Capitolul I:Cardul bancar-concept,tipologie,funcții. 1.1.Istoria apariției cardurilor 1.2.Definirea cardului 1.3.Tipuri de carduri 1.4.Piața… [306648]

Cuprins

1.Introducere

Capitolul I:[anonimizat],tipologie,funcții.

1.1.Istoria apariției cardurilor

1.2.Definirea cardului

1.3.Tipuri de carduri

1.4.Piața cardurilor bancare în România

1.4.1.Sistemul bancar din România

1.4.2.Operațiuni bancare

1.4.3.Funcțiile cardurilor

Capitolul II: Piața cardurilor bancare din România în perioada 2008-2016

2.1. Evoluția pieței cardurilor bancare

3.Concluzii si Propuneri

4.[anonimizat].[anonimizat] . Acest sistem bancar reprezintă placa turnată între deținătorii de capitaluri([anonimizat]) și societatea reală care are nevoie de aceste capitaluri pentru funcționare și dezvoltare.Sectorul bancar românesc s-a dezvoltat foarte mult între cele două războaie mondiale.

Piața românească a cardurilor traversează o [anonimizat],[anonimizat], lansări de produse si servicii. Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatice și electronice în măsura să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor. Băncile au apărut în România încă din a doua jumătate a [anonimizat] a celui străin.

În elaborarea lucrării,s-[anonimizat],care în același timp trebuie să asigure asignarea la necesitățiile viitoare ale mediului bancar în dezvoltare concurențială.

Multe dintre aspectele tratate în conținutul lucrurării se constitue în atribuții și operațiuni pe care le întâlnim în mod obișnuit în relația cu băncile.

În ultimii ani creșterea rapidă a inovațiilor în domeniul financiar a [anonimizat].

Capitolul 1

1.1.[anonimizat] a făcut posibilă apariția comerțului electronic. Preluând o [anonimizat] a [anonimizat] a clientului.

De la lansarea în urmă cu câteva decenii a [anonimizat] o consideră încă a fi una dintre cele mai importante invenții în domeniul bancar.

Acesta a apărut prima dată în Statele Unite ale Americii în anul 1914, fiind emis de compania Western Union în scopul încurajării cumpărăturilor și creșterii fidelității clienților săi. În anul 1946 a fost inventat primul card bancar de către John Biggins“Charg-It”. Biggins a [anonimizat] a venit cu un sistem mai direct și ușor pentru credit.

Aparitia cardului a [anonimizat], și în istoria plăților fără numerar în special. În 1976 cardul BankAmericard avea să devină bine cunoscutul card Visa.[anonimizat].Sears deține în prezent cea mai mare afacere cu carduri emise în magazinele din SUA.Cardul de succes Discover reprezintă una dintre puținele amenințări pentru dominarea cotei de piață a coloșilor Visa și MasterCard.

Prima companie care a folosit plasticul pentru carduri în loc de hârtie a fost “American Express” care funcționa încă din 1850 fiind printre primele companii ce emitea carduri de taxare. În 1950 un american pe nume Frank McNamara împreună cu partenerul său Ralph Schneider crează primul card de credit pentru plăți în restaurant având marca Diners Club Card, în urma unei istorioare amuzante.

Astfel cardurile au fost acceptate pentru prima dată în România în anul 1972, în cadrul Oficiului Național de Turism (ONT) numai pentru persoanele fizice nerezidente.În ziua de astăzi cardurile au devenit instrumente preferate pentru derularea plăților de valori mici inițiate de către persoanele fizice ce dețin conturi bancare, care formează în țările avansate o parte importantă a clientelei bancare.

În final,toți suntem,sub o formă sau alta,consumatori de servicii finaciar-bancare și de asigurări.

1.2.Definirea cardului

Cardul constitue unul dintre cele mai moderne produse bancare ce poate fi aplicat datorită progreselor deosebite în domeniile informatice și electronice în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor. Asemenea evoluții determină suplimentări de caracteristici ale instrumentului electronic de plată,făcându-l pururea nou și prezent permanent în mijlocul atenției clienților .

Totodată reprezintă chei de acces la disponibilul din conturile atașate,putând fi utilizate pentru tranzacții comerciale și eliberare numerar,atât pe teritoriul României,cât si-n exterior.La solicitarea clientului,prin completarea cereri de emitere de card și aprobarea acestei cereri de către persoanele autorizate,banca eliberează cardul și PIN-ul aferent.

Conform regulametului nr. 6 din 11.oct.2006 Monitorul Oficial, Partea I 927 15.noi.2006 cardul este definit ca fiind un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni:

a ) retragerea de numerar, respectiv încercarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului băncii acceptante sau de la sediul unei instituții, obligații prin contract să accepte instrumentul de plată electronice;

b) plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice;

c) transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.

Un card este în mod uzual acceptat de către comercianți ca mijloc de plată a obligațiilor asumate de către utilizator la procurarea mărfii, consumul de servicii sau obținerea de avansuri în numerar.Acesta permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care permit o singură tranzacție ,iar transmiterea informației-bani este electronică și nu prin poștă.

În România primul card de plată în lei, sub numele de Prima, a fost emis de BRD, ca un card proprietar, în decembrie 1995, iar începând tot din același an au apărut primele carduri Visa și EuroPay

Caracteristicile obligatorii ale cardului care îl individualizează și securizează:

suport fizic din material plastic și cu dimensiuni standardizate;

aversul care conține elemente confecționate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe, numele și prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilității [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internațional sau local); și elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o holograma de securitate, tridimensionaă, vizibiă la lumina naturală);

reversul care conține o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puțin trei piste și un microprocesor integrat (chip); un panel de semnătuă, având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării semnaturii;

Inițial în prima perioadă de funcționare cardurile nu aveau bandă magnetică, informațiile transmițându-se telefonic de către comerciant la un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator și se verifica autenticitatea cardului și existența disponibilului în cont,operațiunea necesita un timp de răspuns și făcea ca vânzarea să sufere o anumită întârziere.

Comparabil ca formă și dimensiune cu o carte de vizită,cardul este realizat din material plastic,înglobând componente electronice speciale pentru decodificarea operațiunilor cărora le este dedicat:aceesul deținătorului la contul său bancar și efectuarea electronică a plății,de unde și denumirea de „monedă electronică” sau „bani electronici”.

Ulterior tehnologia s-a perfecționat foarte mult și-n prezent cardurile sunt de două feluri :

Carduri cu bandă magnetică;

Carduri cu microprocesor.

Cardurile cu bandă magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se realizează procesul de citire automată a informatiilor și de transmitere prin linie telefonică a datelor(numele și prenumele titularului, tipul de card debit/credit, numărul cardului, codul BIN eng. Bank Identification Number, codul PIN eng. Personal Identification Number, data expirării).

Acestea sunt utilizate în special în industria bancară și cea de securitate,însă au dezavantajul că pot fi furate sau falsificate și utilizate în mod fraudulos, ceea ce prezintă un risc major pentru posesor.

