CAPITOLUL IV – CERCETAREA DE MARKETING PRIVIND OPINIILE SI ATITUDINEA BRAȘOVENILOR FAȚĂ DE SERVICIILE OFERITE PE LITORALUL ROMÂNESC

CAPITOLUL IV – CERCETAREA DE MARKETING PRIVIND OPINIILE SI ATITUDINEA BRAȘOVENILOR FAȚĂ DE SERVICIILE OFERITE PE LITORALUL ROMÂNESC
4.1. MOTIVAREA NECESITĂȚII REALIZĂRII ACESTEI CERCETĂRI
Turismul reprezintă una din modalitățile de folosire a timpului disponibil pentru odihnă, recreere, tratament și distracții,
Cererea pentru serviciile turistice de pe litoralul românesc a avut în ultimii ani un trend când descendent, când ascendent. Imediat după schimbarea sistemului politic în anul1989 contrar așteptărilor s-a înregistrat o sădere a cererii generată, în special, de scăderea puterii de cumpărare, fiind urmată apoi de o ușoară creștere începând cu anul 1996, pentru ca în 2001 să scadă din nou. Această nouă scădere se datorează în principal atracției exercitate de ofertele de servicii turistice estivale ale altor țări, către care se îndreaptă, în special consumatorii cu venituri medii și mari.
Cercetarea de față își propune să descopere cauzele pierderii clienților precum și să identifice motivele pentru care aceștia ar fi dispuși în viitor să apeleze la serviciile turistice oferite pe litoralul românesc.
4.2. TIPUL CERCETĂRII DE MARKETING
Având în vedere scopul cercetării de marketing propuse: aflarea opiniilor, preferințelor și atitudinile populației brașovene referitoare la petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre, se va efectua o cercetare descriptivă.
4.3. STABILIREA OBIECTIVELOR ȘI A IPOTEZELOR CERCETĂRII
Obiectivele cercetării se prezintă astfel:
ASPECTE DE BAZĂ
(de marketing (i management)
ÎNTREBĂRILE CERCETĂTORULUI
NOMINALIZAREA OBIECTIVELOR CERCETĂRII

Dacă este practicat turismul estival și în ce măsură?
În ce măsură practică brașovenii turismul?
În ce măsură preferă brașovenii turismul estival?
În ce măsură au fost pe litoralul românesc brașovenii?
Determinarea măsurii în care populația brașoveană practică turismul.
Determinarea măsurii în care populația brașoveană preferă forma de turism estival.
Determinarea măsurii în care brașovenii merg pe litoral.

Determinarea motivelor pentru care au practicat turismul estival pe litoralul românesc, a opiniilor și gradului în care au fost multumiți de condițiile oferite.
Care sunt motivele pentru care au fost pe litoral?
Care sunt nemulțumirile brașovenilor referitoare la serviciile turistice oferite pe litoralul românesc?
Identificarea motivelor pentru care brașovenii au fost pe litoralul românesc.
Aflarea modalității de cazare la care au apelat turiștii.
Aflarea gradului în care turiștii au fost influențați de alegerea modalității de cazare.
Aflarea modului în care turiștii au achiziționat produsul turistic.
Aflarea gradului în care turiștii au fost multumiți de conditiile de cazare.
Aflarea gradului în care turiștii au fost mulțumiți de serviciile de alimentație.
Aflarea gradului în care turiștii au fost mulțumiți de serviciile suplimentare.
Aflarea gradului în care turiștii au fost mulțumiți de serviciile oferite pe plajă.

Care va fi atitudinea în viitor a turiștilor referitoare la practicarea turismului pe litoralul românesc.
Intenționează brașovenii să petreacă și în viitor concedii pe litoralul țării noastre?
Care sunt motivele pentru care nu doresc turiști să mai meargă pe litoral?
Ce condiții ar trebui îndeplinite pentru a-i convinge pe brașoveni să petreacă în continuare concedii pe litoral?
Care sunt categoriile de consumatori care petrec concedii pe litoral?
Determinarea atitudinii viitoare pe care o vor avea brașovenii referitoare la petrecerea concediilor pe litoral.
Identificarea motivelor pentru care turiști nu doresc să practice și în continuare turismul de litoral.
Aflarea condițiilor care ar trebui îndeplinite pentru a-i convinge pe brașoveni să petreacă în continuare concedii pe litoral.
Identificarea atitudinilor , motivelor de cumpărare și preferințelor în raport cu nivelul de vârstă , ocupație, venituri și sex.


În continuare vom prezenta ipotezele cercetării de marketing:
A. Ipoteze generale:
Turiștii brașoveni au fost cel puțin o dată în ultimii cinci ani pe litoralul românesc.
Principalul motiv pentru care brașovenii au fost pe litoral este recreerea.
Majoritatea brașovenilor care au fost pe litoral nu au fost mulțumiți de calitatea serviciilor oferite.
Numărul celor care vor merge și în viitor pe litoralul românesc este satisfăcător
B. Ipoteze statistice
Ipoteze nule (
)


:80% dintre subiecții supuși cercetării au fost în ultimii cinci ani cel puțin o dată pe litoral



:peste 60% dintre cei chestionați au fost pe litoral pentru recreere





:peste 30% dintre bra(oveni care au fost pe litoral s-au declarat nemultumiți de serviciile oferite
:peste 70% dintre cei chestionati vor merge și în viitor pe litoral.



: Sexul nu influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .





: Vârsta influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .
: Starea socială influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .


Ipoteze alternative (
)


:sub 80% dintre subiecții supuși cercetării au fost în ultimii cinci ani cel puțin o dată pe litoral.



:sub 60% dintre cei chestionați au fost pe litoral pentru recreere



:sub 30% dintre bra(oveni care au fost pe litoral s-au declarat nemultumiți de serviciile oferite



:sub 70% dintre cei chestionați vor merge și în viitor pe litoral.



: Sexul influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .





: Vârsta nu influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .
: Starea socială nu influențează comportamentul consumatorilor în ceea ce privește petrecerea de concedii pe litoralul țării noastre .


