Capitolul Rezultate, din prezenta lucrare, este structurat pe mai multe subcapitole. Acesta debutează cu prezentarea detaliată a analizei tuturor… [303809]
4. [anonimizat], este structurat pe mai multe subcapitole. Acesta debutează cu prezentarea detaliată a analizei tuturor indicatorilor utilizați. [anonimizat] o parte, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat].
4.1. Analiza indicatorilor privind pădurea
4.1.1. Suprafața de pădure
4.1.2. Suprafețele defrișate și rata anuală a defrișărilor
4.1.3. Media ratei anuale a defrișărilor
4.1.4. Suprafața împădurită
4.1.5. Rata de epuizare a pădurilor
4.1.6. Rata de creștere a suprafețelor de pădure/locuitor
4.1.7. Suprafața de pădure/localitate
4.2. Indicatori privind activitățile economice legate de pădure
4.2.1. Indicatorii analizați pentru activitățile economice din județul Suceava
4.2.1.1. Distribuția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat] – acestea s-[anonimizat] 20 de activități economice majore din economia județeană;
4.2.1.2. Evoluția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat] – acestea s-au realizat la nivelul celor 3 sectoare economice majore de activitate (primar, secundar și terțiar), [anonimizat];
4.2.1.3. Structura numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat] – acestea s-au realizat la nivelul celor 3 sectoare economice majore de activitate (primar, secundar și terțiar), pentru economia Județului Suceava;
4.2.2. Indicatorii analizați pentru activitățile forestiere
4.2.2.1. Distribuția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat], [anonimizat] s-[anonimizat] 4 cifre, pentru toate cele 22 [anonimizat], în Județul Suceava;
4.2.2.2. Evoluția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat], [anonimizat] 2 tipuri de activități (exploatare și prelucrare forestieră);
4.2.2.3. Structura numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a [anonimizat] – au fost realizate atât la nivelul celor 2 [anonimizat]-forestier, urmărindu-se la nivel de cod CAEN de 4 cifre, [anonimizat];
4.2.2.4. Indicele de diversitate forestieră – a fost calculat prin însumarea codurilor CAEN din activitățile (de exploatare și prelucrare) forestieră, iar reprezentările grafice și cartografice au fost realizate pentru toate unitățile administrativ teritoriale din Județul Suceava;
4.2.2.5. Matricea de tendință a rangurilor ([anonimizat] a cifrei de afaceri) – au fost întocmite matricele de tendințe pentru fiecare cod CAEN în parte (pentru activitățile de exploatare și prelucrare forestieră), [anonimizat], [anonimizat], ce vizează activitățile economice forestiere, din Județul Suceava.
4.3. Indicatori privind relațiile și inter-relațiile dintre pădure și activitățile economice legate de aceasta
4.3.1. Relația dintre defrișare și pădure – este ilustrată, prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a suprafețelor defrișate și a celor ocupate cu pădure, la nivel de unitate administrativ-teritorială;
4.3.2. Relația dintre defrișare și împădurire – este subliniată, prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a suprafețelor defrișate și a celor împădurite, la nivel de unitate administrativ-teritorială;
4.3.3. Relația dintre firme și profit dintre firme și salariați, dintre profit și cifră de afaceri, dintre profit și salariați (anual, pentru sectorul forestier) – este surprinsă, prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a indicatorilor, la nivel anual, pentru perioada 2000-2016;
4.3.4. Relația dintre firme și profit dintre firme și salariați, dintre profit și cifră de afaceri, dintre profit și salariați (anual, pentru sectorul forestier) – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a indicatorilor, la nivel de coduri CAEN de exploatare și prelucrare forestieră;
4.3.5. Relația dintre numărul de firme, cel de salariați, valorile cifrei de afaceri și a profitului din activitățile de exploatare și sectorul primar de activitate – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație) a indicatorilor, la nivelul codului CAEN 0220 – Exploatare forestieră, raportat la sectorul primar de activitate economică;
4.3.6. Relația dintre numărul de firme, cel de salariați, valorile cifrei de afaceri și a profitului din activitățile de comerț cu lemn și sectorul terțiar de activitate – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație) a indicatorilor, la nivelul codului CAEN 4673 – Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor, raportat la sectorul terțiar de activitate economică;
4.3.7. Relația dintre defrișare și numărul total de firme, salariați, valorile totale ale cifrei de afaceri și a profitului – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a tuturor indicatorilor, la nivel anual;
4.3.8. Relația dintre populație și numărul total de firme, salariați, valorile totale ale cifrei de afaceri și a profitului – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a tuturor indicatorilor, la nivel anual.
4.1. Analiza indicatorilor privind pădurea
4.1.1. Situația suprafețelor ocupate cu pădure la nivelul județului Suceava
Sursa: Hansen et al., 2013
Din analiza figurii 1 se disting cinci intervale, remarcându-se câteva unități administrativ-teritoriale, caracterizate de un grad foarte ridicat de acoperire cu pădure, în partea de vest a județului, în timp ce suprafețele foarte mici de pădure se regăsesc în partea de est a județului, în acestea din urmă predominând, în general, suprafețele ocupate de terenuri agricole.
Localitățile în care se regăsesc suprafețe foarte mari de pădure (de peste 15000 ha) sunt situate în zona montană, iar printre acestea se disting orașul Broșteni (33044,8 ha) și comunele: Moldovița (21460,2 ha), Cârlibaba (21127,2 ha), Râșca (15798,1 ha) și Poiana Stampei (15647,8 ha).
De asemenea, tot în zona montană se remarcă o serie de comune cu suprafețe mari de pădure (între 10000,01-15000 ha): Brodina (14145,6 ha), Stulpicani (13252,6 ha), Șaru Dornei (12700,5 ha), Coșna (11452,6 ha), Crucea (10710,5 ha) și Putna (10371,8 ha).
Suprafețele medii ocupate cu pădure, între 5000,01-10000 ha, se întâlnesc în zona montană medie și mai joasă, din cadrul Munților Stânișoarei, a Munților Rarău-Giumalău, și ai Bistriței), dar și în zona Obcinelor (Mestecăniș, Brodina, Feredeu, Mare), și se disting comunele: Mălini (9406,3 ha), Pojorâta (9101,2 ha), Dorna Cândrenilor (8650,5 ha), Izvoarele Sucevei (8095,7 ha) și Municipiul Câmpulung Moldovenesc (7932,3 ha).
Suprafețele mici cu pădure (între 2500,01-5000 ha), se întâlnesc în zonele depresionare joase din zona Obcinelor (Obcina Brodinei – Ulma (4262,6 ha), Obcina Mestecăniș și Feredeu-Breaza (3665,1 ha) și Sadova (3437,3 ha), Munții Rarău-Giumalău (Iacobeni – 3382,5 ha), Depresiunea Rădăuți (Horodnic de Sus – 2552 ha, Marginea – 3694,4 ha, Solca – 2895,2 ha), Depresiunea Humor (Frasin – 4499,3 ha, Gura Humorului – 4435,2 ha, Capu Câmpului – 3614,4 ha). În partea de est a județului se disting orașul Dolhasca (3778,7 ha) și comuna Mitocu Dragomirnei (2544,2 ha), ambele localități fiind situate în zona mai înaltă a podișului Fălticenilor, respectiv podișului Dragomirnei.
Suprafețe foarte mici cu pădure (sub 2500 ha) se întâlnesc în partea de est a județului, în Podișul Sucevei, datorită gradului de urbanizare mai ridicat, aspect relevat prin prezența numeroaselor orașe și comune, dar și prin schimbarea modului de utilizare al terenurilor (prezența culturilor agricole).
Din distribuția suprafețelor ocupate cu pădure (figura 2), reiese faptul că cea mai mare suprafață cu pădure se întâlnește în orașul Broșteni (33044,8 ha), situat în sud-vestul județului Suceava, între Munții Bistriței și Munții Stânișoarei. Suprafețe de pădure semnificative, de peste 10000 ha, se întâlnesc și în următoarele localități: Moldovița (21460,2 ha), Cârlibaba (21127,2 ha), Râșca (15798,1 ha), Poiana Stampei (15647,8 ha), Brodina (14145,6 ha), Stulpicani (13252,6ha), Șaru Dornei (12700,5 ha), Coșna (11452,6 ha), Crucea (10710,5 ha) și Putna (10371,8 ha). Trebuie amintit faptul că, suprafețe medii de pădure (între 5000-10000 ha) se întâlnesc în Municipiile Câmpulung Moldovenesc (7932,3 ha) și Vatra Dornei (5748,9 ha), dar și în Comunele Mălini (9406,3 ha), Pojorâta (9101,2 ha), Dorna Cândrenilor (8650,5 ha), Izvoarele Sucevei (8095,7 ha), Dorna-Arini (7773,5 ha), Vatra Moldoviței (7763,1 ha) și Vama (7712,2 ha).
În general, se observă că, tendința generală este dată de prezența localităților cu suprafețe mici de pădure, sub 2000 ha, deoarece și suprafața totală administrativă a acestora este redusă, la care se mai adaugă și specificitatea activităților economice, care este una predominant agricolă, cum este cazul comunelor Dolhești (1745,4 ha), Pătrăuți (1706,5 ha), Arbore (1699,4 ha), Cornu Luncii ( 1677,3 ha), Vicovu de Jos (1629,5 ha) și Păltinoasa (1572,9 ha). Exista și comune în care suprafața ocupată de pădure este mai mică de 20 ha, ca în cazul comunelor Salcea (13,8 ha), Fântânele (9,9 ha) și Dumbrăveni (8,5 ha), aceasta din urmă înregistrând cea mai mica suprafață forestieră dintre toate unitățile administrativ-teritoriale, ale Județului Suceava.
Sursa: Hansen et al., 2013
4.1.2. Situația defrișărilor
4.1.2.1. Situația defrișărilor la nivelul județului Suceava
Din analiza figurii 3, se disting cinci intervale, remarcându-se rate foarte mari ale defrișărilor în comunele din partea de vest (zona carpatică și subcarpatică) și rate mai reduse în partea de est a județului.
Comunele cu suprafețe defrișate foarte mari (de peste 1500 ha) sunt cele care dispun de astfel de resurse, și sunt situate în zona montană, caracterizată de o varietate de păduri, de la pădurile de foioase, la cele de conifere dar și cele de amestec. Totodată, acestea se numără printre cele caracterizate de extinse suprafețe totale, remarcându-se: Cârlibaba (4883,9 ha), Broșteni (2901,5 ha), Poiana Stampei (2706,5 ha), Pojorâta (2198 ha), Fundu Moldovei (2143,9 ha), Moldovița (2115,4 ha), Dorna Arini (1998,7 ha), Șaru Dornei (1925,9 ha) și Panaci (1706,4 ha).
De asemenea, în zona montană se remarcă defrișări mari (între 1000-1500 ha) în comunele: Brodina (1249,8 ha), Izvoarele Sucevei (1228,9 ha), Dorna Cândrenilor (1226,3 ha), Coșna (1204,5 ha), Vama (1199,9 ha), Vatra Dornei (1197,7 ha), Stulpicani (1143,3 ha) și Ciocănești (1032,5 ha).
Zona Obcinelor și cele deluroase prezintă suprafețe defrișate medii, între 500,01-1000 ha: Sadova (968,4 ha), Crucea (917,3 ha), Câmpulung Moldovenesc (915,9 ha), Iacobeni (897,5 ha), Vatra Moldoviței (707,1 ha) și Putna (666,5 ha).
Suprafețe mici de pădure (100,01-500 ha) au fost defrișate, pe de o parte, în zona de podiș, pe de o parte din cauza predominării culturilor agricole și a culturilor de pomi fructiferi, iar pe de alta, deoarece localitățile de aici au o suprafață administrativă mult mai mică, comparativ cu cele situate în vestul județului. Se disting cele din zona Depresiunii Rădăuți: Sucevița (259,6 ha), Marginea (165,3 ha), Solca (160,4 ha), Horodnic de Sus (155,1 ha), Straja (135,3 ha) și a zonei împădurite din estul Podișului Dragomirnei: Șerbăuți (160,2 ha), Zvoriștea (158,1 ha), Zamoștea (149,2 ha), Siminicea (137,3 ha) și Hănțești (100,3 ha).
Suprafețe foarte mici (sub 100 ha) de pădure tăiată sunt întâlnite în partea de est a județului, în zona de luncă a râului Suceava și în zonele joase ale Podișului Dragomirnei: Vicovu de Jos (96 ha), Adâncata (95,9 ha), Todirești (82,5 ha), Arbore (73,8 ha).
