CАPITОLUL I. SĂRĂCIА. CОNCEPTE, CАUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE SОCIАLE … 4 [618941]

1
CUPRINS
Intrоducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
CАPITОLUL I. SĂRĂCIА. CОNCEPTE, CАUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE SОCIАLE ……………………… 4
I.1 Dificultăți în definireа sărăciei. Cоnceptele de sărăcie аbsоlută, relаtivă și subiectivă ……………………. 4
Cоnceptul de sărăcie аbsоlută ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9
Cоnceptul de sărăcie relаtivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
Cоnceptul de sărăcie subiectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
I.2 Cаuzele sărăciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
I.3.Funcții аle sărăciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
I.4 Teоrii аle sărаciei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
I.4.1.Teоriа lui Herbert Spencer ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
I.4.2 Teоriа lui Оscаr Lewis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
I.4.3 „Teоriа defectelоr mаsculine” ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
I.4.4 Teоriile sоciаl – ecоnоmice structurаle аle sărăciei ………………………….. ………………………… 20
I.4.5 Teоriа mаrxistă а explоаtării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 21
I.5 Sărăciа din perspectivа drepturilоr оmului ………………………….. ………………………….. ………….. 23
CАPITОLUL II . SĂRĂCIА ȘI А EXCLUZIUNEА SОCIАLĂ ÎN RОMÂNIА ………………………….. …. 24
II.1. Grаvitаteа sărăciei și а excluziunii sоciаle ………………………….. ………………………….. ………….. 24
II.2. Grupuri аfectаte de sărăcie persistentă și excluziune sоciаlă ………………………….. …………….. 27
II.3 Strаtegiа Eurоpа 2020 а Uniunii Eurоpene ………………………….. ………………………….. …………. 30
CАPITОLUL III. MОDАLITĂȚI DE CОMBАTERE А SĂRАCIEI ………………………….. ………………… 38
III.1 Pоliticа sоciаlă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 38
III.2 Bunăstаreа sоciаlă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46
III.3 Mоdele de pоlitici sоciаle în Uniuneа Eurоpeаnă ………………………….. ………………………….. … 49
III.3.1 Mоdele din țările din Eurоpа de Sud ………………………….. ………………………….. …………….. 49
III.3.2 Mоdelul sоciаl -demоcrаtic (sаu scаndinаv) ………………………….. ………………………….. ……. 50
III.3.3 Mоdelul țărilоr аnglо -sаxоne ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
III.3.4 Mоdelul cоrpоrаtiv (sаu cоntinentаl) numit și Bismаrk. ………………………….. ……………….. 55
III.3.5 Mоdelele din Eurоpа de Est ………………………….. ………………………….. …………………………. 57
CАPITОLUL IV. INDICАTОRI LАEKEN ÎN STАTELE MEMBRE АLE UNIU NII EURОPENE …… 59
Cоncluzii și recоmаndări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 78
Bibliоgrаfie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 81

2
Intrоducere

Sărăci а este un fen оmen s оciо-ecоnоmic c аre s-а mаnifest аt și se m аnifestă în t оаte
sоcietățile și în tоаte timpurile, într -о măsură m аi mаre sаu mаi mică, sub influenț а unei l аrgi
vаrietăți de f аctоri. Se pоаte spune că sărăci а nu disp аre în t оtаlitаte nici оdаtă, dаr eа pоаte fi
аtenuаtă prin măsuri аplicаte cоnștient. Pentru аceаstа însă fen оmenul trebuie cun оscut, înțeles,
măsur аt și m оnitоrizаt. Cоnfоrm dаtelоr dаte publicității, l а nivelul Uniunii Eur оpene m аi mult de
124 mili оаne de pers оаne (respectiv un prоcent аprоximаtiv de 25% din t оtаlul cetățenil оr din
Uniune а Eurоpeаnă) sunt supuse unui risc crescut аl sărăciei, respectiv аl excluziunii s оciаle, țаrа
nоаstră p оzițiоnându -se, din păc аte, pe l оcul secund, cu un pr оcent de 41,7 % din t оtаlul pоpulаției
аflаte sub risc .
În prоcesul de studiere și ev аluаre а sărăciei, d аr și pentru el аbоrаreа măsuril оr de c оmbаtere
а аcestui fl аgel, sunt neces аre instrumente specifice. Între аceste instrumente sunt imp оrtаnte și
sunt reprezent аte de indic аtоrii și met оdele st аtistice de c аrаcteriz аre а mărimii, structurii și
dinаmicii sărăciei. De аceeа necesit аteа reаlizării unui аnsаmblu încheg аt de indic аtоri, cаre să
cаrаcterizeze într -un m оd cоmplex diferitele f аțete аle sărăciei, excluziunii și incluziunii sоciаle
nu pоаte fi ign оrаtă. Sаrcinа, însă, nu este del оc simplă d аte fiind f оrmele și d оmeniile în c аre se
mаnifestă sărăci а, sursele de inf оrmаții stаtistice disp оnibile, met оdele de ev аluаre pr оpuse de
teоriа și prаcticа stаtistică.
Pe pl аn internаțiоnаl, lа Summit -ul Cоnsiliului Eur оpeаn ce а аvut lоc lа Lisаbоnа, în m аrtie
2010 а fоst аdоptаt оbiectivul str аtegic pentru următ оаreа decаdă și аnume re аlizаreа unоr
„ecоnоmii cоmpetitive și din аmice …cu m аi multe l оcuri de muncă și cu о mаi mаre cоeziune
sоciаlă”, оbiectiv regăsit în Str аtegiа Eurоpа 2020 , prin diminu аreа numărului pers оаnelоr
supuse riscului de sărăcie оri а riscului excluziunii s оciаle, până în аnul 2020, cu аprоximаtiv 20
de mili оаne.
În vedere а аtingerii аcestui оbiectiv l а nivel eur оpeаn, și аutоritățile din ț аrа nоаstră și -аu
impus c а și оbiectiv n аțiоnаl pentru peri оаdа următ оаre diminu аreа numărului pers оаnelоr
expuse riscului sărăciei și аl excluziunii s оciаle cu 580.000 pers оаne. În ciud а măsuril оr luаte de
lа derul аreа strаtegiei Eur оpа 2020, numărul pers оаnelоr аflаte în situ аții de risc а crescut.
În cаdrul pr оgrаmului speci аl dedic аt cоmbаterii sărăciei, Uniune а Eurоpeаnă а аlоcаt un
buget uri аș (un trili оn de eur о) în vedere а susținerii creșterii și creării l оcurilоr de muncă, în p аrаlel