PROIECTAREA CERCETĂRII
Având în vedere că cercetarea realizată este una de tip descriptiv s-a ales ca modalitate de colectare a datelor, cercetarea directă. Aceasta presupune culegerea informațiilor direct de la purtătorii lor;
Cercetarea prin metode directe permite cunoașterea unor dimensiuni noi, mai ales de natură calitativă, ale fenomenelor analizate, contribuind la mai buna fundamentare a deciziilor de marketing.
Ca metodă concretă de cercetare directă s-a ales ancheta față în față prin intermediul interviurilor personale directe. S-a optat pentru această tehnică de cercetare datorită avantajelor prezentate de ea și anume: rata ridicată de participare a subiecțiilor la desfașurarea anchetei, posibilitatea convingerii de a participa la interviu și de a răspunde la întrebări care altfel ar rămâne fără răspuns, feedback-ul operator de interviu subiect.
4.5. CONCEPEREA CHESTIONARULUI
Ancheta presupune existenta unui chestionar . Având în vedere obiectivele propuse
s-a realizat un chestionar anexat prezentei lucrări în Anexa 1.
4.5.1. TIPUL ÎNTREBĂRILOR
În ceea ce privesc tipurile de întrebări utilizate, predomină întrebările închise, deoarece acestea îl pun pe subiect în situația de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse, răspunsurile sunt mai usor de dat, iar prelucrarea și interpretarea datelor obținute se simplifică.
S-au utilizat atât întrebări simple, binare, de tipul „Da” sau „Nu” cât și întrebări cu alegere unică.
Întrebările deschise s-au utilizat doar în cazul în care s-au cerut informații precise privind opinia subiectului în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite pe litoral și în cadrul unor întrebări închise pentru detalierea unor variante.
Pentru realizarea întrebărilor s-au folosit mai multe tipuri de scale de măsurare. Scala nominală a fost folosită deoarece presupune repartizarea arbitrară a numărului obiectelor avute în vedere cu scopul identificării sau clasificării lor. S-au folosit variabilele binare (dihotomice), dar și alte variabile nominale. Scala ordinară a fost și ea folosită, deoarece ea permite ordonarea obiectelor sau alternativelor cercetate, în funcție de un anumit criteriu.
Deoarece cercetarea este una calitativă, care și-a propus în special măsurarea atitudinilor, preferințelor, opiniilor s-a utilizat scala semantică care măsoară caracteristica supusă investigației prin intermediul unor nivele.
S-au utilizat în general scale cu cinci nivele, deci scale echilibrate cu un numar egal de categorii pozitive și negative și cu un punct neutru la mijlocul scalei.
Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles, evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri. Formularea întrebărilor s-a făcut într-o manieră directă pentru a ușura răspunsurile subiecțiilor și pentru a se evita anumite interpretări greșite.
Chestionarul are o anumită dinamică, o anumită ordine de dispunere a întrebărilor. Primele întrebări sunt întrebări mai simple, întrebări generale, urmează apoi întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează întrebările mai dificile, care cer un timp mai mare de gândire, (spre exemplu cele de ordonare a unor atribute în funcție de importanța acordată) cu întrebări mai ușoare.
La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebările de reprezentare a subiecților care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii demo-socio-economice precum: vârsta, ocupația, nivelul veniturilor.
REALIZAREA LEGĂTURILOR ÎNTRE ÎNTREBĂRI
Deoarece o serie de întrebări depind de răspunsurile la întrebările anterioare s-a conceput o diagramă care indică fluxul legăturilor dintre întrebări și succesiunea acestora.
STABILIREA POPULAȚIEI CERCETATE
Foarte importantă pentru determinarea e(antionului, este stabilirea corectă a popula(iei statistice asupra c(reia se va realiza cercetarea, dac( e(antionul se dore(te a fi reprezentativ, pentru a face posibil( realizarea inferen(ei statistice.
În cazul de față ținând cont c( se realizează o cercetare dorind s( cunoa(tem motivele, atitudinile (i comportamentul de cump(rare fa(( de un produs turistic, este evident c( popula(ia cercetat( este format( din persoanele mature, cu vârsta cuprinsă între 18 și peste 61 de ani care locuiesc în Brașov.
4.5.4. DETERMINAREA MĂRIMII EȘANTIONULUI
M(rimea e(antionului se va determina folosind formula:


E
= eroarea admis( exprimat( ca procent;

p
= procentul celor care posed( caracteristica cercetat(, de la nivelul
e(antionului;

q
= procentul celor care nu posed( caarcteristica cercetat(, de la nivelul e(antionului;

z
= valoare din tabelul distribu(iei z ce corespunde nivelului de (ncredere ales.


Nivelul de (ncredere (probabilitatea cu care se garanteaz( rezultatele) este de 95% (
), iar eroarea este de + 5% .
Dac( nu avem nici o informa(ie despre p, atunci se adopt( nivelul maxim pe care (l poate atinge abaterea standard care este de 50%.
Pentru datele considerate:


Din motive organizatorice , a existenței a unui singur operator de interviu (autorul) precum și din motive financiare se impune reducerea eșantionului la un număr de 60 persoane . În această situație eroarea admisă va avea valoarea de 12,64.
Deși o astfel de eroare este inacceptabilă în cercetările de marketing, din motivele menționate mai sus se va realiza cercetarea cu mențiunea că rezultatele au doar o valoare didactică.
METODA DE EȘANTIONARE
Având în vedere specificul anchetei și faptul c( se dore(te realizarea unei anchete la domiciliu (n r(ndul popula(iei bra(ovene cu v(rsta de peste 18 ani (i nu se dispune de un cadru de e(antionare adecvat (nu dispunem de o list( a (ntregii popula(ii a Bra(ovului cu v(rsta de peste 18 ani) se va recurge la o e(antionare (n trepte. M(rimea determinat( a e(antionului este n = 384 de persoane.
Se vor considera:
unit((i primare de e(antionare – cartierele ora(ului – (n num(r de 12 potrivit noii liste a abona(ilor telefonici “Pagini Aurii”;
unit((ile secundare vor fi constituite din str(zile cartierelor;
unit((ile ter(iale din imobile (case sau blocuri);
unit((ile cuaternare vor fi reprezentate de persoane.
Din cele 12 cartiere au fost selec(ionate aleator 2: “Cartierul Gării” și “Cartierul Răcădău”.
Din totalitatea str(zilor din cele dou( cartiere a fost selec(ionate c(te o strad( din fiecare cartier respectiv: Bulevardul Gării și str. Măceșului; din totalitatea imobilelor de pe aceste str(zi s-au ales aleator c(te 4 de pe fiecare strad(. Totalitatea apartamentelor din cele 8 imobile considerate, sunt (n num(r de 952. S-a constituit o list( cu cele 952 de apartamente s-a atribuit fiec(ruia un num(r de ordine. Apoi pe baza unui pas mecanic, determinat ca raport (ntre num(rul de apartamente din list( (i m(rimea e(antionului (952 : 384 = 2,5) s-au ales componentele eșantionului. Între primele dou( pozi(ii s-a ales aleator cifra 2. S-a ad(ugat apoi m(rimea pasului (2) (i s-a ob(inut a doua component( (n e(antion, (.a.m.d.
4.6. METODA DE CULEGERE A DATELOR PRIMARE
Având în vedere metoda de cercetare folosită respectiv ancheta, culegerea datelor s-a realizat prin intermediul interviurilor personale directe pe bază de chestionar. Subiecții au fost intervievați direct la domiciliu.
Au fost chestionate un număr de 60 persoane, pe parcursul a două săptămâni, în cursul lunii mai a acestui an și au fost chestionate aproximativ 6 persoane pe zi.
Pentru o mai bună relevanță a datelor s-a urmărit ca subiecții să răspundă la toate întrebările și să răspundă cât mai sincer. Întrebările nu au impus explicații suplimentare, ele fiind înțelese corect de către subiecți.
Consemnarea răspunsurilor s-a realizat de către operatorul de interviu pe măsura prezentării fiecărei întrebări.
Reducerea erorii aleatorii și a erorii sistematice
Eroarea aleatoare de eșantionare apare datorită variaților de șanse în selectarea unităților unui eșantion Această eroare nu poate fi înlăturată atâta timp cât nu se recurge la mărirea eșantionului. Pentru a reduce eroarea aleatoare în cazul în care subiectul selectat nu era disponibil pentru chestionare s-a revenit la o ora la care s-au putut obține informațiile necesare.
Erorile sistematice sunt legate de imperfecțiunile procesului de eșantionare : greșeli de selecție a unităților eșantionului, greșeli în întocmirea cadrului de eșantionare, nonrăspunsuri, refuzul de a participa la desfășurarea anchetei.
S-a încercat reducerea erorii sistematice prin evitarea nonrăspunsurilor.
4.7. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
ÎNTREBAREA 1
“ Practicați turismul?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

