Capitolul II -Seceta ȋn Dobrogea – Studiu de caz al comunei Săcele din judetul Constan ṭa 2.1.Localizare geografică 2.2.Relieful 2.3.Clima 2.4…. [620568]

1
Cuprins

Introducere
Capitolul I -Seceta în România
Capitolul II -Seceta ȋn Dobrogea – Studiu de caz al comunei Săcele din judetul Constan ṭa
2.1.Localizare geografică
2.2.Relieful
2.3.Clima
2.4. Caracteristici ale bazinului hidrografic
2.5.Solurile
Capitolul III -Indici climatici
3.1.Indicele de ariditate de Martonne
3.2.Climatograma Peguy
3.3.Climatograma Walter -Lieth
Capitolul IV.Riscul hidrologic
4.1.Analiza de frecventa a viiturilor
4.2. Seceta hidrologic ă
Concluzii
Bibliografie

2
Introducere

Secetele constituie fenomene climatice extreme care, prin efectele lor, reprezintă
calamități naturale cu manifestare periodică, constând în reducerea drastică a precipitațiilor și
resurselor de apă, pe perioade lungi de timp (de obicei un sezon sau câteva sezoane sau ani la
rând). Deficitul de precipitații conduce la reducerea rezervelor de apă disponibile pentru toate
folosințele, ca și pentru protecția mediului. Seceta este considerată cel mai complex, dar și cel
mai puțin înteles haz ard natural, cu efecte mai mari decat celelalte hazarde.
Fenomenul este specific multor zone de pe glob, situate atât la latitudini tropicale, cât
și temperate. Cea mai mare frecvență și impact se remarcă în regiunie aride și semiaride ale
globului (Paki stan, Afganistan, India). Și în zonele temperate seceta are o incidență ridicată,
ea accentuându -se în ultimele 2 -3 decenii, ceea ce poate fi pus în legătură cu schimbările
climatic globale.
Ȋn funcție de vulnerabilitatea zonei afectate, secetele pot avea impacte serioase socio –
economice și asupra mediului înconjurător.
Pe teritoriul României, în secolul trecut, secetele foarte severe s -au manifestat în trei
perioade:
 1894 -1905 (cu anul extreme de secetos 1897);
 1942 -1953 (cu anii extreme de secetoși 194 6-1947);
 1982 -1996.
Problema managementului secetelor este privită în prezent ca management al
resurselor de apă, pentru că manifestările directe sunt în acest sector. Ȋnsă, efectele secetelor
se manifestă și pe plan social, afectând condițiile de viață ș i starea factorilor de mediu.
Acestea depind de mărimea secetei dar și de cererea de apă. Lipsa de planificare și de acțiune
poate să exacerbeze impactul fenomenelor de secetă, să amplifice pierderile economice, să
aibă consecințe majore asupra sănătății p opulației și mediului înconjurător.

3
Capitolul I -Seceta în România

Seceta, percepută ca o incapacitate temporară a resurselor de apă de a face față
consumurilor, constituie, alături de alte fenomene distructive, cum ar fi poluarea sau
inundațiile, principalele „urgențe planetare” ale zilei.
Specialiștii apreciază că secetele și fenomenele generate de acestea (aridizare și
deșertificare) au la bază, pe lângă modificările în circulația generală a atmosferei, determinat e
de manifestarea efectului de seră, și cauze antropice, datorate utilizării neraționale,
defrișărilor sau modificărilor de peisaj, cu efecte negative asupra bilanțului apei.
Impactul distructiv al secetelor și aria tot mai mare de producere a acestora, ca re cuprinde 1/4
din totalul suprafeței de uscat a Terrei, fac ca fenomenul respectiv să fie considerat, după
poluare, riscul ecologic cu cea mai mare amploare și stabilitate. Aceasta, întrucât secetele, în
special cele prelungite sau care se produc în ani succesivi, determină multiple efecte negative,
de ordin ecologic, economic și social, ce afectează calitatea vieții comunităților umane.
Astfel, sub raport ecologic, seceta poate produce degradarea terenurilor agricole și reducerea
potențialului biologic a l solului, o înrăutățire a condițiilor de viață și de muncă ale oamenilor.
În plan economic, acest fenomen natural extrem afectează, în primul rând, producția agricolă
și pune în pericol securitatea alimentară a populației. Simultan, seceta determină re ducerea
efectivelor de animale, scăderea producției de energie electrică în hidrocentrale, greutăți în
alimentarea cu apă a localităților etc. Din punct de vedere social, seceta generează sărăcie, în
special în rândul populației rurale, pune în pericol act ivitățile umane, afectează starea de
sănătate a populației, deteriorează relațiile interumane.
Analizele climatice asupra României, privind ultimii 40 de ani ai secolului al XX -lea,
pun în evidență scăderea cantităților anuale de precipitații, mai ales în zonele sudice și sud –
estice ale țării, arii cu risc mare pentru fenomenul de secetă datorită și temperaturilor mai
ridicate. Această tendință este mai puțin evidentă în vestul țării, dar manifestă o creștere în
vestul și nordul Moldovei. Un alt aspect demn de a fi remarcat este faptul că zona montană,
care prezintă în mod normal un bilanț puternic pozitiv al apei, a înregistrat, în ultimii ani ai
secolului al XX -lea, valori neobișnuit de coborâte ale cantităților de precipitații. Acest lucru
are un impact n egativ nu numai pe plan local, ci și la nivel de țară, unde influențele
economice și sociale sunt legate, îndeosebi, de producția de energie electrică, de irigații.
Deși fenomenul de secetă, ca și cel de inundație, s -a manifestat în România pe
parcursul ma i multor ani din ultimele patru decenii, totuși rareori uscăciunea s -a extins la