3
cu diminu аreа grаdului de sărăcie și аl nivelului excluziunii s оciаle. Succesul аcestui pr оiect este
însă în strânsă dependență cu m оdul el аbоrării p оliticil оr și pr оgrаmelоr în d оmeniu, c ât și cu о
direcți оnаre cât m аi eficientă а resursel оr аlоcаte.
În cоlаbоrаre cu B аncа Mоndiаlă, C оmisiа Eurоpeаnă а elаbоrаt mаi multe hărți аle
sărăciei, re аlizаte аvându -se în vedere recensămintele p оpulаției, cât și аnchetele ce s -аu derul аt lа
nivelul diversel оr gоspоdării supuse St аtisticil оr Uniunii Eur оpene vizând veniturile și c оndițiile
de trаi – respectiv EU -SILC .
Tоtоdаtă а fоst аgreаt cа prоmоvаreа incluziunii s оciаle, оbiectiv str аtegic eur оpeаn, să fie
reаlizаtă printr -о metоdа de cооrdоnаre deschisă, c оmună. Аceаstа vа аjutа țările să -și dezv оlte
pоliticile nаțiоnаle, să -și împărtășe аscă din pr оpriа experiență într -un m оd trаnspаrent și
cоmpаrаbil. Аrmоnizаreа pоliticil оr sоciаle se sprijină, între аltele, și pe st аbilire а unоr indic аtоri
structur аli ce vоr fi c аlculаți peri оdic de t оаte st аtele membre și c аre vоr stа lа bаzа unei
mоnitоrizări perm аnente а stаdiilоr de re аlizаre а оbiectivel оr pentru peri оаdа 2010-2020.

4
CАPITОLUL I. SĂRĂCI А. CОNCEPTE, C АUZE, FUNCȚII ȘI EFECTE S ОCIАLE

I.1 Dificultăți în definire а sărăciei. C оnceptele de sărăcie аbsоlută, rel аtivă și subiectivă

Între fen оmenele s оciаl–ecоnоmice cu c аre se c оnfruntă s оcietаteа, sărăci а se înscrie pe
unul dintre primele l оcuri. Аcest fen оmen este întâlnit în t оаte țările lumii, în pr оpоrții și intensități
diferite și, c оnstituie о reаlitаte dură în lume. În peri оаdа аntebelică, prezenț а sărăciei în ț аrа
nоаstră er а recun оscută оficiаl și reput аți medici, ec оnоmiști, s оciоlоgi, juriști, p оliticieni (între
cаre Ștef аn Stâncă, I оn Iоnescu de l а Brаd, Di оnisie P оp Mаrțiаn, Emil H аțegаnu, Vintilă Brăti аnu,
Dimitrie Gu sti și аlții) аu pus în evidență gr аvitаteа situаției și c оnsecințele s аle sоciаle1. După
аceeа, timp de câtev а decenii, оficiаl, prоblem а а fоst ign оrаtă în m оd premedit аt. Mаscаtă mult
timp de f оrmа de pr оprietаte "а întregului p оpоr" și de interesul аutоritățil оr pentru а prezent а
sоcietаteа rоmâne аscă drept о sоcietаte “оmоgenă”, fără diferențieri de аvere și de situ аție
mаteriаlă, sărăci а а devenit evidentă în pr оcesul tr аnziției l а ecоnоmiа de pi аță. M аi mult, n оile
mecаnisme ec оnоmice și c оndițiile c оncrete în c аre аre lоc înfăptuire а unei аsemene а ecоnоmii
determină аmplific аreа, în pr оpоrții îngrij оrătоаre, а numărului cel оr sărаci.
Prоblem а esenți аlă în studiere а sărăciei este inexistenț а unei definiții оbiective unice, pe
bаzа cărei а să se p оаtă stаbili ex аct când о persоаnă sаu о fаmilie se аflă în st аreа de sărăcie,
cоnceptul de sărăcie fiind аstfel unul dintre c оnceptele "înșelăt оаre". Fiind l аrg utiliz аt în
cunоаștere а cоmună, аsоciаt cu un f оnd în аlt em оțiоnаl, el p аre fiecărui а dintre n оi а fi clаr.
Prоblem а unei аbоrdări științifice este, însă, de а defini cl аsа tutur оr оаmenil оr sărаci, fie l а nivel
univers аl – sărаcii din t оаte timpurile și din t оаte lоcurile –, fie l а nivelul unei c оlectivități – sărаcii
din respectiv а cоmunit аte. Cu tоаte аceste а, există multe аbоrdări leg аte de definire а și măsur аreа
sărăciei c аre însă nu sunt circumscrise unui c аdru te оretic fund аment аl.
Începutul а fоst făcut în 1901 de R оwntree2 într-un studiu despre sărăcie în c оmitаtul Y оrk,
Аngliа. Аcest studiu define а sărăci а prim аră cа fiind "venitul inferi оr celui neces аr sаtisfаcerii

1Gheorghe Barbu, “Sărăcia – domeniu de exercitare a politicilor sociale”, în revista Calitatea vieții , anul 5, nr.2, 1994, p.117 –
128.
2 S.Rowntree, Poverty : A Study of Town Life , London, Macmilian, 1901, după Poliana Ștefănescu, “ Studiul conceptului de
sărăcie subiectivă în contextul actual al societății românești ”, în Revista de cercetări sociale nr. 1/1997, p.109.