Cardurile cu microprocesor denumite și Smart Cards sau chip-carduri,dotate cu memorie electronică în scopul acumulări unui volum destul de mare de informații(condidențiale,neconfidențiale,inaccesibile).

Prezintă certe avantaje față de cardul cu bandă magnetică cu privire la securitate și capacitatea de a stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice.

Interesul major pentru extinderea acestui nou tip de card îl reprezintă băncile întru-cât reduce pierderile care s-ar înregistra în situațiile de falsificare.

La o primă vedere ,operațiunile cu carduri ar implica numai un sistem IT performant,o rețea de ATM-uri și POS-uri dezvoltată și încercarea de “achiziționare” a cât mai mulți clienți.Aparențele înșeală din punct de vedere al complexității ascunse a unui asemenea sistem de gestiune a cardurilor.

Condițiile de securitate ,suportarea fraudelor pentru anumite operațiuni,asigurarea cash-ului inclusiv a flotei de autovehicule de trasport valori cu alte elemente specifice,supravegherea cu camere video a fiecărui ATM,monitorizarea parametrilor sistemului ,asigurarea serviciului cu clienții 24 de ore pe zi,procesarea tuturor tranzacțiilor,înlocuirea cardurilor pierdute,toate acestea sunt numai câteva elemente pe care o bancă ce trateză pe cont propriu această activitate trebuie sa le îndeplinească.

Prin degrevarea operațiunilor de mentenanță a ATM-urilor și POS-urilor și a procesării tranzacțiilor,băncile își pot canaliza atenția către obiectivele strategice,precum atragerea de noi clienți,lansarea unor noi produse și servicii și alte activități direct legate de creșterea vânzărilor.Deși costurile s-ar putea menține la un nivel ridicat pentru o bancă și după externalizare,economia de timp ar putea conduce la alte alocări de resurse și suplimentarea unor categorii de venituri prin amplificarea activităților cu profitabilitate înaltă.

Unele bănci și-au croit strategia în domeniul pe baza atragerii a cât mai multor clienți posesori de carduri,ca apoi treptat,în funcție de achiziții,să le fie oferite alte instrumente și chiar pachete de produse și servicii.

Chiar dacă în țările dezvoltate cardul este în competiție cu cecul,acest instrument de plată electronic capătă,de la an la an ,o cotă din ce în ce mai mare din punct de vedere al volumului tranzacțiilor.

Facilitățile oferite în prezent,raportate la numărul impresionant de acceptanți la plată-în unele țări dezvoltate se poate plăti regulat cu cardul și în taxiuri-și opțiunile diversificate pe care le oferă ATM-utile inteligente asigură,încet,dar sigur,supremația în rândul persoanelor fizice a acestui instrument de plată electronic

Serviciile oferite de carduri au cunoscut mai multe etape de dezvoltare și anume:

În prima etapă cardul este folosit doar pentru retragere numerar din conturi bancare.

A doua etapă reprezintă apariția pistei magnetice,eliminându-se astfel etapa de citire și transmitere telefonică a datelor.

A urmat etapa cardurilor duale care foloseau atât pista magnetică cât și un microprocesor .

Cea de a patra etapă o reprezintă cardurile care prezintă numai microprocesorul.

Principiul de baza care guvernează utilizarea acestui instrument de plată este acela conform căruia cardul este propietatea băncii iar deținătorul de card are numai dreptul de utilizare.Banca poate retrage dreptul de utilizare numai în cazul în care deținătorul de card încalcă condițiile contractuale.Deținătorul cardului poate depune sau retrage numerar din contul său,atât la ghișeele bancare cât și prin intermediul bancomatelor.

Plata prin intermediu cardului implică o serie de prestații comune în cadrul unui sistemului amplu,bazat pe intervenția și cooperarea a numeroși operatori.

În România cardul reprezintă caracteristici generale,pe baza reglementărilor specifice:

Cardul conține elemente de securizare care să protejeze corpul material al acestuia

Prezintă trăsături de personalizare încorporate pe suprafața sa

Alte componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetică și microprocesorul,asigurând următoarele caractersitici comune:

Fabricat din material plastic cu aceleași dimensiuni,indiferent de emitent

Prezentarea pe avers a elementelor confecționate în relief necesare folosirii cardului de imprinter care includ numărul cardului,numele și prenumele ce permit evitarea confunziilor referitoare la identitatea posesorului,data calendaristică a expirării valabilității cardului,sigla propietarului de marcă,denumire sau sigla emitentului ,etc.

Prezentarea pe verso a elementelor:o bandă magnetică înregistrabilă pe cel puțin trei piste,un panel de semnătură cu fundal de culoare deschisă rezistent la uzură.

Pentru asigurarea compatibilității și interoperabilității sistemelor de plăți electronice cu carduri ,emitenții vor urmări adoptarea numai a standardelor EMV(Europay/Mastercard/Visa)

Există o mare varietate de carduri emise de bănci în prezent,instituții de credit,comercianți,prestatori de servici ,ce oferă multiple avantaje deținătorilor,cel mai evident fiind substituirea plăților tradiționale efectuate în numerar .

Indiferent de emitent cardurile oferă astăzi consumatorilor multiple facilități:

Posibilitatea de a-și mări garanțiile privind mărfurile,

Posibilitatea de a subscrie la diferite variante de asigurare,

Posibilitate de a participa la programe pentru cumpărători fideli.

Carduri în funcție de calitatea emitentului:

Carduri bancare

Carduri private

Carduri emise de alte instituții.

Cardurile bancare-sunt instrumente de plată și de retragere a numerarului,autorizate de bănci.

Carduri private-sunt emise de înteprinderi comerciale pentru a efectua plățile cumpărătorilor din magazine și eventual pentru a le oferi facilități de creditare.

Trăsături:-plata este imediată

-clientul primește în fiecare lună extrasul de cont detaliat cu cheltuielile sale.

Alte servicii:Comercianții dau dovadă de o mare creativitate în materie de servicii anexe,atașate în special cardurilor private,și anume:

Reduceri speciale de 5% până la 25% acordate deținătorilor de carduri.

Asigurarea mașini și a locuinței.

Asigurare pentru răspundere civilă

Dreptul la o primă de fidelitate până la sfârșitul anului

Beneficiere de servicii de livrare(parking gratuit)

Pentru persoanele juridice care au calitate de acceptanți de carduri de plată,deschiderea contului se face la cererea acestora,operațiunile de încasări și plăți se fac cu consimțămâtul clienților băncii.Acceptarea cardurilor de plată se realizează prin rețeau de distribuitoare automate de numerar(ATM-uri) care este destinată eliberări de numerar din conturile de card.

În activiatatea de emitere a cardurilor bancare se întâlnesc următoarele operațiuni:

Prezentarea persoanelor fizice la unitățile bănci și efectuarea următoarelor operațiuni:

Completarea cererii de emitere a cardului de plată

Semnarea contractului de emitere

Depunerea documetelor necesare aprobării cererii de emitere.

Verificarea de către bancă a cererilor de emitere și deschidere a contului

Eliberarea cardurilor de către posesorii autorizați.

