Caracterele juridice ale contractului matrimonial 69 [602963]

Caracterele juridice ale contractului matrimonial 69

CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI MATRIMONIAL

N.Trofimov, master în drept, O. Lungu
Universitatea Tehnic ă a Moldovei

Contractul matrimonial reprezint ă una
dintre modalit ățile de reglare civilizat ă a relațiilor
patrimoniale dintre so ți în timpul c ăsătoriei ori în
caz de divor ț, în special în condi țiile creșterii
numărului de litigii legate de ap ărarea dreptului de
proprietate în cadrul rela țiilor de familie. Aceast ă
instituție juridică servește drept mecanism folosit de
majoritatea țărilor lumii în scopul m ărginirii
consecințelor negative a fenomenului divor țului.
Cu toate c ă se consider ă că încheierea
contractului matrimonial este necesar ă unui num ăr
mic de persoane, a c ăror venit dep ășește cu mult
nivelul mediu de cî știg pe teritoriul republicii
noastre, totu și el prezint ă interes pentru popula ție.
Astfel, experien ța ultimilor ani ne demonstreaz ă că
numărul persoanelor cu cî știg mediu, care încheie
contractul matrimonial, este în cre ștere. Acest ă
tendință se explic ă prin faptul, c ă persoanele doresc
să se protejeze, dac ă nu din punct de vedere moral,
atunci cel pu țin din cel patrimonial, în cazul unei
căsătorii nereu șite.
Conform art. 27 Codului familiei al
Republicii Moldova: „Contractul matrimonial este
convenția încheiat ă benevol între persoanele care
doresc să se căsătorească sau între so ți, în care se
determină drepturile și obligațiile patrimoniale ale
acestora în timpul c ăsătoriei și/sau în caz de divor ț”.
Această definție legală pune accent pe
anumite caractere juridice ale contractului
matrimonial, care, incontestabil, subliniaz ă esența
contractului respectiv, îns ă nu dezvăluie pe deplin
natura juridic ă a acestuia.
Petru o cunoa ștere mai p ătrunzătoare a
miezului contractului matrimonial propunem
evidențierea și analiza tuturor caracterelor juridice
ale contractului în cauz ă.
Potrivit opiniei savan ților de specialitate,
contractului matrimonial îi sunt specifice
următoarele caractere juridice:
1. Contractul matrimonial est un act
bilateral special .
Caracterul bilateral al conven ției determin ă
exprimarea voin ței – a consim țămîntui – de c ătre
ambele p ărți contractante. În contractul bilateral o
parte își asumă o obliga ție datorit ă faptului c ă și
cealaltă parte își asumă o anumit ă obligați, de aceia,
dependen ța prestațiilor este evident ă. În ce prive ște contractul matrimonial, acesta
este un contract bilateral special, deoarece p ărțile ce
încheie contract sunt strict stabilite de lege, acestea pot fi doar so ții sau viitorii so ți.
2. Contractul matrimonial este un act
sinalagmatic deoarece se încheie între dou ă
persoane, în cazul dat, între so ț și soție sau viitori
soți, dînd na ștere la drepturi și obligații în sarcina
ambelor p ărți.
În opinia unor autori, contractul
matrimonial nu este unul sinalagmatic, deoarece
„contractele sinalagmatice se caracterizeaz ă prin
reciprocitatea obliga țiilor ce revin p ărților, precum
ș
i prin interdependen ța obliga țiilor reciproce.
Aceste caracteristici juridi ce specifice contractului
sinalagmatic îi lipsesc contractului matrimonial, prin care, de fapt, se determin ă regimul
matrimonial al bunurilor so ților și nu se stabilesc
drepturile și obligațiile părților, adic ă obligația
fiecăreia dintre p ărți nu este corelativ ă obligației
celeilalte ” [8, p. 81; 14, p. 76].
Conform altor opinii, contractul
matrimonial nu creeaz ă simple raporturi juridice, ci
un anumit statut, regim matrimonial, reprezintînd convenția cu voca ția de a reglementa întreaga via ță
patrimonial ă a soților, nu doar un anumit raport
concret [17, p. 211].
Totuși, dacă analizăm defini ția legală a
contractului matrimonial, observ ăm că legiuitorul
stabilește că prin contractul dat p ărțile „determină
drepturile și obligațiile patrimoniale în timpul
căsătoriei și/sau în cazul desfacerii acesteia ". De
asemenea, rei ș
ind din dispozi țiile al. 4 art. 29 Codul
familiei al Republicii Moldova, conform c ăruia
„soții sunt în drept s ă determine în contractul
matrimonial drepturile și obliga țiile privind
întreținerea reciproc ă și modul de participare a
fiecăruia la veniturile ob ținute de fiecare dintre ei și
la cheltuielile comune, bun urile ce vor fi transmise
fiecăruia dintre so ți în caz de partaj, precum și să
stabileasc ă alte clauze patrimoniale, inclusiv
sancțiuni patrimoniale pentru so țul culpabil de
desfacerea c ăsătoriei ", observăm, că prin încheierea
contractului matrimonial so ții pot determina
drepturile și obligațiile de între ținere reciprocă și
modul de participare la cheltuielile comune. Deci, drepturile și obligațile reciproce care î și au izvorul

