CAPITOLUL I SCURTĂ PREZENTARE GEOGRAFICĂ ȘI ISTORICĂ A ORAȘELOR CODY ȘI ORADEA 2 CAPITOLUL II IMPORTANȚA STUDIULUI MĂSURĂTORILOR ANTROPOMETRICE 8… [311002]

Cuprins

Introducere 1

CAPITOLUL I SCURTĂ PREZENTARE GEOGRAFICĂ ȘI ISTORICĂ A ORAȘELOR CODY ȘI ORADEA 2

CAPITOLUL II IMPORTANȚA STUDIULUI MĂSURĂTORILOR

ANTROPOMETRICE 8

CAPITOLUL III STUDII REALIZATE PRIVIND RAPOARTELE DIGITALE ȘI CERCETĂRI ACTUALE 13

CAPITOLUL IV CERCETĂRI PERSONALE 17

IV. 1. MATERIAL ȘI METODĂ 17

IV. 1. 1. MATERIAL 17

IV.1.2. METODĂ 18

IV.2. REZULTATE ȘI DISCUȚII 19

Concluzii 39

Bibliografie

Anexe

Introducere

Ȋn vara anului 2015, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], România.

Curiozitatea mi-a fost să observ dacă există diferențe digitale între populații de pe continente diferite datorate unor factori de mediu, a diferențelor de climă, a [anonimizat] a obiceiurilor specifice, a modului de hrănire ori a stilului de viață prin compararea acestora.

[anonimizat] 200 de subiecți format exclusiv din persoane de sex feminin americane și românce.

Studiul implică cercetarea lungimii degetelor și a [anonimizat] a constata apariția unor diferențe semnificative între acestea.

[anonimizat], dar și datorită factorilor de mediu. Posibilele asemănări constatate ar fi consecința similtitudinii generale ale oamenilor.

Concluzia studiilor de specialitate efectuate este că există mai multe diferențe între rapoartele digitale de la cele două mâini ale aceleași persoane. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. univ. dr. Tomulescu Ioana Mihaela care m-a îndrumat pe parcursul acestui studiu și celor 200 [anonimizat], prin punerea la dispoziție a propriilor mâini.

CAPITOLUL I

SCURTĂ PREZENTARE GEOGRAFICĂ ȘI ISTORICĂ A [anonimizat], Statele Unite. [anonimizat], pentru rolul său principal în înființarea orașului.

Fondat în anul 1901, orașul Cody este poziționat la 52 de mile de intrarea estică a Parcului Național Yellowstone.

[anonimizat] a fost fondat de colonelul William Frederick (Buffalo Bill), care trecea prin acea regiune în anii 1870. A [anonimizat], [anonimizat]. El s-a întors în anul 1890 ca să stabilească bazele unui oraș. A adus cu el oamenii săi a căror nume se regăsesc pe tăblițele amplasate în zona centrală a orașului și care denumesc străzile din vecinătatea centrului. Nume precum Beck, Alger, Rumsey, Bleistein și Salsbury.

Muzeul Buffalo Bill- original

Populația orașului a fost estimată în anul 2014 ca fiind de 9.740 de locuitori. Orașul este zona rurală principală a județului Park.

Populația rezidențială a orașului Cody de aproape 10.000 de locuitori, dispune de servicii din partea orașului care constă în electricitate, salubritate, apă, canalizare, parcuri, zone de recreație, poliție locală și multe altele. Cody reprezintă o comunitate aspirantă focusată pe îndeplinirea nevoilor unei populații stabile de bază precum și a sutelor de mii de vizitatori anuali care călătoresc pentru a experimenta frumusețea și cultura acestei zone montane. Densitatea populației este de 360,3 locuitori/ km 2.

Orașul se întinde pe o suprafață de 27.01 km2, din care 26.42 km2 pământ iar, 0.60 km 2 apă. Elevația orașului Cody este de aproximativ 1500 de metri deasupra nivelului mării, partea principală a orașului este împărțită în 3 nivele cu o separație intre ele de 18 metri.

Orașul Cody este poziționat în partea vestică a bazinului Bighorn, o depresiune înconjurată de ariile Big Horn, Owl Creek, Bridger și Absaroka. În marginea vestică a orașului Cody se află canionul Shoshone, format de râul Shoshone,care permite singura trecere spre intrarea estică a parcului Yellowstone. În partea de nord, la marginea orașului Cody, se află muntele Rattlesnake (Șarpe cu Clopoței), iar în partea sudică se află muntele Cedar. Majoritatea orașului are o vizibilitate speculară spre muntele Heart (Inimă) a cărui vârf (2500m) este la 14 km nord de Cody și către munții Carter care formează un șir de vârfuri (aproximativ 3700 m) la 24 de km spre sudul orașului.

Râul Shoshone traversează orașul Cody printr-un canion adânc. Sunt 4 poduri care traversează acest râu în vecinătatea orașului Cody, unul în partea nordică a orașului, unul la aproximativ 8 km est de orașul, care permite pasajul spre orașul Powell și zonele din nord și est. Celelalte două sunt situate în vestul orașului, unul din ele permite accesul spre poarta de est a Parcului Național Yellowstone, iar celălalt este folosit de către pescari pentru acces spre barajul Buffalo Bill.

Clima orașului Cody este semi-aridă, cu șanse foarte variate de precipitații. Umiditate relativă, fiind de regulă uscat (30% umiditate), precipitații regulare (267 mm anual), incluzând 108 cm de zăpadă pe sezon.

Datorită aridității, acoperirea cu zăpadă a suprafeței este foarte improbabilă. Sunt aproximativ 27 de zile pe sezon în care depunerile sunt de 2,5 cm sau mai mult pe pământ. Cody se bucură de aproximativ 300 de zile de soare pe an. Prezența vântului este aproape constantă în orașul Cody și în aria bazinului Big Horn în general. Fluxul de aer în bazinul Big Horn este turbulent, dar în perioada iernii majoritatea furtunilor vin dinspre nord- nord vest (zona Yellowstone). Temperatura medie lunară variază între -3 grade Celsius în decembrie, până la 21 grade celsius în iulie. O medie de 13,8 zile au temperaturi ridicate de 32 grade Celsius sau mai mult, iar o medie de 13,2 zile au temperaturi scăzute de -18 grade Celsius sau mai puțin.

Recordul de temperatură ridicată a fost de 41 grade Celsius în 14 iulie 1925, în timp ce recordul de temperaturi scăzute a fost de -43 grade Celsius în 8 februarie 1936.

Tematica care înconjoară orașul Cody este o istorie comună a emigranților și cowboy-lor (văcarilor) din vest.