Condițiile de utilizare ale cardului reglementează reguli generale pe care un posesor trebuie să le respecte pe durata cardului emis de bancă,cu privire la:

Modul de utilizare a cardului,

Funcționarea contului de card,

Dobânzi

Comisione

Păstrarea cardului și numărului de identificare personal alocat de bancă.

Acestea sunt specifice fiecărui tip de card emis de bancă,fiind prezentate pe verso-ul cererii de emitere a cardului.Prin semnarea cererii posesorul se angajează să respecete necondiționat condițiile de utilizare,iar cererea de emitere și condițiile de utilizare ale cardului vor prezenta contractul de emitere al cardului încheiat între bancă și solicitant.

În vederea obțineri autorizației pentru emiterea instrumentelor de plată electronică,solicitantul trebuie să prezinte Băncii Naționale a României documentele menționate.Banca Națională va emite solicitantului o autorizație provizorie.

Principalele obiective urmărite în perioade de monitorizare sunt:

Derularea zilnică a operațiunilor

Analiza săptămânală a statisticilor rezultate din utilizarea acestor instrumente de plată

Analiza modului de decontare a operațiunilor

Elaborarea de rapoarte săptămânale de monitorizare.

În cazul în care rezultatele obținute în perioada de monitorizare îndeplinesc condițiile prevăzute în regulament,Banca Națională a României va emite solicitantului autorizația definitivă pentru tipul de instrument de plată electronică precizat în cererea de autorizare.

Una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă utilizatorii de carduri o constituie siguranța tranzacțiilor și a resurselor existente în conturile de card.

1.3 Tipuri de carduri

În practică,există două tipuri principale de carduri bancare:

Carduri de retrageri

Carduri de plată

Carduri de retragere

Acestea nu pot fi utilizate decât pentru a retrage bani de la bancomate sau de la ghișeele instituțiilor emitente sau afiliate.Anumite carduri pot fi utilizate doar la bancomatele instituțiilor la care se află contul.Alte carduri permit retrageri în cadrul ansamblului de distribuitori:în Franța sau în străinătate.

Cardurile de retrageri sunt cele mai adesea gratuite și facturate retragerilor rare sau limitate costă doar câțiva franci.

Carduri de plată

Acestea se prezintă sub forma unui dreptunghi de plastic rigid,conținând:

-pe față:denumirea cardului,numărul acestuia,perioada de valabilitate,numele băncii care a emis cardul,numele titularului și o cartelă mică electronică,

-pe verso:o bandă magnetică și un specimen de semătură a titularului de cared,precum și un număr de control format din trei cifre.Titularul primește un cod secret care-l va ști numai el și pe care va trebui sa-l testeze pentru toate retragerile de la bancomat sau în cazul cumpărăturilor,utilizând un aparat care necesită tastarea codului pentru validare.Acesta rămâne în posesia băncii dispunând de dreptul de a-l retrage fără a-și justifica decizia.

Utilizarea cadurilor de plată

Persoana care dorește să-și achite cumpărăturile cu cardul trebuie să îl prezinte comerciantului.Pentru a stabili factura,comerciantul utilizează un aparat specia care va citi cardul respectiv,va interoga eventual centru de tratament,va verifica codul secret pe care titularul cardului îl va tasta și va imprima suma plătită.Factura respectivă se va întocmi în două exemplare:una este dată clientului,cealaltă este păstrată de comerciant,care va fi creditat în mod automatic cu suma de bani necesară prin teletransmisie la bancă a operațiunilor efectuate cu ajutorul aparatului.În timpul tranzacției ,plata este efectuată fără consultarea centrului de tratament ,dacă suma se încadrează în limita de garanție de care beneficiază comerciantul .În cazul sumelor mari acordul centrului de tratament este indispensabil :acest acord este automat,cu excepția cazului în care cardul este în opoziție sau când plafonul de cumpărături al purtătorului creditului este depășit(în acest caz ,centrul de tratament trebuie să ceară acordul băncii emitente a cardului,care poate face imposibilă tranzacția la ora închiderii instituției).

Acestea sunt clasificate în următoarele categorii:

Carduri naționale și internaționale

Cardurile națioanale nu pot fi utilizate decât în țara emitentă,iar cardurile internaționale(rețeaua VISA sau Eurocard)pot fi utilizate atât în țara emitentă cât și în străinătate.

Carduri cu debit direct și carduri cu debit diferit

Operațiunile efectuate cu primele tipuri de carduri creează debit în cont la fiecare operațiune,în timp ce al doilea tip de card nu creează în cont decât odată pe lună:în cel din urmă caz,data închiderii conturilor variază de la o bancă la alta.

Carduri cu sau fără suport de credit

Majoritatea cardurilor de plată pot permite accesarea la un sistem de credit personal legat de posesia acestui card.În consecință,cardurile de plată acordă sub formă de credit termenul de amânare care există între cumpărător și debitul din contul titularului.

Totodată anumite organisme emitente de carduri de plată au luat decizia de a oferi tuturor,sau unei părți a purtătorilor de carduri,o dechidere permanentă limitată,care ia forma unui credit personal.

De asemenea,există carduri denumite acreditive,utilizabile doar în cadrul grupului de magazine care le-au emis. Băncile eliberează carduri cu autorizație sistematică unei clientele considerată riscantă,a căror utilizare nu este posibilă decât în măsura în care contul purtătorului de card este aprovizionat.

Carduri de debit și de credit-asigură în prezent venituri consistente celor care au reușit să acopere o cotă de piață cât mai importantă.Investițiile masive efectuate și care trebuie continuu suplimentate pot crea avantaje competiționale pe termen mediu și lung.

Cardul de debit dispune doar de disponibilități bănești proprii existente ale utilizatorului.

Cardurile de credit sunt în general sunt emise în general de o bancă sub sigla unei organizații internaționale(Visa și Europay)

Profitabilitatea și facilitarea comerțului cu aceste instrumente a determinat ,pe lângă competitorii consacrați în piață-sistemul financiar-bancar,să apară și alți pretendenți la câștigarea clienților și rotunjirea veniturilor.Nu orice activitate ,și mai ales cea aferentă cardurilor poate fi implementată de oricine.

Carduri de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de carduri de călători și de petrecerea a timpului liber(travel card).

Carduri cu plată înainte(prealimentate)au o reală putere de cumpărare,întrucât utilizatorul a efectuat o plată în avans.

1.4.Piața cardurilor bancare în România

Această piață este una în curs de maturizare deoarece plățile prin card s-au efectuat și înainte de 1990 numai în marile hoteluri sau în agențiile de voiaj care lucrau cu turiști străini.Piața de carduri din România a debutat în anul 1994 prin crearea primelor rețele de procesare a cardurilor VISA și a centrului de procesare ROMCARD.În acel moment existau cinci bănci românești, și anume:Banca Comercială Română,Banca Română pentru Dezvoltare,Banca Agricolă,Bancorex și Banca”Ion Țiriac“.Toate aceste bănci au înființat societatea pe acțiuni ROMCARD,care este o firmă capabilă să ofere băncilor de pe piața românescă întreaga gamă de servicii legată de procesarea operațiunilor prin card.Totodată s-a constituit prima rețea de ATM-uri(BCR) pentru a crea posibilitatea deținătorilor să obțină numerar.Un alt element important, care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca mijloc de plată în economia românească,l-a constituit demararea programelor de emisiune de carduri de către băncile românești.