1. Da
60
1
100

2. Nu
0
0
0

Total
60
1
100

Tabel 4.7.1. Repartiția frecvențelor absolute și relative și a procentelor
Concluzii:
Se constată că totalitatea celor intervievați practică turismul.
ÎNTREBAREA 2
“ Vă rugăm ordonați în funcție de preferința dumneavoastră următoarele forme de turism”
R(spunsul
Frecven(e absolute


I
II
III
IV

1. Turismul estival
28
18
6
8

2. Turismul montan
25
22
8
5

3. Turismul cultural
5
14
22
19

4. Turismul rural
2
6
24
28

Total
60
60
60
60

Tabel 4.7.2. Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Pentru c( s-a realizat ordonarea cresc(toare, se asocieaz( 1 punct pentru locul I, 2 puncte pentru locul II, 3 puncte pentru locul III și 4 puncte pentru locul IV.
Se vor calcula scoruri pentru fiecare formă de turism în parte (n parte:


Concluzii:Se poate concluziona c( turismul estival (cu un scor de 1,90 ) este cea mai apreciată formă de turism în rândul brașovenilor, la o diferență foarte mică de turismul montan (cu un scor de 1,88) , în ordinea preferințelor se situează pe locul trei turismul cultural, acesta având un scor de 2,92 pe ultimul loc se situează turismul rural (cu un scor de 3,30).
Repartiția pe vârste
Vârsta
Turism estival
Turism montan
Turism cultural
Turism rural


I
II
III
IV
I
II
III
IV
I
II
III
IV
I
II
III
IV

18-30 ani
14
5
3
6
11
14
1
2
2
7
10
9
1
2
14
11

31-40 ani
7
4
2
0
4
4
3
2
2
3
4
4
0
2
4
7

41-50 ani
5
5
1
2
7
4
1
1
0
3
7
3
1
1
4
7

51-60 ani
2
1
1
0
1
1
2
0
1
1
1
1
0
1
0
3

Peste 61 ani
0
2
0
0
2
0
0
0
0
0
0
2
0
0
2
0

Total
60
60
60
60

Tabel 4.7.3 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
ÎNTREBAREA 3
“ Până în prezent v-ați petrecut cel puțin un concediu pe litoralul unei alte țări?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Da
16
0.27
27

Nu
44
0.73
73

Total
60
1.00
100

Tabel 4.7.4. Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică:


Graficul 4.7.1. Gradul în care brașovenii au petrecut cel puțin un concediu pe litoralul altei țări
Calcularea variabilei dihotomice:
p = procentul celor care posed( caracteristica (la nivelul e(antionului)- în acest caz proporția celor care au petrecut cel puțin un concediu pe litoralul unei alte țări;
p = 27% (0,27);
p = reprezint( o estimare a procentului de la nivelul popula(iei (
).
p =
=

proporția celor care nu practică turismul: q
q=1-p = 1- 0.27 = 0.73
Se determină modulul (grupul modal) reprezentat de r(spunsul cu frecven(a cea mai mare.
Modulul : r(spunsul cu frecven(a cea mai mare este “Nu”.
Abaterea standard


Interval de (ncredere
Acesta se determin( pe baza formulei:



= procentul celor care posed( caracteristica (de la nivelul popula(iei cercetate);
p = valoarea estimat( a lui

;
z = valoarea din tabelul reparti(iei normale corespunz(toare nivelului de (ncredere stabilit;

= abaterea standard a procentului (“a procentelor e(antioanelor”).
Pe baza datelor de mai jos:



= 0,05

= 1.96
p –z
= 27 – 1.96 . 5,65 = 15,93
p + z
= 27 + 1.96 . 5,65 = 38,07
15,93


38,07
Deci, (n condi(iile unei probabilit((i de 95%, procentul
de la nivelul popula(iei se va afla (n intervalul [ 15,93; 38,07].
Repartiția în funcție de ocupație
Profesia
DA
NU
Total

Elev/student
1
6
7

Intelectual (cu studii superioare)
6
24
30

Func(ionar (cu studii medii)
4
10
14

Muncitor
0
3
3

Pensionar
1
1
2

Șomer
0
1
1

Liber profesionist
1
1
2

Altă profesie
0
1
1

Total
13
47
60

Tabel 4.7.5. Repartiția frecvențelor absolute în funcție de ocupație
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
DA
NU
Total

sub 3.000.000 lei
0
9
9

3.000.001 – 6.000.000
5
28
33

6.000.001- 9.000.000
3
6
9

9.000.001- 12.000.000
1
2
3

peste 12.000.001 lei
4
2
6

Total
13
47
60

Tabel 4.7.6 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venit
Concluzii:Se constată că deși cea mai mare parte a celor intervievați nu și-au petrecut concedii pe litoralul unei alte țări practică (73%) , o mică parte au răspuns pozitiv la această întrebare (27%).
ÎNTREBAREA 4
“ În ultimii cinci ani v-ați petrecut cel puțin un concediu pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