Stema orașului Cody (www.google.ro).

Municipiul Oradea (în latină Varadinum) a fost atestat documentar pentru întâia oară în anul 1113 într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în prezent fiind reședința județului Bihor.

Cu o poziție geo-strategică privilegiată, fiind situat pe cursul Crisului Repede, la o altitudine de 126 m si la 12 km de granita cu Ungaria, Cetatea Oradiei a fost construita la sfârsitul sec. XI (1077-1095), în timpul domniei regelui Ladislau I si pastreaza și în zilele noastre vestigii ale acelor timpuri.

Abia la jumătatea sec. al XIX-lea, dupa o evoluție anevoioasă de-a lungul mai multor secole, Oradea a luat forma orașului contemporan prin unificarea a așezărilor formate în jurul cetății, Olosig, Orașul Nou, Subcetate și Velența, în prezent municipiul Oradea fiind clasat pe locul al zecelea între cele mai mari orașe ale României, având o suprafață de 11.556 ha.

Datorita atuurilor sale, pozitia geografica, vestigiile istorice, peisajele deosebite, apele geotermale tămăduitoare, Oradea reprezintă polul de dezvoltare al întregii zone, fiind cel mai important centru economic, social și cultural din NV României.

Prin poziția sa în imediata vecinătate a graniței cu Ungaria¸ fiind la doar 10 km de localitatea Borș, cel mai mare punct de frontiera de la granița de vest, Oradea reprezintă punctul de legătură cu Europa centrală și de vest.

Din punct de vedere climatic, Oradea se caracterizează printr-o climă temperat-continentală cu influențe oceanice, fiind sub supus acțiunilor vânturilor de Vest, specific zonelor de trecere de la relieful deluros către cel de câmpie panonică, fiind în zona de contact între coastele Munților Apuseni și Câmpia Banato-Crișană.

Temperatura medie multianuală este de 10,4˚ C, valorile maxime fiind atinse în luna iulie cu o medie de 21 C, iar valorile minime înregistrându-se în ianuarie cu o medie de -1,4 C.

Precipitațiile sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 585,4 mm. Ele sunt repartizate în mod variabil pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita tranșant arii temporale de maxim sau de minim al precipitațiilor.

Personalități culturale și știintifice marcante s-au nascut și au creat la Oradea, personalități precum: Sigismund Bathory – principe de Transilvania (1572-1613); Emanuil Gojdu – avocat si patriot roman de origine aromana (1802-1870) ce a lasat mostenire intreaga sa avere Fundatiei Gojdu; Iosif Vulcan (nascut in Holod, 1841-1907) – academician, animator cultural, publicist si scriitor roman; Mircea Malita (n. 1927) – matematician, eseist, academician, diplomat; Ioan Pop de Popa (1927) – profesor doctor docent, a efectuat prima operatie pe cord deschis din Romania.

Cele mai consistente informații în legătură cu istoria orașului și a Bihorului provin din Cronica lui Anonymus, Cronica lui Simon de Keza, Registrul de la Oradea, Carmen Miserabile și Statutele Capitlului din Oradea. Potrivit unei alte surse mai târzii, Cronica pictată de la Viena (redactată în a doua parte a secolului al XIV-lea) regele Ladislau I cel Sfânt (1077-1095) „a găsit în parohia fortăreței Bihor, între fluviile Criș, într-o vânătoare, un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hotărât să ridice în cinstea Fecioarei Maria o mănăstire, loc pe care l-a numit Varad”. (www.oradea.ro)

CAPITOLUL II

IMPORTANȚA STUDIULUI MĂSURĂTORILOR

ANTROPOMETRICE

Antropologia este ,,știința care studiază originea, evoluția și diversele tipuri fizice ale omului, în corelație cu condițiile naturale și social-culturale” (Dicționar explicativ al limbii române, 2009).

Una dintre ramurile de bază ale antropologiei este antropometria, (cuvânt ce provine din fr. Anthropométrie), aceasta fiind definită ca „metodă de studiu a posibilităților de identificare a oamenilor, a formei și a amprentelor corpului uman și a părților lui” (Dicționar explicativ al limbii române, 2009).

Antropometria mai este cunoscută și pentru rolul său deosebit de important în identificarea criminalilor urmărind caracteristicile principale de diferențiere ale corpului uman (dimensiuni, formă, amprente digitale).

Pentru a putea determina diferențele între dezvoltarea normală și cea anormală, se efectueaza studii între indivizi cu vârste diferite, sexe diferite și din rase diferite.

Antropologia, din punct de vedere etimologic, derivă din doi termeni grecești: antropos, care înseamnă om și logos, însemnând cuvânt sau relatare, știință. Așadar, antropologia poate fi definită ca studiu al omului. Termenul de antropologie a apărut în secolul al XV-lea.

Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului (specia Homo sapiens). Este o disciplină holistică din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile și tratează toate dimensiunile umanității. În centrul antropologiei se află ideea de cultură și noțiunea că aceasta reprezintă specia umană, că specia noastră și-a dezvoltat o capacitate universală de a concepe lumea simbolic, de a preda și învăța astfel de simboluri în mod social și de a transforma lumea (și pe noi înșine) pe baza acestor simboluri (ro.wikipedia.org).

Antropologia cuprinde patru mari ramuri:

Antropologia culturală/socială, care studiază evoluția, condițiile de trai, relațiile între oameni și instituții și modul în care aceștia performează, simbolurile socio-culturale, cercetarea presupunând, o interacțiune cu cei cercetați;

Subdomeniile antropologiei culturale, diferențiate prin principalele aspecte ale culturii umane sunt: antropologie socială, antropologie religioasă, antropologie politică, antropologie economică, antropologie urbană, antropologie vizuală și antropologie simbolică.

Antropologia lingvistică, studiază limba și limbajul în contextul lor socio-cultural, ca sistem simbolic și de comunicare culturală.

Antropologia fizică sau biologică, studiază alcătuirea corpului uman din punct de vedere biologic, precum și trăsăturile specifice raselor umane, modificarea acestor aspecte biologice pe parcursul evoluției omului.

Antropologia arheologică, care studiază preistoria (dar și cultura modernă), a umanității pornind de la obiectele descoperite provenind din cele mai vechi timpuri (ro.wikipedia.org)

În funcție de diferitele interese ale studiului antropologic s-au format domenii specifice de studiu autonom în cadrul antropologiei, cu propriile teorii și metode. Cele mai cunoscute fiind următoarele: antropologia corpului, antropologia feministă, antropologia rudeniei și a familiei, antropologia socialismului și a tranziției, antropologia naționalismului, antropologia mass-media.