Conform pieței cardurilor acestea alcătuiesc cel mai interesant segment al industriei bancare din România,evoluția portofoliilor băncilor locale din ultimii ani dezvăluind un tablou efervescent.

Piața cardurilor deși a cunoscut o creștere semnificativă ,numărul cardurilor valide aflate în circulație au scăzut cu 3,3 milioane față de cele 14,5 milioane de carduri valide în circulație.

Numărul cardurilor de debit a fost 12,1 milioane la finalul lunii martie,în timp ce numărul cardurilor de credit a crescut cu 2,3 milioane carduri.

Totodată cardurile de credit sunt de mare ajutor în ziua de azi,plata facturilor este anulată cu un simplu click pe internet,achiziționarea unui produs poate fi făcută mult mai elegant din fotoliu tot cu ajutorul internetului și a cardului.

Potrivit cifrelor BNR,în România sunt în circulație aproape 8 milioane de carduri bancare,29% din această creștere a fost generată de București,unde cardurile aflate în circulație au crescut cu 582.000 în aceeași perioadă,practic piața cardurilor din București a crecut de trei ori în ultimi ani,fiind influențată de marile lanțuri de magazine care acceptă plata prin card.

1.4.1 Sistemul Bancar din România

Sistemul bancar românesc a cunoscut în perioada ultimului deceniu o dezvoltare spectaculoasă,având în vedere situația de la care s-a pornit în vedere situația de la care s-a pornit în anul 1990,caracterizată prin existența unui sistem bancar excesiv de centralizat,majoritatea funcțiilor bancare fiind concentrate în operațiunile Băncii Naționale a României.În anul 1998 s-a ajuns la un număr de 49 de bănci autorizate să funcționeze în România,din care 32 de bănci erau constituite cu capital integral sau majoritar românesc.Indiscutabil ,am asistat la o evoluție a sectorului bancar bancar românesc.

Principala caracteristică a dezoltării sistemului bancar românesc a fost coerența dezvoltării structurale și calitative a activității băncilor,în sensul direcției ascedente dictate de adoptarea economiei pe piață.De asemenea,stadiul de dezvoltare a sistemului bancar românesc este evident determinat de caracteristicile generale ale evoluției economiei,se poate spune ca sistemul bancar românesc ,deși mult avansat în raport cu celelalte ramuri,se află încă în perioada de tranzacție fiind necesare restructurarea și dezvoltarea atât cantitativă cât și calitativă a produselor și serviciilor moderne care să aducă în egală măsură avantajele băncilor și clienților acestora

Astfel,imaginea actuală a sistemului bancar românesc a fost conturată în primul rând de deschiderea economiei românești,fapt ce a determinat ajustarea sistemelor de operare la cerințele și practicile internaționale.Întrucât băncile s-au dezvoltat și și-au adaptat oferta în funcție de cerințele impuse de impactul factorilor exogeni asupra economiei reale.de asemenea și de presiunea din ce în ce mai evidentă a concurenței pe piața financiar-bancară din România.

Practic,relatia între sistemul bancar și economie și societatea reală este, în ultima instanță o relație între bancă și client.Este în același timp, depozitarul credibil al economiilor care se formează în societate și intermediarul principal între creditori și debitori în stingerea datoriilor. Sistemul bancar este un subsistem al macrosistemului economic social,comportându-se ca un sistem deschis,care își autoreglează activitatea prin feed-back cu macrosistemul respectiv și cu celelalte subsisteme pe care le deservește.Evoluția ulterioară a sistemului bancar a impus pe de o parte implicarea unui număr din ce în ce mai mare de salariați fără să aibă o experiență anterioară corespunzătoare,din mers a cunoștințelor profesionale în vederea satisfacerii noilor cerințe apărute ca urmare a deschiderii economiei românești și reluării de piață. Cauzele disfuncționalităților constante la anumite bănci comerciale sunt reprezentate de deficitul de personal calificat și lipsa acestuia .Cert este însă faptul că acolo unde au apărut situații de instabilitate ,fie în faliment,fie doar în atragerea procedurii de supraveghere de către Banca Națională a României,unul din factorii de influență chiar determinanți este legat de calitatea managementului respectivelor bănci.

1.4.2 Operațiuni bancare

În complexa activitate bancară, au avut loc o serie de operațiuni bancare prin intermediul raporturilor juridice variate și-n special prin cel al contractelor bancare.Prin aceste operațiuni bancare se înțeleg receptarea fondurilor acordate de public,operațiunile de credit pe care le gestionează și punerea punerea la dispoziția clientului a mijloacelor de plată.

Operațiunile bancare se împart în 2 mari categori și anume:

Operațiuni bancare pasive

Operațiuni active ale băncii

Operațiunile bancare pasive reprezintă toate operațiunile care apar în pasivul bilanțului.Totodată acestea sunt operațiuni de colectare de depozite .

Principalele operațiuni ale instituților de credit sunt:

Atragerea de depozite pe diferite maturități de la persoane fizice și juridice.

Împrumuturi primite de la clientela bancară și nebancară.

Constituirea capitalului social și a fondurilor proprii.

Banca atrage resursele disponibile pe piața financiară și le utilizează în principal în acordarea de credite,plasare în titluri(certificat de trezorerie,bonuri de tezaur) sau constituirea de depozite la alte bănci.Pe piața interbancară românească ratele dobânzii Robor și Robid sunt rate de referință ce analizează întreaga activitate derulată pe parcursul unei zile bancare.

Robid(Romanian Interbank Bid Rate) reprezintă rata dobânzii pentru depozite atrase de bănci precum și prețul mediu la care se cumpără fondurile de pe piața interbancară ( rată pasivă de dobândă)

Robor(Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata dobânzii pentru depozitele plasate la bănci,respectiv prețul mediu la care se vând fondurile pe piața interbancară ( rata activă).

Operațiunile active ale băncii se referă la operațiunile de creditare exercitate de către bancă,fiind vizate toate actele prin care o persoană acționează cu titlu oneros.Acestea reprezintă pentru instituțiile de credit operațiuni de utilizare a resurselor mobilizate de către acestea sub forma atragerii de depozite,a contractări de împrumuturi sau din alte surse în vederea îndepiniri funcțiilor specifice.

Pentru a înregistra profit,băncile trebuie sa utilizeze cât mai eficient resursele atrase,astfel încât plasarea lor să se efectueze la rate active de dobândă mai înalte decât cele plătite.

Putem concluziona că unul dintre obiectivele managementului bancar îl reprezintă menținerea pe ansamblu a unui raport supraunitar între dobânzi și resurse constituite.

Principalele operațiuni active ale băncilor sunt:

Disponibilul aflat în casierie

Conturile curente deschise la banca centrală.

