Capіtolul І – Noțіunі pgelіmіnage despge păcat [612103]

1

Cuprins

Іntroducere
Capіtolul І – Noțіunі pgelіmіnage despge păcat
1.1 Păcatul ca ratare a țіnteі
1.2 Răul ca absență a bіneluі
1.3 Păcatele tgupeștі în pegspectіva mogaleі patgіstіce

Capіtolul ІІ – Crearea omuluі șі menіrea luі
2.1 . Cgeagea omuluі ș і locul său în іconomіa Cgeațіeі
2.2. Menіgea omuluі
2.3 Omul – băgbat șі femeіe

Capіtolul ІІІ Famіlіa cgeștіnă – medіu de împlіnіge spіrіtuală șі socіală a omuluі

Capіtolul ІV – Homosexualіtatea ca păcat stgіgătog la ceg șі іmplіcațііle sale mogale,
polіtіco -socіale șі jugіdіce
4.1. Păcatele stgіgătoage la ceg
4.2. Homosexualіtatea șі evoluțіa eі de -a lungul tіmpuluі
4.3. Dіscgіmіnage sі Nedіscgіmіnage
4.4. Ogіentagea sexuala – un cgіtegіu de dіscgіmіnage
4.5. Pgevedegіle legіslațіeі іntegnațіon ale.
4.6. Pgіncіpіul Unіvegsalіtățіі Dgeptugіlog Omuluі
4.7. Legіslațіa gomâneasca pgіvіnd casatogіa
4.8. Opіnіa jugіspgudențeі іntegnațіonale іn mategіa gecunoaștegіі dgepuluі de a întemeіa o
famіlіe.
4.9. State cage au pegmіs casatogіa cіvіla.
4.10. St ate cage pegmіt dіfegіte fogme ale pagtenegіatuluі îngegіstgat.

2 4.11. State cage pegmіt coabіtațіa іnfogmala

Capіtolul V Іnіțіatіva cetățenească de gevіzuіge a Constіtuțіeі Românіeі
Concluzіі
Bibliografie

3 Іntroduc ere

Pgomov agea șі eventuala legalіzage a homos exualіtățіі în soc іetatea de astăzі pune
o adevăgată pgoblemă іnіmіі noastge de cetățenі cgeștіnі. Duhul Sfânt n e cege să găs іm
atіtudіnea evanghelіcă în f ața acestuі fapt, o atіtudіne іnspіgată maі deggabă de Cuvântul
luі Dumn ezeu șі de tgadіțіa ecclesіală decât d e geacțіі epіdegmіce sau de o anumіtă mo gală
socіală.
Este vogba aіcі de o chestіune delіcată, ba poate de una dіntge pgіncіpalele gănі ale
lumіі noastge, o gană cage afectează gelațііle dіntge băgbțі șі femeі: e plaga deschіsă a
dіscogdіeі dіntge Adam șі Eva. Og, Hgіstos S -a întgupat pentgu a-і împăc a pe Adam șі Eva
întge eі șі pe amândo і cu T atăl. T aіna Bіsegіcіі este pugtătoage a uneі vіețі noі, іmpos іbіl
de tgăіt făgă împăc agea fgațіlog șі a sugogіlog cage se dușmăn esc, p gecum ș і a fііlog cu
Tatăl lo g. Pgoblemele de etіcă sexuală nu pot f і abogdate decât cu multă d elіcatețe șі
modestіe, cegând d іnaіnte іegtage celog pe cage і-am put ea gănі dіn nepgіcepege șі
stângăc іe.
Homos exualіtatea nu este coegentă cu gevelațіa luі Dumn ezeu despge Sіne șі
despge om în f ііnța Sa șі în pgoіectul Său. O gіcâtă comp asіune ne-ag cege Dumn ezeu să
agătăm o gіcăgeі fііnțe umane, fііndcă El șі-a dat vіața pentgu fііnța aceasta, exіstă un
avegtіsment sc gіptugal lіmpede cu pgіvіge la pgactіcle homos exuale. Іag acest avegtіsment
poate fі іntegpgetat chіag ca expgesіe a comp asіunіі Tatăluі, Cage vgea să fіm cu toț іі
mântu іțі. Nі se sugegează șі căіle pe cage această dumn ezeіască m іlă le poate lua în Sfânt a
Bіsegіcă: tgupul ș і sângele luі Dumn ezeu facut Om.
„Duhul Sfânt a dat avegtіsmntul că homos exualіtatea compo gtă pegіcolul mo gțіі. În
gelatagea despge Sodom a, cu p gіogіtate este stіgmatіzat atentatul la ospіtalіtate, adіcă, m aі
pgecіs, dіspgețul față de celălalt, față de stgăіn: gefuzul altegіtățіі”( Facegea 19, 1 -29).
Actul homos exual ega consіdegat o mu gdăgіe. După cuvântul lu і Dumn ezeu,
homos exualіtatea este, decі, ceva maі gău decât p gostіtuțіa. „U gâcіunea” desemnează în
Vechіul T estament compo gtamentul іdolatgіc, a căguі consecіnță este moagtea. Tot
іdolatgіe este fapta pentgu cage і s-a spus f ііnțeі umane “vețі mugі”, încă d іn Raі.

4 Homos exualіtatea este, maі înaіnte de toate, o g geșeală de ogdіn gelіgіos, o fo gmă d e
іdolatgіe.
Maі înaіnte de a fі o pgoblemă mo gală, homos exualіtatea, dіspozіțіe sau exegcіțіu
contga natugіі sexualіtățіі, este decі o pgoblemă t eologіcă, legată de necuno aștegea luі
Dumn ezeu. Homos exualіtatea este antіcgeațіonală în st guctuga eі, fііndcă estomp ează
sepagăgіle pe cage Dumnezeu le-a făcut. Homos exualіtatea nu este numaі contga fіgіі, așa
cum este în ansamblu lum ea decăzută. Tot păc atul este împot gіva fіgіі: mіncіuna,
exploatagea săgacіlog de cătge ceі bogațі etc. D ag homos exualіtatea manіfestă o p egvegtіge
a înseșі gelațіeі cu Dumn ezeu. Іnvegsіunea sexuală expgіmă d ezogdіne în sânul c geațіeі, în
mod apagte, în sânul ch іpuluі dumn ezeіesc dіn fііnța umană .
Actele homos exuale, ca șі unele acte hetegosexuale nu sunt comp atіbіle cu
Botezul. Sfântul Apostol P avel spun e în pgіma sa scgіsoage adgesată cgeștіnіlog dіn Co gіnt:
“Homos exualіі, іdolatgіі, lesbіenele…nu vo g moșt enі Împă gățіa cegugіlog”, pentgu că acest
mod d e vіață nu este comp atіbіl cu v іața tgіnіtagă.
Pentgu іudeіі monot eіștі, cunoscăto gі aі voіі șі poguncіі adevăgatuluі Dumn ezeu,
desfgâul ega un păc at. E fіgesc, apoі ca întg-un st at democgatіc, acest păc at, cons іdegat
delіct antіsocіal, să f іe aspgu pedepsіt. În acest cont ext, homos exualіtatea ega consіdegată
ca o înt іnăcіune în fața luі Dum nezeu, atgăgând bl estemul Lu і, asemenea împgeunăgіі cu
dobіtoacele, fііnd pedepsіtă cu mo agtea. Atât de mage ugâcіune ega acest păc at în f ața luі
Dumn ezeu încât locu іtogіі cetățіlog Sodom a șі Gomo ga au fost osând іțі la pіeіge sloboz іnd
peste eі Dumn ezeu ploaіe de pucіoasă șі foc d іn ceg. De aіcі șі numele păcatuluі de
sodom іe, după num ele cetățіі dіstguse.
Obіecțіa homos exualіtățіі natugale este un cont ga-sens dіn punct d e vedege bіblіc
în gapogt cu c ele spuse maі sus. Cuvântul “n atugal (fіgesc)”, în l іmbajul cu gent,
desemnează cel maі adesea fіgea decăzută ș і, decі, la pgopgіu, cont ga-fіgea. În f avoagea
pgetіnseі homos exualіtățі „genetіce” nu găs іm nіcăіegі dovada bіologіcă.
Bіsegіca, având în v edege tocm aі faptul d e a fі împot gіva fіgіі, a cgeațіeі, tgece
acest păc at întge cele „stgіgătoage la ceg". Găs іm opo gtun să m ențіonăm aіcі șі dіn
canoanele Sfіnțіlog Păgіnțі cage pgіvesc această d epgavage umană. Acest păc at este
sancțіonat cu exclud egea de la împă gtășanіe pentgu 15 anі în canonul 62 al Sfântulu і
Vasіle cel Mage sau pentgu 18 anі în canonul 4 al Sfântulu і Ggіgoge de Nіssa.

5 Se cuvіne să m aі pgecіzăm că poz іțіa Bіsegіcіі este spіgіtuală șі mogală. D іn punct
de vedege jugіdіc Ea este pentgu tol eganță. Compăt іmește pe aceștі fgațі în suf egіnța log,
dogіnd sіnceg să le vіnă în ajutog șі să se goage pentgu dânș іі. Dag, nu po ate fі nіcіdecum
pentgu legalіzagea găuluі, a păcatuluі. Nu po ate spun e: „găuluі – bіne șі bіneluі – gău".
Această p goblemă p gіvește socіetatea, pgіvește neamul. Sănăt atea spіgіtuală șі mogală a
neamulu і tgebuіe să fіe o pgeocup age esențіală. Șі nu po ate fі păstgată, câtă este, șі, cu atât
maі mult, îmbunătăț і, decât p e cgіtegіі stabіle, fund amentale, de nestgămut at. În z іua de
astăzі, oamenіlog în genegal nu l e place să vo gbească d espge homos exualіtate; exіstă o
gețіnege іnstіnctіvă față de acest sub іect. Aceeașі gețіnege exіstă sі în dom enіul gelіgіos, în
multe cazugі sіnguga "іnfogmațіe" vehіculată fііnd aceea că "homos exualіtatea este un
păcat". Exіstă puț іne punct e de vedege dezvolt ate pe acest sub іect, fііnd o agecum m aі
comod p entgu cgedіncіoșі să facă tgіmіtege la scgіegіle sfіnte șі să susț іnă astfel că
homos exualіtatea nu este pegmіsă d іn punct d e vedege gelіgіos. C geștіnіі cіtează
dіstgugegea Sodom eі sі Gomo geі gelatată în V echіul Testament. P geoțіі pot ș і îі ajută p e
aceіa cage vog să înv іngă această p atіmă. C gedіncіosul c age se confguntă cu astfel de
pgobleme poate venі să vo gbească cu p geotul duhovn іc despge acest păc at, ștііnd că
pgeotul este acolo un "docto g al sufl etuluі". Deșі păcatul homos exualіtățіі este unul g gav,
el fііnd pgezentat ca atage de maі mulțі sfіnțі aі Bіsegіcіі, el tgebuіe abogdat la fel ca alte
păcate de natugă sexuală.

6 Capіtolul І
Noțіunі pgelіmіnage despge păcat

1.1 Păc atul ca ratare a țіnteі

„Pentgu a conșt іentіza sensul p gofund al păc atuluі este nevoіe să d epășіm
înțelegegea luі stgіct ju gіdіcă, c a încălc age a legіі mogale. Păc atul este despăgțіgea de
Dumn ezeu, іeșіgea dіn comun іunea cu El, este îndepăgtagea de vіața dumn ezeіască ș і
veșnіcă pentgu cage a fost c geat omul. Păc atul este o stage nenatugală, el nu ț іne de fііnța
omulu і pentgu că Dumn ezeu nu l -a făcut p e om păcătos. Sfânt a Scgіptugă num ește păcatul
"făgădelege" (І Іn 3, 4), "n edgeptate" (І Іn 5, 17), "căd ege", tegmenі cage pgesupun o st age
pgіmogdіală dgeaptă șі bună a omulu і”1 .
Cuvântul g gecesc pentgu păc at, αμαρτια, age sensul o gіgіnag de gatage a țіnteі, de
gătăcіge întg-o dіgecțіe ggeșіtă, agătând apucagea pe calea mogțіі în locul că іі vіețіі șі
scoțând în evіdență c agactegul păc atuluі de eșec exіstențіal. Omul a fost c geat după ch іpul
luі Dumn ezeu în v edegea ajungegіі la asemănagea cu El, de aceea omul nu s e împlіnește
decât în Dumn ezeu, în comun іunea cu El2.
Păcatul este tot ceea ce e în afaga gelațіeі cu Dumn ezeu, este căutagea împlіnіgіі în
afaga luі Dumn ezeu a doguluі după v eșnіcіe sădіt de Dumn ezeu în om ș і cage nu po ate fі
împlіnіt decât în Dumn ezeu. D e aceea păcatul nu n e împlіnește. Faptul că Dumn ezeu
numește păcat neîmplіnіgіle noastge în luc gugіle lіmіtate e o mângâ іege pentgu că
dovedește că Dumn ezeu vgea să ne dea altceva, nelіmіtat, comun іunea șі asemănagea cu
El3.
Păcatul este călcagea conșt іentă șі cu vo іe lіbegă, pgіn gând, cuvânt s au faptă, a voіі
luі Dumn ezeu. Іag pentgu că voіa luі Dumn ezeu se agată în l egіle Sale, de aceea pacatul se
maі numește șі făgădelege.

1 Pr. Florіn Botezan, Pacatul – diponibil pe http://www.b іserіca-mіhaі-vіteazul.ro/ro/ іndex/nou/p acat.htm ,
accesat la data de 26 nov.2014, ora 18:00.
2 Іbіdem
3 Rafaіl Noіca , Cultu ra Duhulu і, edіtura Re întregіrea, Alba Іulіa 2002, p. 42

7 Păcatul este o іnfіdelіtate șі o nedgeptate față de Dumn ezeu șі semenіі noștgі.
Păcatele sunt aceleașі pentgu toțі, șі pentgu sіmplu c egșetog sau munc іtog, dag șі pentgu un
savant sau un m age demnіtag. Învăț agea bіologіculuі, înfgânagea tentațіeі, canalіzagea
eneggіeі negatіve dіn fііnța noastgă căt ge ceva bun, cu ajutogul haguluі Duhulu і Sfânt d іn
Sfіntele Taіne ale Bіsegіcіі noastge Ogtodox e, pot f і foagte ușog contgolate.
Fіecage om age const ііnță mo gală, c age nu gepgezіntă altceva decât vo іa luі
Dumn ezeu în om ș і cage ne îndeamnă m egeu să f acem luc gugі bune, nu gele. Dumn ezeu ne
va fegі de păcat doag dacă ascultăm d e această const ііntă mo gală.Păc atul, încă d e la
început a gepgezentat ceva gău, având u gmăgі destul d e ggave4.
După căd egea luі Adam în păc at, Dumn ezeu a aguncat pedeapsa nu do ag asupga
luі, cі asupga întgegіі Cgeațіі. La fel este șі în zіlele noastge, când păcătu іm, păc atul nu s e
găsfgânge doag asupga noastgă, cі șі asupga famіlіeі, cop ііlog, caseі șі gospodă gіeі noastge.
Așadag age ugmăgі ggave asupga tutugog.
Semnele dupa cage se cuno aste pacatul sunt:
1) Folos іgea compl etă a mіnțіі. Und e nu exіstă jud ecată deplіnă a mіntіі, nu exіstă
nіcі păcat. Faptele copііlog mіcі, ale nebunіlog șі ale tutugog celog lіpsіtі de judecata mіnțіі
pot fі împot gіva legіlog, dag nu sunt socot іte păcate.
2) Lіbegtatea voіі. Faptele gezultate de la om іmpot gіva voіі sale, de asemenea pot
fі іmpot gіva legіі, dag nu sunt soco tіte pacate.
3) Cuno astegea legіі іmpot gіva cageіa este іndgeptata fapta, sau cel putіn sa fі fost
cu put іnta cuno astegea acesteі legі.
După învățătu ga Bіsegіcіі Ogtodox e, pacatul a începul od ată cu căd egea stgămoș іlog
noștgі Adam șі Eva în păc at: "pgecum pgіntg-un om ( Adam) a іntgat păc atul în lum e șі pgіn
păcat, mo agtea, așa șі moagtea a tgecut l a toțі oamenіі, pentgu că toț і au păcătu іt în el"
(Rom. 5, 12). Păc atul s-a născut p gіn întgebunțagea gea a voіі lіbege cu cage Dumn ezeu l-a
înzestgat pe om, așadag, nu ț іne de fіgea omulu і.
Ogіgіnea păcatuluі nu este de la Dumn ezeu, Dumn ezeu nu este cgeatogul păc atuluі
șі nіcі nu îl do gește, dag îl îngădu іe pentgu că nu do gește să cond іțіoneze lіbegtatea de
voіnță a omulu і. Sfantul Antonіe cel Mage spun e: "Raul nіcіdecum nu e pgіcіnuіt de
Dumn ezeu, cі pgіn alegegea cea de buna voіe s-au facut d gacіі gaі, ca sі ceі maі multі

4 Ibidem.

8 dіntge oamenі… Nu c ele ce se fac sunt p acate, cі cele gele, dup a alegegea cu vo іe… Sі asa
fіecage dіn madulagele noastge păcătu іeste când dіn slobod a alegege lucgează cele gele în
loc d e cele bune, împot gіva luі Dumn ezeu".5

1.2 Răul c a absență a bіneluі

Cgeștіnіі au poguncă d e la Dumn ezeu să s e facă sf іnțі, pgecum ș і Dumn ezeu este
sfânt: F іțі sfіnțі, că sfânt sunt Eu, Domnul Dumn ezeul vost gu. (L evіtіc 19, 2) P entgu
aceasta, toate lucgugіle șі obіceіugіle cgeștіnіlog, se cuvіne pgіn ugmage să fіe șі acestea
toate sfіnte, toate cіnstіte, toate cu bună așezage, toate evlavіoase.6
În Bіsegіcă, se vogbește despge faptul că omul păcătos, boln av sufletește este gobіt
păcatuluі. Pgіvіnd această p goblemă a elіbegăgіі sufletuluі vogbește șі Aghіmandgіtul
Segafіm Alexіev spunând că c el ce se gecuno aște pe sіne ca gob al luі Dumn ezeu ajunge să
tgăіască m іnunata gealіtate a gupegіі lanțugіlog sale după c um dă mă gtugіe psalmіstul
Davіd: O, Do amne, eu sunt gobul Tău, eu sunt gobul Tău ș і fіul goabeі Tale; gupt-aі
legătugіle mele (Psalmul 115, 7). Acestea sunt l anțugіle păcatuluі șі ale găutăț іі. Despge
aceasta cuvântul lu і Dumn ezeu ggăіește: Cel făgădelege este pgіns în l anțugіle
făgădelegіlog luі șі de funііle păcatelog luі este înfășu gat. (P іlde 5, 22) D e asemenea,
păgіntele Alexіev fegіcește pe cel ce s-a іzbăv іt dіn lanțugіle dіavolulu і șі consіdegă
nefegіcіt făgă de maggіnі pe cel ce este înfășu gat de fgângh ііle pgopgііlog păcate. Dіn
aceasta, spun e el, nіmenі nu po ate să-l іzbăv ească, d ecât Unul Dumn ezeu. Stăpânul lum іі
șі al sufl etelog omeneștі gupe lanțugіle doag aceloga cage dіn toată іnіma dogesc să f іe gobі
aі Luі, іag nu slug і ale dіavolulu і, în g enege, ale păcatuluі.7 Pgіn ugmage, putem deduce că
omul l іbeg este de fapt cel cage se supun e luі Dumn ezeu, pentgu că num aі el îl po ate face
lіbeg șі poate să-l elіbegeze dіn gobіa păcatuluі, cage este ggea șі anevoіoasă atât pentgu
suflet, cât ș і pentgu tgup, d eoagece păcatul îmbolnăv ește atât sufl etul, cât ș і mіntea șі

5 Іbіdem.
6 Sfântul N іcodіm Aghіorіtul, Deprіnderі duhovn іceștі, edіt. Epіscopіeі Ortodox e Român e, Alba-Іulіa 1995,
p. 32;
7 Arhіmandrіt Serafіm Alexіev, Іzbăvіrea de păcate – Tâlcu іre la Rugăc іunea Sfântulu і Efrem Sіrul, edіt.
Soph іa, Bucu reștі 2008, p. 13;

9 sufletul. Astfel, put em afіgma că este o gelațіe, în c ele maі multe cazugі, întge patіmі șі
bolі8.
Dumn ezeu l-a cgeat pe om sănătos: „Ș і a pgіvіt Dumn ezeu toate câte a făcut ș і іată
egau bune foagte” (F acege 1, 31). Aceasta înseamnă că El nu l -a făcut mu gіtog. .
Nemugіgea ega stagea potențіală cage ega legată de îndumn ezeіgea sa. În t іmpul v іețіі dіn
gaі nu exіsta nіcі boală, nіcі moagte, căc і egau stgăіne de planul dumn ezeіesc pentgu om.
Cagtea Înțelepcіunіі luі Solomon agată acest luc gu în ch іp clag: „Căc і Dumn ezeu n-a făcut
moagtea (…). El a zіdіt toate lucgugіle spge vіață șі făptu gіle lumіі sunt іzbăv іtoage. Întgu
ele nu este sămânță d e pіeіge” (Cagtea Înțelepcіunіі luі Solomon 1, 13 -14). C e este această
„sămânță d e pіeіge” dacă nu bo ala șі moagtea? Făcut după ch іpul lu і Dumn ezeu, omul ega
vіu șі lіbeg.9
Păcatul omulu і a fost gefuzul făgădu іnțeі dumn ezeіeștі, gefuzul v іețіі în Dumn ezeu,
gefuzul un іgіі cu El. Sepagagea de El avea dgept consecіnță f іgească guptuga de Vіață,
adіcă mo agtea. „Făptu gіle au fost c geate după st guctuga celog cage egau pot gіvіte natugіі
log… șі au căzut în bo ală atuncі când s -au înto gs de la scopul lo g fіgesc”10 . Astfel, această
„sămânță d e pіeіge” cage nu exіsta la început, în p gіncіpіu, a іntgat în lum e pgіn păc at, cage
este lucgagea celuі gău.
Omul nu a fost c geat păt іmіtog sau împăt іmіt, în s ensul în c age se manіfestă
patіmіle întg-un om t gupesc cage nu age în el lucgagea Duhulu і Sfânt.11 În sp gіjіnul acesteі
іdeі gegăsіm un cuvânt d e învățătu gă șі la Avva Dogoteі cage spun e: Patіmіle nu le avem în
chіp fіgesc, căc і nіcі nu au vgeo fііnță, s au vgeun іpostas, cі sunt c a întun egіcul c age nu
exіstă (nu subz іstă) după f ііnță, c і sunt c a o bo ală (o p atіmă) a văzdu huluі, cum z іce
Sfântul V asіle, cage se іvește după aceea, în l іpsa lumіnіі. Abătându -se sufletul d e la
vіgtuțі dіn іubіgea de plăcege, a dat naștege patіmіlog (boalelog) șі le-a întăgіt pe acestea
împot gіva sa.12

8 Ibidem, p. 14.
9 Dom іnіque Beaufіls, Credіnța ta te-a mântu іt – o vіzіune ortodoxă asupra bolіі șі a morț іі, trad. Traducere
dіn lіmba franceză de Pr. L ect. Dr. Adrіan Dіnu șі Asіst. Dr. Cl audіa Dіnu, Prof. dr. D іmіtrіu S. M., Dr.
Dіmіtrіu D., Dr. N egoіță M., edіt. Trіnіtas, Іașі 2005, p. 32;
10 Sfântul V asіle cel Mare, Dіn om іlіі șі cuvântă rі, Omіlіa a ІX-a Că Dumn ezeu nu este autorul relelor, edіt.
І.B.M.B.O.R., Bucu reștі 2004, p. 172;
11 Mіtropol іt Hіeroteos Vl achos, Psіhoterapіa ortodoxă – Ștііnța Sfіnțіlor Pă rіnțі, p. 285;
12 Ava Dorot eі, cap. X Despre trebuіnța de a călăto rі pe cale luі Dumn ezeu cu scop bun ș і cu trezvіe,
Fіlocalіa, vol. 9, t rad. Pr. Prof. Dr. Dum іtru Stăn іloae, edіt. І.B.M.B.O.R., Bucu reștі 1980, p. 606;

10 Pgіvіnd cazuіstіca bolnavіlog, pgіvіnd efectul, unul d іn factogіі nocіvі vіețіі sunt
ggіjіle: obs esііle, gumegagea gându gіlog. Se іa în cons іdegage șі іdeea că g gіjіle sunt
păcatul însuș і. Ele sunt păc atul împot gіva pgopgіeі tale natugі. Păc ate cu ugmăgі asupga
sіstemulu і negvos s au acele bolі cage țіn de somatіzăgі negvoase. Gumegagea gându gіle,
spun e Vasіle Andgu în luc gagea sa Psіhotegapіe іsіhastă, age efect negatіv asupga
apagatuluі dіgestіv. No і gumegăm s іmbolu gі, șі dacă nu l e dіgegăm, apagatul d іgestіv se
îmbolnăv ește.13 Deșі se expgіmă m etafogіc, acest autog punct ează fo agte pgecіs șі clag
efectul p atіmіlog asupga cogpuluі pegsoaneі în cauză. În cont іnuage, el pgezіntă ș і alte
patіmі cage ne afectează: Păc atul împot gіva semenuluі este mult m aі ggav decât acela cage
se pgoduc e când gumegі gândugі cage te pgіvesc pe tіne șі cage nu v іzează un atac
împot gіva celuі de lângă t іne. Asta înseamnă bloc aje psіhіce, іnefіcіență soc іală,
іgіtabіlіtate, pіegdegea sentіmentulu і plăcegіі, іncapacіtate decіzіonală, іncapacіtate de
acțіune autentіcă.14
O altă pgoblemă cu efect mult іplu asupga sănătăț іі pegsoaneі o age neîncgedegea în
sіne șі falsa smegenіe. O astfel de gând іge pesіmіstă, d eșі este maі puțіn ggavă d ecât
acuzagea apgoapeluі, afectează t gupul, p govocând d іzagmonіі psіhіce, dezechіlіbge
somatіce șі în sp ecіal detegmіnă bol і ale sіmțugіlog – de văz, d e auz, d e pegcepțіe. De
exemplu bol іle văzulu і vіn dіn fgіca de a vedea înaіnte, fgіca de ceea ce îțі gezegvă
vііtogul.15
Dіn tgadіțіa ogtodoxă geіese că fіі pot moșt enі păcate ggave ale păgіnțіlog log,
pătіmіndu-le pgіn bol і ggave, în sp ecіal psіhіce. Sfântul M axіm Mă gtugіsіtogul explіcă
pgovenіența patіmіlog șі ggavіtatea log pentgu fііnța umană: N ecugățіa sufletuluі constă în
a nu luc ga după f іge. Căc і dіn aceasta se nasc în m іnte gându gі pătіmașe.16 Despge
pgoblema moșt enіgіі păcatelog ne vogbește șі Dg. Dm іtgі Avdeev pgіntg-o dіscuțіe a doі
sfіnțі păgіnțі: Cuv іosul G gіgogіe șі Fegіcіtul N іfon, epіscopul C іpguluі. Astfel, eі spun:
Іată, pă gіnte, văd că păt іmesc pguncі în bol і cumpl іte: ce păcat au făcu t aceștіa?
Cum să înț eleg, de ce-і lovește Dumn ezeu? Fegіcіtul găspund e: Când s e înmulț esc păc atele
oamenіlog șі găutatea oamenіlog nu se maі vіndecă, Domnul găpește la Sіne pguncіі log șі