Antropologia biologică numită și antropologie fizică este știința din domeniul antropologiei care se ocupă de studiul corpului uman dar la nivel populațional. Astfel aceasta studiază constituția fizică, tipologiile umane, modificările adaptative și microevolutive, aspectele fiziologice și biochimice și evoluția acestora în timp și spațiu. În cadrul acestei ramuri există subdomenii ca: antropologia ecologică, etologică, medicală, fiziologică, genetică, demografică, auxologică, etc (ro.wikipedia.org).

Cele mai vechi scrieri din istoria antropologiei erau de fapt lucrări bibliografice, sau expuneri introductive ale unor doctrine, ori bilanțuri retrospective alcătuite la capătul carierei unor specialiști. Mult mai tarziu au aparut lucrări specifice antropologiei, respectiv incepând cu anii 1960-1965, în Statele Unite ale Americii și ulterior în Europa.

După unii specialiști Herodot este considerat ca fiind cel care a pus bazele antropologiei. După alții Aristotel este socotit ca fiind fondatorul acestei științe.

Începând cu secolul al XlX-lea începe sa crească interesul pentru specificul și diferențele raselor umane. Astfel au început să apară societățile de etnologie in Franța (1838), Statele Unite (1842), Marea Britanie (1843), Germania (1851).

Alphonse Bertillon (1853-1914), fondatorul antropometriei judiciare și inventatorul metodei de catalogare a caracteristicilor antropologice ale suspecților (înălțime, greutate, tip, construcție corporală, etc.), a dezvoltat în 1870, un sistem de clasificare antropometric, urmărind dimensiunile anumitor oase.

Datorită insuficiențelor acestei metode aceasta a fost înlocuită, ulterior, cu dactiloscopia (tehnica fotografiei judiciare).

Amprentele papilare pentru identificarea persoanei au fost utilizate de către Sir William Herschel pentru semnarea contractelor de către indigeni. Aftfel, acesta a observat că identificarea persoanei este posibilă cu ajutorul imprimării amprentelor papilare cu cerneală, descoperind totodată o nouă metodă de stabilire a identității.

Aspectul pielii, din punct de vedere histologic, este caracterizat de prezența crestelor pe fața palmară și plantară. Aceste creste sunt o succesiune a papilelor dermice, adică a orificiilor glandelor sudoripare care prin secrețiile produse, dau elasticitate pielii.

În urma analizei asupra acestor creste și șănțulețe, se pot observa cu ochiul liber desenele inconfundabile, unice, care prin îmbibare cu cerneală și imprimare pe hârtie, piele sau rocă, sunt copiate identic pe suprafața acestora.

Acest tip de identificare a persoanelor a fost descoperit din cele mai vechi timpuri, civilizațiile străvechi folosind această tehnică pentru semnături, ca dovadă inconfundabilă a autenticității semnatarului. De exemplu, în China antică, încă din secolul al VIII-lea e.n., toate actele oficiale erau semnate prin imprimarea desenelor papilare, digitale și palmare. Imprimarea desenelor papilare este și în zilele noastre, prin metode evoluate, una dintre modalitățile imbatabile de autentificare a unei persoane.

Termenul de dermatoglife (de la grecescul „derma”=piele și „glyphe”=încrustat, dăltuit) a fost folosit pentru prima dată de către anatomistul Cummins, în 1926.

Dr. Henry Faulds, studiind varietatea desenelor papilare, respectiv dacă acestea sunt diferite de la un individ la altul și/ori sunt constante la același individ, a fost primul care a folosit amprenta digitală pentru  descoperirea autorului unei infracțiuni. Dar, Galton a fost cel care a definit detaliile desenului papilar care stau și azi la baza identificării criminalistice după amprentele papilare.

Hemy, în 1887, creează sistemul de clasificare dactiloscopică (Mohan, Gavrilă și colab., 1996).

Argentina este prima țară din lume, care introduce dactiloscopia ca mijloc de identificare (Mohan, Gavrilă și colab., 1996).

Unicitatea amprentelor se caracterizează prin deosebirile desenelor papilare, respectiv prin formele acestora cât și prin detalii caracteristice specifice fiecărui individ.

Cu toate că individul crește și se dezvoltă pe parcursul întregii vieți, detaliile crestelor papilare rămân aceleași, ele fiind permanente, astfel datorită acestora fiecare individ fiind unic (Tomulescu, 2004). Această caracteristică (unicitatea) este aplicabilă chiar și în cazul gemenilor sau tripleților.

Primele studii despre variabilitatea rasială a modelelor crestelor epidermale palmare și plantare, tipuri și ereditate, au fost realizate de către americanul Harris H. Wilder, la începutul secolului al XX-lea.

De-a lungul anilor s-au realizat numeroase studii în domeniul dermatoglifelor, printre cei mai cunoscuți cercetători amintidu-i pe Alter, Holt, Penrose, Preuss și Fraser, Shiono și Kadowaki, Wertelecki și Plato și Reed .

În țara noastră, studii specifice au fost efectuate în cadrul Institutului de Cercetări Științifice Medico-Legale, sub îndrumarea prof. dr. Ion Movaru, de către prof. dr. Terbancea, dr. Țurai și Lidia Cotuțiu, dar și în cadrul Centrului de Antropologie și al Institutului de Endocrinologie, sub îndrumarea acad. prof. dr. Ștefan Milcu, de către prof. dr. Horia Dumitrescu și Marta Ciovârnache.

Astfel, a luat naștere o nouă ramură a biologiei moderne numită dermatoglifologie.

Dermatoglifele reprezintă o importantă metodă științifică de identificare a persoanei, având în același timp un rol special în domeniul patologiei, al geneticii, al eredobiologiei, și al comportamentului uman.

Aceste desene papilare prezintă tipuri caracteristice și particularități care își au originea în stratul profund al pielii. Drept urmare, degradarea superficială a epidermului nu afectează structura desenului, deoarece după vindecare se reface identic, în timp ce, leziunile adânci ale dermului duc la alterarea ireversibilă a acestui desen.

Clasificarea sistematică a desenelor papilare a fost făcută în anul 1888 de către Galton, definind cele trei tipuri clasice : tipul în arc (A), tipul în lanțuri (L) și tipul în vertical (W). Cele două tipuri ( A și L), sunt extrem de rare iar șansele de a le întâlni la Homo sapiens sunt minime.

Legea alternanțelor obligatorii, este deosebit de importantă în stabilirea paternității. Această lege a fost formulată în urma unui studiu efectuat pe omul contemporan, studiu care a analizat constituțiile papilare care se transmit compartimental de la mamă și tată, de cele mai multe ori, încrucișat, de la compartimentul drept al unuia dintre părinți, la compartimentul stâng al copilului, sau viceversa.