Conturi curente și depozite plasate la alte instituții de credit.

Imobilizări corporale.

Imobilizări necorporale.

Titluri de trezorerie și alte titluri deținute de bancă.

Titluri de participație.

Creanțele din leasing.

Astfel,numeralul din casierie și depozitele deschise la alte bănci sunt cele mai lichide care au un grad înalt de lichiditate, pe când titlurile deținute au un grad mediu de lichiditate astfel valorificarea lor pe piață poate să presupună un anumit timp.

1.4.3.Funcțiile cardurilor

În prezent există 6 tipuri de funcții ale cardurilor și anume:

Funcția de retragere de fonduri,

Funcția de plată,

Funcția de credit,

Funcția de garanție,

Funcții multiple.

Funcția de retragere de fonduri se realizează cu ajutorul ATM-urilor sau direct de la ghișeele băncilor.Reprezintă cea mai simplă modalitate de utilizare a cardului de retragere de numerar.

Funcția de plată aceasta oferă posibilitatea posesorului de a stinge o obligație de plată prin declanșarea unei proceduri care va duce ,ulterior la debitarea contului posesorului și la creditarea corespunzătoare a contului bancar al comerciantului care a furnizat bunurile sau serviciile achiziționate de posesor(plăți internet,comercianți)

Funcția de credit oferă posibilitatea posesorului de a efectua plăți chiar dacă nu are disponibil în cont,apoi posesorul rambursează creditul la termenele stabilite în prealabil de bancă .

Funcția de garanție constitue o garanție de solvabilitate a posesorului în relații cu comercianții,iar aceștia la rândul lor sunt asigurați că vor fi plătiți de emitentul cardului în cazul în care chitanțele aferente operațiunilor de cumpărare realizate prin utilizarea acestuia nu vor fi onorate de posesor.

Funcții multiple –majoritatea cardurilor bancare îndeplinesc funcții multiple de retragere de fonduri,plăți,credit și garanți.În raport cu opțiunile bănci,cardurile emise oferă posesorilor o gamă variată de servicii privind asistența medicală,rezervări la hotel,restaurant,spectacole culturale sau sportive,asigurări contra riscurilor transortului aerian precum și tarifele prefernțiale la cazare sau reducerile de preț la bunurile și serviciile achiziționate pe baza utilizări cardului.

Capitolul II: Piața cardurilor bancare din România în perioada 2008-2016

Această parte reprezintă cel de-al doilea mare capitol din structura lucrării de licență și conține un studiu de caz cu privire la piața cardurilor bancare din România începând cu anul 2008 și până în prezent 2016.

În prima parte este prezentată o scurtă introducere în sistemul bancar al țării pe fiecare an în parte pentru a putea avea o imagine de ansamblu cu privire la condițiile în care a evoluat piața cardurilor.De asemenea,am cuprins în studiu evoluția pieței cardurilor și a tendințelor acestora.

Încă din 1990 sistemul bancar din România oferea un număr limitat de servicii și produse bacare,era un sistem rigid în care Banca Națională a României combina pe de o parte funcțiile unei bănci centrale cu unele dintre funcțiile unei bănci comerciale în domeniul industriei,prestărilor de servici,iar pe de altă parte avea rolul de a implementa planul central și de a controla administrativ alocarea fondurilor în economie.Sistemul bancar a trecut de a lungul timpului printr-un proces intens de invenție și inovație,ce a permis băncilor să-și diversifice activitățiile lor,pentru a crea produse noi și mai complexe și să-și asigure riscuri excesive,în scopul de a obține profit. Evoluția acestui sector a adus la schimbări semnificative în structura pieței și-n activitatea desfășurată de bănci.Schimbările petrecute în economia românească odată cu dezvoltarea economiei de piață,creșterea continuă a agenților economici și a celor privați,a impus necesitatea restrucurării sistemului bancar.Activitatea bancară în România se desfășoară prin Banca Națională a României principala bancă a statului român având personalitate juridică asigurând stabilitatea monedei naționale.

BNR aplică și răspunde de politica monetară,valutară ,de credit,de plăți precum și de autorizarea și supravegherea prudențială bancară urmărind funcționarea normală a sistemului bancar,este abilitată să-și creeze un sistem bancar modern și-n același timp să-și îndeplinească rolul de bancă centrală.

Piața cardurilor în România a debutat în anul 1994 prin creearea primelor rețele de procesare a cardurilor Visa și a centrului de procesare ROMCARD.

Visa a fost primul sistem internațional de plată prin carduri care a intrat pe piața românească la începutul anilor 90,iar principalul concurent îl reprezintă cardul MasterCard începându-și activitatea în anul 1995 în România.

Piața cardurilor din România este una în curs de maturizare deoarece a trebuit să recupereze un handicap de câteva decenii în condițiile în care serviciile financiar-bancare nu au reprezentat o tentație pentru mulți cetățeni,are un specific anume și tinde să se asimileze cu piețele occidentale și nord-americane.

Câteva particularități ale pieței noastre sunt legate de:

afinitatea pentru numerar;

tentația mai accentuată de a recurge la fraudă;

reticența de a utiliza plățile electronice;

gradul scăzut de bancarizare.

Anul debutului cardurilor bancare în România este 1992,când un grup de bănci:Banca Agricolă,Banca Comercială Română,Banca pentru Dezvolatarea,Bancorex,Banca comercială”Ion Țiriac”,iar din 1995 și Banc Post,au pus bazele programelor de carduri în România.Băncile s-au angajat în emiterea cardurilor cât și-n crearea condițiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc.Sunt din ce în ce mai axate pe creșterea veniturilor cu ajutorul mai multor strategii ,precum comisioane și praguri noi pentru conturile curente,stabilirea unor noi tarife pentru serviciile premium și o mai mare concentrare pe activitățile de bază de comision.

Cardurile au devenit o parte importantă a comportamentului financiar al românilor din ultimi 10 ani,trecând de la un stadiu de produs complicat și dificil de utilizat la produsul bancar ce se află în portofelului fiecărei persoane.

Odată cu izbucnirea crizei globale din 2008, economia s-a deteriorat semnificativ, iar sectorul financiar a continuat să se extindă în 2009, însa acest ritm de creștere s-a redus semnificativ datorită turbulențelor financiare internaționale care au contaminat piețele financiare și economia internă.

Pe fondul crizei,portofoliul cumulat de carduri ale emitenților,s-a redus în perioada decembrie 2008-decembrie 2010 cu un milion de carduri până la aproximativ 12,6 milioane,scăderea pieței era vizibilă în statisticile bănci centrale încă din primul trimestrul al anului 2009.

În anul 2008 existau:

42 de instiuții de credit(10 sucursale ale unor bănci străine și o rețea cooperatistă de credit)

Total active bancare:76,8 mld.EUR(circa 65% din PIB,față de 59% din PIB în septembrie 2008

54% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 bănci din sistem

Indicator de solvabilitate=13,7%

Acționariat reprezentat în majoritate de entități străine

Cota de piață(după active):

86,8%-instituții de credit cu capital majoritar străin

7,1% -instituții de credit cu capital majoritar privat românesc

6,1% -instituții de credit cu capital majoritar de stat

Din 2008 sistemul bancar a experimentat patru ani de profit și patru ani de pierderi,pierderi cumulate adunate de sectorul bancar în ultimi 8 ani s-au apropiat de 8 mld.lei,BNR a recomandat băncilor să-și curețe portofoliile.