4
nivelul întregii țări, așa cum s -a întâmplat în anul 2000, care a fost o excepție din acest punct
de vedere.
Ȋn raport cu poziția sa pe glob, România este situată în zona temp erată iar poziția pe
continent adaugă caracterul continental al climei.
Studiile asupra secetelor din România sunt o preocupare încă din prima parte a
secolului trecut. Ele s -au dezvoltat și aprofundat treptat, odată cu acumularea unui volum mai
mare de da te meteorologice și hidrologice.
Ȋn România elementele climatice (temperatura, umiditatea, viteza vântului,
precipitațiile) au o distribuție neuniformă atât în timpul anului, datorită, în special, existenței
anotimpurilor, cât și în teritoriu, datorită div ersității condițiilor fizico -geogafice. Ȋn țara
noastră, fără a avea un caracter ciclic real, se constată o succesiune între perioadele secetoase
și perioadele ploioase, la un interval de aproximativ 12 -15 ani. Ȋn ultimul secol, perioadele
extrem de seceto ase au fost:
 1894 -1905 (cu intensitate maximă în anul 1897);
 1942 -1953 (cu intensități maxime în anii 1946 și 1947);
 1982 -1996 (cu intensități maxime în anii 1990 și 1992);
 1998 -2004.

Deficitul hidric anual are o distribuție determinată de variabilitate a precipitațiilor și a
evapotranspirației pe teritoriul țării, valorile cele mai ridicate fiind în Dobrogea,
Câmpia Română și sudul Moldovei.

5
Capitolul II -Seceta ȋn Dobrogea
Studiu de caz al comunei Săcele din judetul Constan ṭa
2.1.Localizare geografică
Localizat ă la jumatatea distan ṭei dintre Constan ṭa si Tulcea, comuna S ăcele face
parte din zona litoralului romanesc , riveran Marii Negre, pe o lungime de 24.5 km – ȋn lungul
grindului Chituc, cu toate implicatiile care decurg de aici ca potential de dezvoltare si
necesitate de protec ṭie a cadrului natural.

Teritoriul comunei S ăcele este limitrof unor zone de protec ție (de diferite grade), a cadrului
natural:
– la est – Rezerva ṭia Biosferei Delta Dun ării – Grindul Chituc (de interes mondial) și litoralul
Mării Negre (de interes na ṭional),
– la nord – peisajul lacustru lstria – Nuntasi – Tuzla,
– la sud – lacul Ta șaul (de interes regional).
Comuna S ăcele beneficiaza de un cadru natural valoros, datorita vecinatatii unor suprafete
mari de apa – lacurile Tasaul, Tuzla și Sinoe, precum și Marea Neagra, ȋnsoṭite de fauna și
flora caracteristica.

Fig.1 -2.Localizare Sacele si distanta Con stanta -Sacele( https://www.google.ro/maps/place/Săcele) constanta )

6
2.2.Relieful
Relieful In ceea ce priveste relieful, intalnim caracteristicile generale ale podisului
dobrogean, cu nivelari de nivel mijlociu, in special sub forma de dealuri, dublate de vai, cu
bazine hidrografice modeste si bine controlate, multe creat e prin acumulari temporare.

La vest de este pozitionata marginea estica a Podisului Dobrogei, iar la est se afla zona
lagunar -deltaic (lacurile Nuntasi, Tuzla si partea sudica a lacului Sinoe, precum si grindul
Chituc).In zona de sud, spre lacul Tasaul, podisul prezinta pant e mai mari, capatand aspectul
unor boturi de deal. Cotele cele mai ridicate sunt in vest (Movila Mircea – 162.7 m), iar in
zona grindului Chituc se afla altitudinea cea mai mica – 0,5 m. Intreg teritoriul comunei este
format dintr -un relief de podis putin v alurit, cu 2 pante majore line, respectiv de la vest spre
est si din zona centrala catre nord si sud – vest. Relieful este fragmentat de vai putin adanci,
fara maluri abrupte, majoritatea seci.
Nota de bonitate este data in principal de cantitatea redusa de precipitatii, temperatura medie
anuala ridicata, precum si adancimea mare a apei freatice.
Principala resursa naturala a subsolului o constituie rocile, respectiv calcarul exploatabil
din zona lacului Tasaul, sistul verde neexploatat din zona de sud a comunei Sacele si loess -ul
care se exploateaza de catre localnici pentru diverse constructii. Pe langa roci, o alta bogatie
naturala a subsolului zonei este reprezentata de nisipurile cu continut titano -zirconic,
exploatat pana in anul 1997 prin dra ga de pe grindul Chituc pentru Statia de concentrare
finala a CNU de la Vadu.
Fig.3.Harta Pantelor a bazinului Hidrografic Sacele