Studiul dermatoglifelor palmare și plantare reprezintă obiectul preocupării antropologilor și a cercetătorilor în domeniul eredității.

C.Țurai afirma : „această oglindă dermatoglifică trebuie privită ca un chronon grafic permanent, care schițează încă de la începutul drumului și etapele viitoare ale comportamentului unei personalități biologice în timp”. (C. Țurai, C. Leonida Ioan, 1979).

Datorită interesului crescut pentru dermatoglife și a cercetărilor efectuate de către specialiști pentru identificarea personală, măsurătorile antropometrice au o importanță deosebită, rapoartele digitale putând fi utilizate și pentru a depista cantitatea de testosteron și o dată cu acesta și sexul genetic.

Problema eredității la om este mult mai dificil de studiat, deoarece societatea umană face imposibilă folosirea unor metode experimentale obișnuite în genetică. Drept consecintă a acestei probleme, studiul modalității de transmitere și moștenire a caracterelor la om a impus apariția unor metode speciale de analiză genetică (Bembea, 2002). Cele mai utilizate metode sunt: metoda analizei arborelui genealogic al familiei, metoda studiului izolatelor și a familiilor consagvine, metoda analizei populaționale, precum și metoda studiului gemenilor monozigoți (Coman și colaboratorii săi, 2000).

CAPITOLUL III

STUDII REALIZATE PRIVIND RAPOARTELE

DIGITALE ȘI CERCETĂRI ACTUALE

Raportul dintre lungimile diferitelor degete, măsurate de la punctul din mijloc a cutelor de jos, până la vârful degetelor, reprezintă raportul digital (digit ratio). (Mayhew, Gillam și colab., 2007).

Rapoartele digitale au drept scop depistarea precoce și identificarea unei predispoziții spre boli endocrine, dar și a unor tulburări de comportament și personalitate, precum și a bolilor psihice. Aceste măsurători sunt foarte importante în depistarea populației cu risc de a dezvolta unele patologii psihiatrice, dar și endocrine.

Unii oameni de știință susțin că raportul digital este afectat de expunerea la androgeni, cum ar fi testosteronul, în perioada uterină. Degetul index (2D) și degetul inelar (4D) sunt cele care indică o expunere mai mare la hormoni androgeni prenatali, raportul dintre acestea, 2D:4D, având valori mai scăzute.

În anul 2002, Mills și Manning demonstrează că principala cauză a raportului degetelor ca dimorfism sexual este dată de efectele hormonilor sexuali în perioada dezvoltării fetale. Drept urmare, ei susțin că nivelele ridicate ale testosteronului în această perioadă de dezvoltare, facilitează creșterea degetului inelar, în timp ce nivelele ridicate de estrogeni facilitează creșterea degetului index.

Există studii care au demonstarat că există o relație strânsă între rapoartele digitale și anumite trăsături fizice și comportamentale.

Un astfel de studiu a fost realizat de către Dr. Glenn Wilson, de la Colegiul King, din Londra, în anul 1983, prin care a cercetat corelația dintre rapoartele digitale la femei și inclinația acestora spre aservitate. Studiul concluzionează că structura scheletului și personalitatea sunt afectate de cantitatea de hormoni de sex din uter.

În 2010, Wilson a făcut primul studiu având ca obiect corelația dintre rapoartele digitale și o trăsătură psihologică la indivizi de același sex.

În 2011 Zhengui Z. și Cohn M.J. au scris un articol prin care susțin că „raportul 2D:4D la șoareci este controlat de balanța de androgeni și estrogeni, în timpul dezvoltării degetelor.”

Există studii care demonstrează că hiperplazia suprarenală congenitală, boală autosomal recesivă este determinată de nivelul de androgen ridicat înainte de naștere, iar la femei se manifestă prin valori ale rapoartelor 2D:4D, mai joase, mai masculinizate, decât în mod obișnuit. (Brown și colab., 2002, Okten și colab., 2002).

Numeroase studii arată că rapoartele digitale se moștenesc (Kato și colab., 2006), (Gobrogge și colab., 2008).

Lutchmaya susține că nivelul de estrogen din lichidul amniotic nu este legat de un raport 2D:4D mai mare. Anumite studii realizate demonstrează că nu există diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește cantitatea de estrogen (Lutchmaya și colab., 2004).

Raportul digital 2D:4D indică faptul că diferențele geografice și etnice în populațiile umane sunt legate de condițiile de mediu și de cele culturale. Printr-un astfel de studiu făcut de către Manning si colegii săi au demonstrat că rapoartele 2D:4D sunt foarte diferite între grupurile etnice, fiind chiar mai mare decât diferențele dintre sexe.

Factorii care pot conduce la o creștere sau scădere a frecvențelor alelelor de la o generație la următoarea, sunt: populațiile mici sau izolatele genetice, migrația, căsătoriile neîntâmplătoare, selecția și alterarea ratei mutațiilor. (Applewhite, 1994; Batshaw, 1997; Băloiu și colaboratorii săi, 1996).

Termenul de migrație, din punct de vedere genetic, reprezintă mutarea unei populații dintr-o zonă în alta, realizandu-se astfel încrucișarea acesteia cu populația locală, implicit a transferului de gene.

Susținând această teorie, Terrance afirma că „există mai multe diferențe între un polonez și un finlandez, decât între un bărbat și o femeie” (Terrance și colab., 2000).

La sfârșitul sec. XIX, a fost consemnat în literatura de specialitate, faptul că femeile au indexul mai mare decât inelarul, comparativ cu bărbații care au degetul index mai mic decât inelarul (Ecker A., 1875; Baker, 1888), pentru ca la începutul sec. XX în urma unei statistici efectuate asupra unui eșantion de 109 femei și 201 bărbați, s-a constatat o diferență semnificativă între cele două sexe. Acest lucru a fost publicat în lucrarea intitulată „Human finger types” a lui George R. în anul 1930.

În 2003, Manning dezbate diferențele apărute între femeile din Anglia, Spania și Polonia care au fost expuse intrauterin la o cantitate mai ridicată de estrogen față de cele din Jamaica, Finlanda și Zulu, expuse la o cantitate mai mică. Studiul acestuia face referire și la efectele nocive ale testosteronului prenatal asupra dezvoltării creierului. Astfel un raport 2D:4D scăzut, conduce la reducerea fluenței verbale, probabilitate ridicată de autism și tendința spre depresie, schizofrenie, dislexie sau migrene. Raportul poate fi utilizat și ca indicator pentru anumite afecțiuni: cancer de sân, cancer ovarian, cancer pulmonar sau de colon, infarct miocardic.

