CAPITOLUL IV. APLICAȚII ALE BAZEI DE DATE SPAȚIALE 4.1. Interogarea zonelor funcționale ale spațiului urban Prin noțiunea de zonare funcțională, se… [301517]

CAPITOLUL IV. APLICAȚII ALE BAZEI DE DATE SPAȚIALE

4.1. [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], socio-culturale etc. [anonimizat], deoarece ele se află în stransă corelație cu specificul local.

Zonarea funcțională a spațiului urban este o acțiune destinată remodelării urbane prin delimitarea zonelor funcționale din interiorul spațiului urban. [anonimizat], tehnice etc..

Identificarea și stabilirea teritoriilor în care prodomină desfășurarea unui anumit tip de activitate sunt cunoscute sub denumirea de zone funcționale. Acestea prezintă o importanță deosebită în procesul de definire al unui spațiu urban.

Din punctul de vedere al tipologiei funcționale și ierarhizării pe ranguri a localităților, minicipiul Urziceni este o [anonimizat], județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități. Profilul funcțional al unui oraș este generat și indicat de către ponderea activității economice pricipale care se desfășoară în respectivul centru urban.

[anonimizat]:

„[anonimizat], funcțiuni bine precizate și condiții reglementate de dezvoltare” (Erdeli et al., 1999, pag. 354);

„zonele funcționale reprezintă un rezultat al interacțiunii în timp și spațiu a elementelor componente ale sistemului oraș și ele pun în evidență faptul că spațiul urban nu este omogen” (Tălângă C., 2000, pag. 67);

„zonele funcționale actuale ale orașelor sunt rezultatul firesc al diversificării „specializării” spațiului urban” (Cucu V., 2001, pag. 78).

[anonimizat], reprezintă rezultatul activităților care au loc într-o anumită parte a teritoriului. În cazul municipiului Urziceni putem constata existența zonelor funcționale individualizate în funcție de profilul evidențiat (figura x).

[anonimizat]. Cele șapte clase de zone funcționale evidențiate în figura x, [anonimizat] 2000. Suprafața intravilanului a înregistrat o dinamică pozitivă datorită apariției locuințelor individuale cu precădere în cartierul Peste Linie. Cea mai mare parte din populația orașului trăiesc în locuințe individuale (case, vile cu un regim al înățimii până la două etaje) contribuind astfel la creșterea procentajului deținut de către zonele rezidențiale.

Datele prezentate în tabelul X [anonimizat] 2000. [anonimizat], [anonimizat] a zece ani o refacere a acestuia. Deși primăria municipiului a [anonimizat] o variantă finală. Acest lucru poate genera probleme atât în dezvoltarea armonioasă a echipamentului tehnico-edilitar pe care municipiul îl deține, cât și în dezvoltarea organizată a unei infrastructuri.

Conform Planului Urbanistic General, suprafața de locuit a municipului Urziceni este de 153 ha, zona unităților productive – 128 ha, zona terenurilor agricole din intravilan – 91 ha, restul suprafeței fiind ocupată de spații plantate, căi de comunicație, gospodărie comunală, zona serviciilor.

Teritoriul municipiului este împărțit potrivit PUG în următoarele zone funcționale: zona dotărilor publice risipite, zona rezidențială, zona serviciilor, zona de circulații, zona transporturi, zona cu spații plantate, zona industrială, zona de gospodărie comunală, zona terenurilor agricole și a celor neproductive.

Tabelul nr. x – Zonarea funcțională conform Planului de Urbanism

Sursa datelor: PUG municipiul Urziceni

Analizând bilanțul suprafețelor intravilanului tabelul nr. x. potrivit hărtii zonelor funcționale ale municipiului Urziceni (anexa nr. x) utilizând ca sursă ortofotoplanul județului Ialomița, ediția 2008, dar și sursa online Bing Aerial Maps (folosind imagini satelitate din luna mai, anul 2013) se constată o dinamică a valorilor comparativ cu cele conform Planului Urbanistic General, 2002. Acest lucru poate fi observat în tabelul nr. x.

Pentru a observa mai ușor procesul de transformare a zonelor funcționale am atașat în cadrul acestui studiu PUG-ul municipiului Urziceni (anexa nr. x). Schimbările ce se produc în cadrul lor influențează limitarea (reducerea) sau dezvoltarea acestora. Zonarea funcțională din cadrul spațiului urban prezintă o influență directă asupra anumitor aspecte ale vieții urbane precum repartiția populației, mobilitatea zilnică, distribuția necesarului de apă și energie, rețeaua de transport, dar și dezvoltarea altor servicii (Barbu N., Ungureanu A., 1987).

Tabelul nr. x – Zonarea funcțională conform Hărții zonelor funcționale ale municipiului Urziceni (autor: Năstase Monica-Georgiana)

Zona rezidențială cunoscută și sub denumirea de zona de locuit este alcătuită din clădirile de locuințe, care sunt de mai multe tipuri. Astfel, în cadrul orașului Urziceni sunt întâlnite case fără etaj (acest tip este dominant), case cu unul sau mai multe etaje, blocuri de locuințe cu până la 5 etaje. Această zonă ocupă cea mai mare întindere în cadrul intravilanului, aproximativ x % din suprafața intravilanului, reprezentând în acest caz cea mai dezvoltată zonă funcțională.