70 Caracterele juridice ale contractului matrimonial

în actul juridic al c ăsătoriei și în contract
matrimonial, poart ă caracter sinalagmatic, deoarece
nu putem admite teza c ă toate sarcinile c ăsniciei vor
fi suportate doar de c ătre unul din so ți.
Chiar dac ă în literatura juridic ă este
contestat caracterul sinalagmatic al contractului
matrimonial, consider ăm, totuși, că acest caracter îi
este propriu, luînd în considera ție că marea
majoritate a persoanelor care încheie asemenea
înțelegeri se refer ă în conținutul contractului doar la
„ce, cît, cum vor trebui s ă dea, să facă sau să nu
facă ceva în caz de un litigiu ".
În acest context este necesar de subliniat c ă
contractul matrimonial nu poate determina toate drepturile reciproce, ci numai drepturile și
obligațiile patrimoniale ale so ților. Drepturile și
îndatoririle personale dintre so ți nu pot fi obiect al
contractului matrimonial. Nu poate fi, de exemplu, stabilită în contract „ datoria so ților de a se stima
reciproc, de a- și păstra fidelitate conjugal ă, de a
determina cercul datoriilor casnice pentru fiecare dintre ei, etc. ”[13, p. 198].
3. Contractul matrimonial este un act cu
titlu oneros.
Conform opiniei unor autori actele cu titlu
oneros sunt acele acte juridice civile, prin care
cineva procur ă altei persoane un folos patrimonial în
schimbul unui echivalent [6, p. 128; 18, p. 47]. Al ți
autori determin ă că actele juridice cu titlu oneros
sunt acelea, prin care partea care procur ă celeilalte
părți un anumit folos, urm ărește ca, în schimb, s ă
obțină un alt folos patrimonial mai mult sau mai
puțin echivalent[16, p. 6].
Reie șind din con ținutul art. 27 Codul
familiei al Republicii Moldova contractul matrimonial se refer ă la drepturile și oligațiile
patrimoniale ale so ților sau fo știlor soți în timpul
căsătoriei sau în caz de divor ți, ceea ce însemn ă că
soții vor oferi unul altuia anumite presta ții de
conținut patrimonial, fiecare ob ținînd un anumit
folos sau echivalent de aceia și natură (întreținere,
transmiterea sumelor de bani adjudecate în
schimbul bunurilor napartajabile în natur ă, etc.).
Contractul matrimonial, potrivit variet ății
actelor oneroase, poate fi atît comutativ , cît și
aleatoriu , deoarece poate prevedea în mod concret
întinderea și existența obligațiilor ce revin fiec ărei
p
ărți contractante, acestea cunoscînd-le la momentul
încheierii, sau, corespunz ător, poate lega existen ța și
intinderea obliga țiilor soților sau fo știlor soți de un
anumit eveniment viitor și incert.
4. Contractul matrimonial e ste un act
solemn deoarece manifestarea de voin ță a părților și,
respectiv, încheierea lui trebuie s ă îmbrace o
anumită formă prescrisă de lege. Actele juridice solemne „ reprezintă o
excepție de la regula consensualismului, pentru
încheierea lor valabil ă fiind necesar ă, pe lîng ă
manifestarea de voin ță, respectarea unor cerin țe de
formă, prevăzute de lege ” [7, p. 145]. Deci, forma
solemnă pentru contractul matrimonial este o
condiție de validitate.
Caracterul solemn al contractului matrimonial nu înl ătură caracterul consensual al lui,
ci chiar îl amplific ă. Astfel, manifestarea de voin ță,
are loc prin aducerea actului juridic la o anumit ă
formă strict stabilit ă de lege, a c ărei nerespectarea
duce la nulitatea actului juridic. Solemnitatea contractului matrimonial constă în încheierea lui în form ă
scrisă cu
autentificare notarial ă.
5. Contractul matrimonial este act juridic
care poate fi încheiat atît personal, cît și prin
reprezentare.
În literatura de specialitate a fost formulat ă
întrebarea privind posibilitatea încheierii
contractului matrimonial prin reprezentare, avînd la baza specificul rela țiilor între so ți și caracterul
personal al drepturilor și obligațiilor lor reciproce.
Legislația în vigoare îns ă nu stabile ște o
restricție expres ă privind caracterul personal al
încheierii contractului matrimonial. Aplicînd
principiile de interpretare a normelor de drept și
luînd în considera ție prevederile Codului civil al
Republicii Moldova, putem conchide, ca din momentul din care legea nu stabile ște interdic ția sau
prescrierea obligatorie privind încheierea
contractului matrimonial personal de so ți sau viitorii
soți, acesta poate fi încheieat și prin reprezentare.
6. Contractul matrimonial este un act
juridic între vii.
Contractul matrimonial este destinat s ă
producă efecte în timpul vie ții părților, adic ă a
soților sau a fo știlor soți, aceștea asumîndu- și
anumite drepturi și obligații. Moartea unuia dintre
soți duce la încetarea rela țiilor de c ăs
ătorie și
provoacă consecin țe juridice corespunz ătoare. Mai
mult ca atît, decesul unuia dintre so ți servește drept
temei pentru încetarea ac țiunii contractului
matrimonial. Desigur poate surveni o situa ție cînd
unul dintre fo știi soți, a căror avere comun ă în
devălmășie urmeaz ă a fi partajat ă conform
prevederilor contractului matrimonial, decedeaz ă
pîna la executarea contractului. În cazul dat contractul matrimonial va continua s ă producă
efecte juridice, deoarece evenimentul divor țului a
avut loc, a r ămas tardiv ă doar procedura de
transmitere a bunurilor ce reveneau conform
contractului fostului so ț decedat. Continuarea
executării contractului este argumentat ă prin