În septembrie 2008 se efectuau 16,6 milioane de plăți cu cardul în magazine precum și retragerile de la bancomate se ridicau la 21 mld.lei,în timp ce Pos-urile erau de 2,55 mld.lei.

Numărul de carduri emise în țara noastră a ajuns la 13,25 mil fiind în creștere cu 15% iar valoarea medie a unei plăți cu cardul este de 51 euro/tranzacție.

La sfârșitului anului 2008 doar 10% din cardurile de debit și 4,5% din cardurile de credit erau convertite în tehnologia cu cip(EMV).Existau în decembrie 27 de bănci care aveau ATM-uri operațioanale și 14 bănci care aveau o rețea de POS-uri.

De la declanșarea crizei s-au înregistrat tendințe de creștere a sumei medii retrase de la ATM,în timp ce plata medie la comerciant a scăzut confirmând plata utilizarea cardului pentru plăți curente.

Sursa:BNR

Cauza care a condus la acest tip de evoluție a fost criza financiară care a avut efecte asupra creșterii numărului falimentelor și implicit a șomajului.

S-a constat o scădere a numărul de carduri valide în circulație cât și a valorii medii pe tranzacție

Graficul nr.1,Sursa:BNR

Anul 2009 din cele 25 de bănci care au raportat cifre pentru activitatea de emiterea a cardurilor doar 48% au înregistrat o rată a profitabilități negativă și 52% profitabilitate pozitivă,a fost primul an din întreaga istorie a pieței cardurilor din România în care numărul de carduri valide a fost mai mic față de anul precedent,existând 845.000 de carduri valide mai puține în circulație.

Sursa:BNR,grafic nr.2

Portofoliul cumulat de carduri al emitenților s-a redus în perioada decembrie 2008- decembrie 2010 cu un milion de carduri chiar dacă per ansamblul pieței scăderea era vizibilă încă din primul trimestrul al anului.La finele anului 2009, 82,2% din totalul cardurilor valide în circulație erau carduri de debit.

Sursa:NOCASH,grafic nr.3

În graficul numărul 3 sunt specificate atât cardurile aflate în circulație cât și numerarul aflat în circulație care au înregistrat în anul 2009 o scădere,cu toate acestea au continuat să crească retragerile de numerar de pe card.

În anul 2010,dintre cele 26 de bănci care au raportat cifre pentru activitatea de emitere de carduri doar 42% au înregistrat o rată a profitabilități negativă și 58% rată de profitabilitate pozitivă,prevede și reducerea portofoliilor pentru Instituțiile Financiare Nebancare(IFN) potrivit datelor raportate la Banca Națională,întrucât din cele 12,6 mil. de carduri valide în circulație 12,1 mil.erau în portofoliile emitenților bancari.

Sursa:BNR,grafic nr.4

În decembrie numărul cardurilor de credit era de 2,1 mil.conform datelor centralizate de BNR.

Sursa:BNR,grafic nr.5

Potrivit NOCASH băncile au realizat portofolii de peste 1,5 mil de carduri de credit în aceași perioadă.

La finele acelui an existau 90.000 de carduri valide aflate în circulație adresate persoanelor fizice.

Sursa: băncile comerciale și BNR,grafic nr.6

În decembrie 2010 datele generate de BNR arătau că valoarea tranzacțiilor de retragere de numerar de la ATM-urile din țară cu carduri emise în țară era de 22,5 mld.lei,totodată băncile taxează retragerea de numerar de pe carduri de la ATM aplicând diverse comisioane.Rețeaua de terminale POS a crescut cu peste 30% în ultimi trei ani la106.000 unități conform statisticilor BNR.

Sursa:BNR,grafic nr.7

Anul 2011 dintre cele 27 de bănci care au raportat cifre pentru activitatea de emiterea cardurilor doar 33% au înregistrat o rată a profitabilității negativă și 67% au înregistrat o rată a profitabilități pozitivă.

Atât numărul cardurilor valide cât și valoarea tranzacțiilor au crescut comparativ cu 2010,astfel în decembrie existau circa 13 mil.de carduri valide în circulație.

Sursa:BNR,grafic nr.8

Valoarea tranzacțiilor de plată cu cardurile de debit a crescut în primul semestru cu 19,5% iar valoarea plăților cu cardurile de credit s-a situat în primul trimestru la 667,14 mil.de lei.Portofoliul total de carduri de debit emise de băncile românești a fost în creștere până la 10,58mil. de unități,însă numărul cardurilor de credit s-a micșorat la 1,93 mil. de unități.

Sursa:BNR,grafic nr.9

Activitatea de emitere și achiziționare de carduri în perioada 2009-2011

Graficul numărul 10 prezintă activitatea de emitere a cardurilor care este mult mai profitabilă decât cea de achiziționare,indicatorul profitabilități având valori pozitive pe perioada analizată cuprinse între 62,1% și 101,1%.

În anul 2012 numărul total de carduri a fost de 13,7 mil.la nivel la care s-a menținut și-n prima parte al anului 2013,s-au efectuat 410,4 mil. de tranzacții dintre care180 au fost plăți la comercianți.

Sursa:BNR,grafic nr.11

Potrivit NOCASH portofoliul cardurilor valide în circulație este de 13 mil.Valoarea plăților cu cardurile de debit au crescut semnificativ cu aproape 1mld.de lei la un total de 5,7 mld.în timp ce valoarea plăților cu cardurile de credit s-a majorat cu 230 mil. de lei,la 7,16 mld.lei în perioada iulie-septembrie.

Atât și retragerile de la ATM-uri a crescut au crescut cu 3 mld.de lei.Băncile au emis un număr de 4.024.260 de carduri noi iar numărul cardurilor valide a crescut 356,478 bucăți,la 13,7 mil. ce pot fi utilizate.

Numărul ATM-urilor a scăzut fiind aproape 11.000 de bancomate în toată țara pe fondul reducerii numărului de unități bancare,în schimb numărul Pos-urilor a crescut cu 1335 unități.

Sursa:BNR,grafic nr.12

În anul 2013numărul de carduri valide aflate în circulație a crescut cu 376,206 unități,ajungând la un record istoric de 13,3 mil.de carduri conform datelor generate de BNR, în ceea ce privește numărul tranzacțiilor cu cardul statisticile arară o stagnare a retragerilor de numerar de la ATM-uri de 56,2mil.operațiuni,precum și numărul tranzacțiilor POS au avansat la 42,2 mil.

Sursa:BNR,grafic nr.13

Numărul cardurilor active care se folosesc este de 11,4 mil în septembrie 2013,cu 2,7 mil.mai puține decât numărul celor valabile,totodată numărul total al acestor carduri active rămâne la același nivel din anul 2010.Bancherii precizează că datele statistice cu privire la numărul de carduri active este mult peste realitate,mai exact din cele 11 mil.de carduri active doar jumătate utilizează cu adevărat pentru efectuarea de plăți sau încasarea salariilor.