7
2.3.Clima
Zona comunei Sacele se incadreaza in climatul temperat, caracteristic zonei Dobrogei,
si care rezulta datorita pozitionarii ei pe glob, respectiv la jumatatea distantei dintre pol si
ecuator. Iernile sunt mai blande decat in restul tarii, fapt explicat prin patrunderea maselor de
aer cald dinspre Marea Neagra. Vara, aceleasi mase de aer, sunt umede si racoroase.
Vanturile dominante ale zonei sunt Crivatul in pe rioada iernii si Austrul pe perioada verii,
numit in popor si „traista goala", deoarece este un vant secetos care creeaza vartejuri de praf
ca niste mici cicloane. Iarna, vanturile bat predominant dinspre nord -est si sud -vest si vara
dinspre sud -est, uneor i dinspre nord. Ca si consideratii generale, iernile se caracterizeaza ca
fiind aspre si uscate, iar verile ca fiind aride. Precipitatiile sunt reduse cantitativ, media
anuala nedepasind 360 mm.
Din punct de vedere al temperaturii si precipitatiilor se co nstata alternarea anilor secetosi cu a
celor ploiosi, in ultima perioada observandu -se o scadere a temperaturii atat vara cat si iarna.

In graficul de mai sus se observa ca mediile lunare studiate au valori pozitive.Se remarca un
minim termic de +1°C in luna ianuarie si un maxim de 22.6°C in luna iulie.
0.05.010.015.020.025.0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Valori medii lunare 1965 -2005
Valori medii
lunare 1965 –
2005
0.010.020.030.040.050.060.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010Precipita ții medii anuale
1965 -2005Fig.4 .Valori medii lunare (1965 -2005 ) Sacele
Fig.5 .Precipitatii medii anuale Sacele (1965 -2005)

8
Precipitatiile sunt reduse cantitativ, media anuala nedepasind 360 mm.In grafic se
observa ca anul,in care a cazut o cantitate insemnata de precipitatii este 1966,cu o medie de
56.6 l/m³,iar anul cu precipitatiile cele mai putine a fost 2001 cu o medie de 21.2 l/m³.
2.4. Caracteristici ale bazinului hidrografic

Pentru a caracteriza un bazin hidrografic este necesara cunoasterea elementelor sale
caracteristice -variabilele sistemului hidrologic ale cursului de apa.Cele mai importante sunt:
-Suprafata bazinului hidrografic -acesta se exprima in m²,km² sau ha si rezulta din
planimetrarea pe harta a teritoriului cuprins intre cumpana ap elor sau aplicand tehnici
GIS.Bazinul nostru are o suprafata de 32 km ².
-Lungimea bazinului hidrografic(L) -reprezinta lungimea segmentului de dreapta care uneste
sectiunea de control cu cel mai indepartat punct ce apartine cumpenei apelor.Se exprima in m
sau km.
-Latimea medie a bazinului hidrografic(B) – se defineste ca rap ortul intre aria bazinului
hidrografic si lungimea sa .B=S/L(in cazul nostru 6.4 m² ).

Statie
Hidrolog
i-ca Perimetru
(km) Lungime
(km) Suprafata
(km²) Altitudine Debit mediu
anual(m³/s) Debite minime medii
anuale
80% 90% 95%
Sacele 32 5 32 31 0.133 0,020 0,009 0,005

Bazinul hidrogafic Sacele se extinde pe o suprafata de 32 km².Altitudinea medie
variaza intre 0 respectiv 31 m.Inaltimile mai mari sunt prezente in partea sudica a
bazinului.Am impartit suprafata la lungimea bazinului pentru a afla latimea medie a
Tabel.1. Caracteristicile principale ale bazinului idrografic Sacele(sursa: Planul de Management al Dobrogea Litoral) Fig.6.Raul Sacele(tin)

9
acestuia,aceasta fiind de 6.2 m. Acest bazin are un coeficient Φ(coeficientul de forma a
bazinului hidrografic) de 0.3925.
Media multianuala pe perioada 1979 -2010 este de 0.090 m³/s.Debitul minim este de
0.024m³/s iar debitul maxim este de 0.272m³/s.
In tabelul de mai jos regasim debitele medii anuale a bazinului hidrog rafic Sacele.

