Capitolul I – Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate 1.1. Prezentarea genurilor Forsythia și Spiraea 1.2. Utilizări peisagere ale… [611397]

Cuprins:

Capitolul I – Stadiul actual al cunoașterii în domeniul temei abordate
1.1. Prezentarea genurilor Forsythia și Spiraea
1.2. Utilizări peisagere ale speciilor de Forsythia și Spiraea
1.3. Tăierile de întreținere la arbuștii ornamentali

Capitolul II Contribuții proprii
2.1 Justificarea temei
2.2 Obiectivele cercetărilor
2.3 Material și metodă
2.4 Rezultate obținute
2.5 Concluzii și recomandări

CAPITOLUL I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN
DOMENIUL TEMEI

1.1. Prezentarea genurilor Forsythia și Spir aea
Genul Forsythia face parte din familia Oleaceae și cuprinde circa 11 specii,
majoritatea native din Asia de est, una fiind nativă din zona Europei de sud -est. Genul a fost
denumit în acest fel în onoarea lui William Forsyth . Genul cuprinde specii de arbusti caduci ,
cu o înălțime cuprinsă între 3m și 6m. Frunzele sunt opuse, de obicei simple, dar uneori
trifoliate, cu o pereche de frunzulițe bazale. Florile apar prim ăvara devreme, înaintea
frunzelor, fiind colorate în galbe n. Corola este formată din patru petale care se unesc la
bază. Fructul este o capsulă uscată, conținând câteva semințe cu aripi
(http://ro.wikipedia.org) .
Printre speciile care alcătuiesc acest gen putem aminti: Forsythia europaea Degen&
Bald predominant ă în Balcani, în special în Albania și Kosovo, Forsythia giraldiana Lingelsh
este predominanta în China de nord -est dar si alte specii, ca de exemplu: Forsythia japonica
Makino , Forsythia likiangensis Ching&Feng , Forsythia mandschurica Uyeki, Forsythia mira
M.C.Chang Forsythia nakaii , Forsythia ovata Nakai, Forsythia suspensa (Thunb.) Vahl,
Forsythi a togashii H. Hara, Forsythia viridissima Lindley . Majoritatea acestor specii sunt
prepoderente în China și Japonia (https://ro.wikipedia.org ).
La noi în țară mai frecvente sunt trei specii: Forsythia ovata , Forsythia suspensa și
Forsythia viridissima .
Forsythia ovata este arbust de aproximativ 1,5m, cu ramuri divergente, cenușii -gălbui.
Are f runze de circa 5-7 cm, ovate și flori solitare galbene cu înflorire timpurie (Iliescu si
colab. , 1978)
Forsythia suspensa este un arbust de până la 3m înălțime cu tulpini erecte și ramuri
divergente sau pendent, în 4 muchii, fistuloase, măduv a regăsindu -se numai la noduri.
Frunze le au 6-10 cm, și cu forme ovate, oblige -ovate, unori trifoliate, iar florile sunt galben
aurii (Iliescu si cola b., 1978) .
Forsythia viridissima are tufe de până la 3m inl țime, cu tulpini și ramuri erecte.
Frunze le au dimensiuni între 8-14 cm, cu forme eliptic -oblongi -lanceolate , uneori trifoliate.
Floriile sunt de culoare galben verzui cu lobii corolei îngust oblige (Iliescu si colab. ,1978 ).

Alături de a ceste specii, frecvent este cultivat Forsythia x intermedi a, un hibrid,
obținut prin încrucișarea Forsythia suspensa x Forsythia viridissima . Este foarte apreciat în
Rom ânia unde este cunoscut și sub denumirea popular a "ploaie de aur" deoarece înflorește
abundent în luna martie , florile fiind colorate în galben intens . Frunzele sunt de forma
lanceolată în nuan țe de verde închis și apar abia dupa c ăderea florilo r
https://www.royalplant.ro/ .
Acest hibrid a fost ameliorat, obținându -se numeroase cultivaruri (fig. 1.1) printre
care:
"Bronxensis" – este un cultivar de F. viridissima cu creștere redusă (~50 cm), care este adesea
folosit ca o acoperire la sol. Butonii săi florali nu sunt rezistenți iarna, dacă sunt acoperiți de
zăpadă .
"Fiesta" – are frunze pestrițe pe plant a compactă ( și are înălțimea de circa 100-150cm ).
"Lynwood Gold Cluster" ™ – este o varietate care crește 3 -5 metri înălțime , fără tăiere
regulat ă.

a b
c d
Fig 1.1. Cultivaruri de Forsythia x intermedia : a) Bronxensis , b) Lynwood ,
c) New Hampshire Gold , d) Fiesta