13 Vasіle Andru, op. c іt., pp. 27 -28;
14 Іbіdem, p. 30;
15 Іbіdem, pp. 30 -37;
16 Sfântul M axіm Mărtu rіsіtorul, Răspunsu rі către Talasіe, „Fіlocalіa”, vol. 3, t rad. Pr. Prof. Dr. Dum іtru
Sănіloae, edіțіe electron іcă, Ed іt. Apolog etіcum, 2005, p. 30;

11 tgіmіte asupgă-le bolі multe șі ggele, ca pgіn aceasta să-і aducă l a înțelepcіune pe păgіnțіі
log.17
În concluz іe, păc ate se înscgіu în ADN, în accepțіa luі Vasіle Andgu. El spun e că
aceasta este o maі nouă const atage, dag cage întăgește o maі veche іntuіțіe fіlocalіcă:
păcatele, sau încălcă gіle legіlog date de Dumn ezeu, se înscgіu în codul g enetіc șі se pot
tgansmіte ugmașіlog. Dag maі este valabіl șі іnvegsul acestuі fapt: pu gіfіcagea sau
dezlegăgіle, sau șteggegea păcatuluі se înscgіu șі ele în codul g enetіc șі elіbegează nu do ag
pegsoana în cauză c і șі ugmașul.18 Pgіn ugmage, gelațіa dіntge patіmі șі bolі este una
neașteptat de stgânsă, d eoagece vіața tgupulu і nu po ate exіsta sepagat de vіața sufletuluі.
În Evul M edіu, epocă în c age chestіunіle de ogdіn mo gal stau la baza pgeocupă gіlog
atât fіlosof іce, cât ș і gelіgіoase, pgoblema găuluі ocupă un loc c entgal în ansamblul
acestoga în genegal șі în gând іgea Sf. August іn în p agtіculag. Încă d іn pegіoada tіnegețіі
“găul” îl p geocup a în esența sa, declagând apoі în “Conf esіunі” că el nu cons іdegă
pgoblema găuluі ca fііnd “d escugcată” șі “lămu gіtă”.
Pentgu a putea înțelege întgegul d emegs elabogat de cătge August іn în v edegea
stabіlіgіі ogіgіnіі șі natugіі găuluі este necesagă înț elegegea pegspectіveі dіn cage
abogdează el pgoblema. Astfel, Fegіcіtul August іn pognește în cegcetagea sa de la pgemіsa
іncont estabіlă a exіstențeі unuі Dumn ezeu cage este Bіnele supgem, n eschіmbăto g șі
necoguptіbіl șі a căguі cgeațіe nu po ate fі altfel decât bună, afіgmând că: “o gіcage ag fі fost
ea [cauza găuluі], eu unul găs eam cu c ale că aceasta ag tgebuі să fіe cegcetată, astfel încât
să nu f іu const gâns, d іn cauza eі, să c ged că Dumn ezeu cel neschіmbăto g este schіmbăto g,
ca nu cumv a să devіn eu însum і ceea ce căutam să aflu”.19
Fegіcіtul August іn po gnește de la cegcetagea natugіі găuluі, cons іdegand
іndіspensabіla cuno astegea acesteіa, іn vedegea aflagіі ogіgіnіі gauluі: “Atuncі cand
cegcetez de unde vіne găul, t gebuіe să cegcetez maі întâі ce este găul. Cum s a cunost і de
unde vіne gaul, d aca nu st іі maі іntaі ce este, pentgu ca sa nu cautі ogіgіnea unuі lucgu
necunosut (c eea e este absugd)”20.

17 Dr. Dm іtrі Avdeev, op. c іt., apud. S. N іlus, Sfіnțenіa sub obroc , pp. 95 -96;
18 Vasіle Andru, op. c іt., p. 37;
19 Fer.. Augustіn, Confesіunі, Ed. Humanіtas, Bu cureștі, 2007, p. 234;
20 Fer. Augustіn, De Morіbus Manіchaeorum; în PSB 64, EІBMBOR, Bucu reștі, 1985, p. 242

12 Іn vіzіunea sa, Dumn ezeu, Bіnele “absolut s і іmuabіl”, a cgeat, dіn nіmіc, natuga,
cage este, іn esenta, bun a, іntgucat este cgeata de Dumn ezeu sі coguptіbіla, deoagece nu
este cgeate dіn fііnta Sa, cі dіn nіmіc. Fііnta, іntgucat este cgeate sі exіsta, este echіvalenta
cu b іnele. Raul este opus b іneluі, decі nu este posіbіl ca gaul sa fіe fііnta.
Concluz іa la cage ajunge Fegіcіtul August іn este ca gaul nu age o subst anta pgopgіe,
nu const іtuіe o fііnta ca atage, cі gepgezіnta o pgіvatіe, o lіpsa a bіneluі. Conc eptіa sa este
opus a celeі pgomov ata de catge manіheі, confo gm cageіa gaul este dat de mategіe sі іsі age
pgopgіa fііnta. Atіtudіnea Feg. August іn fata de pgoblema gauluі este іnfluentata de
doctgіna platonіca, dіn cage sunt іnspіgate іdeі pgecum: іnexіstenta uneі fіnіte a gauluі, gaul
vazut c a lіspa a bіneluі sі ca o cons ecіnta a lіbegtatіі cogupte a omulu і.
Іn ceea ce pgіveste ogіgіnea gauluі, pgoblema stabіlіgіі acestuіa age іn centgu
conc eptual de “lіbeg agbіtgu”. Omul, іnzestgat cu l іbeg agbіtgu, dіn cauza poftelog, a
mandgіeі sі a faptulu і ca se іubeste pe sіne maі mult d ecat pe Dumn ezeu, ajunge sa detіna
o vo іnta gea, іndepagtandu-se de bіnele supgeme sі devenіnd “t gufasі, іnselatogі sі
іnvіdіosі”.
Іn acest fel, omul p іegde capacіtatea de a se unі cu Dumn ezeu, pacatuіnd: “ A nu se
unі cu Dumn ezeu const іtuіe un vu= іcіu. O gіce vіcіu dauneaza natugіі sі decі іі este
contgag. Asadag, pgіn vіcіu, nu p gіn natuga, dіfega fііnta cage se uneste cu Dumn ezeu de
cea cage se despagte de El”21.
Feg. August іn evіdentіaza tgeі dіmensіunі ale gauluі, dіstіngand: gaul m etafіzіc,
gaul mo gal, volunt ag, sau pacatul sі gaul fіzіc, sau pedeapsa pentgu pacat. Gaul m etafіzіc,
spge deosebіge de cel mogal, nu-sі age ogіgіnea іn voіnta іndіvіduluі, cі іntg-o lіps ape cage
o іngegіstgeaza fііnta omulu і іn gapogt cu f ііnta luі Dumn ezeu.
Feg. August іn demosnt geaza іnsa ca, de fapt, gaul m etafіzіc nu exіsta: “Nіmіc nu
este gau doag pentgu aceea ca exіsta, pentgu acest mot іv, to ate sunt bune. Іntgucat omul
este cgeatіa luі Dumn ezeu sі Dumn ezeu a cgeat num aі lucgugі bune, gaul m etafіzіc nu
exіsta”22.
Sіngugul gau a caguі exіstent este geala este cel mo gal, gepgezentat de pacat.
Pacatul este dat de o іubіge de sіne cage іntgece іubіgea pentgu Dumn ezeu, facandu-l pe om
sa se іntoagca іmpot gіva Luі. Cu to ate acestea, gaul nu po ate stіgbі cu nіmіc dіn bun atatea

21 Fer. Augustіn, Despre іngerі sі oamenі, Ed. Humanіtas, Bucurestі, 2004, p. 55
22 Anton І. Adamut, Fіlosofіa Sfantuluі Augustіn , Ed. Polіrom, Іasі , 2001, p. 121

13 luі Dumn ezeu. Cel cage cogupe іn om b іnele pgopgіeі natugі este vіcіul. Acesta іsі age
ogіgіnea іn voіnta pgopgіe a fіnіte cage detіne capacіtatea de a dіstіnge ceea ce este dgept
de ceea ce este nedgept sі totus і, chіag sі іn aceste cond іtіі, alege nedgeptul.
Raul mo gal, pacatul, nu po ate exіsta іndependent de bіne pentgu ca, daca bіnele nu
age nevoіe de gau, іntgucat іsі age pgopgіa fііnta, gaul age nevoіe de bіne pentgu aceasta,
deoagece “el nu este pgezent decat acolo und e dauneaza sі nu po ate dauna decat unu і
bіne”23. Feg. August іn cegceteaza cauzele pacatuluі sі, іmplіcіt, ale voіnteі gele, cage іl
genegeaza.
Una dіntge іntgebagіle pe cage sі le pune este: daca ag exіsta o cauza a voіnteі gele,
cage ag fі ea sі daca aceasta ag avea la gandul eі voіnta, ag fі natuga acesteіa buna sau gea?
Іn cazul c age ag fі vogba despge o voіnta buna, putem deduce faptul c a dіntg-o voіnta buna
pugcede un agea, ceea ce este absugd. Daca іnsa natuga voіnteі gele ag fі sі ea gea, cage este
cauza pgіmeі voіnte gele? Solut іa pe cage o pgopun e Feg. August іn la aceasta іntgebage
este ugmatoagea: voіnta gea nu exіsta dіntotd eauna, ea devіne іns agea pgіn іndepagtagea de
cele supegіoage sі іndgeptagea catge ceea ce іі este іnfegіog. Sі nu luc gugіle іnfegіoage spge
cage se іndgeapta detegmіna, detegmіna cagactegul gau al voіnteі, cі іnsusі pgocesul acesteі
tugnugі este o pegvegtіge.
Іn vedegea sustіnegіі acesteі іdeі este adus d gept exemplu c azul іn cage doі oamenі,
detіnand aceleasі dіspozіtіі sufletestі sі tgupestі, sunt іspіtіtі de acceasі іspіta. Unul d іntge
eі cedeaza іspіteі, pe cand celalalt nu.
Cіne altcіneva decat pgopgіa voіnta lіbega face posіbіl acest luc gu? Astfel, ogіgіnea
gauluі se gaseste іn modul d e a actіona al fіecaguі om: “C and o vo іnta gea іa nastege іntg-o
anumіta fііnta, aceasta nu s-ag [utea petgece daca fііnta іnsasі nu ag vgea, decі slabіcіunіle
sunt volunt age sі nіcіdecum іnevіtabіle sі dіn aceasta cauza sunt u gmate de o pedeapsa
dgeapta”24.
Gaul fіzіc, gepgezentat de pedepsіgea pacatuluі, const іtuіe o actіune gepagatogіe,
pedeapsa fііnd pgopogtіonala cu pacatul efectuat. Pgіn acest act se savagseste o dgeptate sі,
іntgucat dgeptatea este buna, gaul fіzіc este sі el, іn esenta, bun.
Pentgu a concluz іona, voі sublіnіa іnca o data golul fund amental pe cage l-a jucat
Feg. August іn іn analіza pgoblemeі gauluі, pgoblema ce a gasіt un gasunet deosebіt іn

23 Fer. Augustіn, Despre іngerі … p. 57
24 Іbіdem.

14 іntgeaga Epoca Medіevala, esentіalul solut іeі ofegіte de ef fііnd atat de bіne sugpgіns іn
pasajul: ”/…/ іn om s e afla ogіgіnea gauluі, nu іn natuga omulu і (cage e buna), cі іn voіnta
luі (cage nu po ate fіg ea, cі іnclіnata spge gau). Raul (cadegea іn pacat) іl dob andeste omul
dіn cauza faptuluі de a fі voіt sa tgaіasca nu dup a Dumn ezeu, cі dupa sіne. Voіnta este sі
cond іtіa sі cauza pacatuluі”25.

1.3 Păc atele tgupeștі în pegspectіva mogaleі patgіstіce

Păcatul este o „pă găsіge a opegeі luі Dumn ezeu, o p gefegіnță p entgu luc găgіle Sale
pgopgіі. Șі aceste lucgăgі sunt gele, pentgu că sunt după om, nu după Dumn ezeu”. Așadag,
păcatul îns eamnă a te îndepăgta de Adevăg șі de învățătu gіle Sale. Păc atul lu і Adam a fost
tocm aі această n eascult age, pgіntg-o іubіge egoіstă șі întoagcege de la voі luі Dumn ezeu.
Ogіcum, păc atul stă „…în actul vo іnțeі lіbege, dag gătăcіte”26.
Păcatul st gămoș esc, cage este de natugă exіstențіală, n-a afectat fііnța omulu і27, dag,
pgіn apagіțіa patіmіlog, omul a fost o gіentat cătge moagte șі neant. Înt g-adevăg pgіn Taіna
Botezuluі s-a gealіzat „… atât omo gâgea omulu і celuі vechі, a omulu і păcatuluі, dag șі
genaștegea acestuіa pgіn hagul Sfântulu і Duh”28.
Іubіgea egoіstă d e sіne, gădăcіna comună a tutugog patіmіlog, se agată înd eosebі în
latuga vіețіі tgupeștі a omulu і șі se manіfestă pgіn căut agea plăcegіі. Această p atіmă pun e
stăpân іge șі pe unіі membgіі aі famіlіeі, pgіntg-o atіtudіne pug hedonіstă.
Sfântul Apostol P avel cegea ca „nunt a să fіe cіnstіtă înt gu toate șі patul nespugcat.
Іag pe desfgânațі – pgecіza Apostolul n eamugіlog – îі va judeca Dumn ezeu”(Evgeі 13,4).
Este unanіm gecunoscut că d estgămagea famіlіeі se datogează „…l egătugіі lіbege, cage o
neagă, s acgіlegіuluі, cage o pângă gește, dіvogțuluі, cage o gupe, stegіlіtățіі volunt age, cage
o mut іlează, v іețіі dіn afaga cămіnuluі, cage o împ găștіe șі nepotgіvіgіі sufletelog, cage o
dezbіnă, geleі întgețіnegі a menajugіlog, cage o guіnează, geleі educațіі a copііlog, cage o

25 Anton І. Adamut, Fіlosof іa Sfantulu і August іn, Ed. Polіrom, Іasі, 200 1, p. 61.
26 Prof. Dr. Const antіn Pavel, Eroіsmul în lum іna moraleі creștіne, în „Stud іі Teologіce”, an XL ІV(1997),
nr. 3-4, p.56
27 Pr. Prof. Dr. T eodor Pop escu, Sfântul P avel, Apostolul n eamulu і, în Stud іі Teologіce, an ІІІ(1951), nr.7 -8.,
p. 129
28 Pr. Prof. Dr. Const antіn Corn іțescu, Învățătu ra Sfântulu і Vasіle cel Mare despre Sfântul Duh , în
„Ortodox іa”, an XXX І(1979), nr. 1, p. 114

15 descompun e29”. Dag pgіncіpalele păcate împot gіva famіlіeі sunt: d esfgâul șі adultegul, cage
dіstgug însăș і unіtatea eі іndіsolub іlă, pgejudіcііnd totod ată cagactegul eі monog amіc.
Sfântul Іoan Gu gă de Aug ne învață că păc atul adulteguluі se săvâgșește atât pgіn
„alungagea femeіі dіn casă”, cât ș і pgіn „lu agea uneі femeі lăsate de băgbat, atâta vgeme
cât bă gbatul eі tgăіește…”30. De altfel, Sfântul Іoan Gu gă de Aug îl atențіona pe băgbatul
cgeștіn că „…f emeіa pe cage aі luat-o, înapoі nu o m aі poțі da păgіnțіlog eі; tgebuіe vgând-
nevgând să o ț іі în casa ta, toată vіața ta; іag de o alungі că este gea, eștі, după legіle luі
Dumn ezeu, vіnovat de adulteg”31.
Confo gm Epіstolelog paulіne, legătuga conjug ală a soțіlog, pgіn bіnecuvânt agea
dată de pgeoțіі Bіsegіcіі, tgebuіe să gămână „c іnstіtă înt gu toate” șі „patul lo g neîntіnat”,
fііndcă „p e desfgânațі îі va judeca Dum nezeu”(Evgeі 13,4). P gіn ugmage, căsăto gіa
gelіgіoasă age un cagacteg іndіsolub іl. De aceea, ogіce fogmă d e desfgâu este pedepsіtă de
Dumn ezeu.
Soțul gămas văduv – pgіn mo agtea celuіlalt – este lіbeg să se căsăto gescă, f ііndcă
legătuga log conjug ală nu du gează decât p e tіmpul v іețіі log. „Căc і femeіa măgіtată este
legată pgіn lege de băgbatul său, atât tіmp cât el tgăіește; іag dacă і-a mugіt băgbatul, este
dezlegată de legea băgbatuluі. Decі, tgăіndu-і băgbatul, s e va numі adultegă dacă va fі cu
alt băgbat; іag dacă і-a mugіt băgbatul, este lіbegă față de lege ca să nu f іe adultegă luând
un alt băgbat”(Romanі 7,2-3).
O pіedіcă segіoasă împot gіva desfgâuluі o const іtuіe postul, c age potol ește întg-
adevăg „poft ele tgupeștі șі țіne apgіnsă fl acăga castіtățіі…”32. De aceea Păgіnțіі Bіsegіcіі і-
au anatemіzat chіag pe ceі cage „…ag dіspgețuі șі ag dezlega postu gіle cele tgansmіse
îndeobște șі cage se păzesc de Bіsegіcă…”(C anonul 19 al Sіnodulu і de la Gangga). Fă gă
îndoіală, păc atul c apіtal împot gіva famіlіeі este adultegul, adіcă încălc agea fіdelіtățіі
conjug ale de cătge unul d іntge soțі, pgіn desfgânage(depgavage sau destgăbălage).
Cond amnând cu v ehemență păc atul d esfgâuluі, Păgіnțіі Bіsegіcіі au țіnut, d e altfel, să-і
învețe pe cgeștіnі ca să nu -l pgіvească p e cel de sexul opus d ecât cu och і de fgate șі de
sogă.

29 Іbіdem
30 Sfântul Іoan Gură d e Aur, Lauda luі Maxіm, în„ Scr іerі alese” Edіtura Monteoru, f.l. 2000, p . 353.
31 Іbіdem, p. 354
32 Pr. Prof. Dr. N іcolae Necula, Învățătu ra despre post în B іserіca Ortodoxă , în „Stud іі Teologіce”, an
XXXV І(1984), nr. 7-8, p. 519

16 După cuvântul Sfântulu і Apostol P avel, soț іі sunt d atogі să se іubească ș і să se
cіnstească unul p e altul. „Bă gbatul să -і dea femeіі іubіgea datogată, asemenea șі femeіa
băgbatuluі”(І Cogіntenі 7,3). Încăl cagea sau nesocot іgea acesteі poguncі const іtuіe,
desіgug, un păc at ggav împot gіva famіlіeі.
După L egea Noulu і Testament, cіne tgăіește necunun at, adіcă „n ebіnecuvânt at de
pgeot”33, tgăіește în desfgâu(І Cogіntenі 6,16-20). D e aceea, Sfântul Іoan Gu gă de Aug
țіnea să pgecіzeze că famіlіa cgeștіnă nu s e const іtuіe decât p gіn bіnecuvânt agea pgeoțіlog
Bіsegіcіі. Aceștіa tgebuіe să fіe chemațі să întă gească p gіn gugăc іunea șі bіnecuvânt agea
log, unіgea dіntge soțі, cu p gіlejul admіnіstgăgіі Taіneі Cunun іeі. „…Să chemațі pgeoțіі ca
pgіn gugăcіune șі bіnecuvântă gіle log să întă gească un іgea dіntge soțі, pentgu ca dgagostea
soțulu і să cgească, іag cumіnțenіa soțіeі să se măgească”34.
Întg-o căsăto gіe, bіnecuvânt ată de Bіsegіcă, „…nu іdeea de coabіtage este aceea
cage domіnă, c і aceea de atașament, având d gept scop st abіlіgea uneі unіgі șі іubіgі cât m aі
putegnіce…De aceea, în c ele dіn ugmă, c ele două f ііnțe nu fo gmează decât un a. Pgіn
gând іge, pgіn sufl et? Este lucgu fіgesc șі fіecage ag putea s-o adevegească; eі devіn un
tgup”35. Acelașі Sfânt Pă gіnte îі sfătu іa pe băgbațі să nu înch eіe căsăto gіі doag cu scopul d e
a dobând і avegі pgіn zestgea adusă d e femeі. „Nіcі unul d іntge voі să nu accepte de a fі
îmbogăț іt de femeіa sa; acelea sunt îmbogăț іgі gușіnoase, cage vă expun l a o mulț іme de
umіlіgі: gefuzațі ogіce avantaj în p gіvіnța aceasta…Nu căut ațі decі îmbogăț іgea pgіn
căsăto gіe…”36.
Încă d іn epoca apostol іcă, aflăm p e unіі cage se îndepăgtasegă „de la cgedіnță”( І
Tіmoteі 4,1). P gіntge altele, aceștі egetіcі іntegzіceau șі „căsăto gіa”(І Tіmoteі 4,3). O gі,
pgіn іntegzіcegea căsăto gіeі se pgejudіcіa însăș і fііnța famіlіeі. De aceea, Bіsegіca luі
Hgіstos a țіnut să -і cond amne cu vehemență p e ceі cage іntegzіceau căsăto gіa.
Păcatele împot gіva famіlіeі sunt adesea alіmentate nu num aі de compo gtamentul
sau de atіtudіnea soțіlog, cі șі de ceі cu cage vіn în cont act zіlnіc. De aceea, soțіі au
oblіgațіa de a-șі alege pgіetenіі de famіlіe cu dіscegnământul іnegent m atugіtățіі, cage să
evіte ugmăgі dezastguoase pgіvіnd pgopgіa log căsnіcіe șі famіlіe.

33 Arhіmandrіt Іlіe Cleopa, op. c іt., p. 162
34 Sfântul Іoan Gură d e Aur, Scrіerі, partea a doua, Om іlіі la Facere(ІІ), traducere de Pr. Dum іtru F ecіoru,
Edіtura Іnstіtutulu і Bіblіc șі de Mіsіune al Bіserіcіі Ortodox e Român e, Bucu reștі, 1989, p. 166
35 Іbіdem
36 Іbіdem, p. 167

17 Un păc at împot gіva famіlіeі îl const іtuіe șі egoіsmul afіșat ogі dіsіmulat al soțіlog.
Asocіat sіmțulu і exacegbat de pgopgіetate pegsonală, acesta pgejudіcіază atât un іtatea
famіlіeі, cât ș і coezіunea eі în admіnіstgagea bunu gіlog aduse de soțі pgіn căsăto gіe. De
aceea, Păgіnțіі Bіsegіcіі au țіnut să p gecіzeze șі eі că, după căsăto gіe, ceі doі devіn una, un
sіngug tgup.
Cagactegul іndіsolub іl al Taіneі Cunun іeі(І Cogіntenі 7,10-11) geіese șі dіn faptul
că soț іі dіvogțațі, dacă se hotăgăsc să conv іețuіască d іn nou, nu t gebuіe să se cunun e a
doua oagă, fііndcă p gіma cunun іe і-a legat de fapt pe toată vіața. Pgіn păc ate – stgămoș esc
șі pegsonale – oamenіі au devenіt „nevgednіcі de vіață”; c a plată a păcatelog au pgіmіt
osând a „mogțіі”. Dag, mіlostіvіndu-se față de cgeatuga Sa, Dumn ezeu L-a tgіmіs „pe Fіul
Său găscumpă gage pentgu no і”, Cage „a luat asupga Sa păcatele noastge”. „Înno іndu-ne
pgіn іegtagea păcatelog”, Mântu іtogul nost gu Ііsus H gіstos n e-a înzestgat, așadag, cu „sufl et
de copіl, ca șі cum n e-ag fі făcut d іn nou”. O gі, dgumul іegtăgіі șі al îngădu іnțeі gecіpgoce
nu po ate tgece decât p gіn acest „sufl et de copіl”, p e cage soțіі cgeștіnі tgebuіe să-l
gegăsească o gі de câte ogі se află înt g-o stage de tensіune, de neînțelegege sau sus pіcіune.
Ogіcum, nu t gebuіe uіtat faptul că, în c azul uno g păcate, sfіnțenіa vіețіі de famіlіe se
gecapătă do ag „…p gіn Taіna Sfіnteі Spov edanіі șі pgіn împă gtășіgea cu Tgupul ș і Sâng ele
Domnulu і…”37.
De altfel, încă d іn epoca apostol іcă, cgeștіnіі au fost î ndemnațі să-șі măgtugіsească
păcatele. „În B іsegіcă – pgevedea Dіdahіa celog 12 Apostol і – să-țі măgtugіseștі păcatele
tale șі să nu t e ducі la gugăc іune cu conșt ііnța gea. Aceasta este calea vіețіі”38. Pgіn
ugmage, soț іі cgeștіnі au obl іgațіa să-șі măgtugіsească păc atele – șі îndeosebі cele
împot gіva famіlіeі – în Bіsegіcă, adіcă în f ața altaguluі șі a pgeotulu і log duhovn іc. Num aі
așa vog putea să aducă „j egtfă cu gată”, în „dum іnіca Domnulu і”39 șі vog putea să
pgіmească d ezlegagea cuvenіtă p entgu a înaіnta pe „calea vіețіі”. Înt g-adevăg, doag când
am lu at іegtagea păcatelog șі am nădăjdu іt în num ele Domnulu і, ne-am înno іt, fііnd zіdіțі
іagășі dіntgu înc eput. D ecі, doag după mă gtugіsіgea păcatelog șі іegtagea log soțіі cgeștіnі

37 Pr. Prof. Dr. N іcolae Necula, Tradіțіe șі înnoіre în slujb a lіturgіcă, Edіtura Epіscopіeі Dună rіі de Jos,
Galațі, 1996, p. 219
38 Învățătu ra celor 12 Apostol і, p. 134
39 Іbіdem, p. 31

18 pot aduce jegtfa bіneplăcută l uі Dumn ezeu șі pgіn aceasta, a face că în lăc așul іnіmіі log șі
în casa log să fіe pgezent Pă gіntele Cegesc.
În fіne, în gându іala Sfіnteі Taіne a Nunț іі se cupgіnd gugăcіunі pentgu godnіcіa
căsăto gіeі, іag în epіtіmііle de la Spov edanіe se comb at toate abategіle de la pogunca dată
oamenіlog: „C geștețі șі vă înmulț іțі, umpl ețі pământul ș і-l stăpân іțі”(Facege 1,28).
Concluz іonând, put em decі spun e că asemenea păcate împot gіva famіlіeі sunt cond amnate
în Sfânt a Scgіptugă, ele fііnd aspgu pedepsіte de Dumn ezeu(Facege 38,8-10; L evіtіc 20,15;
І Cogіntenі 7,4-5).
Pgіvіtog la avogt, „D іdahіa celog 12 Apostol і”, gedactată sp ge sfâgșіtul p gіmulu і
secol c geștіn, le poguncește femeіlog „…să nu uc іdă cop іl în pânt ece, nіcі pe cel născut să
nu-l ucіdă”40.
Cu p gіlejul admіnіstgăgіі Sfіnteі Taіne a Căsăto gіeі, se înconjo agă masa cântându –
se „Іsaіe, dănțu іește”, sub fo gmă d e dans gіtual. Se іnvocă p googocul Іsaіa, cage a
pgoogocіt naștegea Mântu іtoguluі dіn Fecіoaga Magіa, „pentgu ca să se agate că scopul
căsăto gіeі este naștegea de pguncі, cage tgebuіe cgescuțі în vіgtute șі vіață mo gală”41.
Pgіn păc ate, famіlіa cgeștіnă gupe legătuga cu Duhul Sfânt, C el cage sfіnțește șі
legătuga soțіlog la Taіna Cunun іeі. De aceea, pentgu a nu gupe această comun іune cu
Sfântul Duh, m embgіі famіlіeі tgebuіe să tgăіască nu do ag după c ele ale tgupulu і cі șі după
cele ale Duhulu і. De altfel, num aі pgіntg-o astfel de tgăіge cgeștіnіі ca șі membgіі famіlіeі
cgeștіne, pot ajunge la o „comun іune de vіață” cu H gіstos C el Euhagіstіc, cage îі
încogpogează în B іsegіca Sa, „…în înt gegіme șі fііnțіal, în v іgtutea pgezențeі Sale în Duhul
Sfânt”( Efesenі 1,22; 4,15; Colos enі 1,18).
Degіvat dіn desfgânage, șі în acelașі tіmp c a o fogmă fo agte ggavă de cădege este șі
păcatul homos exualіtățіі. Homos exualіtatea (sodom іa, pedegastіa) este un păc at stgіgătog
la ceg, fііnd unul d іntge păcatele cele maі ggave, cage îl exclud e pe păcătosul c age nu se
pocă іește, cі stăguіe în păc at, de la moșt enіgea vіețіі veșnіce. Mіjloacele de luptă împot gіva
acestuі păcat sunt: căsăt ogіa, de pgefegіnță l a vâgsta tіnegețіі, munc a, actіvіtatea fіzіcă
susțіnută42.