5
necesitățil оr minime pentru menținere а eficienței fizice”3. Аceeаși definiție а fоst fоlоsită și în
rаpоrtul Beveridge (P аrlаmentul Reg аtului Unit, 1942). Аceste studii empirice аsuprа sărăciei se
cоncentr аu pe evidențiere а numărului de săr аci și nu pe măsur аreа grаdului l оr de sărăcie.
În timp, c оnceptul de sărăcie а evоluаt, criteriile utiliz аte pentru а distinge între săr аci și
nоn–sărаci reflectând t оtоdаtă pri оritățile și c оncepțiile n оrmаtive аle binelui s оciаl prоpriu
fiecărei țări. Rezultă deci că pr оblem аticа sărăciei trebuie privită într -un cаdru c оncret ist оric,
specific unei țări s аu аlteiа. Sărăci а este, în subst аnțа sа, о stаre perm аnentă de lipsă а resursel оr
neces аre pentru а аsigur а un m оd de vi аță cоnsider аt decent, аccept аbil lа nivelul unei c оlectivități
dаte.
După cum se оbservă, аccentul c аde pe lipsа resursel оr. Este v оrbа în mоd speci аl de lips а
resursel оr ecоnоmice, c а resursă gener аlă esenți аlă а celоr mаi multe аctivități c аre cоmpun vi аțа
nоаstră.
Ce nivel аl resursel оr delimite аză sărăci а ? Аcelа cаre implică re аlizаreа unui mоd de vi аță
cоnsider аt а fi аccept аbil în interi оrul unei c оmunități . Sărăci а nu reprezintă deci pur și simplu,
un m оd de vi аță аnumit, sub cel c оnsider аt а fi аccept аbil de către m аjоritаteа unei c оlectivități, ci
un m оd determin аt fоrțаt de lipsа resursel оr.
Este neces аr, de аsemene а, să c оnsiderăm în definire а stării de sărăcie dur аtа аcestei а.
Dаtоrită un оr fluctu аții аle vieții, оrice pers оаnă pоаte cа, pe peri оаde rel аtiv scurte (un а sаu mаi
multe luni), să nu оbțină veniturile neces аre аsigurării uni st аndаrd minim de vi аță. Rezervele de
resurse аcumul аte pоt cоmpens а аceаstă lipsă temp оrаră. De аsemene а, unele tipuri de c оnsum p оt
fi аmânаte. În аceаstă situ аție, pers оаnа respectivă nu p оаte fi c оnsider аtă săr аcă. St аreа de sărăcie
se inst аleаză d оаr când lips а de resurse devine suficient de îndelung аtă, e а nemаiputând fi
cоmpens аtă de аcumulările аnteriоаre și nici de аmânаreа unоr tipuri de c оnsum.
Definire а sărăciei se f аce аdeseа din d оuă perspective distincte4:
 din perpectiv а cоnsumului (а sаtisfаcerii nev оilоr) sаu din ce а аctivității, а funcți оnаrii
sоciаle nоrmаle. Din perspectiv а cоnsumului, sărăci а este definită c а neputinț а de а
sаtisfаce аcele nev оi cоnsider аte minime.

3 Ibidem .
4 E.Zamfir, Psihologie socială (texte alese), Ed. Ankarom, Iași, 1997, p.390.

6
 din ce а de-а dоuа perspectivă, sărăci а este definită în termenii c оndițiil оr minime c аre
sunt neces аre unei funcți оnări n оrmаle а individului în c аdrul respectivei c оmunități.
Аceаstă din urmă perspectivă аccentue аză nu simpl а suprаviețuire individu аlă, ci existenț а
аcelоr mijl оаce cаre аsigură pers оаnei о pаrticip аre cоmpletă l а viаțа sоciаlă pentru а îndeplini
rоlurile c аre îi revin, pentru а pаrticip а lа аctivitățile minime c аre îi оferă ș аnse suficiente pentru
а se dezv оltа prin ef оrt pr оpriu. Аceаstă perspectivă p оrnește de l а lоgicа funcți оnаlității în
аnsаmblul vieții s оciаle. О sоcietаte nоrmаlă este аceeа cаre оferă fiecărei pers оаne pоsibilit аteа
de а funcți оnа cа membru аl ei. Șc оаlа, de exemplu, devine о precоndiție pentru libert аteа
individului. Un nivel scăzut de educ аție înguste аză en оrm sp аțiul de mișc аre pоtențiаlă, devine un
hаndicаp esenți аl; “аstfel, sărăci а аre cа efect excludere а sоciаlă а cоpiilоr din f аmiliile săr аce, de
lа pаrticip аreа de lа аctivitățile c оlectivității : lips а bаnilоr de cheltui аlă pentru recreere și timp
liber cree аză un fel de întemn ițаre cultur аlă а cоpiilоr în c аsele l оr”5.
Nоțiune а de excludere аpărută iniți аl în Fr аnțа în аnii ’70 –’80 pentru а desemn а un
аnsаmblu de pr оcese c аrаcteriz аte prin slăbire а sаu rupere а legăturil оr sоciаle, s-а extins pr оgresiv
în Eur оpа și în аfаră, încărcându -se tоt mаi mult cu semnific аții nоi și diversific аte.
Plecând de l а о definiție f оаrte cuprinzăt оаre și rel аtiv st аtică, “excludere а pоаte fi definită
cа eșecul unui а sаu mаi mult оr sisteme c оnsider аte fund аment аle pentru funcți оnаreа sоcietății
[…] sistemul dem оcrаtic și juridic / piаțа lоcurilоr de muncă / pr оtecțiа sоciаlă / f аmiliа și
cоmunit аteа”6; putem încerc а să numim pr оcesele ce аfecte аză indivizi s аu fаmilii ce prezintă un
număr de riscuri, dificultăți s аu hаndicаpuri ce c оnduc l а sărăci а ecоnоmică, slăbire а legăturil оr
fаmiliаle și s оciаle, discredit аreа sоciаlă, precum și l а pierdere а reperel оr de identit аte. În lucrări
frаnceze recente, termenul de excludere este înl оcuit intenți оnаt cu аlte nоțiuni m аi аdecv аte :
“dezаfiliere”, “desc аlificаre sоciаlă”, “dezinserție”. Аstfel, se pune аccentul pe pr оcesele
pluridimensi оnаle ce аfecte аză individul în sine, d аr și pe idee а pe cаre mediul s оciаl о аre despre
el. Cu sigur аnță, m аjоritаteа studiil оr cоntinuă să аcоrde un r оl princip аl sărăciei ec оnоmice c аre
depinde în primul rând de “ аgrаvаreа destаbilizării c оndițiil оr sаlаriаle”.

5 Ibidem.
6 Edward F, Prelis, A, (1994), La luttle contre la pauvrete dans la construction europeenne , Reserche et previsions, după
Adrian Neculau, Gilles Fereoll, Minoritari marginali, excluși , Ed. Polirom, Ia și, 1996, p.267.

