CAPITOLUL I. STRATEGIA PROMOȚIONALĂ 1.1. Locul strategiei promoționale în strategia de piață a organizației Dintre toate componentele politicii de… [600331]

1
CAPITOLUL I. STRATEGIA PROMOȚIONALĂ
1.1. Locul strategiei promoționale în strategia
de piață a organizației

Dintre toate componentele politicii de marketing, strategia de piață reprezintă
elementul cel mai important al acesteia, având în vedere faptul că numai printr -o adaptare
dinamică la mediul economico -social este posibilă fundamentarea corectă și a celorlal te
componente. Strategia de piața indică atitudinea și conduita întreprinderii față de fizionomia,
exigențele și tendințele evoluției pieței. Prin punerea ei în practică, această strategie, poate
să conducă la un sistem adecvat de raporturi, între întrepri ndere și piață, capabil să asigure
fructificarea maximă a potențialului pieței. Ea va trebui să reunească toate funcțiile
marketingului: studierea cerințelor pieței, adaptarea activității economice la aceste cerințe,
satisfacerea lor în condițiile obțineri i unei eficiențe cât mai bune pentru întreprindere.
Activitatea de marketing nu se limiteaz ă la elaborarea produsului, la alegerea unui
preț de vânzare și a unui mod de distribu ție (Fig.1.1.). Pentru a vinde produsul, firma trebuie
să se impli ce într -o activitate complex ă de comunicare cu mediul s ău extern, în scopul
inform ării consumatorilor și a intermediarilor, al adopt ării unor modalit ăți specifice de
influen țare a comportamentului acestora de cump ărare și consum. Toate aceste activit ăți
alcătuiesc politica promo țional ă – o component ă major ă a politicii de marketing.

Figura 1.1. Mixul de marketing

2

De altfel, promovarea este apreciat ă ca fiind una din cele mai costisitoare
componente ale strategiei de m arketing. Pentru cele mai multe firme, problema nu este dac ă
desfășurarea activit ăților de promovare este necesar ă sau nu, ci care s ă fie m ărimea
bugetelor ce vor fi alocate și reparti ția acestora pe diferitele tehnici promo ționale. În fapt,
orice firm ă este angajat ă într-un amplu proces de comunicare promo țional ă.
Mesajele ce fac obiectul comunic ării nu trebuie l ăsate îns ă la voia întâmpl ării.
Pentru a comunica în mod eficien t, firmele încheie contracte cu agen țiile de publicitate care
urmeaz ă să elaboreze reclame eficiente, angajeaz ă speciali ști în promovarea vânz ărilor care
să conceap ă programe de stimu lare a dorin ței de a cump ăra a clien ților, angajeaz ă speciali ști
în publicitatea direct care s ă realizeze baze de date și să intre în leg ătură cu clien ții actuali și
de perspectiv ă, să încheie contracte cu firme specializate în rela ții publice, care urmeaz ă să
facă publicitate produsului și să impun ă pe pia ță imaginea firmei.
Pentru majoritatea firmelor nu se pune problema dac ă să comunice sau nu, ci ce
trebuie s ă spun ă, cui și cât de des. O firm ă modern ă deține un sistem complex de
comunica ții de marketing. Firma comunic ă cu intermediarii ei, cu consumatorii și cu diverse
organisme publice. Intermediarii s ăi comunic ă cu clien ții și cu organismele publice.
Consumatorii comunic ă prin viu grai cu al ți consumatori și cu organismele publice. În
acela și timp, între toate aceste grupuri se stabilesc și relații inverse de comunicare.

Figura 1.2. Sistemul comunica ției de marketing a firmei

Comunicarea promo țional ă poate fi considerat ă că fiind ansamblul de atitudini,
idei, concep ții, activit ăți practice , instrumente, metode, denumite generic activit ăți, cu

3
ajutorul c ăroră intră în firm ă toate informa țiile de care este nevoie pentru buna sa
funcționare, și prin care sunt l ăsate s ă iasă în exterior exact acele informa ții pe care firm ă
vrea s ă le transmit ă.
Tipuri de comunicare:
a) În funcție de forma pe care o îmbracă:
 Comunicare formală recurge la două tipuri de instrumente
– media – publicitate prin intermediul presei, televiziunii, afișajului,
radioului, cinematografului;
– în afară media – sponsorizări, participări la târguri, expoziții, saloane,
relații publice, etc.
 Comunicare informală care se desfășoa ră prin intermediul personalului,
produselor, distribuției. Deși se acordă mai patina importanță acestei forme
de comunicare spontană, naturală și cotidiană, ea este fundamentală și
trebuie tratată cu aceeasi atenție ca și publicitatea și acțiunile de promovare.
b) În funcție de natura mesajelor :
 Comunicarea obiectivă care se referă la performanțele produsului și ale
întreprinderii;
 Comunicarea simbolică asupra identității și personalității mărcii sau
întreprinderii;
c) În funcți e de natura țintei vizate:
 Comunicarea pentru bunurile de consum în care ținta vizată este formată
din persoane fizice;
 Comunicarea industrială specifică marketingului industrial în care ținta de
comunicare este formată dintr -un public specializat (intrepr inderi,
instituții);
d) În funcție obiectul comunicării:
 Comunicarea instituțională în care obiectul comunicării este
intrepriderea cu valorile și identitatea sa;
 Comunicarea comercială (asupra produsului) în care obiectul
comunicării îl reprezintă produsul și/sau marca acestuia;

4

Figura 1.3. Comunicarea comercial ă și cea institu țional ă
e) În func ție de extinderea geografic ă a campaniei :
 Comunicare local ă;
 Comunicare na țional ă;
 Comunicare interna țional ă.
Procesul de comunicare. Modele de comunicare
În procesul comunic ării, nici un parten er nu este dominant. Companiile sunt și
emițătoare și receptoare de mesaje. Comu nicarea este un proces în dublu sens. De la prima
viziune asupra procesului comunica țional a lui Harold D. Lasswell (1948) lucrurile au
evoluat. În modelul lui Lasswell, audien ța era considerat ă pasiv ă, comunicarea realizându -se
într-un singur sens.