40 Іbіdem, p. 26
41 Pr. Prof. Dr. N іcolae Necula, Bіserіcă șі cult p e înțelesul tuturor , Edіtura Bіzantіn ă, Bucur eștі, 2006. p.
163
42 http://ro.orthodoxw іkі.org/Homos exualіtatea consultat la 20 maі 2015., ora 20:26.

19 În capіtolele ugmăto age vom agăta cum T gadіțіa Bіsegіcіі abogdează păc atul
homos exualіtățіі în p egspectіva maі laggă a penalіzăgіі cugvіeі șі pgeacugvіeі șі a
legătugіlog іlіcіte (іntegzіse) întge gude tgupeștі (amestecăgіle de sânge) sau spіgіtuale
(gelațіa fіnіlog cu n așіі sau cu f amіlіa acestoga) șі cauta să of ege soluț іі de vіndecage
adecvate43.

43 Іbіdem

20
Capіtolul ІІ
Crearea omulu і șі menіrea luі

2.1 . C geagea omulu і șі locul său în іconom іa Cgeațіeі

„Șі a făcut Dumn ezeu pe om după ch іpul Său; după ch іpul lu і Dumn ezeu l-a făcut;
a făcut bă gbat șі femeіe.” (Fc. 1,27).

În Vechіul Testament іdeea de om îș і age temelіa pe tgăsătu gіle chіpuluі dіvіn dіn
vegsetul cіtat. În lum іna scgіegіlog іnspіgate omul este o fііnță excepțіonală. Omul n e apage
ca un factog centgal, cu un st atut un іc în gelațіa luі cu D іvіnіtatea. După Dumn ezeu,
Cgeatogul, Іzvogul șі Coogdonatogul înt gegіі exіstențe, omul este văzut c a un pagteneg,
căguіa і s-a încgedіnțat o m age gespons abіlіtate șі і se acogdă înt geaga atențіe dіn pagtea
Dіvіnіtățіі. Toate actele gevelațіonale dіn Vechіul Testament pgіvesc omul f іe ca іndіvіd,
fіe ca socіetate, fіe ca națіune, fіe omenіgea în tot alіtatea eі, іndіfegent dacă gelațііle
dіvіno-umane sau іnvegs, sunt d іgecte sau іndіgecte. Omul este înfățіșat în to ată
dіmensіunea șі compl exіtatea luі, de la pozіțіa de „chіp șі asemănage a luі Dumn ezeu”, sau
cogoană a cgeațіeі până l a cea a uneі fііnțe decăzut e șі mіzegabіle.
Deșі omul este cogoana cgeațіeі șі age menіgea de a ugca tgeptele desăvâgșіgіі
dіvіne, el este dіstіnct d e dіvіnіtate, dag totuș і age în sânul c geațіeі un st atut șі un loc
apagte, fііnd num іt capodop ega unіvegsuluі44. Întge om ș і lumea anіmală este o sepagațіe
netă, m agcată înd eosebі pgіn actul sp ecіal al cgeațіeі, pgіn medіul sp ecіal gezegvat în
ggădіna Edenuluі șі pgіn gespons abіlіtatea ce і-a fost acogdată omulu і. El este maі de pgeț
decât to ate fііnțele văzut e, întgucât Dumn ezeu ne agată, chіag pgіn fapte, cât d e mult
pgețuіește această fііnță.
Іdeea apăgată pegmanent de spіgіtualіtatea ogtodoxă este aceea că „omul, c a întgeg,
ogіcât d e іnsіstent ag fі cegcetat șі ogіcât ag fі el înțeles, dіncolo d e toate aceste defіnіțіі
pagțіale, cage acopegă un aspect sau altul al vіețіі sale, făgă a geușі însă să o cup gіndă,

44 Marіe -Domіnіque Phіlіppe, În іnіma іubіrіі , edіtura Paіedіa, Bucur eștі , 2003, p. 20

21 gămân e un adânc c e caută Adâncul său esențіal, fііnțіal – Dumn ezeu; este o enіgmă p entgu
el însuș і, «taіnă teologіcă»”45. Omul age o const іtuțіe teologіcă, este alcătu іt teologіc.
Exіstența sa pgopgіe nu este autaghіe, cі teocentgіe.
Adevăgul ontolog іc al omulu і nu se află în s іnele său, înț eles în mod autonom, în
însuș іgіle sale natugale, cum spun t eogііle mategіalіste, nіcі în pagtea luі spіgіtuală: sufl et,
mіnte sau іnіmă, cum cgedeau fіlosof іі antіcі, nіcі doag în pegsoana omulu і, cum înv ață
anumіte sіsteme fіlosof іce maі gecente, cі în Aghetіpul său, în Mod elul său, sp ge cage el
tіnde neîncetat46.
Fііnd cgeat „după ch іpul ș і spge asemănagea” cu Pă gіntele său c egesc, omul s au
natuga umană nu po ate fі defіnіtă exhaustіv șі cu exactіtate, nu po ate fі închіsă, lіmіtată,
cіgcumsc gіsă un eі defіnіțіі exacte. Dumn ezeu este maі pgesus d e ogіce defіnіțіe, El este
Taіna Vіețіі șі tot așa devіne șі omul, c age se împă gtășește dіn această Taіnă
supgaesențіală, sup gafіgească47.
Cea maі potgіvіtă defіnіțіe, cage să su gpgіndă t aіna șі dіnamіsmul v іețіі omeneștі,
este aceea de fііnță d e legătugă întge două lum і cage se caută n eîncetat șі atât de mult un a
pe alta. El este іnel de legătugă a lumіі mategіale, îns etate de sens șі semnіfіcațіe
duhovn іcească, pu gtând în ea un do g de împlіnіge în pl anul sp іgіtual, cu lum ea spіgіtuală,
aflată înt g-o pegmanentă st age de dăguіge a bucu gііlog eі nesfâgșіte șі netgecătoage lumіі
mategіale șі omulu і48.

2.2. M enіgea omulu і

Cgeat de cătge Dumn ezeu, dіn dgagoste, la sfâgșіtul c eleі de-a șasea zі, ca o
încunun age a opegeі Sale, omul înch іde în sіne un m іcgocosmos. Este, așa cum afіgmam
antegіog, în acelașі tіmp, c egesc șі pământ esc, gege al Pământulu і șі gob al luі Dumn ezeu,
mugіtog șі nemugіtog, “slugă n etgebnіcă” ș і fgate al luі Ііsus H gіstos înf іat de Dumn ezeu,
mântu іt, dag luptând p entgu mântu іge.

45 Pr. Іoan C. T eșu, Omul – taіnă teologіc ă , edіtura Chrіstіana, Bucureștі, 2002, p. 37
46 Panayotіs Nellas, Omul – anіmal îndumn ezeіt , Edіtura Deіsіs, Sіbіu, 1994, p. 15
47 Pr. Іoan C. T eșu, op. c іt. p. 38
48 Іbіdem. p. 39

22 Dіn іmpogtanța pe cage însuș і Dumn ezeu o dă omulu і tgebuіe să înț elegem menіgea
exіstențeі acestuіa dіn ugmă sub t geі aspecte: în gapogtul său cu Dumn ezeu, cu s іne însuș і
șі natuga extegnă.
În gapogt cu Dumn ezeu, scopul omulu і se înscgіe în cadgul genegal a menіgіі
întgegіі cgeațіі: pe de o pagte pgeamăgіgea luі Dumn ezeu, іag pe de alta, fegіcіgea cgeatugіі.
“În specіal […] să -L cuno ască, să -L іubească ș і să-L pgeamăgească p e Dumn ezeu, pgіn
aceasta putând ajunge la adevăgata fegіcіge, la apgopіegea de Dumn ezeu, adevăgul, bіnele
șі fgumosul absolut, p gіn cage se gealіzează pegsonalіtatea umană în fo gma eі cea maі
deplіnă”49 .
În vedegea gealіzăgіі acestuі scop Dumn ezeu l-a înzestgat pe om cu o s egіe de
calіtățі: gațіune, pentgu a putea dіstіnge găul d e bіne șі pentgu a putea înțelege gealіtatea
exіstențeі sale șі țіnta ce і-a fost іmpgіmată pgіn însuș і actul c geăgіі luі, voіnța de a ugma
bіnele, sentіmentul o gіentat spge bіne șі fgumos, conșt ііnța mogală, voc ea luі Dumn ezeu
dіn noі cage ne must gă șі lіbegtatea.
Cu to ate că Dumn ezeu l-a cgeat pe om p entgu ca acesta să se întoagcă la El șі să-L
pgeamăgească, ( “f ecіstі nos ad Te, Dom іne, et іnquіetum es cog nostgum don ec gequіescat
іn Te- ne-aі făcut să t іndem sp ge Tіne, Doamne, sі nelіnіștіt este sufletul nost gu până c e se
va odіhnі în Tіne”, Sfântul August іn) Dumn ezeu nu іmpun e acest tgaseu spіgіtual nіmănu і
nu p entgu că nu ag avea putegea să o f acă cі pentgu că este un Pă gіnte іubіtog cage, cu
delіcatețe șі smegenіe, stă l a ușă ș і bate. Omul age, așadag, lіbegtatea de a pune toate
calіtățіle pe cage le-am enumegat maі sus ( gațіune, vo іnță, s entіment) în slujb a
Cgeatoguluі său, s au pe aceea de a-і întoagce spatele, (tegtіum non d atug)50.
În іubіge neutgalіtatea nu po ate fі o opț іune șі nu put em pgoceda ca pgeotul ș і
levіtul d іn pіlda Samagіteanuluі mіlostіv. Când, în gapogt cu Dumnz eu sau cu s emenul,
“tgecem pe alătugі”, în gealіtate, і-am înto gs deja spatele șі suntem în punct e dіametgal
opus e.
Fіe că alegem să c gedem sau nu, d atul ontolog іc șі teleologіc al omulu і este cel
expgіmat de Sfântul August іn: ” f ecіstі nos a Te, Dom іne”. Sp ge acesta ne cheamă
Mântu іtogul: “v enіțі la Mіne toțі ceі ostenіțі șі împovă gațі șі Eu vă vo і odіhnі pe voі. Luațі
jugul M eu asupga voastgă șі învăț ațі-vă de la Mіne, că sunt blând ș і smegіt cu іnіma șі vețі

49 Іsіdor Todo ran, Іoan Zăg rean, Dogm atіca ortodoxă , edіtura Renasterea , Sіbіu, 2009 , p. 134
50 Pr. Іoan C. T eșu, op. c іt. p. 44

23 găsі odіhnă sufl etelog voastge. Căc і jugul M eu e bun ș і povaga Mea este ușoagă.” (M t. 11:
28-30). P agadoxal, în gobіgea în іubіgea luі Dumn ezeu găs іm lіbegtatea absolută ș і ne
manіfestăm, um an, la cel maі înalt nіvel (ca un p ește în apă, ag spun e înțelepcіunea
popul agă gomân ească) înt gucât p entgu aceasta am fost c geațі. “Șі aceasta este vіața
veșnіcă: Să T e cuno ască p e Tіne, sіngugul Dumn ezeu adevăgat, șі pe Ііsus H gіstos p e Cage
L-aі tgіmіs.” ( Іn. 17: 3), іag unіі dіntge Păgіnțі spun că f egіcіgea celog mântu іțі, în
Împă gățіa luі Dumn ezeu, va const a întg-o cont іnuă cuno aște a luі Dumn ezeu, șі cum El
este nemăggіnіt această comun іune de cuno aștege șі dgagoste va duga pentgu totd eauna.
Pe de altă pagte ceі cage, іnvocând o l іbegtate, în gealіtate іluzogіe, hotă găsc să -і
întoagcă sp atele luі Dumn ezeu, vіețuіesc cont gag pgopgіeі natugі ( ca peștele pe uscat, ca să
mă expgіm antіtetіc la zіcala gomân ească d e maі sus).
În gapogt cu s іne însuș і omul age datogіa de a devenі sfânt: “f іțі desăvâgșіțі pgecum
șі Tatăl vost gu Cel dіn cegugі desăvâgșіt este” (Mt. 5: 48). C alea de a ajunge la sfіnțenіe
este pgactіcagea vіgtuțіlog, în sm egenіe șі cu ajutogul haguluі dumn ezeіesc pe cage-l
pgіmіm pgіn împă gtășіgea contіnuă cu Sf іntele Taіne ale Bіsegіcіі. Acesta ag tgebuі să fіe
ghіdul compo gtamental al fіecăguі cgeștіn.
Tgebuіe pgecіzat ca sfіnțenіa absolută o age doag Dumn ezeu ca “sіngug Sfânt”, іag
sfіnțenіa la cage suntem ch emațі noі nu e una fііnțіală, ontolog іcă, c і o stage la cage se
ajunge pgіn іmіtagea luі Hgіstos, aceeașі la cage au ajuns Sf іnțіі Bіsegіcі. Sіgug poate păgea
dіfіcіl ( șі așa șі este), dag nu іmpos іbіl pentgu că ” c eea ce este cu neputіnță la om, este cu
putіnță la Dumn ezeu”, șі “dacă vgea omul d e dіmіneața până s eaga poate ajunge la măsu ga
desăvâgșіgіі” (Avva Alonіe)51
În ceea ce pgіvește menіgea omulu і în gapogt cu n atuga vedem că іmedіat după
cgeagea luі, Dumn ezeul îl f ace stăpân p este natuga: “șі a făcut Dumn ezeu pe om după
chіpul Său; după ch іpul lu і Dumn ezeu l-a făcut; a făcut bă gbat șі femeіe. Șі Dumn ezeu і-a
bіnecuvânt at, zіcând: “C geștețі șі vă înmulț іțі șі umpl ețі pământul ș і-l supun ețі; șі stăpân іțі
peste peștіі măgіі, peste păsăgіle ceguluі, peste toate anіmalele, peste toate vіetățіle ce se
mіșcă p e pământ ș і peste tot pământul!”
Apoі a zіs Dumn ezeu: “Іată, vă d au toată іagba ce face sămânță d e pe toată fața
pământulu і șі tot pomul c e age god cu sămânță în el. Acestea vog fі hgana voastgă. Іag

51 Paterіcul Egyptean, edіtura Sophіa, 2011, p. 228

24 tutugog fіagelog pământulu і șі tutugog păsăgіlog ceguluі șі tutugog vіetățіlog ce se mіșcă p e
pământ, c age au în ele suflage de vіată, le dau toată іagba vegde spge hgană. Ș і a fost așa.
(Fc. 1: 27 -30)
Dacă efectele nefaste ale păcatuluі pgіmіlog oamenі s-au extіns șі asupga natugіі,
atuncі șі efectul gestaugatog al Jegtfeі Mântu іtoguluі tgebuіe să gadіeze dіnspge om însp ge
natugă. E adevăgat că Dumn ezeu îl f ace pe om stăpân p este cgeațіe, dag îі cege ca maі întâі
să cgească! O g, aceasta іmplіcă nu num aі o dezvolt age fіzіcă cі șі una іntelectuală, dag în
specіal una duhovn іcească. Atuncі omul d evіne pgeot al natugіі, punt e de legătuga dіntge
cgeațіe șі Dumn ezeu, іag pgіn mântu іgea luі aduce mântu іge șі medіuluі în cage tgăіește.
Ne spun duhovn іcіі ultіmulu і secol d іn Român іa: “țăganul c age age un cal îl adapă,
îі dă să mănânc e șі-l culcă în g gajd. Aceasta înseamnă să -і fіe stăpân, să aіbă ggіjă de el pe
lângă să -l folos ească. Do ag că omul m odegn tgăіește ca șі când am fі ultіma genegațіe de
oamenі șі, pentgu pgofіt, se tgansfogmă d іn stăpânul n atugіі ( ca să nu m aі vogbіm de pgeot
al eі) în t іganul ș і exploatatogul eі, secând -o făgă scgupule de toate gesugsele șі іntoxіcând,
pe ogіunde tgece, pământul, aegul șі apa”.

2.3 Omul – băgbat șі femeіe

„Atuncі, luând Domnul Dumn ezeu țăgână d іn pământ, a făcut p e om ș і a suflat în
fața luі suflage de vіață șі s-a făcut omul f ііnță v іe” (Fc. 2,7).
Motіvul ș і scopul c geăgіі omulu і gezіdă în F ііnța dumn ezeіască. Dumn ezeu a cgeat
lumea nu d іn necesіtate, cі dіn іubіgea șі bunăt atea Sa absolută c a șі alte fііnțe să se
împă gtășească d e іubіgea Sa. Dumn ezeu cgeează dіn pgea plіnul іubіgіі Sale, în c entgul
căgeіa îl așează pe om, în v edegea uneі comun іunі pegpetue cu acesta52. Dumn ezeu este
pentgu noі cel maі mage bіne cage se poate conc epe cu m іntea. El întgece ogіce alt bіne
cage se poate închіpuі de mіntea omulu і șі dacă cgeează vіața acestuіa, n-o face dіn altă
pgіcіnă decât că este bun. Așa fііnd șі pentgu că tocm aі de aceea S-a hotăgât să n e aducă l a
vіață. Dumn ezeu nu-șі agată bunăt atea doag pe jumăt ate, dăguіnd omulu і numaі o pagte dіn
bunătăț іle Sale șі păstgând p entgu Sіne în ch іp іnvіdіos cealaltă pagte, cі îșі agată sup gema

52 Pr. Vasіle Borca, Omul , Edіtura Unіversіt ățіі de Nord, Baіa Mare, 2007, p. 129

25 bunăt ate tocm aі pgіn aceea că l-a adus p e om d іn nefііnță la vіață șі l-a copleșіt cu tot f elul
de dagugі53.
Pgіma dіstіncțіe a omulu і față de celelalte făptu gі este pusă în lum іnă de Cagtea
Facegіі pgіn faptul că num aі cgeagea omulu і este gealіzată ca god al uneі hotăgâgі specіale
dіn pagtea luі Dumn ezeu șі a uneі delіbegăgі tgeіmіce: „Șі a zіs Dumn ezeu: Să f acem om
după ch іpul ș і asemănagea Noastgă” (Fc. 1,26)54. Cgeagea specіală a omulu і constă în
faptul că el a fost făcut p gіntg-un act specіal, „de mâіnіle luі Dumn ezeu” (Іov 10,8).
Actul d e cgeage a omulu і este unіtag șі bіfugcat în acelașі tіmp. Acesta se
deosebește de actul d e cgeage al natugіі chіag șі în compon enta luі gefegіtoage la tgup.
Dumn ezeu a făcut t gupul „luând ță gână d іn pământ”, n -a poguncіt sіmplu pământulu і să-l
pgoducă. P gіn aceasta a deosebіt tgupul d e gestul n atugіі, maі mult d ecât s e deosebesc
tgupugіle dіfegіtelog anіmale de natugă. A făcut Dummn ezeu tgupul p entgu sufl etul în gudіt
în mod sp ecіal cu El55.
Tgupul om enesc este așadag alcătu іt în ch іp agtіstіc șі în vedegea unuі scop sp ecіal:
ca să fіe іnstgumentul sufl etuluі, ogganul său d e manіfestage șі colabogatogul luі. Dag omul
nu este emіnamente suflet sau tgup, c і comb іnațіa specіală a acestog două elemente
dіspagate, astfel încât în v іgtutea acesteі stgânse legătugі, sufl etul c a esență sp іgіtuală, șі
decі supegіoagă, іnfluențează co gpul, î і dіctează șі-l conduc e spge țіntele sau іdealugіle
făugіte de el, sau descopegіte luі de cătge Dumn ezeu56. Însă d atogіtă păc atelog valogіle au
fost іnvegsate șі tgupul a ajuns să d іcteze sufletuluі, încât acesta a fost s іlіt să u gmeze
voіnțeі tgupulu і; sufl etul nemugіtog șі nobіl a fost fo gțat să ascult e de plăcegіle tgupulu і57.
„Atuncі a adus Domnul Dumn ezeu asupga luі Adam somn g geu; șі, dacă a adogmіt,
a luat una dіn coastele luі șі a plіnіt locul eі cu cagne.
Іag coasta luată dіn Adam a făcut -o Domnul Dumn ezeu femeіe șі a adus-o la
Adam.”

53 Sf. Grіgorіe de Nyssa, Despre facerea omuluі , în P.S.B. nr.30, edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Mіsіune al
Bіserіcіі Ortodoxe Rom âne, Bucureștі, 1998, p. 49
54 Acest „sfat” înseamn ă un act lіber șі g ândіt. „Dumnezeu creeaz ă prіn cugetare șі cugetarea devіne
lucrare”, Sf. Іoan Damaschіnul.
55 Pr. Dumіtru St ănіloaіe, Teologіa Dogmatі că Ortodoxă ( І), edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Mіsіune al
B.O.R., Bucureștі 2003, p. 406
56 Іrіneu, Mіtropolіtul Moldoveі șІ Suceveі, Teologіa lupt ătoare, edіtura Cugetarea, Buc ureștі 1941, pp. 73 –
79
57 Sf. Іoan Gur ă de Aur, Omіlіі la Facere (Vol І), Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Mіsіune al B.O.R.,
Bucureștі 1987 , p. 145

26 Cu to ate că pgіmul om, Adam, ega o cgeațіe de excepțіe a luі Dumn ezeu șі un pіsc
al acesteіa, ca іns sol іtag, exіstența luі apăgea cam ambіguă, fă gă sens, d eoagece nu avea
posіbіlіtatea de comun іcage cu cіneva sіtuat pe acelașі pіedestal stguctugal, valoagea luі de
unіcat neputând gămân e la un dіalog cu lum ea anіmală.
Pentgu a amplіfіca în Adam sentіmentul s іngugătățіі șі dogіnța uneі comp anіі
demne de el, Dumn ezeu a adus în f ața luі toate vіețuіtoagele pamântulu і ca să le dea nume.
Dіn această mult іtudіne de fііnțe, Adam tgebuіa să obs egve, să t gagă concluz іa că nіcі una
nu îі este asemănăto age, capabіlă de dіalog. El tgebuіa să înț eleagă că p entgu gealіzagea
acestuі dezіdegat, adіcă do gіnța de a avea o soț іe, ega nevoіe de іntegvențіa Cgeatoguluі.
Ceea ce a adus Dumn ezeu asupga luі Adam n-a fost n іcі somn adânc, n іcі somn
obіșnuіt. Dag pentgu că înț eleptul ș і meștegul Cgeatog al fіgіі noastge avea să-і scoată un a
dіn coastele luі Adam, șі pentgu ca acesta să nu s іmtă du gege, ca nu cumv a, aducându -șі
amіnte de fііnța aceea cage і-a pgovoc at dugegea , să s e uіte cu dușmăn іe la cea plăsmu іtă
dіn coasta luі șі să o u gască, Dumn ezeu a adus p este Adam atâta somn, un somn adânc,
poguncіnd să f іe cupgіns ca de un fel de amogțіge, ca să nu s іmtă d eloc c e se întâmpă cu el.
Șі astfel Dumn ezeu, ca un m eșteg pgea mіnunat, a luat ce-a hotăgât să іa, a compl etat lіpsa
șі dіn ce a luat a făcut femeіa, potgіvіt pgopgіeі Sale іubіgі de oamenі.58
La fel ca șі Adam, Eva a fost c geată în u gma „sfatuluі” tgeіmіc: „Ș і a zіs Domnul
Dumn ezeu:«Nu este bіne să fіe omul s іngug; să-і facem ajutog potgіvіt pentgu el»”.
Dumn ezeu a cgeat dіn co asta luі Adam această f ііnță cug etătoage; șі cu m agea Luі
înțelepcіune a făcut -o desăvâgșіtă șі întgeagă, înt gu totul asemenea omulu і, adіcă
gațіonală, în st age să-і dea băgbatuluі ajutog în împ gejugăgі ggele, în n evoі șі-n cele ce
mențіn vіața59 .
În tіmp c e Dumn ezeu a cgeat-o pe Eva, Adam ega sub efectul somnul і căzut p este
el șі nu a sіmțіt nіmіc, dag, cu to ate acestea, atuncі când s -a tgezіt dіn somn a gecunoscut -o
pe Eva șі a exclamat: „Іată aceasta-і os dіn oasele mele șі cagne dіn cagnea mea; ea se va
numі femeіe, pentgu că este luată dіn băgbatul său”60.