Dupa cum se poate observa debitul cel mai ridicat este in luna august de 0.14 m³/s,iar cel
mai scazut in luna ianuarie de 0.07 m³/s.In rest acesta prezinta cresteri si descresteri usoare .
2.5.Solurile
Solurile corespund cernoziomurilor levigate, bogate cantitativ in humus, propice
cultivarii cerealelor si plantelor tehnice. Cea mai mare parte a teritoriului comunei Sacele se
incadreaza in clasa a IIIa de calitate (41 -60 puncte de bonitate). In aceasta categorie sunt
incluse terenurile de calitate mijlocie, cu limitari si restrictii moderate, care se formeaza, in
general, pe suprafete plane sau slab inclinate. Din aceasta categorie fac parte cernoziomurile
si solurile balane.De asemeni, se intaln esc soluri care se incadreaza in clasa a IV -a (21 -40
puncte de bonitate) si a V -a de calitate (0 -20 puncte de bonitate). Pe solurile cu o fertilitate
mai buna (clasa a III -a de calitate) se recomanda cultivarea in primul rand a cerealelor de
toamna (grau, orz, secara), precum si a florii – soarelui, rapitei, lucernei, inului pentru ulei,
soiei (numai in conditii de irigare), mazarei, fasolei, sfeclei de zahar si a porumbului.
Suprafetele de teren care se incadreaza in categoriile IV si V de calitate sunt ut ilizate, in
general ca pasuni, necesitand aplicarea periodica a reinsamantarii cu amestecuri de graminee
si leguminoase pentru refacerea covorului vegetal, evi denti indu-se astfel accelerarea eroziunii
solului.
LUNI I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
DEBIT 0.070 0.079 0.076 0.073 0.077 0.112 0.135 0.149 0.082 0.087 0.076 0.071
00.020.040.060.080.10.120.140.16
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Debitele medii lunare Sacele(1979 -2010)
Fig.7.Debitele medii anuale la s.h.Sacele 1979 -2010 Tabelul nr.2. Debitele medii lunare din perioada 1979 -2010 din bazinul Sacele

10
Capitolul III -Indici climatici
Din punct de vedere meteorologic secetele se caracterizeaza prin intesitate si
durata.Elementele ce caracterizeaza secetele depind intr -o mare masura de conditiile fizico –
geografice,cu caracter pronuntat neuni form,de influentele climatice,de conditiile geologice,de
neuniformiatea reliefului si a solului.Marimea precipitatiilor cazute intr -o perioada si abaterea
fata de mediile multianuale se iau in consideratie pentru caracterizarea secetelor.
Clasificarea ind icilor de caracterizare a secetelor:
1) Indici climatici:
 Indici și criterii pluviometrice
 Indici de bilanț hidric;
 Indici pe bază de bilanț hidric, care consideră și acumularea în sol a
precipitațiilor din perioada de iarnă.
2) Indici de caracterizare a secetelor hidrologice
3) Indici pentru secete agricole
4) Indici pe baza datelor satelitare.
3.1.Indicele de ariditate de Martonne
Acesta se se calculează pe diferite perioade (anual, lunar sau perioadă de vegeta ție), luând
în considerare suma precipita țiilor din perioada analizată (mm) și temperatura media a
aerului pe perioada analizată (grade Celsius).
Aprecierea secetei se face astfel:
I < 10: perioadă foarte aridă ;
I = 10 -20: perioadă aridă ;
I= 20 -30: perioadă semiaridă ;
I > 30: perioadă umedă .
Unde:
I – indicele de Martonne anual;
P- precipitația anuala ;
T – temperatura medie anuală.

10TPI

11
Anul P.suma T.media Martonne Aprecierea secetei
1965 451.0 10.9 21.58 semiaridă
1966 679.8 12.8 29.81 semiaridă
1967 389.0 11.6 18.01 aridă
1968 450.5 11.7 20.76 semiaridă
1969 520.3 11.7 23.98 semiaridă
1970 577.3 12.0 26.24 semiaridă
1971 579.7 11.6 26.84 semiaridă
1972 538.3 11.5 25.04 semiaridă
1973 453.6 11.0 21.60 semiaridă
1974 394.0 11.2 18.59 aridă
1975 473.7 12.3 21.24 semiaridă
1976 412.8 10.7 19.94 aridă
1977 440.0 11.6 20.37 semiaridă
1978 477.7 11.2 22.53 semiaridă
1979 452.0 12.1 20.45 semiaridă
1980 426.5 10.8 20.50 semiaridă
1981 479.2 12.0 21.78 semiaridă
1982 319.9 11.7 14.74 aridă
1983 273.4 11.9 12.49 aridă
1984 364.8 11.4 17.05 aridă
1985 290.7 10.3 14.32 aridă
1986 376.1 11.6 17.41 aridă
1987 497.9 10.3 24.53 semiaridă
1988 478.2 11.6 22.14 semiaridă
1989 266.6 12.2 12.01 aridă
1990 283.3 12.6 12.54 aridă
1991 415.4 11.3 19.50 aridă
1992 369.9 11.9 16.89 aridă
1993 451.9 11.2 21.32 semiarid ă
1994 325.1 12.9 14.20 aridă
1995 500.7 12.1 22.66 semiaridă
1996 472.5 11.1 22.39 semiaridă
1997 556.5 11.1 26.37 semiaridă
1998 480.7 12.1 21.75 semiaridă
1999 517.8 13.1 22.42 semiaridă
2000 281.2 12.6 12.44 aridă
2001 253.8 12.7 11.18 aridă
2002 567.4 13.0 24.67 semiaridă
2003 396.5 11.5 18.44 aridă
2004 593.3 12.4 26.49 semiaridă
2005 624.8 12.2 28.14 semiaridă

Tabel 3.Aprecierea secetei pe baza indicelui de Martonne

12
Pe baza calculului Indicelui Martonne putem observa ca predomina perioadele
semiaride in perioada 1965 -1981,dupa care urmeaza o perioada arida 1982 -1994, iar dupa
1994 se instaleaza o perioada predominant semiarida.Conform calcului Indicelui anu l cel mai
secetos este 2001,media precipitatiilor fiind cea mai mica.S -au mai inregistrat ani secetosi
1982 -1987,1989 -1994.