Tendința generală a defrișărilor remarcă predominanța suprafețelor defrișate mai mici de 100 ha în partea de est, datorită existenței, pe suprafețe mici a pădurii, comparativ cu partea de vest a județului.
Sursa: Hansen et al., 2013
Sursa: Hansen et al., 2013
Având în vedere distribuția defrișărilor pe localități, pentru perioada 2001-2016 (figura 4), se remarcă faptul că, predomină cele efectuate pe suprafețe mici, până în 50 ha (Municipiul Suceava, Ipotesti, Mitocu Dragomirnei, Salcea, Scheia, etc.), abia vizibile, datorită ecartului mult prea mare, impus de localitățile unde defrișările au avut o însemnătate deosebită. Urmează apoi o serie de localități unde defrișările au avut o amploare moderată (intre 50-200 ha), unde pot fi amintite localitățile din aria depresionară Câmpulung – Gura Humorului (Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, etc). Cu cele mai mari distribuții, putem aminti Cârlibaba, Pojorâta și Fundu Moldovei, unde acestea depășesc 200 ha. Faptul că valorile medianelor se situează aproape de prima quartila (Q1, cea de 25%), acest lucru ne arată faptul că, pe întreaga perioadă, defrișările care predomină, sunt cele efectuate pe suprafețe mici. Acest lucru este întărit și de prezența outliers (valori extreme), identificate prin cerculețele negre, în cadrul figurii, care nu arată altceva decât anumite valori excepționale ale tăierilor de pădure, fapt ce arată că, în anumiți ani, cum ar fi în cazul Pojota (1319,2 ha) și Cârlibaba (1231 ha), defrișările au fost efectuate pe suprafețe ieșite din tipar. Doar acolo unde poziția medianei, este mai aproape de quartila a treia, se arată o predominare a defrișărilor pe suprafețe extinse, dar acestea sunt cazuri izolate (Comuna Ulma).
4.1.2.2. Situația defrișărilor anuale în perioada 2001-2016 în județul Suceava
Sursa: Hansen et al., 2013
Privind evoluția suprafețelor defrișate pentru perioada 2001-2016 (figurile 5 și 6) se pot remarca trei ani distinctivi, cu valori ridicate ale suprafețelor defrișate: 2002 (4837 ha), 2007 (9616 ha) și 2012 (5484 ha), aspect remarcat și de prezența unui număr semnificativ de valori extreme, pentru aceiași ani. Acest lucru arată faptul că, în cadrul anilor marcați de prezența mai multor valori extreme, se regăsesc tot atâtea localități, care confruntă cu defrișări însemnate. Suprafața totală de pădure tăiată la nivelul județului, pentru întreaga perioadă, este de 46733 ha, cu fluctuații însemnate de la un an la altul. În general, suprafețele defrișate au prezentat oscilații anuale semnificative, anii cu valori de sub 1500 ha, sunt 2003 (765,8 ha) și 2004 (1032,5 ha).
4.1.2.3. Situația defrișărilor pe ani în perioada 2001-2016 în județul Suceava
În privința situației defrișărilor din anul 2001, se remarcă comunele Stulpicani (60,3 ha), Cârlibaba (59,9 ha), Broșteni (56,3 ha) și Vama (53, 8 ha). De asemenea, suprafețe defrișate semnificative au fost înregistrate și în municipiul Câmpulung Moldovenesc (30 ha) și comunele Dorna-Arini (40,3 ha), Fundu Moldovei (34,8 ha), Moldovița (44,5 ha), Panaci (36,4 ha), Poiana Stampei (42 ha), Pojorâta (38,1 ha) și Râșca (33,3 ha).
Pentru anul 2002 se remarcă suprafețe defrișate de peste 400 ha în următoarele comune: Sadova (483,3 ha) și Vama (452,8 ha). Valori ridicate, de peste 200 ha, s-au înregistrat în comunele: Pojorâta (385,4 ha), Moldovița (338,4 ha), Brodina (272,1 ha), Broșteni (237,3 ha) și în municipiul Câmpulung Moldovenesc (266,7 ha). În schimb, predomină comunele cu suprafețe defrișate până la 200 ha: Fundu Moldovei (179,3 ha), Stulpicani (176,6 ha) și Poiana Stampei (171,3 ha). Aproximativ 25 de comune din zona de deal, majoritare din zona de deal, nu au înregistrat tăieri în anul 2002.
Anul 2003 se distinge, cu peste 100 ha pădure tăiată, comuna Cârlibaba (103,5 ha) și comunele cu peste 50 ha pădure tăiată (Moldovița – 65, 3 ha și Pojorâta – 51,7 ha). Mare parte din comune au înregistrat tăieri de pădure între 10-50 ha (Izvoarele Sucevei – 45,9 ha și Fundu Moldovei – 43,5 ha) sau chiar mai puțin de 10 ha. Aproximativ 46 de comune nu au înregistrat tăieri, comparativ cu anii precedenți, numărul acestora fiind în creștere.
În anul 2004 se distinge comuna Moldovița (91,8 ha), cu o suprafață defrișată de peste 75 ha. Suprafețe de peste 50 ha s-au remarcat în comunele: Fundu Moldovei (72,4 ha), Râșca (65,9 ha), Vama (65,5 ha), Dorna-Arini (54,6 ha). De asemenea, putem preciza că 26 comune au înregistrat suprafețe de pădure tăiată între 10-50 ha, remarcându-se Sadova (42,5 ha) și Boroaia (40,1 ha). Aproximativ 55 comune se remarcă prin suprafețe foarte mici de pădure tăiată, între 0,06-10 ha (Vatra Moldoviței – 9,8 ha, Ostra – 8,4 ha și Moldova-Sulița – 8,2 ha). 26 de comune nu au înregistrat defrișări în anul 2004, aproximativ aceleași comune fără tăieri din anii precedenți, majoritatea acestor comune fiind situate în zona de podiș a județului.
De asemenea, pot fi consemnate tăieri de peste 200 ha, și pentru anul 2005 în cazul comunelor din zona carpatică: Fundu Moldovei – 230,3 ha, Cârlibaba – 223,9 ha și Pojorâta – 215,1 ha. Suprafețe tăiate între 100-200 ha se disting municipiile Câmpulung Moldovenesc (119,7 ha), Broșteni (15 ha) și comunele Stulpicani (187, 9 ha), Dorna-Arini (151,2 ha), Vama (109,2 ha) și Moldovița (107,2 ha). Mare parte din comune au suprafețe tăiate între 10-100 ha: Panaci (96,8 ha), Șaru Dornei (92,8 ha).
În anul 2006 sunt relevate comunele cu peste 100 ha pădure defrișată: Cârlibaba (193,3 ha), Moldovița (137,8 ha) și Fundu Moldovei (130,5 ha), cele care au înregistrat în mod constant valori ridicate. Urmează comunele cu suprafețe tăiate între 10-100 ha: Vama (76,5 ha), Brodina (74,2 ha) și Râșca (70,9 ha). Mare parte din comunele din județul Suceava au înregistrat tăieri de sub 10 ha, sau chiar nu au înregistrat tăieri, cum este cazul comunei Horodnic de Jos.
Anul 2007 se distinge alături de anii 2002, 2010 și 2012 prin suprafețe însemnate de pădure tăiată. În general, au fost înregistrate tăieri semnificative de peste 1000 ha: Poiana Stampei – 1319,3 ha și Cârlibaba -1231 ha. Se mai diferențiază tăieri între 100-900 ha, în comunele: Dorna-Arini – 813,5 ha, Șaru-Dornei – 545,5 ha, Fundu Moldovei – 519,9 ha, Broșteni – 465,3 ha și Ciocănești – 379,6 ha.
Suprafețe de pădure tăiate între 10-100 ha, au înregistrat municipiile Câmpulung Moldovenesc (63,2 ha) și Gura Humorului (33,1 ha) dar și o serie de comune printre care: Putna (87,9 ha), Vatra Moldoviței (77,7 ha) și Vama (68,8 ha). Suprafețe foarte mici de pădure tăiată, între 0,12-10 ha sunt specifice comunelor din zona de podiș: Horodnic de Sus (9,8 ha), Voitinel (8,4 ha). Totodată, se remarcă 39 de comune, care nu au înregistrat tăieri în anul 2007, acestea neavând o suprafață semnificativă ocupată cu pădure și fiind angrenate, mai mult în activități agricole.
Comuna Cârlibaba se distinge detașat, în anul 2008, cu o suprafață de pădure tăiată de peste 400 ha (479,8 ha), fiind succedată de Poiana Stampei (147,6 ha) și Moldovița (141 ha). Se mai adaugă comunele cu suprafață defrișată între 10-100 ha: Stulpicani (65 ha), Broșteni (62,5 ha), Putna (56,7 ha) și Fundu Moldovei (55,1 ha). Suprafețe mici de pădure tăiată, mai mici de 10 ha, sunt specifice comunelor din zona depresionară a județului (Depresiunea Rădăuți și Podișul Dragomirnei), resursele de pădure fiind mult mai reduse, predominând culturile agricole și având un grad de urbanizare, ceva mai ridicat.
Pentru anul 2009 se observă suprafețe defrișate de peste 100 ha în municipiul Broșteni (172 ha), Vatra Dornei (106,1 ha) și în comunele Fundu Moldovei (197,6 ha), Dorna-Arini (148 ha), Pojorâta (116,4 ha), Moldovița (116,1 ha), Ciocănești (115,1 ha) și Cârlibaba (108,8 ha). Se poate observa faptul că, se păstrează aceeași tendință, de la un an la altul. De asemenea, s-au înregistrat suprafețe tăiate între 10-100 ha, fiind preponderente comunele cu suprafață defrișată mai mare de 50 ha: Iacobeni (84,2 ha), Șaru Dornei (70,4 ha), Panaci (70,1 ha) și Stulpicani (62,9 ha). Suprafețe foarte mici, între 0-10 ha pot fi precizate în zonele depresionare (Depresiunea Humorului și Depresiunea Fălticeni), precum și Podișul Dragomirnei, întâlnindu-se comune care au suprafețe de pădure reduse.
În anul 2010, comuna Cârlibaba, iese în evidență cu o suprafață defrișată de 718,9 ha. Se remarca totuși și comune cu o suprafață defrișată de peste 100 ha: Broșteni (175,7 ha), Izvoarele Sucevei (169,2 ha), Șaru Dornei (166,9 ha), Moldovița (158,6 ha) și Fundu Moldovei (158,3 ha).
În 2011 se evidențiază Municipiul Broșteni (193,5 ha) și comunele Cârlibaba (347,2 ha), Pojorâta (216,9 ha), cu cele mai mari suprafețe defrișate. Defrișări însemnate, de peste 100 ha, se constată și în comunele: Izvoarele Sucevei (115,6 ha), Crucea (112,2 ha), Moldovița (110,5 ha), Șaru Dornei (103,6 ha) și Panaci (101,3 ha), predominând, în general, comunele cu suprafețe defrișate, între 10-100 ha.
Anul 2012 individualizează unele dintre cele mai mari suprafețe defrișate, pe întreaga perioadă de analiză. Se constată astfel defrișări de peste 300 ha, în comunele Cârlibaba (724,7 ha), Șaru Dornei (479,2 ha), Panaci (468,7 ha), Poiana Stampei (389,6), Broșteni (376,6 ha) și Pojorâta (331,5 ha). Mai pot fi, de asemenea remarcate, și suprafețe, de peste 100 ha defrișate, în comunele: Fundu Moldovei (243,2 ha), Dorna-Arini (240,8 ha), Dorna Cândrenilor (225 ha), Coșna (183,7 ha) și Ciocănești (146,4 ha). De altfel, predomină suprafețele cu defrișare de până la 100 ha.
Comuna Cârlibaba reiese în anul 2013 prin cea mai mare suprafața defrișată (120 ha). Cu suprafețe defrișate de peste 50 ha se deosebesc și orașele Broșteni (94,7 ha), Dolhasca (81,6 ha) și comunele Moldovița (85,5 ha), Siminicea (98,5 ha). În schimb, majoritatea comunelor au suprafețe defrișate sub 50 ha ca în cazul comunelor: Râșca (49,2 ha), Hănțești (46,3 ha), Poiana Stampei (39,3 ha), Șerbăuți (36,6 ha) și Stulpicani (36,4 ha).