Toate aceste estimări arată clar că oamenii folosesc tot mai des cardul la cumpărături.Cele mai multe plăți se realizau cu ajutorul cardurilor de debit reprezentând 39,7 mil. precum și cardurile de credit au atins 8,21mld.lei față de anul 2012 care au atins 7,16 mld.

Sursa:BNR,grafic nr.14

În momentul izbucnirii crizei românii dețineau un număr de 13,5 mil.de carduri,care ulterior a scăzut datorită recesiunii la 12,6 mil.Conform statisticilor generate de BNR,plățile cu carduri la POS-urile comercianților și furnizorilor de servicii au ajuns la un nivel de 5,3 mld.lei,totodată și numărul de tranzacții la POS au avansat la 42,2 mil.

Sursa:BNR,grafic nr.15

Astfel față de 2008 numărul de plăți s-a triplat (de la 75 la 224 mil.tranzacții) întrucât de a lungul anului 2013 în materie de plăți s-au efectuat aproximativ 190 mil.tranzacții,în creștere cu aproximativ 19% față de 2012,s-a tranzacționat în fiecare zi,în medie cu 81.000 mai multe tranzacții,astfel încât media zilnică de plăți a ajuns la 514.000. Grafic nr.16

Anul 2014 a stabilit recorduri noi de creștere a plăților cu cardul potrivit datelor generate de BNR,totodată multe dintre plățile curente sunt efectuate în numerar.În privința numărului de tranzacții cu cardul,cea mai mare creștere au înregistrat-o plățile la POS-urile magazinelor la un total de 48,71 mil.plăți cu cardul,în schimb numărul operațiunilor de retragere de bani de la ATM-uri a scăzut la un total de 57,89 mil.

Sursa:BNR,grafic nr.17

Românii au retras de la bancomate în trimestrul trei al acestui an 31,1 mld.lei,un nou record istoric,în creștere cu aproape un mld.lei față de trimestrul doi al anului.Valoarea plăților cu cardul la comercianți era în creștere continuă de la trimestru la trimestru.

Cardurile de plăți de debit sau credit au stabilit noi recorduri în trimestru trei,așadar cardurile de debit au ajuns la 6,9 mld.lei și în același timp,plățile cu cardurile de credit au înregistrat un total de 1,4 mld.leiNumărul plăților la POS-uri și online cu cardurile de debit și de credit erau de 57,7 mil.de tranzacții.

Sursa:BNR,grafic nr.18

Potrivit datelor generate de BNR arătau că portofoliul de carduri valide aflate în circulație au ajuns la 14,1 mil. la finalul lunii martie,pe de altă parte numărul cardurilor active cele utilizate de consumatori era de 11,3 mil.

Sursa:BNR,grafic nr.19

La finalul lunii martie 2014 existau 10,791 de ATM-uri în toată țara,iar numărul POS-urilor era de 127,137 .

Sursa:Bancherul.ro,grafic nr.20

Aferent datelor primului trimestru al anului 2014 publicate de BNR arată că valoarea sumelor tranzacționate pe card la ATM-uri și POS-urile din țară s-a ridicat la 35,2 mld.lei față de 32,4 mld.lei în acest trimestru din anul 2013,generând o creștere de 8% și anume 2,8 mld.lei în plus pe carduri.

Sursa:BNR, grafic nr.21

Valoarea sumelor achitate direct cu cardul la cumpărături a fost redusă la 5,7 mld.lei,mai mare față de anul trecut când această valoare s-a ridicat la 4,9 mld.lei.În privința plăților efectuate cu cardurile de credit s-au ridicat la 1,1 mld.lei în primele trei luni,mult mai reduse față de anul precedent când acestea erau de 1 mld.lei. Pierderile din 2010,2011 și 2012 au totalizat 3,6 mld.lei,în timp ce în anul 2014 s-a detașat cu pierderi record de 4,4 mld.lei.

Numărul de carduri care generau tranzacții a rămas constant de 11,4 mil.carduri asemănător cu cel de acum patru ani la finele lunii martie.

Conform graficului numărul 22 se precizează că la sfârșitul anului 2009 și începutul anului 2010 a fost o perioadă cu cel mai mare procent al cardurilor active,respectiv cel mai mic număr al cardurilor neutilizate de 1,4 mil.

Anul 2015 reprezintă creșteri tot mai evidente în utilizarea cardurilor,astfel încât numărul de carduri active a crescut în primul trimestru cu 221,316 unități,la un total de 11,2 mil. de carduri,conform datelor generate de BNR.

Sursa:BNR,grafic nr.23

Retragerile de numerar de la ATM-uri cu carduri emise în țară au fost de 56,17 mil. și numărul tranzacțiilor la POS din țară s-au ridicat la 50,69 mil.în comparație cu anul precedent din primul trimestru cu 43,48 mil.

Grafic nr.24

Se precizează faptul că sunt mai puține carduri active de 3,3 mil.față de de cele 14,5 mil.de carduri valide în circulație,totodată numărul cardurilor de debit a fost de 12,1 mil.la finalul lunii martie,în timp ce numărul cardurilor de credit a crescut la un total de 2,3 mil.carduri.Plățile cu cardurile de debit au fost de 51,74 mil.în primul trimestru iar numărul plăților cu cardurile de credit s-au ridicat la 9,31mil.

Sursa:BNR,grafic nr.25

Băncile au un portofoliu de peste 3,3 mil.carduri care nu generează tranzacții.Cardurile aflate în circulație la finele primului trimestru din 2014 sunt cu aproximativ jumătate de milion mai multe carduri valide,precum piața cardurilor a încheiat primul trimestrul din 2015 cu aproximativ 14,6 mil.de carduri valide aflate în circulație care au generat 120 mil.tranzacții în valoare de 41,5 mld.RON.

Tot mai mulți români au început să utilizeze mai des cardul pentru a-și plăti cumpărăturile la POS-urile magazinelor decât retragerile de numerar de la ATM-uri,conform ultimelor statistice generate de BNR arată că în trimestrul trei au efectuat 55 mil.de tranzacții la POS-uri,iar numărul de retrageri de numerar la ATM-uri a scăzut la 57 mil.

Sursa:BNR,grafic nr.27

Totodată numărul total al plăților cu cardurile de debit a crescut la 60 de mil.în trimestrul trei,precum și valoarea totală a plăților cu cardurile de debit a avansat la 8,3 mld.lei,în timp ce plățile cu cardurile de credit au crescut la 1,6 mld.lei,iar cele mai multe carduri sunt cele de debit 12,1 mil,pe când 2,4 mil.sunt carduri de credit.