Figura 1.4. Modelul comunica țional al lui H.D. Lasswell
Acest model este cons iderat valoros ca punct de pornire. O parte a strategiei de
marketing se suprapune peste st ructura modelului lui Lasswell. Acest model a fost extins
ulterior de Wilbur Schramm în 1971:

Figura 1.5. Modelul comunica țional al lui W. Schramm
Modelul scoate în relief factorii cheie în realizarea unei comunic ări eficiente:

5
1) Emițătorii trebuie s ă știe la ce auditoriu vor s ă ajung ă cu comunicarea
respectiv ă și ce r ăspuns doresc s ă primeasc ă, trebuie s ă-și codifice
mesajele într-o manier ă care s ă țină cont de modul în care auditoriul vizat
decodific ă în mod obi șnuit mesajele, s ă transmit ă mesajul utilizând
mijloace de propagare eficiente, care s ă permit ă mesajului s ă ajung ă la
auditorul vizat, să-și creeze canale de reac ție care s ă le permit ă să cunoască
răspunsul receptorului la mesajele transmise.
2) Receptorul este reprezentat de ansamblul persoanelor c ărora le este
destinat mesajul. Se poate vorbi de un public țintă, vizat în mod voluntar
de către mesaj și de un public de impact la care ajunge în mod efectiv
mesajul, dar care nu este vizat întotdeauna de emi țător. Receptorul poate fi
reprezentat de clien ți, cump ărători, utilizatori/consumatori, lideri de opinie,
etc.
3) Mesajele sunt în esen ță semne care trebuie s ă fie familiare receptorului .
Cu cât domeniul de experien ță al emi țătorului se suprapune mai mult peste
cel al receptorului, cu atât cre ște probabilitatea ca mesajul s ă fie mai
eficient. Pentru ca mesajul s ă fie eficient, procesul de codificare a
mesajului emis trebuie s ă fie corelat cu procesul de decodificare a
mesajului de c ătre receptor.
4) Codificarea este procesul prin care ideile se transform ă în imagini, forme,
sunete, coduri, limbaje, etc. Codificarea are urm ătoarele func ții:
a) funcția de atragere a aten ției;
b) funcția de stabilire și dezvoltare a contactelor cu diferitele
persoane;
c) funcția de stimulare a unor comportamente din partea
persoanelor vizate;
d) funcția de exprimare a unei inten ții, a unei opinii sau a
notoriet ății;
5) Decodificarea este procesul prin care consumatorul ata șează o
semnifica ție simbolurilor transmise de c ătre surs ă. Sarcina emi țătorului
este s ă facă în așa fel încât mesajul lui s ă ajung ă cu bine la receptor. Exist ă

6
un zgomot considerabil în mediul înconjurator – oamenii sunt literalmente
bombarda ți cu sute de mesaje comerciale pe zi.
6) Mediile sau canalele reprezint ă vehiculele prin intermediul c ărora mesajul
parcurge drumul de la surs ă la receptor. Aceste canale se pot clasifica în
două categorii:
 canale controlabile – firma, ca surs ă a mesajului, are control total
asupra mesajului difuzat, asupra conceperii și transmiterii sale. La
rândul lor, ele pot fi împ ărțite în canale personale bazate pe o
relație individual ă (de exemplu un vânz ător aflat în fa ța unui
cump ărător) și în canale impersonale (mass -media);
 canale necontrolabile – firma nu are nici un control asupra
mesajelor difuzate prin aceste canale și ele pot fi clasificate în
canale personale (zvonurile) și în canale impersonale (mass –
media).
7) Răspunsul reprezint ă ansambul reac țiilor receptorului dup ă primirea
mesajului.
8) Efectul de retroac țiune ( feed-back ) reprezint ă partea din r ăspunsul
elaborate de receptor care este comunicat emi țătorului.
S-ar putea ca auditoriul vizat s ă nu recep ționeze mesajul care îi este
transmis datorit ă unuia din urm ătoarele trei motive:
 Aten ția selectiv ă – const ă în aceea c ă oamenii nu acord ă atenție tuturor
stimulilor exteriori;
 Distorsiunea selectiv ă – const ă în faptul c ă subiec ții vor deforma mesajul
pentru a auzi ceea ce ei vor s ă audă;
 Memoria selectiv ă – const ă în aceea c ă oamenii vor re ține numai o mică
parte din mesajele care ajung la ei.
Existen ța atenției selective explic ă de ce reclamele tip ărite cu titluri îngro șate care
promit ceva, de exemplu Cum s ă câștigi un milion , înso țite de o ilustra ție care s ă atrag ă
privirile și având pu țin text tip ărit, se bucur ă de cea mai mare probabilitate de a atrage
atenția. Cu foarte pu țin efort, receptorul ar putea câștiga o mare recompens ă.

7
În ceea ce prive ște distorsiunea selectiv ă, se poate spune că receptorii adopt ă
atitudini care duc la anumite a șteptări priv itoare la ceea vor auzi sau vor vedea. Ei vor auzi
cu prec ădere lucruri care sunt în acord cu concep țiile lor. În consecin ță, receptorul adaug ă
adesea mesajulu i lucruri pe care acestea nu le conține (amplificare ) și nu observ ă alte lucruri
pe care acesta le con ține (nivelare ). Sarcina celui care lanseaz ă mesajul este s ă se str ăduiasc ă
să elaboreze un mesaj simplu, clar, interesant și repetat, pentru a putea face ca ideile
esențiale ale acestui a să fie receptate de auditoriu.
În ceea ce prive ște memoria selectiv ă, putem spune c ă emițătorul inten ționeaz ă ca
mesajul s ău să ajung ă în memoria de lung ă durat ă a receptorului. Memoria de lung ă durat ă
păstreaz ă toate informa țiile pe care creierul unui subiect le -a prelucrat de -a lungul vie ții sale.
Pentru început, mesajul trebuie s ă intre în memoria de scurt ă durat ă a receptorului. Aceast ă
memorie prelucreaz ă toate informa țiile care parvin unui individ și are o capacitate de stocare
limita tă. Trecerea mesajului din memoria de scurt ă durat ă a receptorului în memoria de
lung ă durat ă depinde de frecven ță și de tipul reîmprosp ătării mesajului de către receptor.
Dacă atitudinea ini țială a receptorului cu privire la ideea con ținută în mesaj este pozitiv ă și
el găsește argumente în sprijinul sus ținerii acesteia, atunci este foarte probabil ca mesajul să
fie acceptat și să lase amintiri trainice. Dac ă atitudinea ini țială a receptorului este negativ ă și
el găsește contra -argumente la ideea respectiv ă este foarte probabil ca mesajul s ă fie respins,
dar va r amâne înregistrat în memoria de lungă durat ă.
Emițătorii au căutat s ă determine care sun t caracteristicile auditoriului ce se pot
corela cu posibilitatea lui de a se l ăsa convins. Se consider ă că oamenii cu un nivel de
instruire și inteligen ță ridicat sunt mai greu de convins, dar nu exist ă dovezi clare în sprijinul
acestei afirma ții. S-a descoperit c ă femeile sunt mai u șor de convins decât b ărbații, îndeoseb i
femeile care sunt de acor d cu atribu țiile tradi ționale ale sexelor în via ța social ă sunt mai
influen țabile decât cele care nu prea accept ă împărțirea atribu țiilor sexelor în manier ă
tradițional ă.
Emițătorii trebuie s ă determine caracteristicile aud itoriului care sunt c orelate cu
posibilitatea de convingere a acestuia și să le utilizeze la dirijarea mesajului și la crearea
mijloacelor de propagare a acestuia.
În concluzie, în vederea realiz ării unor comunic ări eficiente emi țătorul trebuie s ă:
 identifice auditoriul,