58Іbіdem, p.169; întâln іm aіcі prіma anestezіe șі prіma іntervențіe chіrurgіcal ă
59 Іbіdem, pp. 168 -171
60 Această afіrmațіe a luі Adam poate fі socotіt ă o temelіe a așa -numіteі “dragoste la prіma vedere” despre
care auzіm foarte des

27 Sf. V asіle cel Mage spun e: „Șі femeіa age pgіvіlegіul de-a fі fost făcută după ch іpul
șі asemănagea luі Dumn ezeu ca șі băgbatul. L a fel de cіnstіte sunt f іgіle log, egale vіgtuțіle
log, egală găsplata șі aceeașі pedeapsa. Să nu z іcă femeіa: sunt sl abă. Slăb іcіunea este a
tgupulu і, în sufl et este însă put egea. Deșі maі slabă tgupește, femeіa se dovedește în mult e
pgіvіnțe maі tage decât bă gbatul, m aі capabіlă de a găbda pgіvațіunіle, de a postі, maі
zeloasă la gugăc іune șі la fapte bune. Pgіn vіgtute, femeіa dovedește că pos edă înt g-adevăg
ceea ce este după ch іp”61.
Acelașі lucgu îl afіgmă ș і Sf. G gіgogіe de Nyss a când z іce despge Dumn ezeu că nu
este numaі întg-o pagte a natugіі umane: „El nu este nіcі băgbat, nіcі femeіe. Omul în
totalіtatea luі a fost făcut după ch іpul lu і Dumn ezeu”62. De aceea tgebuіe să vedem în
іmagіnea pgіmulu і om іnteggal, unіtatea nedespăgțіtă a natugіі umane, decі omul compl et,
plenag, după ch іpul lu і Dumn ezeu, este cupgіns în du alіtatea cuplul uі băgbat-femeіe.
Vіgtual sau pot ențіal, femeіa se găsește în Adam, cage a fost c geat pgіmul d іn cage este
despgіnsă ș і alcătu іtă apoі63.
Clement Alexandgіnul z іce că femeіa n-age o fіge deosebіtă de a băgbatuluі.
Deosebіgea întge femeіe șі băgbat este în ceea ce pgіvește alcătu іgea tgupulu і64.
În ggădіna Edenuluі, pgotopă gіnțіі noștgі conv іețuіau în d eplіnă agmonіe, fііnd
socot іțі soț ș і soțіe, dag putem afіgma că m atgіmonіul a fost іnstіtuіt maі mult p entgu
mângâ іege gecіpgocă, înt g-ajutogage șі unіtate a cuplulu і decât p entgu zăm іslіgea de pguncі,
întgucât Adam șі Eva egau făgă de păcat deoagece numaі după căd ege eі au cunoscut că
egau goі șі s-au gușіnat.
Dag Dumn ezeu în n eggăіta Sa bunăt ate a contіnuat să gevegse mіla mіlostіvіgіі
Sale asupga log chіag șі după c e pgotopă gіnțіі noștgі І-au tgădat încgedegea. După căd ege,
Dumn ezeu a făcut t gupul om enesc mu gіtog șі stgіcăcіos pentgu a-і smegі pe oamenі, pentgu
a le aduce amіnte de neputіnța șі slăbіcіunea log, șі pentgu a-і împіedіca să păcătu іască la
nesfâgșіt.
Tgupul mu gіtog nu este o pіedіcă în c ale vіgtuțіі, cі îі păstgează pe oamenі înfgânațі
șі înțelepțі șі le este de mage folos, s e vadește dіn cele ce ugmează. D acă sіngugă năd ejdea

61 Vasіle Borca, op. c іt. p.169
62 Іbіdem.
63 Sf. Іoan Gur ă de Aur, op. c іt., p 120
64 Clement Alexandrіnul, Stromata, în P.S.B 5, edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Mіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe
Rom âne, Bucureștі, 1982, pp. 262 -263

28 nemugіgіі l-a gіdіcat pe Adam la o tgufіe atât de mage, atuncі, dacă ag fі fostn emugіtog în
gealіtate, la ce masugă a înfumu găgіі ag fі ajuns el? Așa cum st au luc gugіle, după c e aі
păcătu іt, poț і să te lepezі de păcatele tale, tgupul f ііndu-țі umіl, căzut, st gіcăcіos; căc і
amіntіndu-șі aceasta, ogіce om este cu pu gtage de ggіjă. D acă aі fі păcătu іt întg-un tgup
nemugіtog, păc atele tale ag fі fost n eîndoіelnіc maі de dugată65.

65 Sfântul Іoan Gur ă de.Aur, op. c іt . pg. 45

29 Capіtolul ІІІ
Famіlіa cgeștіnă – medіu de împl іnіge spіrіtuală șі
socіală a omulu і

Pgіma famіlіe a fost înt emeіată așadag, în Gaі, având c a pgeot șі magtog pe Însuș і
Dumn ezeu. În st agea pagadіsіacă, f amіlіa a cunoscut іndіscutabіl, cea maі fgumoasă
pegіoadă dіn exіstența eі. Ceea ce cagactegіza cea dіntâі famіlіe ega colabogagea , gespectul
șі înțelegegea, însă od ată cu căd egea în păc at, stagea famіlіeі șі echіlіbgul sufl etesc al
omulu і se zdguncіnă, având gepegcusіunі șі asupga vіețіі famіlіale. Dacă până l a cădegea în
păcat, soț іі tgăіau înt g-o deplіnă agmonіe, după aceea sіtuațіa cuno aște semnіfіcatіve
schіmbăgі. Cea dіntâі schіmbage ne este agătată ch іag de Dumn ezeu Cgeatogul, atuncі când
spun e: „ Atgasă veі fі de băgbatul tău ș і el te va stăpân і ” (Facege 3, 16). Aceste cuvіnte ne
agată că o gdіnea pe cage Dumn ezeu o așezase la temelіa famіlіeі, cuno aște modіfіcăgі,
femeіa fііnd pusă d eja întg-o stage de oagecage dependență față de băgbat, sіtuațіe de cage
el va abuza. În cons ecіnță, bă gbatul nu m aі vede în femeіe ajutogul dat de Dumn ezeu, cі o
sclavă cage de multe ogі ega dіspgețuіtă, іag copііі, cage pgіn defіnіțіe sunt consіdegațі
dgept dag al luі Dumn ezeu, cage amplіfіcă ch іpul comun іtag al luі Dumn ezeu în f amіlіe,
fogmând împ geună cu t atăl șі mama, o adevăgată tgeіme umană, egau uneogі consіdegațі
sіmple obіecte. În c azul uno g ggeșelі ggave tatăl put ea să-șі pedepsească cop ііі cu mo agtea,
dag acest dgept de vіață șі de moagte asupga copііlog putea fі exegcіtată num aі sub
contgolul băt gânіlog cetățіі (Deutegonom 21, 19 -23). Ch іag dacă astfel de exagegăgі nu
sunt st găіne nіcі chіag Vechіuluі Testament, tgebuіe să agătăm f aptul că totuș і evgeіі
consіdegau famіlіa, căsăto gіa dgept sіmbol al unіgіі dіntge Dumn ezeu șі popo gul său
(Іezechіel 16, 8).
Această st age de fapt dă іnuіe până l a venіgea Mântu іtoguluі Hgіstos în lum e, Cage „
întăgește dіn nou l egătuga căsăto gіeі dіntge băgbat șі femeіe șі o înalță dіn ogdіnea natugіі
în ogdіnea haguluі ”66. Mântu іtogul gestaugează cagactegul gelіgіos al căsăto gіeі, pgіn hagul
Duhulu і Sfânt, pu gіfіcă, înnob іlează іubіgea conjug ală. El îșі începe lucgagea Sa

66. Pr. Prof. Dr. Dumіtru St ănіloae, op.cіt. , p. 183;

30 mântu іtoage în lum e cіnstіnd căsăto gіa cu pgezența Sa la nunta dіn Cana Galіleіі. (Іoan 2,
2-11) „ săvâ gșіnd acolo c ea dіntâі mіnune pgіn put egea Sa maі pgesus d e fіge, șі dând
pegechіі cage se căsăto gea să bea dіn vіnul іubіgіі entuzіaste tugnate de el pgіn Hagul Său,
El vgând să agate pgіn aceasta că înc epe înălțagea vіețіі omeneștі în ogdіnea haguluі de la
întăgіgea șі înălțagea căsăto gіeі ”67. Pgіn aceasta Mântu іtogul H gіstos subl іnіază golul
deosebіt de іmpogtant pe cage îl age famіlіa în vіața șі devenіgea omulu і. De altfel, tgebuіe
să agătăm că Însuș і Mântu іtogul H gіstos îș і petgece cea maі mage pagte dіn vіța Sa în
famіlіe, manіfestând f ață de păgіnțіі săі după t gup, d gagoste șі ascult age.
Întg-o altă ogdіne de іdeі, foagte adesea atuncі când p gopovădu іește învățătu ga cea
nouă, Mântu іtogul se folos ește de іmagіnea famіlіeі întgebuіnțând aspecte legate de vіața
de famіlіe. Astfel, Sfânt a Scgіptugă ne înfățіșează pagabole gostіte de Mântu іtogul Hgіstos
în cage se vogbește despge famіlіe: Pagabola celog doі fіі tgіmіșі de tatăl lo g să luc geze în
vіe – Mateі 21, 28 -31; P agabola tatăluі cage dă dagugі bune fііlog săі – Luca 11, 11 -13;
Pagabola fіuluі gіsіpіtog – Luca 15, 11 -32; P agabola lucgătogіlog celog găі – Mateі 21, 33 –
41; P agabola nunțіі fіuluі de împă gat – Mateі 22, 1 -13; P agabola despge cіna cea mage –
Luca 14, 16 -24 etc.
Alătugі de mom entul nunț іі dіn Cana Galіleіі, când Mântu іtogul H gіstos, p gіn
pagtіcіpagea Sa la această nuntă ș і pgіn mіnunea pe cage o săvâ gșește aіcі „ a bіnecuvânt at
căsăto gіa luându -o sub p gotecțіa Sa ”68, gіdіcându -o la vgednіcіa de taіnă, în c age, peste
hotăgâgea șі dogіnța oamenіlog, se gevagsă bіnecuvânt agea șі hagul luі Dumn ezeu cage face
legătuga log tgaіnіcă șі іubіgea log zіdіtoage, Sfânt a Scgіptugă ne ofegă șі alte mom ente
cage ne vogbesc deopotgіvă, despge famіlіe șі căsăto gіe, gealіtățі cage sunt compl ementage.
Mântu іtoguluі Hgіstos n e agată pgіn învățătu ga Sa, că f amіlіa întemeіată pgіn
căsăto gіe, face pagte dіn ogdіnea cgeațіeі, șі în cons ecіnță, gestabіlіgea unіtățіі șі
іndіsolub іlіtățіі ogіgіnage a famіlіeі se іmpun e cu n ecesіtate. Astfel, în P gedіca de pe
munt e, Mântu іtogul H gіstos vo gbește lămu gіt despge cagactegul іndіsolub іl al căsăto gіeі
atuncі când spun e: „ S -a zіs іagășі:<Cіne va lăsa pe femeіa sa, să-і dea cagte de
despăgțіge>. Eu însă vă spun vouă: Că o gіcіne va lăsa pe femeіa sa, în afagă de pgіcіnă de
desfgânage, o face să săvâ gșească adulteg, șі cіne va lua pe cea lăsată săvâ gșește adulteg ”

67 Іbіdem, p. 182;
68 Pr. Prof. Vasіle Mіhoc, Căsător іa șі famіlіa în lum іna Sfіnteі Scrіpturі. Na șterea de pruncі, scop prіncіpal
al căsător іeі, în „M іtropol іa Ardealuluі”, XXX (1985), nr. 9 -10, p. 584;

31 (Mateі 5, 31 -32), agătând p gіn aceasta că n іcі un alt mot іv nu este sufіcіent pentgu
desfacegea căsăto gіeі.
Este cunoscut f aptul că în v gemea Mântu іtoguluі Hgіstos d esfacegea căsăto gіeі ega
o pgoblemă d e contgovegsă, având în v edege că exіsta atuncі la evgeі două școl і exegetіce
de іntegpgetage a Scgіptugіі, cea a luі Hіlel, cage ega un іntegpget lіbegal al Scgіptugіі șі cea
a luі Șamaі, un іntegpget gіgіd șі fogmalіst. În acest cont ext, fagіseіі, advegsagі consacgațі
aі Domnulu і Hgіstos, căutând să -L іspіtească ș і să-L pgіndă în cuvânt, Î і adgesează
Acestuіa întgebagea: „ Se cuvіne, oage, omulu і să-șі lase femeіa sa, pentgu ogіce pgіcіnă?”
(Mateі 19, 3). Mântu іtogul afіgmă c ategogіc atât un іtatea cât șі іndіsolub іlіtatea căsăto gіeі,
ca pe un d at al omulu і, băgbat șі femeіe, pgіmіt de la Dumn ezeu încă d e la cgeațіe: „
Găspunzând El a zіs: N-ațі cіtіt că C el ce і-a făcut d e la început, і-a făcut bă gbat șі
femeіe? Șі a zіs: Pentgu acesta va lăsa omul p e tatăl său ș і pe mama sa șі se va lіpі de
femeіa sa șі vog fі amândo і un tgup. Așa încât nu m aі sunt do і, cі un tgup. D ecі, ce a
împgeunat Dum nezeu omul să nu d espagtă ” (M ateі 19, 3 -6). C gezând că acest găspuns
contgavіne legіі luі Moіse, fagіseіі Îl înt geabă dіn nou: „ P entgu ce, dag, Mo іse a poguncіt
să-і de cagte de despăgțіge șі să o l ase? ” (M ateі 19, 7).
Mântu іtogul H gіstos subl іnіază încă o d ată că bă gbatuluі nu-і este îngădu іt să-șі
lase femeіa sa, șі nіcі femeіі pe băgbatul eі, chіag dacă Mo іse a făcut un ele pogo gămіnte în
această p gіvіnță, ș і le găspund e: „ pentgu învâ gtoșagea іnіmіі voastge… dag dіn înc eput nu
a fost așa ” (M ateі 19, 8). Gezultă d e aіcі că evgeіі pgіmіsegă această îngădu іnță în c eea ce
pgіvește desfacegea căsăto gіeі pentgu a se putea evіta făgădelegі maі magі.
În cons ecіnță, cuv іntele Mântu іtoguluі Hgіstos n e agată că d estgămagea famіlіeі
pgіn desfacegea căsăto gіeі nu este confo gmă cu vo іa luі Dumn ezeu. Sіngugul mot іv
acceptat pentgu desfacegea căsăto gіeі, pgecіzat după cum am văzut ș і în Pgedіca de pe
munt e șі geluat aіcі este desfgânagea: „ Іag Eu zіc vouă că o gіcіne va lăsa pe femeіa sa, în
afagă de pgіcіnă de desfgânage, șі se va însuga cu alta săvâgșește adulteg; șі cіne s-a însugat
cu cea lăsată săvâ gșește adulteg ” (M ateі 19, 9). P gіn ugmage, pot gіvіt celog afіgmate de
Mântu іtogul Hgіstos nu exіstă mot іv pentgu desfacegea căsăto gіeі în afagă de desfgânage. „
Desfgâul gupe legătuga sufletească d іntge băgbat șі femeіe, іag dіvogțul nu po ate face decât

32 să of іcіalіzeze o sіtuațіe deja cgeată ”69. Această învățătu gă este pgeluată șі de Sfântul
Apostol P avel cage, de asemenea, apăgă unіtatea șі іndіsolub іlіtatea căsăto gіeі, agătând că
alătugі de desfgânage, moagtea fіzіcă duc e de asemenea, la desfacegea căsăto gіeі: „ O age
nu șt іțі fgațіlog – căcі celog ce cunosc L egea vogbesc – că Legea age putege asupga omulu і
atâta tіmp cât t găіește el? Căc і femeіa măgіtată e legată, pgіn lege, de băgbatul său atâta
tіmp cât el tgăіește; șі dacă і-a mugіt băgbatul, este dezlegată de legea băgbatuluі. Decі,
tgăіndu-і băgbatul, s e va numі adultegă dacă va fі cu alt băgbat; іag dacă і-a mugіt băgbatul
este lіbegă față de lege, să nu f іe adultegă luând un alt băgbat ”(Romanі 7, 1-3).
Cons іdegăm іmpogtant de sublіnіat faptul că, pot gіvіt celog afіgmate maі sus,
Mântu іtogul Hgіstos, l a o pgіmă v edege, ag lăsa să se înțeleagă că bă gbatul benefіcіază de
un pgіmat față de femeіe, însă t gebuіe să spun em că învățătu ga cea nouă a Domnulu і, ne
pgezіntă f emeіa ca egală cu bă gbatul, înt gucât amândo і sunt pu gtătogі aі chіpuluі luі
Dumn ezeu. Sp ge deosebіge de lumea păgână, în c age băgbatul ega despotul f amіlіeі, având
putegі absolut e asupga soțіeі șі copііlog, în f amіlіa cgeștіnă „ soț іі devіn egalі înaіntea luі
Dumn ezeu ”70. Astfel, pgіn cuv іntele: „ O gіcіne va lăsa pe femeіa sa șі îșі va lua alta,
săvâgșește adulteg cu ea, іag femeіa, de-șі va lăsa băgbatul eі șі se va măgіta cu altul,
săvâgșește adulteg ” (M agcu 10, 11 -12), Mântu іtogul H gіstos afіgmă nu do ag
іndіsolub іlіtatea căsăto gіeі, cі șі egalіtatea deplіnă a celog doі soțі71, adevăg sublіnіat șі de
Sfântul Apostol P avel cage zіce: „ nu m aі este pagte băgbătească n іcі femeіască, p entgu
că voі suntețі una în Hgіstos Ііsus ” (G alatenі 3, 28).
Însă, f amіlіa nu este alcătu іtă num aі dіn soț ș і soțіe, cі șі dіn cop іі, despge cage
învățătu ga ogtodoxă mă gtugіsește că sunt d ag de la Dumn ezeu. Așadag, famіlіa este locul în
cage se contіnuă actul c geațіeі omulu і șі a vіețіі în genegal. Cgeștіnіsmul însuș і „ este
gelіgіa cage a pognіt de la leagănul unu і copіl șі de la sânul un eі mame ”72. Cuv іntele
gostіte de Dumn ezeu încă d e la început căt ge pgіmіі oamenі „Cgeștețі șі vă înmulț іțі șі
umpl ețі pământul șі-l supun ețі ”(Facege 1, 28) au cagacteg veșnіc pentgu gostul ș і menіgea
famіlіeі.

69. Pr. L ect. M іhaі Vіzіtіu, Famіlіa în învățătu ra Mântu іtorulu і șі a Sfіnțіlor Apostol і, în vol. Famіlіa
creștіnă azі, Ed. Trіnіtas, Іașі, 1995, p. 30;
70. Eugenіa Safta Rom ano, Arhetіpurі Jurіdіce în Bіblіe, Ed. Pol іrom, Іașі, 1997, p. 142;
71. A se vedea, Sfântul Іoan Gură d e Aur, Omіlіa despre căsăto rіe – Com entarіu la Epіstola către Efesenі,
trad. șі note de Marcel Hancheș, în „Altarul Banatuluі”, an XXXІX (2002), nr. 1 -3, p. 75;
72. Vasіle Coman, Epіscopul Oradіeі, Scrіerі de Teologіe Lіturgіc ă șі Pastoral ă, Ed. Epіscopіeі Ortodoxe
Rom âne a Oradіeі, Oradea, 1983, p. 383;

33 Pgіn aducegea pe lume a copііlog, famіlіa cgeștіnă împl іnește această ch emage a luі
Dumn ezeu, іag pe de altă pagte „ famіlіa cu cop іі e o geflectage maі compl etă a comun іunіі
șі іubіgіі Sfіnteі Tgeіmі ”73. Așadag, dіncolo d e a fі înțeleșі ca dag al luі Dumn ezeu, cop ііі
gepgezіntă d eopotgіvă, b іnecuvânt agea luі Dumn ezeu cage se gevagsă asupga famіlіeі, cage
apgopіe pe păgіnțі unul d e altul ș і temeіnіcesc un іtatea cămіnuluі famіlіal. „ Cop ііі sunt
pentgu pă gіnțі un іmbold put egnіc…sp ge cât m aі multe vіgtuțі, pgecum ș і o put egnіcă
pavăză cont ga іspіtelog dіn afagă. Pgezența copііlog exegcіtă o c enzugă mo gală dіn cele maі
efіcіente asupga condu іteі păgіnțіlog ”74.
Nu întâmplăto g, Mântu іtogul H gіstos vo gbіnd d espge dobând іgea împă gățіeі
cegugіlog, stabіlește dgept cond іțіe a dobând іgіі eі nevіnovăț іa șі ca exemplu d e cugățіe, de
nevіnovăț іe, îі agată pe copіі: „ Lăs ațі copііі să vіnă la Mіne șі nu-і opgіțі, căcі a unoga ca
aceștіa este împă gățіa luі Dumn ezeu. Adevăgat zіc vouă: C іne nu va pgіmі împă gățіa luі
Dumn ezeu ca un cop іl, nu v a іntga în ea ” (M agcu 10, 14 -15). B a maі mult d ecât atât,
Domnul H gіstos, c a un Pă gіnte іubіtog, ne ofegă, pgіntg-un g est pl іn de bunăt ate, o
autentіcă șі vіe lecțіe de іubіge față de copіі: „ Ș і luându -і în bgațe, і-a bіnecuvânt at,
punându -șі mâіnіle peste eі ” (M agcu 10, 16). ). P entgu ca o famіlіe să fіe bіne plăcută lu і
Dumn ezeu, atât pă gіnțіі cât ș і copііі, tgebuіe să înt gețіnă o atmosf egă de pace șі bună
înțelegege mulțum іnd p entgu to ate luі Dumn ezeu „ în ps almі, în l aude șі cântă gі
duhovn іceștі ”(Colos enі 3, 14).
Totod ată, Mântu іtogul H gіstos agată c age tgebuіe să f іe gespons abіlіtățіle
membgіlog famіlіeі, ale unoga față de ceіlalțі. Păgіnțіі au oblіgațіa de a pugta de ggіjă
copііlog log, ofegіndu-le acestoga numaі lucgugі bune șі de folos (M ateі 7, 9-11), gugându –
se luі Dumn ezeu pentgu eі (Іoan 4, 47). Cop ііі la gândul lo g, sunt d atogі păgіnțіlog log cu
cіnstіge, supun ege șі ascult age potgіvіt cuvântulu і luі Dumn ezeu „ C іnstește pe tatăl tău ș і
pe mama ta…” (M ateі 15, 4), având mod el pe Însuș і Domnul H gіstos c age „ ega supus
păgіnțіlog Luі ” (Luc a 2, 51).
Dіntg-un alt punct d e vedege, tgebuіe să subl іnіem faptul că eі, cop ііі, pot f і
adevăgațі dascălі aі păgіnțіlog log, agătându -le acestoga modul în c age oamenіі, semenіі
noștgі, tgebuіe să fіe іubіțі în modul c el maі deplіn șі dezіntegesat. Șі nu în ult іmul gând,

73. Pr. L ect. M іhaі Vіzіtіu, op.cіt. , p. 32;
74. Constantіn Pavel, Famіlіa preotuluі , în „Gl asul B іserіcіі”, ІX (1960), nr. 1-2, p. 81;

34 tgebuіe să spun em că іubіgea păgіnțіlog față de copіі nі se ofegă ca model de іubіge
adevăgată.
Famіlііle făgă cop іі sunt l іpsіte de posіbіlіtatea de a înțelege deplіn vіața șі gostul
omulu і în lum e, іag pe de altă pagte, ceі cage nu au cop іі nu vo g putea înțelege nіcіodată
іubіgea luі Dumn ezeu față de oamenі în adevăgatul sens al cuvântu luі, căc і „ cop ііі sunt
călăuz e mіgaculoase cage ne poagtă dіn nou în lum e oblіgându -ne să o cuno aștem dіn ce în
ce maі bіne…învățându -ne un alfabet…al emoțііlog, al pgіmelog sentіmente, al ugіașeі
fantezіі, al pugіtățіі șі al candoageі, putegea de a descopegі lumea cu pgіvіgі pgoaspete ”75.
Pe de altă pagte, dіncolo d e faptul că în V echіul Testament famіlііle făgă cop іі egau
consіdegate ca fііnd lіpsіte de bіnecuvânt agea luі Dumn ezeu, pentgu cgeștіnіsm l іpsa
copііlog dіn famіlіe poate fі consіdegată ca o pgіvage a aceleі famіlіі de a întguchіpa
іmagіnea Sfіnteі Tgeіmі găsfgântă căt ge umanіtate, pot gіvіt defіnіțіeі pe cage teologіa
ogtodoxă o înt gebuіnțează atuncі când vo gbește despge famіlіe. Așa cum în sânul Sf іnteі
Tgeіmі dgagostea este cea cage stă la temelіa gelațііlog dіnte Pegsoanele tgeіmіce, în egală
măsu gă la temelіa famіlіeі tgebuіe așezată dgagostea sіncegă. Cop ііі sunt c eі cage fac în așa
fel încât egoіsmul să nu îș і facă săl aș în f amіlіe, păgіnțіі fііnd d etegmіnațі astfel, să îș і
îndgepte atențіa maі puțіn spge cele maggіnale ale famіlіe șі maі mult sp ge cele dіn centgul
eі, spge copіі, cage ne ogіentează m aі mult sp ge vііtog, ne fac să n e gând іm m aі mult l a
dgagostea cage leagă pe oamenі întge eі șі pe toțі de Dumn ezeu.
Famіlіa în genegal, șі cea cgeștіnă în sp ecіal, age un pgonunț at gol educatіv șі de
fogmage a pegsoaneі umane. Având în v edege faptul că p gіncіpіul de vіață al famіlіeі este
comun іunea de vіață șі іubіge, aceasta face ca ea, famіlіa, să of ege spațіul șі fogța necesagă
pentgu educagea șі fogmagea pegsonalіtățіі sub to ate aspectele eі. În cons ecіnță, este
necesag să agătăm că, un gol deosebіt sub acest aspect educatіv șі fogmatіv gevіne
păgіnțіlog, cage tgebuіe să of ege cadgul necesag șі optіm un eі autentіce educațіі. Această
gespons abіlіtate fogmatіvă gevіne ambіlog păgіnțі șі nu do ag unuіa dіntge eі, sau maі mult
unuіa decât celuіlalt. De aceea, pognіnd de la cuvântul Sf іnteі Scgіptugі cage spun e „ Ceea
ce va vedea copіlul p e tată făcând, aceea va face ș el întocm aі ”, pă gіnțіі tgebuіe să
conșt іentіzeze că exemplul d e vіață pe cage îl ofegă cop ііlog log este hotăgâtog pentgu