1. Da
51
0.85
85

2. Nu
9
0.15
15

Total
60
1.00
100

Tabel 4.7.7. Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică:


Graficul 4.7.2. Măsura în care populația cercetată a petrecut în ultimii cinci ani cel puțin un cencediu pe litoralul românesc
Repartiția în funcție de sex
Sexul
DA
NU
Total

M
14
3
17

F
37
6
43

Total
51
9
60

Tabel 4.7.8 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de sex
Repartiția pe vârste
Vârsta
DA
NU
Total

18-30 ani
23
4
27

31-40 ani
12
0
12

41-50 ani
13
1
14

51 – 60 ani
1
4
5

Peste 61 ani
2
0
2

Total
51
9
60

 Tabel 4.7.9 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
DA
NU
Total

sub 3.000.000 lei
8
2
10

3.000.001 – 6.000.000
29
6
35

6.000.001- 9.000.000
9
0
9

9.000.001- 12.000.000
2
0
2

peste 12.000.001 lei
3
1
4

Total
51
9
60

Tabel 4.7.9 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venituri
Calcularea variabilei dihotomice:
p = procentul celor care posed( caracteristica (la nivelul e(antionului)- în acest caz proporția celor care au fost pe litoralul românesc în ultimii cinci ani;
p = 85% (0,85);
p = reprezint( o estimare a procentului de la nivelul popula(iei (
).
p
=

proporția celor care nu au fost pe litoralul românesc în ultimii cinci ani;
q=1-p = 1- 0,85 = 0,15
Se determină modulul (grupul modal) reprezentat de r(spunsul cu frecven(a cea mai mare.
Modulul : r(spunsul cu frecven(a cea mai mare este „Da”.
Abaterea standard


Interval de (ncredere
Acesta se determin( pe baza formulei:



= procentul celor care posed( caracteristica (de la nivelul popula(iei cercetate);
p = valoarea estimat( a lui

;
z = valoarea din tabelul reparti(iei normale corespunz(toare nivelului de (ncredere stabilit;

= abaterea standard a procentului (“a procentelor e(antioanelor”).
Pe baza datelor de mai jos:



= 0,05

= 1.96
p –z
= 85 – 1.96 . 4.65 = 25.6
p + z
= 85 + 1.96 . 4,65 = 45.03
75,89


94,11
Deci, (n condi(iile unei probabilit((i de 95%, procentul de la nivelul popula(iei se va afla (n intervalul [ 25.6;45.03].
Concluzii: Se constată că un procent foarte mare din rândul populației cercetate (85%) si-a petrecut cel puțin un concediu pe litoralul românesc.
ÎNTREBAREA 5
“ În ultimii cinci ani de câte ori ați fost pe litoralul românesc? “
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

O dată
15
0.29
29

De 2-3 ori
22
0.43
43

De 4-5 ori
13
0.25
25

De mai multe ori
1
0.02
2

TOTAL
51
1.00
100

Tabel 4.7.10. Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Concluzii: În ultimii cinci ani frecvența cu care brașovenii au fost pe litoralul românesc este variabilă. Un procent mare de 70% au vizitat litoralul de cel puțin doua ori în ultimii cinci ani. Dintre acestia 43% si-au petrecut concedii de 2-3 ori, 25% de 4-5 ori. Un procent de 2% si-a petrecut chiar mai mult de 5 concedii pe litoral în ultimii cinci ani.
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
O dată
De 2-3 ori
De 4-5 ori
De mai multe ori
Total

sub 3.000.000 lei
3
1
3
1
8

3.000.001 – 6.000.000
8
16
5
0
29

6.000.001- 9.000.000
2
4
3
0
9

9.000.001- 12.000.000
0
0
2
0
2

peste 12.000.001 lei
1
1
1
0
3

Total
14
22
14
1
51

Tabel 4.7.11 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venituri
ÎNTREBAREA 6
“ În ce luni ale anului preferați să mergeți pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

I
1
0.02
2

F
1
0.02
2

M
0
0.00
0

A
0
0.00
0

M
0
0.00
0

I
11
0.22
22

I
34
0.67
67

A
26
0.51
51

S
7
0.14
14

O
1
0.02
2

N
0
0.00
0

D
2
0.04
4

TOTAL
83
1.63
163

Tabel 4.7.12 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică:


Graficul 4.7.3 Repartizarea procentuală a lunilor în care cei chestionați preferă să mergă pe litoral
Concluzii: Se observă că cei mai mulți brașovenii chestionați preferă să meargă pe litoral în lunile iunie (22%), august (51%), dar și în luna septembrie (14%) valoarea cea mai ridicată aparținând lunii iulie (67%).Un număr mic de persoane chestionate preferă de asemenea litoralul în lunile octombrie(2%), decembrie(4%), ianuarie (2%), februarie(2%).
ÎNTREBAREA 7
“ Până în prezent care a fost principalul motiv pentru care ați fost pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Recreere
49
0.96
96

Tratament
3
0.06
6

Afaceri
0
0.00
0

Alte motive
0
0.00
0

Total
52
1.02
102

Tabel 4.7.12. Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Repartiția pe vârste
Vârsta
Recreere
Tratament
Afaceri
Alte motive
Total

18-30 ani
22
1
0
0
23

31-40 ani
12
1
0
0
13

41-50 ani
13
0
0
0
13

51 – 60 ani
1
0
0
0
1

Peste 61 ani
1
1
0
0
2

Total
49
3
0
0
52

Tabel 4.7.13 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
Concluzii: Principalul motiv pentru care cei intervievați au fost pe litoralul românesc este recreerea având o pondere de 94%.Cei care au fost pe litoral pentru tratament dețin o pondere redusă (6%).
ÎNTREBAREA 8
“ Până în prezent la ce tipuri de modalități de cazare de pe litoralul românesc ați apelat?“
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Hoteluri
40
0.78
78

Vile turistice
9
0.18
18

Gospodării particulare
24
0.47
47

Căsuțe turistice
8
0.16
16

Cortul
10
0.20
20

Alte modalități (internate)
1
0.02
2

Total
92
1,81
181

Tabel 4.7.14 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică:


Graficul 4.7.4.Repartiția modalităților de cazare de litoral la care au apelat brașovenii chestionați
Repartiția pe vârste
Vârsta
Hoteluri
Vile
turistice
Gospodării particulare
Casuțe turistice
Cortul
Alte modalități
Total