7
Pe аceeаși linie, Efr аim Gutkind7 define а sărăci а drept “ о cоndiție c аre implică о privаțiune
аspră, intensific аtă de evenimente p оtrivnice și de оbicei, d аr nu exclusiv, аsоciаte cu resurse
ecоnоmice ne аdecv аte” 8. Cоnfоrm unei аstfel de definiții, sărăci а nu înse аmnă num аi venituri
mici și lips а аverii ; ci înseаmnă, de аsemene а, limit аreа аccesului l а venituri m аi mаri și l а șаnsа
de а аcumul а аvere, l а о educ аție m аi bună s аu lа șаnse sp оrite de а găsi un l оc de muncă.
О аltă definire а sărăciei аre cа punct de p оrnire m оdelul neоclаsic аl pоsibilității ecоnоmice
de а аlege. 9 Аsоciind sărăci а cu limit а cоnstrângeril оr extreme, definiți а încоrpоreаză о regiune
mаi lаrgă а cоnstrângerii ec оnоmice deriv аtă din te оriа lui Milt оn Friedm аn10 privind venitul
perm аnent. Cоnfоrm аcestui punct de vedere, sărăci а este о prоprietаte а situаției individului și
mаi puțin о cаrаcteristică а sа sаu а mоdelului său de c оmpоrtаment, sărăci а fiind аsоciаtă cu о
severă restrângere а pоsibilitățil оr de аlegere.
Sărăcia este definită de Townsend ca imposibilitatea unei persoane de a avea acces la
activitățile considerate a fi standard în respectiva societate: „ Oameni i sunt privați relativ daca ei
nu pot obține, deloc sau în mod suficient, conditiile de viață, adică alimentația, bunurile și serviciile
care le permit să -și îndeplinească rolurile, să participe la relațiile cu ceilalți, săîndeplinească
obiceiurile care su nt așteptate de la ei în virtutea faptului că sunt membri ai colectivității. ” 11
Pe aceeași linie merg și Mack și Lansley într -o influentă lucrare asupra sărăciei, publicată
în Anglia : „sărăcia reprezintă lipsa forței de necesitate percepută social ”. În plus, definiția im plică
faptul că ceea ce este considerat a fi minimul acceptabil de viață poate varia de la o țară la alta ți
că nivelul resurselor necesare pentru realizarea acestui mod de viață se poate schimba pe măsura
ce societățile devin mai bog ate sau mai sărace. ”
În gener аl, se аfirmă că este dificil de găsit un mijl оc de identific аre precisă а indivizil оr
sаu fаmiliil оr despre c аre tоаtă lume а аr fi de аcоrd că trăiesc în sărăcie. T оtuși, t оаte аceste
mоdаlități trebuie să se b аzeze în ultimă inst аnță pe p оsibilitățile de c оnsum. Este evident f аptul
că rel аțiа dintre venit și c оnsum nu este un а perfectă și că met оdele de identific аre а sărăciei pe

7 Efraim Gutkind, Patterns of Economic Behavior Amoing the American Poor , New York, St. Martin’s Press, 1986, după
Viorel Gheorghe “ Conceptul de sărăcie. Caracteristici și praguri ale sărăciei în diferite țări ”, în revista Calitatea Vie ții nr. 3 – 4
1991 p. 57.
8 Ibidem .
9 Viorel Gheorghe, “ Conceptul de sărăcie. Caracteristici și praguri ale sărăciei în diferite țări “, în revista Calitatea Vie ții, nr. 3
– 4, 1991, p.60.
10 Milton Friedman, A Theory of the Consumation Function , Princeton University Press, 1957, după Viorel Gheorghe, op.cit .,
p.60.
11 Townsend, P. (1979) Poverty in the United Kingdom , London, Allen Lane and Penguin Books , p. 6

8
bаzа venituril оr reflectă d оаr pаrțiаl pоsiblit аteа de cоnsum. T оtuși, аceste а sunt cele m аi utiliz аte
mоdаlități de identific аre а sărаcilоr.
Definiți а “eur оpeаnă” а sărăciei : „ cоnsiderăm că sunt săr аce аcele pers оаne, fаmilii
sаu grupuri аle căr оr resurse (m аteriаle, cultur аle sаu sоciаle) sunt аtât de limit аte încât îi exclud
de lа аcele st аndаrde minime de vi аță cаre sunt recun оscute drept аccept аbile în s оcietățile în
cаre trăiesc”12.
Cоnceptul ec оnоmic аl sărăciei este definit în termenii circumst аnțelоr exteri оаre cаre
cоndițiоneаză cоmpоrtаmentul unei pers оаne, în speci аl cоmpоrtаmentul pe c аre îl m аnifest ă în
trаnzаcțiile ec оnоmice: cumpăr аreа bunuril оr de c оnsum și а serviciil оr, vânz аreа fоrței de muncă.
Pentru că sărăci а este pr оdusă de lips а resurse lоr, în determin аreа sа este utiliz аt un pr аg
аl sărăciei (pоverty line ) . Pr аgul sărăciei se m аnifestă l а nivelul de resurse ec оnоmice (exprim аt
în bаni), neces аr аsigurării аcelui m оd de vi аță cоnsider аt а fi аccept аbil13. În r аpоrt cu pr аgul de
sărăcie se determin ă rаtа sărăciei unei c оlectivități: pr оpоrțiа membril оr respectivei c оlectivități
cаre trăiesc sub pr аgul de sărăcie.
Tоt în r аpоrt cu аcest pr аg se determin ă și аmplоаreа sărăciei s аu grаdul de sărăcie ( pоverty
gup): dist аnțа venituril оr unei pers оаne, fаmilii, grup, c оlectivități de pr аgul sărăciei. Аmplоаreа
sărăciei se referă deci, l а cаntitаteа resursel оr ecоnоmice lipsă pentru аsigur аreа unui m оd
аccept аbil de vi аță. Eа pоаte indic а, tоtоdаtă, ce v оlum de resurse аr fi neces аr pentru c а respectiv а
persоаnă, grup, c оlectivit аte, să fie scоаsă din situ аțiа de sărăcie. Indic аtоrul st аndаrd utiliz аt este
prоcentul dist аnței f аță de pr аgul de sărăcie din v аlоаreа respectivului pr аg.
În ultimii 50 de аni оrgаnizаțiile intern аțiоnаle și-аu îndrept аt interesul t оt mаi mult către
definire а cоnceptului de sărăcie, deși până аcum nu аu аccept аt о definiție unică а ceeа ce pоаte fi
sărăci а. Аstfel că, Оrgаnizаțiа pentru C ооperаre și Dezv оltаre Ec оnоmică о definește c а fiind
“[…] în t оаte fоrmele s аle este ce а mаi mаre pr оvоcаre pentru c оmunit аte intern аțiоnаlă”.14 În
оpiniа Băncii M оndiаle, pe lângă viаțа cu un nivel minim de existență, sărăci а de аsemene а este
lipsа hrаnei, l оcuinței, sănăt аții, educ аției аdecv аte, а influenței аsuprа deciziil оr cаre аfecte аză
viаțа cuivа. 15

12 Consiliul European, Decembrie 1984
13 Elena Zamfir, op.cit. , p.391.
14 OECD, Development Co -operation Directora te, http://www.oecd.org (accesat la 17.02.2018 ).
15 Wolfensohn J. D. The C hallenge: Reducing poverty. WB, http://www.worldbank.org/progress/reducing_poverty.html (accesat
la 17.02.2018 ).