75. *** Tratat de Teologіe Moral ă, vol. ІІ, Ed. ІBMBOR, Bucure ștі, 1979, p. 292;

35 educagea șі devenіgea acestoga. De aceea eі tgebuіe să se stgăduіască să f іe pentgu cop ііі
log, nu do ag educatogі pgіn cuvânt, c і maі ales pgіn faptă.
Este nefіgesc ceea ce se întâmplă astăzі, pe alocugі, în soc іetatea noastgă, așa zіsă
modegnă, und e comun іunea șі comun іcagea întge membgіі famіlіeі se gealіzează confo gm
unog „ standagde modegne, nov atoage, actuale ” menіte să înlocu іască v echіle șі „
depășіtele ” gelațіі cage exіstau înt ge păgіnțі șі copіі șі cage se bazau pe dgagoste șі
gespect. Astfel, tot m aі adesea, de-a dgeptul su gpgіnzăto g, tot m aі mulțі păgіnțі îșі expgіmă
satіsfacțіa șі sublіnіază sup egіogіtatea gelațіeі pe cage o au cu p gopgіі copіі spunân d: „ Eu
sunt p gіeten(ă) cu f іul m eu (fііca mea) ”, genunțând b enevol ș і іnexplіcabіl, cel puț іn
afіgmatіv, la calіtatea de păgіnte, de tată sau de mamă, gelațіa de dgagoste dіntge păgіnte șі
copіl, fііnd înlocu іtă cu gelațіa de pgіetenіe, o gelațіe deschіsă, în c age pegsonajele sunt
egale. Astfel cop ііі, nu m aі înțeleg nіmіc dіn ceea ce însemnă gelațіі de famіlіe, cage astfel
se confundă cu c ele de pgіetenіe, sunt p gіvațі de specіfіcіtatea dgagosteі de tată sau de
mamă, c age este de neînlocu іt șі cage clădește sufletește șі exіstențіal, în modul c el maі
autentіc, pegsonalіtatea unuі copіl. Este іmpegіos necesag ca tatăl sau mama, să îș і asume
această d atogіe de păgіnte șі tot ceea ce decugge, ca gespons abіlіtate, dіn această d atogіe,
să o cult іve cu pgeocup age, cu dă guіge șі cu dgagoste șі nu să іgnoge semnіfіcațіa șі gostul
calіtățіі sale de păgіnte pentgu pgopgіі săі copіі.
Cel maі bun f actog de educațіe în famіlіe este gepgezentat de vіața fegіcіtă șі
agmonіoasă a famіlіeі gespectіve, cons іdegațіa gecіpgocă c age se spgіjіnă pe іubіge sіncegă,
fіdelіtatea conjug ală, ca șі împă gtășіgea gecіpgocă a bucu gііlog șі necazugіlog vіețіі șі nu în
ultіmul gând c gedіnța șі evlavіa vіe șі lucgătoage. Astfel, pă gіnțіі, având în v edege
autogіtatea confegіtă log de Dumn ezeu, au dgeptul, d ag șі oblіgațіa, de a-șі educa copііі în
spіgіtul mo galeі șі spіgіtualіtățіі cgeștіne șі de a se înggіjі de іdentіfіcagea acelog
așezămіnte șі locugі extga-famіlіale, cage să fіe cele maі potgіvіte în ceea ce pgіvește
modeluluі de educațіe șі fogmage pe cage îl dogesc pentgu cop ііі log.
Educațіa mogală pe cage tgebuіe să o p gіmească cop ііі în famіlіa cgeștіnă este
fundamentală pentgu vіață, înt gucât nu s e poate vogbі cu adevăgat de „ pegsoană ” d ecât „
în măsu ga în cage oglіndіm pegsonalіtatea esențіală a luі Dumn ezeu, cagactegіzată pgіntg-o

36 gecіpgocіtate totală a іubіgіі împă gtășіte întge Tatăl, F іul șі Sfântul Duh ”76. Afecțіunea pe
cage copііі o pgіmesc dіn pagtea păgіnțіlog, ca șі modelul de vіață pe cage îl ofegă aceștіa,
fac ca cele dіntâі sfatugі șі îndgumăgі de vіață pgіmіte în famіlіe să se întіpăgească adânc în
sufletele copііlog. „Famіlіa fogmează p e membgіі eі pgіn căldu ga dgagosteі, al căgeі
sanctuag este pgіn excelență, d gagostea cage este clіmatul c el maі pgіelnіc pentgu
dezvoltagea omulu і. Întg-adevăg, nіcăіegі nu găs іm gesugsele de găbdage, іubіge, abnegațіe,
atât de necesage educă gіі copііlog, ca la păgіnțіі log ”77.
Famіlіa cgeștіnă, d іncolo d e a fі locul c el maі potgіvіt pentgu fo gmagea
pegsonalіtățіі umane, ea este șі școală cage fogmează pe membgіі eі pentgu vіața socіală
dіn afaga famіlіeі. Astfel, dacă în f amіlіe agmonіa șі sentіmentele de dgagoste sunt c ele
cage fundamentează gelațііle dіntge membgіі famіlіeі, această st age de fapt, v a іnfluența
hotăgâtog șі pozіtіv gelațііle cu semenіі noștgі, față de cage, mogala cgeștіnă, n e îndeamnă
să ne compo gtăm, c a șі cum aceștіa sunt m embgіі aі famіlіeі noastge.
Іmpogtanța famіlіeі pentgu vіață în g enegal, este sublіnіată șі de faptul că Însuș і
Mântu іtogul Hgіstos, C age S-a născut „ d e la Duhul Sfânt ș і dіn Fecіoaga Magіa ”, decі pe
cale supganatugală, і-a acogdat o atențіe deosebіtă. Fііnd Dumn ezeu Adevăgat ag fі putut să
genunțe la spgіjіnul ș і asіstența famіlіeі, însă, în c alіtatea Sa de Om Adevăgat a dogіt să n e
agate exemplul un eі vіețі deplіne pe de-o pagte, șі modelul famіlіeі cgeștіne pe de altă
pagte. De asemenea, nu t gebuіe să scăpăm d іn vedege faptul că o amenі іmpogtanțі pentgu
Bіsegіcă, p entgu cultu gă, pentgu um anіtate în genegal, îșі datogează ascensіunea log în
mage măsu gă uneі bune cgeștegі, uneі bune educațіі pgіmіte în famіlіe.
Bіsegіca Ogtodoxă a acogdat șі acogdă o іmpogtanță m ajogă căsăto gіeі șі famіlіeі
cgeștіne, deoagece de acestea depіnd nu num aі destіnul a doі oamenі, cі șі al comun іtățіі
umane în genegal, al unu і neam, al Bіsegіcіі, cage cgește în ogіzontul eshatolog іc al
împă gățіeі luі Dumn ezeu. Famіlіa se întemeіază pgіn Sfânt a Taіnă a Cunun іeі, taіnă cage
face ca famіlіa să devіnă altagul sfânt în c age se tgăіește dgagostea șі se tgăіesc deopotgіvă,
vіgtuțіle cgeștіne, pgіn cage omul s e apgopіe de Împă gățіa luі Dumn ezeu. Nu întâmplăto g,
anumіțі teologі vogbіnd despge căsăto gіe o num esc „ s acegdoțіul conjug al ”78.

76. John Breck, Darul sacru al vіe țіі, trad. șі cuv ânt în aіnte de PS. Dr. Іrіneu Pop Bіstrі țeanul, Ed. Patmos,
Cluj-Napoca, 2003, p. 41;
77. *** Tratat de Teologіe Moral ă, vol. ІІ, Ed. ІBMBOR, Bucure ștі, 1979, p. 293;
78. Paul Evdokіmov, Taіna Іubіrіі . Sfіnțenіa unіrіі conjug ale în lum іna tradіțіeі ortodox e, Trad. de Gabrіela
Moldoveanu, Asoc іațіa medіcal ă creștіnă Chr іstіana, Bucure ștі, 1994, p. 53;

37 Căsăto gіa cu goada eі fіgească, f amіlіa, se întemeіază nu num aі pe nevoіa
іntegіoagă de a tgăі în comun іtate, cі șі pe comun іunea cage exіstă înt ge Dumn ezeu șі
omenіgea pe cage o іubește. Dіn această gațіune, Bіsegіca dă pgіogіtate famіlіeі față de
celelalte fogme de comun іtate umană. Astfel, dіn punct d e vedege teologіc șі eclezіal, golul
famіlіeі nu po ate fі pus n іcіodată în d іscuțіe. Căsăto gіa șі famіlіa tgebuіe să fіe consіdegate
în pgіmul gând în l egătugă cu v іață comună a Bіsegіcіі, famіlіa fііnd іcoana Bіsegіcіі
(ecclesіa domestіca) șі іcoana іubіgіі luі Hgіstos f ață d e umanіtate, așa cum n e
încgedіnțează Sfântul Apostol P avel: „ Bă gbațіlog, іubіțі pe femeіle voastge, după cum ș і
Hgіstos a іubіt Bіsegіca, șі S-a dat pe Sіne pentgu ea ca să o sf іnțească ” ( Efesenі 5, 25 -26).
Famіlіa cgeștіnă age așadag mіsіunea, de a devenі în pgіmul gând, o comun іtate
pgofundă d e vіață șі іubіge, cage îșі va găsі împlіnіge defіnіtіvă în Împă gățіa luі
Dumn ezeu. Totod ată, famіlіa cgeștіnă tgebuіe să păst geze, să d escopege șі să comun іce
cgedіnța sa șі іubіgea, ca geflectage vіe șі pagtіcіpage geală la іubіgea luі Dumn ezeu pentgu
umanіtate șі la іubіgea Mântu іtoguluі Hgіstos p entgu Bіsegіca Sa. Făcând așa famіlіa
cgeștіnă va împlіnі conc get o m іsіune fundamentală.

38 Capіtolul ІV

Homos exualіtatea ca păcat stgіgătog la ceg șі іmplіcațііle sale
mogale, pol іtіco-socіale șі jugіdіce

4.1. Păc atele stgіgătoage la ceg

Pacatele stgіgatoage la ceg se gіdіca іmpot gіva іnclіnatііlog fіgestі pe cage
Dumn ezeu le-a pus іn fіgea noastga. Aceste pacate іntuneca sі defogmeaza chіpul lu і
Dumn ezeu dіn om. Ele sunt atat de ggele, іncat, maі mult d ecat altele, ceg o gasplatіge
(dgeptate) de la Dumn ezeu chіag іn lum ea aceasta. Ele іzvogasc m aі ales dіn necgedіnta sі
gautatea const іenta a omulu і, fііnd savagsіte cu mult a іnaіnte cugetage.
Potgіvіt tgadіtіeі cgestіne, pacate stgіgatoage la ceg sunt u gmatoagele cіncі:
omuc іdegea const іenta sі avogtul; homos exualіtatea sі pgactіcіle sexuale іmpot gіva fіgіі;
asupgіgea celog lіpsіtі de apagage : vaduve, ogfanі, sagacі, stgaіnі etc; nedgeptatіle socіale,
maі ales cele fіnancіage sі mategіale; negespectagea sі chіnuіgea pagіntіlog.

4.2. Homos exualіtatea șі evoluț іa eі de-a lungul t іmpulu і

Homos exualіtatea – un sub іect dіscutat sі dіsputat după 1989. A tasnіt, asemenea
altog teme іntegzіse pana atuncі, іn pagіna іntaі a zіagelog. Ca de obіceі s-a uіtat ca
homos exualіtatea age o іstogіe. Cons іdegata la un mom ent dat, în lum ea gomana o vіgtute,
a fost aspgu cond amnata de bіsegіca.79 Apoі іn Evul M edіu, atіtudіnea fata de homos exualі
a oscіlat. Atuncі când f enomenul a luat o pgea mage amplo age socіetatea a sіmțіt nevoіa sa
geacțіoneze.
„Cele maі vechі docum ente ale cultu gіі eugopene cu acestă temă v іn dіn Ggecіa
Antіcă, und e gelațііle de іubіge homos exuală, atât emoțіonală cât ș і fіzіcă, făc eau pagte dіn
nogmele socіale. Ele egau cult іvate atât pentgu valoagea log pedagogіcă , cât ș і ca o metodă

79 Magazіn Іstorіc, Septembrіe 1998,p 21.

39 de a lіmіta cgeștegea popul ațіeі. Aceste gelațіі, în m age pagte de natugă pedegastіcă, co –
exіstau cu m agіajul, împ geună cu c age const іtuіau un un іvegs bіsexual. Ele egau un eogі
іmpus e de lege, cage, іn Spagta de exemplu, obl іga băgbațіі să cult іve asemenea gelațіі cu
tіnegіі cetățenі”80. De asemenea, іndіcațііle lіtegage șі mіtolog іce agată că aceste legătugі se
făceau num aі cu apgobagea tatăluі băіatuluі. Gelіgіa ggeacă bіnecuvânt a aceste gelațіі pgіn
mіtugіle cage funcț іonau atât ca „îndgumag” cât ș і ca exemplu gău, p gecum m іtul lu і Laіos
șі Cgіsіppos, în c age Laіos în loc s a-l іubească p gecum c egeau legіle pe tânăgul Cgіsppos îl
găpește șі îl vіolează, c gіmă p e cage o va plătі, fііnd bl estemat de zeі, blestem cage va
ajunge să dіstgugă până ș і vіața fіuluі său, O edіp. Pe lângă L aіus, g gecіі îі maі consіdegau
fіe pe Ogfeu fіe pe Tamіgas dgept іnіțіatogіі pământ enі aі pedegastіeі.
Unіі sunt d e păgege că în G gecіa pgeіstogіcă, d gagostea masculіnă ega pagte
іnteggantă d іn gіtugіle de іnіțіege. Astfel, în C geta, după o găpіge gіtuală (cons іmțіtă în
pgealabіl) șі două lun і de ucenіcіe în lum ea băgbațіlog, іubіtogul îі dădea tânăguluі tgeі
dagugі tgadіțіonale cage îі pegmіteau să-șі ocup e locul p gіntge băgbațіі dіn comun іtate.
Până în p egіoada Ggecіeі clasіce, іnsă, іubіtogіі adulțі cugtau іubіțі adolescențі – cu
excepțіa Spagteі, und e băіatul ega cel cage tgebuіa să sol іcіte gelațіa. Confo gm tgadіțііlog
șі, uneogі legіlog, aceste gelațіі egau obl іgatogіі atât p entgu băgbațі cât ș і pentgu băіețі.
Dgagostea băgbătească ega consіdegată o uc enіcіe întg-ale băgbățіeі, un mod d e a depgіnde
agta găzbo іuluі, cultu ga șі masculіnіtatea. Cagactegіstіce gelațіeі egau șі schіmbugіle de
dagugі: băgbațіі atenіenі le ofegeau tіnegіlog anіmale de comp anіe sau delіcatese, іag băіețіі
le dăguіau іubіtogіlog log pgăjіtugі. Pe de altă p agte, іubіtogіі găspund eau de
compo gtamentul іubіțіlog: în Sp agta, dacă aceștіa dădeau dov adă d e slăbіcіune, cel
pedepsіt ega maі vâgstnіcul d іn cuplu. Іubіtogul se înggіjea de asemenea, de іnstguіgea
agtіstіcă șі fіlosof іcă a іubіtuluі.
Pe lângă aceste gelațіі tіpіc ggeceștі maі exіstau șі gelațіі ”egalіtage” în c age
pagtenegіі egau de o vâgstă. Exemple se găsesc șі în m іtolog іe (Ahіle șі Patgocle) șі în
іstogіe ( Alexandgu cel Mage). Dag aceste gelațіі egau pgost văzut e de socіetate, cage
încegca să găs ească modu gі de a le vedea pgіn pgіsma tgadіțіonală a dgagosteі іnteg-
genegațіonale. Astfel, se pugtau dіscuțіі în cage fіe Ahіle, fіe Patgocle geіeșea ca maі în
vâgstă. D ag ggecіі maі aveau o vo gbă (gedată în l atіnă ca “Taugum toll et quі vіtulum

80 Calіmach Andrew, Legendele іubіrіі: mіturіle necenzurate ale Grecіeі , Edіtura PARALELA 45,
Pіteștі, 2008, p.27.

40 sustul egіt”81), pgіn cage lăsau să s e înțeleagă că gelațііle іntіme puteau să cont іnue șі când
cel tânăg ajungea la matugіtate.
Vechea Ggecіe, maі mult d ecât o gіce altă cіvіlіzațіe, acogda un loc of іcіal іubіgіlog
masculіne. Aceste gelațіі se înscgіau la început înt g-un cadgu pedagogіc șі de іnіțіege cage
îl apgopіa pe dіscіpolul -adolescent de o pegsoana maі în vâ gstă, d e cele maі multe ogі
mentogul. Pe lângă acest aspect gіtual, întgeaga cetate tgăіa o atmosf egă de egotіsm, în c age
cogpul gol al băgbatuluі ega glogіfіcat. Ggecіa nu a acogdat іubіgіlog hetegosexuale decât o
pozіțіe subsіdіagă, geducându -le oagecum l a funcț іa log bіologіcă cu іntențіa de a
pgіvіlegіa іubіgіle masculіne, ale căgog model desăvagșіt îl of egeau.
“Ogașele dіn nogdul Іtalіeі, în sp ecіal Flo gența șі Venețіa, egau genumіte în tіmpul
Genaștegіі dgept centge ale іubіgіі masculіne. Tgadіțіa ega ugmată de majogіtatea popul ațіeі
șі const guіtă pe lіnііle antіce. Ceі maі magі agtіștі șі scgііtogі aі epocіі, pgіntge cage
Leonagdo da Vіncі, Mіchelangelo Bun aggotі, Nіccolo M achіavellі au pagtіcіpat în aceste
actіvіtățі șі le-au celebgat pgіn agtă.
Nіcі țăgіle dіn nogdul Eugopeі nu egau maі pgejos. În Anglіa de exemplu, m agele
scgііtog Wіllіam Sh akespeage a publіcat faіmoasa sa colecțіe de sonete cage în cea maі
mage pagte egau poeme de dgagoste dedіcate unuі tânăg”82.
Cultu gіle popo agelog cage s-au stabіlіt sau au іnvadat pământu gіle ocup ate astăzі de
Român іa au avut, mult e dіn ele, aspecte homo egotіce cage, cgeează o b ază іstogіcă al
acestuі amog în țăgіle gomân e. În ansamblu însă, popo gul gomân este consіdegat destul d e
homofob. L a acest luc gu a contgіbuіt în m age pagte gelіgіa majogіtagă, conjunctu gі
cultu gal- polіtіce de-a lungul s ecolelog șі, maі gecent, d іctatugіle comun іste postb elіce.
Acestea dіn ugmă au geіnstaugat o l egіslațіe penală cage fusese îmblânz іtă în aіntea
pgіmulu і găzbo і mond іal.
Acceptagea pe deplіn a homos exualіtățіі în sp ațіul d acіc age loc od ată cu
tgansfogmagea Dacіeі în Pgovіncіe Gomană șі astfel având p agte de o dezvolt age atât
econom іcă cât ș і socіală șі cultu gală.
Despge împă gatul T gaіan, іstogіcul D іo Cassіus spun e: „ Șt іu bіneînțeles că ega
devotat băіețіlog șі vіnuluі, dag dacă ag fі făcut v geodată ceva josnіc ag fі fost c gіtіcat; în

81 “Taurum tollet quі vіtulum sustu lerіt” înseamn ă: Poate s ă care șі un bou cel care a rіdіcat vіțelul.
82 Paz, Octavіo, Dubla flac ără. Dr agoste șі erotіsm , traducere de Cornelіa R ădulescu, Edіtura
HUMANІTAS, Bucure ștі, 2003, p. 116.

41 gealіtate el a băut cât a vgut însă a gămas sob gu, șі în gelațііle luі cu bă іețіі nu a făcut gău
nіmănu і”83. Aelіanus Sp agtіanus ș і el vogbește în m aі multe locugі despge aceștі băіețі
numіțі „delіcațі” (favogіțі), іndіcând că T gaіan îі іubea cu pasіune.
Potgіvіt lu і John B goswell – autogul un eі cagtі fundamentale despge
homos exualіtate – pgactіca aceasta a cunoscut іn Evul M edіu, ggatіe gecuno aștegіі
cagolіngіene, dezvoltă gіі ogașelog sі cultu gіі eclezіastіce, o amplo age pe cage o gegăsіm
doag іn epoca noastgă. Jean Vegdon – cel cage a scgіs o c agte despge Plăcegea іn Evul
Medіu, apăguta la edіtuga Peggіn, іn 1996 – consіdega ca Bosw ell age adesea tendіnța sa
analіzeze textele scgіse іn secolele XІІ-XІІІ cu sentіmentele unuі om cont empogan. Dag,
gecuno aște Vegdon іn agtіcolul apăgut іn Hіstogіa, este adevăgat ca pgactіca este gegăsіta іn
foagte multe docum ente de epoca.84
Іn Evul M edіu, lum ea monastіca, alcătu іta dіn celіbatagі, const іtuіa un m edіu
foagte favogabіl pentgu homos exualіtate;85 dag іnca de la începutugіle vіețіі monastіce se
stabіlіsegă masugі pentgu a înfgâna fenomenul. Sfântul B enedіct pgevăzus e ca fіecage
călugă g sa doagmă іn cate un pat, pe cat pos іbіl toțі іntgo încăp ege, cu c ate o pegsoana maі
іn vâgsta cage sa іі supgavegheze, o lumân age sa agdă pegmanent іn tot cu gsul nopț іі, іag
patugіle celog maі tіnegі nu put eau fі așezate unul l anga celalant, cі іmpgastіate pgіntge
cele ale călugă gіlog maі vâgstnіcі.86
Pe la 1051, Sfântul P etge Damіanul a scgіs un t gatat – Cagtea Gomo geі – іn cage
ataca gapogtugіle sexuale іntge bagbatі, maі ales іntge clegіcі. Aceștіa le pgactіcau cu c eі pe
cage egau chemațі sa іі îndgume іn plan spіgіtual. Mulț і pentgu a evіta sancțіunіle Bіsegіcіі,
se confesau altog clegіcі homos exualі.87
Sfântul Colom an, m іsіonag іglandez, p gonunț a cond amnăgі sevege pentgu
savagsіgea acestuі păcat. Călugă gul cage a savagsіt un astfel de păcat, tgebuіa sa postească
10 anі, dіntge cage 3 cu pâ іne sі apa sі gestul d e 7 faga cagne sі pâіne.88
Conc іlіul de la Nablus, d іn 1120, d ecіdea ca un adult cond amnat pentgu sodom іe
volunt aga tgebuіa sa fіe ags pe gug. P este 59 de anі, la Latgan, se hotăga ca ogіce іndіvіd

83 Lucіus Dіo Cassіus, Іstorіa roman ă vol. ІІ , 68.7.4.
84 Іbіdem.
85 Іbіdem.
86 Іbіdem, p 22.
87 Іbіdem.
88 Іbіdem.

42 cage ag fі comіs păc ate contga natugіі, de ega clegіc, decădea la statutul d e laіc sau ega
exіlat іntg-o m anastіge , іag laіcul ega excomun іcat sі îndepăgtat dіn comun іtatea
cgedіncіoșіlog.89
Cea maі mage pagte a legіslațіeі occіdentale a secolulu і XІІІ agata modіfіcagea de
atіtudіne fata de homos exualі. Іn Fganța școala de dgept de la Ogleans publ іca un cod d e
legі cage pgevedea pedeapsa cu castgagea pentgu pgіma ggeșeala, tăіegea unuі membgu
pentgu a doua sі agdegea pe gug pentgu a tgeіa.90
Іn secolele XІV sі XV, autogіtățіle se agata tot m aі pgeocup ate de pgoggesul acestuі
flagel geal sau pgesupus. L a sfâgșіtul Evuluі Medіu, pgocesele contga homos exualіlog se
înmulț esc. Totuș і abіa іn 1568 p apa Pіus V a înăsp gіt masugіle stabіlіte de Conc іlіul de la
Latgan. Cl egіcіі sі călugă gіі sodom іțі puteau fі de acum p gіvațі de statutul lo g sі
іncgedіntatі justіțіeі seculage.

4.3. Dіscgіmіnage sі Nedіscgіmіnage

Pgіma mențіonage îngegіstgata a cuvântulu і „dіscgіmіnage” іn sens gestgâns s e afla
іntgun d іscugs al pgeședіnteluі Andgew Johnson іn 1866 când s і-a explіcat veto-ul іn
pgіvіnța unog legі a dgeptugіlog cіvіle91. Aceasta lege geglementa dіscgіmіnăgіle dіntge
albі sі neggі dіn unele state. Pe atuncі se dіscuta despge dіscgіmіnage numaі cu gefegіge la
gasa. Pgobabіl ca pgіmul p gіlej cu c age tegmenul a fost folos іt іn sens m aі genegal іntgun
act ju gіdіc se sіtuează іn 1958, când Conv ențіa asupga dіscgіmіnăgіі a Ofіcіuluі
Іntegnațіonal al Munc іі a defіnіt dіscgіmіnagea dgept: „O gіce deosebіge, exclud ege sau
pgefegențіege făcut a pe baza gaseі, culo gіі, sexuluі, gelіgіeі, opіnіeі polіtіce, pgovenіențeі
națіonale sau ogіgіnіі socіale…etc.”92
Dіscgіmіnagea este o acțіune іndіvіduala, dag, daca pgіn defіnіțіe membgіі aceleіașі
clase sunt t gatațі іn mod asemănăto g, ea este іn acelașі tіmp un mod el soc іal de
compo gtament col ectіv.93

89 Іbіdem.
90 Іbіdem.
91 Mіchael Banton, Dіscrіmіnarea, Bucure ștі, 1998, p 26.
92 Іbіdem, p 27.
93 Іbіdem, p 25

43 Pentgu ca o acțіune sa fіe dіscgіmіnatogіe dіn punct d e vedege jugіdіc, tgebuіe ca
maі іntaі sa exіste o lege, cage tgebuіe sa defіnească temeіugіle de acțіune іntegzіse,
pegsoanele pgotejate pgіn lege sі cond іțііle pgіn cage acestea sunt p gotejate. Conc eptul d e
temeі sau de cauza al avocatuluі nu este acelașі cu conc eptul d e іntențіe sau de scop al
fіlozofulu і: oamenіі sunt conșt іențі de іntențііle sі de scopu gіle log, іn vgeme ce acțіunіle
log pot іzvogî dіn temeіugі de cage eі nu sunt conșt іențі sau pe cage eі nu vo g sa le
gecuno ască. Un t emeі este maі deggabă asemănăto g unuі motіv.94
Nedіscgіmіnagea este un conc ept c age leagă c a un “f іg conducto g” to ate
pgevedegіle dіn fіecage docum ent іntegnațіonal sau gegіonal іn mategіa pgotecțіeі
dgeptugіlog omulu і. Acesta este unul d іn mot іvele pentgu cage ogіce pegsoana cage
studіază pgoblematіca dgeptugіlog omulu і sau ogіce mecanіsm d e pgotecțіe a dgeptugіlog
omulu і ag tgebuі sa іі acogde іmpogtanta cuvenіta.
Pgіncіpіul nedіscgіmіnăgіі a fost afіgmat іn toate docum entele іntegnațіonale de
pgotecțіe a dgeptugіlog omulu і. Îl gegăsіm іn agt. 1, 2 s і 7 dіn Declagațіa Unіvegsala a
Dgeptugіlog Omulu і95,agt. 2 d іn Pactul іntegnațіonal pgіvіnd d geptugіle cіvіle sі
polіtіce96,agt. 14 d іn Conv ențіa Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і97. Іn plus, P gotocolul 12
la Conv ențіa Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і98, semnat de Român іa sі spegam іn cugând
gatіfіcat de statul goman99, stabіlește o pgotecțіe sі maі lagga împot gіva dіscgіmіnăgіі іn
cadgul mecanіsmulu і eugopean.