Cea mai mare suprafață defrișată a fost înregistrată în anul 2014 în comuna Panaci (195,3 ha). Se reliefează și localități cu suprafețe defrișate de peste 100 ha, ca de exemplu în orașul Broșteni (137,3 ha) și în comunele Cârlibaba (131,9 ha), Șaru Dornei (123,9 ha), Pojorâta (108,1 ha) și Coșna (102,7 ha). Suprafețe defrișate medii, între 50-100 ha, s-au mai întâlnit în orașul Liteni (57,2 ha) și în comunele: Moldovița (79,8 ha), Vatra Moldoviței (77,8 ha), Dorna-Arini (70,5 ha), Fundu Moldovei (61,9 ha), Dorna Candrenilor (55,5 ha) și Todirești (54,5 ha).
În general, pot fi sesizate în anumite localități, suprafețe defrișate mici, sub 50 ha, în orașul Dolhasca (47,7 ha), în comunele Vama (45 ha), Râșca (44,4 ha), Brodina (43,9 ha), Izvoarele Sucevei (42,4 ha), Ostra (42,4 ha) și Zvoriștea (41,9 ha) sau chiar foarte mici, sub 10 ha în comunele Dolhești (9,1 ha), Zamoștea (8,2 ha), Arbore (7,6 ha), Bălăceana (7,2 ha) și Adâncata (7 ha).
În anul 2015 se semnalează mai multe localități cu suprafețe defrișate de peste 50 ha, între care orașul Broșteni (91,2 ha) și comunele Brodina (78,4 ha), Cârlibaba (74,4 ha), Râșca (67,8 ha), Moldovița (65,8 ha), Coșna (61,1 ha) și Panaci (54,8 ha). Se deosebesc o serie de localități cu suprafețe defrișate mai mici de 50 ha, între care amintim orașul Dolhasca (49,4 ha) și comunele Vatra Moldoviței (49,9 ha), Poiana Stampei (48,2 ha), Șaru Dornei (44,5 ha), Vama (43,4 ha) și Dorna-Arini (40,6 ha). În schimb, se poate observa, că predomină suprafețele defrișate mai mici de 25 ha, ca în cazul municipiilor Câmpulung Moldovenesc (23,5 ha) și Vatra Dornei (20,4 ha) și al comunelor Ulma (18,4 ha), Forăști (23,4 ha) și Pârteștii de Jos (17,7 ha).
Orașul Broșteni se reliefează cu cea mai mare suprafața defrișată, în anul 2016, de 648 ha. Suprafețe defrișate de peste 200 ha se constată în comunele Moldovița (229,8 ha), Cârlibaba (217,9 ha) și Panaci (215,1 ha). De asemenea, suprafețe defrișate de peste 100 ha, s-au înregistrat în comunele Brodina (135,1 ha), Poiana Stampei (120,1 ha), Izvoarele Sucevei (117,3 ha), Șaru Dornei (106 ha), Coșna (101,8 ha) și Dorna-Arini (100 ha). O serie de comune semnalează suprafețe defrișate medii, mai mici de 100 ha, ca de exemplu: Dorna Cândrenilor (91,6 ha), Vatra Moldoviței (85,5 ha), Pojorâta (83,9 ha), Moldova-Sulița (72,8 ha) și Fundu Moldovei (69,7 ha).
Sursa: Hansen et al., 2013
4.1.2.4. Situația defrișărilor totale în perioada 2001-2016 la nivel de localitate
Sursa: Hansen et al., 2013
Din analiza figurii 8, reiese faptul că, s-au întâlnit suprafețele defrișate cele mai mari, de peste 4000 ha, în comuna Cârlibaba (4884 ha). Printre localitățile, care se evidențiază cu suprafețe defrișate de peste 2000 ha, se remarcă orașul Broșteni (2902 ha) și comunele Poiana Stampei (2707 ha), Pojorâta (2198 ha), Fundu Moldovei (2144 ha) și Moldovița (2115 ha). Totuși, atrag atenția și o serie de localități, situate în zona montană și care, în perioada 2001-2016, au avut suprafețe defrișate ce au depășit 1000 ha, ca de exemplu în municipiul Vatra Dornei (1198 ha), dar și în comunele Dorna-Arini (1999 ha), Șaru Dornei (1926 ha), Panaci (1706 ha), Brodina (1250 ha), Izvoarele Sucevei (1229 ha), Dorna Cândrenilor (1226 ha), Coșna (1205 ha) și Vama (1200 ha). De asemenea, iese în evidență și faptul că sunt prezente suprafețe defrișate mai mici de 500 ha, deoarece există o serie de localități mici ca suprafață administrativă, situate în partea de est a județului, și care nu dețin suprafețe importante de pădure, ca exemplu: Sucevița (260 ha), Pârteștii de Jos (192 ha), Păltinoasa (166 ha), Marginea (165 ha), Solca (160 ha) și Șerbăuți (160 ha).
4.1.3. Media ratei anuale a defrișărilor
Sursa: Hansen et al., 2013
Rata anuală a defrișărilor (figura 9) surprinde faptul că, în general, ratele de creștere a suprafețelor defrișate au fost mici, aspect remarcat și de poziția valorilor medianelor foarte aproape de prima quartilă. Pot fi remarcate, de asemenea, prezența unor valori extreme, care arată existența unor rate foarte ridicate de creștere a defrișărilor (de peste 250%), ca de exemplu în anul 2012 în comuna Siminicea (284%). Trebuie amintit și faptul că, prin intermediul numeroaselor valori extreme, pot fi observați anii, în care rata de defrișare a fost ridicată, pentru anumite localități (2002, 2004, 2007, 2013 și 2014).
Sursa: Hansen et al., 2013
Luând în considerare, suprafața defrișată la nivel de localitate din județul Suceava (figura 10), putem preciza faptul că, în majoritatea localităților au fost tăiate suprafețe mici de pădure, acest fapt fiind evidențiat și de apropierea medianei de prima quartilă. De asemenea, acest aspect este susținut și de apariția valorile extreme, ceea ce semnifică prezența unor valori ieșite din distribuția normală a unei histograme, cum este cazul: Siminicea – cu valoarea cea mai mare, Izvoarele Sucevei, Boroaia, Suceava și Preuțești.
4.1.4. Suprafața împădurită
Sursa: Hansen et al., 2013
Din analiza hărții, privind suprafața împădurită din județul Suceava (figura 11), în perioada 2001-2016, putem concluziona că, împăduriri semnificative, de peste 1000 ha, au avut loc în comunele situate în extremitatea vestica a județului, în zona Munților Suhard, Călimani și Bistriței, în orașul Broșteni (1379,7 ha) și în următoarele comune: Cârlibaba (1949,6 ha) – cea mai mare suprafață împădurită de la nivelul întregului județ și Șaru Dornei (1160 ha). Suprafețe împădurite între 500,01-1000 ha s-au evidențiat și în comunele: Vama (883,7 ha), Panaci (683,2 ha), Fundu Moldovei (683,1 ha), Poiana Stampei (597,4 ha), Dorna-Arini (575,9 ha), Pojorâta (540,8 ha) și Coșna (516,9 ha). Suprafețe medii, între 200,01-500 ha, pot fi observate în comunele din zona carpatică, ca de exemplu, în municipiile Vatra Dornei (474,4 ha), Câmpulung Moldovenesc (311,5 ha), orașul Frasin (206,1 ha) și în comunele Moldovița (481,6 ha), Dorna Cândrenilor (430,8 ha), Moldova-Sulița (409,9 ha), Ciocănești (403,1 ha), Stulpicani (365,2 ha), Crucea (354,9 ha), Izvoarele Sucevei (344,9 ha), Mânăstirea Humorului (273,2 ha), Vatra Moldoviței (271,9 ha), Brodina (271 ha), Frumosu (264,9 ha), Râșca (248,9 ha), Sadova (231,7 ha), Iacobeni (226,8 ha) și Solca (224 ha). În localitățile din zonele joase ale obcinelor dar și în cele din zonele depresionare se evidențiază împăduriri mici, între 50,01-200 ha, cum ar fi în cazul orașului Gura Humorului (100,3 ha) și al comunelor: Ostra (186 ha), Ulma (165 ha), Breaza (150,2 ha), Malini (145,9 ha), Cornu Luncii (96 ha), Cacica (89,4 ha), Slatina (88,5 ha), Sucevița (72,4 ha), Adâncata (72,2 ha), Putna (69,2 ha), Capu Câmpului (54,8 ha) și Horodnic de Sus (51,1 ha).
Valori nesemnificative, de sub 50 ha, s-au înregistrat în localitățile din podișul Sucevei dar și în unele localități din zona montană, ca de exemplu în municipiile Suceava (21,8 ha), Fălticeni (1,38 ha), Rădăuți (0,54 ha), orașul Dolhasca (21,7 ha) și în comunele Straja (45,3 ha), Păltinoasa (39,5 ha), Horodniceni (39 ha), Pârteștii de Jos (31,9 ha), Poieni-Solca (29,1 ha), Boroaia (28 ha), Zamoștea (25,3 ha), Mitocu Dragomirnei (24,6 ha), Liteni (23,1 ha) și Marginea (22,6 ha).
Sursa: Hansen et al., 2013
Distribuția suprafețelor împădurite în perioada 2001-2016 reliefează localități cu împăduriri de peste 1000 ha, ca în cazul orașului Broșteni (1379,7 ha) și al comunelor Cârlibaba (1949,6 ha) și Șaru Dornei (1160 ha). Suprafețe împădurite semnificative, între 500-1000 ha se întâlnesc în următoarele comune: Vama (883,7 ha), Panaci (683,2 ha), Fundu Moldovei (683,1 ha), Poiana Stampei (597,4 ha), Dorna-Arini (575,9 ha), Pojorâta (540,8 ha) și Coșna (516,9 ha). În schimb, predomină suprafețele împădurite cu suprafața de până în 500 ha, ca în situația următoarelor localități: Moldovița (481,6 ha), Vatra Dornei (474,4 ha), Dorna Cândrenilor (430,8 ha), Moldova-Sulița (409,9 ha) și Ciocănești (403,1 ha). La polul opus, în partea de est a județului Suceava, se situează localitățile cu suprafețe împădurite foarte mici, cum ar fi: Salcea și Rădăuți, cu câte 0,54 ha, fiecare.
4.1.5. Rata de epuizare a pădurilor
Ținând cont de rata de epuizare a pădurii la nivel de localitate pentru perioada 2001-2016 (figura 13), putem preciza faptul că, localitățile din Județul Suceava au fost categorisite în trei intervale (rapidă, medie și lentă) de epuizare a suprafețelor de pădure. Așadar, cele situate în vestul județului, dar și câteva din partea de est, care au înregistrat rate de defrișare consistente, sunt cele mai amenințate de exterminarea resurselor de pădure, având astfel o rată de epuizare rapidă. Se pot include în acest interval, localități precum Siminicea, Fundu Moldovei, Sadova, Hănțești, Iacobeni, Dorna-Arini, Panaci, Pojorâta, Cârlibaba, Vatra Dornei, Breaza, Șerbăuți, Dornești, Poiana Stampei. Acestea, dacă vor menține ritmul actual al defrișărilor și cel al împăduririlor, vor ajunge să-și epuizeze complet această resursă, în mai puțin de un secol. Cele mai amenințate, din acest punct de vedere, sunt comunele Siminicea și Fundu Moldovei, care și le vor epuiza, chiar în mai puțin de 50 de ani (32 de ani, fiecare). Destul de vulnerabile în ceea ce privește epuizarea resurselor forestiere sunt și comunele din zona obcinelor și cea de podiș, estimând că, pădurea prezintă o rată de epuizare de până într-un mileniu (rată de epuizare medie). Exista și comune în care rata de epuizare este lentă, de peste 1000 de ani, ca în cazul următoarelor municipii: Fălticeni (1069,9 ani) și comune: Drăgușeni (1143,7 ani), Udești (1185,2 ani), Mușenița (1294,6 ani), Vicovu de Sus (1434,6 ani), Fântâna Mare (1518,1 ani), Ipotești (1732,5 ani), Milișăuți (2662,5 ani), Bogdănești (3423,7 ani), Bunești ( 3817,9 ani), Iaslovăț ( 4180,9 ani), Vadu Moldovei (4647,7 ani). Se întâlnesc si situații excepționale in câteva comune ca de exemplu: Stroiești (9190,9 ani), Cajvana (13741,2 ani), Drăgoiești (17022,6 ani), Botoșana (32136,6 ani). De asemenea, trebuie amintit faptul că, există și comuna Horodnic de Sus, în care rata defrișărilor este zero, motiv pentru care pădurile au rămas intacte și deci nu vor fi afectate, absolut deloc, de epuizarea resurselor forestiere.