In graficul de mai sus indicele de ariditate Martonne scoate in evidenta frecventa
fenomenelor de uscaciune si seceta,pe baza valorii medii multianuale de temperatura si
precipitatie.Anul 1966 se remarca cu o cantitate de precipitatii insemnata,fiind foarte aproape
de caracterul umed,iar anul 2001 se remarca cu o cantitate de p recipitatii foarte scazuta,fiind
aproape de caracterul foarte arid.
3.2.Climatograma Peguy
Climograma Peguy se întocme ste pe baza valorilor lunare, anuale sau multianuale de
temperatur ă si precipita ții care se noteaz ă pe axa vertical ă, respectiv pe axa orizontal ă.
Graficul va avea forma unei linii închise pe punctul de plecare (lunile decembrie -ianuarie) . Pe
acest grafic, în punctele de intersec ție ale valorilor de temperatur ă cu cele de precipita ții, se
noteaz ă lunile anului. În func ție de m ărimea varia țiilor celor doi parametri utiliza ți în
reprezentarea grafic ă, climatograma se poate prezenta în patru forme care caracterizeaz ă
anumite climate, f ără a avea îns ă valoarea absolut ă.

Climogramele Peguy evidențiază caracteristicile pluvio – termice ale lunilor din an.
Sunt hietograme, preluate de la Taylor, care stabilesc corelații grafice între precipitații și
temperatură într-un sistem de axe rectangulare.
21.629.8
18.020.824.026.2
26.825.0
21.6
18.621.219.9
20.422.5
20.5
20.521.8
14.7
12.517.0
14.317.424.5
22.1
12.012.519.5
16.921.3
14.222.722.426.4
21.822.4
12.411.224.7
18.426.528.1
0.05.010.015.020.025.030.035.0
1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010Variatia indicelui Martonne 1965 -2005
Fig.8 .Variatia Indicelui Martonne 1965 -2005

13
Péguy introduce praguri critice de temperatură și precip itații ( -5 oC; 0 oC, 0 mm; 23oC,
43 mm; 16 oC, 200 mm ) care permit evidențierea caracterului climatic determinant al unei
luni :
 Foarte rece (G),
 Rece (R),
 Optim (O),
 Tropical (T),
 Arid (A).
Urmeaza 40 de climatograme Peguy pentru fiecare an,respectiv 1965 -2005.
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0p(mm)
T°(C)1965
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1966
-1.8, 33.4
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1967

14
-0.5, 107.1
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1968
-2.7, 26.8
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1969
2.4, 19.1
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1970
3.9, 49.7
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1971

15
-0.6, 12.4-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1972
-0.6, 46.2
-5.0, 023.0, 4316.0, 200
23.0, 43
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1973
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1974
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1975

16
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1976
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1977
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1978
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1979

17
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1980
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1981
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1982
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1983

18
-50050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1984
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1985
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1986
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1987

19
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1988
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1989
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1990
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1991

20
-50.00.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1992
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1993
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1994
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1995

21
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1996
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1997
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1998
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)1999

22
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2000
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2001
050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2002
-50.00.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2003

23

An Foarte
rece(G) Rece(R) Optim(O) TropicalT) Arid(A)
1965 0 1 7 0
1966 0 2 4 1 5
1967 0 3 4 1 4
1968 0 1 6 0 5
1969 0 4 4 0 4
1970 0 1 7 1 3
1971 0 1 7 0 4
1972 0 2 6 1 3
1973 0 2 6 0 4
1974 0 1 10 0 1
1975 0 1 8 1 2
1976 0 2 7 0 3
1977 0 2 9 0 1
1978 0 2 10 0 0
1979 0 2 8 0 2
1980 0 2 8 0 2
1981 0 1 8 0 3 050100150200250
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2004
0.050.0100.0150.0200.0250.0
-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0P(mm)
T°(C)2005

24
1982 0 2 8 0 2
1983 0 0 7 0 5
1984 0 2 6 0 4
1985 1 1 5 0 5
1986 1 2 4 0 5
1987 0 4 6 1 1
1988 0 2 8 0 2
1989 0 0 6 0 6
1990 0 1 5 0 6
1991 0 2 3 2 5
1992 0 1 8 1 2
1993 0 3 7 0 2
1994 0 1 6 1 4
1995 0 3 5 0 4
1996 0 4 4 0 4
1997 0 1 9 1 1
1998 0 3 4 1 4
1999 0 0 6 0 6
2000 0 1 6 0 5
2001 0 1 5 0 6
2002 0 2 4 1 5
2003 0 2 6 1 3
2004 0 1 7 1 3
2005 0 3 4 1 4

Dupa ce am calculat toate punctele echivalente fiecarui prag critic de precipitatie si
temperatura introdus pe Peguy (tabelul 4) am obținut pentru datele înregistrate în perioada
1965 -2005 (precipitații și temperatură), caracterului climatic determinant :

020406080100120Poligon frecvente cumulate metoda Peguy -Sacele
G R O T A Tabel 4.Praguri de precipitatie si temperatur a Peguy
– Medie -foarte rece:0.49%
-Medie -rece:17.56%
-Medie -optim :62.93%
-Medie -tropical :3.90%
-Medie – arid :35.12%.