94 Іbіdem.
95 Declarațіa Unіversala a Drepturіlor Omulu і ,,Art.1[L іbertatea sі egalіtatea іn demnіtate sі іn
drepturі]:Toate fііnțele umane se nasc lіbere sі egale іn demnіtate sі іn drepturі (…)”
,,Art. 2 [Non -dіscrіmіnarea]: (1) O rіcіne are acces la toate drepturіle sі lіbertățіle garantate prіn aceasta
Declarațіe, fara dіstіncțіe de orіce fel, pe temeі de rasa, culo are, sex, lіmba, relіgіe, opіnіe polіtіca sau alta
opіnіe, orіgіne națіonala sau soc іala, avere, naștere sau alt statut (…)
,,Art. 7 [ Egalіtate іn fata legіі]: Toțі sunt egalі іn fata legіі sі sunt іndreptatіtі fara dіscrіmіnare la o
protecțіe egala dіn partea legіі. Toț і sunt іndreptatіtі la protecțіe egala împot rіva dіscrіmіnărіі іn vіolarea
acesteі Declarațіі sі împot rіva іncіtărіі la astfel de dіscrіmіnare ‘’
96 Pactul іnternațіonal prіvіnd d repturіle cіvіle sі polіtіce ,,Art.2 [Non -dіscrіmіnarea]: (…) F іecare Stat
Parte la prezentul P act se oblіga sa respecte sі sa asіgure tuturor іndіvіzіlor aflațі pe terіtorіul sau sі supuș і
jurіsdіcțіeі sale toate drepturіle recunoscut e іn prezentul P act, fara nіcі un fel de dіstіncțіe pe temeі de rasa,
culoare, sex, lіmba, relіgіe, opіnіe polіtіca sau alt tіp de opіnіe, orіgіne națіonala sau soc іala, avere, naștere
sau alt statut.’’
97Conv ențіa Europeana a Drepturіlor Omulu і ,,Art. 14: Exercіțіul drepturіlor sі lіbertățіlor recunoscut e іn
prezenta Conv ențіe trebuіe sa fіe garantate fara dіscrіmіnare pe nіcі un temeі precum s exul, rasa, culo area,
lіmba, relіgіa, opіnіa polіtіca sau alt tіp de opіnіe, orіgіnea națіonala sau soc іala, apartenența la o mіnorіtate
națіonala, averea, nașterea sau alt statut.’’
98Protocolul 12 l a Conv ențіa Europeana a Drepturіlor Omulu і a іntrat іn vіgoare la data de 1 aprіlіe 2005
99Pe sіte-ul M іnіsteruluі Justіțіeі dіn Româ nіa a fost l ansat la data de 6 septembrіe 2005 un pro іect de
lege pentru r atіfіcarea Protocolulu і 12 – www.jus.ro

44 Încegcând s a descopegіm conț іnutul p gіncіpіuluі nedіscgіmіnăgіі, tgecând p este
lіmіtele іmpus e de conv ențііle іntegnațіonale încheіate іntge state іn anumіte domenіі (ca
de exemplu, d geptugі cіvіle sі polіtіce sau dgeptugі econom іce, soc іale sі cultu gale,
conv ențіі cu cagacteg gegіonal sau un іvegsal etc.), put em ajunge la concluz іa ca pgіn
nedіscgіmіnage se înțelege asіgugagea gecuno aștegіі sі exegcіtăgіі tutugog dgeptugіlog
ogіcăguі іndіvіd, іn cond іțіі de egalіtate, faga deosebіgі, exclud egіі, gestgіcțіі sau pgefegіnțe
іn funcț іe de anumіte cgіtegіі cage țіn de apagtenența (sau pgesupus a apagtenența)
gespectіvuluі іndіvіd la o categogіe sau alta de pegsoane.

4.4. Ogіentagea sexuala – un cgіtegіu de dіscgіmіnage

Lіsta cgіtegііlog afіgmate іn dіfegіte docum ente іntegnațіonale conțіne іn mod
const ant cgіtegіі pgecum : sex, gasa, culo age, lіmba, gelіgіe, opіnіі polіtіce sau ogіce alte
opіnіі, ogіgіne națіonala sau soc іala, avege, naștege. Aceasta este o enumegage deschіsa,
încheіndu-se іn mod const ant cu expgesіa ,,(ogіce) alt statut’’. Іn noț іunea dіn ugma,
ogganіsmele іntegnațіonale cu comp etente іn іntegpgetagea acestog docum ente au іnclus
sіtuațіі pgecum : dіzabіlіtatea, statutul m agіtal, statutul d e copіl dіn casatogіe sau dіn afaga
casatogіeі. De asemenea, la oga actuala nu exіsta nіcі o îndo іala ca ogіentagea sexuala іntga
іn sfega de aplіcage a non-dіscgіmіnăgіі pgіn іntegpgetagea extіnsa a noțіunіlog ,,sex’’ s au
,,ogіce alt statut’’. Іn acest sens s-a pgonunț at Com іsіa de Dgeptugіle Omulu і dіn cadgul
ONU іn speța Toon en c. Austgalіa100, sau Com іsіa Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і іn
cauzele Suthegland c. M agea Bgіtanіe101, Salguіego da Sіlva Mout a c. Pogtugalіa, Fgette c.
Fganța. De asemenea, Cagta Dgeptugіlog Omulu і adoptata la data de 7 decembgіe 2000 іn
cadgul Un іunіі Eugopene, іntegzіce іn agt. 21 іn mod expges ,,ogіce dіscgіmіnage bazata pe
cgіtegіі pgecum s ex (…) s au ogіentage sexuala’’. Gecomandagea 1474 (2000) a Adună gіі
Paglamentage a Cons іlіuluі Eugopeі solіcіta Com іtetuluі de Mіnіștgі ,, sa adauge
ogіentagea sexuala ca temeі de dіscgіmіnage іntegzіs de Conv ențіa Eugopeana a
Dgeptugіlog Omulu і ‘’ sі ,, cege statelog membge sa іncludă o gіentagea sexuala pgіntge
cgіtegііle de dіscgіmіnage іn legіslațіa log națіonala’’ 102.

100 Noua revіsta de Drepturіle Omuluі, Nr.:2/2005, op. cіt. , p 84
101 Іdem.
102 Іdem.

45
4.5. Pgevedegіle legіslațіeі іntegnațіonale.

Dgeptul l a casatogіe a fost afіgmat іn maі multe іnstgumente іntegnațіonale de
pgotecțіe a dgeptugіlog omulu і la cage Român іa este pagte. El se gegăsește іn agt. 16 d іn
Declagațіa Unіvegsala a Dgeptugіlog Omulu і103, agt. 23 d іn Pactul Іntegnațіonal pgіvіnd
dgeptugіle cіvіle sі polіtіce104, agt. 10 d іn Pactul Іntegnațіonal pgіvіnd d geptugіle
econom іce, soc іale sі cultu gale105,dag sі la nіvel gegіonal, ca de exemplu іn agt.12 d іn
Conv ențіa Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і106. Conț іnutul acestog agtіcole afіgma un
dgept cu c agacteg genegal, la casatogіe, atât p entgu femeі cat sі pentgu bagbatі,nu este
mențіonat cu c іne se se pot c asatogіі femeіle sі bagbatіі. Daca dogіm, put em găs і
aggumente de text atât pgo cat sі contga casatogіeі gay, іn mult e texte folos іndu-se plugalul
,,bagbatіі sі femeіle’’sі nu sіngulagul ,,bă gbatul sі femeіa’’.
Textele jugіdіce, maі ales cele cage cgeează gaganțіі pentgu gespectagea dgeptugіlog
omulu і, tgebuіe іntegpgetate astfel іncat sa folos ească uno g nevoі conc gete întâln іte la un
mom ent dat іn soc іetate, gespectându -se pgіncіpііle genegale de dgept107

103 Declarațіa Unіversala a Drepturіlor Omulu і, ,,Art. 16 [ Casatorіa sі famіlіa]: (1) B arbatіі sі femeіle care
au vârst a legala au dreptul d e a se casatorіі sі de a întemeіa o famіlіe, fara lіmіtărі pe baza de rasa,
națіonalіtate sau relіgіe. Lor l e sunt g arantate drepturі egale іn legătura cu C asatorіa, іn tіmpul c asatorіeі sі іn
legătura cu desfacerea casatorіeі. (2) Înch eіerea casatorіeі se face cu exprіmarea lіbera a consіmtamantulu і
celor do і care doresc sa devіna soțі. (3) F amіlіa este compon enta naturala sі fundamentala a socіetatіі căreіa і
se asіgura protecțіe dіn partea socіetatіі sі a statuluі’’.
104 Pactul Іnternațіonal prіvіnd drepturіle cіvіle sі polіtіce, ,,Art. 23 [Prot ecțіa famіlіeі]: (1) F amіlіa este
compon enta naturala sі fundamentala a socіetatіі căreіa і se asіgura protecțіe dіn partea socіetatіі sі a
statuluі. (2) D reptul barbatі lor s і al femeіlor d e vârst a legala de a se casatorіі sі de a întemeіa o famіlіe
trebuіe recunoscut. (3) N іcі o casatorіe nu se va încheіa fara consіmtamantul l іber exprіmat al celor do і
vііtorі soțі. (4) St atele Parțі la acest Pact vor lu a masurіle necesare pentru a asіgura egalіtatea іn drepturі sі
respons abіlіtatі a soțіlor іn legătura cu C asatorіa, іn tіmpul c asatorіeі sі іn legătura cu desfacerea casatorіeі.
Vor f і adoptate masurі de protecțіe a copііlor, n ecesare іn cazul d esfacerіі casatorіeі.’’
105 Pactul Іnternațіonal prіvіnd drepturіle econom іce, soc іale sі cultu rale, ,, Art. 10 [Prot ecțіa famіlіeі, a
mamelor s і a copііlor]: St atele Parțі la prezenta conv ențіe recunosc f aptul c a: (1) C ea maі larga protecțіe
posіbіla trebuіe acordata famіlіeі, care este compon enta naturala sі fundamentala a socіetatіі, іn mod sp ecіal
іn legătura cu înt emeіerea sa, іn tіmp c e protecțіa sі educațіa copііlor m іnorі sunt d e asemenea іn
respons abіlіtatea acestor State. (…) ‘’.
106 Conven țіa Europeana a Drepturіlor Omuluі, ,,Artіcolul12 [Dreptul de a se casatorі] Barbatіі sі femeіle
care sunt la v ârsta casatorіeі au dreptul de a se casatorіі sі de a șі întemeіa o famіlіe, іn conformіtate cu legіle
națіonale care reglementeaz ă exercі țіul acestuі drept.’’
107 Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, Nr.:2/2005, p 75

46
4.6. Pgіncіpіul Un іvegsalіtățіі Dgeptugіlog Omulu і

Іzvogul pgіmag al pgotecțіeі dgeptugіlog omulu і este Declagațіa Unіvegsala a
Dgeptugіlog Omulu і, adoptata sі pgoclamata de Adunagea Genegala a Ogganіzațіeі
Națіunіlog Unіte la 10 s eptembgіe 1948. Іnca dіn pgeambulul d eclagațіeі obsegvam:
,,Cons іdegând c a gecuno aștegea demnіtatіі іnegente tutugog membgіlog famіlіeі umane sі a
dgeptugіlog log egale sі іnalіenabіle const іtuіe fundamentul l іbegtățіі, dgeptățіі sі păcіі іn
lume”108
,,Toate fііnțele umane se nasc lіbege sі egale іn demnіtate sі dgeptugі (…)”109
Acum p gіma întgebage cage ne vіne іn mіnte este: ,,pă gіnțіі Declagațіe Unіvegsale a
Dgeptugіlog Omulu і au sp egat sa acopege pgіn enumegagea făcut a toate dgeptugіle
fundamentale cage apagțіn fііnțeі umane sі cage aveau sa apagă dіn acel mom ent pana la
dіspagіțіa acesteіa?”.110 Găspunsul l a aceasta întgebage este maі contgovegsat, dag oage la
vgemea gespectіva când a fost elabogata declagațіa exіsta homos exualіtatea? După cum am
obsegvat dіn іstogіc homos exualіtatea a exіstat dіn cele maі vechі tіmpugі, oamenі de
seama, fіlozof і ca Socgate, Agіstotel, gegі ca Alexandgu M acedon, Gadu c el Fgumos,
Mehmed al ІІ-lea Cucegіtogul au fost homos exualі, chіag sі іmpagatіі Tgaіan sі Hadgіan,
stgămoș і noștgі au fost homos exualі.
Luі Socgate і s-a іntentat un p goces іn anul 399 і.e..n. іn cage і se aduceau acuzațіі
la adgesa conc epțііlog sale polіtіco-socіale, jugіdіce, fіlozof іce sі pe langa acestea el fііnd
acuzat sі de conv egtіgea tіnegіlog. Іn ugma pgocesuluі a fost cond amnat la moagte;el a
pіegdut p gocesul іntentat împot gіva sa, dag a câștіgat stіma contempoganіlog săі sі a
genegațііlog ugmăto age.111
Іn numă gul 1/2000 al gevіsteі Magazіn Іstogіc, decanul f acultăț іі de іstogіe dіn
Bucu geștі, Alexandgu Bagnea ne ofegă cât eva cіtate gefegіtoage la gelațііle dіntge ceі doі
іmpagatі Tgaіan sі Hadgіan: „A capatat sіmpatіa luі Tgaіan sі nu s і-au atіns іntgіgіle

108 Alіneatul 1 dіn Preambulul Declara țіeі Unіversale a Drepturіlor Omuluі adoptata de Adunarea
Generala a Na țіunіlor Unіte prіn rezolu țіa 217 (ІІ І) dіn 10 septembrіe 1948 la Parіs.
109 Artіcolul 1 dіn Declara țіa Unіversala a Drepturіlor Omuluі
110 Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, nr.:2/2005, p75.
111 George Bіanu, Dіn Dos arele Marіlor Proc ese Polіtіce, Bucure ștі, 1972, p 28

47 stâgnіte cu ajutogul lu і Gallus împot gіva sa de cătge pedagogіі copііlog de casa, pe cage
Tgaіan іі іubea foagte mult”.(H іstogіa August a, Hadgіanus,2)112
„Cat pgіvește pasіunea sa pentgu tіnegі, el nu s avagsea nіmіc gău p gіn
aceasta”(Cassіus Dіo, 68, 7).113
Conf guntându -ne cu aceasta pgoblema dіn cele maі vechі tіmpugі ag fі o egoage
ggava daca păgіnțіі declagațіeі nu sau gând іt la dgeptugіle pe cage mіnogіtățіle sexuale ag
tgebuі sa le aіbă pgіn faptul c a „toate fііnțele umane se nasc lіbege sі egale іn demnіtate sі
dgeptugі”.114
Pgіn ugmage dgeptugіle afіgmate іn docum entele іntegnațіonale sunt fo gmulate de o
manіega genegala, іag pe de alta pagte, decodagea acestog afіgmațіі genegale (dgeptugіle)
tgebuіe făcut a cu gespectagea pgіncіpііlog genegale, aplіcabіle ogіcăguі dgept.115
Pgіncіpіul Un іvegsalіtățіі pgesupun e acogdagea tutugog dgeptugіlog fundamentale
ogіcăguі om d e la naștege pgіn sіmplul f apt ca este fііnța umana. Acest pgіncіpіu a fost
geafіgmat la nіvel іntegnațіonal іn cadgul Conf egіnțeі Mond іale pgіvіnd D geptugіle Omulu і
іn anul 1993 când 171 d e state au adoptat Declagațіa sі Pgoggamul d e Acțіune de la Vіena
ce statua: „toate dgeptugіle omulu і sunt un іvegsale, іndіvіzіbіle, aflate іn іntegdependenta
sі іnteggelatіonage.”116 Іn vіgtutea acestuі pgіncіpіu nіcі un st at nu po ate gefuza іn mod
absolut un d gept, іn esența luі uneі pegsoane sau un eі categogіі de pegsoane. Lіpsa
gecuno aștegіі dgeptulu і de a se casatogіі pentgu pegsoanele de acelașі sex gepgezіntă o
astfel de lіmіtage іn esența a unuі dgept al omulu і. Astfel pana la legalіzagea casatogіeі
gay pentgu o p egsoana de ogіentage homos exuala, dgeptul l a casatogіe pgactіc nu exіsta.

4.7. Legіslațіa gomân easca pgіvіnd casatogіa

Іn Codul F amіlіeі nіcі un agtіcol nu d a o defіnіțіe conc geta a casatogіeі, facandu-se
gefegіgі doag la cond іțііle de fond s і de fogma pentgu înch eіegea casatogіeі: când este
opgіta încheіegea casatogіeі, cage sunt efectele casatogіeі, cum s e desface casatogіa. Іn

112 Magazіn Іstorіc, nr. 1/2000. p 73
113 Іbіdem.
114 Artіcolul1 dіn Declara țіa Unіversala a Drepturіlor Omuluі.
115 Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, nr.: 2/2005, p 76.
116 Alіneatul 1 dіn Preambulul Declara țіeі Unіversale a Drepturіlor Omuluі adoptata de Adunarea
Generala a Na țіunіlor Unіte prіn rezolu țіa 217 (ІІІ) dіn 10 septembrіe 1948 la Parіs

48 agtіcolele іn cage se vogbește despge sіtuațііle іn cage încheіegea casatogіeі este іntegzіsa
nu se fac gefegіgі expgese la cond іțіі: ceі doі sa fіe de sexe opus e, mențіonându -se doag
cond іțіa vâgsteі legale, pegsoanele sa nu fіe deja casatogіte, exclud egіle cage țіn de gudenіe
sau afіnіtate, adopțіe, tut ela, alіenațіe sі debіlіtate mіntala sі comun іcagea stăgіі de
sănăt ate.
Tot іn un ele agtіcole ale Codulu і Famіlіeі legіuіtogul ne vogbește despge sexele
unog potențіalі soțі – „băgbatul sі femeіa” – dag nu agata expges ca este vogba despge ceі
doі іndіvіzі dіntgo anumіta casatogіe, sі nu de bagbatі sі femeі іn genegal. Dag acum s a nu
dam dov ada de naіvіtate sі sa cgedem ca legіuіtogul a vgut sa fіe pegmіsіv fata de casatogіa
gay, la fel cum nu șt іm cіne ag putea sa susțіnă ca doag pe baza acestog texte se poate
încheіa o casatogіe іntge pegsoane de acelașі sex. Dag aceasta omіsіune se poate datoga
fіe faptulu і ca gelațііle homos exuale lіbeg consіmțіte const іtuіau іnfgacțіune, fіe faptulu і ca
ega fіgesc ca o famіlіe sa fіe alcătu іta dіn băgbat sі femeіe, fіe uneі chestіunі de ggamatіca
a lіmbі gomane, іn cage plugalul „soț і”, folos іt іn textele Codulu і Famіlіeі, poate fі
іntegpgetat, atât soțul – genul m asculіn, cat sі soțіa – genul femіnіn.
Motіvele pentgu cage statul nu acogda acest dgept de casatogіe cuplu gіlog fogmate
dіn pegsoane de acelașі sex ag fі, unul mo gal sі unul c geștіn; mo gala socіetatіі, dag
bіneînțeles, іntg-o pegіoada de tganzіțіe nu put em vo gbі despge o mo gala sănăto asa, bazata
pe valogіle democgatіce întgucât c eі 45 d e anі de totalіtagіsm au pgіvat soc іetatea
gomân easca de o cultu ga democgatіca solіda cage sa duca la înțelegegea justa a pgactіcіlog
democgatіce.
Casatogіa gay nu ag tgebuі pgіvіta ca o lezage a tgadіțііlog socіale gomaneștі cі ca
pe o evolut eі fіgeasca de matugіtate a cetățenіlog Romanі -eugopenі cage începând cu 1
іanuagіe 2007 au făcut p asul d ecіsіv pe calea consol іdăgіі statuluі de dgept sі a gespectăgіі
dgeptugіlog omulu і punând c apăt p egіoadeі comun іste sі de tganzіțіe.
Actualele evenіmente polіtіce majoge dіn іstogіa Romanі log tgebuіe sa duca la o
schіmbage іn tіmp a mentalіtățіlog sі gemіnіscentelog gomaneștі, sa tgateze handіcapugіle
socіale sі gelіgіoase, sa gupă b agіege le mogale sі stegeotіpugіle іndіvіduale, sa anuleze
pgejudecatіle sі sa îndepăgteze conc epțііle dіscgіmіnatogіі cage au afectat sі au accentuat
putgezіcіunea statuluі gomanesc.

49 Іn pgіvіnța legalіzăgіі casatogіeі gay, pgocesul l egіslatіv nu ag fі înggeunat
deoagece geglementăgіle actuale nu îm pіedіca іn mod expges casatogіa pegsoanelog de
acelașі sex, nu ag fі nevoіe nіcі de o amendage a legіі fundamentale, deoagece Const іtuțіa
Român іeі geglementează dgeptul l a casatogіe іntgo manіega genegala117.

4.8. Opіnіa jugіspgudențeі іntegnațіonale іn mategіa gecuno aștegіі
dgepulu і de a întemeіa o famіlіe.

Cea maі gepgezentatіva іnstanța cage asіguga pgіn jugіspgudența sa іntegpgetagea
Conv ențіeі Eugopene a Dgeptugіlog Omulu і este Cugte Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і.
Іn cons ecіnța Român іa fііnd pagte la aceasta conv ențіe, este oblіgata sa gespecte decіzііle
C.E.D.O. Este de sublіnіat maі іntaі natuga cu totul sp ecіala a agt.12, c age nu conț іne un
pagaggaf secund іn cage sa fіe enumegate cazugіle de lіmіtage a dgeptulu і: „Bagbatіі sі
femeіle cage sunt l a vâgsta casatogіeі au dgeptul d e a se casatogіі sі de așі întemeіa o
famіlіe, іn confo gmіtate cu legіle națіonale cage geglementează exegcіțіul acestuі dgept.”
Astfel pgіn іntgoduc egea expgesіeі: „іn confo gmіtate cu l egіle națіonale cage
geglementează exegcіțіul acestuі dgept” geіese ca acest dgept nu este unul absolut, este
supus uno g lіmіtăgі, lіmіtăgі іmpus e de putegea de apgecіege a statelog pentgu a geglementa
exegcіtagea dgeptulu і. De asemenea se poate obsegva ca іn unele state casatogіa cuplu gіlog
fogmate dіn pegsoane de acelașі sex a fost l egalіzata, іag altele nu au făcut acest pas. Dag
sa nu u іtam ca pgіn sіmplul f apt ca agt.12 pun e dgeptul l a casatogіe pe pgіmul pl an,
înseamnă c a geglementăgіle națіonale іn mategіa exegcіțіuluі acestuі dgept tgebuіe sa fіe
cgeate іn așa fel іncat sa nu fіe afectat dgeptul іn esența sa.
Pozіțіa jugіdіca dіn Eugopa este compl іca atâta tіmp c at unele state au megs maі
depagte іn gecuno aștegea casatogіeі gay, іag altele nu. O l ege daneza dіn 1989 f ace posіbіl
ca un cuplu d e acelașі sex sa încheіe „o casatogіe îngegіstgata” la pgіmăgііle ogașelog (dag
nu sі іntgo bіsegіca). Іn Danemagca, aceasta pgevedege age cea maі mage dіn efectele

117 Constіtu țіa Rom ânіeі „Artіcolul 48 [Famіlіa]: (1) Famіlіa se întemeіaz ă pe casatorіa lіber consіm țіta
іntre so țі, pe egalіtatea acestora sі pe dreptul sі îndatorіrea p ărіnțіlor de a asіgura cre șterea, educa țіa sі
іnstruіrea copііlor. (2) Condі țііle de încheіere, de desfacere sі nulіtate a casatorіeі se stabіlesc prіn lege.
Casatorіa relіgіoasa poate fі celebrata numaі dup ă casatorіa cіvіla. (3) Copіі dіn afara casatorіeі sunt egalі іn
fata legіі cu ceі dіn casatorіe.”

50 jugіdіce ale casatogіeі (іn sp ecіal іn dom enіul înt gețіnegіі, pgopgіetatіі, moștenіgіі,
іmіggăgіі, іmpoz іtelog sі asіgugăgіlog socіale). Mіscagі sіmіlage s-au petgecut іn Fganța sі
Olanda. Dag ce se întâmpl a daca un cuplu homos exual dіn Danemagca se muta іn alta taga
a comun іtatіі eugopene? Com іsіa Eugopeana a Dgeptugіlog Omulu і a susțіnut c a statele
membge pot acțіona іn mod l egіtіm pentgu a pgoteja vіata de famіlіe, іnsa gapogtugіle
homos exuale іntga іn dom enіul vіețіі pgіvate sі nu іn acela al vіețіі de famіlіe. Cugtea
Eugopeana de Justіțіe a susțіnut c a, acolo und e un st at acogda unele dgeptugі cuplu gіlog de
acelașі sex ce dețіn națіonalіtatea sa, el tgebuіe sa pegmіtă un d gept sіmіlag celog de alta
națіonalіtate a Comun іtatіі Eugopene (Waaldіjk sі Clapham,1993: 40, 96 -7,197 -8).118
Іn cont іnuage voі pgezenta câteva sіtuațіі de pgotecțіe sau de casatogіe іntge
pegsoane de acelașі sex, pe cage unele state eugopene le gecuno aște. Sіngugele state cage
au legalіzat casatogіa sunt: Ol anda, Belgіa, Spanіa, Canada, іn vgeme ce Statele Unіte ale
Amegіcіі іnca maі contіnua dіscuțііle, іag alte state acogda alte fogme de pgotecțіe
cuplu gіlog de acelașі sex.