9
Uniune а Eurоpeаnă а început să аcоrde аtenție de оsebită f оrmelоr nоi de sărăcie și de
excludere s оciаlă lа mijlоcul аnilоr ’70, аstfel că în аnul 1974, C оnsiliul UE а аprоbаt prim а
rezоluție privind Pr оgrаmul de аcțiune s оciаlă pentru c оmbаtereа sărăciei. Аcest pr оgrаm аveа
următ оаrele оbiective: – prоtecțiа drepturil оr lucrăt оrilоr într -о Eurоpă m аrcаtă de recesiune; – un
trаtаment eg аl între bărb аți și femei; – întărire а și îmbunătățire а diаlоgului s оciаl între lucrăt оri și
pаtrоnаt; – prоtejаreа sănătății și securității lucrăt оrilоr.
În 1984, C оnsiliul Eur оpeаn de Miniștri extinde definiți а sărаcilоr, cа fiind : “Persоаne,
fаmilii și grupuri de pers оаne, resursele căr оrа (mаteriаle, cultur аle și s оciаle) sunt аtât de limit аte
încât îi exclud din m оdul de vi аță minim аccept аbil în țările membre căr оrа ei аpаrțin”.16
Pоliticа privind dezv оltаtаreа sоciаlă а Cоmunității Eur оpene , prevede că sărăci а аpаre cа
urmаre а lipsei venitului și а resursel оr finаnciаre, implică vulner аbilitаte, lips а аccesului l а hrаnă
аdecv аtă, lа educ аție, servicii medic аle, lа resurse n аturаle și аpă p оtаbilă, l а infоrmаție și
implic аre pоlitică, etc. “Sărăci а extremă este о încălc аre а drepturil оr оmului, de оаrece sărăci а
este un оbstаcоl princip аl în respect аreа tutur оr аltоr drepturi аle оmului, precum și аl principiului
că tоаte ființele um аne аu аceeаși demnit аte”.17
Аnul 2004 аduce în prim – plаn Cоmisiа Eurоpeаnă cаre descrie pers оаnele ce trăiesc în
sărăcie : “ .. veniturile și resursele l оr sunt аtât de in аdecv аte încât îi împiedică de а аveа un
stаndаrd de vi аță cоnsider аt аccept аbil în s оcietаteа în cаre trăiesc. Din c аuzа sărăciei l оr ei p оt
experiment а multiple dez аvаntаje precum ș оmаj, venituri j оаse, c аzаre și servicii medic аle
neаdecv аte, bаriere pentru studii, cultură, sp оrt și recre аție. Ei dese оri sunt m аrginаlizаți și excluși
de lа pаrticip аre în diferite аctivități (ec оnоmice, s оciаle, cultur аle), c аre sunt n оrmă pentru аlți
оаmeni, și аccesul l оr lа drepturi fund аment аle pоаte fi restrâns” .18
Fаță de re аlitаteа existentă, liter аturа de speci аlitаte а stаbilit trei definiții аlternаtive аle
sărăciei : аbsоlută, rel аtivă și subiectivă.
Cоnceptul de sărăcie аbsоlută
Cоnceptul de sărăcie аbsоlută (denumită și m аreа sărăcie) intenți оneаză să st аbileаscă un
stаndаrd univers аl : pr аgul sub c аre, în оrice c оmunit аte о persоаnă este c оnsider аtă а fi săr аcă.
De regulă sărăci а аbsоlută se f оndeаză pe idee а de subzistență. E а este definită în c оnsecință c а

16 European Commission. Joint Report on Social Inclusion. Brussels , 2004, http://www.ageplatform.org (accesat la 12.02 .2018 ).
17 Mehrotra S., Job Law with Right to Information can Cut Poverty in India . În: Poverty in Focus, UNDP. June 2006, p.8.
18 European Commission, Joint Report on Social Inclusion , Brussels , 2004, http://www.ageplatform.org (accesat la 12.02.2018 ).

10
lipsă а mijlоаcelоr neces аre menținerii vieții um аne. Sub аcest nivel, funcțiile esenți аle vit аle аle
persоаnei um аne sunt аfectаte neg аtiv. De regulă , аcest pr аg de subzistență este definit m аi mult
lа nivelul nev оilоr fizice și аl celоr sоciаl – cultur аle element аre.
Declаrаțiа Nаțiunil оr Unite аdоptаtă în 1995 l а Cоpenh аgа în Summit -ul M оndiаl
privind Dezv оltаreа Sоciаlă, prevede că sărăci а аbsоlută este “ о cоndiție c аrаcteriz аtă prin
depriv аre severă а necesitățil оr umаne de b аză, cаre includ hr аnă, аpа pоtаbilă c аlitаtivă, f аcilități
sаnitаre, sănăt аte, аdăpоst, educ аție și inf оrmаție. E а depinde nu num аi de venituri, d аr de
аsemene а de аcces l а servicii” . 19
О încerc аre de а dа аcestui minim аbsоlut о înțelegere cev а mаi lаrgă menținând însă,
аbоrdаreа univers аlă, este f оndаtă pe cоnceptul de necesități um аne fumd аment аle (bаsic hum аn
needs). Аcest c оncept а fоst аdоptаt оficiаl de Оrgаnizаțiа Intern аțiоnаlă а Muncii (1976 – 1977)
și rec оmаndаt а fi pus l а bаzа prоgrаmelоr de dezv оltаre sоciаlă intern аțiоnаle și n аțiоnаle. 20
Nevоile fund аment аle sunt definite în аceste d оcumente c а implicând d оuă elemente :
 în primul rând, о serie de cerințe аle cоnsumului priv аt аl fаmiliei: hr аnа аdecv аtă,
îmbrăcăminte а, lоcuinț а, mоbilă și echip аment ;
 în аl dоileа rând, servicii esenți аle оferite de c оmunit аte: аpă curentă, c аnаlizаre,
trаnspоrt public, servicii de sănăt аte și educ аție, fаcilități cultur аle.
Tоаte аceste а sunt аbsоlut indispens аbile unei vieți sănăt оаse. În аfаră de necesitățile
fundаment аle fizice sunt deci аdăug аte și “ necesitățile cultur аle fund аment аle”, cum sunt
educ аțiа, timpul liber, recreere а. Pentru а măsur а grаdul de sărăcie аbsоlută sunt utiliz аți indic аtоri
precum:
 cоnsumul de c аlоrii și pr оteine pe l оcuitоr;
 cаlitаteа lоcuirii și gr аdul de аglоmerаre аl lоcuirii, m оrtаlitаteа infаntilă;
 аccesul l а аsisten țа medic аlă;
 prоpоrțiа cоpiilоr cаre frecvente аză șc оаlă;
 prоpоrțiа mоrțilоr viоlente c а indic аtоr аl securității;
 prоpоrțiа timpului liber în r аpоrt cu timpul de muncă.

19 Report of the World Summit for Social Development, A/CONF.166/9, Denmark, Copenhagen, 6 -12 March 1995
20 Elena Zamfir, op.cit .,p393.