Sursa:BNR,grafic nr.28

În prezent utilizarea cardurilor este stimulată și de măsurile adoptate de către procesatorii MasterCard,Visa,bănci și autorități.Numărul total de carduri în circulație a crescut semnificativ cu peste o jumătate de milion(562,603) pe parcursul ultimului an,ajungând în luna martie la 15.126,500 de carduri potrivit statisticilor BNR.Totodată numărul cardurilor active a scăzut cu 103.900 la un total de 11.189,724 de carduri în luna martie.

Sursa:BNR,grafic nr.29

Utilizatorii de carduri efectuează tot mai multe plăți și de valori tot mai mari ceea ce arată că numărul cât și valoarea plăților au crescut destul de mult în această perioadă,astfel în primul trimestru din acest an s-au efectuat 66 de mil.de tranzacții de plată cu cardurile de debit,față de primul din trimestrul al anului trecut de 52 mil și 65 mil.în ultimul trimestru din 2015.Totodată și cardurile de credit au efectuat 11 mil.de plăți în primele trei luni ale anului,comparativ cu cele 10 mil ale anului precedent.

Sursa:BNR,grafic nr.30

Așadar numărul plăților cu cardurile de debit și credit s-au majorat la valoarea de 77 mil în primul trimestru,cu 15 mil.mai multe decât cele 62 mil.din 2015.Valoarea plăților cu cardurile de debit s-a ridicat la 8,638 mld. lei în primul trimestrul al acestui an,comparativ cu anul precedent(6,939mld.lei ),pe când plățile cu cardurile de credit au atins valoarea de 1,705 ml.lei în acest trimestru.

Prin intermediul POS-urilor s-au efectuat un volum de plăți în valoare de 6,754 mld.lei, din totalul plăților de 10,343 mld.lei.

Potrivit BNR,România a încheiat primul trimstestru din acest an cu un portofoliu de 15,12 mil.carduri valide în circulație,dintre care 2,50 mil.sunt carduri de credit.

Sursa:BNR,grafic nr.31

II.Evoluția pieței cardurilor bancare

Piața cardurilor se află în plină dezvoltare,înregistrând în special în ultimii ani performanțe remarcabile atât în ceea ce privește numărul de utilizatori cât și nivelul numărului de tranzacții.Potențialul de creștere a pieței cardurilor este foarte mare,acest lucru se poate observa dealungul aniilor care a adus tendințe din ce în mai complexe și mai flexibile pentru utilizare acestui produs bancar,precum și instalarea de noi terminale POS și ATM.Băncile au format piața prin programele desfășurate de ele împreună cu marile rețele internaționale VISA și MASTERCARD.

În anul 2008 tranzacțiile la comercianții au reprezentat 22% din totalul de tranzacții Visa,conform raporturilor 2009-2010 ,26% din tranzacțiile cu Visa au fost efectuate de către comercianți,în timp ce volumul cheltuielilor din magazinele Visa a fost de 12%,reprezentând un succes constant față de anul 2008.În conformitate cu BNR numărul de emitenții MasterCard a fost constat în cazul Instituțiilor Financiare Nebancare ca și-n anul precedent (2007) mai mic decât 5,și-n anul 2009 respectiv 2010 această cifră a crescut la 5,numărul de emitenții(instituții de credit) la început au avut 20 de emitenți în anul 2007 respectiv 26 de emitenți în 2008-2009 și la începutul lui 2010 un total de 30 de emitenți.În ceea ce privește VISA numărul de emitenții a crescut semnificativ de la 24 de emitenții în anul 2007 la 27 în anul 2008,ajungând la 30 în anii 2009-2010(Grafic nr.32)

În anul 2011 numărul cardurilor emise sub sigla Visa în România a crescut cu 4,5% la 6,85 mil,în timp ce tranzacțiile la comercianți au crescut cu aproximativ 30%,potrivit directorului general Cătălin Crețu s-au înregistrat creșteri mult peste media pieței.Numărul tranzacțiilor cu carduri Visa la POS a crescut cu peste 30% reprezentând aproximativ 37% din totalul tranzacțiilor pe carduri VISA.În ceea ce privește cardurile de credit,cifrele arată că posesori s-au limitat la a cumpăra produsele de bază.Valoarea media a tranzacțiilor pe cardurile de credit la POS a scăzut cu 6,6% indicând că românii au redus cheltuielile.Totodată cardurile de debit reprezintă cea mai mare parte a portofoliului ,aproximativ 80% din totalul cheltuielilor reprezentând tranzacții cu carduri de debit.

Visa va încuraja și-n 2012 utilizarea cardului la comercianți prin campanii de comunicare,promoții,lansarea de servicii și produse inovatoare și va continua să extindă rețeau de acceptarea a instrumentelor de plată.

Cardurile de debit sunt principalul segment al portofolilor deținute de VISA Europe în România,înregistrând o creștere de 12,4% înregistrată în cheltuielile efectuate la POS cu toate tipurile de carduri VISA, precum și majorarea cu 16,6% a numărului de tranzacții la comercianți ,conform anului 2014,numărul de carduri Visa emise în România a crescut cu 2,6% la 7,3 unități,respectiv cardurile de debit cu 3,6% confirmând tendința posesorilor de carduri de a plăti direct la comercianți.Numărul tranzacțiilor cu cardurile de debit VISA la POS a crescut mai rapid față de valoarea plăților cu 19,4% comparativ cu 14,9% ceea ce a condus la o scădere a valorii medie a tranzacțiilor la comercianți cu 3,8%.

Piața cardurilor de credit a crescut semnificativ până la începutul anului 2009,numărul cardurilor ajung și la 2,75 mil.de unități,după care a intrat pe un trend descedent pe fondul contracției economice.Această piață s-a dezvoltat și-n anul 2010,în ceea ce privește inovația,tehnologia și promovarea produselor bancare,trendul acesta continuă și-n 2011.Cea mai bună campanie de promovare din 2010 a fost cea aferentă cardului de credit Bonus Card emis de Garanti Bank.Deși utilizarea cardurilor de credit în România este foarte redusă decât alte țări,de la an la an acestea sunt folosite din ce în ce mai des pentru achitarea cumpărăturilor,pe de altă parte tranzcțiile online cu cardul de credit au înregistrat creșteri de 5% din totalul achiziților.Existau în septembrie 2010 aproximativ 2,19 mil.carduri de credit valide potrivit datelor generate de BNR.Numărul cardurilor de credit valide s-a micșorat la 20% în perioda martie 2009-septembrie 2010.

În 2011 cardurile de debit au avut o evoluție pozitivă în primul trimestru față de finele anului trecut, iar numărul de carduri de debit valide era la sfârșitul luni martie de 10.58 mil. de unități ,totodată valoarea tranzacțiilor de plată cu cardurile de debit a crescut în primul trimestru cu 19,5% față de aceași perioadă a anului trecut.

Tendința pieței cardurilor din 2011 o reprezintă cardurile bancare care au înlocuit tradiționalele bilete de hârtie folosite până în curând pentru transportul în comun,apariția pe piață a cardurilor contactlles,apariția pe piață a cardurilor cu display.

În piața aceasta va fi tot mai evidentă și mai dură competiție dintre bănci pentru păstrarea clienților care vor migra de la un emitent la altul,în căutarea celor mai bune condiții.