8
 determine obiectivele comunic ării,
 elaboreze mesajul, s ă aleag ă canalele de comunicare,
 aloce bugetul promo țional corespunz ător,
 decid ă asupra mixului promo țional,
 evalueze rezultatele activit ății de promovare.

Promovarea și tehnicile de promovare
În literatura de specialitate nu se face întotdeauna o distinc ție clar ă între comunicare
și promovare , tratarea uneia implicând -o automat și pe cealalt ă. Se consider ă că
îmbun ătățirea proceselor de comunica ție dintre p ărți reprezint ă o condi ție esen țială a unei
promov ări reu șite. Ca urmare, nu se poate realiza promovare f ără comunicare, dar se poate,
pe de alt ă parte, comunica f ără a face promovare în mod direct.
Comunicare înseamn ă tot ceea c e firma transmite, voit sau nu, contextual sau izolat,
prin ceea ce de ține, prin ceea ce produce și cum produce, prin actele pe care le s ăvârșește.
Comunicarea vizeaz ă toate variabilele mixului de marketing.
Promovarea este acea parte a comunic ării care urm ărește fixarea produsului în
mintea clien ților și stimularea cer erii pentru produsul respectiv. Promovarea presupune
activit ăți continue de publicitate (apari ții în massmedia), promovare a vânz ărilor, vânzare
personal ă și rela ții publice (Anexa 1.1.).
a) Publicitatea : orice form ă impersonal ă de prezentare și de promovare a unor idei,
bunuri sau servicii, pl ătită de către un sponsor precis identificat.
b) Publicitatea direct ă: acea form ă a publicit ății care presupune utilizarea
serviciilor po ștale, a telefonului, e -mail-ului sau scrisorilor pentru a comunica mesajele
comerciale și a solicita r ăspunsuri din partea unor client dinainte selecta ți.
c) Promovarea vânz ărilor : acordarea de stimulente (remize, cadouri, loterii,
concursuri, etc.) pe termen scurt, cu scopul de a încuraja clien ții să încerce sau s ă
achizi ționeze un anumit produs sau serviciu.
d) Rela țiile publice : programe diverse (conferin țe de pres ă, evenimente, expozi ții,
interviuri, etc.) menite s ă promoveze sau s ă protejeze pe pia ță imaginea firmei sau a
produselor ei.

9
e) Vânzarea personal ă: intrarea în leg ătură nemijlocit ă cu unul sau mai mulți clien ți
în scopul de a vinde ceva.
Noțiunea de comunicare are o sfer ă de cuprindere mai larg ă decât aceste mijloace
specifice de promovare. Este evident c ă, atât aspectul produsului, cât și pre țul sau forma și
culoarea ambalajului, comportamentul și ținuta vestimentar ă a vânz ătorilor, amplasarea
magazinului și aspectul articolelor de papet ărie utilizate de firma vânz ătoare comunic ă ceva
cump ărătorilor. Pentru a se putea ob ține un impact maxim al comunic ării, trebuie sincronizat
efficient întregul mix de marketing, nu doar mixul p romo țional.
Elaborararea strategiei promoționale
Strategia de promovare a apărut din nevoia g ăsirii unui raport optim între eforturi
și rezultate, în strâns ă legătură cu strategia global ă a întreprinderii.
Strategia promo țional ă urmărește găsirea unui dozaj corespunz ător al diferitelor
variabile promo ționale, pentru ca ac țiunea lor conjugat ă să ducă la cele mai bune rezultate.
Strategia promo țional ă a firmei abordeaz ă piața și mediu l în care își desf ășoară activitatea în
calitatea sa de agent comercial, ca actor de pia ță, care are ceva de oferit, ceva de vândut.
Strategia promo țional ă manevreaz ă tehnicile de promovare și le combin ă în mixuri
promo ționale, perfect adaptate întreprinde rii, obiectiv elor, resurselor d e care se dispune,
pietei, etc. Strategia promo țional ă se individualizez ă prin (Fig.1.6.):
 obiective de comunicare urm ărite,
 un buget specific de promovare,
 alegerea mediilor de comunicare,
 alegerea mesajelor,
 stabilirea mixului de promovare cu tehnicile aferente,
 execu ția acțiunilor de promovare,
 controlul comunic ării și ajustarea procesului de comunicare.

10

Figura 1.6. Integrarea unei ac țiuni promo ționale în politica de marketing 2
Diversitatea ac țiunilor promo ționale, ca și modalit ățile și căile de materializare a
acestora în practic ă, solicit ă numeroase studii, analize și previziuni care s ă stea la baza
fundament ării alternativelor strategice promo ționale.
În aceast ă privin ță, se cer analizate a tent atât caracteristicile care definesc importan ța
și determin ă eficien ța fiec ărei componente promo ționale în parte, cât și efectele
interac țiunii lor, apelâ ndu-se la o serie de indicatori cum sunt:
 natura mesajului,
 audien ța și credibilitatea mijlocului de comunicare în rândul
 publicului,
 flexibilitatea și durata de ac țiune a mesajului,
 bugetele necesare,
 controlul asupra rezultatelor.
2 Sursa: Florescu, C. (coordonator), Marketing , Editura Marketer, Bucure ști, 1992, p. 411

1.2. Implementarea strategiei de promo vare

Implementarea strategiilor promo ționale necesit ă adoptarea setului de decizii privind
organizarea și desf ășurarea unor activit ăți practice. Aceste activit ăți alc ătuiesc mixul
promo țional, parte a strategiei de marketing a întreprinderii.