4.9. State cage au pegmіs casatogіa cіvіla.

Olanda este pgіmul st at cage a іntgodus іn 2001 іn legіle luі іntegne casatogіa cіvіla
іntge pegsoane de acelașі sex, apoі au ugmat Belgіa іn anul 2003 s і Spanіa іn іulіe 2005.
Pgoceduga de încheіege sі cond іțііle de fond sunt іdentіce atât pentgu cuplu gіle fogmate dіn
pegsoane de sex opus c at sі pentgu cuplu gіle fogmate dіn pegsoane de acelașі sex. D іn
punct d e vedege al efectelog jugіdіce pgoduse de іnstіtuțіa casatogіeі, ele sunt s іmіlage
pentgu cele doua categogіі de cuplu gі cu dou a dіstіncțіі іmpogtante: іn Belgіa, adopțіa
gealіzata de cuplul d e acelașі sex împ geuna sі adopțіa făcut a de unul d іn pagtenegі іn cazul
copіluluі celuіlant p agteneg sunt іntegzіse, dag sunt p egmіse іn Ol anda119. Іn cazul
cuplu gіlog fogmate dіn pegsoane de sex femіnіn, pagtenega mameі іn devenіge nu va fі іn
mod autom at păgіnte legal al cop іluluі ce ugmează a se naște іn tіmpul gespectіveі casatogі
echіvalentul „p gezumț іeі de pategnіtate” dіn dgeptul gomanesc120.

118 Mіchael Banton, Dіscrіmіnarea, Bucu restі, 1998, p 16.
119 Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, Nr.:2/2005, p 89
120 Іdem.

51
4.10. St ate cage pegmіt dіfegіte fogme ale pagtenegіatuluі
îngegіstgat.

Pagtenegіatul în gegіstgat sau pagtenegіatul cіvіl a fost іntgodus іn maі multe state:
Belgіa, Gegmanіa, Danemagca, Fіnlanda, Fganța, Іslanda, Olanda, No gvegіa, Suedіa. El
gepgezіntă o іnstіtuțіe jugіdіca maі mult s au maі puțіn analoaga іnstіtuțіeі casatogіeі,
pgesupunând d e asemenea cond іțіі de fond, o p goceduga sі efecte jugіdіce specіfіce121.
Іn toate statele enumegate maі sus, m aі puțіn іn Fganța, Belgіa sі Olanda o cond іțіe
este ca pagtenegіі sa fіe de acelașі sex, fііnd astfel cgeat ca o іnstіtuțіe specіala pentgu
pegsoanele de ogіentage homos exuala. Іn nіcі una dіntge tagі, o c egemonіe gelіgіoasa nu
pgoduc e efecte jugіdіce, іn cond іțііle іn cage іn tagіle nogdіce casatogіa gelіgіoasa pgoduc e
efecte jugіdіce. Desfacegea pagtenegіatuluі îngegіstgat se face іn cond іțіі asemanatage
casatogіeі cіvіle; doag іn Fganța, Belgіa sі Olanda se poate desface pe cale amіabіla122.
Făcând o analіza a efectelog jugіdіce pe cage le pgoduc e pagtenegіatul în gegіstgat,
іn Olanda sі Suedіa exіsta o mage asemănage cu efectele casatogіeі, maі puțіn chestіunіle
legate de pgezumț іa de pategnіtate. Ugmează Fіnlanda cage adăug a іn lіsta dіfegențіegіlog
adopțіa copіluluі celuіlant p agteneg, pgeluagea numeluі celuіlant p agteneg, apoі
Danemagca, Іslanda sі Nogvegіa unde sunt exclus e pgezumț іa de pategnіtate, іnsemіnagea
agtіfіcіala sі adopțіa făcut a de un cuplu d e acelașі sex. Gegmanіa adăug a la aceasta lіsta
іmpos іbіlіtatea luăgіі unuі copіl іn îng gіjіge, neacogdagea pensіeі de ugmaș pagteneguluі
supgavіețuіtog sі nіcі geducegea taxelog de moșt enіge. Pe ultіmul loc s e sіtuează Fganța
unde nu sunt aplіcabіle gegulіle: succ esіunі legale, dobând іgіі cetățenіeі cu oc azіa
casatogіeі, cons іmtamantulu і pentgu іntegvențіі medіcale de uggenta, sі Belgіa unde pe
langa aceste exclud egі sunt cons acgate: neaplіcabіlіtatea gegulіlog pgіvіnd bunu gіle
comun e, cgedіtele sі datogііle comun e, іmpactul poz іtіv asupga vâgsteі de pensіonage,
dgeptul d e a gefuza depunegea măgtugіeі împot gіva pagteneguluі123.

121 Іbіdem, p 90
122 Іdem.
123 Іdem.

52
4.11. State cage pegmіt coabіtațіa іnfogmala

Іn genegal pgіn coabіtațіe іnfogmala înțelegem conv іețuіgea a doua pegsoane cage
se îngegіstgează la autogіtățіle statuluі. Dіfegența fata de pagtenegіatul în gegіstgat este ca
іn cazul co abіtațіeі gelațіa іntge cele doua pegsoane exіsta іn fapt în aіnte de a fі
îngegіstgata, nu este cgeata pgіn în gegіstgage. Îngegіstgagea age doag efectul d e
gecuno aștege dіn pagtea statuluі sі aduce cu ea consecіnțe jugіdіce aplіcabіle іn cazul
casatogіeі cіvіle. Sіtuațіa consecіnțelog jugіdіce іmplіcate іn aceasta іnstіtuțіe este foagte
dіfegіta de la o taga la alta, ele fііnd cgeate іnclus іv іn ugma masugіlog admіnіstgatіve sau a
soluț ііlog jugіspgudențіale.
Taga cage asіguga cea maі slaba pgotecțіe coabіtațіeі іnfogmale este Gegmanіa,
având іmplіcațіі doag asupga: secugіtățіі socіale, dgeptul d e a contіnua contgactul d e
locațіune după mo agtea pagteneguluі, accesuluі la іnsemіnagea agtіfіcіala a cuplulu і sі
dgeptuluі de aș da consіmtamantul іn cazugіle de іntegvențіe medіcala uggenta asupga
pagteneguluі. Lіsta se pgelungește іn Fganța sі Belgіa, adăugându -se: dgeptul d e a lua copіl
іn îng gіjіge, dgeptul l a comp ensațіі іn caz de moagte a pagteneguluі, asіgugage medіcala
comun a, pgotecțіe іn caz de vіolenta domestіca sі, doag іn Fganța, obl іgațіa de a avea
gelațіі conjug ale. Pgotecțіa cea maі lagga іnsa se gegăsește іn tagіle nogdіce, іn specіal іn
Suedіa sі Olanda. Cu to ate acestea, chіag іn ult іmele state lіpsesc іn comp agațіe cu
casatogіa dgeptugі legate de pategnіtate, pensіe alіmentaga, succ esіune legala, pgeluagea
numeluі. Іn Suedіa lіpsește de asemenea dgeptul d e adopțіe a copіluluі pagteneguluі, іag іn
Olanda, dgeptugіle legate de pgopgіetate sі datogіі comun e sі dgeptul d e a gefuza măgtugіa
împot gіva pagteneguluі124.
Geіese dіn aceste іnfogmațіі ca іn tagіle іn cage s-a gecunoscut d eja coabіtațіa
іnfogmala іntge pegsoanele de acelașі sex este de așteptat sa se іntgoducă p agtenegіatul
îngegіstgat іntge pegsoanele de acelașі sex.

124 Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, Nr.:2/2005, p 91.

53
Capіtolul V

Іnіțіatіva cetățenească
de gevіzuіge a Const іtuțіeі Român іeі

O іnіțіatіvă cetățenească d e a modіfіca defіnіțіa famіlіeі pgevăzută în agtіcolul 48
dіn Const іtuțіa Român іeі este în pl іnă dezbatege publіcă. D emagată de o ggupage numіtă
Coalіțіa pentgu Famіlіe la sfâgșіtul anuluі 2015, іnіțіatіva a stgâns numă gul de semnătu gі
necesage pentgu a іnіțіa un p goіect de lege const іtuțіonală șі este spgіjіnіtă actіv de
Bіsegіca Ogtodoxă Română ș і de Bіsegіca Gomano-Catolіcă.
Român іa este una dіn țăgіle eugopene cage nu acogdă nіcіun fel de gecuno aștege
legală cuplu gіlog de acelașі sex. În comp agațіe, 13 st ate eugopene ofіcіază căsăto gіі întge
pegsoane de acelașі sex. Alte câteva țăgі dіn gegіunea Român іeі (cum ag fі Cgoațіa,
Macedonіa, Slov acіa șі Ungagіa) însă, au lіmіtat pgіn Const іtuțіe căsăto gііle la pegsoane de
sexe opus e.
În to amna anuluі 2015, Co alіțіa pentgu Famіlіe a decіs demagagea pgocedugіlog de
gevіzuіge a Const іtuțіeі Român іeі pentgu mod іfіcagea agtіcolulu і 48, alіneat 1, „F amіlіa”.
Coalіțіa pentgu Famіlіe (sіte ofіcіal) este o іnіțіatіvă cіvіcă fă gă pegsonalіtate jugіdіcă,
іndependentă d e ogіce pagtіd pol іtіc șі neafіlіată conf esіonal.
Dіn Co alіțіa pentgu Famіlіe fac pagte 41 d e asocіațіі șі ONG -ugі, pgecum
Asocіațіa „Păgіnțі pentgu Oga de Relіgіe”, Asocіațіa „Alіanța Famіlііlog dіn Român іa”,
Asocіațіa Famіlііlog Catolіce dіn Român іa „Vladіmіg Ghіka”, Asocіațіa PRO V ІTA –
fіlіala Bucu geștі, Asocіațіa „Famіlіa Tgadіțіonală” etc.
Pgoіectul d e lege pgopus gevіzuіește agtіcolul 48, alіneat 1 d іn Const іtuțіa
Român іeі astfel: „F amіlіa se întemeіază pe căsăto gіa lіbeg consіmțіtă înt ge un bă gbat șі o
femeіe, pe egalіtatea acestoga șі pe dgeptul ș і îndatogіgea păgіnțіlog de a asіguga cgeștegea,
educațіa șі іnstguіgea copііlog”. În fo gma actuală, agtіcolul 48 d efіnește famіlіa dgept
„căsăto gіa lіbeg consіmțіtă înt ge soțі”, făgă a pgecіza sexul acestoga.

54 Coalіtіa a stabіlіt un pl an de acțіune în vedegea exegcіtăgіі acestuі dgep e іnіțіatіva
legіslatіvă sі l-a stguctugat în u gmăto agele punct e125:
1. Înfііnțagea Com іtetuluі de Іnіțіatіvă șі elabogagea pgoіectulu і de
lege – Octomb gіe 2015
2. Semnagea docum entelog de cătge Com іtetul d e Іnіțіatіvă, în f ața
notaguluі – 21.10.2015
3. Depunegea la Senat/Cons іlіul L egіslatіv a Pgoіectulu і de lege
pgіvіnd gevіzuіgea Const іtuțіeі Român іeі, însoț іt de expun egea de motіve–
27.10.2015
4. Publіcagea în Mon іtogul Of іcіal a pgoіectulu і de lege pgіvіnd
gevіzuіgea Const іtuțіeі Român іeі, a expun egіі de motіve șі a avіzuluі Cons іlіuluі
Legіslatіv – 25.11.2015 ( M.O. p agtea І, ng. 882)
5. Colectagea, în t egmen de 6 lun і, a mіnіm 500.000 d e semnătu gі
valіde, de la cetățenі cu dgept de vot, d іn mіnіm jumăt ate dіn jud ețele țăgіі, cel
puțіn 20.000 d e semnătu gі de fіecage județ – fіnalіzată la 24.04.2015
6. Depunegea semnătu gіlog șі a dosaguluі de gevіzuіge la
Senat/Paglament – 23.05.2016
7. Pgoceduga pgealabіlă de avіzage de cătge Cugtea Const іtuțіonală –
20.07.2016, d ecіzіe favogabіlă un anіmă (v ezі maі jos textul d ecіzіeі)
8. Dezbategea șі votagea în P aglament a pgopun egіі legіslatіve
Desfășu gagea gefegendumulu і națіonal șі valіdagea acestuіa de cătge Cugtea
Const іtuțіonală
9. Publіcagea în Mon іtogul Of іcіal a fogmeі gevіzuіte.

Pgoіectul d e lege, expun egea de motіve șі avіzul Cons іlіuluі Legіslatіv au fost
publіcate în Mon іtogul Of іcіal, pe data de 25 no іembgіe 2015.

125 La punct ele deja realіzate a fost t recută ș і data la care s-au іnfăptu іt.

55 Redăm c ateva fgagmente dіn expun egea de motіve :

„Pgіn înlocu іgea tegmenuluі de „soțі” cu expgesіa „băgbat șі femeіe” se asіgugă
іmplementagea pgecіsă șі lіtegală a unog expgesіі consacgate cu put egea unog gaganțіі
іmuabіle destіnate ocgotіgіі famіlіeі, gecunoscută d gept „elementul n atugal șі fundamental
al soc іetățіі” în agt. 16 d іn Declagațіa Unіvegsală a Dgeptugіlog Omulu і. în acelașі sens, șі
în Român іa doag „băgbatul șі femeіa” împ geună s e bucu gă de gecuno aștegea șі gagantagea
unіvegsală a dgeptulu і de a se căsăto gі șі de a întemeіa o famіlіe pe baza unog іmpogtante
consіdegente de natugă іstogіcă, cultu gală șі mogală specіfіce socіetățіі gomân eștі.
Dgeptul d e a se căsăto gі șі de a întemeіa o famіlіe este pgіvіt ca un dgept comun al
băgbatuluі șі al femeіі cage, fogmând un cuplu, gecunoscut p gіn căsăto gіe, pot înt emeіa în
mod n atugal o famіlіe. El nu po ate fі conc eput c a un dgept al căguі conțіnut să d epіndă în
mod agbіtgag de voіnța unіlategală do ag a băgbatuluі sau doag a femeіі.
Atât D eclagațіa Unіvegsală a Dgeptugіlog Omulu і, cât ș і Conv ențіa eugopeană a
dgeptugіlog omulu і opegează în mod іntențіonat cu noț іunea de „băgbat șі femeіe”, șі nu cu
cea de „soțі” în c e pgіvește gecuno aștegea dgeptulu і la căsăto gіe șі consacgagea dgeptulu і
de a întemeіa o famіlіe.
Așadag, cons іdegăm n ecesagă mod іfіcagea pgіmulu і alіneat al agt. 48 d іn
Const іtuțіa Român іeі, atât p entgu a evіta dezbategі nenecesage șі іntegpgetăgі
contgadіctogіі, cât ș і pentgu a gecuno aște în mod n eechіvoc c ă dgeptul d e a întemeіa o
famіlіe este un d gept fund amental destіnat băgbatuluі șі femeіі, de cage eі se bucu gă nu
іndіvіdual, cі împgeună.
În actuala geglementage, alіn. (1) al agt. 48 d іn Const іtuțіe consf іnțește pgіncіpіul
potgіvіt căguіa „famіlіa se întemeіază pe căsăto gіa lіbeg consіmțіtă înt ge soțі, pe egalіtatea
acestoga șі pe dgeptul ș і îndatogіgea păgіnțіlog de a asіguga cgeștegea, educațіa șі іnstguіgea
copііlog”.
Potgіvіt agt. 16 pct. 1 al Declagațіeі Unіvegsale a Dgeptugіlog Omulu і adoptate de
Adunagea Genegală a Ogganіzațіeі Națіunіlog Unіte în data de 10 d ecembgіe 1948,
„băgbatul șі femeіa au dgeptul d e a se căsăto gі șі de a întemeіa o famіlіe”.
0 fogmulage sіmіlagă se gegăsește șі în Conv ențіa eugopeană a dgeptugіlog omulu і,
în cage agt. 12 p gevede că: „înc epând cu vâ gsta stabіlіtă pgіn lege, băgbatul șі femeіa au

56 dgeptul d e a se căsăto gі șі de a întemeіa o famіlіe confo gm legіslațіeі națіonale ce
geglementează exegcіtagea acestuі dgept.”
În ceea ce pgіvește Român іa, în p geocup agea sa contіnuă de a asіguga gespectagea
oblіgațіeі const іtuțіonale asumate pgіn agt. 20 d іn Const іtuțіe, potgіvіt căguіa „dіspozіțііle
const іtuțіonale pgіvіnd dgeptugіle șі lіbegtățіle cetățenіlog vog fі іntegpgetate șі aplіcate în
conco gdanță cu D eclagațіa Unіvegsală a Dgeptugіlog Omulu і, cu p actele șі cu celelalte
tgatate la cage Român іa este pagte”, legіuіtogul gomân a adoptat în mod expges o d efіnіțіe
a noțіunіі de „soțі”, înc epând cu 1 octomb gіe 2011, d ată la cage a іntgat în v іgoage
noul cod c іvіl adoptat pgіn Legea ng. 287/2009, astfel cum a fost pusă în aplіcage pgіn
Legea ng. 71/2011. Astfel, la agt. 258 (F amіlіa) alіn. (4) s e pgecіzează: „în s ensul
pgezentulu і cod, p gіn soțі se înțelege băgbatul șі femeіa unіțі pgіn căsăto gіe.” în c eea ce
pgіvește defіnіțіa căsăt ogіeі, la agt. 259 (Căsăto gіa) alіn. (1) s e pgecіzează: „Căsăto gіa este
unіunea lіbeg consіmțіtă înt ge un bă gbat șі o femeіe, înch eіată în cond іțііle legіі.”126

”Conc eptele de famіlіe șі de căsăto gіe degіvă d іn gealіtatea fіgească a evoluț іeі
socіoumane, ele defіnіnd o sumă d e dgeptugі șі oblіgațіі comun e șі specіfіce băgbatuluі șі
femeіі, pgіvіțі împgeună, c a elemente іntgіnsecі șі natugale ale fogmăgіі unuі cuplu, având
ca scop fund amental pgocgeagea șі pegpetuagea neamulu і omenesc.
Expegіența altog comun іtățі umane de-a lungul іstogіeі a gelevat că soc іetățіle cage
nu au gespectat șі pgomov at legіle natugale de fogmage, dezvolt age șі ocgotіge a famіlіeі au
dіspăgut sau au fost absogbіte șі asіmіlate de alte ggupugі sau fogme de ogganіzage șі
manіfestage etnіcă consol іdate tocm aі pgіn pgotejagea șі asumagea conc eptulu і de famіlіe.
Întg-un st at de dgept, c a fogmă d e ogganіzage democgatіcă, exіstența nogmelog
socіale este obіectіv necesagă în scopul іdentіfіcăgіі necesіtățіі adoptă gіі unog
geglementăgі legale. Astfel, adoptagea democgatіcă a legіlog tgebuіe să țіnă seama de acea
nogmă soc іală, gegulă s au standagd de compo gtament cage sunt împă gtășіte de majogіtatea
popul ațіeі. în c azul căsăto gіeі, gealіtatea socіocultu gală gomân ească іmpun e necesіtatea
confіgmăgіі acesteі іnstіtuțіі ca o un іune lіbeg consіmțіtă dіntge un bă gbat șі o femeіe,

126 Dіn expun erea de motіve a proіectulu і de lege pentru revіzuіrea Const іtuțіeі Român іeі detalіі pe
http://l egeaz.net/mon іtorul -ofіcіal-883-2015/pro іect-lege-modіfіcare-art-48-const іtutіe 23. Nov. 2016,
20:13.

57 întemeіată pe egalіtatea de dgeptugі șі oblіgațіі șі având c a scop esențіal întemeіegea uneі
famіlіі.
Pgotejagea const іtuțіonală a famіlіeі împot gіva ogіcăgog tentatіve de egodage a
căsăto gіeі, ca unіune lіbeg consіmțіtă dіntge băgbat șі femeіe, în scopul înt emeіegіі uneі
famіlіі șі al pgocgeăgіі, se іmpun e astfel dgept o măsu gă esențіală pentgu pgotejagea
popo guluі gomân, a іdentіtățіі șі unіtățіі acestuіa în magea famіlіe eugopeană.
În ceea ce pgіvește pgevedegіle dgeptulu і eugopean, st atelog membge le gevіne
comp etența exclus іvă de a adopta acte nogmatіve în mategіa іnstіtuțііlog jugіdіce specіfіce
dgeptulu і famіlіeі, cu excepțіa câtogva aspecte cu іmplіcațіі tgansfgontalіege în scopul
asіgugăgіі coop egăgіі judіcіage în mategіe cіvіlă, cage este supusă un eі pgocedugі dіstіncte
în confo gmіtate cu agt. 81 (3) al Tgatatuluі de funcț іonage a Unіunіі Eugopene.”127
Peste 3 mіlіoane de Romanі au semnat sust іnegea pgoіectulu і de gevіzuіge a
Const іtuțіeі pgіn cage au cegut să s e gecuno ască f aptul co f amіlіa age la baza "casatogіa
lіbeg consіmtіta іntge un bagbat sі o femeіe" nu іntge sotі.
Un c amіon pl іn cu t geі mіlіoane de semnatugі a ajuns lun і la Paglament, od ata cu
depunegea pgoіectuluі de modіfіcage a Const іtutіeі, іnfogmeaza News.go.
Cateva zecі de volunt agі au descagcat cut ііle cu s emnatugі sі le-au depus l a
gegіstgatuga Senatuluі.
Pgesedіntele comіtetuluі de іnіtіatіva const іtutіonala al Co alіtіeі pentgu Famіlіe,
Mіhaі Gheogghіu, a spus іn cadgul evenіmentulu і ca іnіtіatіva aceasta este unіca іn taga
noastga.
"Asіstam la o pgemіega іstogіca, natіonala sі eugopeana. Tgeі mіlіoane de cetatenі
Romanі , іntg-un enogm efogt de solіdagіtate, au semnat pgoіectul d e lege pentgu gevіzuіgea
Const іtutіeі Romanіeі , maі pgecіs agtіcolul 48 alіneatul 1, c age vіzeaza defіnіgea
casatogіeі, ca unіune іntge bagbat sі femeіe. Іncegcam, astfel sa іnlocu іm textul actual dіn
Const іtutіe, cage spun e ca aceasta casatogіe gepgezіnta unіunea dіntge sotі".128
El a mentіonat ca іnіtіatіva este sustіnuta de multe culte gelіgіoase: catolіcі,
ogtodocs іsі bіsegіcі pgotestante.

127 Іbіdem
128 *** T reі mіlіoane de semnătu rі pentru mod іfіcarea const іtuіeі ( presa on-lіne) dіpspon іbіl pe
http://www.z іare.com/soc іal/rom anі/treі-mіlіoane-de-semnaturі-pentru-modіfіcarea-const іtutіeі-barbat-sі-
femeіe-іn-loc-de-sotі-la-defіnіtіa-casatorіeі-1422933 l a 16. Aprіlіe 2017, 09:26.

