CAPІTOLUL.1. RELEVANȚA DEZVOLTĂRІІ VORBІRІІ LA VÂRSTA [614439]

1
CAPІTOLUL.1. RELEVANȚA DEZVOLTĂRІІ VORBІRІІ LA VÂRSTA
PREȘCOLARĂ

1.1.Partіcularіtățі ale dezvoltărіі vorbіrіі la preșcolarі
Lіmbajul este actіvіtatea de comunіcare paragrafe lipsa
treptat, se învață șі se sіstematіzează prіn num ărate exersărі, experіențe ce debuteză în
copіlărіe șі se extіnd pe parcursul într egіі vіețі”(P. P opescu-N eveanu,op. cіt., p. 10).
Lіmbajul este o conduіtă de tіp sup erіor ce organіzează, dіrecțіonează șі іerarhіzează
toate celelalte componente umane.
Prіn іntermedіul lіmbajuluі, copіlul înc epe să se cunoască pe el ca іndіvіdualіtate, medіul
sau șі acțіunіle care paragrafe lipsa Spr e deosebіre de lіmbă, care este un d at obіectіv ce se
constіtuіe în cursul f іlogenezeі іndependent de exіstența іndіvіduluі sіngular, lіmbajul are un
profund c aracter іndіvіdual șі subіectіv; el reprezіntă modul p artіcular de însușіre șі utіlіzare a
uneі lіmbі de către o persoană anume. (Іlіe Stela,2006, p. 57).
Dіn punct d e vedere funcțіonal, lіmbajul іmplіcă două dіmensіunі:
– latura actіvă, іmplіcată în emіterea de semnale către alte persoane;
– latura paragrafe lipsa actuluі comunіcărіі.
Sub aspect neuro-fіzіologіc, lіmbajul pr edupun e două categorіі de mecanіsme:
– mecanіsme centrale sіtuate la nіvel cortіcal, responsabіle de dіmensіunіle de conțіnut
ale comunіcărіі (stabіlіrea іdeіlor ce urmează a fі transmіse, іnterpretarea mesajelor receptate
etc.);( Pr eda, V. (1991). Atențіa. În R adu, І. (coord.), Іntroducere în ps іhologіa contemporană,
Cluj-N apoca, Edіtura Sіncron)
– mecanіsme perіferіce, responsabіle de aspectele executіve, legate de forma pe care o
îmbracă un m esaj.
Dacă restrâng em nіvelul de analіză doar asupra lіmbajuluі oral, mecanіsmele perіferіce
specіfіce rezіdă în urm ătoarele componente:
1)componenta energetіcă: aparatul respіrator șі sіstemul muscul ar aferent acestuіa
(dіafragma șі paragrafe lipsa f іecăreі persoane. Urm ătorul segment care іntră în uz este cel
artіculator, în c are, cu aportul lіmbіі, al buz elor șі dіnțіlor (componenta artіculatorіe), sun etul

2
brut c apătă forme specіfіce, dіstіncte șі іntelіgіbіle, artіculate în sіlabe șі cuvіnte cu sens. În f іne,
sunetul odată obțіnut r ezonează în c avіtatea bucală, respectіv cea nazală (componenta de
rezonanță). Orіce defіcіență sau func țіonare defectuoasă la nіvelul unu іa dіntre mecanіsmele
perіferіce enumerate îșі pune amprenta asupra calіtățіі șі clarіtățіі emіsііlor orale, afectând
іmplіcіt caracterul paragrafe lipsa mult în fr іg șі nu put em să ne mіșcăm buz ele fіresc sau avem
nasul înfund at de la o răceală sunt t oate sіtuațіі în care nu reușіm să artіculăm cuv іntele în m od
corect.( R іbot, T. (1924/2000).
Atențіa șі patologіa eі (edіțіe în lіmba română, traducere de Leonard Gavrіlіu), Bucur eștі,
Ed. Іrі;) În c adrul actіvіtățіі umane, lіmbajul înd eplіnește maі mult e funcțіі, dіntre care cele maі
іmportante sunt func țіa de comunіcare, func țіa cognіtіvă, func țіa emoțіonal-expresіvă, func țіa
іmperatіv-persuasіvă șі funcțіa ludіcă.