11
Organizarea activit ății promo ționale se face în func ție de mai multe considerente, fie
în interiorul firmei interesa te, fie în exteriorul acesteia. Evolu ția pozi ției activit ăților
promo țional e din cadrul firmei a urmat, în general, aceea și trai ectorie cu evolu ția
marketingului. Forma cea mai r ăspândit ă este cea a func ției de promovare, care se reg ăsește
în compartimentul de marketing . Evident c ă inexisten ța unui compartiment de marketing
(situa ție des întâlnit ă în România) duce la inexisten ța unei func ții de promovare sau, oricum,
la absen ța unei gândiri strategice a acesteia.
Se apreciaz ă că, în general, în practic ă, firmele adopt ă două poziții cu privire la
promovare:
a) promovare bazat ă pe marketingul modern – cu ac țiuni con certate, organizate,
fundamentate științific;
b) promovare haotic ă, anacronic ă și puțin eficient ă.
Cel mai întâlnit criteriu de organizare a compartimentului de marketing este cel al
funcțiilor, situa ție în care compartim entul de marketing cuprinde mai multe diviziuni . Cele
mai întâlnite diviziuni sunt:
a) comunicare și promovare;
b) cercet ări de marketing;
c) servicii de marketing;
d) distribu ție.
Aceast ă organizare se remarc ă prin simplitate. Pentru o mai bun ă specializare pe
produse și pie țe, diviziunea de comunicare și promovare se poate împ ărți pe activit ăți
promo ționale, la rândul lor utilizate pe anumite zone geografice. Alte posibile criterii de
organizare sunt: criteriul produselor, criteriul pie țelor, cr iteriul grupelor de produse sau
criterii comb inate.
Complexitatea și specificitatea activit ății promo ționale a dus la apari ția unor firme
specializate în organizarea și desf ășurarea de activit ăți promo ționale – agen țiile de
publicitate. Aceste agen ții pot desf ășura diverse activit ăți de la închirierea unui spa țiu
publicitar în mass -media pân ă la proiectarea și coordonarea întregii activit ăți promo ționale a
firmei.

12
CAPITOLUL 2.PREZENTAREA FIRMEI S.C. BOROMIR PROD S.A.

2.1.Descrierea activității societății comerciale
Născută î n respectul tradiției, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu,
atât de vechi și totuși atât de puțin exploatat, societatea s -a dezvoltat și și -a diversificat
activitatea oferind pieței atât produse tradiționale, cât și produse noi, de care pia ța
românească avea nevoie.
– 1994 → Ia ființă societatea comercial ă S.C. BOROMIR IND R âmnicu Vâlcea.
Obiectul principal de activitate îl constituie achiziția, prelucrarea cerealelor, precum și
valorificarea superioară a făinurilor prin secțiile proprii de panificație și patiserie.
– 1998 → Moara Cibin din S ibiu a fost preluată de către grupul Boromir, iar la sfârșitul
anului 2001, S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea a devenit acționar majoritar. Moara
Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur și porumb.
– 2000 → A fost preluată moara de grâu din Buzău. Moara produce în special făinuri
superioare, putând realiza întreaga gamă sortimentală de produse de morărit și
panificație.
– 1999 – 2002 → În această perioadă S.C. BOROMIR IND R âmnicu Vâlcea
achiziționează unități de tip Comcereal, având ca obiect principal activitatea de
achiziție, păstrare și valorificare a cerealelor.
– 2011 → Pe lângă cele trei societăți, BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea, BOROMIR
PROD SA B uzău și Moar a Cibin din Sibiu , Grupul Boromir mai deține puncte de lucru
la Deva, Hunedoara, Iași, Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir s -a dezvoltat într -un ritm dinamic, pentru ca în
prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piața de profil din
Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma
achiziționării de noi fabrici de morărit și panificație aflate în zone ale țării cu potențial de
dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor
facilităților de producție din patrimoniu.
Societatea dispune de o rețea de magazine specializate "Boromir Pan Café"
(magazine cu suprafețe cuprinse între 50 și 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în
aprilie 2008, bazat pe re -branduirea tradiționalelor brutării Boromir existente în orașu l

13
Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996. În municipiile Buzău și Râmnicu Sărat își desfășoară
activitatea o rețea proprie de desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în
municipiul Buzău iar 4 în orașul Râmnicu Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deține 3
benzinării în Râmnicu Vâlcea ș i fabrica de cherestea Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de
cea de dulciuri și prăjituri care deține 20%, apoi de divizia de panificație cu o ponder e de
15% iar restul activităților sunt reprezentate de magazine, distribuție și benzinării care
acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o cifra de afac eri de 110 mil Euro pentru
2013.
Statut juridic
SC BOROMIR PROD SA este o societate pe acțiuni cu capital integral privat. Actiunile sale
sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, categoria II cu indicativ SPCU.
Sediul social al societății este în Buzau, str Santierului nr 37.
Principalele activități ale societății includ producția de produ se de patiserie și moră rit. Durata
societății este nelimitată.
SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni în baza
Legii 15/1990 prin preluarea activului și pasivului fostei Întreprinderi de Morărit și Panificaț ie Buzău.
Înființarea SC BOROMIR PROD SA Buză u (sub denumirea SC SPICUL SA Buză u) s-a facut prin
Hot. Guvern nr. 1353/1990 , act normativ care stabilește și statutul initial al societăț ii.
La dat a de 11.06.2002, prin actul adițional nr. 2241 ș i cere rea de î nscriere menț iuni nr
5595/20.06.2002 s-a modificat denumirea societății în SC BOROMIR PROD SA, cu urmă toarele date
de identificare:
 Denumire societate: BOROMIR PROD SA BUZĂU
 Sediul comercial : Buzău , strada Santierului, numărul 37 ;
 Numă r telefon , fax : 0238712001
 Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului : RO 1145077
 Număr de ordine în Registrul Comerțului : J10/184/1991
 Capital social subscris vărsat : 23.306.374 RON
 Piața reglementată pe care se tranzacționează valorile mobiliare emise: BVB
București