Referitor la tulburările psihice determinate de un raport digital scăzut se suspectează că acesta ar avea însemnătate în următoarele boli: ADHD la bărbați (Stevenson și colab., 2007), (Martel și colab., 2008), risc redus la femei pentru ortorexia nervoasă (Klump și colab., 2006) și la bărbați pentru tulburările de alimentație (Smith și colab., 2009). Persoanele cu un raport digital mare pot prezenta: rată scazută de autism și sindromul Asperger (Manning și colab., 2001), rată crescută de schizofrenie (Arató și colab., 2004) și psihopatie la femei (Blanchard și Lyons, 2010), anxietate crescută la bărbați (Milagros E. și Milagros A., 2009).

Tema bolilor psihice, a etiologiei acestora și a posibilităților găsirii unor markeri pentru depistarea precoce a persoanelor afectate sau cu risc de îmbolnăvire ulterioară în viața adultă rămâne deschisă și constituie o provocare pentru mulți cercetători. De asemenea, rămâne deschisă tema studiului populațional al rapoartelor digitale, deoarece aceste caractere sunt poligenice și pot caracteriza unele populații umane din diferite zone geografice.

În ceea ce privește comportamentul fizic și competitiv, există articolele care precizează că persoanele cu rapoarte digitale mărite, comparativ cu valorile normale, prezintă performanțe reduse la sport, o capacitate de trazacționare financiară diminuată (Coates și colab., 2009) și neîndemânare în efectuarea activităților cu mâna dreaptă (Fink și colab., 2004).

Au fost efectuate studii dovedindu-se, cu ajutorul dermatoglifelor, existența a 4-6 vârtejuri la subiecți de sex feminin, care exercită o activitate fizică mai intensă, comparativ cu 8-10 vârtejuri la subiecții care au o activitate fizică obișnuită (M. Ifrim, 1986).

Alte studii au dovedit faptul că băieții cu o frecvență ridicată a desenelor, de tipul rețelelor ulnare și radiale, ating performanțe mai bune în alergarea de viteză. Iar pentru săriturile în lungime cu elan, atât la fete cât și la băieți, a fost constatată prezența modelului digital de tipul arcului la cei care au excelat.

În cazul fetelor sportive, care prezintă un raport 2D:4D scăzut, se poate folosi testul Barr sau cariograma pentru stabilirea tipului constituțional.

În urma acestor studii s-a constatat faptul că descifrarea dermatoglifelor constituie un criteriu important de selecție pentru sporturile de performanță, de la vârste fragede.

Psihologul Mark Brosnan și colegii săi de la Universitatea Bath din Marea Britanie au efectuat un studiu în care au fotocopiat mâinile a 74 de băieți și fete cu vârsta cuprinsă între 6 și 7 ani. Ulterior, cercetătorii studiului au comparat măsurătorile făcute degetelor 2 si 4 cu notele pe care le-au obținut copii la un test standard de matematică și literatură. În cazul fetelor cu un raport mai mare și un nivel de testosteron mai scăzut aveau note mai bune la abilitățile verbale. Iar la băieți, cu cât aveau un raport mai mic, cu atât aveau note mai mari la matematică.

Persoanele caracterizate prin rapoarte digitale mici dețin abilități manageriale ridicate, ocupând astfel funcții de conducere. (Derval, 2010). În timp ce oamenii cu rapoarte digitale mari au dezvoltate simțurile senzoriale respectiv mirosul și pipăitul. (Derval, 2011).

Este dovedit faptul că testosteronul este prezent la fiecare persoană, în cantități diferite, de la bebeluși până la persoane vârstnice. Prezența testosteronului este coordonată de hipotalamus și de glanda pituitară, cantitatea acestuia fiind diferită de la an la an, la fiecare individ, această secreție având punctul maxim în cazul băieților spre sfârșitul adolescenței.

Așa cum a fost dovedit, secreția hormonului testosteron începe în timpul vieții intrauterine și are rol hotărâtor în apariția sexului somatic sau fizic al fătului, acest lucru se poate determina cu ajutorul unui test de stabilire a tipului constituțional.

Un studiu realizat de Universitatea din Liverpool, Marea Britanie (2003) a avut ca subiect relația dintre raportul 2D:4D și diferenta dintre familiile din Europa, Asia si Africa. Măsurătorile au fost făcute la mana dreaptă, 2D:4D, pe subiecți britanici, indieni și sud-africani.

Cercetari anterioare care au stat la baza studiului au arătat că raportul  intre index si inelar (2D:4D) este mai mic la bărbați decât la femei. Raportul  2D:4D poate fi stabilită inca din uter și este corelat negativ cu numărul de spermatozoizi și de testosteron la barbati si corelat pozitiv cu estrogen la barbati si femei. La unele populații europene s-au făcut asocieri negative între raportul  2D:4D  la barbati și mărimea familiei și asocieri pozitive între raportul  2D:4D  la femei si marimea familiei.

Rezultatele studiului au arătat că raportul 2D:4D este scăzut din punct de vedere al dimorfismului sexual însă prezintă creșteri majore între etnii. Au existat asocieri semnificative intre 2D:4D și mărimea familiei. Pentru bărbați acestea includ asocieri negative privind subiecții de etnie engleză și africani și în eșantionul total. La femei există o asociere pozitivă în eșantionul britanic, o asociere negativă în eșantionul african, iar în ceea ce privește eșantionul feminin total s-a constatat o relație pozitivă.

Concluzia studiului a fost că raportul 2D:4D a indicat diferențe slabe în ceea ce privește sexul subiecților și diferențe puternice privind etnia.

Ȋn ceea ce privește rezultatele cercetărilor în această direcție sunt diferite dar și amestecate. Diferențele apar datorită metodologiei diferite de abordare, dar și diferențelor de zonă geografică și sau rasă. Manning și colaboratorii săi (2005) susține că diferențele mai mari între rezultatele diferitelor cercetări care studiază raportul 2D:4D pot să apară și datorită diferitelor metode de determinare a lungimii degetelor. Astfel, au demonstrat că fotografiind degetele și apoi măsurând lungimea, se vor obține valori mai scăzute ale raportului 2D:4D decât prin măsurarea directă, sugerând să nu se amestece cele două tehnici, deoarece rezultatele vor fi alterate.