Analiza fondului de locuit din municipiul Urziceni arată o suprafață locuibilă totală de x ha, în creștere cu peste x% față de anul 2000, care era de 152.72 ha.

În funcție de tipul locuinței, zona rezidențială de pe teritoriul intravilanului municipiului Urziceni prezintă un caracter rezidențial individual (reprezentat de locuințe individuale), colectiv (format din locuințe colective) și mixt (cuprinde ambele tipuri de locuințe). În principiu, zona rezidențială înglobează atât clădirile, cât și alte spații amenajate corespunzător (anexe) pentru îndeplinirea nevoilor de zi cu zi a populației.

Zona rezidențială poate fi caracterizată prin următoarele categorii de subzone: o zonă de locuințe colective medii și mari, cu spații libere aferente ca de exemplu locuri de joacă pentru copii, spații plantate amenajate, locuri destinate parcărilor autovehiculelor. Această zonă se constituie din blocuri (cu un regim al înălțimii de la P+2 până la P+5) grupate în două zone compacte la sud de Calea București (DN2A) și una în partea de nord. Alte zone compacte sunt: în lungul Bulevardului Republicii cu sensul de parcurgere spre gara municipiului; în partea sudică a intravilanului, pe străzile Ion Creangă și Mihai Eminescu (aici blocurile au P+2); o altă zonă de blocuri P+2 se află în vecinătatea procuraturii, între strada Panduri și frontul de blocuri cu regim de înățime P+4 din lungul Căii București. Aceste locuințe colective beneficiează de dotări tehnico-edilitare complexe.

Cea de-a doua zonă rezidențială este constituită din locuințe joase, individuale tip case (fără etaje, cu un etaj sau mansardă). Acestea sunt întâlnite în zona central-vestică a intravilanului (pe ambele părți ale fostei bălți Cotorca); în două grupări la nord de calea ferată, în cartierul numit Peste Linie; în partea de vest a cartierului Centrul Nou de o parte și de alta a străzii Aviator Jipa Ionescu; în partea estică a cartierului Centrul Nou, în apropierea spitalului municipal; grupul compact de case locuit de rromi cunoscut sub denumirea de cartierul Catanga (situat la vest de hotelul Royal).

Dezvoltarea din jurul nucleului central constituit de Calea București și arterele învecinate (Bulevardul Republicii, Str. Panduri, Str. Revoluției) concentreză pe lângă locuințe, instituții și servicii de interes general.

Referitor la cartierele orașului, privite ca celule fundamentale au reprezentat o limitare de-a lungul studiului, ele neputând fi delimitate clar. Din acest motiv, în cadrul hărților realizate a fost inserată denumirea lor, nu și limita acestora. De-a lungul timpului, localitatea a fost alcătuită din mai multe cartiere sau mahalale, cum erau cunoscute mai înainte. În anul 1838 erau mahalalele Brătianu și Rudeanu, în 1878 Brătianu, Sfânta Treime, Sfânta Adormire a Maicii Domnului, satul Cotorca și cătunul Poșta.

În prezent, cartierele orașului sunt în număr de șase, respectiv: cartierul Centrul Vechi, cartierul Poșta (înglobat orașului după anul 1920), cartierul Volna (denumirea aceasta se regăsește și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea), cartierul Centrul Nou, cartierul Peste Linie și cartierul Valea Plopului.

La fel ca multe alte orașe din România, Urziceni întâmpină probleme cu privire la fondul construit, deoarece se remarcă lipsa lucrărilor de întreținere a clădirilor, multe confruntându-se cu fațade degradate.

Zona mixtă se constituie în prelungirea compactă a centrului, cu un amestec de activități comerciale, servicii și locuințe colective. Această zonă se înscrie în partea cea mai dinamică a pieței imobiliare, aducând o contribuție semnificativă la alcătuirea bugetului local. Ea reprezintă o extensie a zonei centrale în lungul pricipalelor artere ale municipiului și se constituie într-una dintre zonele de concentrare a diferitelor activități.

Zona mixtă rezultă dintr-o serie de echipamente publice (dispuse la parterele blocurilor de locuințe), compuse din activități precum: activități financiar-bancare, reparații a diverselor bunuri, dar și puncte comerciale, restaurante, terase.

În cadrul municipiului Urziceni, zona mixtă este conturată clar în lungul Căii București și pe amorsa acesteia, Bulevardul Republicii. Aceste două străzi amintite se caracterizează printr-o diversitate de servicii comerciale. Dezvoltarea și conturarea unei astfel de zone s-a datorat prezenței a două condiții și anume, rolul de legătură cu diferite zone de interes, iar cea de-a doua, datorită intensității traficului. Prin aceste condiții, ele au capacitatea de a atrage un amestec de funcțiuni comerciale și de servicii.

Zona mixta deși dispune de relativ multe locuințe, se confruntă cu un oarecare deficit de locuri de parcare, fără însă a fi compromisă conturarea unei imagini coerente și a funcționării corecte a acestei zone.