Sursa: Hansen et al., 2013
4.1.6. Rata de creștere a suprafețelor de pădure/locuitor
Sursa: Hansen et al., 2013
Un alt indicator, utilizat pentru a reliefa importanța pădurii pentru locuitori a fost calcularea ratei de creștere a suprafețelor de pădure/locuitor.
Din analiza suprafeței de pădure/locuitor, la nivelul anului 2000 (figura 15a) se pot observa 5 intervale distincte. Cele mai mari suprafețe de pădure/locuitor se identifică în partea de vest a județului Suceava, în zona carpatică – munții Suhard și Călimani, în comunele cu peste 50000 m2 și anume: Cârlibaba (104797,7 m2) și Poiana Stampei (68390,7 m2). Aceste comune au locuitori puțini și suprafețe întinse de pădure motiv pentru care suprafața de pădure/locuitor va fi mai mare. Suprafețe mari, între 25000,01-50000 m2 se întâlnesc în comunele din zona montană: Crucea (47560,1 m2), Broșteni (47085,7 m2), Moldovița (40613,7 m2), Brodina (35127 m2), Izvoarele Sucevei (33233,6 m2), Râșca (32175,4 m2), Pojorâta (30778,6 m2), Moldova-Sulița (30244,4 m2), Șaru Dornei (30046,1 m2), Panaci (28619,2 m2), Putna (26472,3 m2) și Sucevița (26088,8 m2).
Suprafețe medii de pădure/locuitor, între 10000,01-25000 m2 caracterizează comunele din depresiunea Humor, zona munților Stânișoarei, astfel că putem exemplifica prin menționarea următoarelor comune: Dorna-Arini (24923,3 m2), Ostra (23707,5 m2), Breaza (21027,9 m2), Stulpicani (20601 m2), Dorna Cândrenilor (19159,6 m2), Frumosu (18313,1 m2), Ulma (17057,5 m2), Mănăstirea Humorului (16655,7 m2), Vatra Moldoviței (16319,3 m2), Fundu Moldovei (14828 m2), Sadova (14162,8 m2), Vama (13698,4 m2), Slatina (13604,5 m2) și Mălini (12263,8 m2).
Suprafețe mici de pădure/locuitor, între 2500,01-10000 m2, se întâlnesc în comunele din Depresiunile Rădăuți, Humor, Dornelor și în câteva areale din podișul Sucevei. Putem menționa
municipiile Vatra Dornei (3061,8 m2), Câmpulung Moldovenesc (3588 m2), orașele Frasin (6683,4 m2), Solca (6141,8 m2), Dolhasca (3425,8 m2), Gura Humorului (2618,8 m2) și comunele Pârteștii de Jos (9292,6 m2), Iacobeni (8190,1 m2), Mitocu Dragomirnei (6535,5 m2), Zamostea (6383,2 m2), Cacica (5431,6 m2), Straja (4723,6 m2), Boroaia (4289,5 m2), Dolhești (4240,6 m2), Pătrăuți (4133 m2), Marginea (3890,5 m2), Vicovu de Jos (2669,6 m2) și Păltinoasa (2656,5 m2).
Cele mai mici valori ale suprafețelor de pădure/locuitor se întâlnesc în podișul Sucevei, dintre localitățile situate la coada clasamentului putem preciza Cornu Luncii (2422,5 m2), Arbore (2403,3 m2), Zvoriștea (1945,3 m2), Horodniceni (1685,4 m2), Adâncata (1655,5 m2), Forăști (1646,5 m2), Todirești (1609,8 m2), Preutești (1588,5 m2) și Vulturești (1516 m2).
În cazul suprafeței de pădure/locuitor pentru anul 2016, am păstrat aceleași valori pentru cele 5 intervale, situația fiind aproape asemănătoare cu cea din anul 2000. Făcând o paralelă între valorile din anul 2000 și cele din 2016, putem preciza că, nu se observă schimbări semnificative ci doar câteva, dar izolate. Astfel că, unele localități din partea de vest a județului au trecut la un interval superior care arată o suprafață de pădure mai mare/locuitor și câteva localități din partea de est a județului, din zona depresionară și de podiș, au făcut trecerea la un interval inferior, în care suprafața de pădure/localitate este mai redusă (Tabel 1). Această situație (de îmbunătățire) se explică prin prisma a două cauzalități: în primul caz, rata de scădere a populației a urmat un trend mult mai accelerat, comparativ cu cel al defrișărilor, deci rezultă o anumită suprafață de pădure, la un număr mai mic de locuitori. În celelalte cazuri, situația a fost inversă – o rată a defrișărilor în continuă scădere, raportată la un număr relativ constant de locuitori. Deci, de aici rezultă îmbunătățirea întâlnită pentru anul 2016, comparativ cu anul de referință 2000.
Sursa: Hansen et al., 2013
Realizând o analiza comparativă între suprafața de pădure/locuitor între anii 2016 și 2000 (figura 16) putem menționa faptul că, se conturează două tendințe clare, una de creștere și alta de scădere a suprafeței de pădure. Ambele tendințe sunt aleatorii, evidențiindu-se o situație de scădere a suprafețelor de pădure la nivelul întregului județ. Fac excepție câteva localități din zona montană a acestuia, în care suprafața de pădure este în creștere, ca de exemplu: Ulma, Coșna, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Cândrenilor, Vatra Moldoviței, Frumosu, Câmpulung Moldovenesc, Crucea și Broșteni. De asemenea, se poate observa faptul că în localitățile din partea de est a județului este dominantă tendința de creștere a suprafețelor de pădure comparativ cu partea de vest, pe fondul unor reduceri ale ratelor de defrișare.
4.2. Indicatori privind activitățile economice legate de pădure
4.2.1. Activitățile economice forestiere din perioada ante-decembristă
Din figura 17 se poate observa faptul că înainte de 1989, la nivelul județului Suceava, se diferențiau, in principal, două activități economice importante. În partea montană, carpatică a județului predomina producerea de cherestea din conifere, la nivelul localităților care dețineau suprafețe semnificative de păduri de conifere (orașele Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, comunele Brodina și Vama). Față de zona montană, în zona de podiș, predominau activitățile de prelucrare a lemnului și anume producerea de furnire și mobilă. Acestea dominau zona orașelor Fălticeni, Rădăuți și Suceava.
4.2.2. Indicatorii analizați pentru activitățile economice din județul Suceava
4.2.2.1. Distribuția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri, exprimate în lei – acestea s-au realizat la nivel de literă CAEN, pentru toate cele 20 de activități economice majore din economia județeană;
Sursa: Proiect UB/1365
Analiza indicatorilor economici (numărului de firme, de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri), la nivel de literă CAEN, pentru toate activitățile economice din județul Suceava, scoate în evidență predominanța activităților din industria prelucrătoare, construcții, comerț cu ridicata și activitățile de transport și depozitare. Cote semnificative se întâlnesc și în cazul activităților din agricultură, silvicultură și pescuit, din hoteluri și restaurante și activităților profesionale științifice și tehnice.
În ceea ce privește distribuția numărului de firme la nivel de literă CAEN (figura 18a) putem preciza că, se observă dominanța firmelor din activitățile de comerț cu ridicata și cu amănuntul și cele din repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu un număr maxim de 5493 firme, în 2011. Acest aspect este validat și de prezența medianei aproape de a treia quartila de 75%, fapt ce demonstrează prezența unui număr ridicat de firme în activitatea de comerț.
Un număr ridicat de firme (peste 1000), se pot identifica și în cazul activităților din industria prelucrătoare (1799 firme, în 2011), construcții (1581 firme, în 2014), transport și depozitare (1680 firme, în 2016). Se observă dominanța numărului ridicat de firme prin prezența medianei aproape de quartila a treia.
Număr de firme, între 500-1000 firme, se constată în cazul activităților din agricultură, silvicultură și pescuit, activități turistice (hoteluri și restaurante) și activități profesionale științifice și tehnice (activități juridice și de contabilitate; activități de arhitectură si inginerie; publicitate și activități de studiere a pieței; activități veterinare).
Valori mici și foarte mici ale numărului de firme se înregistrează în activitățile din industria extractivă (15 firme, în 2000), producția și furnizarea de energie electrică și termică gaze apă caldă și aer condiționat (4 firme, în 2000), distribuția apei și gestionarea deșeurilor (16 firme, în 2000), intermedieri financiare și asigurări (13 firme, în 2000), Tranzacții imobiliare (78 firme, în 2000), învățământ (23 firme, în 2000 și 2001) și din activități de spectacole culturale/recreative (15 firme, în 2000 și 2001). Activitățile din administrație publică și apărare și asigurări sociale din sistemul public (o firmă în 2000-2003 și 2015-2016) și cele ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic (în perioada 2009-2016, nu a fost înregistrata nici o firmă, anterior existând 1-2 firme), s-au situat la coada clasamentului, existând perioade în care nu s-a înregistrat nici o firmă.
Distribuția numărului de salariați la nivel de literă din cod CAEN (figura 18b) scoate în evidentă un maxim în cazul industriei prelucrătoare (29594 salariați, în 2003), acest aspect poate fi explicat prin prezenta unei palete largi de activități, de la industria alimentară, prelucrarea lemnului și produselor din lemn, fabricarea de mobilă, industria metalurgică, fabricarea echipamentelor electrice și mijloace de transport până la repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor. Număr ridicat de salariați se întâlnește și în cazul activităților din construcții (10628 salariați, în 2008), comerțul cu ridicata și amănuntul (18650 salariați, în 2008) și în activitățile de transport și depozitare (8056 salariați în 2016).
Număr de salariați de sub 5000 salariați se constată în cazul activităților din agricultură, silvicultură și exploatare forestieră și pescuit (2371 salariați, în 2016), în activitățile privind producția și furnizarea de energie electrică și termică gaze apă caldă și aer condiționat (1146 salariați, în 2007), activitățile turistice (hoteluri și restaurante), cu un număr de 3653 salariați în 2016, activități profesionale științifice și tehnice (1452 salariați, în 2000) și activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport (1659 salariați, în 2014).
Cel mai mic număr de salariați poate fi observat în cazul activităților privind distribuția apei și gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (258 salariați, în 2004), în activitățile legate de informații și comunicații ca de exemplu activități de difuzare și transmitere de programe, de producție cinematografică, video și programe de televiziune (267 salariați, în 2001), în activitățile de intermedieri financiare și asigurări (35 salariați, în 2002), în administrație publică și apărare și asigurări sociale din sistemul public (2 salariați în 2000, cu ușoare fluctuații, iar în 2016 neînregistrându-se salariați), învățământ (75 salariați în 2001, cu o tendință de creștere ajungând până la 269 salariați în 2016), activități de spectacole culturale și recreative (52 salariați, în 2001-fiind într-o creștere spectaculoasă până la 381 salariați, în 2016) și activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic (au fost angrenați doar 2 salariați, în 2006 și 2007, în întreaga perioadă de analiză).
Valoarea profitului la nivel de literă CAEN din total activități economice la nivelul județului Suceava (figura 18c) prezintă valori ridicate în activitățile legate de industria prelucrătoare (322.182.675 lei, în 2016), construcții (103.312.853 lei, în 2015) și comerț (323.794.140 lei, în 2016). Chiar dacă profitul adus de activitățile din industria prelucrătoare sunt mari, mediana este apropiata de prima quartilă de 25% ceea ce semnifică faptul că predomină profiturile mici. În cazul profitului adus din comerț putem remarcă faptul că profiturile sunt mari, mediana fiind aproape de quartila a treia. Activitățile din construcții aduc profituri substanțiale, și într-o maniera echilibrata, prin faptul că, mediana se suprapune, oarecum, mediei aritmetice.
De asemenea, profituri mai mici aduc și activitățile din agricultură, silvicultură și pescuit (38.289.919 lei în 2016), producția și furnizarea de energie electrică și termică gaze apă caldă și aer condiționat (18.968.920 lei, în 2013), activități profesionale științifice și tehnice (39.851.562 lei, în 2016), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (20.661.457 lei, în 2016). La coada clasamentului, se situează profitul adus din activitățile de distribuție a apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, activitățile de decontaminare (profit maxim de 16.738.811 lei, în 2016), serviciile de cazare – hoteluri și restaurante (profit maxim de 37.018.455 lei, în 2016), intermedieri financiare și asigurări (profit maxim de 9.813.910 lei, în 2016), administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (profit maxim de 20.661.457 lei, în 2016), învățământ (176.133 lei, în 2013), activități de spectacole culturale și recreative (22.871.868 lei, în 2016) și activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic (151,2 lei în 2000, în perioada 2001-2016 nu a mai fost înregistrat profit).