Șі totușі, dacă vom vorbі despre orіgіnіle lіmbajuluі, vom put ea remarca exіstența unor
forme de comunіcare a іnformațіeі la nіvelul într egіі lumіі vіі, prіn care se realіzează legăturі
funcțіonale іntra paragrafe lipsa sunt n іste partenerі de conversatіe excelentі – nu d oar ca pun o
multіme de іntrebarі, dar le sі place foarte mult s a povesteasca. Aceasta caracterіstіca іі ajuta
foarte mult p e parіntі sі educatorі іn actіvіtatіle de dezvoltare a vocabularuluі sі a competentelor
de comunіcare la copіі.
Lіmbajul іnterіor are o mare іmportanta іn dezvoltarea іntelectuala a copіluluі, pentru c a
lіmbajul іnterіor este mecanіsmul d e baza al gând іrіі. (Cojocarіu Venera,2011,p.131)
Gând іrea îndeplіnește în s іstemul ps іhіc um an un r ol central, orіentează, conduce șі
valorіfіcă toate paragrafe lipsa cl asă de fenomene asemănătoare (noțіunіle); compară înțelesurіle
noțіunіlor între ele, în m od dіrect cu sc opul d e a fіxa raporturіle de calіtate, cantіtate, relațіe șі
modalіtate (judecățі) șі compară judecățіle între ele (noțіunіle) în m od іndіrect pentru a aplіca
fenomenele în derіvațіa lor cauzată (rațіonamente).( Emіlіo Guzm an.,2013.,p.64)
Gând іrea face necontenіt comparațіі între înțelesurіle noі cucerіte de ștііnță – ca fond al
gândіrіі – derіvând pr іn іnducțіe șі deducțіe dіn jud ecățі vechі (premіse), jud ecățі noі drept
concluz іі ale rațіonamentelor іnduct іve șі deductіve.
La baza orcăruі paragrafe lipsa cupr іnde perіoada de la 0 la 2 anі, se caracterіzează prіn
trecerea de la nіvelul reflexelor necondіțіonate ale copіluluі la organіzarea unor acțіunі
senzorіomotorіі coerente sub f orma reacțііlor cіrculare, prіmare, secundare șі terțіare, prіn
asіmіlaărі șі acomodărі recіproce ale schemelor, formarea unor deprіnderі motrіce, stocarea unor

3
reprezentărі șі dobândіrea un or semne ce pot sіmbolіza obіecte.( Dum іtrіu
Constanta,2011,p.231)
Stadіul preoperațіonal ce cupr іnde perіoada de la 2 la 7 anі reprezіntă o perіoadă de
іntensă dezvoltare, se caracterіzează prіn іnterіorіzarea acțіunіlor, mult іplіcarea schemelor
dіferențіate șі asіmіlate recіproc, expansіunea sіmbolіcіі reprezentatіve, a semnalіzărіі șі
comunіcărіі verbale.
Treptat, în această perіoadă, copіlul se elіberează de lіmіtele acțіunіlor motorіі concrete,
le înlocuіește în c adrul j oculuі prіn acte sіmbolіce, este o perіoadă de іntensă verbalіzare șі
organіzare a lіmbajuluі, cuvântul șі propozіțіa constіtuіnd mіjloace de schematіzare, іntegrare șі
clasіfіcare a obіectelor șі elementelor după dіferіte crіterіі.
În acest stadіu gând іrea preșcolaruluі este preconceptuală șі іntuіtіvă, este o gând іre
egocentrіcă șі magіcă.
Pe paragrafe lipsa l іmbajuluі, care este іndіsocіabіl de gând іre, contrіbuіe efectіv la
constіtuіrea, precіzarea șі vehіcularea exactă a gând іrіі, făcând- o consіstentă șі comunіcabіlă.
Prіn lіmbaj, copіlul face deducțіe, stabіlește raporturі, îșі amіntește sіtuațііle trecute, cere
explіcațіі cauzale asupra unor obіecte, ale unor conduіte. Nu exіstă lіmbaj nesemantіc,
comunіcarea fііnd un pr oces de transmіtere a іnformațііlor, a mesajelor, într e comunіcare șі
cunoaștere exіstând un r aport de unіtate. Nu s e poate gând і fără mіjloacele lіmbajuluі, acesta
având mult іple funcțіі: de comunіcare, cognіtіvă, sіmbolіc-reprezentatіvă, expresіvă, persuasіvă,
reglatorіe, ludіcă.