Potențialul de dezvoltarea al zonei mixte poate fi mai ridicat prin introducerea oricăror servicii profesionale și personale sau a unor activități productive de stocare, înmagazinare care să fie corespunzătoare cu funcția rezidențială.

Zona serviciilor. Serviciile fie ele publice sau private contribuie în manieră specifică la satisfacerea nevoilor indivizilor și colectivităților, reprezentând o componentă definitorie în procesul de dezvoltare locală a unei așezări. Dezvoltarea orașului Urziceni a fost în strânsă legătură cu inițierea și extinderea activităților comerciale încă din cele mai vechi timpuri.

În zona serviciilor se desfășoară activități din sectorul terțiar și își au sediul principalele instituții administrative, bancare, comerciale, religioase, centre culturale și sociale. Activitățile care nu sunt specifice acestei zone sunt cele de depozitare a materialelor sau diverselor bunuri, mari grupări de locuințe, unități militare, cimitire, servicii de gospodărie comunală, autogări, întrucât ele se încadrează în alte categorii de zone funcționale.

Comform hărții zonelor funcționale ale municipiului Urziceni, zona serviciilor se grupează în trei mari categorii: zona serviciilor de interes general, zona serviciilor de tip cuaternar și zona serviciilor tehnico-edilitare. Pentru precizarea elementelor componente fiecărei zone, acestea vor fi tratate în mod separat.

Din categoria serviciilor de interes general fac parte minimarketurile, magazinele specilizate în produse electronice și electrocasnice (Flanco, Total), telefonie mobilă, materiale de construcții (Sheliak), hipermarketurile Penny, Lidl (situate la petiferia estică a orașului) Profi, piața agroalimentară, cofetările, terasele, restaurantele (Restaurantul Royal (din cadrul hotelului , Restaurant Modern, Restaurant Diplomat, Restaurant Total, Restaurant Apollo, Restaurant Pelicanul), serviciile destinate autovehiculelor (vulcanizare, spălătorie, reparații și benzinăriile). Cartierul Centrul Vechi al orașului se caracterizează prin prezența multitudinilor de societăți comerciale bazate pe comerțul en-gross de mărfuri alimentare și nealimentare.

Ponderea cea mai mare din punct de vedere numeric este deținută de către comerțul cu amănuntul (vânzarea către populație a unui produs cu bucata) sau cu ridicata (denumit popular en-gross și se desfășoară, de obicei, între comercianți cu scopul revânzării) cu produse alimentare, băuturi în magazine de dimensiuni mici și medii, satisfăcând comercțul de proximitate. Acestora li se adaugă produsele nealimentare ca: textile, produse farmaceutice, cosmetice, materiale de constucții.

Oficial, Urziceni a fost declarat târg în anul 1831, însă locuitorii din localitatea Urziceni erau considerați orășeni sau târgoveți încă din secolul al XVIII-lea. O relatare istorică despre activitățile comerciale desfășurate la Urziceni este menționată de către Gh. Zagoriț care preciza că drumul principal care duce către București și activitățile judecătorești ridicară deopotrivă acest târg la forma de oraș.

Serviciile de tip cuaternar sunt cele legate de dezvoltarea spiriturală și de activități de agrement, de acțiuni social-culturale, de protecție și ameliorare a mediului înconjurător etc. Sectorul cuaternar al economiei se referă la serviciile intelectuale precum învățământ, cercetare, informare, tehnologie, consultanță, administrație, programe culturale.

Privitor la orașul Urziceni, în sfera serviciilor și-au făcut apariția noi domenii de activitate și s-au dezvoltat unele care la început au avut o importanță mai redusă ca de exemplu tranzacțiile imobiliare, ocupații juridice și manageriale. Printre cele mai dinamice din punct de vedere al volumului de investiții se situează sectorul de comunicații și tehnologia informației, după cel al activităților financiar bancare și de asigurare.

Pentru sprijinirea activităților și asigurarea mediului propice progresului economic corespunzător, în municipiul Urziceni, sistemul bancar deține în componența sa bănci private international ce dispunde de o rețea de sucursale. Cea mai mare parte a unităților bancare sunt concentrate în zona centrală a orașului. Unitățile bancare din municipiul Urziceni sunt enumerate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. x – Unitățile bancare existente în municipiul Urziceni

Sursa datelor: PUG municipiul Urziceni – Studiu economic

Clădirile de cult existente în municipiul Urziceni sunt: Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena, Biserica Adormirea Maicii Domnului (cunoscută și sub denumirea de „Biserica din Volna”), Biserica Sfânta Treime, Biserica Sfântul Anton de Padova, Sala Regatului a Martorilor lui Iehova, Biserica Evanghelica, Biserica Apostolică Filadelfia, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Biserica Sfântul Nicolae, Biserica Sf. Martiri Brâncoveni. O mare parte dintre instituțiile de cult enumerate anterior sunt localizate pe strada Regele Ferdinand.