18-30 ani
15
4
13
6
3
1
42

31-40 ani
9
3
6
0
2
0
20

41-50 ani
13
2
3
2
3
0
23

51 – 60 ani
1
0
0
0
0
0
1

Peste 61 ani
2
0
2
0
2
0
6

Total
40
9
24
8
10
1
92

Tabel 4.7.15 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
Hoteluri
Vile
turistice
Gospodării particulare
Casuțe turistice
Cortul
Alte modalități
Total

sub 3.000.000 lei
6
1
3
3
0
1
14

3.000.001 -6.000.000
22
7
15
4
6
0
54

6.000.001-9.000.000
8
0
4
1
1
0
14

9.000.001-12.000.000
2
0
1
0
2
0
5

peste 12.000.001 lei
2
1
1
0
1
0
5

Total
40
9
24
8
10
1
92

Tabel 4.7.16. Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venituri
Repartiția în funcție de sex
Sexul
Hoteluri
Vile turistice
Gospodării particulare
Căsuțe turistice
Cortul
Alte
modalitați
Total

M
12
3
9
2
4
0
30

F
28
6
15
6
6
1
62

Total
40
9
24
8
10
1
92

Tabel 4.7.17 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de sex
Concluzii: Dintre cei intervievați 73% din cei care au fost pe litoralul românesc s-au cazat la hoteluri, următoarea modalitate de cazare utilizatată a fost cea reprezentată de gospodăriile particulare (47%). La celelalte modalități de cazare – cortul (20%) ,vilele turistic (18%) și căsuțele (16%) – s-a apelat într-o pondere mai redusă.
ÎNTREBAREA 9
“ Ordonați următoarele atribute în funcție de gradul în care acestea vă influențează în alegerea modalității de cazare?”
R(spunsul
Frecven(e absolute


I
II
III
IV
V

Tarif
22
10
4
6
8

Gradul de confort oferit
13
15
18
4
0

Curățenia
12
17
13
7
2

Serviciile suplimentare
1
1
6
12
32

Amplasarea
3
8
10
22
9

Total
51
51
51
51
51

 Tabel 4.7.18 Repartiția frecvențelor absolute
Pentru c( s-a realizat ordonarea cresc(toare, se asociează cifra fiec(rei treaptă a scalei astfel: 1.pentru nivelul “foarte important”, 2.pentru nivelul “important”, 3. pentru nivelul „nici/nici”,4.pentru nivelul „mai puțin important” și 5. pentru nivelul “deloc important”.
Se vor calcula scoruri pentru fiecare atribut în parte (n parte:


Gradul de confort = 2.22
Curățenie =2.41
Servicii suplimentare = 4.49
Amplasare = 3.57
Pentru toate atributele care influențează alegerea modalității de cazare se va aprecia gradul de influență prin calcularea unui scor mediu:
S =

Concluzii: Atributele prezentate mai sus dețin o importanță medie în alegerea modalității de cazare, situându-se la nivelul 3.
ÎNTREBAREA 10
“ Vă rugăm să precizați modul de achiziționare a prestației turistice “
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Prin agenție de turism
33
0.65
65

Pe cont propriu
26
0.51
51

Alt mod
1
0.02
2

Total
60
1.18
118

Tabel 4.7.19 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică:


Graficul 4.7.5 Măsura în care interlocutorii au apelat modalitățile de achziționare a prestației turistice
Concluzii: Se observă că principalul mod de achiziționare a prestației turistice în rândul celor chestionați îl reprezintă agenția de turism (65%).Totuși, o pondere însemnată din cei chestionați preferă să achiziționeze prestațiile turistice pe cont propriu (51%), astfel li se conferă un grad mai ridicat de libertate de alegere.
Repartiția pe vârste
Vârsta
Prin agenție de turism
Pe cont propriu
Alt mod
Total

18-30 ani
10
15
1
26

31-40 ani
8
5
0
13

41-50 ani
12
4
0
16

51 – 60 ani
1
0
0
1

Peste 61 ani
2
2
0
4

Total
33
26
1
60

Tabel 4.7.20 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
Prin agenție de turism
Pe cont propriu
Alt mod
Total

sub 3.000.000 lei
4
4
0
8

3.000.001 – 6.000.000
19
15
1
35

6.000.001- 9.000.000
6
5
0
11

9.000.001- 12.000.000
2
1
0
3

peste 12.000.001 lei
2
1
0
3

Total
33
26
1
60

Tabel 4.7.21 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venit
ÎNTREBAREA 11
“ Acordați note de la 1(foarte puțin important) la 5 (foarte important) următoarelor caracteristici în funcție de importanța pe care le-o acordați în alegerea unui serviciu turistic”
foarte puțin important
1

2

3

4
foarte important
5

Tarif
2
5
10
10
24

Confort
3
1
11
15
21

Servicii suplimentare
9
11
21
6
4

Prestația personalului
3
3
9
20
16

Amplasare
5
5
6
24
11

Ambianță
2
4
13
23
9

Dotare
3
6
14
19
9

Curățenie
2
3
4
6
36

Tabel 4.7.22 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Se vor calcula scoruri pentru fiecare atribut în parte (n parte:


Confort = 3.98
Servicii Suplimentare = 2.71
Prestația personalului = 3.84
Amplasare = 3.61
Ambianță = 3.65
Dotare = 3.49
Curățenie = 4.49
Concluzii: Pentru cei chestionați cea mai important caracteristică a unui serviciu turistic este acordată curățeniei (4,49), fiind urmată, în funcție de importanța acordată, de confortul oferit (3,98 ), de tariful perceput (3,96), prestația personalului (9,84), ambianța oferită (3,65), amplasarea (3,65), dotarea de care se dispune (3,49). O importanță mai scăzută este, însă, acordată serviciilor suplimentare (2,71).
ÎNTREBAREA 12
“ În ce măsură ați fost mulțumit(ă) de condițiile de cazare oferite pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Foarte mulțumit
2
0.04
4

Mulțumit
24
0.47
47

Nici/Nici
22
0.43
43

Nemulțumit
3
0.06
6

Foarte nemulțumit
0
0.00
0

Total
51
1.00
100

Tabel 4.7.23 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Repartiția în funcție de sex
Sexul
Foarte mulțumit
Mulțumit
Nici/nici
Nemulțumit
Foarte nemulțumit
Total