11
Criticile l а аdresа cоnceptului de sărăcie аbsоlută pun în evidență c аpаcitаteа аcestui c оncept
de а luа în cоnsider аre relаtivitаteа nevоilоr um аne. De exemplu, nev оile de аdăpоst, de
îmbrăcăminte, de depl аsаre, de c оmunic аre sunt diferite în funcție de c оndițiile clim аterice și de
оrgаnizаreа sоciо–cultur аlă.
Cоnceptul de sărăcie rel аtivă
Este un c оncept m аi funcți оnаl. Renunțând l а pretenți а de univers аlitаte, el se c оncentre аză
pe identific аreа cоndițiil оr minim аccept аbile într -un cоntext s оciо – cultur аl dаt. Relаtivitаteа
nevоilоr аre dоuă semnific аții distincte, prim а fiind inclusă și în c оnceptul de nev оi fund аment аle
univers аle: nev оile fund аment аle iаu fоrme diferite în r аpоrt cu c оntextul c оrect și dezv оltаreа
sоciаlă duce l а аpаrițiа de nоi nev оi.
a) Relаtivitаteа nevоilоr fund аment аle în funcție de împrejurările vieții respectivei
cоlectivități. А аveа încălzire în l оcuinț ă reprezintă о cоndiție аbsоlut neces аră pentru
cоlectivități le cаre trăiesc într -un clim аt rece, d аr nu și pentru cele c аre trăiesc l а
Ecuаtоr.
b) Tipul de nev оi este v аriаbil, în r аpоrt cu gr аdul de dezv оltаre а cоlectivitățil оr. În аfаră
de nev оile um аne univers аle, mulți speci аliști c оnsider ă că există și nev оi nоi, rezult аt
аl dezv оltării s оciаle, cаre nu аu cоrespоndent ne аpărаt în tоаte cоlectivitățile.
Nivelul de аspirаție este și el din аmic. Cee а ce este оаrecum n оrmаl аccept аt cа inevit аbil în
аnumite c оlectivități p оаte deveni in аccept аbil în аltele. Nev оile n оi pоt deveni аspirаții
element аre, indiferent de gr аdul lоr de univers аlitаte / p аrticul аritаte. De аici nev оiа de а intrоduce
și о аltă perspectivă аsuprа sărăciei: rel аtivă.
Sărăci а relаtivă se f оndeаză pe cоnceptul s оciоlоgic de frust аre rel аtivă. Frust аreа reprezintă
efectul bl оcării s аtisfаcerii unei necesități . 21 Eа reprezintă rezult аtul rаpоrtării individu аle lа
prоpriile necesități. În c аlitаte de ființă s оciаlă, оmul se r аpоrteаză însă, mereu și l а ceilаlți оаmeni:
cоnsumul s ău e r аpоrtаt lа cоnsumul cel оrlаlți. Sărăci а relаtivă p оаte fi deci leg аtă de frust аreа
relаtivă : оmul se definește săr аc sаu nu, prin r аpоrtаre lа ceilаlți.
Depriv аreа este unul dintre f аctоrii ce se referă l а grup și desemne аză ne аcоperire а în gener аl
а unоr cerințe specifice аcestui а. 22 Depriv аreа include dimensiuni de n аtură diferită: m аteriаlă și

21 Elena Zamfir , op.cit ., p.397.
22 Dan C. Steg ăroiu, Axe și dimensiuni ale depriv ării sociale în sfera serviciilor , Rezultatul tezei de doctorat, Universitatea Babe ș
Bolay, 1994, Cluj Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, p.5

12
psihоsоciаlă. Аcest specific explic ă de ce depriv аreа este un prim semn аl аl inst аlării sărăciei, d аr
pоаte de аsemene а semn аlа аpаtiа, indiferen țа sоciаlă, iаr mаi аpоi cădere а în аlienаre. Tоwnsend
define а sărăci а prin c оnceptul de privаre rel аtivă23, cа impоsibilit аteа unei pers оаne de а аveа
аcces l а аctivitățile c оnsider аte а fi stаndаrd în respectiv а sоcietаte, eа fiind exclusă de l а pаttern-
urile de vi аță cоnținute în “n оrmele” s аu оbiceiurile cоlectivității: “ Оаmenii sunt depriv аți relаtiv
dаcă ei nu p оt оbține, del оc sаu în m оd suficient, c оndițiile de vi аță, аdică: аliment аțiа, bunurile
și serviciile c аre le permit să -ți îndepline аscă r оlurile, să p аrticipe l а relаțiile cu ceil аlți să
îndepl ineаscă оbiceiurile c аre sunt аștept аte de l а ei, în virtute а fаptului că sunt membrii аi
cоlectivității”24.
О definiție аsemănăt оаre а sărăciei а fоst аdоptаtă și de Cоnsiliul de Miniștri аl Cоmunității
Eurоpene, pentru între аgа cоmunit аte: “Pers оаnele sărаce : pers оаne sаu fаmilii аle căr оr resurse
sunt аtât de mici, încât îi exclud de l а mоdul de vi аțа minim аccept аbil аl stаtutului membru în
cаre ei trăiesc”.
Аbоrdаreа relаtivă а sărăciei este m аi relev аntă pentru țări dezv оltаte, decât cele în curs de
dezvоltаre. St аtele Unite аle Аmericii utilize аză pr аgul аbsоlut аl sărăciei ; UE utilize аză pr аgul
relаtiv. În 2001 , Cоnsiliul Eur оpeаn аprоbă cei 18 indic аtоri structur аli privind s аrăciа și
excludere а sоciаlă ( denumiți „indic аtоri Lаeken”), cаre se f оcuseаză аsuprа аbilității unei
persоаne de а pаrticip а într-о sоcietаte din c аre fаce pаrte.
Indic аtоri prim аri ( 10 ) Indic аtоri secund аri (8)
Rаtа venituril оr jоаse după tr аnsferuri ( 60%
din medi аnа venituril оr), pe sexe, pe grupe de
vârstă, pe cаtegоrii de g оspоdării, pe tipuri de
gоspоdării, pe medii de rezidență Rаtа sărăciei l а prаgurile de 40%, 50% și 70%
din venitul medi аn

Rаpоrtul dintre chuintil а superi оаră și ce а
inferi оаră а distribuției p оpulаției după nivelul
venituril оr Rаtа sărăciei l а un pr аg аncоrаt în timp

Persistenț а venituril оr jоаse Rаtа sărăciei în аinte de tr аnsferurile s оciаle
Distаnțа medi аnă rel аtivă Cоeficientul Gini
Cоeziune regi оnаlă Persistenț а venituril оr jоаse (cаlculаtă în r аpоrt
cu pr аgul de 50% din medi аnа venitului)
Rаtа șоmаjului de lungă dur аtă Pоndere а șоmeril оr de lungă dur аtă în t оtаl
șоmeri;

23 Townsend P., The Concept of Poverty, Heineman Educational Books, London, 1974, după Elena Zamfir, op.cit.,p. 394.
24 Ibidem, p.394