Administrația reprezintă un alt domeniu încadrat în zona serviciilor de tip cuaternar: primăria municipiului, consiliul local, judecătoria, parchetul, Administrația Finanțelor Publice, Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Ocolul Silvic, poliția, jandarmeria, Detașamentul de Pompieri.

Un alt domeniu evidențiat în sfera serviciilor este învățământul prin grădinițe, școli (Școala gimnazială ”Alexandru Odobescu”, Școala gimnazială ”I. H. Rădulescu”, Școala Generală cu clasele I-VIII, nr.3), licee (Grup Școlar Agricol Urziceni, Liceul Tehnologic ”Sfânta Ecaterina”, Colegiul Național ”Grigore Moisil”) și instituțiile publice culturale reprezentate de Casa Municipală de Cultură și Biblioteca Municipală ˮConstantin Țoiu”, Clubul elevilor și preșcolarilor.

Zona serviciilor tehnico-edilitare are un caracter social-economic ce contribuie la definirea unui nivel de trai adecvat sub aspectul confortului și al igienei. În această zonă sunt incluse totalitatea sistemelor de distribuție și colectare: rețeaua de alimentare cu apă, rețeaua de canalizare, rețeaua de transport a energiei termice, a energiei electrice, a gazului metan, stațiile de epurare, rețeaua de telecomunicații.

Infrastructura dotărilor tehnico-edilitare în municipiul Urziceni se află într-o stare ușor precară, situație existentă în principal datorită absenței lucrărilor de modernizare și întreținere de-a lungul unei perioade îndelungate de timp.

Zona industrială. Industria a avut o pondere importantă în dezvoltarea așezărilor urbane din România, în special în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Progresul urban al orașelor între care se află și municipiul Urziceni a fost marcat de procesul de industrializare impus de politicile economice ale regimului comunist.

Ca așezare cu profil funcțional dominant industrial, industria, în special cea prelucrătoare s-a dezvoltat exponențial față de sectorul agricol, deși materia primă principală folosită este rezultatul recoltelor din Urziceni și din zonă.

Industria orașului Urziceni si-a făcut apariția înaintea primului război mondial, urmare a construirii căii ferate Ploiești-Urziceni-Slobozia, între anii 1909-1911. Astfel în anul 1910 se construiește Depozitul de fermentarea tutunului al Regiei Monopolurilor Statului, iar între anii 1913-1914 se construiește Fabrica de cărămizi.

Zonele industriale din cuprinsul teritoriului analizat includ clădiri, echipamente, sisteme tehnice și instalații necesare tranformării materiei prime în produse finite. Multe dintre clădirile cu profil industrial din intravilanul municipiului există, dar nu funcționează, astfel zona a fost numită industrială în conservare.

Ca localizare în teritoriul intravilan al municipiului, zona industrială prezintă o distribuție cu concentrări mari într-un punct cardinal al orașului, și anume nord. O a doua zonă industrială este situată în partea de vest, iar cea de-a treia zonă industrială se află la periferia estică a orașului. Trebuie menționat faptul că, cele două trupuri separate ce compun intravilanul orașului, respectiv cel a fostei Întreprinderi Agricole de Stat (cu un profil industrial în conservare) și cel al fabricii de zahăr, care se caracterizează în totalitate printr-un profil industrial. Reprezentarea cartografică a celor două paliere de zone industiale (funcționale și în conservare) este evidențiată în anexa nr. x.

Principalele zone de depozitare din municipiul Urziceni sunt localizate la nord de calea ferată, în lungul străzii Regie.

Zona de activități industriale și de producție se compune din mai multe grupări după cum se poate observa în tabelul nr. x.

Tabelul nr. x – Pricipalele întreprinderi industrial

În prezent, la nivelul unităților industriale, progresul industrial se caracterizează printr-o etapă de stagnare. Privatizarea unităților industriale a avut unele urmări nefavorabile ca de exemplu, înlocuirea profilului productiv, diminuarea capacității de producție și a numărului de angajați, iar în ultima fază închiderea unității respective. În dezvoltarea sa industrială, orașul Urziceni a fructificat atât resursele naturale caracteristice zonei, cât și poziția geografică prielnică.

Zona de transport cuprinde diferite spații specializate domeniului precum gări, autogări, stații maxi-taxi, artere de circulație feroviară, rutieră. Aceste spații sunt poziționate în cele mai multe cazuri la periferia orașului, în special datorită spațiului necesar.

O contribuție importantă la dezvoltarea târgului Urziceni, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, a avut-o și faptul că s-a aflat la intersecția drumului principal care leagă Bucureștii cu Moldova.

În funcție de poziționarea în cadrul țării și de condițiile de relief, transportul rutier reprezintă cea mai importantă formă de transport evidențiată la nivelul municipiului Urziceni, urmată de cea feroviară. Orașul este traversat de linia de cale ferată simplă neelectrificată cu nr. 701 care asigură legătura între Ploiești Sud-Urziceni-Slobozia-Țăndărei și magistrala 700, care face legătura între București-Galați. Prin prezența căii ferate și a gării din interiorul spațiului analizat, orașul beneficiează de o oportunitate majoră de dezvoltare din punct de vedere economic, dacă este exploatată în mod corespunzător. După construirea căilor ferate (1911-1943), orașul începe să se extindă semnificativ la nord de calea ferată.