Caracterele juridice ale contractului matrimonial 71

apărarea intereselor mo ștenitorilor averii
defunctului, adic ă a intereselor persoanelor vii.
Astfel putem stabili faptul c ă contractul
matrimonial este un act juridic între vii chiar dac ă,
în anumite împrejur ări efectele acestuia se pot
prelungi și după moartea unei p ărți.
7. Contractul matrimonial este un act
juridic cu executare succesiv ă.
Actul juridic cu executare succesiv ă
presupune efectuarea obliga țiilor prin mai multe
prestații eșalonate în timp. Consider ăm, alături de
alți autori, c ă acest caracter este propriu contractului
matrimonial datorit ă complexit ății raporturilor
patrimoniale dintre so ți, care fac ca conven ția
matrimonial ă să nu-și poată produce efectele decît
prelungite în timp – pe durata c ăsătoriei și/sau după
desfacerea acesteia.
În opinia noastr ă, nu este corect ă afirmația
unor autori care sus țin că „contractul matrimonial,
în general, nu poate fi cu executare succesiv ă,
deoarece acesta nu presupune nimic altceva, decît
determinarea regimului juridic al bunurilor so ților
în timpul c ăsătoriei și/sau în cazul desfacerii
acesteia "[17, p. 82]. Consider ăm că efectele acestui
contract sunt mult mai largi și nu se limiteaz ă doar
la bunurile so ților, ci și la alte aspecte. Menirea
acestui contract este a stabili anumite reguli pe care
soții vor trebui s ă le respecte pentru a suporta
împreună sarcinile c ăsniciei, regulile care ar asigura
realizarea func țiilor ce revin comunit ății de trai a
soților, care, incotestabil, dureaz ă în timp.
8. Contractul matrimonial este un act
juridic numit (tipic).
Numite sunt contracte care „ corespund unei
operațiuni juridice determinate și care sunt
nominalizate în legisla ția civilă, fie în Codul civil,
fie în legi speciale, precum și în alte acte normative
speciale ” [15, p. 24].
Găsîndu-și reglementarea contractului
matrimonial în Codul Familiei al Republicii Moldova, putem afirma cu certituine c ă acesta este
un act juridic numit.
9. Contractul matrimonial este un act
cauzal special.
Având în vedere c ă scopul c ăsătoriei îl
constituie întemeierea unei familii (animus
coniungalis ), înseamn ă că scopul convenției
matrimoniale nu trebuie s ă depășească
scopul
căsătoriei, raporturile patrimoniale dintre so ți
neputând fi concepute ca un scop în sine, ci doar ca
un derivat, un efect al căsătoriei ( si nuptiae
sequantur ). Altfel spus, contractul matrimonial este
un act cauzal special.
10. Contractul matrimonial este un contract
principal, avînd în acela ș timp caracter accesoriu față de actul de c ăsătorie în ce prive ște producerea
efectelor.
Conform doctrinei, act juridic a c ărui soartă
nu depinde de soarta unui alt act juridic, se nume ște
act principal.
Vorbind de contractul matrimonial, ținem să
menționăm, că unii autori sus țin că contractul
matrimonial este unul accesoriu, bazîndu- și opinia
pe prevederile legale, și anume, ale al. 2 art. 28
Codul familiei al Republicii Moldova, conform
