lui. Mediul Ambiant, nr 5, Chișinău, 2004.

TĂRÎȚĂ A. Cercetări ecopedologice privind degradarea resurselor de sol și estimarea efectului de deșertificare. Mediul Ambiant, Ediție specială, Chișinău, 2005.

ȚAPIȘ, V. Protecția și utilizarea resurselor acvatice. In: Anuarul IES-2009 „Protecția mediului în Republica Moldova”. Chișinău: „A.V.i.T. Publ” SRL, 2010. p. 79-96.

ȚUGUI T. Managementul deșeurilor menajere solide în Republica Moldova. Mediul Ambiant, nr.3, Chișinău, 2004.

URSU A. Solurile Moldovei. Știința 2011. 323 p.

UNGUREANU V., CERBARI V., GHERMAN E. Practici agricole prietenoase mediului. Îndrumar, Chișinău, 2006.-93 p.

26. URSU A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale de

utilizare și protejare a solurilor. Chișinău, 2006.- 232 p.