Transportul rutier se caracterizează prin existența în interiorul spațiului urban a două autogări situate în partea centrală a intravilanului orașului, ce realizează legături importante, atât cu localitățile limitrofe, cât și cu anumite orașe localizate în județele învecinate. Alături de aceste două autogări, în municipiul Urziceni funcționează și câteva stații de maxi-taxi.

O porțiune din calea ferată, mai exact calea care ducea către unitățile industriale Expur și Soceram este în conservare, ca efect al nefuncționării celor două fabrici, lucru observabil în anexa nr. x – transport în conservare.

Municipiul Urziceni are în general o structură a tramei stradale neregulată cu puternice tendințe rectangulare. Despre particularitățile fizionomice ale spațiului urban al municipiului Urziceni, cu precădere textura orașului și strada urbană voi prezenta în detaliu în subcapitolul numit Aplicații ale rețelei stradale.

Zona spațiilor verzi reprezintă ansamblul formațiunilor plantate cu specii floricole, arbustive și arboricole amenajate sub formă de parcuri, grădini publice, scuaruri, terenurile bazelor și amenajărilor sportive. Spațiile verzi intraurbane sunt componente ale spațiului urban având rolul de a asigura posibilitățile de recreere, odihnă ale locuitorilor și îmbunătățirea microclimatului.

Spațiile verzi din cadrul municipiului Urziceni sunt sub nivelul necesar în raport cu numărul de locuitori și suprafața construită. Conform standardelor formulate de către oamenii de specialitate, se recomandă ca suprafața destinată spațiilor verzi, din cadrul unei localități să ocupe minim 10% din suprafața respectivei localități. Astfel, zona spațiile verzi necesită o creștere considerabilă, lucru întărit cu atât mai mult cu cât municipiul Urziceni este situat într-o zonă cu excese climatice.

Spațiile verzi amenajate din cadrul orașului se află predominant în partea centrală fiind reprezentate printr-o serie de parcuri publice de dimensiuni reduse, dintre care amintim: parcul Teoharie și parcul Catedralei (unde se află Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena), Parcul Tineretului sau “La Plopi”, denumit acest fel datorită numărului impresionant de plopi ce alcătuiesc practic întregul parc, localizat în extremitatea estică a orașului, aproape de vecinătatea cu comuna Manasia. În parcul din cartierul Volna (de lângă Biserica Adormirea Maicii Domnului) se află monumentul eroilor reîntregirii (figura x și x) ridicat de comunitatea orășenească la anul 1923, în memoria celor peste 100 de eroi din Urziceni căzuți la anii 1916-1818.

În extremitatea nordică a intravilanului există baza de cantonament a fostei echipe Unirea Urziceni, iar în extremitatea estică, Stadionul Tineretului unde momentan nu mai activează nicio echipă, din cauza faptului că acesta se află într-o stare deplorabilă.

În cuprinsul arealului analizat există însă și spații verzi neamenajate. Conform Memoriului General partea I (pagina 16) – Plan Urbanistic General al municipiului Urziceni se propune amenajarea suprafețelor plantate pe teritoriul fostei bălți Cotorca și crearea unor spații plantate de protecție de-a lungul râului Ialomița și a lacurilor de pe cursul Cotorcăi.

Zona terenurilor agricole în intravilan. Resursele naturale, mai ales potențialul natural al terenurilor, orientează o mare parte a activității municipiului către sectorul primar. Datorită calității foarte bune a solurilor din teritoriul administrativ al municipiului Urziceni, culturile agricole reprezintă o resursă naturală importantă. Cele mai favorabile condiții în materie de producție vegetală se întrunesc pentru porumb, soia, viță de vie și legume. Prin efectuarea lucrărilor agricole, sfera producției vegetale se îmbogățește prin plantații de floarea-soarelului, in, grâu, lucernă, cânepă. În interiorul intravilanului, terenurile agricole sunt situate cu precădere în partea nordică, de o parte și de alta a stăzii Industriei, a străzii Prelungirea Vânători, străzii Viorelelor, Șoșeaua Buzăului. Alte areale de teren agricol sunt localizate în partea sudică a intravilanului, la limita cu râul Ialomița.

Utilitatea hărții

4.2. Aplicații ale rețelei stradale

Fără îndoială, rețeaua stradală deține un rol cheie în generarea unor ansambluri urbane mai mult sau mai puțin ordonate, mai mult sau mai puțin lizibile, mai mult sau mai puțin funcționale. Tiparele rețelei stradale, fie că este vorba despre variantele geometrizate, regulate, rectilinii și rectangulare, fie despre cele neregulate își lasă amprenta asupra întregii structuri urbane prin caracterul de rețea și implicațiile acestei ipostaze asupra întregului.

Totalitatea străzilor și a spațiilor destinate circulației pietonilor și autovehiculelor constituie rețeaua stradală numită și rețeaua de circulație.