căruia „ contractul matrimonial încheiat pîn ă la
înregistrarea c ăsătoriei intr ă în vigoare la data
înregistrării acesteia ". Supunem criticii aceste
afirmații deoarece, acest argument nu este nici
pertinent și nici concludent.
Actul juridic al c ăsătoriei și contractul
matrimonial sunt dou ă acte juridice distincte, cu
regimuri juridice proprii, chiar dac ă rațiunea
existenței contractuluii matrimonial este
reglementarea raporturilor patrimoniale dintre so ți,
și evident, efectele și cauza juridic ă a acestuia sunt
strîns legate de c ăsătorie. Atît actul juridic al
căsătoriei, cît și contractul matrimonial pot fi
încheiate în mod valabil. Valabilitatea sau nevalabilitatea unuia nu afecteaz ă valabilitatea sau
nevalabilitatea altuia. Apare întrebarea: Ce efecte va
produce declararea nulit ății căsătoriei în privin ța
contractului matrimonial ? Va fi lovit de nulitate și
acesta în situa ția dată sau nu ? În opinia noastr ă în
cazul dat contractul matrimonial va fi caduc, deoarece nu se mai justific ă existența lui. De
asemenea, c ăsătoria poate fi încheiat ă în mod
valabil, iar contractul matrimonial nu. Va produce vreun efect declararea nulit ății contractului
matrimonial în privin ța căsătoriei? Sigur c ă nu,
deoarece existen ța căsătoriei presupune posibila
existență a contractului matrimonial, îns ă nu invers.
În această situație so
ții nu se vor putea prevala de
efectele contractului matrimonial fiindu-le aplicabil regimul matrimonial legal.
Faptul că al. 2 art. 28 Codul familiei al
Republicii Moldova, stipuleaz ă că „Contractul
matrimonial încheiat pîn ă la înregistrarea
căsătoriei intr ă în vigoare la data înregistr ării
acesteia ", nu condi ționează existen ța sau
valabilitatea acestuia, ci condi ționează producerea
efectelor, adic ă, dacă nu se încheie c ăsătoria între
persoanele care au încheiat contractul matrimonial,
acesta din urm ă nu va fi lovit de nulitate, ci va fi
caduc, astfel, ca act juridic el va exista în mod valabil, numai c ă nu-și va produce efectele.
Deci, nu trebuie în nici un caz de confundat
contractul matrimonial ca act juridic accesoriu cu
contractul matrimonial ca contract, deoarece ca act
accesoriu contractul matrimonial depinde de

72 Caracterele juridice ale contractului matrimonial

încheierea și existența unui alt act juridic care este
căsătoria. Contractul matrimonial fiind privit nu ca
un act juridic, ci ca un contract, el este considerat principal, deoarece existen ța lui nu depinde de
existența unui alt contract.
Generalizând cele analizate, putem
concluziona, c ă, cu toate c ă legislația națională
privind contractul matrimonial nu poate fi calificat ă
drept perfect ă și complet ă, totuși datorită acestei
oportunități, considerate, din punct de vedere al
tehnicii legislative, recente, cu o practic ă de aplicare
de doar 14 ani, persoanele, încheind un simplu
contract matrimonial, pot evita sau atenua
problemele și neînțelegerile ce se ivesc în timpul
căsătoriei, cît și după desfacerea acesteia .