M
2
4
7
0
0
13

F
0
20
15
3
0
38

Total
2
24
22
3
0
51

Tabel 4.7.24. Repartiția frecvențelor absolute în funcție de sex
Concluzii: Se constată că din totalul persoanelor chestionate, 47% s-au declarat mulțumite de condițiile de cazare oferite pe litoral, 43% s-au declarat nici muțumiți dar nici nemulțumiți
ÎNTREBAREA 13
“ Acordați pentru următoarele atribute ale cazării note de la 1 la 5 în funcție de gradul în care ați fost mulțumit(ă) de acestea”
foarte nemulțumit
1

2

3

4
foarte mulțumit
5

Tarif
7
7
25
11
1

Curățenie
5
11
17
14
4

Dotarea camerei
4
17
18
10
2

Mărimea camerei
2
15
22
10
2

Servicii oferite
5
17
21
8
0

Amplasare
0
2
21
20
8

Prestația personalului
6
14
15
16
0

Tabel 4.7.25 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Pentru c( s-a realizat ordonarea cresc(toare, se asociează pentru realizarea analizei, cifra fiec(rei trepte a scalei astfel: 1.pentru nivelul “foarte important”, 2.pentru nivelul “important”, 3. pentru nivelul „nici/nici”,4.pentru nivelul „mai puțin important” și 5. pentru nivelul “deloc important”.
Se vor calcula scoruri pentru fiecare atribut în parte (n parte:
Starif =

Scurățenie = 3.35
Sdotarea camerei = 3.14
Smărimea camerei = 3.33
Sservicii oferite = 3.04
Samplasare = 4.08
Sprestația personalului =3.10
Concluzii: Se observă că majoritatea persoanelor intervievate au fost mulțumite de amplasarea unităților de cazare (4.08), iar de restul atributelor au fost nemulțumiți sau nici/nici
ÎNTREBAREA 14
“ În ce măsură ați fost mulțumit(ă) de serviciile de alimentație puse la dispoziția dvs.?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Foarte mulțumit
3
0.06
6

Mulțumit
24
0.47
47

Nici/Nici
17
0.33
33

Nemulțumit
6
0.12
12

Foarte nemulțumit
1
0.02
2


51
1.00
100

Tabel 4.7.26 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 15
“ Acordați pentru următoarele atribute ale serviciilor de alimentație note de la 1 la 5 în funcție de gradul în care ați fost mulțumit(ă) de acestea”
foarte nemulțumit
1

2

3

4
foarte mulțumit
5

Promptitudine
3
16
19
10
3

Modul de servire
2
15
23
8
3

Calitatea preparatelor
4
7
26
11
3

Tarife
8
15
19
7
2

Ambianță
0
5
23
17
6

Tabel 4.7.27 Repartiția frecvențelor absolute
În continuare se vor calcula scorurile medii pentru fiecare caracteristică:


Scorul general al serviciilor de alimentație se prezintă astfel:
Foarte
multumit
mulțumit
Nici/nici
nemultumit
Foarte nemultumit


5
4
3
2
1

promptitudine






modul de servire






calitatea preparatelor






tarife






ambianță







Concluzii: Din graficul rezultat se poate observa nivelul la care cei chestionați au apreciat diversele atribute ale unităților de alimentație. Aprecieri bune a avut „ambianța” care a avut un scor de 3.47 urmată de „calitatea preparatelor” și ea cu un scor acceptabil de 3.04. Cel mai mic scor a fost înregistrat de atributul „tarife” (2.61).
ÎNTREBAREA 16
“ Ați apelat la serviciile suplimentare oferite de unitățile de cazare de pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

1. Da
14
0.27
27

2. Nu
37
0.73
73

Total
51
1.00
100

Tabel 4.7.28 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică


Graficul4.7.6. Măsura în care populația cercetată a apelat la serviciile suplimentare oferite de unitățile de cazare
Concluzii: Se constată că deși cea mai mare parte a celor intervievați nu au apelat la serviciile suplimentare (73%), o mică parte, totuși, au răspuns pozitiv la această întrebare (27%).
Repartiția în funcție de venituri
Venitul
DA
NU
Total

sub 3.000.000 lei
2
6
8

3.000.001 – 6.000.000
8
21
29

6.000.001- 9.000.000
3
6
9

9.000.001- 12.000.000
0
2
2

peste 12.000.001 lei
1
2
3

Total
14
37
51

Tabel 4.7.29 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venituri
ÎNTREBAREA 17
„În ce măsură ați fost mulțumit de serviciile suplimentare puse la dispoziție?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Foarte mulțumit
0
0.00
0

Mulțumit
10
0.71
71

Nici/Nici
2
0.14
14

Nemulțumit
2
0.14
14

Foarte nemulțumit
0
0.00
0


14
1.00
100

Tabel 4.7.30 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 18
„Vă rugăm să acordați pentru următoarele atribute ale serviciilor suplimentare note de la 1 la 5 în funcție de gradul în care ați fost mulțumit(ă) de acestea”
foarte nemulțumit
1

2

3

4
foarte mulțumit
5

Calitatea serviciilor
2
3
6
3
0

Tariful
4
4
3
2
1

Gama de servicii oferite
0
6
5
3
0

Promptitudine
3
2
4
4
1

Tabel 4.7.31 Repartiția frecvențelor absolute
În continuare se vor calcula scorurile medii pentru fiecare caracteristică:
Scalitatea seviciilor =

Stariful =2.64
Sgama de servicii oferite=3.14
Spromptitudine =3.14
Concluzii: Din rândul celor care au apelat la serviciile suplimentare, au fost mulțumiți de acestea cu excepția tarifului perceput la care s-a obținut valoarea 2,26
ÎNTREBAREA 19
„În ce măsură ați fost mulțumit(ă) de serviciile oferite pe plajă?”
R(spunsul
+3
+2
+1
-1
-2
-3

Curățenie
1
10
13
12
5
10

Alimentație publică
2
10
20
11
3
5

Închiriere de echipamente specifice
6
8
22
10
1
4

Pază și protecție
2
4
20
13
3
9

Ambianță
4
18
19
6
2
2

Servicii de divertisment
4
27
8
9
0
3

 Tabel 4.7.32 Repartiția frecvențelor absolute
Prelucrarea datelor culese presupune calcularea unor scoruri pentru evaluarea fiecărui serviciu oferit pe plajă în parte:
Scurățenie
Salimentație publică = 0.275
Sînchiriere echipamente = 0.627
Spază și protecție = -0.235
S ambianță =1
Sdivertisment =1.09
Pentru (ntreaga gam( a serviciilor oferite pe plajă se va aprecia calitatea prin calcularea unui scor mediu:


Nivelul de calitate este apreciat favorabil el având o valoare pozitiv( dar (n condi(iile (n care valoarea maxim( pe care o poate atinge parametrul este 3 scorul obținut de 0,40 este foarte mic.
ÎNTREBAREA 20
„Ce credeți că trebuie, în primul rând, făcut pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite pe litoral?”
Fiind o întrebare deschisă răspunsurile date de subiecții chestionați au fost centralizate cele mai semnificative sugestii fiind:
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Mai multa importanță acordată curățeniei
20
0.39
39

Modernizarea bazei tehnico-materiale
10
0.20
20

Angajarea unui personal mult mai instruit
11
0.22
22

Prețuri mai accesibile
9
0.18
18

Calitatea gastronomică
5
0.10
10

Diversificarea serviciilor
5
1.08
10

Total
60
1.08
118

Tabel 4.7.33. Repartiția frecvențelor absolut, relative și a procentelor
Concluzii: Din analiza răspunsurilor a rezultat că principalul lucru ce trebuie făcut pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite pe litoral este acordarea unei atenții mult mai marii curățeniei; această sugestie deține un procent de 39% fiind urmată de angajarea unui personal mult mai instruit (22%).Au mai fost menționate: modernizarea bazei tehnico-materiale (20%), prețuri mai accesibile (18%), calitatea gastronomică conform așteptărilor și diversificarea serviciilor (ambele având o pondere de 10%)
ÎNTREBAREA 21
„Considerați că și în viitor vă veți petrece concedii pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

1. Da
33
0.65
65

2. Nu
4
0.08
8

3. Nu știu
14
0.27
27

Total
51
1.00
100

 Tabel 4.7.34 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Reprezentarea grafică :


Graficul4.7.7. Măsura în care populația cercetată va merge și în viitor pe litoralul românesc
Concluzii :Dintre cei chestionați, majoritatea acestora (65%) au spus că și în viitor își vor petrece concedii pe litoralul românesc. Cei care au spus „ Nu știu” dețin o pondere de 27%, iar cei care au răspuns negativ dețin o pondere foarte mică (8%).
Repartiția în funcție de venit
Venitul
DA
NU
NU ȘTIU
Total

sub 3.000.000 lei
5
0
3
8

3.000.001 – 6.000.000
18
3
8
29

6.000.001- 9.000.000
8
0
1
9

9.000.001- 12.000.000
1
0
1
2

peste 12.000.001 lei
1
1
1
3

Total
33
4
14
51

Tabel 4.7.35 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de venit
Repartiția pe vârstă
Vârsta
DA
NU
NU ȘTIU
Total

18-30 ani
15
1
7
23

31-40 ani
10
0
2
12

41-50 ani
7
1
5
13

51 – 60 ani
1
0
0
1

Peste 61 ani
0
2
0
2

Total
33
4
14
51

 Tabel 4.7.36 Repartiția frecvențelor absolute în funcție de vârstă
ÎNTREBAREA 22
„Care sunt motivele pentru care credeți că vă veți petrece și în viitor concedii pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Raportul calitate/preț satisfăcător
6
0.18
18

Condiții climaterice specifice
11
0.33
33

Calitățiile curative
3
0.09
9

Prețurile scăzute în raport cu ofertele de pe litoralul altor țări
11
0.33
33

Alte motive
5
0.15
15

Total
36
1.09
109

Tabel 4.7.37 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Concluzii: Principalul motiv pentru care cei intervievați își vor petrece și în viitor concedii pe litoralul românesc este datorat prețurilor scăzute în raport cu ofertele de pe litoralul altor țări , dar și datorită condițiilor climaterice specifice de care dispune litoralul românesc. Acestea dețin o pondere de 33% fiind urmate la o distanță considerabilă de raportul calitate/ preț satisfăcător (18%), alte motive – prieteni și rude în Constanța, orașul natal al unora (15%). Calitățile curative deține o pondere de 9%
ÎNTREBAREA 23
„Care sunt motivele pentru care nu mai doriți să practicați această formă de turism?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Confort scăzut
2
0.50
50

Condiții de cazare necorespunzătore
2
0.50
50

Condiții de masă improprii
2
0.50
50

Tarife mult prea mari
3
0.75
75

Modalități de petrecere a timpului liber sunt reduse
1
0.25
25

Alte motive
0
0.00
0

Total
10
2,50
250

Tabel 4.7.38 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 24
„În opinia dumneavoastră, ce condiții trebuie îndeplinite pentru a vă determina să vă petreceți concediile pe litoralul românesc?”
R(spunsul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Reduceri de preț
4
1.00
100

Confort ridicat
1
0.25
25

Creșterea calității serviciilor
3
0.75
75

Un personal mult mai instruit
1
0.25
25

Altele
0
0.00
0

Total
9
2.25
225

Tabel 4.7.39 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
Întrebări de identificare
ÎNTREBAREA 25
Care este vârsta dumneavoastră?
Vârsta
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

18-30 ani
26
0.43
43

31-40 ani
13
0.22
22

41-50 ani
16
0.27
27

51 – 60 ani
1
0.02
2

Peste 61 ani
2
0.03
3

Total
60
1.00
100

 Tabel 4.7.40 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 26
Care este ocupația dumneavostră?
Profesia
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

Elev/student
7
0.12
12

Intelectual (cu studii superioare)
30
0.50
50

Func(ionar (cu studii medii)
14
0.23
23

Muncitor
3
0.05
5

Pensionar
2
0.03
3

Șomer
1
0.02
2

Liber profesionist
2
0.03
3

Altă profesie
1
0.02
2

Total
60
1.00
100

Tabel 4.7.41 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 27
Care este nivelul veniturilor dumneavoastră lunare?
Venitul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

sub 3.000.000 lei
9
0.15
15

3.000.001 – 6.000.000
33
0.55
55

6.000.001- 9.000.000
9
0.15
15

9.000.001- 12.000.000
3
0.05
5

peste 12.000.001 lei
6
0.1
10

Total
60
1.00
100

 Tabel 4.7.42 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
ÎNTREBAREA 28
Sexul interlocutorului
Sexul
Frecven(e absolute
Frecven(e relative
Procente
– % –

M
17
0.28
28

F
43
0.72
72

Total
60
1.00
100

 Tabel 4.7.43 Repartiția frecvențelor absolute, relative și a procentelor
TESTAREA IPOTEZELOR ASUPRA PROCENTULUI
Formularea ipotezelor statistice:
Ho :