CAPITOLUL IV

CERCETĂRI PERSONALE

IV. 1. MATERIAL ȘI METODĂ

IV. 1. 1. MATERIAL

Pentru efectuarea acestui studiu am realizat măsurători pe un eșantion de 200 de persoane de sex feminin, 100 dintre ele făcând parte din lotul de femei de origine americană din populația orașului Cody, statul Wyoming, Statele Unite ale Americii, iar celelalte 100, proba martor, făcând parte din lotul de femei de origine română din populația aparținând orașului Oradea, România.

IV.1.2. METODĂ

Măsurarea degetelor 2D, 3D și 4D ale ambelor mâini a fost realizată cu ajutorul unui șubler, de la limita inferioară a falangei, adică baza degetului, până la limita superioară a falangei, adică porțiunea distală a degetului față de încheietura mâinii.

Măsurătorile le-am efectuat prin întinderea pe un plan neted și rigid, (masă, placă de plastic portabilă) a degetelor. Rezultatele astfel obținute au fost notate ulterior într-un tabel nominal, iar ca unitate de măsură a lungimii am folosit centimetrii.

S-au efectuat măsurători doar la subiecți de sex feminin, femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, cu degete sănătoase, nefracturate, întregi. Am început măsurătorile de la mâna dreaptă, de la degetul index (2D), apoi degetul median (3D) și în cel din urmă degetul inelar (4D) după care s-a trecut la mâna stângă respectând aceeași ordine.

Șublerul utilizat a fost unul digital cu o precizie de ± 0.2 mm.

IV.2. REZULTATE ȘI DISCUȚII

Pentru interpretarea statistică a rezultatelor am utilizat testul F și testul Z.

Pentru a decide dacă dispersiile seriilor de valori obținute prin măsurători pe cele două loturi de subiecți, diferă semnificativ, am folosit testul F, al lui Fisher, de comparare a dispersiilor.

Pentru compararea mediei eșantionului cu media cunoscută a populației am folosit testul Z.

Pentru calcul am folosit următoarele formule:

F = varianța mai mare/varianța mai mică (varianța este abaterea la pătrat).

z =

unde: m1 și m2 = medii aritmetice

s12 și S22 = varianțe

n1 și n2 = numărul de indivizi din populația 1 și populația 2.

Măsurători și rezultate la lotul de femei americance.

În urma comparării mediilor și coeficienților de variabilitate pentru degetele index, median și inelar de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă la lotul de femei americance, s-au obținut rezultatele prezentate în continuare .

Compararea degetelor index de la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă.

A fost efectuat calculul statistic F=1.0328, în urma acestuia observăm că valoarea sa este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare ori chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.8852, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta denotă faptul că loturile se deosebesc semnificativ, în privința mediei aritmetice.

Compararea degetelor median de la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă.

A fost efectuat calculul statistic F=1.0375, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia că cele două probe provin din loturi foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.9836, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea degetelor inelar de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă.

A fost efectuat calculul statistic F=1.0123, observăm ca valoarea acestuia este mai mică fața de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.8385, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta denotă faptul că cele două probe se deosebesc semnificativ, în privința mediilor aritmetice.

Grafic 1. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor index la cele două mâini în lotul de etnici americani

Grafic 2. Reprezentarea comparativă a coeficientului de variabilitate pentru lungimea degetelor studiate la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă în lotul de etnici americani.

În Graficul 2 este reprezentata variația caracterului lungimii degetelor la mâna dreaptă și la mâna stângă, în lotul de etnici americani, acest caracter variind mediu în cazul ambelor mâini.

Compararea raportului digital 2D:4D de la mâna dreaptă respectiv stânga, la lotul de femei americance.

A fost efectuat calculul statistic F=1.0909, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.0431, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată demonstrează că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 2D:3D de la mâna dreaptă respectiv stânga, la lotul de femei americance.

A fost efectuat calculul statistic F=1.2754, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70).

Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.4382, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 3D:4D de la mâna dreaptă respectiv stânga, la lotul de femei americance.

A fost efectuat calculul statistic F=1.4239, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.4169, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Din Graficul 6 putem observa cum variază valorile rapoartelor digitale la mâna dreaptă și la mâna stângă, în lotul de etnici americani. Ceea ce putem observa este că la lotul de etnici americani caracterul variază puțin în cazul ambelor mâini.

Grafic 3. Reprezentarea comparativă a raportului digital 2D:4D la cele două mâini în lotul de etnici americani

Grafic 4. Reprezentarea comparativă a raportului digital 2D:3D la cele două mâini în lotul de etnici americani

Grafic 5. Reprezentarea comparativă a raportului digital 3D:4D la cele două mâini în lotul de etnici americani

Grafic 6. Reprezentarea coeficientului de variabilitate a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă

Măsurători efectuate la lotul de femei românce

În urma comparării mediilor și coeficienților de variabilitate pentru degetele index, median și inelar de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă la lotul de femei românce, s-au obținut rezultatele prezentate în continuare

Compararea degetelor index de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă

A fost efectuat calculul statistic F=0.9604, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.2971, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta demonstrează că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea degetelor median de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă

A fost efectuat calculul statistic F=0.9879, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.6477, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea degetelor inelar de la mâna dreaptă, respectiv mâna stângă

A fost efectuat calculul statistic F=1.0229, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.0946, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Din Graficul 8 putem observa cum variază caracterul lungimea degetelor la mâna dreaptă și la mâna stângă, în lotul de etnici români. Ceea ce este de remarcat este că la lotul de etnici români caracterul variază puțin în cazul ambelor mâini.

Grafic 7. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor index la cele două mâini în lotul de etnici români

Grafic 8. Reprezentarea comparativă a coeficientului de variabilitate pentru lungimea degetelor studiate la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă în lotul de etnici români.

Compararea raportului digital 2D:4D de la mâna dreaptă respectiv stângă, la lotul de femei românce

A fost efectuat calculul statistic F=1.1187, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.4568, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 2D:3D de la mâna dreaptă respectiv stângă, la lotul de femei românce

A fost efectuat calculul statistic F=1.2071, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.8441, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 3D:4D de la mâna dreaptă respectiv stângă, la lotul de femei românce

A fost efectuat calculul statistic F=0.9257, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar egale.

Valoarea calculului statistic Z=1.5668, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). Aceasta demonstrează că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Din Graficul 12 putem observa cum variază valorile rapoartelor digitale la mâna dreaptă și la mâna stângă, în lotul de etnici români. Ceea ce putem observa este că la lotul de etnici români caracterul variază puțin în cazul ambelor mâini.