Textura orașului sau trama stradală se raportează la modul de aranjare al rețelei stradale, care este în strânsă dependență de creșterea teritorială, poziționarea geografică și zonarea funcțională. Vechimea, dar mai cu seamă rolul de oraș dezvoltat la intersecția marilor drumuri comerciale, au marcat trama stradală a municipiului Urziceni. Evoluția teritorială presupune totodată și extinderea numerică a căilor de comunicație și diverisificarea tramei stradale. Planul municipiului Urziceni prezintă un caracter neregulat având tendințe rectangulare spontane, ca urmare al aplicării unor planuri sistematice. Această textură rectangulară regulată este întâlnită în mod evident în cartierul Peste Linie, dar și în partea de sud-est a orașului.

În ceea ce privește posibilitățile de extindere ale orașului putem preciza că spre est sunt aproape inexistente din cauza limitei administrativ teritoriale a comunei Manasia, în partea sudică sunt foarte reduse, datorită exitenței râului Ialomița care reprezintă o barieră naturală. În schimb, în extremitatea nordică potențialitatea de extindere este favorabilă. Partea vestică se înscrie de asemeni, într-un areal propice așezării și stabilirii de locuințe, grație drumului național european DN2 E85.

Ca element esențial al texturii, strada urbană, asigură desfășurarea vieții orășenești. Cele mai vechi sunt străzile care provin din marile drumuri de legătură cu zonele vecine, cele mai semnificative fiind: șoseaua Buzăului și străzile Mihai Viteazu și 1918. La nivel macroregional, municipiul Urziceni prezintă intrare directă la pricipalele căi de comunicații de importanță națională și europeană. Drumul național DN2 București-Siret este suprapus pe traseul drumului european E85. Acest drum este utilizat pentru conexiunea capitalei cu partea nord-estică a României. Drumul național DN2A Urziceni-Constranța este cel mai important drum la nivel de județ, străbătându-l pe axa est-vest. Cel de-al doilea culoar important de transport la nivel european este E60. Municipiul Urziceni este situat la intersecția traseelor a trei drumuri naționale (cele două precizate anterior) și DN1D, care face legătura între Ploiești și Urziceni.

Referitor la funcțiile străzii, acestea sunt numeroase. Dintre străzile pe care se desfășoară transportul către alte localități precizăm: Calea București (spre București și Constranța), strada 1918 spre Ploiești, strada Perilor, strada Gării, strada Libertății, strada Arcului formează șoseaua de Centură, utilizată pentru devierea traficului greu. Contruirea centurii ocolitoare reprezintă o alternativă foarte bună pentru fluidizarea traficului din zona centrală de către vehiculele de mare tonaj.

Din punct de vedere al lărgimii (caracteristică care ajută la înțelegerea fizionomiei orașului), în municipiul Urziceni predomină străzile cu două sensuri de circulație. În categoria străzilor cu patru benzi de circulație fac parte Calea București (între banca BCR și Stadionul Tineretului), Bulevardul Republicii și DN2, iar în categoria celor cu sens unic: strada Aurora și strada Al. I. Cuza.

Din punct de vedere al calității (stării/netezimii) arterelor de circulație rutieră în municipiul Urziceni s-au efectuat o serie de reabilitări și modernizări. Tipul de îmbrăcăminte existent al străzilor a reprezentat un indicator important de luat în calcul în analiza spațiului urban, motiv pentru care pe baza acestui atribut am realizat o hartă – Harta calității drumurilor din municipiul Urziceni (anexa nr. x). Trebuie menționat faptul că, tipul de îmbrăcăminte al drumurilor (asfalt, piatră cubică, pietiș, pământ) conferă acestora calitatea, respectiv strarea pe care o au pe anumită perioadă de timp. Fiind o apreciere subiectivă (a stării și calității drumurilor), am considerat că pentru a facilita înțelegerea acestui demers este necesar să vin în sprijin cu câte o fotografie care să reflecte categoriile de drumuri după calitatea acestora (figurile x, x, x, x).

Drumurile au fost clasificate în:

“Drum excelent” (asfaltat, nepeticit, fără gropi)

“Drum bun” (asfaltat),

“Drum acceptabil” (asfaltat, peticit și cu gropi având dimensiuni variabile),

“Drum nemodernizat” (neasfaltat, din pietriș sau pământ).

În tabelul nr. x se poate observa mai clar starea rețelei stradale din cadrul teritoriului analizat în perioada noiembrie 2016.

Utilitatea hărții rezidă din faptul că prezintă informații recente ale unui indicator important al calității drumurilor, respectiv tipul de material utilizat în tehnica rutieră. Acesta conduce implicit la apariția unei varietăți de straturi rutiere a căror componente sub acțiunea directă a traficului și a condițiilor climatice sunt modificate.

Tabelul nr. x –

Străzile unui oraș sunt căi rutiere deosebite prin funcțiile lor urbanistice. Dimensionarea capacității drumurilor pentru asigurarea fluxurilor de trafic este esențială din punct de vedere al traficului. Capacitatea de circulație a unei artere reprezintă numărul maxim de mijloace de transport care se pot deplasa pe un anumit traseu în condiții de trafic considerate normale în decursul unei zile în anumite ore.