-Medie – arid :35.12%.

Fig.9.Poligon frevcente cumulate Peguy Sacele 1965 -2005

25

3.3.Climatograma Walter -Lieth
Sunt reprezentări grafice care evidențiază intervalul din an în care sunt prezente
fenomene de uscăciune și secetă . Climogramele se construiesc folosind precipitațiile și
temperaturile trecute pe ordonată și a timpului trecut pe abscisă.
Precipitațiile se trec în raport de:
-1o C/2 mm obținându -se perioade secetoase , când curba temperaturilor se menține deasupra
curbei precipitațiilor și perioade umede dacă curba precipitațiilor este deasupra curbei
temperaturilor.
– 1o C/3 mm pentru a pune în evidență perioadele de uscăciune (curba precipitațiilor se
găsește sub curba temperaturilor în acest raport).
Pentru fiecare an in parte am realizat climatograma Walter -Lieth,1965 -2005.

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

Analiza tuturor graficelor reflecta faptul ca in majoritatea anilor luni le cele mai
secetoase sunt iunie, iulie si august,insa acestea incep sa se resimta inca de la inceputul lunii
mai,s -au in unele cazuri chiar mai devreme. Curba temperaturilor se menține deasupra curbei
precipitațiilor ,mai ales in anotimpul de vara,iar prin ac easta rezulta faptul ca se
individualizeaza perioadele secetoase din an. Frecventa secetelor si a perioadelor de uscaciune
sunt cele mai mici in anotimpul de iarna. Temperaturile maxime variaza intre 20-23°C in
special in luna iulie ,iar cele minime de +1ͦC in luna ianuarie.Precipitatiile medii variaza intre
20/30 l / m².Existe diferente majore de la an la an in legatura cu precipitatiile,fapt ce ne
reflecta anii secetosi si ploiosi. Anul cel mai ploios a fost 1966 cu un caracter umed,iar cel
mai secetos 2001 ,cu un caracter foarte arid.

36
Capitolul IV.Riscul hidrologic
Sacele este un rau de 5 km lungime care nu prezinta un risc hidologic decat in momentul
ploilor torentiale foarte puternice .Aceasta zona este vulnerabila din punct de vedere al
viiturilor.O viitura importanta a fost cea din 2002 care a lovit marea partea a judetului
Constanta,dintre care si aceasta localitate.
In graficul de mai jos este reprezentat un grafi c al viiturii care a avut loc pe data
de 8-9 august 2002,perioada care a afectat o mare parte a judetului Constanta in urma unei
ploi torentiale.Dupa cum se poate observa nivelul apei a ajuns la 450 cm,cu un debit de 50
m³/s

DATA DEBITm3/s Nivel(cm)
08.08.2002 07:00 0.28 190
08.08.2002 08.00 2.75 225
08.08.2002 08.10 4.2 240
08.08.2002 08.20 7.42 272
08.08.2002 08.25 17.7 340
08.08.2002 08.30 29.2 390
08.08.2002 08.40 34.4 410
08.08.2002 08.50 45 447
08.08.2002 11.00 17.7 340
08.08.2002 11.10 14.2 323
08.08.2002 11.20 13.6 320
08.08.2002 11:30 13.3 318
08.08.2002 12.00 6.2 260
08.08.2002 12.20 5 248
08.08.2002 12.30 3.5 233
08.08.2002 12.40 1.28 208
08.08.2002 17.00 1.6 212
08.08.2002 17.15 3.2 230
Hidrograful viiturii din 8 – 9 VIII 2002 de la statia hidrometrica Sacele, raul Valea
Sacele
H(
c
m)
Fig.10.Hidrograful viiturilor din 8 -9 august 2002 de la statia Sacele
In tabelul alaturat ne este prezentat
debitul exprimat in m³/s din data de
08.08.2002,debit care este cel mai ridicat
8:30-8:50,la ora 8:50 fiind chiar de 45
m³/s.Debitul cel mai scazut este la ora
7:00 atat in data de 08.08.2002 cat si in
data de 09.08,2002 acesta find de doar
0.28 m³/s.
Nivelul apei atinge 447 de cm atunci
cand debitul are valoarea cea mai
mare,iar cand debitul are valorea cea mai
mica este evident ca si nivelul este unul
mic,in acest caz de 190 cm.
Pe perioada zilei debitul se pastreaza la
nivel ridicat la orele diminetii dupa care
scade dupa -amiaza si seara.