Din analiza figurii 18d se observă faptul că valorile ridicate ale cifrei de afaceri,, la nivel de litera CAEN, se întâlnesc în cazul activităților din industria prelucrătoare (5.017.930.324 lei, în 2016) și comerțul (5.711.244.702 lei, în 2016). Poziționarea medianei în cazul cifrei de afaceri, în jumătatea inferioara a box-plotului, aproape de prima quartilă, semnifică predominanța valorilor mici, comparativ cu mediana din cazul box-plotului cifrei de afaceri din comerț, situată în jumătatea superioară, mai aproape de quartila a treia. Activitățile din agricultură, silvicultură și pescuit (490.863.389 lei, în 2016), construcții (1.434.486.255 lei, în 2015) și din transport și depozitare (2.065.227.405 lei, în 2016), înregistrează valori ridicate ale cifrei de afaceri.
O pondere redusă a cifrei de afaceri este ocupată de activitățile din industria extractivă (maxim de 123.185.807 lei, în 2016), producția și furnizarea de energie electrică și termică gaze apă caldă și aer condiționat (maxim de 194.688.191 lei, în 2010), distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor activități de decontaminare (maxim de 130.713.184 lei, în 2016), informații și comunicații (maxim de 86.258.783 lei, în 2016), activitățile de intermedieri financiare și asigurări (maxim de 18.215.452 lei in 2016), tranzacții imobiliare (maxim de 87.922.053 lei, în 2016), administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public (maxim de 844.157 lei, în 2012), învățământ (maxim de 12.803.532 lei, în 2016), sănătate și asistență socială (maxim de 93.825.175 lei, în 2016) și activități de spectacole culturale și recreative (maxim de 106761777 lei, în 2016). Se observă faptul că majoritatea activităților economice prezintă valoarea cea mai ridicată a cifrei de afaceri în perioada 2010-2016.
4.2.2.2. Evoluția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri, exprimate în lei – acestea s-au realizat la nivelul celor trei sectoare economice majore de activitate (Primar, Secundar și Terțiar), dar și la nivel total, pentru economia județului;
Sursa: Proiect UB/1365
Evoluția numărului de firme din județul Suceava, în perioada 2000-2016 (figura 19a), prezintă o creștere accelerată în perioada 2000-2008, de la 5009 firme în 2000 la 13.135 firme în 2008, apoi o stagnare a acestora. Cel mai mare număr de firme a fost înregistrat în anul 2014 (14.340 firme). Evoluția numărului de firme, pe sectoare de activitate (figura 19b), scoate în evidență un număr ridicat de firme în sectorul terțiar, maxim în anul 2014, cu 10.243 firme și 2011, cu 10.189 firme. Sectorul secundar înregistrează un număr mai mic de firme, până în 4000 firme (în anul 2014 – 3.308 firme; în anul 2013 – 3.278 firme). Sectorul primar înregistrează un număr foarte mic de firme, 789 firme în 2014.
Sursa: Proiect UB/1365
În privința numărului de salariați din județul Suceava (figura 20a), nu se conturează o tendință clară, ci se pot observa mai multe fluctuații, de-a lungul perioadei. Numărul maxim de salariați a fost înregistrat în 2008 (70.069 salariați), urmând o scădere bruscă în 2010 (57.324 salariați), din cauza crizei economice, care a afectat în mod evident și activitățile economice, din cadrul acestui județ. Evoluția numărului de salariați pe sectoare de activitate surprinde două momente semnificative: maximul de 34.169 salariați în 2008 și continuarea unei tendințe clare de creștere a numărului de salariați, angajați în activități economică în sectorul terțiar (în special activități comerciale). Un al doilea moment este dat de scăderea numărului de salariați din sectorul secundar, în general, între 20.000-30.000 salariați fiind angajați în activități din sectorul secundar, cu maximul în anul 2010, de 25.067 salariați. Sectorul primar este cel mai puțin atractiv, motiv pentru care numărul salariaților este scăzut (până în 5.000 salariați), cu un maxim de 3.150 salariați în 2016 și minim de 1.659 în 2001 (figura 20b).
Sursa: Proiect UB/1365
Valorile profitului (figura 21a) cunosc o creștere graduală cu ușoare fluctuații în perioada 2005-2010, atingând punctul maxim în anul 2016 (1.183.016.619 lei). Analiza profitului pe sectoare de activitate (figura 21b), relevă faptul că un profit mai mare aduc activitățile din sectorul terțiar, într-o creștere graduală, din 2000 până în 2016 (maximul valorii profitului de 715.532.544 lei). Valorile profitului din activitățile din sectorul secundar scot în evidență creșteri ușoare în întreaga perioadă, cu un maxim în 2016 – 414.047.438 lei. Activitățile din sectorul primar sunt cele mai puțin profitabile, valorile profitului cunoscând creșteri nesemnificative în perioada analizată. Cele mai mari valori ale profitului, din sectorul primar, se întâlnesc în anul 2016 – 53.436.637 lei.
Sursa: Proiect UB/1365
În perioada analizată, la nivelul județului Suceava, se observă o tendință de creștere a valorilor cifrei de afaceri de la 1.177.069.218 lei, în 2000 la 15.891.998.572 lei, în 2016. Pragul maxim a fost atins în anul 2008 (10.018.615.474 lei) (figura 22a). Evoluția valorilor totale ale cifrei de afaceri, semnalează o creștere accelerată în cazul sectorului terțiar, cu un maxim în 2016, de 9.068.867.175 lei. De asemenea, în sectorul secundar se pot remarca creșteri deosebite (în anul 2008 – 4.008.878.045 lei, 2012 – 5218122139 lei și 2015 – 6.308.936.222 lei). Sectorul primar prezinta cele mai mici valori ale cifrei de afaceri, cele mai mari valori întâlnindu-se, în anul 2016, de 614.049.196 lei (figura 22b).
4.2.2.2.2.1. Structura numărului de firme pe sectoare de activitate
Structura numărului de firme pe sectoare de activitate, în perioada 2000-2016 (figura 23a), relevă faptul că peste 70% din totalul de firme se întâlnește în sectorul terțiar, fiind evidențiate o varietate de activități economice (comerț, intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activități profesionale științifice și tehnice, asigurări sociale din sistemul public, activități de spectacole culturale și recreative). Această creștere, a numărului de firme din sectorul terțiar, poate fi pusă pe seama reorientării pe piața forței de muncă a locuitorilor. Aproximativ 20 % dintre firme se întâlnesc în sectorul secundar și aproximativ 5 % în sectorul primar (agricultura și exploatare resurse).
4.2.2.2.2.2. Structura numărului de salariați pe sectoare de activitate
Structura numărului de salariați în județul Suceava, în perioada 2000-2016 (figura 23b), surprinde câteva momente de schimbare a sectorului de activitate. În perioada 2000-2006 predomină un procent destul de mare de salariați din sectorul secundar, de la 58%, în 2000 continuând în scădere până la 50%, în 2006. În aceeași perioada de analiză, procentul salariaților din sectorul terțiar cunoaște o creștere treptată, de la 38%, în 2000 la 46%, în 2006. Începând cu anul 2008, se observă că sectorul terțiar prezintă o atractivitate ridicată și numărul salariaților crește până la 49%. În perioada 2008-2016, procentul salariaților din sectorul secundar scade treptat, până la 40% în 2016 iar procentul salariaților din sectorul terțiar crescând continuu până la 55% în 2016. În perioada 2000-2016, sectorul primar a prezentat cel mai mic interes motiv pentru care procentul salariaților era de aproximativ 5%.
4.2.2.2.2.3. Structura valorilor profitului pe sectoare de activitate
Analiza structurii valorilor profitului pe sectoare de activitate, în perioada 2000-2016, în județul Suceava (figura 23c), scoate în evidență faptul că, în anul 2000 predomină sectorul secundar (63%), urmat de sectorul terțiar (34%). Începând cu anul 2004, se observă o scădere a valorilor profitului din activitățile din sectorul secundar și creșterea celor din sectorul terțiar. Activitățile din sectorul secundar scad treptat, până la 35%, în 2016 și se observă creșterea profitului din activitățile din sectorul terțiar pana la 60% (mare parte din activitățile economice sunt concentrate în cadrul acestui sector). Valorile profitului din activitățile, din cadrul sectorului primar, sunt nesemnificative pentru perioada 2000-2016, de 3% în 2000, cu foarte mici variații, de doar câteva procente, până la 6% în 2015.
4.2.2.2.2.4. Structura valorilor cifrei de afaceri pe sectoare de activitate
Structura valorilor cifrei de afaceri, pe sectoare de activitate (figura 23d) relevă o dominantă clară a activităților din sectorului terțiar, urmata de sectorul secundar, și cu o pondere foarte mică, sectorul primar, în întreaga perioadă de analiză, 2000-2016. Astfel că, în anul 2000, se observă faptul că, 52% predomină în cazul activităților economice din sectorul terțiar, aceasta tendință păstrându-se până în 2016. Valorile cifrei de afaceri, din sectorul secundar, cunosc o scădere lină, de la 45%, în 2000 la 39%, în 2016.
4.2.2. Indicatorii analizați pentru activitățile forestiere
4.2.2.1. Distribuția numărului de firme, a numărului de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri, exprimate în lei, din sectorul forestier – acestea s-au realizat la nivel de cod CAEN, de 4 cifre, pentru toate cele 22 de activități economice forestiere existente în județul Suceava;
4.2.2.1. Evoluția numărului de firme, numărului de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri din sectorul forestier
Sursa: Proiect UB/1365
Evoluția indicatorilor economici, în cadrul sectorului forestier, a fost analizată ținând cont de împărțirea în două activități principale: activitățile de exploatare si cele de prelucrare.
În ceea ce privește evoluția numărului de firme din activitățile de exploatare (figura 24a), se remarcă o tendință generală de creștere, moment în care se înregistrează 182 firme în 2006 și 257 firme în 2007, comparativ cu anul 2005, când se înregistrează 137 firme. Numărul firmelor din activitățile de prelucrare este, în general, redus. Se înregistrează 35 firme, în 2000, cu creșteri graduale de la un an la altul, iar în 2016 sunt prezente 122 firme.
Evoluția numărului de salariați din activitățile forestiere (figura 24b), remarcă o tendință de creștere a numărului de salariați, în activitatea de exploatare a lemnului (cel mai mare număr de salariați a fost prezent în anul 2016 – 1783 salariați), și o scădere graduală în cazul activităților de prelucrare a lemnului, în perioada 2005-2014.
Valorile profitului (figura 24c), se concretizează printr-o creștere substanțială în cazul exploatării forestiere (profiturile cele mai mari s-au înregistrat în 2007 – 15.313.143 lei și în 2015 – 26.055.818 lei). Se remarcă o legătură strânsă între valorile ridicate ale profitului și defrișarea la nivelul județului, astfel că, în anii în care rata de defrișare a fost ridicată se observă și cele mai mari valori ale profitului (ca în situația anilor 2007 și 2015).
Profitul din prelucrarea forestieră înregistrează fluctuații considerabile de la un an la altul, cele mai mari valori se remarcă în anul 2009 – 18.209.172 lei, 2013 – 23.505.941 lei și 2015 – 29.188.465 lei.
Valorile cifrei de afaceri (figura 24d), relevă o tendință de creștere, atât în cazul activităților de exploatare cât și în cele de prelucrare forestieră. În cazul activităților de prelucrare forestieră se pot observa oscilații, în perioada 2000-2008, urmând o creștere treptată (valoarea cea mai mare a cifrei de afaceri se înregistrează în 2016 – 333.390.771 lei).
4.2.2.1. Distribuția numărului de firme, numărului de salariați, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri din sectorul forestier
Sursa: Proiect UB/1365
Dacă la nivelul județului se remarcă număr ridicat de firme în sectorul forestier, aceeași situație se remarcă și la o analiză mai detaliată, la nivel de cod CAEN de 4 cifre. Din analiza figurii 25, rezultă faptul că cele mai multe firme se întâlnesc în silvicultură și alte activități forestiere și exploatare forestieră (cod CAEN – 0210 și 0220). Acest aspect este confirmat și de prezența medianei aproape de quartila a treia, ceea ce semnifică predominarea numărului ridicat de firme din domeniul silviculturii și exploatării forestiere, pentru întreaga perioadă analizată.