Grafic 9. Reprezentarea comparativă a raportului digital 2D:4D la cele două mâini în lotul de etnici români

Grafic 10. Reprezentarea comparativă a raportului digital 2D:3D la cele două mâini în lotul de etnici români

Grafic 11. Reprezentarea comparativă a raportului digital 3D:4D la cele două mâini în lotul de etnici români

Grafic 12. Reprezentarea coeficientului de variabilitate a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna dreaptă și, respectiv, mâna stângă

Compararea masuratorilor efectuate în cele două loturi de etnici studiate.

Compararea lungimii indexului la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.3622, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.9624, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea lungimii medianului la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.5653, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.3754, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta demonstrează că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea lungimii inelarului la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.3834, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.7811, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Grafic 13. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor mâinii dreapte în cele două loturi de etnici studiate

Grafic 14. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor mâinii dreapte în cele două loturi de etnici studiate.

Compararea raportului digital 2D:4D de la mâna dreaptă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=1.1860, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=2.3592, este mai mare în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 2D:3D de la mâna dreaptă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=1.4037, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.2448, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 3D:4D de la mâna dreaptă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=2.3234, observăm ca valoarea acestuia este mai mare față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.0719, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Grafic 15. Reprezentarea comparativa a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate

Grafic 16. Reprezentarea coeficientului de variabilitate a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate

Compararea lungimii indexului la mâna stângă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.2667, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.2258, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea lungimii medianului la mâna stângă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.4904, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.7735, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta demonstrează că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea lungimii inelarului la mâna stângă în cele două loturi de etnici studiate.

A fost efectuat calculul statistic F=1.3979, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.8931, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Grafic 17. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor mâinii stângi în cele două loturi de etnici studiate

Grafic 18. Reprezentarea comparativă a lungimii degetelor mâinii stângi în cele două loturi de etnici studiate.

Compararea raportului digital 2D:4D de la mâna stângă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=1.2162, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=2.0778, este mai mare în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 2D:3D de la mâna stângă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=1.3285, observăm ca valoarea acestuia este mai mică față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=1.7121, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Compararea raportului digital 3D:4D de la mâna stângă între cele două loturi de bărbați formate din etnici americani, respectiv etnici români.

A fost efectuat calculul statistic F=1.5105, observăm ca valoarea acestuia este mai mare față de cea corespondentă în tabel pentru compararea a 100 de indivizi (valoarea din tabel fiind cuprinsă între 1,60-1,70). Se poate aprecia astfel că cele două loturi sunt similare sau că loturile provin din două populații foarte asemănătoare sau chiar identice.

Valoarea calculului statistic Z=0.3178, este mai mică în comparație cu valorile de 1,96 (la P=0,05) și 2,58 (la P=0,01). ). Aceasta arată că cele două probe se deosebesc semnificativ în ceea ce privește mediile aritmetice.

Grafic 19. Reprezentarea comparativa a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna dreaptă în cele două loturi de etnici studiate

Grafic 20. Reprezentarea comparativă a celor trei tipuri de rapoarte digitale de la mâna stângă în cele două loturi de etnici studiate

O observație făcută în timpul măsurătorilor și confirmată și de alte cercetări anterioare, este aceea că diferențele apar și datorită metodologiei diferite de abordare, dar și diferențelor de zonă geografică. Manning și colaboratorii săi (2005) arată că diferențele mari între rezultatele diferitelor cercetări în care se analizează raportul 2D:4D apar în principal datorită utilizării diferitelor procedee de măsurare a lungimii degetelor. Astfel, ei au demonstrat că fotografiind degetele și apoi măsurând lungimea, se vor obține valori mai scăzute decât prin măsurarea directă. Astfel, în concluzie, ei recomandă ca în cadrul unui singur studiu să nu se utilizeze tehnici diferite pentru a se evita obținerea de rezultate eronate. Ținând cont de această recomandare, în cursul cercetărilor efectuate pentru această lucrare toate măsurătorile au fost efectuate utilizând o singură metodă, respectiv metoda măsurătorii directe.

Cercetările în domeniu sunt încă inconsistente. Tema studiului măsurătorilor antropometrice rămâne deschisă pentru lucrări pe genetică populațională, dar și pentru noi cercetări în domeniul psihiatriei, geneticii medicale, populaționale și antropologiei.

Concluzii

În urma măsurătorilor realizate pe un eșantion de 100 de femei, lotul din Cody, comparativ cu un lot martor de 100 de femei din Oradea am ajuns la următoarele concluzii:

La etnicii americani:

– Valoarea medie a lungimii degetelor variază între 7,4147 și 8,1124.

– Valoarea medie a rapoartelor digitale variază între 0,9273 și 1,0548.

– Lungimile degetelor mâinii stângi față de mâna dreaptă diferă constant și uniform, respectiv la întreg lotul studiat toate cele trei degete analizate sunt mai lungi la mâna stângă decât la mâna dreaptă.

– Diferențe semnificative între mâini au rezultat și în urma analizei rapoartelor digitale studiate.

– Caracterul ”lungimea degetelor” lotului de etnici americani, reprezentat în graficul 2, variază mediu în cazul ambelor mâini.

– Caracterul ”rapoartelor digitale” lotului de etnici americani, reprezentat în graficul 6, variază puțin în cazul ambelor mâini.

La etnicii români:

– Valoarea medie a lungimii degetelor variază între 7,5215 și 8,3359.

– Valoarea medie a rapoartelor digitale variază între 0,9184 și 1,0532.

– Lungimile degetelor mâinii stângi față de mâna dreaptă diferă constant și uniform, respectiv la întreg lotul studiat toate cele trei degete analizate sunt mai lungi la mâna stângă decât la mâna dreaptă.

– Diferențe semnificative între mâini au rezultat și în urma analizei rapoartelor digitale studiate.

– Caracterul ”lungimea degetelor” lotului de etnici români, reprezentat în graficul 8, variază mediu în cazul ambelor mâini.

– Caracterul ”rapoartelor digitale” lotului de etnici români, reprezentat în graficul 12, variază puțin în cazul ambelor mâini.

Comparativ între cele două etnii:

– Prin compararea celor două loturi se remarcă diferențe semnificative în ceea ce privește lungimea tuturor degetelor studiate, revelate în graficele 13 și 17.

– Deosebiri semnificative în ceea ce privește rapoartele digitale studiate au fost înregistrate între cele două loturi de femei, respectiv americance și românce, cu excepția raportului digital 2D:4D de la mâna stângă în cazul căruia variația este cea mai mica (Graficele 15 și 19).

– Caracterul ”lungimea degetelor” la mâna dreaptă și la mâna stângă comparativ între cele două loturi, reprezentat în graficele 14 și 18 releva faptul că la lotul de etnici americani caracterul variază mediu în cazul ambelor mâini, iar la lotul de etnici români variază puțin, de asemenea la ambele mâini.