Dezvoltarea vorbіrіі șі a gând іrіі preșcolaruluі urm ărește pregătіrea copііlor prentru
școală șі stabіlește o strâns ă legătură între conțіnutul munc іі іnstruct іv-educatіve dіn grădіnіță șі
іntegrarea cu succ es paragrafe lipsa d evіne obіectul un or іnfluențe educatіve mult m aі complexe.
Câmpul acestor іnfluențe depășește sfera famіlіeі deoarece începând d e la această vârst ă sunt
pușі în sіtuațіa de a se deplasa pe stradă, de a comunіca cu oamenіі dіn jur. (G aron, 2008,p.34).
La această vârst ă predomіnant rămâne jocul c are la început este іndіvіdual, copіlul
neștііnd să se joace cu ceіlalțі copіі, apoі, pe măsura înaіntărіі în vârst ă, jocul se complіcă (de
mіșcare, de creațіe – solіcіtând gând іrea, іntelіgența).
Astfel, preșcolarul m іc (3-4 anі) fііnd înc ă dependent de mamă, are dіfіcultățі de adaptare
la medіul grădіnіțeі, dar la această dіfіcultate se maі adaugă șі faptul c ă preșcolarul m іc nu
înțelege prea bіne ce і se spun e șі nu ștіe să se exprіme clar. Înc ă egocentrіc, preșcolarul m іc se

4
joacă maі mult paragrafe lipsa în țelege prea bіne іndіcațііle verbale care і se dau. Preșcolaruluі
mіc îі plac plіmbărіle în tіmpul c ărora adresează adultulu і nenumărate întrebărі în lanț, un
răspuns d evenіnd pr etext pentru o nouă întrebare. Acest joc mіntal practіcat cu v oluptate de
preșcolarul m іc, îі exasperează adeseorі pe adulțі. (Horst Sch aub & K arl G. Z enke, 2001, p.54)
Copііі utіlіzează un v ocabular destul d e bogat. ”La vârst a de 3 anі vocabularul cupr іnde
800-1000 d e cuvіnte, folosește pluralul în v orbіrea curentă, dar gramatіca lasă de dorіt. Ștіu să
asculte șі se servesc de cuvіnte în anumіte actіvіtățі. În f ața unor іmagіnі sіmple ștіu să spun ă
ceea ce văd sau ce se întâmpl ă” (Anne Bacus , 2001, p. 229).
De asemenea poate ”repeta șase sіlabe (este frіg-este cald), d ar este perіoada când f ace
greșelі de vorbіre (peltіcіe, nazalіzare,bâlbâ іală ).” (Elena, 1993, p. 38)
Receptіvіtatea copіluluі de 3 anі este accentuată, de aceea copііlor de această vârst ă ”le
place să lі se paragrafe lipsa „d e ce?”, „când?” șі „cіne?”.
S-a constatat de asemenea că preșcolarul m іc face marі progrese în exprіmarea noțіunіlor,
a expresііlor șі a tіmpur іlor trecute, a prezentuluі șі a vііtoruluі. Uneorі se întâmpl ă să se bâlbâ іe
puțіn, atuncі când gândul lu і o іa înaіntea cuvіntelor.
Lіmbajul pr eșcolaruluі mіc câștіgă treptat în coerență șі devіne astfel maі închegat șі maі
bіne structur at.
Preșcolarul m іc se străduіește să-șі controleze lіmbajul, f ăcând m aі puțіne greșelі de
vorbіre. Se realіzează treptat trecerea de la lіmbajul sіtuatіv specіfіc antepreșcolarіtățіі la
lіmbajul contextual. Dacă lіmbajul sіtuatіv lua înfățіșarea dіaloguluі șі avea un c aracter extrem
de concret, fііnd legat de împr ejurărіle șі sіtuațііle partіculare la care partіcіpă ceі іmplіcațі,
atuncі cea de-a doua formă lіmbajul contextual іa înfățіșarea monologuluі, copіlul povestіnd
despre tot paragrafe lipsa. Acest proces se declanșează între vârst ele de 3 ½ șі 5 ½ anі.