14
 Domeniul de activitate este fabricarea pâinii, prajiturilor si a produselor proaspete
de patiserie .(cod CAEN: 1071 )
Societatea deține certificări în sistemul de management în Siguranța Alimentelor,
Sistemul de Management al Mediului și Sistemul de Management al Sănătății și Securității
Ocupaționale pentru a oferi satisfacție și siguranță în alimentație prin: tehnologia folosită,
condițiile de prelucrare a materiilor prime și finite, condițiile de muncă și calitatea
serviciilor.
– Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005,
certificat nr. AJAEU /08/10984 . Scopul certificării: producție și vânzare produse de
morărit, panificație, cofetărie -patiserie și pizza
– Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr.
AJAEU /09/90341. Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie -patiserie și
pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
– Sistem de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale conform OHSAS
18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342 . Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie -patiserie și
pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului conform
standardului SR – EN – ISO 14001:2005. Identifi carea aspectel or de mediu ia în
considerare: emisiile de aer; deversările în apă; utilizarea materiilor prime și a resurselor
naturale; utilizarea energiei; energie emisă (căldură, radiații, vibrații); deșeuri și subproduse.
Pentru evitarea încălcarii le gislației privind protecția mediului, societatea ș i-a elaborat
proceduri referitoare la pregătirea pentru situațiile de urgență și capacității de ră spuns care
sunt adecvate necesităț ilor sale particul are, planuri de gestionare a deș eurilor generate de
fiecare sector.

15
Obiect de activitate
Societatea desfăș oară activități conform cu obiectul de activitate aprobat de către
acționari, respectiv:
a) producerea și comercializarea produselor de morărit;
b) producerea și comercializarea produselor de panificație, patiserie;
c) comercializarea en -gross si en -detail a mărfurilor;
d) prestarea de servicii ( activități de consultanță pentru afaceri și management)
e) fabricarea și comercializarea de furnire și panouri.
Principalele produse, mărfuri și s ervicii prestate sunt: produse de morărit; produse de
panificație; mărfuri diverse (dulciuri, cafea); prestări servicii ( morărit, transport).
Compania și -a extins activitatea de distribuție în direcția comerțului cu amănuntul,
tocmai în ideea dezvoltării rețelei de retail cu scopul comercializării produselor Boromir.
Grupul Boromir deține o cotă importantă în industria de morărit și panificație
operând în zonele Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Constanța, Iași și Hunedoara.
Din perspectiva micromediului, Boromir acționează în desfășurarea activității ei
concomitent pe două piețe: piața intrărilor și piața ieșirilor. Pe primul tip de piață firmă
apare în calitate de cumpărător și stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, de
forță de muncă și prestator de servicii. Pe piața ieșirilor, Boromir are calitatea de vânzător și
valorifică produsele și serviciile realizate stabilind legături în principal cu clienții.
Compania produce opt categorii de produse de panificație și anume:
1. Cozonaci
 Cozonaci de sărbători (Cozonac tradițional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată – 450
g, Cozonac cu cremă de ciocolată – 600 g, Cozonac cu nucă și cacao – 450 g,
Cozonac cu nucă și stafide – 450 g, Cozonac cu nucă și st afide – 700 g, Cozonac cu
cremă de nuci, Prestige cu ciocolată, Prestige cu nucă și cireșe)
 Cozonaci de Paște (Pasca cu branza si stafide, Pasca cu ciocolată, Pască tiramisu,
Pască cu lămâie Cozonac tradițional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată – 450 g,
Cozonac cu cremă de ciocolată – 600 g, Prestige cu ciocolată, etc.)
 Cozonac de zi cu zi (Cozonac feliat nucă și stafide 300g, Cozonac feliat cacao 300g,
Cozonac cu crema de nuci – 600 g, Cozonac cu nucă și stafide – 400g, etc)
2. Croissante

16
 Croissant (C roissant cu cremă de ciocolată, Croissant cu cremă de vanilie, Croissant
cu cremă de caise, Croissant cu ciocolată și rom, Croissant cu cremă lapte etc.)
 Picolina (Picolina cu vanilie , Picolina cu cicolată, Picolina cu caise)
 Tortina (Tortina cu ciocola tă, Tortina cu vanilie, Tortina cu caise)
3. Cornulețe – Cornulețe fragede ( Cornulețe cu gem de prune, Cornulețe cu gem de caise,
Cornulețe cu ge m de mere, Cornulețe cu rahat)
4. Covrigi
 Covrigei buzoieni (Covrigei cu tărâțe de grâu, Covrigei cu mac, Covrigei cu ceapă,
Covrigei cu sare, Covrigei cu usturoi, etc.)
 Saleuri (Saleuri cu cașcaval și susan, Saleuri cu cașcaval și chimen)
5. Panificație – Pâine și specialități (Pâine, Pâinici, Baghete, Pâine ambalată, Pâine
tradițională )
6. Paste făinoase (Spaghete Giani 500g, Paste scurte Giani cornetti rigati 400g, Tăieței de
casă cu ou 125 g, etc)
7. Pișcoturi – Blaturi de tort , p ișcoturi
8. Morărit – Făină industrială și Făină Retail.
Diversitatea produselor fabricate de societate este foarte mare în comparație cu a
altor producători ce se încadrează în același profil de activitate. Termenele de valabilitate a
produselor variază între 24 h pentru unele sortimente de pâine și 30 de zil e pentru unele
specialități amba late.