Numărul maxim de 292 firme, se înregistrează în anul 2016, printre acestea remarcându-se codul CAEN 0220 – exploatare forestieră. Cel mai mic număr de firme dintre toate activitățile din domeniul de exploatare forestieră, de 1 firmă în perioada 2000-2004, se întâlnește în activitățile de colectare a produselor forestiere nelemnoase din flora spontană (cod CAEN 0230) și în activități conexe silviculturii (cod CAEN 0240).
Prelucrarea forestieră deține cel mai mic număr de firme în toate cele 18 coduri CAEN, pentru întreaga perioadă analizată. Pentru activitățile de taiere și rindeluire a lemnului nu s-au înregistrat firme, în perioada 2000-2016. De asemenea, număr foarte mic de firme se întâlnește și în cazul fabricării de furnire și panouri din lemn (1-2 firme în perioada 2002-2012), fabricării de saltele și somiere (1 firmă în perioada 2002-2007), fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (1 firmă în perioada 2000-2011). Totuși, în cadrul prelucrării forestiere, se detașează câteva coduri CAEN care dețin un număr semnificativ de firme: fabricarea de mobilă (18 firme în 2014), lucrările de tâmplărie și dulgherie (21 firme în 2016), intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții (18 firme în 2015) și comerțul cu ridicata al materialului lemnos (21 firme în 2007).
Distribuția numărului de salariați, la nivel de cod CAEN, din cadrul activităților forestiere la nivelul județului Suceava (figura 26), relevă un număr ridicat de salariați în cadrul activităților de silvicultură și alte activități forestiere (0210) și exploatare forestieră (0220) și fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton (1721). Valorile excepționale, corespunzătoare codului CAEN 0220, marchează număr ridicat de salariați: în anul 2014 – 1068 salariați, în anul 2015 – 1216 salariați, în anul 2016 – 1282 salariați. Se poate observa faptul că, în cadrul activităților de exploatare forestieră mediana este aproape de valorile mari, acest fapt indică prezența unui număr ridicat de salariați. De asemenea, un număr semnificativ de salariați poate fi remarcat și în cadrul activității de prelucrare forestieră – fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. În perioada 2000-2004, este prezent cel mai mare număr de salariați din întreaga perioadă analizată (2000- 1735 salariați, 2001-1414 salariați, 2002 – 1211 salariați, 2003 – 1408 salariați și 2004 – 1037 salariați). Acest fapt este condiționat și de prezența, în județul Suceava, a celui mai important producător de hârtie din Romania și totodată cel mai mare exportator, produsele realizate de către acesta, fiind căutate atât în țară cât și în Europa – Ambro SA Suceava (cumpărat de Romcarton SA și Rossmann în anul 1996), ceea ce determină creșterea salariaților angajați în activități de fabricare a hârtiei și cartonului.
În schimb, predomină un număr redus de salariați în cadrul activităților de prelucrare forestieră (cod CAEN 1610, 1620, 1622, 1623, 1624, 1629), dar și în cadrul activităților de exploatare forestieră (cod CAEN 0230 și 0240).
Sursa: Proiect UB/1365
Valorile profitului la nivel de cod CAEN în județul Suceava (figura 27) sunt ridicate în cazul exploatării forestiere (în 2016, din activitățile de silvicultură și alte activități forestiere s-au înregistrat 11.099.461 lei și din exploatarea forestieră s-au înregistrat 13.747.506 lei). Activitatea de exploatare forestieră a fost cea care a avut profitul cel mai mare, în perioada analizată, acest fapt fiind remarcat și de prezența valorilor excepționale, în anul 2015 – 15.786.050 lei și în anul 2016 – 13.747.506 lei. Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană și activitățile anexe silviculturii au înregistrat profituri mici, sporadic înregistrându-se și profituri mari, în anul 2014 – 509.667 lei. Activitățile de prelucrare nu au avut profituri mari, excepție fac activitățile de fabricare a hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton, singurele care cu 21.818.063 lei, în anul 2015. În schimb, în general, din activitatea de prelucrare forestieră valorile profitului sunt mici; unele activități de prelucrare forestieră nu au înregistrat profit (1610 – tăierea și rindeluirea lemnului; 1621-fabricarea de furnire și a panourilor din lemn și 3103 – fabricarea de saltele și somiere). Tendința generală în cadrul activităților de prelucrare forestieră remarcă faptul că profiturile sunt mici, mediana fiind aproape de prima quartilă.
Sursa: Proiect UB/1365
Valorile cifrei de afaceri, la nivelul activităților forestiere din județul Suceava (figura 28), sunt considerabile pentru codurile CAEN de exploatare forestieră și silvicultură și alte activități forestiere, când sunt prezente valori ale cifrei de afaceri foarte ridicate în perioada 2014 – 2016 (228.056.199 lei, în anul 2014; 236.722.740 lei, în anul 2015 și 251.697.940 lei, în anul 2016).
Analiza cifrei de afaceri din cadrul prelucrării forestiere remarcă, în linii mari, valori mici ale cifrei de afaceri, excepție făcând activitățile din fabricarea hârtiei și cartonului unde s-a înregistrat cea mai mare cifra de afaceri de 284.302.726 lei, în anul 2016. Celelalte activități economice, din cadrul prelucrării forestiere (tăierea și rindeluirea lemnului, fabricarea de furnire și panouri din lemn, fabricarea ambalajelor din lemn, fabricarea de mobila pentru bucătarii), au cunoscut valori reduse ale cifrei de afaceri.
Sursa: Proiect UB/1365
4.2.2.1. Structura firmelor, salariaților, a valorilor profitului și a cifrei de afaceri din sectorul forestier
În ceea ce privește structura firmelor din activitățile de exploatare forestieră (figura 29), se remarcă faptul că în perioada 2000-2016 au predominat firmele de exploatare forestiera, în proporție de peste 50% (56% în 2000 și 2008 și 69% în 2016). Tendința firmelor de exploatare forestieră este de creștere în decursul perioadei de analiză. Activitățile legate de silvicultura și alte activități forestiere au ocupat 40%, în anul 2000 din totalul exploatării forestiere, dar au remarcat o scădere la 27% în 2016. Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană și activități anexe silviculturii au realizat procente foarte mici, nesemnificative, până în 5%, de-a lungul întregii perioade de analiză.
O diversitate în ceea ce privește structura firmelor din județul Suceava se observă la nivelul activităților de prelucrare forestieră. În general, se remarcă o schimbare a importanței activităților economice de la un an la altul. La nivelul activităților de prelucrare forestieră (figura 30), se pot observa procente foarte mici, până în 10%. La nivelul anului 2000, predominau activitățile de comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor (34%). Procente de 11% ocupau intermedierile în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții si intermedieri în comerțul cu mobilă, articole de menaj și de fierărie.
Activitățile de tâmplărie și dulgherie (20%) și comerțul cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor (17%) au ocupat cele mai mari procente în cadrul prelucrării forestiere la nivelul anului 2008. De asemenea, 12% din totalul activităților de prelucrare forestieră a fost deținut de fabricarea de mobilă. Procente însemnate sunt deținute și de intermedierile în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții – 11% și de fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine – 9%. Celelalte activități au prezentat un număr redus de firme, în general, sub 10%: intermedieri în comerțul cu mobilă, articole de menaj și de fierărie (5%), fabricarea ambalajelor din lemn (5%), fabricarea de mobilă pentru bucătării (4%) și fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (3%).
Situația firmelor din activitatea de prelucrare forestieră la nivelul anului 2016 scoate în evidență preponderența a trei activități de prelucrare forestieră: lucrări de tâmplărie și dulgherie (17%), fabricarea de mobilă (14%), comerțul cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor (14%) și intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții (13%). Se poate remarca dominanța activităților de prelucrare forestieră cu procente sub 10%: fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine (9%), fabricarea de mobilă pentru bucătării (6%), intermedieri în comerțul cu mobilă, articole de menaj și de fierărie (5%), fabricarea ambalajelor din lemn (5%) și fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton (5%).
Structura salariaților din activitățile de exploatare forestieră (figura 31), marchează un procent foarte ridicat al salariaților, angajați în activitatea de exploatare forestieră la nivelul întregii perioade de analiză. În anul 2000, se observă monopolul deținut de exploatarea forestieră în procent de 95%. Alte activități forestiere și de silvicultură ocupau 5% din totalul exploatărilor forestiere.
Situația la nivelul anului 2008 remarcă faptul că 60% este deținut de exploatarea forestieră, doar că silvicultura și alte activități forestiere au cunoscut o creștere de până la 37%. Situația rămâne constantă și în anul 2016 când se observă creșterea numărului de salariați din activitățile de exploatare forestieră (72%) și aproximativ 27% angrenat în alte activități forestiere. Procente nesemnificative s-au observat în cazul activităților de colectare a produselor forestiere și al activităților legate de servicii anexe silviculturii.
Structura salariaților pentru perioada 2000-2016 din totalul activităților de prelucrare forestieră (figura 32) relevă un procent ridicat al salariaților angajați în fabricare a hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Aproximativ 79% de salariați erau angajați în fabricarea hârtiei și cartonului în anul 2000 fapt remarcat de prezența în județul Suceava a celui mai important producător de hârtie din România. De asemenea, 12% din salariați erau angrenați în activități de tâmplărie și dulgherie. Celelalte activități economice din cadrul prelucrării forestiere ocupă o pondere redusă din totalul activităților de prelucrare forestieră.
Situația în domeniul prelucrării forestiere la nivelul anului 2008 prezintă un procent ridicat de 45% deținut de fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. De asemenea, aproximativ 15% din salariați erau angajați în activități de tâmplărie și dulgherie. O cotă de 7% deține și fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine dar și comerțul cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție. În general, activitățile de prelucrare forestieră dețin procente foarte scăzute (sub 10%) ca de exemplu: fabricarea parchetului asamblat în panouri (5%), fabricarea de mobilă (4%), fabricarea ambalajelor din lemn (4%), fabricarea altor produse din lemn și fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (4%), fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (3%) și fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții (1%).
La sfârșitul perioadei de analiză, în anul 2016, se remarcă faptul că 51% din totalul activităților de prelucrare forestieră este deținut de fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Predomină activitățile de prelucrare forestieră cu un procent între 5-10%: fabricarea ambalajelor din lemn (7%), fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (7%), fabricarea de mobilă (6%), fabricarea parchetului asamblat în panouri (6%), lucrări de tâmplărie și dulgherie (5%), fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine (5%), intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții (5%) și comerț cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor (2%).
În cazul profitului din activitățile de exploatare forestieră din județul Suceava (figura 33) se remarcă schimbări în decursul perioadei de analiză. Astfel că în anul 2000 se detașează cu 81% activitățile de exploatare forestieră ceea ce semnifică o creștere a suprafețelor defrișare. Silvicultura și alte activități forestiere (plantarea, rărirea și conservarea pădurilor și a drumurilor forestiere, creșterea puieților de arbori de pădure, a arborilor pentru celuloză și lemne de foc, întreținerea puieților din pepiniere pentru împăduriri) dețin doar 13% din totalul activităților de prelucrare forestieră. Situația se inversează la nivelul anului 2008 când o pondere foarte ridicată (63%) este ocupată de activitățile de silvicultură și alte activități forestiere. Exploatarea forestieră pierde din importanță deținând doar 36% din totalul exploatărilor forestiere.
Către sfârșitul perioadei de analiză, activitățile de exploatare forestieră sunt împărțite în ponderi aproape egale între activitățile de silvicultură și alte activități forestiere (55%) și exploatarea forestieră (45%).
Structura profitului scoate în evidență o modificare treptată a procentajului celor mai importante activități economice de prelucrare forestieră (figura 34). Se detașează cu 63% fabricarea parchetului asamblat din panouri, urmând activitatea de fabricare a altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (30%) pentru anul 2000. Situația economică este prezentată la nivelul anului 2008 printr-o diversitate de activități economice de prelucrare forestieră dar primează intermedierile în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții (22%), fabricarea de mobila pentru birouri si magazine (22%). Profit însemnat au realizat și activitățile de fabricare a altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (12%), fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (11%), lucrările de tâmplărie și dulgherie (11%) și fabricarea parchetului asamblat în panouri (8%). Activitățile mai puțin profitabile au fost cele de fabricare de mobilă pentru bucătării (5%), fabricarea de mobilă (6%) și fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții (1%). Anul 2016 se remarcă din punct de vedere al activităților de prelucrare forestieră prin dominanța profitului ridicat din fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton (69%). Celelalte activități economice din cadrul prelucrării forestiere nu dețin o pondere destul de ridicată: fabricarea altor produse din lemn, fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (9%), intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții (5%) și fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (3%).