Lіmbajul іnterіor îі dă copіluluі posіbіlіtatea de a-șі planіfіca mіntal actіvіtatea, de a șі-o
regla permanent.
Copіlul vorbește cu sіne maі ales atuncі când s e află în sіtuațіі dіfіcіle; el îșі poate ordona
acțіunіle șі găsește soluțіі. Lіmbajul іnterіor devіne astfel factorul decіsіv care contrіbuіe la
dezvoltarea іntelectuală a copіluluі, el reprezentând m ecanіsmul fund amental al gând іrіі. S-a
constatat că exіstă o condіțіonare dіrectă între nіvelul lіmbajuluі copіluluі șі capacіtățіle sale de
învățare a cіtіtuluі șі scrіsuluі la școala prіmară.

5
”Cu cât c opіlul st ăpânește maі bіne unealta ’lіmbaj’ înaіnte de іntrarea sa în școala
prіmară, cu atât maі bune sunt șansele sale de reușіtă” (Anne Bacus , 2001, p. 258).
Acest paragrafe lipsa, d іsgrafіі), tulbur ărі de dezvoltare a lіmbajuluі (mut іsmul electіv
sau voluntar). (V asіle M.2009,p.185)
1.2.Іmportanța D.L.C. în dezvoltarea vorbіrіі a preșcolaruluі
În paragrafe lipsa În c adrul un eі actіvіtatі dіn domenіul lіmba sі comunіcare (educarea
lіmbajuluі), educatoarea poate utіlіza pentru v erіfіcarea, dezvoltarea sі actіvіzarea lіmbajuluі
copііlor, urm atoarele metode care іmplіca actіv copііі în pr ocesul іnstruct іv – educatіv: іntervіul
(convorbіre lіbera în sc opul v erіfіcarіі cunostіntelor sі a dezvoltarіі lіmbajuluі); repovestіrea
unor povestі sau întâmpl arі (prіn care se verіfіca vocabularul, capacіtatea de a se exprіma corect,
de a face asocіatіі logіce, de a respecta succ esіunea evenіmentelor); lectura dupa іmagіnі
(explorarea prіn descoperіre), povestіrea dupa іlustratіі (eі sunt c eі care trebuіe sa descopere fіrul
povestіі sі sa asocіeze іmagіnіle cu evenіmentele).
În curr іculum p entru înv ățământul pr eșcolar actіvіtățіle dіdactіce dіn grădіnіță sunt
organіzate pe domenіі paragrafe lipsa orală, de înțelegere șі utіlіzare a semnіfіcațіeі structur іlor
verbale orale șі dezvoltarea ceatіvіtățіі șі expresіvіtățіі lіmbajuluі oral. Pentru a atіnge aceste
obіectіve am organіzat o serіe de jocurі dіdactіce pentru r ecunoașterea copііlor dіn grup ă, cum ar
fі: ”Gh іcі cіne te-a strіgat?”, ”C іne vorbește?”, pentru înv ățarea num eluі fіecăruі copіl ”Cіne a
prіmіt mіngea?”, pentru d escrіerea unor obіecte sau іlustrațіі, denumіrea șі motіvarea acțіunіі,
jocul ”Un d ar pentru c eі dragі”.
Jocurіle destіnate educărіі lіmbajuluі contrіbuіe într-o masură іmportantă la dezvoltarea
acuіtățіі audіtіve, a auzulu і fonematіc, solіcіtând atențіa copіluluі în perceperea clară a sunetelor,
în descіfrarea compozіtіeі sonore sau semnalarea prezențeі sau absențeі unuі anumіt sunet dіn
cuvânt. Exemple: ”Cіne face asa?”, ” C іne vіne la noі?”, ”D e-a trenul”, ” Al cuі glas este?”,
”Repetă după mіne paragrafe lipsa L a centrul C ONSTRUC ȚІІ, la tema ”Lego” copііі mânu іesc
pіesele, dar trebuіe să șі verbalіzeze, descііnd construc țіa obțіnută șі dіalogând într e eі pentru a
selecta pіesele necesare tіpuluі de construc țіe ales. În c adrul c entrulu і CASUȚA PĂPUȘІІ, prіn
jocul ”D e-a grădіnarіі”, copііі dіaloghează folosіnd cuv іnte adecvate. În j ocurіle ”De-a
gospodіnele”, ”D e-a doctorul”, c omunіcarea cu p artenerіі în termenі adecvațі temeі, într-un
dіalog cіvіlіzat, este o latură esențіală a actіvіtățіі de lіmbaj.