2.2. Organizarea și structura societății
Capitalul social și acționarii
Capitalul social al societăț ii este de 23.306.374 RON divizat î n 23.306.374 acțiuni la
valoarea nominală de 0,1 lei/acțiune.
SC Boromir Prod SA deține 157.984.908 acțiuni, alte persoane juridice dețin
49.923.877 acțiuni (21.42 %), iar alți actionari, persoane fizice dețin . 25.660.453 acțiuni
(11.01 %)
Societatea are șase acționari care au un total de 172.772.193 acțiuni, reprezentând
74,13% din totalul drepturilor de vot. Acești acționari sunt :
1. BOROMIZ CONSTANTIN (36% din acțiunile firmei)

17
2. SAVA CONSTANTIN
3. FRINTU GEORGE
4. RĂILEANU VASILE
5. VIOREL DINU
6. RADU HANGA
Părți afiliate:
SC BOROMIR PROD SA Buzău face par te din grupul de firme BOROMIR.
Societăț ile afiliate cu care societatea a desfăș urat tr anzacții comerciale în anul 2015 sunt
prezentate în tabelul 2.1, astfel :
Tabel 2.1. Părțile afiliate SC BOROMIR PROD SA
Denumire societate Țara de
origine Adresa Profil activitate
Sc Boromir Ind
Srl România Râmnicu Valcea, strada Targului,
nr.2 Producator de faina, produse de
panificatie si patiserie
Moara Cibin SA Sibiu, sos.Alba Iulia,nr.70 Producator faina si malai
Extrasib SA Producator de biscuiti si paste
scurte
Amylon Producator de glucoza lichida si
tablete
Panmed SA Medias, sos. Sibiului, nr.72 Producator de produse de
panificatie si patiserie
Rommac Trade
SRL Bucuresti, str. Ceikovski Pitri
Ilici,nr.11, bloc 11, sc. B, ap.14 –
demisol

SC BOROMIR PROD SA deține titluri de participare la următoarele societăți:

Tabel 2.2. Ponderea acțiunilor în capitalul social
Denumire societate Sediu social Pondere
deținere acțiuni
în capital social
Moara Cibin SA Sibiu, sos.Alba Iulia,nr.70 23
HARDWOOD SRL Rm.Valcea,str.Depozitelor, nr.2 62
Amylon SA Sibiu, sos. Alba Iulia, nr.70 11

18
Resurse umane la S.C. BOROMIR PROD S.A.
Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama
societății și totalizează un număr de 443 persoane: 438 salariați și 5 colaboratori, din care
102 cu studii superioare și 2 83 cu studii medii, cu funcții și calificări core spunzătoare,
definite în fișa postului.
Una dintre schimbările efectuate în cadrul S.C. Boromir Prod SA de către Adunarea
Generală a Acționarilor după cumpărarea fostei firme Spicul SA a constat în restructurarea
personalului societății. Această restructurare a fost efectuată pe toate nivelurile ierarhice și
în toate departamentele, iar printre finalitățile acestei acțiuni s -a regăsit și înlocuirea
integrală a echipei manageriale. Organismul de conducere al societății este Consiliul de
Administraț ie. Componenț a actuală a Consiliului de Administrație este redată în tabelul de
mai jos:
Tabel 2.3. Structura Consiliului de Administrație
Nume Poziț ie
Dl. Sava Constatin Presedinte executiv in Consiliul de Administratie
Dl. Boromiz Constantin Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Frantu George Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Hanga Radu Membru executiv in Consiliul de Administratie
Dl. Raileanu Vasile Membru neexecutiv independent in Consiliul de
Admini stratie

Conducerea executivă a societății este asigurată în baza celor două contracte de
management încheiate cu dl ing. Sava Constantin în calitate de director general și președinte
al Consiliului de administrație și dl ec.Hanga Radu.
Politicile societății nu prevăd acordarea de bonificații sau obligații contractuale cu
privire la plata pensiilor către foștii membri ai organelor de administrație, conducere și
supraveghere și nici acordarea de avansuri și credite.
La data de 31.03.2015 societatea a înregistrat un număr mediu de 443 salariați,
înregistrând o scădere cu 49 salariați față de anul 2014 și cu 122 persoane salariate față de
anul 2013.
Tabel 2.4. Număr salariați/ an
An Salariați
2013 443
2014 492
2015 565

19

Tabel 2.5. Evoluția numărului de salariați pe categorii în intervalul 2013 -2015
Categorie personal 2013 2014 2015
Conducere administrativă 5 5 5
Personal TESA 48 43 38
Muncitori direct productivi, din care: 283 241 212
a) panificație, specialități 215 184 164
b) morărit 68 57 48
Desfacere, comerț 154 131 117
Muncitori indirect productivi, din care 75 72 71
a) diverse meserii 19 17 17
b) coloana auto 47 46 46
c) paza 9 9 8
Total salariați 565 492 443

Tabel 2.6.Structura personalului la data de 31.03.2015
Categorie personal Număr
mediu
Conducere administrativă 5
Personal TESA 38
Muncitori direct productivi, din care: 212
c) panificație, specialități 164
d) morărit 48
Desfacere, comerț 117
Muncitori indirect productivi, din care 71
d) diverse meserii 17
e) coloana auto 46
f) paza 8
TOTAL 443

20

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
DIRECTOR GENERAL
COMPARTIMENT
JURIDIC, CONSILIERI, CFI, ARHIVA
SERVICIUL
INTERN DE PREVENIRE SI
SERVICIUL
PENTRU SITUATII DE URGENTA
COMPARTIMENT
ADMINISTRATIV, PROTOCOL,
COMPARTIMENT
SISTEME INFORMATICE
COMPARTIMENT
MANAGEMENTUL CALITATII SI
COMPARTIMENT
RESURSE UMANE,
COMPARTIMENT
CTC – LABORATOARE
DEPARTAMENT
INTRETINERE, REPARATII,
MODERNIZARI INFRASTRUCTURA
DEPARTAMENT
EXPLOATARE INFRASTRUCTURA TEHNICA
DIRECTOR PRODUCTIE
DIRECTOR COMERCIAL
DIRECTOR ECONOMIC
SERVICIU
FINANCIAR
SERVICIU CONTABILITATE
CASIERIE
DIRECTOR TRANSPORTU RI
AUTOCOLOANE
ATELIER
INTRETINERE
REPARATI AUTO
DEPARTAMENT VANZARI
SERVICIU MARKETING
COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII
DEPARTAMENT APROVIZIONARE
SEF DEPARTAMENT
APROVIZIONARE
SERVICIU APROVIZIONARE
MORARIT, PANIFICATIE,
PATISERII,COFETARII
SERVICIU APROVIZIONARE MARKET
Punct de lucru OGOANELE
Punct de lucru RUSETU
DEPOZIT PRODUSE GRUP
SERVICIU VANZARI MORARIT
SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE
SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP
SEF DEPARTAMENT VANZARI
SERVICIU VANZARI MARKET
SEF SERVICIU VANZARI MARKET
MAGAZIN
BAZAR
MAGAZIN
CRANG BUZAU
MAGAZIN SUD
BUZAU
MAGAZIN 24
RM. SARAT
MAGAZIN 28
RM. SARAT
MAGAZIN P.
LACTATE BUZAU
MAGAZIN P.
HALELOR 67 RM.
SARAT BUZAU
MAGAZIN 12
BUZAU
MAGAZIN 21
RM. SARAT
MAGAZIN 23
BUZAU
MAGAZIN 23
BUZAU
MAGAZIN 31
BUZAU
MAGAZIN 60
BUZAU
MAGAZIN 99
BUZAU
MAGAZIN 62
BUZAU
MAGAZIN
107 BUZAU
MAGAZIN
114 BUZAU
MAGAZIN
121 BUZAU
MAGAZIN
B90 BUZAU
MAGAZIN 47
BUZAU
DEPARTAMENT
PRODUCTIE PANIFICATIE
DEPARTAMENT
PRODUCTIE
DIRECTOR
PRODUCTIE
DEPARTAMENT