La nivelul municipiului Urziceni există două căi principale generatoare de trafic, și anume DN2 E85 și DN2A (traversează județul Ialomița pe întreaga sa lungime, făcând legătura între Urziceni și Constranța). Drumul DN2A în cuprinsul localității este denumit Calea București. Acesta este o arteră foarte importantă deoarece concentrează cea mai mare parte a funcțiunilor centrale reprezentative ale orașului, lucru ce determină aglomerarea zonei ți transformarea acesteia într-un centru polarizator de trafic. Pe perioada verii, drumul DN2A datorită legăturii sale către litoral devine o rută foarte aglomerată, utilizată mai ales de către cei care vin din regiunea centrală a țării. Din acest motiv, dar și din cauza localizării drumului în interiorul intravilanului municipiului, traficul de importanță regională și locală se caracterizează prin valori mari.

Drumul DN2, prin amplasarea tangentă față de intravilan nu crează probleme semnificative de trafic decât în punctele în care interesectează arterele Mihai Viteazu (DN2A), strada 1918 (DN1D), strada Arcului. În aceste puncte menționate anterior s-au înregistrat frecvente accidente rutiere.

După importanța participării lor la funcția traficului, din punct de vedere urbanistic, străzile componente rețelei de circulație urbană pot fi grupate în mai multe categorii. Astfel, în municipiul Urziceni există străzi de catogoria I – magistrale, categoria a II-a – de legătură, străzi de categoria a III-a – colectoare și străzi de categoria a IV-a – de folosință locală.

După criteriul funcțiunii și al intensității traficului, din totalitatea străzilor din interiorul orașului, Calea București (în trecut strada Mihai Bravu, iar mai apoi strada Scânteia) face parte din categoria I. Tot în această categorie sunt incluse DN2 și DN1D.

Străzile de categoria a II-a sunt artere de interes local sau orășenesc, și anume: Bulevardul Republicii (fostă strada Gării), strada 1918 (fostă 30 Decembrie), strada Arcului, strada Libertății, strada Gării și strada Perilor.

Cele mai multe străzi de ordin III sunt concentrate în partea centrală și în cartierul Poșta. Acestea sunt următoarele: strada Transilvaniei, strada 9 Mai, strada Revoluției, strada Panduri, strada Maramureș, strada Alexandru Ioan Cuza (în trecut strada Școlii), strada Regele Ferdinand (fostă I. V. Stalin), strada Mihai Viteazu (fostă 23 August), strada Căpitan Urzică (în trecut strada 16 Februarie), șoseaua Buzăului.

Restul celorlaltor străzi fac parte din categoria a IV-a, de regulă fundături sau drumuri ce deservesc un număr mai mic de porțiuni de teren. Odată cu extinderea zonelor de locuințe, cu precădere la nord de calea ferată, în cartierul Peste Linie, în prezent multe dintre străzi nu beneficiează de îmbrăcăminte asfaltică.

Pe baza acestui criteriu al intensității traficului am realizat harta intitulată – Intensitatea traficului în municipiul Urziceni. Harta este utilă mai ales celor care nu sunt locuitori ai orașului și pornesc la drum, întrucât șoferii ar putea alege alte rute unde intensitatea traficului prezintă valori normale, sau chiar reduse.

4.3. Aplicații ale rețelei de așezări

Clădirile reprezintă elemente esențiale din structura rețelei urbane. Acestea se pot împărți, după scopul pentru care au fost concepute, în clădiri de locuit, administrative, de realizare și prelucrare a bunurilor, de depozitat bunuri, de recreere etc.

Din punct de vedere al calității locuirii se deosebesc două categorii de locuințe: cele din zonele centrale și adiacente (de exemplu, zona Căii București, zona cuprinsă între strada Gării – strada Perilor și strada Aviator Jipa Ionescu, dar și în cartierul Poșta).

Acestea sunt grupate în zona locuințelor de tip urban ce beneficiează de un echipament tehnico-edilitar complex (alimentarea cu apă, cu energie termică și gaze, energie electrică, rețele de telefonie fixă și telecomunicații, rețele de canalizare). În general, clădirile sunt mai generos dimensionate și consolidate (peste 90% sunt construcții din zidărie).

Cea de-a două categorie este reprezentată de către locuințele individuale din cartierele din afara centrului, dezvoltate în vecinătatea zonei industriale, la nord de calea ferată, cu probleme de intrastructură și lipsa unor dotări precum canalizare sau gaze naturale.

Referitor la densitatea clădirilor și calitatea locuirii într-o localitate, de regulă, scade dinspre zona centrală spre zonele periferice. În schimb, în cazul municipiului Urziceni, această situație nu este vizibilă întru totul. La sud de calea ferată, calitatea locuirii este relativ de același nivel, ba chiar superioră mediei în extremitatea sud-estică a intravilanului, în vecinătatea lizierei. Cartierul Peste Linii, constituit mai recent, aflat în plin proces de dezvoltare se deosebește de restul orașului. Multe dintre locuințele individuale din cuprinsul cartiereului sunt de tipul P+M (parter și mansardă).