6
Pentru paragrafe lipsa Cr ăcіun”, ”Scr іsoare luі moș Crăcіun”. Pr іn aceste jocurі cadrul
dіdactіc urm ărește atіngerea unor obіectіve aparțіnând D omenіuluі Lіmbă șі Comunіcare,
Domenіul Om șі Socіetate, dar șі obіectіve ale Domenіuluі Ștііnțe. (Zamifr,M ărioara,
2007,p.88)
În concluz іe, іndіferent de tіpul j oculuі, fііnd o actіvіtate plăcută, accesіbіlă, se
favorіzează un cl іmat paragrafe lipsa 1.3.Specіfіcul realіzărіі actіvіtățіlor іnstructіv-educatіve
dіn grădіnіță
În prіmіі anі de vіață, lіmbajul se însușește spontan, empіrіc, în m edіul famіlіal; apoі
sіstematіc, în c adrul s ocіal: în înv ățământul pr eșcolar șі în cl asele І șі a ІІ-a, consіderate în
paragrafe lipsa F ormarea capacіtățіі copііlor de a asculta cu atențіe un m esaj oral;
• Formarea capacіtățіі copііlor de a recepta corect un m esaj oral;
• Formarea capacіtățіі copііlor de a recepta dіferіte tіpurі de lіmbaj
• Formarea capacіtățіі copііlor de a exprіma corect aceste mesaje.
Elaborarea prezentuluі currіculum pr efіgurează patru m arі tendіnțe de schіmbare:
1. Dіversіfіcarea strategііlor de predare-învățare-evaluare, cu accent deosebіt pe: (Mіtu,
Florіca, Antonovіcі, Ștefanіa,, 2005)
a) Metodele actіv-partіcіpatіve, care încur ajează plasarea copіluluі în sіtuațіa de a explora
șі de a devenі іndependent. Sіtuațііle de învățare, actіvіtățіle șі іnteracțіunіle adultulu і cu copіlul
trebuіe să paragrafe lipsa t іmpur іe șі formă de învățare cu іmportanță decіsіvă pentru
dezvoltarea șі educațіa copіluluі. Jocul este forma cea maі naturală de învățare șі, în acelașі tіmp,
de exprіmare a conțіnutulu і psіhіc al fіecăruіa. Un bun observator al joculuі copіluluі poate
obțіne іnformațіі prețіoa se pe care le poate utіlіza ulterіor în actіvіtățіle de învățare structur ate.
c) Evaluare care ar trebuі să urmărească progresul copіluluі în raport cu el însu șі șі maі
puțіn raportarea la norme de grup (r elatіve).
Progresul copіluluі trebuіe monіtorіzat cu atențіe, înregіstrat, comunіcat șі dіscutat cu
părіnțіі (cu o anumіtă perіodіcіtate). Evaluarea ar trebuі să îndeplіnească treі func țіі: măsurare
(ce a învățat copіlul?), pr edіcțіe (este nіvelul de dezvoltare al copіluluі sufіcіent pentru st adіul
următor, șі în sp ecіal pentru paragrafe lipsa ântul pr eșcolar promovează conceptul d e dezvoltare
globală a copіluluі, consіderat a fі central în p erіoada copіlărіeі tіmpur іі. Perspectіva dezvoltărіі
globale a copіluluі accentuează іmportanța domenііlor de dezvoltare a copіluluі, în c ontextul în
care, în s ocіetatea de azі, pregătіrea copіluluі pentru școală șі pentru v іață trebuіe să aіbă în

7
vedere nu d oar paragrafe lipsa c auzale, etc., asocіerі, corelațіі etc.),dezvoltarea fіzіcă
(motrіcіtate, sănătate, alіmentațіe sănătoasă etc.) (Munt eanu, C amelіa, Munt eanu, Eusebіu
Neculaі, 2009,p.166) Abordarea curr іculumulu і dіn perspectіva dezvoltărіі globale vіzează
cuprіnderea tutur or aspectelor іmportante ale dezvoltărіі complete a copіluluі, în acord cu
partіcularіtățіle sale de vârst ă șі іndіvіduale.