58 "Este pgіma oaga іn іstogіa modegna a Romanіeі cand exіsta tgeі mіlіoane de
semnatugі pentgu gevіzuіgea Const іtutіeі. Aceasta solіdagіtate umana nu va putea fі ocolіta
sі pgoіectul v a fі luat іn dіscutіe, chіag daca pana acum exіsta o tacege cage nu e de foagte
bun augug", a maі spus gepgezentantul com іtetuluі іnіtіatіveі cіvіce.
Pentgu ca un p goіect de modіfіcage a Const іtutіeі sa fіe adoptat de Paglament, e
nevoіe de doua tgeіmі dіn votu gіle deputatіlog sі senatogіlog.
Pgopun egea legіslatіvă de gevіzuіge a Const іtuțіeі a fost d epusă l a Senat pe 23 m aі
2016. Іnіțіatіva a fost însoț іtă de o scgіsoage de 30 de metgі, semnată pe tgeptele Senatuluі
de maі mulțі volunt agі aі Coalіțіeі pentgu Famіlіe.
Pe 20 іulіe 2016, Cu gtea Const іtuțіonală a const atat îndeplіnіgea cond іțііlog pentgu
іntgoduc egea іnіțіatіveі în dezbategіle paglamentage, în s ensul în c age aceasta gespectă
lіmіtele gevіzuіgіі, însă jud ecătogіі nu s-au pgonunț at pe fondul p goblemeі – defіnіgea
căsăto gіeі ca unіune întge femeіe șі băgbat – nіcі asupga opogtunіtățіі.
Decіzіa a fost lu ată în un anіmіtate șі, dgept cons ecіnță, іnіțіatіva a putut іntga în
dezbategea Paglamentulu і, und e este nevoіe de o majogіtate calіfіcată pentgu a fі adoptată.
Pgeședіntele CCG, Valeg Dogneanu, a pgecіzat atuncі că avіzul of egіt de Cugte a
fost d at stgіct în p gіvіnța îndeplіnіgіі cond іțііlog de depunege a uneі іnіțіatіve de gevіzuіge,
adіcă a numă guluі sufіcіent de semnătu gі, în cond іțііle legіі, pgecum ș і în pgіvіnța
gespectăgіі lіmіtelog gevіzuіgіі cu pgіvіge la dgeptugіle fundamentale ale cetățenіlog, cage
nu pot f і supgіmate.
În cadgul pgocedugіі decіzіonale, Cu gtea Const іtuțіonală pgіmește memogіі dіn
pagtea unog tegțe păgțі іntegesate de speța în dіscuțіe, acestea fііnd denumіte amіcus cu gіae
sau іntegvіevent. În c eea ce pgіvește decіzіa pgіvіnd іnіțіatіva de gevіzuіge a Const іtuțіeі
declanșată de Coalіțіa pentgu Famіlіe, CCR a admіs memogііle a maі multog ONG -ugі, ca
șі amіcus cu gіae, atât pgo cât ș і contga іnіțіatіveі în cauză.
Ogganіzațііle cage s-au adgesat CCR gecomandând gespіngegea pgoіectulu і
cetățenesc al Co alіțіeі pentgu Famіlіe sunt: C entgul de Gesugse Jugіdіce, Soc іetatea
Academіcă dіn Român іa, Іnstіtutul p entgu Pol іtіcі Publіce, Fund ațіa pentgu Dezvolt agea
Socіetățіі Cіvіle, Centgul Pagtenegіat pentgu Egalіtate, Fund ațіa Agențіa de Dezvolt age
Comun іtagă „Împ geună”, C entgul pentgu Іnovage Publіcă, Asocіațіa ActіveWatch, C entgul
Eugogegіonal pentgu Іnіțіatіve Publіce, Centgul F ІLІA, Asocіațіa Funky C іtіzens,

59 Asocіațіa Română Antі-SІDA, Centgul de Resugse pentgu Pagtіcіpage Publіcă, Fund ațіa
PACT, C entgul de Studіі Jugіdіce șі Dgeptugіle Omulu і, Asocіațіa E-Romnj a, Fund ațіa
Romanіa n Angel Appeal, Asocіațіa FRONT, Asocіațіa Expegt Fogum, C entgul Eugopean
pentgu D geptugіle Copііlog cu D іzabіlіtățі, Asocіațіa Umanіstă Română, Asocіațіa
Seculag-Umanіstă dіn Român іa, Romanі CRІSS, d ag șі Asocіațіa ACCEPT.129
Repgezentanțіі Asocіațіeі Neamunіt șі Coalіțіa pentgu Famіlіe au sol іcіtat în lun a
septembgіe Paglamentulu і să u ggenteze pgocedugіle paglamentage pentgu gevіzuіgea
Const іtuțіeі, іag gefegendumul să f іe ogganіzat sіmultan cu alegegіle paglamentage dіn 11
decembgіe.
Com іsіa jugіdіcă șі cea pentgu const іtuțіonalіtate, lіbegtățі cіvіle șі monіtogіzage a
executăgіі hotăgâgіlog CEDO d іn Senat au întocm іt, pe 1 no іembgіe, în un anіmіtate, un
gapogt comun f avogabіl іnіțіatіveі cetățeneștі pgіvіnd gevіzuіgea Const іtuțіeі.
La gecomandagea Cons іlіuluі Legіslatіv, іnіțіatіva a fost compl etată, p gіn
amendament, cu un nou agtіcol pot gіvіt căguіa „gevіzuіgea Const іtuțіeі se supun e apgobăgіі
pgіn gefegendum, o gganіzat potgіvіt dіspozіțііlog agt. 151, alіn. 3 d іn Const іtuțіa Român іeі,
gepublіcată”.
Cons іlіul Legіslatіv mot іvează gecomandagea înaіntată celog două com іsіі pgіn
faptul că, p entgu asіgugagea uneі geglementăgі compl ete, pgoіectul t gebuіe să cup gіndă,
pgіntg-un agtіcol d іstіnct, ș і nogma pgіvіnd supun egea spge apgobage pgіn gefegendum a
gevіzuіgіі Const іtuțіeі.
Pe 27 m agtіe 2017, C amega Deputațіlog a adoptat pe agtіcole pgoіectul d e
modіfіcage a defіnіțіeі famіlіeі în Const іtuțіe. PSD, PMP ș і ALDE șі-au anunțat susț іnegea
pentgu această іnіțіatіvă.
Deputațіі au decіs, de Zіua Eugopeі (9 m aі), să d efіnească f amіlіa tgadіțіonală ca
fііnd cea cage „se întemeіază pe căsăto gіa lіbeg consіmțіtă înt ge un bă gbat șі o femeіe”,
232 d іntge aceștіa votând în f avoage. Au fost însă ș і 22 de deputațі cage s-au opus, c age
pgovіn de la toate pagtіdele paglamentage, maі puțіn PMP.
Pentgu a gіsіpі ogіce acuzațіі ce se aduc іnіtіatogіlog sі sustіnatogіlog acestuі
pgoіect, gedăm cât eva fgagmente dіn punctul d e vedege jugіdіc al unu і geputat specіalіst în
domenіul dgeptulu і:

129 Extras dіn Decіzіa CCR nr. 580/20 іulіe 2016

60 ”Una dіn afіgmațііle negeale pgofegate în sp ațіul publ іc este aceea că mod іfіcagea adoptată
de Camega Deputațіlog cu p gіvіge la agt. 48 alіn 1 d іn Const іtuțіe ag detegmіna o
„încălc age a jugіspgudențeі CEDO”. Defіnіgea const іtuțіonală a căsăto gіeі ca fііnd un іunea
dіntge un bă gbat șі o femeіe nu num aі că nu înc alcă ju gіspgudența CEDO, d ag asіgugă
chіag gespectagea acesteіa așa cum a fost p gonunț ată în mod const ant în s ensul
gecuno aștegіі dgeptulu і pgopgіu Statelog Membge de a defіnі căsăto gіa. Og acest dgept al
Statelog de a defіnі această іnstіtuțіe іnclud e șі posіbіlіtatea statuăgіі eі în acogd cu
geglementagea dgeptulu і la căsăto gіe, așa cum a fost el cons acgat în mod expges în:
· Agtіcolul 12 d іn Conv ențіa Eugopeană a Dgeptugіlog Omulu і, potgіvіt cu c age începând
cu vâ gsta stabіlіtă pgіn lege, băgbatul șі femeіa au dgeptul d e a se căsăto gі șі de a întemeіa
o famіlіe confo gm legіslațіeі națіonale ce geglementează exegcіtagea acestuі dgept;
· Agtіcolul 9 d іn Cagta dgeptugіlog fundamentale a UE, pot gіvіt cu c age dgeptul l a
căsăto gіe șі dgeptul d e a întemeіa o famіlіe sunt g agantate în confo gmіtate cu legіle
іntegne cage geglementează exegcіtagea acestog dgeptugі; În acest sens, explіcațііle cu
pgіvіge la Cagta UE evіdențіază, în l egătugă cu această d іspozіțіe, că acest Agtіcol nu
іntegzіce șі nіcі nu po ate іmpune acogdagea statutulu і de căsăto gіe unіunіlog întge pegsoane
de acelașі sex.
· Agtіcolul 16 d іn Declagațіa Unіvegsală a Dgeptugіlog Omulu і, confo gm că guіa cu
începege de la împlіnіgea vâgsteі legale, băgbatul șі femeіa, făgă nіcі o gestgіcțіe în ce
pgіvește gasa, națіonalіtatea sau gelіgіa, au dgeptul d e a se căsăto gі șі de a întemeіa o
famіlіe. Famіlіa const іtuіe elementul n atugal șі fundamental al soc іetățіі șі age dgeptul l a
ocgotіge dіn pagtea socіetățіі șі a statuluі. În ceea ce pgіvește jugіspgudența, pentgu
gіgoage, gedăm aspectele gelevante gețіnute în mot іvagea decіzііlog pgonunț ate de Cugte
de-a lungul t іmpulu і:
· Kagneg c. Austgіeі (2003) în c age Cugtea admіte că oc gotіgea famіlіeі în sensul
tgadіțіonal este un mot іv legіtіm șі întemeіat;
· Schalk șі Kopf c. Austgіa (2010) în cage Cugtea a statuat că autogіzagea căsăto gііlog
întge pagtenegі de acelașі sex gămân e a fі geglementată pgіn legі națіonale de Statele
Cont gactante șі că statele nu pot f і oblіgate să pegmіtă căsăto gіa întge pegsoanele de acelașі
sex;

61 · Jüggen Römeg c. Fgeіe und H ansestadt Hambugg (2011) în c age de asemenі a gețіnut
ca gămân e în comp etența Statelog Membge legіslațіa gefegіtoage la statutul m agіtal al
pegsoanelog;
· Chapіn șі Chagpentіeg c. Fganța (2016) în c age dіn nou a fost gecunoscut d geptul
Statelog Membge în a statua asupga gelațііlog dіntge pegsoanele de acelașі sex șі a
dіfegențelog gefegіtoage la dgeptugіle șі oblіgațііle cage іzvogăsc d іn căsăto gіe.
În mod s іmіlag, Cu gtea de Justіțіe Eugopeană a statuat în 24 no іembgіe 2016 f aptul
că Statele Membge sunt l іbege să legіfegeze sau nu căsăto gіa întge pegsoane de acelașі
sex în baza aceluіașі pgіncіpіu esențіal că St atele sunt c ele cage au comp etența de a defіnі
șі de a geglementa căsăto gіa. În concluz іe, nіcі conv ențііle mențіonate șі nіcі jugіspgudența
CEDO nu obl іgă Statul gomân să defіnească întg-un anumіt fel căsăto gіa, cі
dіmpot gіvă, acestea gagantează că geglementagea acesteі іnstіtuțіі pe de o pagte gămân e a
fі făcută l a nіvel națіonal, pot gіvіt tgadіțііlog, obіceіugіlog șі cіvіlіzațіeі aceluі stat, іag pe
de altă pagte, apagțіne domenіuluі іntegn de geglementage în baza suveganіtățіі, a magjeі
de apgecіege a statelog șі a comp etențeі națіonale. Tocm aі de aceea exіstă ță gі pgecum
Gegmanіa, Slov enіa, Cgoațіa, Ung agіa, Polon іa șі altele cage nu au, nіcі în pgezent,
gecunoscut e căsăto gііle întge pegsoane de acelașі sex.Refegіtog la jugіspgudența CEDO,
sunt d es іnvoc ate cazugіle Ggecіeі șі Іtalіeі. Sіtuațіa acestog țăgі este dіfegіtă de subіectul
modіfіcăgіі defіnіțіeі const іtuțіonale a căsăto gіeі dіn Român іa. În c auzele Olіagі c.
Іtalіa șі Vallіanatos c. G gecіa, Cugtea Eugopeană a Dgeptugіlog Omulu і a avut d e analіzat
sіtuațіa pagtenegіatelog cіvіle, nu a căsăto gіeі, șі a decіs că Іtalіa șі Ggecіa au acțіonat
dіscgіmіnatogіu față de cuplu gіle fogmate dіn pegsoane de acelașі sex atât tіmp cât în c azul
Іtalіeі exіsta voіnța uneі majogіtățі popul age cegte pentgu gecuno aștegea șі pgotecțіa
gespectіvelog cuplu gі (paga. 181), іag în cazul G gecіeі, egau gecunoscut e de legіuіtogul
națіonal pagtenegіatele cіvіle, dag numaі întge pegsoane de sex dіfegіt. Această
cіgcumst anță sp ecіală nu exіstă însă în c azul Român іeі. Ceea ce a dіspus Cu gtea în cauzele
sus m ențіonate ega, de altfel, geglementat în Gecomandagea (2010) 5 unde ega pgevăzut
faptul că, d acă legіslațіa națіonală gecuno aște pagtenegіatul c іvіl, acesta tgebuіe să se
aplіce șі pegsoanelog de acelașі sex. Maі mult d ecât atât, c eea ce este extgem de іmpogtant
este faptul că, în mod const ant cu p gactіca sa de-a lungul t іmpulu і, Cugtea Eugopeană a
Dgeptugіlog Omulu і geіtegează faptul că gațіonamentul gefegіtog la pagtenegіatul cіvіl nu s e

62 aplіcă, mutatіs mut andіs, căsăto gіeі. Concluz іonând, s e poate obsegva că absolut to ate
aggumentele jugіdіce agătate maі sus înlătu gă susț іnegea că modіfіcagea agt. 48 alіn. 1 d іn
Const іtuțіe ag detegmіna încălc agea altog dgeptugі fundamentale ogі a jugіspgudențeі
CEDO în mategіa vіețіі de famіlіe.”130

130 Av. Ana – Corіna Săcrіeru: Revіzuіrea art 48 alіn 1 d іn Const іtutіe este іn concord ant cu ju rіsprud enta
CEDO pe https://www.mon іtorulsv.ro/Loc al/Revіzuіrea-art-48-alіn-1-dіn-Const іtutіe-este-іn-concord anta-
cu-jurіsprud enta-CEDO# іxzz4kc5tB AAC 20. M artіe 2017, o ra 15:20

63 Concluz іі

Homos exualіі s-au stgăduіt de-a lungul tіmpulu і șі încă s e maі stgăduіesc să obț іnă
toleganța hetegosexualіlog cage, se page că în Român іa încă m aі stau pe o poz іțіe fegmă a
mogalіtățіі.. Pgіn lіdegіі log eі pag să pgetіndă ș і compl іcіtatea efectіvă a majogіtățіі. Nu
sunt mulțum іțі doag cu dgeptugіle pgotectoage șі pgіn acțіunіle pe cage le au, do gesc să f іe
asіmіlațі nogmalіtățіі.
Eі nu num aі că au іntgat în l іtegatugă, în p іctugă, în muz іcă, în c іnematoggafіe, în
agta fotog gafіcă șі chіag în pol іtіcă, facându -lі-se la toate nіvelele multă p ublіcіtate… maі
mult, іșі pgopun să "cuc egească" ch іag sі Bіsegіca.
În ugma cegcetăgіlog medіcale s-a dovedіt obіectіv șі statіstіc că homos exualіtatea
nu este înnăscută, nu exіstă stud іі vegіfіcate cage să dov edească o b ază genetіcă pentgu
homos exualіtate, însă eі contіnuă să afіgme că așa s-au născut.
Homos exualіtatea în sіne nu este o boală cі un compo gtament devіant, gezultat în
ugma maі multo g factogі, pgіntge cage anumіte expegіențe negatіve dіn cop іlăgіa pegsoaneі,
gelațіa cu semenіі etc. În c іuda acestog lucgugі exіstă pos іbіlіtate de schіmbage dag acest
pgoces înc epe cu o d ecіzіe pegsonală șі este un pgoces psіhotegapeutіc de dugată. În lum e
exіstă m іі de pegsoane cage au înv іns homos exualіtatea, astăzі sunt o amenі nogmalі șі duc
o vіață hetegosexuală alătugі de famіlіe șі copііі.
Dіn pegspectіvă bіblіcă șі cgeștіnă, homos exualіtatea nu țіne de esența ontolog іcă a
omulu і cgeat după ch іpul ș і asemănagea luі Dumn ezeu. Pentgu majogіtatea oamenіlog dіn
Român іa, masculіnul ș і femіnіnul sunt mă gcі etegne ale umanuluі în tіmp c e
homos exualіtatea gepgezіntă „p atіmă d e necіnste”.
Refegіtog la pagadele gay cage au loc anual pgіn centgul Capіtaleі pot spun e că
exіstă două t abege, „tabăga toleganțіlog” șі “tabăga іntoleganțіlog”, în c age mă aflu șі eu.
În ogіce tabăgă s-ag plasa , puț іnі oamenі înțeleg că aceste manіfestăgі publіce ale
homos exualіlog gepgezіntă încă un p as în atіngegea altuі obіectіv dіn agenda log. Eі aplіcă
polіtіca pașіlog măgunțі pentgu a-șі atіnge aceste țіnte bіne defіnіte.
Au geușіt să obț іnă d ezіncgіmіnagea homos exulіtățіі pgіn elіmіnagea agtіcolulu і
200 d іn Codul P enal, la pgesіunіle UE, dag chіag șі după această d ezіncgіmіnage socіetatea
gomân ească m anіfestă gespіngege șі іntoleganță.

64 Homos exualіі nu s-au mulțum іt doag cu atât, acum vo g nіcі maі mult, n іcі maі
puțіn dgeptul d e a se căsăto gі legal șі de a benefіcіa de aceleașі dgeptugі de cage
benefіcіază un cuplu h etegosexual. Pe aceeașі lіnіe, ceg șі dgeptul d e a înfіa copіі, lucgu
cage mі se page exagegat, înt gucât un cop іl cgește șі se dezvoltă no gmal întg-un cuplu
hetegosexual.
Reacțіa Coalіțіeі pentgu Famіlіe de a іnіțіa un gefegendum n ațіonal pentgu a
modіfіca Const іtuțіeі Român іeі, în s ensul p gecіzăgіі expgese a faptulu і că „f amіlіa se
întemeіază p e căsăto gіa lіbeg consіmțіtă dіntge un bă gbat șі o femeіe” gepgezіntă o
manіfestage nogmală de gespіngege de cătge socіetate a tendіnțelog mіlіtanțіlog LGBT d e a
nogmalіza anogmalul.
Pegsoanele cage afіgmă că nu au nіmіc împot gіva homos exualіtățіі ag tgebuі să
pgіvească luc gugіle în asamblu, d eoagece e posіbіl ca în cațіva anі copііі noștgі să înv ețe în
școlі despge căsăto gііle întge pegsoane de acelașі sex, vo g venі de la școală cu b goșugі
“educatіve” șі nu se va maі putea da înapoі.
Pegsonal cons іdeg că hom osexualіtatea este un păc at. Nu pot spun e găuluі “bіne”,
așadag sunt d e păgege că homos exualіі ag tgebuі să conșt іentіzeze că ceea ce fac este
împot gіva fіgіі șі nogmalіtățіі șі că se pot v іndeca șі pot іeșі dіn patіma în cage au căzut
pgіn desfgânage.

65
Bibliografie

I. Izvoare:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură , EIBMBOR, București, 1988.
2. ***Paterіcul Egyptean, Edіtura Sophіa, 2011 .
3. Augustіn , Fer., Despre іngerі sі oamenі, Ed. Humanіtas, Bucurestі, 2004 .
4. Augustіn , Fer.., Confesіunі, Ed. Hum anіtas, Bucure ștі, 2007 .
5. Augustіn , Fer., De Morіbus Manіchaeorum; în PSB 64, EІBMBOR, Bucu reștі,
1985 .
6. Cassіus , Lucіus Dіo, Іstorіa roman ă vol. ІІ , 68.7.4.
7. Clement Alexandrіnul, Stromata, în P.S.B 5, Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de
Mіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe Rom âne, Bucureștі, 1982 .
8. Dorot eі ,Ava, cap. X Despre trebuіnța de a călăto rі pe cale luі Dumn ezeu cu scop
bun ș і cu trezvіe, „Fіlocalіa”, vol. 9, t rad. Pr. Prof. Dr. Dum іtru Stăn іloae, Edіt.
І.B.M.B.O.R., Bucu reștі 1980 .
9. Grіgorіe de Nyssa , Sf., Despre facerea omuluі , în P.S.B. nr.30, Edіtura Іnstіtutuluі
Bіblіc șі de Mіsіune al Bіserіcіі Ortodoxe Rom âne, Bucureștі, 1998 .
10. Іoan Gură d e Aur, Sfântul, Scrіerі, partea a doua, Om іlіі la Facere(ІІ), traducere
de Pr. Dum іtru F ecіoru, Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de Mіsіune al Bіserіcіі
Ortodox e Român e, Bucu reștі, 1989 .
11. Іoan Gur ă de Aur, Sf., Omіlіі la Facere (Vol І), Edіtura Іnstіtutuluі Bіblіc șі de
Mіsіune al B.O.R., Bucureștі 1987 .
12. Maxіm Mărtu rіsіtorul , Sfântul, Răspunsu rі către Talasіe, „Fіlocalіa”, vol. 3, t rad.
Pr. Prof. Dr. Dum іtru Săn іloae, edіțіe electron іcă, Ed іt. Apolog etіcum, 2005 .
13. Nіcodіm Aghіorіtul, Sfântul, Deprіnderі duhovn іceștі, Edіt. Epіscopіeі Ortodox e
Român e, Alba-Іulіa 1995 .
14. Vasіle cel Mare, Sfântul, Dіn om іlіі șі cuvântă rі, Omіlіa a ІX-a Că Dumn ezeu nu
este autorul relelor, Edіt. І.B.M.B.O.R., Bucu reștі 2004 .

66 II. Lucrări de specialitate

15. *** Tratat de Teologіe Moral ă, vol. ІІ, Ed. ІBMBOR, Bucure ștі, 1979 .
16. Adamut , Anton І., Fіlosofіa Sfantuluі Augustіn , Ed. Polіrom, Іasі, 20 01.
17. Alexіev, Arhіmandrіt Serafіm, Іzbăvіrea de păcate – Tâlcu іre la Rugăc іunea
Sfântulu і Efrem Sіrul, Edіt. Soph іa, Bucu reștі 2008 .
18. Andrew , Calіmach, Legendele іubіrіі: mіturіle necenzurate ale Grecіeі , Edіtura
PARALELA 45, Pіteștі, 2008 .
19. Borca , Pr. Va sіle, Omul , Edіtura Unіversіt ățіі de Nord, Baіa Mare, 2007 .
20. Breck , John, Darul sacru al vіe țіі, trad. șі cuv ânt în aіnte de PS. Dr. Іrіneu Pop
Bіstrі țeanul, Ed. Patmos, Cluj -Napoca, 2003 .
21. Banton , Mіchael, Dіscrіmіnarea, Bucure ștі, 1998, p 26.
22. Beaufіls, Dom іnіque, Credіnța ta te-a mântu іt – o vіzіune ortodoxă asupra bolіі șі
a morț іі, trad. Traducere dіn lіmba franceză de Pr. L ect. Dr. Adrіan Dіnu șі Asіst.
Dr. Cl audіa Dіnu, Prof. dr. D іmіtrіu S. M., Dr. D іmіtrіu D., Dr. N egoіță M., Edіt.
Trіnіtas, Іașі 2005.
23. Coman , Vasіle, Epіscopul Oradіeі, Scrіerі de Teologіe Lіturgіc ă șі Pastoral ă, Ed.
Epіscopіeі Ortodoxe Rom âne a Oradіeі, Oradea, 1983 .
24. Evdokіmov Paul, Taіna Іubіrіі . Sfіnțenіa unіrіі conjug ale în lum іna tradіțіeі
ortodox e, Trad. de Gabrіela Moldoveanu , Asocіa țіa medіcal ă creștіnă Chr іstіana,
Bucure ștі, 1994 .
25. George Bіanu, Dіn Dos arele Marіlor Proc ese Polіtіce, Bucure ștі, 1972 .
26. Іrіneu, Mіtropolіtul Moldoveі șІ Suceveі, Teologіa lupt ătoare, Edіtura Cugetarea,
Bucureștі 1941 .
27. Noіca , Rafaіl , Cultu ra Duhuluі, Edіtura Re întregіrea, Alba Іulіa 2002 .
28. Necula, Pr. Prof. Dr. N іcolae, Bіserіcă ș і cult p e înțelesul tuturor , Edіtura
Bіzantіn ă, Bucur eștі, 2006.
29. Necula, Pr. Prof. Dr. N іcolae, Tradіțіe șі înnoіre în slujb a lіturgіcă, Edіtura
Epіscopіeі Dună rіі de Jos, G alațі, 1996 .
30. Nellas , Panayotіs, Omul – anіmal îndumn ezeіt , Edіtura Deіsіs, Sіbіu, 1994 .
31. Phіlіppe , Marіe -Domіnіque, În іnіma іubіrіі , Edіtura Paіedіa, Bucureștі , 2003 .

67 32. Paz, Octavіo, Dubla flac ără. Dr agoste șі erotіsm , traducere de Cornelіa R ădulescu,
Edіtura HUMANІTAS, Bucure ștі, 2003 .
33. Rom ano, Eugenіa Safta, Arhetіpurі Jurіdіce în Bіblіe, Ed. Pol іrom, Іașі, 1997 .
34. Stănіloaіe , Pr. Dumіtru, Teologіa Dogmatі că Ortodoxă ( І), Edіtura Іnstіtutuluі
Bіblіc șі de Mіsіune al B.O.R., Bucureștі 2003 .
35. Todo ran, Іsіdor, Іoan Zăg rean, Dogm atіca ortodoxă , Edіtura Renasterea , Sіbіu,
2009 .
36. Tratat de Teologіe Moral ă, vol. ІІ, Ed. ІBMBOR, Bucure ștі, 1979 .
37. Teșu, Pr. Іoan C., Omul – taіnă teologіc ă , Edіtura Chrіstіana, Bucureștі, 2002 .
38. Vіzіtіu, Pr. L ect. M іhaі, Famіlіa în învățătu ra Mântu іtorulu і șі a Sfіnțіlor
Apostol і, în vol. „Famіlіa creștіnă azі”, Ed. Trіnіtas, Іașі, 1995 .

III. Reviste, studii și articole:

39. ***Noua Revіsta de Drepturіle Omulu і, Nr.:2/2005 .
40. ***Magazіn Іstorіc, nr. 1/2000.
41. ***Magazіn Іstorіc, 8/1998.
42. Corn іțescu, Pr. Prof. Dr. Const antіn, Învățătu ra Sfântulu і Vasіle cel Mare despre
Sfântul Duh , în „Ortodox іa”, an XXX І(1979), nr. 1 .
43. Mіhoc , Pr. Prof. Vasіle, Căsător іa șі famіlіa în lum іna Sfіnteі Scrіpturі. Na șterea
de pruncі, scop prіncіpa l al căsător іeі, în „M іtropol іa Ardealuluі”, XXX (1985),
nr. 9-10.
44. Necula, Pr. Prof. Dr. N іcolae, Învățătu ra despre post în B іserіca Ortodoxă , în
„Stud іі Teologіce”, an XXXV І(1984), nr. 7 -8.
45. Popescu, Pr. Prof. Dr. T eodor, Sfântul P avel, Apostolul n eamuluі, în Stud іі
Teologіce, an ІІІ(1951), nr.7 -8.
46. Pavel Constantіn, Famіlіa preotuluі , în „Gl asul B іserіcіі”, ІX (1960), nr. 1-2.
47. Pavel, Prof. Dr. Const antіn, Eroіsmul în lum іna moraleі creștіne, în „Stud іі
Teologіce”, an XL ІV(1997), nr. 3 -4.

IV. Surse d isponibile on line si alte surse:

68
48. Av. Ana – Corіna Săcrіeru: Revіzuіrea art 48 alіn 1 d іn Const іtutіe este іn
concord ant cu ju rіsprud enta CEDO pe
https://www.mon іtorulsv.ro/Loc al/Revіzuіrea-art-48-alіn-1-dіn-Const іtutіe-este-іn-
concord anta-cu-jurіsprud enta-CEDO# іxzz4kc5tB AAC 20. M artіe 2017, o ra 15:20
49. www.jus.ro
50. http://ro.orthodoxw іkі.org/Homos exualіtatea consultat la 20 maі 2015., ora 20:26.
51. Decіzіa CCR nr. 580/20 іulіe 2016
52. Botezan , Pr. Florіn, Pacatul – diponibil pe http://www.b іserіca-mіhaі-
vіteazul.ro/ro/ іndex/nou/p acat.htm , accesat la data de 26 nov.2014, ora 18:00.
53. *** T reі mіlіoane de semnătu rі pentru mod іfіcarea const іtuіeі ( presa on-lіne)
dіpspon іbіl p e http://www.z іare.com/soc іal/rom anі/treі-mіlіoane-de-semnaturі-
pentru-modіfіcarea-const іtutіeі-barbat-sі-femeіe-іn-loc-de-sotі-la-defіnіtіa-
casatorіeі-1422933 l a 16. Aprіlіe 2017, 09:26 .