Densitatea clădirilor în plan orizontal. În vederea realizării hărților – Densitatea clădirilor municipiului Urziceni (anexa nr. x) și Densitatea clădirilor după regimul de înălțime (anexa nr. x) am utilizat ca surse de date ortofotoplanul ediția 2008 și sursa online Bing Aerial. Astfel, din sursele de date au fost extrase în mediul GIS, prin vectorizare clădirile din municipiul Urziceni, județul Ialomița, rezultând 4.813 clădiri (figura x). Despre modul de întocmire al hărților a fost explicat în subcapitolul denumit – Construirea bazei de date spațiale.

Valorile obținute au fost clasificate Stretched (utilizează o gamă de culori cu intensități diferite, în mod descrescător sau crescător, după alegerea autorului) motiv pentru care legenda inserată hărților pe tema densității nu prezintă valori numerice. Teritoriul administrativ a fost împărțit în categorii de densitate (mare, medie, mică) exprimate în clădiri/ha cu scopul de a identifica discrepanțele spațilale și ariile cu concentrări mare sau reduse.

Locuirea spațiului urban al municipiului Urziceni a cunoscut o dinamică spectaculoasă marcată de creșterea numărului populației, de dispariția și apariția unor cartiere. Unele cartiere s-au populat datorită condițiilor favorabile oferite de relief și din considerente economice.

La o analiză de ansamblu a hărții – Densitatea clădirilor municipiului Urziceni, utilizatorul poate ientifica valoarea densității clădirilor pe cartiere și zone urbane. Dintre zonele care dețin concentrări ridicate precizăm: partea nordică a cartierului Poșta și a cartierului Volna, zona comercială din cartierul Centrul Vechi, trei areale la nord de calea ferată în cartierul Peste Linie, la nord-est de magazinul comercial Profi și o ultimă zonă la nord-est de cimitirul orășenesc (locuințele cuprinse între străzile Aurora și Stadionului). Cu cât culoarea maro este mai intensă, cu atât densitatea clădirilor este mai mare, adică zonele prezintă un nivel ridicat din punct de vedere al gradului de ocupare al terenurilor cu clădiri. În schimb, dacă intensitatea maroului scade (este mai șters și tinde către galben pal) înseamnă că, zonele spațiului urban se caracterizează printr-un grad al densității clădirilor mic, redus. Zonele cu densități reduse ale clădirilor includ: cele două corpuri ce compun intravilanul situate în extravilan, partea nord-estică, estică și sud-estică a intravilanului, dar și alte mici areale întrepătrunse între cele cu valori ridicate.

Densitatea clădirilor poate fi reintegrată în mediul GIS pentru a o sprijini și întări cu densitatea populației, cu gradul de acoperire a rețelei de circulație rutieră, cu harta hazardurilor naturale în scopul identificării zonelor de risc (de exemplu la inundații) la care este supusă întreaga unitate administrativ teritorală.

Harta este utilă în special administrației locale, dar și în scop educațional și informativ. Densitatea clădirilor reprezintă un factor important în analize GIS de geografie urbană.

Densitatea clădirilor în plan vertical. Profilul urban este cel care conferă dimensiunea orașului în plan vertical. Prin regimul de înălțime al unei clădiri se definește practic numărul de etaje deținut de respectiva clădire. Pe baza acestui criteriu (al regimului de înălțime) am realizat harta intitulată – Harta densității clădirilor în plan vertical (anexa nr. x).

Analizând profilul municipiului Urziceni după regimul de înălțime al clădirilor se observă că este unul variat, neuniform. Preponderent, partea centrală a orașului constituie arealul unde sunt concentrate cele mai multe dintre clădirile cu un regim al înălțimii ridicat, comparativ cu restul construcțiilor. Tot în această categorie sunt incluse zona din partea de sud-est a intravilanului și arealul localizat la nord de parcul Teoharie și Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena.

În sprijinirea și facilitarea modului de vizualizare al densității clădirilor după regimul de înălțime, cu ajutorul aplicației ArcScene, clădirile vectorizate din cuprinsul intravilanului municipiului Urziceni pot fi vizualizate 3D (figurile x, x, x). Această aplicație face posibilă observarea vizuală a fenomenului cercetat în trei dimensiuni. ArcScene este o aplicație a software-ului ArcGIS, ce trece peste limitările specifice Google Earth, oferind utilizatorului control asupra modului în care sunt afișate și integrate informațiile în cadrul scenei 3D.

Vizualizarea 3D a realității geografice are numeroase domenii de aplicabilitate, ca de exemplu: urbanism, intrastructură, imobiliare, planificare teritorială, analiza și vizualizarea datelor de mediu. Reprezintă un set de tehnici și intrumente care permit reprezentarea digitală, tridimensională a realității geografice.

Modul în care sunt construite clădirile influențează decisiv atât calitatea vieții publice și individuale, cât și funcționarea și imaginea societății. Estetica urbană este determinată de creșterea și diversificarea componentelor ce alcătuiesc spațiul urban. Aceasta trimite la implementarea stării de frumos sau dimpotrivă, la construirea unei imagini neplăcute, urâte, ca dovadă a grijii omului față de locul în care își petrece cea mai mare parte a timpului.