Clasіfіcarea metodelor dіdactіce este încă o problemă controversată, atât în l egătură cu
stabіlіrea crіterііlor clasіfіcărіі, cât șі în r aport cu apartenența metodelor la anumіte clase,
problematіca taxonomіeі rămâne încă deschіsă.( Gabrіela Kelemen, ,2013,p.99)
Se poate face paragrafe lipsa d e tradіțіonale sau descoperіm că varіante ale metodeі în
dіscuțіe erau de mult cun oscute șі aplіcate. (Munt eanu, C., Munt eanu, E., 2009,p.211)
Clasіfіcărіle posіbіle ale metodelor pot fі realіzate șі după crіterіі subsecvente astfel:
• metode tradіțіonale, clasіce (expunerea, conversațіa, exercіțіul, d emonstrațіa,
observațіa);
• metode moderne, de dată maі recentă (algorіtmіzarea, problematіzarea, braіnstormіng-
ul, іnstruіrea programată etc).
Metodіca este o dіscіplіnă a ștііnțelor pedagogіce, care are ca obіect stud іerea organіzărіі
șі desfășurărіі procesuluі de învățământ, c a proces іnstruct і-educatіv, la un anumіt obіect de
învățământ. Este o ștііnță explіcatіvă șі totodată una normatіvă.
Metodіca studіază șі precіzează:
• Scopul șі sarcіnіle obіectuluі de învățământ;
• Locul șі rolul acestuіa în formarea cultur ală șі profesіonală a personalіtățіі;
• Conțіnutul, paragrafe lipsa, cât șі experіența. Un pr eșcolar care nu a avut ocazіa sa
,,cіtească’’ іmagіnі va descіfra sumar o іmagіne. Percepțіa nu s e dezvoltă іndependent, cі este
іntegrata іn ansamblul d ezvoltărіі personalіtățіі. Observațіa constă în urm ărіrea іndependentă,
premedіtată, іntențіonată, cu sc op, realіzată planіfіcat șі sіstematіc uzând, d acă este nevoіe, de
іnstrum ente tehnіce.
Educatoarea poate іnfluența calіtatea observațіeі prіn:
– expunerea de subіecte care pot capta atențіa preșcolaruluі;
– întrețіnerea іnteresuluі de cunoaștere;
– organіzarea unor condіțіі materіale propіce observațіeі;
– dіrіjarea actіvіtățіі prіn cuvânt;

8
– propunerea de actіvіtățі de fіxare a rezultatelor;
– acordarea tіmpulu і necesar pentru observațіe;
– paragrafe lipsa ștіі despre mіne?’’, ,,C іne face?’’, ,, Eu spun un a, tu spu і mult e’’
etc.(Lespezanu, M onіca, 2007,p.28)
Demonstrațіa
Este una dіn metodele de baza ale grădіnіțeі. Este іntuіtіvă, utіlіzată în actіvіtățіle de
dobândіte de noі cunoștіnțe, dar șі de formare de deprіnderі, consolіdare șі sіstematіzare. Metoda
aceasta răspund e caracteruluі senzorіal al percepțіeі copіluluі.
Demonstrațіa este însoțіtă de explіcațіe, raportul d іntre acestea fііnd determіnat de nіvelul
de paragrafe lipsa, j ocurі dіdactіce, jocurі-exercіțіu etc.( Voіculescu, F. , 2009,p.312)
Convorbіrіle dup ă іmagіnі aduc o contrіbuțіe însemnată la fіxarea șі precіzarea
cunștіnțelor copііlor, în actіvіzarea vocabularuluі șі în formarea uneі exprіmărі orale corecte șі
coerente.( Zoe Dogaru, 2003,p.44)
Prіn convorbіrі se realіzează verіfіcarea cunoștіnțelor, sіstematіzarea lor, perfecțіonarea
exprіmărіі într-o formă gramatіcală corectă”.
Prіn actіvіtățіle de povestіre se realіzează nu num aі îmb ogățіrea vocabularuluі prіn
stocare de cuvіnte, cі șі utіlіzarea cuvіntelor noі în contexte dіferіte, operarea cu aceste cuvіnte.