= 80%, 80% dintre brașoveni au fost cel puțin o dată pe litoralul românesc în ultimii cinci ani .
H1 :
< 80 % , mai pu(in de 80% dintre brașoveni au fost cel puțin o dată pe litoralul românesc în ultimii cinci ani. În urma realiz(rii cercet(rii asupra e(antionului s-a constatat ca 85% reprezint( procentul brașovenilor care în ultimii cinci ani au fost le litoralul rom(nesc. Este vorba de un test unilateral dreapta (i pentru un nivel de semnifica(ie de 0,05, valoarea z
corespunz(toare, din tabelul reparti(iei z, este de 1,96. Determin(m raportul critic: 
p = procentul din e(antion;
= procentul presupus la nivelul popula(iei;
= abaterea standard a procentului;
se estimeaz( prin Sp
= Sp =
=
= 4,61 Calcul(m:
Se observ( c(:
<
(1,08 < 1,96) , rezult( c( se acceptă ipoteza nul( H0, ceea ce (nseamn( c( 80% dintre brașoveni au fost cel puțin o dată pe litoralul românesc în ultimii cinci ani . TESTUL z DE COMPARARE A MEDIILOR A DOUĂ EȘANTIOANE INDEPENDENTE Dorim s( cunoa(tem dac( exist( diferen(e (ntre mediile aprecierilor b(rba(ilor (i femeilor în ceea ce priveste ambianta din timpul prestării serviciilor de alimentatie publică. Datele culese pe baza chestionarului se prezintă astfel: Aprecierea ambianței -puncte- Nr. responden(i   Femei B(rba(i  1 0 0  2 5 0  3 17 6  4 9 8  5 6 0   Mediile ob(inute la nivelul e(antionului sunt:
= 3,43 (media aprecierilor femeilor)
= 3,57 (media aprecierilor b(rba(ilor) Abaterile standard de la medie pentru cele dou( subgrupuri (femei, b(rba(i) rezult( din calcule:
s1 = 0,928 s2 = 0,533 Se consider(: n1 = num(rul femeilor din e(antion = 37 n2 = num(rul b(rba(ilor din e(antion = 14 Nivelul de semnifica(ie
= 0,05 Formul(m ipotezele statistice: H0 :
1 =
2 Între aprecierile facute de bărbați și femei nu există diferențe semnificative H1 :
1

2 Între aprecierile facute de bărbați și femei există diferențe semnificative. Determin(m raportul critic:

abaterea standard comun( a diferen(elor mediilor
Regula de decizie: a).
se accept( H0 b).
< - 1,96,
> 1,96 – se respinge H0

H0 se acceptă H1se respinge.
Deci, se poate concluziona ca nu exist( diferen(e (n aprecierea ambianței din timpul serviciilor de alimentație publică între femei și bărbați.
TESTUL

Folosindu-se testul
, se va stabili dac( exist( deosebiri semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te petrecerea a cel puțin unui concediu pe litoralul unei alte țări.
Datele ob(inute sunt prezentate mai jos, folosindu-se tabelarea (ncruci(at(:
Venitul
DA
NU
Total

sub 3.000.000 lei
0
9
9

3.000.001 – 6.000.000
5
28
33

6.000.001- 9.000.000
3
6
9

9.000.001- 12.000.000
1
2
3

peste 12.000.001 lei
4
2
6

Total
13
47
60


Formularea ipotezei nule
(i a ipotezei alternative
.

: Nu exist( diferen(e semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te petrecerea a cel puțin unui concediu pe litoralul unei alte țări

: Exist( diferen(e semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te petrecerea a cel puțin unui concediu pe litoralul unei alte țări
Stabilirea nivelului de semnifica(ie
.

= 0,05 (corespunz(tor unei probabilitați de 95%).
Calcularea frecven(elor a(teptate (Aij), presupun(nd adev(rat( ipoteza nul( (
). Acestea se determin( pe baza frecven(elor observate dup( formula:


e). Determinarea valorii critice a lui


=


= frecven(ele potrivit ipotezei nule;

= frecven(ele observate
Alegerea valorii teoretice a lui
conform:
-nivelului de semnifica(ie ales

-num(rul de grade de libertate


r – num(r de linii
k -num(r de coloane

(din tabel)
Compararea valorii calculate cu valoare teoretic(

se respinge ipoteza nul(
(i se accept(

Deci între cele două variabile există o relație de dependență.
Intensitatea legăturii
Intensitatea leg(turii se determină folosind coeficientul T a lui Ciuprov.
Formula de determinare este:



= valoarea determinat(, pe baza datelor culese, a lui
;
n = m(rimea e(antionului;
df = num(rul gradelor de libertate.
Coeficientul lui Ciuprov T=0.3
aparține intervalului [0;1]
Coeficientul de contingență
Se determină pe baza formulei:



valoarea calculat( a lui

n = m(rimea e(antionului
Valoarea coeficientului de contingen(( este: 0,400
aparține intervalului [0; 0,894]
Coeficientul Cramer 

; V este inclus în intervalul [0,1]

= valoarea calculat( a lui

n = m(rimea e(antionului
t = min [(r-1), (k-1)], r = num(rul de r(nduri
k = num(rul de coloane
V= 0,437
inclus în intervalul [0,1]
Din aplicarea celor trei teste rezultă o legătura medie între cele două variabile.
Folosindu-se testul
, se va stabili dac( exist( deosebiri semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te frecvența de petrecere a concediilor pe litoralul românesc.

: Nu exist( diferen(e semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te frecvența petrecerii de concedi pe litoralul românesc

: Exist( diferen(e semnificative pe grupe de venit (n ceea ce prive(te frecvența petrecerii de concedi pe litoralul românesc
Datele ob(inute sunt prezentate mai jos, folosindu-se tabelarea (ncruci(at(:
Venitul
O dată
De 2-3 ori
De 4-5 ori
De mai multe ori
Total

sub 3.000.000 lei
3
1
3
1
8

3.000.001 – 6.000.000
8
16
5
0
29

6.000.001- 9.000.000
2
4
3
0
9

9.000.001- 12.000.000
0
0
2
0
2

peste 12.000.001 lei
1
1
1
0
3

Total
14
22
14
1
51


Testul
se va realiza cu ajutorul programului Expert Manager:




nu se respinge ipoteza nul(
(i se accept(

Deci între cele două variabile nu există o relație de dependență.
BIBLIOGRAFIE
Constantin Lefter „Cercetare de marketing. Teorie și practică”, Editura Lux-Libris, Brașov 1996
Constantin Lefter (coordonator) „Marketing .Vol 1” Brașov, 2000