37
08.08.2002 17.20 4.7 245
08.08.2002 17.30 5.2 250
08.08.2002 17.40 4.7 245
08.08.2002 17.45 4.4 242
08.08.2002 18.05 3.2 230
08.08.2002 18.15 1.78 214
08.08.2002 18.25 0.7 200
08.08.2002 18.30 0.364 192
09.08.2002 07.00 0.28 190

Pentru a observa zona de inundabiliate a bazinul hidrografic studiat am folosit 3
programe și anume:
– ArcGIS, versiunea 10.1
– HEC -GeoRAS, versiunea 10.1
– HEC -RAS, versiunea 4.1.0
Prima etapa este crearea unei retele triunghiulare neregulate tin_săcele.
Programul RAS Geometry conține informații cu privire la secțiuni, structuri hidraulice,
malurile râului și alte atribute fizice ale albiei râului .Informațiile sunt prelucrate de către
program în funcție de elevația (cota) terenului, aceasta fiind dată de tin-ul creat.
Pentru bazinul studiat am luat în considerare doar cursul de apă principal și am folosit
doar o parte din aceste straturi: talveg , maluri, intervale de curgere și secțiuni transversale ,pe
care le -am digitizat.
Dupa digitizarea tuturor datelor, am trasa t secțiunil e transversale . Liniile de secțiune trasate
în plan au fost folosite pentru a extrage datele referitoare la cota terenului și realizarea unui
profil transversal al terenului raportat la direcția de curgere a râului.

Tabelul 5.Prezentarea datei,debitului si a nivelului apei a bazinului Hidrografic Sacele
Fig.10.Trasarea sectiunil or

38
Urmatoarea etapa a fost exportul datelor intr -un folder,dupa care am inceput sa lucrez in
HEC -RAS.
Dupa deschiderea programului HEC -RAS am importat fisierele salvate,dupa care am
observat datele.Am utilizat filtrul pentru sectiunea transversala si am introdus un numar de
trei profile,pentru care am introdus condițiile de curgere ipotetice din amonte, PF1 – 13.75
mc/s, PF2 – 22 mc/s și PF3 – 45 mc/s .
Pentru a defini limita de aval am introdus valoare 0.001,pentru o adancime normala.D upa ce
datele au rulat le -am importat in ArcGis pentru a crea harta de hazard la inundații.
Datele salvate si exportate au creat un poligon de încadrare, care definește, practic, analiza
extinderii limitelor de inundabilitate, prin conectarea punctel e terminale(Profilele
transversale).
4.1. Analiza de frecvenț ă a viiturilor
Utilizarea analizei de frecvență în studii hidrologice implică implementarea unui model de
frecvență bazat pe o ecuație matematică care descrie comportamentul statistic al valorilor
considerate aleatorii, pentru a identifica distribuția probabilistică a acestor valori în timp, prin
intermediul unei funcții de probabilitate .
Probabilitatea unui eveniment se exprimă printr -o valoare cuprinsa între 0 si 1. Dacă
probabilitatea u nui eveniment este 0, atunci evenimentul este imposibil; dacă probabilitatea
unui eveniment este cuprins între 0 și 1 evenimentul este posibil, iar dacă probabilitatea unui
eveniment este 1, atunci evenimentul este sigur.
Probabilit ățile utilizate în pract ica hidrologică și implicit pentru delimitarea benzilor de
inundabilitate sunt reprezentate de probabilități mici, 0,1%, 1%, 5%, și 10%, corespunzătoare
apariției teoretice a valorilor la 1000 ani, 100 ani, 20 ani și 10 ani.
Pentru calculul probabilității empirice de depășire se pot folosi oricare dintre
formulele:Weibull, Cunnane, Blom, Gringorten, Hazen, Cegodaev. Dintre aceste formule se
recomandă folosirea formulei Weibull ..

39

0.10 1.00 10.00 100.000.000.050.100.150.200.250.30
Wiebull
Cegodaev
Cunnane
Hazen
Gringorten
Log. (Wiebull)
Log. (Cegodaev)
Log. (Cunnane)
Log. (Hazen)
Log. (Gringorten)
Fig.11.Graficul rezultat in urma pr obabilitatilor calculate

40

Weibull L-Moments Normal
Prediction interval limits 95% Confidence interval limits 95%
3 2 1 0 -1 -2 -3Exceedance probability (%) – scale: Normal distribution99.95%
99.8%
99.5%
99%
98%
95%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
5%
2%
1%
.5%
.2%
.05%m³/s0.34
0.32
0.3
0.28
0.26
0.24
0.22
0.2
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
Fig.12.Functia Weibull.,dupca calcularea probabilitatilor
Fig.1 3.Sacele -zona inundabila Tin

41

Fig.14.Zona cu potential maxim inundabil Sacele

42
4.2. Seceta Hidrologic ă
Seceta hidrologica este in stransa relatie cu deficitul pluviometric
Rezultatul secetelor hidrologice se se face simțit în timp și spațiu pe arii mult mai mari,
afectând , de regulă, utilizatorii din aval de bazinul hidrografic analizat (alimentare au apă
potabilă și industrială, producerea de energie hidroelectrică, habitate umede, recreare etc.).
Pentru a calcula deficitul de secetă, se folosește următoarea ecuație :

Unde S = deficitul de stocare (L3), Qo – pragul și Qt – fluxul zilnic.