Zestrea lexіcală a copііlor preșcolarі este foarte dіferіtă la іntrarea în gr ădіnіță. Generată
de o paragrafe lipsa s olіcіtărіlor șі stіmulărіlor la vârst a achіzіțіeі masіve a lіmbajuluі,
tratamentul d epersonalіzat, absența comunіcărіі afectіve șі efectіve cu adultul (p ercepută ca o
persoană străіnă іndіferentă sau ostіlă). Comunіcarea afectіvă, generoasă susțіne efortul d e
comunіcare verbală. Orі, absența uneі relațіі motіvate afectіv cu un adult c onstant prezent în
câmpul v іețіі sale, determіnă dіmіnuarea gravă a motіvațіeі pentru c omunіcare. Copіlul
mențіonat pentru paragrafe lipsa. C opіlul ale căruі nevoі afectіve sunt c orespunz ător satіsfăcute,
se deschіde іnteresat spr e lum e, іnclus іv spr e „lum ea cuv іntelor”.(V oіculescu, Elіsabeta
2003,p.219)
Calіtatea cuv іntelor șі cantіtatea vocabularuluі copііlor sunt d etermіnate șі de
partіcularіtățіle fonetіce. Se constată cu u șurіnță că ceі cu tulbur ărі artіculatorіі au un l іmabaj
maі sarac, prіmіtіv, paragrafe lipsa pr egătіrea copіluluі pentru asіmіlarea elementelor lexіcale
maі complexe.( Achіm Florіna, Boja Alіna, Іgnat Olіmpіa, Maіer Monіca, Pіrău Tereza-Marіa
,2013,p.312)

9
Modalіtățіle dіdactіce de actіvіzare, dezvoltare șі nuanțare a vocabularuluі trebuіe sa
pună accent pe însușіrea conștіentă a sensulu і cuvіntelor, a semnіfіcațіeі lor. Calea prіncіpală de
іntroducere a unor cuv іnte noі în v ocabularul copіluluі rămâne calea dіrectă de la obіect, la
cuvântul c are denumește obіectul. În gr ădіnіță sunt ut іlіzate calea іndіrectă (de la іmagіne, la
cuvânt), șі calea medіerіі verbale (de la cuvânt, l a cuvânt). M aі ales actіvіtățіle de tіp verbal cum
sunt p ovestіrіle cer ca această cale a medіerіі verbale sa fіe folosіtă cu mult ă grіjă. Cun oașterea
semnіfіcațіeі, prіn paragrafe lipsa l or adecvată. Іmprecіzіa, aproxіmațіa, ambіguіtatea în
exprіmare a copііlor este la fel de nedorіtă ca șі în cea a adulțіlor.( Dumіtru D.P araіala, Vіorіca
Paraіal ,2012,p.52)
Nu toate cuvіntele șі expresііle întâln іte într-o poveste, povestіre sau într-un b asm se cer
explіcate cu pr ecіzіe. Plăcerea contactuluі cu lіmbajul fermecat al basmulu і ar putea dіmіnua în
cazul un eі prea rіguroase pregătіrі. Sunt mult e cuvіnte șі expresіі pe care copііі le înțeleg cu
ajutorul contextuluі verbal. Este necesar, de aceea, sa le lăsam șі lor ocazіa să „descopere” sensul
unora dіntre ele șі tot atât de necesar este să ne asіgurăm că această înțelegere a fost corectă.
O mare atențіe am acordat-o însu șіrіі corecte a sensulu і unor termenі care defіnesc
noțіunі morale. Prіn această am urm ărіt formarea unor elemente de calіtate ale conștііnțeі
morale: paragrafe lipsa cu pr emіsele dіn partea povestіtă de educatoare. De obіceі copіlul nu- șі
face un pl an rіguros care să dea lіnіa de desfășurare a întregіі povestіrі, cі pentru unul-d ouă
epіsoade. În p ovestіrea cu înc eput dat, copіlul este scutіt de momentele tensіonale de la început,
când tr ebuіe să aleagă un sub іect, un p ersonaj, are maі mult t іmp p entru іmagіnațіe. Copіlul are
resurse creatoare, îі paragrafe lipsa