(http://slgardencenter.com , http://www.stemsinc.com , www.midwestgroundcovers.com
www.greenleafnurseries.co.nz )
"Gold Tide " ™ ("Courtasol") – acest cultivar pitic de Forsythia , poate fi folosit ca o acoperire
a solului . Mugurii săi floriferi nu sunt foarte reziste nti la ger , dar vor înflori în cazul în care
zăpad a protejează mugurii. În 2002 a fost acordat premiul "Meritul grădinii" al Societății
Horticole Regale, sub denumirea comercială franceză Maree D'Or.
"Happy Centennial" – este un cultivar cu creștere înaltă , dezvoltat la sta țiunea experimentală
Ottawa din Canada si are flori galbene.
"New Hampshire Gold" – dezvoltat în New Hampshire, acest cultivar are circa 5 metri
înălțime și are muguri i floriferi rezisten ti (până la -40 ° C).
"Aurul de Nord" – este un hibrid obținut in Canada a Forsythia ovata × Forsythia europaea
cu flori aurii și o bună rezistență a mugurilor florari ( -30 ° C) , 6-8 metri înălțime.
"Soarele nordic" – este un hibrid de Forsythia ovata × F orsythia europaea cu flori galbene
mijlocii creat la Universitatea din Minnesota.
"Gloria de primăvară" – este un hibrid de Forythia intermedia cu înflorire abundentă , creat în
Ohio în 1930 și folosit de Wayside Gardens în 1942 . Acest hibrid are o rezistență mai slabă a
mugurilor ( până la -20°C).
"Sunrise" – este un hibrid creat în cadrul Universității de Stat din Iowa, și ajunge la o înălțime
de circa 5-6 metri. Muguri i săi florari sunt rezistenți la -30°C .
(http://wimastergardener.org/article/forsythia -forsythia -spp/).
Genul Spiraea face parte din familia Rosaceae , subfamilia Spiraeoideae . Genul
cuprinde specii apreciate prin înflorirea lor abundentă . În general, spireele cresc sub formă de
tufă, cu tulpină dreaptă sau aplecată. Nu au cerințe speciale față de sol, se dezvolt ă atât în
plină expunere solară, cât și în zone ușor umbri te (Iliescu și colab ., 1978).
Dintre speciile genului mai importante sunt: Spiraea x arguta Zabel , obținută prin
încrucișarea speciilor Spiraea thunbergii x Spiraea multiflora , supranumit ă și „Spirea de
zăpadă”, aceasta se p rezintă sub forma de tuf ă de aproximativ 1,5 -2m, cu ramuri etalate
arcuit, flori axilare, mici, albe, ce apar în luna mai.
Spiraea nipponica crește în tufe de aproximativ 1,5 -2m, cu ramuri drepte , frunze oval e
sau rotunde de culoare verde închis, iar florile sunt albe și apar în perioada m ai-iunie.
Spiraea prunifolia are tufe rare de aproximativ 1 -1,5 m înălțime, cu ramuri aplecate,
frunze lung -ovate, de culoare verde lucios. Florile s unt mari (~0.8cm) de culoare albă, ce
înfloresc în lunile aprilie -mai. Foarte apreciata este varietatea Plena , doarece, aceasta are flori
duble. (Iliescu și colab. 1978 )

La noi în țară, mai răspândite sunt speciile :
Spiraea thunbergii , aceasta are tufe de aproximativ 50 -150 cm. Frunzele sunt liniar –
lanceolate, fl orile de un alb imaculat, dispuse câte 3-5 în umbele nependuculate, inserate pe
lungimea ramuriilor . Apar în luna mai. Toamna frunzele au o culoare oranj .
Spiraea x humalda Buro (Spiraea japonica x Spiraea albiflora) , prezintă o talie mai
redusă , de aproximativ 60 -80 cm, frunzele sunt ovat -lanceolate, iar florile de cuoare alb -roz
sunt dispuse în corimbe compuse aplati zate. Înflorește în luna iulie (Iliescu și colab. 1978 ).
Spirea x vanhouttei a fost adus în 1862 în Europa, este un hibrid de Spiraea trilobata
x Spiraea cantoniensis și este remarcat pentru florile sale. Frunzele sunt ovate, zimțate, verde
închis, cu lungimea de aproximativ 4 cm. Toamn a înainte de a cădea devin oranj . Florile
sunt mici, simple și albe, mai mici de 1 cm în diametru și apar în luna mai. Florile sunt
adunate în umbrele globulare de ~5 cm lățime (http://ro.esdemgarden.com/modelled –
vanhoutte -8068 ).

1.2.Utilizări peisagere ale speciilor de Forsythia și Spirea
Speciile de Forsythia si Spirea sunt nelipsite din spațiile verzi publice și p rivate pentru
că sunt extrem de apreciate pentru florile care apar primăvara și pentru că sunt foarte bine
adaptate la condițiile pedo -climatice ale României.
În amenajările publice speciile de Forsythia apar deseori plantate în grupuri și masive
(fig. 1. 2). Cel mai frecvent se plantează Forsythia x intermedia , care are florile cele mai
colorate și înflorirea cea mai abundentă dintre toate speciile de Forsythia .