21
2.3. Analiza micromediului și macromediului de marketing
(SWOT și PEST)

Micromediul firmei reprezintă ansamblul de elemente din mediul extern care afectează în
mod direct întreprinderea și cu care interacționează în procesul conducerii activității, pentru
îndeplinirea obie ctivului propus. Componentii principa li ai micromediului sunt: clienț ii,
furnizorii, intermediarii, concurenț ii, diferite categorii de public.
Furnizori, clienți, piață, concurență
Aprovizionarea c u materii prime și materiale se face în funcție de capacitatea spațiilor de
depozitare (pentru grâ u), dimensiunea stocurilor, termene de valabilitate.
Materialele folosite în procesul de fabricaț ie sunt: drojdie – stoc minim două zile;
margarină – aprovizi onare săptămânală; s are, zahăr – aprovizionare lunară ; ambalaje, etichete –
aprovizionare lunară .
Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor
alimentare firma SC Boromir Prod SA desfășoară activități de colaborare cu diferiți agenț i
economici care au sediul atât în municipiul Buzău cât și în zonele învecinate.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO
Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S
International SRL, SC Acvila SRL.
Pentru panificaț ie, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Co pe SA Costisa
Neamt, SC Enzime ș i Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buză u,
SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesaff re Romania SRL Otopeni.
Materia primă cu ponderea cea mai mare în toate rețetele de fabricație, făina, este
asigurată chiar de Boromir Prod SA, datorită morii de grâu pe care aceasta o deține în județul
Buzău. Firma este nevoită doar să își achiziționeze grâul necesar. Acesta este achiziționat fie de
la micii producători, fie importat din Ungaria.
Celelalte materii prime necesare cum ar fi: drojdia, zahărul, uleiul, lap tele, sarea, untul,
margarina, sunt cumpărate de la unități specializate: Zahărul SA, Agricola Total SA, Ulvex SA,
Interfrig SA, Ady Com SRL, Midopan SRL, Sweets Com SRL, Salina Slănic SRL, Ertrag SRL.

22
Piața și clienții
Boromir Prod S.A. Buză u nu dep inde de niciun client major a cărei pierdere ar influența
negativ veniturile societății, avâ nd un portofoliu extins și diversificat de clienți. Consumatorii
finali ai produselor fabricate de SC Boromir Prod SA fac parte din toate categoriile de populații.
Cea mai mare pondere în cifra de afa ceri realizată o dețin clienții pentru produsele de
panificație și morărit. Vânzarea produselor de morărit în anul 2015 a înregistrat o creștere față de
anul 2014 cu 53%. În ceea ce privește evoluția pentru următorii cinci ani, se estimează a creștere
a vânzarilor cu 20 % pe an.
Produsele de morărit au î nregistra t o pondere de 60 % în totalul vânzărilor ca produse
finite către diverșii clienți. Sociatatea prezintă o creștere a fă inurilor industriale de 7 % prin
atacarea s egmentului de mici consumatori. Pe segmentul de morărit principalii clienți sunt: SC
Can Serv, SC San Pauli Com, SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC
Madexport, SC Superpan Lux.
Produsele de panificație au înregistrat o creștere în vânzări față de anul 2014 cu 4.5 %.
Atât p rodusele de panificație proaspete cât și cele ambalate sunt distrib uite atât în Buzău, cât și
în localitățile limitrofe din județele Vrancea, Prahova, Ialomița și Bră ila (în proporție de 9 0% pe
piața locală și județeană și doar 10% pe piața națională prin intermediul rețelelor de distribuție.).
Pe segmental de pan ificație printre principalii clienți se regăsesc: SC Rewe Romania, SC
Luxor, SC Agricola Internațional, SC Gimar Com.
Vânzarea produselor aparținâ nd firmelor din „GRUPUL BOROMIR” în ca drul
depozitelor en gross deține o pondere de 75 % în totalul vânzărilor de mărfuri. Pentru a asigura o
valorificare corespunzătoare a producției realizate, firma utilizează mai multe forme de
desfacere:
1. Livrarea la ieșirea din secția de producție către cu mpărătorii organizaționali
2. Vânzarea în supermarketuri, rețele de magazine și magazine mici, unele dintre
ele proprii cum ar fi și supermarketul “Avantaj”.
Concurenții direcți ai firmei sunt: SC Pambac SA Bacau; SC Dobr ogea Grup SA; SC
Lulis SA; SC Bă neasa SA; SC Vel Pitar SA; SC Mopan SA; Holding Com SRL; SC Panicarma
ABC SRL; SC Europan 2005 SRL; SC Daniro Pan SRL; SC Ginar Prod Panif SRL; SC Total
Com SRL; mici producatori locali din județele unde Boromir deține capacități de producție.