Bibliografie

1. Constituția Republicii Moldova , adoptat ă la
29 iulie 1994. 2. Codul Civil al Republicii Moldova , adoptat
prin Legea RM nr.1107-15 din 6 iunie 2002, intrat
în vigoare la 12.06.2003. 3. Codul Familiei al Republicii Moldova ,
adoptat prin Legea RM, nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000, intrat în vigoare la 26 aprilie 2001/
Monitorul oficial al RM- 2001, nr.47-48.
4. Convenția Statelor membre ale CSI cu privire
la asisten ța juridică și raporturi juridice în materie
civilă, familial ă și penală. Tratate interna ționale la
care RM este parte (1990-1998), Edi ție special ă, v.
16, Chișinău, Moldpress, MORM, 1999.
5. Beliu, Gh., Drept civil român, Introducere în
dreptul civil, Subiectele dreptului civil, Bucure ști
2001.
6. Bodoașcă, T., Dreptul familiei, Ed. All Beck,
București, 2005.
7. Borov, G., Drept civil, Partea general ă,
Persoanele, Ed. All Beck, Bucure ști 2001.
8. Chirtoacă, L., Tratat de dreptul familiei ,
Chișinău: Bons Offices, 2005.
9. Cocoș Șt., Dreptul familiei, vol.I, Lumina Lex,
București, 2001.
10. Corhan, A., Dreptul familiei, Teorie și
practică, Lumina Lex, Bucure ști, 2001.
11. Crăciunescu, C., Regimuri matrimoniale,
Editura All Beck, Bucure ști, 2000.
12. Dumitriu, R., Drept civil, vol.I, Lumina Leo,
București 2000.
13. Mărgineanu, L., M ărgineanu, G., Dreptul
familiei, Chi șinău, 2002.
14. Stettler, M. , Waelti, F., Droit civil IV, Le
regime matrimonial, Editions Universitaires
Fribourg Suisse, 1997. 15. Trofimov, I., Dreptul contractelor (Partea
generală), Chișinău, 2002.
16. Ungureanu, O., Drept civil, Introducere, Ed.
AllBeck, Bucure ști 2000.
17. Vasilescu, P., Regimuri matrimoniale. Partea
generală, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003.
18. Bodov, S.N., Brachny’j dogovor, Moscva,
2000.

Recomandat spre publicare: 12.07.2014

Similar Posts

  • Edoc.pub Comunicare Institutionala [619775]

    CUPRINSCUPRINS CAPITOLUL 1:CAPITOLUL 1: Comunicarea. Comunicarea instituționalăComunicarea. Comunicarea instituțională 1.1. Comunicarea – abordări conceptuale1.1. Comunicarea – abordări conceptuale 1.2. Elementele procesului de comunicare1.2. Elementele procesului de comunicare 1.3. Caracteristicile procesului de comunicare1.3. Caracteristicile procesului de comunicare 1.4. Moduri de comunicare1.4. Moduri de comunicare 1.5. Criterii și forme de comunicare1.5. Criterii și forme de comunicare 1.6….

  • Lucrare de disertație [604390]

    Lucrare de disertație Abslovent: Frieș Marius Coordonator ș tiințific : Protezarea fixă pe implante dentare Intro ducere . În zilele noastre, tehnologia dentara a atins cote uriașe de dezvoltare. Implantologia și lucrările dentare pe implanturi au ajuns sa fie tot mai cautate și recomandate în cazul edentațiilor parțiale cât și acelor e xtinse. Diversitatea și…

  • SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ [615908]

    UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ LUCRARE DE LICENȚĂ RECUPERAREA UNUI PACIENT: [anonimizat] : Student: [anonimizat].univ.dr.Silviu -Gabriel Cioroiu Dinu Gabriela -Alina Brașov -2017 – 2 Cuprins Introducere 1.Generalitați……………………………………………………………………….. …………………………. 4 2.Actualitattea temei……………………………………………………………… …………………………. 5 3.Importanța teoretică și practică……………………………………………………. …………………6 4.Motivul alegerii temei………………………………………………………… ………………………….6 5.Scopul și…

  • Jelenkor 2018 06 [606867]

    IRODALMI ÉS MŰVÉSZETI FOLYÓIRAT Színházi szám MELLÉKLET TERÉK ANNA: A vacsoravendég (Vajdasági történet) (dráma) * TÉREY JÁNOS: 47, mint Ványa (Egy színházi év a Kárpát-medencében) 609 BAZSÁNYI SÁNDOR: STOP, én vagyok a SOROS! (Előválogatói széljegyek Térey János főválogatói jegyzeteihez) 620 REGŐS JÁNOS: Meglepetésre készen – színházi kalandozás a Kárpát- medencében (Egy POSZT-válogató jegyzeteiből) 627 BALOG…

  • Contab Bancara 1 [625943]

    CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE, PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURI Bancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor…

  • Oferiți exemple concrete de acțiune, pe cele patru niveluri funcționale, [621848]

    Tema1 Oferiți exemple concrete de acțiune, pe cele patru niveluri funcționale, pentru aplicarea normalizării vieții persoanelor cu dizabilități. Pentru o persoană cu cerințe speciale, acceptarea în societate, în comunitatea din care face parte, i- ar putea asigura un mod de viață similar sau apropiat cu al celorlalți membri. Normalizarea joacă un rol important, deoarece poate…