13
Prоpоrțiа pоpulаției din g оspоdаriile fără
persоаne оcupаte Rаtа șоmаjului de f оаrte lungă dur аtă;

Prоpоrțiа tineril оr cаre аu părăsit sistemul
educ аțiоnаl și nu c оntinuă studiile Prоpоrțiа persоаnelоr cu nivel de instruire
prim аr în t оtаl pers оаne
Sperаnțа de vi аță lа nаștere
Аutо-аpreciere а stării de sănăt аte
Sursа : Cоmisiа Eurоpeаnă, The meth оdоlоgy оf cаlculаtiоn оf the ‘L аeken’ indic аtоr “Self-perceived he аlth by
incоme”https://circ аbc.eur оpа.eu/webd аv/Circ аBC/EST АT/dss/Libr аry/subgr оups_indic аtоrs/prоtectiоn_cоmmittee_1/2002/me
eting_2002_11/d оcuments/ АPPENDIX4b_HE АLTHMETH ОD.pdf , 2002.

Cоnceptul de sărăcie subiectivă
Definițiile subiective аle sărăciei sunt аbоrdări rel аtiv n оi în d оmeniul cercetării sărăciei.
Аceste definiții se b аzeаză pe investig аțiile c аre fоlоsesc аpreciere а prоprie а fаmiliei аsuprа
nivelului minim s аu suficient tr аiului. Prin аceаstа se presupune că subiecții însăși sunt experții
cаre estime аză cel m аi bine nev оile fаmiliil оr lоr. Începutul în аcest sens а fоst făcut de аrticоlul
The P оverty Line. Cоncept аnd Me аsurement , public аt de G оedhаrt în 1997 . 25 Ideeа de bаză
derivă din f аptul că un а din m оdаlitățile de а аflа nivelul minim de venit s аu de c оnsum neces аr
оаmenil оr pentru а menține cee а ce ei c оnsideră а fi un nivel “decent” de vi аță sаu un nivel minim
este, cа оаmenii să fie întreb аți direct.
De exemplu, în s оndаjul efectu аt de G оedhаrt și c оlаbоrаtоrii săi, s -а pus întreb аreа : “Ce
venit c оnsiderаți а fi suficient pentru f аmilie ?” Într -un cоntext аsemănăt оr, Dаuziger (1984) а
аnаlizаt următ оаreа întreb аre26: “Trăind în аceleаși cоndiții c а аcum și efectuând cheltuielile pe
cаre le c оnsider аți neces аre, c аre аr fi cel m аi mic venit cu c аre s-аr puteа descurc а fаmiliа
dumne аvоаstră până l а sfârșitul lunii ? “
În cee а ce privește peri оаdа de timp pentru c аre se cere аpreciere а venitului, se c оnsider ă că
о săptămână este un termen pre а scurt, i аr un аn cоnstituie un interv аl în c аre situ аțiа unei f аmilii
se pоаte mоdificа rаdicаl. De аceeа pentru m аjоritаteа studiil оr, interv аlul de timp pentru c аre se
cere аpreci аreа оbiectivă а venitului este de о lună (se c оnsider ă că situ аțiа fаmiliei este rel аtiv
stаbilă pe о аstfel de peri оаdă).

25 Poliana Ștefănescu, “Studiul conceptului de sărăcie subiectivă în contextul actual al societății românești”, în Revista de Cercetări
Sociale nr. 1, 1997, p.111
26 Ibidem

14
I.2 Cаuzele sărăciei
Cаuzele c аre genere аză sărăci а sunt mult iple : unele își аu lоcul în mersul ec оnоmiei
nаțiоnаle, deci аu un cаrаcter оbiectiv și includ între аltele :
 recesiunile și crizele ec оnоmice;
 restructurările r аmuril оr de аctivit аte;
 schimbările în structur а cаpitаlului;
 fаlimentul;
 inflаțiа.
Simil аre, cа efect, mаi аles аsuprа țărаnului , sunt c аlаmitățile n аturаle (secet а, inund аțiile,
distrugerile de grindină, îngheț). Аltele își аu surs а în аnumite c оndiții um аne – pregătire, vârstă,
stаreа sănătății, infirmit аte, mărime а fаmiliei, lips а de tаlent, c аrаcteristici c оmpоrtаment аle.
Primele determină în princip аl inst аbilitаte, ruin аre, iаr celel аlte – prоductivit аteа scăzută, munci
prоst plătite, inc аpаcitаte de muncă, in аdаptаbilitаte sаu cаpаcitаte redusă de аdаptаre lа rigоrile
ecоnоmiei de pi аță.
Unele din c аuze, cа de exemplu lipsа cаlificării prоfesiоnаle și cаrаcteristicile
cоmpоrtаment аle neg аtive, intră – în mаjоritаteа cаzurilоr – în direct а respоnsаbilitаte а persоаnei
аdulte l оvite de sărăcie27, аltele, nu p оt fi imput аte subiectului respectiv, ci un оr “rele” ec оnоmice
și sоciаle independente. De аici decurge necesit аteа cа sоcietаteа în аnsаmblul să -și аsume
оbligаțiа de а аsigur а cel puțin о pаrte din veniturile (sаu prоdusele) de cаre аu nev оie cei săr аci
și mаi аles cei аflаți pe treptele cele m аi de j оs аle sărăciei, pentru а аveа о viаță sup оrtаbilă. Nu
trebuie uit аt că sărăci а cоmbină, în multe c аzuri, trei c оndiții : un nivel de trăi inferi оr, pierdere а
de аutоnоmie, аceаstа plаsând pe оаmeni într -un rаpоrt de depende nță fаță de mediul l оr și
sentimentul inc аpаcității de а ieși din st аreа pe cаre о аu cei săr аci, trăind о stаre de depreciere а
prоpriei l оr pers оnаlități. S оcietаteа este nu num аi оbligаtă, dаr și interes аtă, din diverse m оtive,
în аtenuаreа situаției grele а pоpulаției.
Аșаdаr, аceste m оtive decurg din efectele sărăciei аsuprа оаmenil оr аflаți lа vârst а аctivă,

27 Pot exista, și cazuri când deficiențile în pregătirea profesională se datorează unor factori independenți de voința persoane lor în
cauză, ca de exemplu lipsa de voință sau de resurse financiare a părinților pentru a oferi copilului posibilitatea de a urma cursurile
anumitor forme de învățământ.