Figura 1.2 . Masiv de Forsythia x intermedia într-un parc public urban
(www.videoblocks.com )
Gardurile vii de Forsythia contribuie la delimitarea proprietăților și la creșt erea
gradului de intimidate. Gardul viu poate fi singur sau în tandem cu un gard obișnuit (din
metal, lemn , beton etc.). Pentru o intimidate mai mare, se recomandă un gard viu de ~2 m
înălțime (Fig1.3.) , însă pentru delimitare se recomandă un gard viu cu o înălțime mai mică.
Acest gard este unul dintre cele mai apreciate și confer ă un aer rustic, fiind folosit
preponderent în amenajarile private .

Figura 1.3. Gard uri vii de Forsythia x intermedia
( www.casesigradini.ro )

Plantele care sunt dispuse solitar, sunt cel mai bine observate , doarece tot accentul
este focalizat pe acestea (Fig1.4) și nu concurează cu alte plante. Acesta modalitate de a
întâlni Forsythia este foarte răspândită în amenaj ări și îi permite plantei să etaleze frumusețea
în totalitate și în plus să beneficieze de cele mai bune condiții de creștere .

Figura 1.4. Forsythia plantata solitar
(www.springmeadownursery.com )

Plantarea în grupuri de 3-5-7 plante (Fig 1.5.) permite o mai bună valorificare vizuală
și estetică a speciei. Aceasta modaliate este preferat ă în special pentru amenaj ările urbane
publice, doarece acestea dispun de un spatiu mai mare . Acest tip de dispunere a plantelor
conferă o pat ă de culoare asupra imaginii de ansamblu, bucur ând ochiul privitorului.

Figura 1.5. Forsythia plantat ă în grup uri
(www.pinterest.com )

Speciile de Spiraea innobileaz ă proprietățile private și confer ă un aer rustic tuturor
zonelor unde este situată. Se plantează fie cu rol de gard vi u ( Fig1.6.) fie ca și tufe solitare

sau în grupuri masive, d atorită caracterului decorativ. Aceste specii sunt foarte apreciate atât
primăvara datorită infl orescenței bog ate dar și toamna datorită frunzișului , intruc ât conferă o
atmosferă rustică și pitoareasca asupra imaginii de ansamblu. Nu este de neglijat nici rolul
estetic și nici rolul de protecție a mediului, deoarece vegetația în general și gardurile vii în
special au rolul de a constitui o barieră împotriva prafului, de a purifica aerul și a contribui la
diminua rea poluar ii fonic e. Totodată, spațiile verzi ajută la atenuarea diferențelor de
temperatură între anotimpuri , între zi și noapte, conservă biosfe ra și, nu în ultimul rând,
înfrumusețează peisajul.

Figura 1.6. Moduri de utilizare a speciilor de Spiraea
(http://georgeweigel.net , http://ornamentalplant.ro )

1.3. Tăierile de întreținere la arbuștii ornamentali
După ce arbuștii ornamentali sunt plantați , ei se dezvoltă, înfloresc și fructifică, iar
după o vreme, încep să intre în perioada de declin, să îmbătrânească, fenomen ce se
caracterizează prin:
– creșterile anuale (care se adaugă an de an) devin tot mai încete ;
– înflorirea devine tot mai rară și situată mai mult către vârf;
– tufele se îndesesc haotic , în interiorul lor apar ramuri uscate, iar lăstarii tineri care
apar de la baza plantei sunt di n ce în ce mai puțini la număr și se etiolează înainte de a ieși la
lumină.
Pentru a proteja arbuștii de depreciere, este necesar să se aplice lucrări de tăiere.
Pentru a se executa corect și eficient, acestea trebuie făcute ținând seama de trei elemente:
forma de creștere a arbustului, felul de formare al florilor și epoca de înflorire. În ceea ce