23
Pe piața produselor de panificație și patiserie buzoiană vorbim de o concurență agresivă,
purtată prin toate mijloacele posibile: publicitate, ofertă, reduceri de preț, etc. Pe acestă p iață
acționează la ora actuală șapte mari jucători, iar clasam entul s -a mo dificat în anul 2011 , când
Boromir a devenit lider.
Piața românească de panificație este estimată în prezent la 1,5 mld de euro, valoa rea
corespunzatoare unei producț ii de cca 2.3 milioane tone pâine, în condițiile în care România
dispune de o capacitate de producție de 2.5 ori mai mare decât necesarul de consum. Veniturile
înregistrate sunt aferente activității de bază, respectiv, producerea și comercializarea produselor
de morărit și panificație. Ca structură î n cifra de afaceri la 30.09.2015 au fost înregistrate
următoarele ponderi :
 producția și valorificarea produselor de panificatie -patiserie și cofetărie – 30 %
 producția și valorificarea produselor de morărit – 31 %;
 producția și valorificarea produselor de paste și muștar – 3.15% ;
 vânza rea produselor la nivelul depozitelor de tip engross – 35.85%.
Concluzia este că SC BOROMIR PROD SA Buzău este viabilă din punctul de vedere al
activității comerciale și a demosntrat posibilitatea de adaptare la condițiile pieței și la presiunile
concuren țiale, devenind in anul 2011 lider in Buzău, fiind capabilă să își păstreze clienții și să
atragă noi con sumatori ai produselor Boromir.
Macromediul î ntreprinderii reprezintă totalitatea factorilor ce constituie climatul
general î n care aceasta își desfășoară activitatea. Există șase categorii care influențează
întreprinderea.
În funcț ie de mediul demografic întreprinderea „ BOROMIR” depinde de structura
populației pe grupe de vârstă. Scă derea natalității din ultimii ani duce la creș tere a grupului de
vârstă î ntre 15 -25 ani care a dus la o expansiune a pietei BOROMIR, cei care consumă cel mai
mult această pâine sunt tinerii până la 30 de ani. Cu câ t dimensiu nea unei familii este mai mare și
sunt mai mulți copii consumul d e pâine BOROMIR va fi mai mare decât î ntr-o familie ca re nu
are copii sau sunt mai puț ini membrii. De asemenea rata natalității influențează direct
proporțional mă rimea cererii.
Creșterea ratei divorț urilor, mariaju l având o vârsta medie care e ste în scă dere duce la o
scădere a consumului deoarece fiecare persoana va consuma pâine (adică 1/2-1 pe zi ) față de
cazul unei familii î n cadru l căreia se va consuma 1-2 pâini pe zi .

24
Pentru î ntreprindere mediul tehnologic este important din cauza urmă toarelor motive:
 Creeaza noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, BOROMIR poate
lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun;
 Identifică diferite nevoi latente ale consumatorilor;
 Poate ajuta la descoperi rea unor noi consumatori.
Modificarea naturii concurenț ei a dus ca întreprinderea să creeze noi tipuri de
sortimente de pâ ine, cu un gust diferit de cel cunoscut având calități diferite și conținut diferit.
Astfel au apărut pâinile speciale ce conțin pa tru tipuri de fă inuri diferite.
Mediul economic reprezintă baza de susț inere a puterii de cumpă rare a cererii , indiferent
dacă persoanele respective sunt consumatori finali sau intremediari. Pentru a caracteriza acest
mediu se au în vedere urmă toarele:
1) Nivelul și evoluția veniturilor clienț ilor pot i nfluenta consumul direct proporțional,
astfel cu câ t veniturile sunt mai mari cu atâ t consumul este mai mare ( se va consuma
nu numai pâine ci și specialit ăți) iar dacă acestea scad și consumul va scă dea
(consum ul se poate rezuma doar la pâ ine).
2) Așteptările cu privire la prețuri vor influenț a direct consumul. În cazul î n car e prețul
unei pâ ini sau a altui sortiment se va mă ri atun ci nu se va mai comercializa atât de
bine produsul. Prețurile sunt influențate la râ ndul lor de inflaț ie.
3) Influenț a factorilor de mediu economic duc la evoluția pieței, la schimbările ce pot
apărea î n cadrul cererii de produse BOROMIR, la schimbarea prețurilor, a
concurenței ș i a ofe rtei.
O urmărire atentă a acestui factor poate duce la o corectă evaluare și anticiparea a ceea ce
se va întampla pe piață.
Mediul socio -cultural
Unele schimbă ri culturale au avut un impact major asupra î ntreprinderi lor. Schimbarea
rolului femeii în viaț a social ă este unul din factorii care s -a modificat dramatic. Faptul ca
femeile s -au dedicat mai mult carierei profesionale a făcut ca lucrurile gospodăresti pe care
acestea le fă ceau să fie înlocuite cu diferite aparat e. Înainte, dacă femeia era cea care fă cea
pâinea, cozonacii, pră jiturile, acum aceasta nu mai face acest lucru ci consumă pâine făcută î n
fabrici, ace st lucru ducând la creșterea cerinț ei pentru produsele BOROMIR. Schimbările

25
survenite în stilul de viață și anume preocuparea crescută pentru dietă alimentară fără exces de
calorii a dus la apariția î n gama BOROMIR a biscuiț ilor digestivi și a pâinii graham .
Mediul politico – legal
Mediul politico -legal include sistemul guvernamental și sistemul juridic în care
funcționează întreprinderea. Cele două sisteme vizează î n principal protejarea consumator ilor,
protejarea concurenței și societăț ii.
Pentru a proteja consumatorii, societatea oferă informații corecte despre ceea ce conține
un produs , prin intermediul etichetelor ș i informații despre preț , acesta fiind deseori tipărit pe
ambalaj. Pentru protejarea concurenț ei, BOROMIR nu copiază produsele lansate de altă
întreprindere iar marca acestei a este originală .
Pentru a proteja societatea și în special î ntreprinderea, BOROMIR participă la diferite
târguri , expoziț ii și concursuri, cum a fost târgul de la TIBCO, Tâ rgul Internaț ional de B unuri de
Consum, organizat de că tre Romexpo, unde a preze ntat produse noi din toate locațiile din țară, î n
special cozonaci ambalaț i.
În ceea ce priveș te mediul natural , compania dă dovadă de un comportament
responsabil, ceea ce se traduce pr in respectarea legislaț iilor locale privind mediul, dar și î n
imple mentarea un or standarde internaț ionale, sau a unui set de obiective ce vizează reducerea
consumului de apă ș i de energie, a emisiunilor polu ante ș i creșterea ponderii proceselor de
reciclare a materialelor.