Valorile cifrei de afaceri din activitățile de exploatare forestieră din județul Suceava (figura 35) prezintă ponderi foarte ridicate în perioada de analiză în ceea ce privește exploatarea forestieră. Astfel că la nivelul anului 2000 se diferențiază, în mod clar, exploatarea forestieră (87%) urmând activitățile de silvicultură și alte activități forestiere. Activitățile de colectare a produselor forestiere nelemnoase din flora spontană și activitățile anexe silviculturii dețin cote insignifiante (până în 5%). Situația se păstrează și în perioada următoare, astfel că, în anul 2008, exploatarea forestiera păstrează poziția fruntașă (58%) urmând activitățile legate de silvicultură și alte activități forestiere (40%). În anul 2016, exploatarea forestieră păstrează poziția întâi în ce privește valoarea cifrei de afaceri (75%) urmând cu un procent de 23% activitățile legate de silvicultură și alte activități forestiere.
Structura cifrei de afaceri din activitățile de prelucrare forestieră din județul Suceava (figura 36) scoate în evidență, în întreaga perioadă de analiză, dominanța unui procent foarte ridicat (peste 80%) a cifrei de afaceri din fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. La nivelul anului 2000, se observă faptul că fabricarea hârtiei și catonului ondulat deținea 87%, urmat de procente mai mici de fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (1%), fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale (2%) și fabricarea parchetului asamblat în panouri (1%).
În anul 2008 se observă aceeași dominanță, în procent de 66%, a fabricării hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Cote nesemnificative sunt deținute de fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine (8%), comerțul cu ridicata al materialului lemnos (6%), fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (4%), lucrări de tâmplărie și dulgherie (4%) și fabricarea altor produse din lemn și articolelor din plută, paie și din alte materiale (4%).
La sfârșitul perioadei de analiză, se remarcă prezenta unui procent de 73% a activității economice de fabricare a fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Celelalte activități economice dețin procente reduse, ca de exemplu: fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine (5%), fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton (3%), fabricarea de mobilă (2%), lucrări de tâmplărie și dulgherie (2%) și fabricarea parchetului asamblat în panouri (2%).
4.6. Indicele de diversitate forestieră
Luând în considerare analiza predominanței numărului de coduri CAEN din activitățile forestiere, din figura 71 se observă faptul că domină repartiția teritorială a activităților de prelucrare forestieră, în special, în zona orașelor (Siret, Rădăuți, Suceava și Fălticeni) și în culoarele depresionare. Predominanța activităților de prelucrare forestieră este dată și de existența unei palete largi de activități economice de prelucrare de la tăierea și rindeluirea lemnului la fabricarea hârtiei și cartonului, a mobilei și comerțul cu mobilă și material lemnos. Activitățile de exploatare a masei lemnoase cuprind mult mai puține coduri CAEN, cele care cuprind exploatarea forestieră, colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană. Totuși, aceste activități economice de exploatare forestieră predomină în zona carpatică, în comunele Cârlibaba, Ciocănești, Fundu Moldovei, Vama, Frasin, Brodina.
Totuși, se pot identifica și câteva unități administrativ-teritoriale în care nu înregistrează activități economice forestiere: orașul Dolhasca și comunele Horodniceni, Drăgoiești și Burla.
Matricea rangurilor, pentru activitățile economice, din domeniul forestier din Județul Suceava, consemnează pentru perioada 2000-2016, un număr de 21 de coduri CAEN, dintre care 4 activități de exploatare, iar 17 de prelucrare forestieră. Acestea au cunoscut, pentru perioada de analiză, o evoluție mai mult sau mai puțin oscilantă a rangurilor. Așadar, au existat situații, în care, pentru întreaga perioadă, activitățile și-au menținut o poziție constantă (marcată cu galben), unele care au decăzut (marcate cu roșu) și altele care au crescut (marcate cu verde, în cadrul matricelor de evoluție a rangurilor).
Pentru a realiza o imagine de ansamblu și a fi mai concludente, matricele au fost completate de o serie de valori, printre care: valoarea maximă, cea minima, media și mediana, menite să identifice anumite situații concrete în cazul fiecărei activități economice. Așadar, acolo unde toate acestea patru, au aceeași valoare, se arată clar o constanță în evoluție. Acolo unde valoarea medianei este egală cu cea a mediei, iar valorile minime și maxime sunt diferite, se arată clar că aceste oscilații în ierarhie, sunt reduse și invers, unde diferențele dintre mediană și medie sunt ceva mai mari, oscilațiile de ranguri sunt pe măsură.
S-au întâlnit, totuși și situații, în care, anumite coduri CAEN au intrat mai târziu în paleta de activități economice forestiere, altele care s-au menținut doar pentru o anumită perioadă, după care au dispărut, având astfel un caracter efemer.
Evoluțiile cunoscute de către companiile (numărul de firme) din domeniul forestier, acestea au cunoscut o evoluție oscilatorie (figura 37). Astfel, au existat o serie de activități economice care și-au menținut poziția în ierarhie pentru întreaga perioadă, în special cele din sfera exploatării forestiere, semn că aceasta a fost constantă (CAEN 0210 și 0220), dar și altele care au revenit la valoarea din anul de referință (2000). Activitățile care au cunoscut o evoluție relativ constantă a rangurilor, pentru întreaga perioada, reprezentând aproximativ o treime, din activitățile economice forestiere ale județului. Jumătate dintre acestea au cunoscut scăderi în ierarhie, o singură activitate de exploatare (0230), restul din activitățile de prelucrare forestieră. Cea mai slabă reprezentativitate o au creșterile în ierarhie, acestea fiind reprezentate de 4 coduri CAEN, toate din domeniul prelucrării masei lemnoase.
Figura 37 Matricea rangurilor pentru firmele din sectorul forestier
Evoluțiile cunoscute de către numărul salariaților din sectorul forestier cunosc fluctuații (figura 38). În general, activitățile de exploatare forestieră (CAEN 0210 și 0220) s-au remarcat printr-o creștere a rangurilor, acest aspect fiind observat și de valorile medianei și mediei care sunt identice. Tendințe oscilante se observă în cazul activităților de prelucrare forestieră, unde mare parte din activitățile economice se remarcă prin scădere a rangului (CAEN 1712, 1721, 1722). Cele mai puțin dominante sunt creșterile în rang care sunt redate prin CAEN-uri ale prelucrării masei lemnoase. Un singur CAEN, 3109, a păstrat rangul de creștere, în ceea ce privește numărul de companii, salariați și valorile cifrei de afaceri și profitului.
Figura 38 Matricea rangurilor pentru salariații din sectorul forestier
Evoluțiile rangurilor pentru valorile profitului din sectorul forestier (figura 39) sunt dominate de o scădere a rangurilor. Aproximativ 42,8% din toate activitățile economice se remarcă prin scăderi în ierarhie, care se perpetuează (CAEN 4615 și 4673). Activitățile de exploatare forestieră cunosc o scădere a rangurilor, excepție făcând CAEN 0210 care stagnează. Cele mai multe variații se observă în cazul activităților de prelucrare forestieră. O reprezentativitate, în proporție egală de 28.5%, este dată de creșterea și stagnarea în ierarhie a CAEN.
Figura 39 Matricea rangurilor pentru valorile profitului din sectorul forestier
Figura 40 Matricea rangurilor pentru valorile cifrei de afaceri din sectorul forestier
Evoluțiile rangurilor pentru valorile cifrei de afaceri din sectorul forestier (figura 40) scoate în evidență o dominanță a scăderii în rang (38%). În cazul exploatării forestiere, se păstrează tendință de scădere în ierarhie pentru CAEN 0230 și 0240, acest aspect fiind vizibil și din ecartul destul de mare dintre valoarea minimă și maximă. Activitățile de prelucrare forestieră se remarcă prin mișcări fluctuante, se pot observa diferențe în cazul valorilor minime și maxime.
4.3. Indicatori privind relațiile și inter-relațiile dintre pădure și activitățile economice legate de aceasta
4.3.1. Relația dintre defrișare și pădure – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a suprafețelor defrișate și a ocupate cu pădure, la nivel de unitate administrativ-teritorială;
Graficul de corelație (figura 41) privind relația defrișare-suprafață de pădure relevă faptul că în perioada 2000-2016 au existat, în general, suprafețe defrișate mici ceea ce înseamnă că localitățile cu suprafețe mici de pădure (până în 5.000 ha) au înregistrat suprafețe defrișate mici (până în 500 ha). Se mai remarcă localitățile cu suprafețe defrișate medii până în 15.000 ha și cu defrișări medii de până în 2000 ha. Situațiile excepționale sunt reprezentate de două localități, cu situații particulare: comuna Cârlibaba – în care suprafețele defrișate sunt mari dar sunt prezente suprafețe de pădure medii față de orașul Broșteni în care suprafața defrișată este medie dar au suprafețe de pădure foarte mari.
4.3.2. Relația dintre defrișare și împădurire – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a suprafețelor defrișate și a celor împădurite, la nivel de unitate administrativ-teritorială;
Relația dintre defrișare și suprafața împădurită (figura 42) relevă faptul că există localități cu suprafețe defrișate mici (până în 500 ha) și împăduriri reduse (până în 500 ha). De asemenea, se reliefează prezența localităților cu suprafețe defrișate medii dar și cu împăduriri medii. Suprafețe defrișate mari și suprafețe împădurite mari se notează în localitățile Cârlibaba și Broșteni.
4.3.3. Relația dintre firme și profit, dintre firme și salariați, dintre profit și cifră de afaceri, dintre profit și salariați (anual, pentru sectorul forestier) – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a indicatorilor, la nivel anual, pentru perioada 2000-2016;
Analiza relațiilor dintre principalii indicatori economici (număr de firme și salariați, valoarea profitului și a cifrei de afaceri) este ilustrată prin grafice de corelație, de tip scatter-plot.
Pe parcursul întregii perioade de analiză, relațiile dintre firme si profit demonstrează faptul că, există o tendință de clusterizare care grupează valorile mici ale celor doi indicatori economici, existând un număr ridicat de firme mici, care au și profituri mici (figura 43). În mod excepțional, pentru fiecare an, se detașează două situații în care, izolat, apar firme mari cu profituri mari. Acestea se întâlnesc în cadrul următoarelor activități economice: codul CAEN 0220 (exploatare forestieră) se întâlnește număr ridicat de firme și profituri mici si codul CAEN 1721 (fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton) se nuanțează prin profituri mari și firme puține.
Figura 44 scoate în evidență, în domeniul forestier, o grupare a valorilor mici atât pentru numărul de firme cât și pentru salariați, ceea ce înseamnă că, sunt prezente puține firme care au un număr mic de salariați. Se detașează puține firme mari cu număr ridicat de salariați în ceea ce privește exploatarea forestieră și fabricarea hârtiei și cartonului ondulat. Între 2000-2005 predomină un număr ridicat de salariați și puține firme în activitatea de fabricare a hârtiei și cartonului ondulat (cod CAEN 1721) iar între 2006-2016 se observă multe firme și număr scăzut de salariați în exploatarea forestieră (cod CAEN 220).
Relația profit-salariați, la nivel anual, (figura 45) surprinde concentrare a valorilor mici ale numărului de salariați și a valorilor profitului, fapt ce semnifică existența unui număr redus de salariați și, de asemenea, valori reduse ale profitului. De-a lungul perioadei se detașează puține situații în care să existe un număr ridicat de salariați și totodată un profit considerabil. În perioada 2000-2016, se detașează câteva excepții în cazul următoarelor activități economice: fabricarea hârtiei și cartonului ondulat (cod CAEN 1721) și exploatarea forestieră (cod CAEN 220).
În cazul relației dintre profit-cifră de afaceri, la nivel anual, pentru activitățile din domeniul forestier (figura 46) se observă că există o structurare a valorilor mici, existând valori mici ale profitului și cifrei de afaceri. Acest fapt semnifică un randament scăzut și un grad de profitabilitate scăzut pentru activitățile economice legate de pădure. Sunt prezente și câteva abateri în cazul fabricării hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton (cod CAEN 1721) și a exploatării forestiere (cod CAEN 220) în anii 2010 și 2011. În anul 2012, se remarcă un profit ridicat în cazul codului CAEN 210 – silvicultură și alte activități forestiere.