privește forma, arbuștii ca și arborii, au o varietate de fo rme care sunt fie naturale, fie
provenite prin tăieri .
Referitor la felul de formare al florilor, se disting două mari grupe:
a) speciile care au două categorii de muguri: muguri vegetativi și muguri floriferi.
Mugurii floriferi, de obicei aflați pe lăstarii scurți, dau naștere la flori sau inflorescențe.
b) la cea de -a doua grupă există numai un singur fel de muguri. Din aceștia vor rezulta
câte un lăstar lung cu frunze , dar în cursul perioadei de vegetație se definitivează dacă el
rămâne lăstar vegetativ sau se termină cu o floare sau inflorescență.
În ce privește epoca de înflorire , aici se întâlnesc două mari g rupe:
– arbuști cu înflorire primăvara;
– arbuști cu înflorire vara și toamna.
Tăierile de întreținere ce se aplică arbuștilor cu înflorirea în primăvară se fac la
sfârșitul înfloririi, primăvara s au la începutul verii. Tăierea arbuștilor din această grupă se
aplică imediat după ce înflorirea s -a terminat, cu scopul ca noii lăstari care se dezvoltă la
extremitatea ramurilor care au fost scurtate și care au purtat flori să aibă timpul necesar pent ru
desăvârșirea vegetației și să se dezvolte complet, să formeze noi și numeroși boboci de floare
care vor înflori în primăvara anului următor . De asemenea, se vor înlătura lăstarii dați din
rădăcină (drajoni) cât și sălbaticul, la speciile altoi te.
Tăieri le de întreținere ce se aplică arbuștilor care înfloresc vara și toamna se fac
primăvara devreme. Se înlătură ramurile uscate, rupte și sălbaticul de la speciile altoite.
Lastarii din anul ce a trecut se vor tăia la 4 -6 muguri, cât mai aproape de sol. Se s uprim ă
foarte aproape de suprafața solului lemnul bătrân , pentru a se provoca emiterea de lăstari
tineri, viguroși și cât mai numeroși.
La arbuști i ornamentali cu frunze permanente se fac tăieri primăvara foarte devreme,
cu scopul de a lumina tufa (o tăiere sumară de rărire) , de a elimina ramurile uscate sau
degradate, cât și pent ru menținerea tufei în limitele dimensiunilor dorite
(http://gradinaverde.wordpress.com/2010/01/11/taierea -aplicata -arbustilor -ornamentali –
plantati -solitar -n-grupuri -boschete -si-masive/ )

Pentru lucrările de tăiere sunt neces are diferite tipuri de unelte (fig. 1. 7.)
Foarfeca de mână este preferată în îngrijirea plantelor ornamentale doarece permite
acordarea unei atenți i sporite fiecărui lăstar, însă pentru creșterea eficienț ei în muncă, în
special la formele de gard viu, se folosesc instrumente care taie fară a mai tine cont de anumiți
parametrii ( distanța de la mugure, lungimea total ă a lăstarului, etc). Pentru situațiile în care

foarfeca de m âna este prea mica în raport cu grosim ea ramur ii, se folosește foarfeca de forță,
fierăstrău electric sau mecanic, și alte instrumente care permit finalizarea cu success a
operațiunilor de tăiere .

Foarfecă de mână

Fierăstrău de mână

Fierăstrău electric

Foarfecă de gard viu

Fig.1. 7. Diferite unelte folosite la tăierea de întreținere a arbuștilor ornamentali
( www.felco.com , http://www.topmaster.bg , www.sthil.com ,
www.allexpress.ro )

Alegerea uneltelor se face în raport cu grosimea ramur ii, astfel încât , pentru ramuri
subțiri vom folosi foarfeca de m âna; pentru ramuri g roase se folos ește o foarfec ă de forță ;
pentru situațiile în care ramurile sunt dispuse la o înălțime peste 1,70m, se folos ește o foarfec ă
telescopic ă care poate fi și foarfec ă de forță și/sau foarfeca de gar d viu tele scopic ă; pentru
gardurile vii se folosește fierastrăul electric pentru a minimiza timpul de lucru și a crește
productivitatea munci i. De menționat că pentru formarea de gardurii vii uniforme, se folosește
o sfoar ă ușor vizibil ă pentru a putea da o linie dreapt ă și a se menține un anumit nivel stabilit
în prealabil.

BIBLIOGRAFIE

Mănescu Cristina, 2017 , Notite de curs, Arboricultur ă,
Mănescu Cristina, 2017 -2018 Notite de curs, Arhitectur ă peisager ă,
Iliescu Ana Felicia, Palade L, Sonea V. “Arboricultura ornamental ă și arhitectura
peisager ă“, Editur a Didactică și Pedagogică, Bucure ști.1978

Surse internet:
www.felco.com
http://www.topmaster.bg
www.sthil.com ,
www.allexpress.ro
http://gradinaverde.wordpress.com/2010/01/11/ta ierea -aplicata -arbustilor -ornamentali –
plantati -solitar -n-grupuri -boschete -si-masive/
http://ornamentalplant.ro/index.php?route=product/product&product_id=147
http://georgeweigel.net/plant -of-the-week -profiles/flowering -shrubs/spirea -little-princess
www.videoblocks.com
www.pinterest.com
http://ro.esdemgarden.com/modelled -vanhoutte -8068
https://www.royalplant.ro/.
http://ro.wikipedia.org
http://slgardencenter.com ,
http://www.stemsinc.com
www.midwestgroundcovers.com
www.greenleafnurseries.co.nz
www.casesigradini.ro