0.0000.2000.4000.6000.8001.0001.200
Jan-79
Mar-81
May -83
Jul-85
Sep-87
Nov-89
Jan-92
Mar-94
May -96
Jul-98
Sep-00
Nov-02
Jan-05
Mar-07
May -09flowmc/ s
timeSacele daily flow chart 1979 -2010
Fig.16.Schema lunara de flux Sacele 1979 -2010
00110
0 13 26 38 52 64 77 89Flow (m3 s-1)
Exceedance Frequency (%)Flow Duration Curve

 
 00 0
1 t t o tt
tSifQ Q SSifS
Fig.17.Durata curbei de curgere Sacele

43

Fluxul minim anual prezinta valori asemanatoare la fiecare luna,7,11 luni.Se poate
observa o curgere in anul 1966 de 0.32mc/s la 11 luni,anul cel mai ploios din perioada
studiata,iar perioada 2001 -2010,prezinta valorile minime de nici 0.05mc/s,o perioada destul
de uscata.

00.050.10.150.20.250.30.35Anual minimum flow 1,7,11 months(mc/s) Annual minimum flow 1,7,11 months
AM(11)
AM(7)
AM(1)
051015
1-Jan-79
1-Mar-81
1-May -83
1-Jul-85
1-Sep-87
1-Nov-89
1-Jan-92
1-Mar-94
1-May -96
1-Jul-98
1-Sep-00
1-Nov-02
1-Jan-05
1-Mar-07duration(months)
timeDrought deficit duration Q90=0.03 mc/s Fig.18.Fluxul minim annual pe o luna,7 si 11 luni
Fig.20. Perioada deficitului de secetăQ90%

44

Dupa cum se poate vedea in graficele de mai sus ne sunt prezentati anii cei mai secetosi
dar si perioada de zile.Anii 2000 -2010 se remarca cu un numar ridicat de zile secetoase, au
fost 14 zile in 2004,2007 sub 90%.Se remarca aceiasi perioada dar cu 25 de zile sub 70% in
anul 2001,2005,2010.Ultimul grafic subliniaza perioada 1979 -1981 cu 27 zile sub 50%,in
1989 si 1995 cu 16 zilesub 50%,iar in 2010 cu aproape 40 de zile uscate.

051015202530
1-Jan-79
1-Apr-81
1-Jul-83
1-Oct-85
1-Jan-88
1-Apr-90
1-Jul-92
1-Oct-94
1-Jan-97
1-Apr-99
1-Jul-01
1-Oct-03
1-Jan-06
1-Apr-08duration(months)
timeDrought deficit duration Q70=0.04mc/s
Fig.21. Perioada deficitului de secetăQ 70%
0510152025303540
1-Apr-81
1-Nov-82
1-Jun-84
1-Jan-86
1-Aug-87
1-Mar-89
1-Oct-90
1-May -92
29-Nov-93
29-Jun-95
29-Jan-97
29-Aug-98
29-Mar-00
29-Oct-01duration(months)
timeDrought deficit duration Q50=0.08mc/s
Fig.22. Perioada deficitului de secetăQ 50%

45
Concluzii
Sacele este un bazin hidrografic de marime mica situat la o altitudine joasa,care prezinta
debite mici cele mai importante fiind in lunile de vara si debitele cele mai sarace in iarna.
Este un rau scurt de 5 km care traverseaza doua localitati Sacele respectiv Topolog. Pantele
bazinului sunt mici. Nu prezinta importanta econ omica. Acest rau nu va avea debite
semnificative decat in urma ploilor puternice.
In urma studiului facut putem spune ca acest bazin este localizat intr -o zona semiarida in ceea
mai mare parte in urma calculului indicelui de Martonne,cu anul cel mai secetos in anul 2001
si cel mai ploios in 1966.Pragul critic de precipitatie si temperatura introdus de Peguy ne
arata faptul k media de aproape 70% evidentiaza caracterul climatic optim, dar o medie
insemnata este si cea a caracterului climatic arid cu 35%.
Clim atograma Walter Lieth reprezentata in cele 40 de grafice,ne arata faptul ca ,atunci când
curba temperaturilor se menține deasupra curbei precipitațiilor rezulta o perioada
secetoasa.In cazul nostru lunile secetoase sunt cele din anotimpul de vara,iar perioadele
umede difera de la anotimp la anotimp si de la an la an.
Cu ajutorul programului ArcGis am reusit sa creez un poligon de încadrare, care
definește, practic, analiza extinderii limitelor de inundabilitate, prin conectarea punctele
terminale .

46
Bibliografie:
Date prof.dr.ing.C.Maftei
http://www.academia.edu/12151205/CURS_2._NO%C5%A2IUNI_DE_HIDROLOGIE_%C
5%9EI_HIDROGRAFIE
file:///C:/Users/Iulia/Downloads/Bilasco_Horvath_Cartografierea%20digitala%20(3).pdf
http://www.rowater.ro/dadobrogea/Lists/Anunturi1/Attachments/61/PPPDEI -ABADL –
ver3.pdf
http://www.rowa ter.ro/dadobrogea/Lists/Anunturi1/Attachments/63/Anexa%209_Masuri%20
alternative%20analizate.pdf
http://primariasacelect.ro/Documente/SDL_Sacele.pdf
http://apmct.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/55895_Evaluare%20adecvat
a%20Sacele%205%20ED4.pdf
https://www.scribd.com/document/265029009/SECETA -%C8%8AN -DOBROGEA
https://www.scribd.com/doc/106783725/Risc -la-seceta