4.3.4. Relația dintre firme și profit dintre firme și salariați, dintre profit și cifră de afaceri, dintre profit și salariați (anual, pentru sectorul forestier) – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a indicatorilor, la nivel de coduri CAEN de exploatare și prelucrare forestieră;
Relația firme-profit, la nivelul codurilor CAEN din domeniul forestier (figura 47) relevă faptul că, în general, puține activități economice au un număr ridicat de firme și, totodată, profituri ridicate. În cadrul activităților de exploatare forestieră se remarcă faptul că se întâlnește un număr ridicat de firme cu profituri mici. Doar în cadrul activităților silvicultură și alte activități forestiere (cod CAEN 0210) și exploatare forestieră (cod CAEN 0210) se întâlnesc câteva excepții prin care firmele mari realizează și profituri ridicate.
În ceea ce privește activitățile de prelucrare forestieră se remarcă faptul că valorile sunt izolate, nu există o tendință de relaționare între cele două variabile. Se întâlnesc câteva situații excepționale cu coduri CAEN cu profituri ridicate: cod CAEN 1622 – fabricarea parchetului asamblat în panouri și cod CAEN 1624 – fabricarea ambalajelor din lemn.
Privind relația firme-salariați, la nivelul codurilor CAEN, din domeniul forestier (figura 48) reiese faptul că valorile sunt dispersate, răzlețe, neexistând o interrelație între cele două variabile: număr de firme și de salariați. Totuși se pot remarca, în mod sporadic, câteva abateri de la regulă. În cazul silvicultură și alte activități forestiere (cod CAEN 0210), exploatare forestieră (cod CAEN 0220) se detașează un număr ridicat de firme dar și un număr ridicat de salariați.
Relația profit-salariați, la nivelul codurilor CAEN, din domeniul forestier (figura 49) conturează ideea că valorile sunt difuze, izolate, evidențiindu-se câteva coduri CAEN excepție. În silvicultură și alte activități forestiere se observă valori ridicate ale profitului și un număr ridicat de salariați. În cazul activităților economice de prelucrare a lemnului poate fi semnalat faptul că se întâlnesc profituri mici și număr redus de salariați.
Relația profit-cifră de afaceri, la nivelul codurilor CAEN, din domeniul forestier (figura 50) ilustrează situații excepționale pentru fiecare cod CAEN. În cazul activităților din exploatare forestieră se observă faptul că predomină valorile se canalizează către valori mici ale profitului și cifrei de afaceri. Aceeași situație predomină și în cazul prelucrării forestiere cu câteva situații excepție prin care se detașează următoarele coduri CAEN: 1721 (fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton), 1722 (fabricarea produselor de uz gospodăresc și sanitar, din hârtie sau carton), 3101 (fabricarea de mobilă pentru birouri și magazine), 3102 (fabricarea de mobilă pentru bucătării) și 3103 (fabricarea de saltele și somiere).
4.3.5. Relația dintre numărul de firme, cel de salariați, valorile cifrei de afaceri și a profitului din activitățile de exploatare și sectorul primar de activitate – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație) a indicatorilor, la nivelul codului CAEN 0220 – Exploatare forestieră, raportat la sectorul primar de activitate economică;
În ceea ce privește relația firme corespunzătoare codului CAEN 0220 și total firme din sectorul primar (figura 51) nu se remarcă o relație între cele două componente. Acest fapt semnifică prezența unei game variate de activități economice.
Relația salariați în CAEN 0220 și total salariați din sectorul primar în perioada 2000-2016 (figura 52) conturează o concentrare care grupează valorile mici ale numărului de salariați și total salariați din sectorul primar. De asemenea, se poate preciza faptul că, începând cu anul 2000, se observă creșterea treptată a numărului de salariați. Totuși, se diferențiază câteva situații excepție în fiecare an când se identifică un număr ridicat de salariați angajați în activitățile de exploatare forestieră.
Relația profit obținut din CAEN 0220-total profit din sectorul primar (figura 53) surprinde o structurare care reunește valorile mici ale profitului din exploatare forestieră și din întreg sectorul primar. Acest fapt înseamnă că în cadrul sectorului primar, profitul obținut din exploatarea forestieră este scăzut. Se observă în fiecare an din perioada analizată prezența unor excepții în care profitul obținut din sectorul primar este ridicat.
Relația dintre cifra de afaceri din CAEN 0220-total cifră de afaceri din sectorul primar (figura 54) surprinde o clusterizare care grupează valorile mici ale cifrei de afaceri din exploatarea forestieră și totalul cifrei de afaceri din sectorul primar. Acest fapt semnifică faptul că cifra de afaceri obținută din exploatarea forestieră este valori reduse. Exista și situații excepție cu valori ridicate ale cifrei de afaceri din total cifra de afaceri sector primar.
4.3.6. Relația dintre numărul de firme, cel de salariați, valorile cifrei de afaceri și a profitului din activitățile de prelucrare forestieră și sectorul secundar de activitate – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație) a indicatorilor, la nivelul codurilor CAEN specifice activităților de prelucrare forestieră (de la 1610-3109), raportat la total sector secundar;
Relația firme din CAEN prelucrare forestieră-total firme din Sectorul Secundar (figura 55) individualizează o concentrare care grupează valorile mici pentru cod CAEN prelucrare forestieră. Se remarcă faptul că în total sector secundar se disting, în general, firme mici care au ca activitate economică prelucrarea lemnului. Se pot observa și câțiva outliers, aceștia semnifică existența unor firme mari.
Figura 56 relevă relația salariați din CAEN prelucrare forestieră și total salariați din Sectorul Secundar. În această situație, se observă păstrarea tendinței remarcată în figura 55. Se distinge o grupare a valorilor mici, ceea ce semnifică prezența unui număr redus de salariați angrenați în activitățile de prelucrare forestieră. De asemenea, se observă faptul că foarte puține valori marchează un număr ridicat de salariați (peste 1000).
Relația profit dintre CAEN prelucrare forestieră și total profit din sectorul secundar (figura 57) scoate în evidență adunarea valorilor mici ale valorilor profitului din activitățile economice de prelucrare forestieră și total profit din sectorul secundar.
Relația cifră de afaceri din CAEN prelucrare forestieră-total cifră de afaceri din Sectorul Secundar (figura 58) surprinde o clusterizare care grupează toate valorile mici ale cifrei de afaceri din CAEN prelucrare forestieră și din total sector secundar. La fel ca în cazul celorlalți indicatori economici analizați anterior, se remarcă și situații excepționale ale valorilor cifrei de afaceri.
4.3.6. Relația dintre numărul de firme, cel de salariați, valorile cifrei de afaceri și a profitului din activitățile de comerț cu lemn și sectorul terțiar de activitate – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație) a indicatorilor, la nivelul codului CAEN 4673 – Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor, raportat la sectorul terțiar de activitate economică;
Relația firme din CAEN 4673-total firme din sectorul terțiar (figura 59) se remarcă o concentrare care grupează valorile mici corespunzătoare firmelor din comerțul cu ridicata al materialului lemnos și total firme din sectorul terțiar. Se observă faptul că predomină puține firme care se ocupă cu comerțul cu lemn și totodată și la nivelul întregului sector terțiar. De asemenea, în fiecare an de-a lungul perioadei analizate, se poate remarca prezența unor outliers fapt ce semnifică valori excepționale, acestea însemnând număr ridicat de firme în comerțul cu lemn.
Relația salariați din CAEN 4673-total salariați din Sectorul Terțiar (figura 60) scoate în evidență o structurare care adună valorile mici ale numărului de salariați din comerțul cu ridicata al materialului lemnos și total salariați din sectorul terțiar. Aceasta situație observă faptul că un număr redus de salariați este angrenat în comerțul cu lemn, existând doar, anual, situații excepție.
Relația profit din CAEN 4673-total profit din Sectorul Terțiar (figura 61) subliniază o localizare clară care grupează valorile mici ale profitului din comerțul cu lemn și total profit din sectorul terțiar. Această situație înseamnă că, în general, din comerțul cu lemn se obțin profituri nesemnificative și doar, ocazional, se întâlnesc profituri ridicate din comerțul cu lemn.
Relația cifră de afaceri din CAEN 4673-total cifră de afaceri din sectorul terțiar (figura 62) remarcă o tendință de clusterizare care grupează valorile mici ale cifrei de afaceri din CAEN 4673 și total cifră de afaceri din sectorul terțiar. După cum se poate observa și din relațiile număr de firme și de salariați, valori ale profitului, se evidențiază valori excepționale ale cifrei de afaceri din activitatea de comerț cu lemn.
4.3.7. Relația dintre defrișare și numărul total de firme, salariați, valorile totale ale cifrei de afaceri și a profitului – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a tuturor indicatorilor, la nivel anual;
Relația dintre suprafață defrișată și numărul de firme din sectorul forestier în perioada 2000-2016 (figura 63) scoate în evidență o tendință de concentrare care grupează valorile mici atât pentru suprafețele defrișate cât și pentru numărul de firme din sectorul forestier. Acest fapt relatează două aspecte: prezența unui număr redus de firme care să ocupe de prelucrarea lemnului și prezența unui număr redus de păduri tăiate. Se pot identifica, în fiecare an, excepții, fie prin existenta unui număr ridicat de firme (în anii 2000, 2001, 2002, 2003) sau prin suprafețe mari de pădure tăiată.
Relația dintre suprafață defrișată și numărul de salariați din sectorul forestier (figura 64) scoate în evidență faptul că există o clusterizare care adună valorile mici ale suprafețelor defrișate și numărul de salariați din sectorul forestier. Se poate distinge faptul că există și valori aberante ce semnifică existența unui număr ridicat de salariați din sectorul forestier.
Relația dintre suprafață defrișată și profitul obținut din sectorul forestier (figura 65) relevă faptul că este prezentă o tendință de grupare a valorilor mici corespunzătoare suprafeței defrișate și profitului obținut din activitățile din sectorul forestier. Acest fapt scoate la iveală ideea că sunt prezente suprafețe defrișate mici și, totodată, profituri reduse din activitățile economice din cadrul sectorului forestier. Totuși, se pot remarca valori excepționale, acestea semnificând faptul că, anumite unele activități economice se bucură de un profit mai mare.
Relația dintre suprafața defrișată-cifra de afaceri din sectorul forestier (figura 66) surprinde o concentrare a valorilor mici ale suprafețelor defrișate și cifrei de afaceri din sectorul forestier. De asemenea, se mai pot distinge și anii în care sunt prezente situații excepționale în ceea ce privește suprafața defrișată (2002, 2004, 2009 și 2015).
4.3.8. Relația dintre populație și numărul total de firme, salariați, valorile totale ale cifrei de afaceri și a profitului – prin reprezentarea grafică (grafic de corelație), a tuturor indicatorilor, la nivel anual.
Relația privind numărul de locuitori și numărul de firme (figura 67) aduce în discuție faptul că se observă o tendință de grupare a valorilor mici ale populației și numărului de firme. Acest aspect scoate în evidență faptul că în județul Suceava se întâlnesc multe localități cu număr mic de locuitori și număr infim de firme. Se întâlnesc și excepții, acestea fiind reprezentate de valorile populației întâlnite în cazul municipiul Suceava.
Relația număr de locuitori-număr de salariați (figura 68) reliefează o tendință de clusterizare care grupează valorile mici ale numărului de locuitori și de salariați. Această situație atrage atenția asupra ideii că, în județul Suceava, predomină localitățile cu număr mic de locuitori și, de asemenea, număr redus de salariați angrenați în activitățile economice. Situațiile excepționale sunt reprezentate de orașul Suceava în care numărul de locuitori depășește 120.000 locuitori.
Relația număr de locuitori-valoarea totală a profitului (figura 69) reliefează concentrarea valorilor mici ale numărului de locuitori și ale profitului. Se observă în câțiva ani, anumite situații excepționale: valorile ridicate ale profitului sunt legate de gradul de profitabilitate al anumitor activități economice.
Relația număr de locuitori-valoarea totală a cifră de afaceri (figura 70) se aseamănă cu relația număr de locuitori-valoarea profitului prin faptul că se observă o clusterizare care grupează valorile mici ale numărului de locuitori și valorii cifrei de afaceri. Se mai pot remarca și outliers care semnifică prezența unor valori ridicate, întâlnindu-se ,sporadic, în cazul cifrei de afaceri.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Capitolul Rezultate, din prezenta lucrare, este structurat pe mai multe subcapitole. Acesta debutează cu prezentarea detaliată a analizei tuturor… [303809] (ID: 303809)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.