– Coeficienții de variabilitate pentru rapoartele digitale studiate, reprezentați în graficele 16 și 20, comparativ între cele două loturi, variază mediu în cazul ambelor mâini.

Avand în vedere rezultatele obținute, variațiile constatate pot fi puse pe seama diferențelor zestrei genetice dintre cele două loturi, pachetul genetic fiind influențat de factori precum aria geografică, specificul climatic și tipul alimentației.

Bibliografie

Dicționar explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic, 2009

Mohan G.; Gavrilă L.; Ardelean A.; Pârvu C., Istoria biologiei în date; Editua All, București, 1996;

Tomulescu, Ioana-Mihaela, Genetica umană; Editura Universității din Oradea; 2004;

Tomulescu, Ioana-Mihaela, Retardul mintal și boli genetice asociate acestuia în județul Bihor; Editura Universității din Oradea, 2004;

Țurai, C.; Leonida , I., Amprentele papilare; Editura Medicală, București, 1979;

Bembea Marius ; Genetică medicală și clinică; Editura Universității din Oradea, ISBN 973-9416-13-7; 240 pag., 2001.

Mayhew, T.M., Gillam, L., McDonald, R., Ebling, F.J.P., Human 2D (index) and 4D (ring) digit lengths: their variation and relationships during the menstrual cycle, Journal of Anatomy, p. 630–638, 2007;

Brown, W.M., Hines, M., Fane, B.A., Breedlove, S.M., Masculinized finger length patterns in human males and females with congenital adrenal hyperplasia, December 2002;

Okten A., Kalyoncu M, Yaris N., The ratio of second-and fourth digit lenghts and congenital adrenal hyperplasia due to 21-hydroxylase deficiency. Early Human Development, 2002, 70, 47-54;

Kato, B.S., Paul, S.N., Hunkin, J.L., Vivekanandan, S., Spector, T.D., The Big Finger: the second to fourth digit ratio is a predictor of sporting ability in women, British Journal of Sports Medicine 40 (12), p. 981–983, December 2006;

Gobrogge, K.L., Breedlove, S.M, Klump, K.L., Genetic and environmental influences on 2d:4d finger length ratios: a study of monozygotic and dizygotic male and female twins, Archives Sexual Behavior 37 (1), p. 112–118, 2008;

Lutchmaya, S., Baron-Cohen, S., Raggatt, P., Knickmeyer, R., Manning, J.T., 2nd to 4th digit ratios, fetal testosterone and estradiol, Early Human Development 77 (1–2), p. 23–28, April 2004;

Applewhite, R.S., (1994): Genetic screening and counseling multidisciplinary perspective; Thomas C. Publisher, New York.

Batshaw, M.L., Shapiro, B.K., (1997): „Mental retardation” In Children with disabilities; edited by Batshaw,M.L., 4th edition, Brookes, P.H., Baltimore.

Terrance, J., Pepitone, M.E., Christensen, S.E., Cooke, B.M., Huberman, A.D., Breedlove, N.J., Breedlove, T.J., Jordan C.L., Breedlove S.M., Finger-length ratios and sexual orientation, Nature 404 (6777), p. 455–456, March 2000;

Ecker, A., Einige Bemerkungen über einen Schwankenden Charakter in den Hand des Menschen(Some remarks about a varying character in the hand of humans), Archiv fur Anthropologie 8, p. 68–74, 1875;

Baker, F., Anthropological notes on the human hand, The American Anthropologist 1, p. 51–75, 1888;

Stevenson, J.C., Everson, P.M., Williams, D.C., Hipskind, G., Grimes, M., Mahoney, E.R., Attention deficit/hyperactivity disorder (ADHD) symptoms and digit ratios in a college sample, Am J Hum Biol 19 (1), p. 41–50, 2007;

Martel, M.M, Gobrogge, K.L., Breedlove, S.M., Nigg, J.T., Masculinized Finger-Length Ratios of Boys, but Not Girls, Are Associated With Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder, Behavioral Neuroscience 122 (2), p. 273–281, 2008;

Klump, K.L., Gobrogge, K.L., Perkins, P.S., Thorne, D., Sisk, C.L., Breedlove, S.M., Preliminary evidence that gonadal hormones organize and activate disordered eating, Psychol Med 36 (4), p. 539–546, 2006;

Smith, A.R., Hawkeswood, S.E., Joiner, T.E., The measure of a man: Associations between digit ratio and disordered eating in males, Int J Eat Disord 28 (1), p. 191–194, 2009;

Manning JT, Baron-Cohen S, Wheelwright S, Sanders G., The 2nd to 4th digit ratio and autism. Dev Med Child Neurol. 2001 Mar; 43(3):160-4;

Manning JT, Henzi P, Venkatramana P, Martin S, Singh D., Second to fourth digit ratio: ethnic differences and family size in English, Indian and South African populations. Annals of Human Biology, 2003, 30(5):579-88

Arató M, Frecska E, Beck C, An M, Kiss H., Digit length pattern in schizophrenia suggests disturbed prenatal hemispheric lateralization. Prog Neuropsychopharmacol Biol Psychiatry. 2004 Jan; 28(1):191-4;

Blanchard, A., Lyons, M., An Investigation into the Relationship between Digit Length Ratio and Psychopathy, British Journal of Forensic Practice 12 (2), p. 23, May 2010;

Milagros, E., Milagros, A., Anxiety, Sex-linked Behavior, and Digit Ratios, Arch Sex Behav. 38 (3), p.442–455, 2009;

Coates, J.M., Gurnell, M., Rustichini, A., Second-to-fourth digit ratio predicts success among high-frequency financial traders, Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America 106 (2), p. 623–628, January 2009;

Fink, B., Manning, J.T., Neave, N., Tan, U., Second to fourth digit ratio and hand skill in Austrian children, Biological Psychology 67 (3), p. 375–384, November 2004;

Ifrim, M., Antropologie motrică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986;

Derval, D., The Right Sensory Mix: Targeting Consumer Product Development Scientifically, Springer, p. 129-130, 2010;

Derval, D., Hormonal Quotient and tactile sensitivity: a segmentation model to understand and predict individuals' texture preferences based on prenatal exposure to hormones, Proceedings of Society for Behavioral Neuroendocrinology 15th Annual Meeting, Queretaro, Mexico, p.125, 2011;

http://www.oradea.ro

http://www.ncbi.nlm.nih.gov

http://ro.wikipedia.org

http://www.cityofcody-wy.gov/