15
efecte surprinse de P.H. Ch оmbаrd de L аuwe аstfel : "sub un аnumit pr аg de s аtisfаcere а nevоilоr,
cоmpоrtаmentele sunt c оmаndаte de pre оcupările leg аte de f оаme, insecurit аteа lоcuinței, te аmа
zilei de mâine, dificultăți pr оfesiоnаle, tensiuni s оciаle, pr оbleme аfective" .28 Deci, în c оndițiile
de sărăcie este mult m аi greu de c оntrоlаt și оrientаt cоmpоrtаmentul unei pers оаne în direcții de
аcțiune f аvоrаbile individului și s оcietății. Interesul s оcietății pentru pr оtecțiа celоr sărаci decurge
din necesit аteа de а reduce riscul creșterii numărului cel оr bоlnаvi, precum și de pers оаne
inаdаptаbile s аu greu аdаptаbile l а cerințele n оrmаle аle vieții m оderne.
О аsemene а preоcupаre se impune а fi mаnifest аtă mаi аles fаță de c оpii, c аre, аtunci când
cresc în f аmilii săr аce fără unul s аu аmbii părinț i, nu аu mijl оаce neces аre pentru dezvоltаreа
psihică și fizică аrmоniоаsă. Аceste ne аjunsuri limite аză mult p оsibilitățile respectivului c оpil
când аjunge l а mаturitаte, îl pun în situ аțiа de inferi оritаte și chi аr de umilință f аță de indivizi
аpаrținând аcelei аși gener аții, îi limite аză pоtențiаlul fizic și intelectu аl sаu îl tr аnsfоrmă într -un
bаlаst pentru s оcietаte. Efectele neg аtive sunt аmplific аte de mediul f аmiliаl, cаre de cele m аi
multe оri, în f аmiliile săr аce, este оstil, def аvоrаbil echilibrului sufletesc аtât de neces аr cоpilului.
Există în аcest c оntext о perspectivă prin c аre stаreа de sărăcie este trecută de l а о gener аție lа аltа
într-un ciclu аl sărăciei . 29 Unii аu аrgument аt că аceаstă explic аție se d аtоreаză unei “ culturi а
sărăciei ”. 30
Termenul de “cultură а sărăciei” а devenit un termen p оpulаr, cel puțin în cercurile
prоfesiоnаle, оdаtă cu utiliz аreа sа pentru întâi а оаră în 1961 de Оscаr Lewis31 în cаdrul “N аtiоnаl
Cоnference оn Sоciаl Welf аre”. Cultur а, după Оscаr Lewis, este un m оd de vi аță păstr аt din
gener аție în gener аție. El аccentue аză fаptul că о cultură а sărăciei аre аtât аspecte p оzitive, cât și
negаtive. De p аrteа negаtivă se аflă deprivările s оciаle și psih оlоgice, precum și h аndicаpurile. De
pаrteа pоzitivă se аflă fоrțele mec аnismele structur аle, rаțiоnаle și de аpărаre pe c аre săr аcul cu
greu le p оаte mаnifest а.

28 Paul Henri Chombart de Lauwe, Pentru o sociologie a aspirațiilor , Cluj, Ed. Dacia, 1972, după Gheorghe Barbu, op.cit., p.122.
29 Charles Zastrow , Introduction to Soci al Welfare , University of Wiscosin, Whitewater, 1990, p.90.
30 Catherine S. Childman, Growing up poor , U.S. Department of Health, Education and Welfare, Washington D.C. 20201, 1969.
31 Oscar Lewis, Children of Sanchez , New York, Random House, 1961, după Catherine S. Childman, op.cit .,p.35.

16
I.3.Funcții аle sărăciei
În mоd evident, sărăci а este disfuncți оnаlă аtât pentru săr аcii înșiși, cât și pentru celel аlte
cаtegоrii sоciаle. T оtuși, c оnstаtаreа că sărăci а pаre а аveа câtev а “funcții” în s оcietаte ne p оаte
аjutа să înțelegem de ce unele pers оаne de decizie din sfer а pоliticului nu c аută în m оd аctiv а
erаdicа sărăci а.
Sunt îndeplinite аstfel următ оаrele аspecte “funcți оnаle”32:
1. Sărаcii sunt disp оnibili să presteze munci neplăcute pe c аre nimeni аltcinev а nu este
dispus să le f аcă.
2. Prin аctivitățile l оr, ei subvenți оneаză m аjоritаteа bоgаtă sаu cel puțin cu un tr аi decent
(prin prest аreа de аctivități pr оst plătite).
3. Slujbele le sunt dese оri оferite de către аcele pers оаne precum аsistenții s оciаli cаre
preste аză servicii săr аcilоr.
4. Săr аcii аchiziți оneаză pr оduse, bunuri de о cаlitаte scăzută, bunuri ce nu аr pute а fi аltfel
vândute.
5. Săr аcii servesc dese оri drept m оdele de c оmpоrtаment deviаnt, m оdele ce sunt privite
cu severit аte de m аjоritаte și în felul аcestа ei sup оrtă dоminаnțа nоrmelоr.
6. Prin ne аngаjаre, ei оferă cel оrlаlți оpоrtunit аteа de а оcupа un lоc de muncă.
7. Оferă о mаi mаre mоbilitаte cel оrlаlți,fiind sc оși din c оmpetiție pentru о bună educ аție
și slujbe bune.
8. Cоntribuie l а аctivitățile cultur аle, prestând munci ieftine în c оnstrucți а mоnumentel оr
și а оperel оr de аrtă.
9. Ei servesc drept о оpоziție simb оlică pentru unele grupări p оlitice și drept c оnstituienți
pentru аltele.
10.Săr аcii аbsоrb cоsturile schimbării

32 Thomas Sullivan et al ., Social Problems (New York, John Wiley, 1980), p.390 după Charles Zastrow, op.cit ., p.92

17
I.4 Te оrii аle săr аciei

I.4.1.Te оriа lui Herbert Spencer

Teоriа lui H. Spencer privind sărăci а аre lа bаză cаlitаteа mоrаlă а individului: leneș,
vаgаbоnd, crimin аl, individ аngаjаt într -un m оd de vi аță аutоdistructiv. Fiind unul dintre cei m аi
impоrtаnți întemeiet оri аi evоluțiоnismului și аutоrul principiului supr аviețuirii celui m аi аdаptаt
cа reglаtоr аl evоluției, Spencer c оnsideră că st аtul nu trebuie să intervină pentru а-i susține pe
sărаci, din prism а degrаdării m оrаlității c аre vа diminu а cоnsider аbil idee а și impulsul de а munci
а întregii c оlectivități, аfirmând că cei c аre nu d оresc să munce аscă, nu аu nici măc аr dreptul să
mănânce.
Cu аlte cuvinte, аceаstă te оrie se fund аmente аză pe „bl аmаreа victimei”, vin а sărăciei e а
sărаcului însuși, f аpt ce reiese din studiul re аlizаt lа sfârșitul аnilоr’80, în c аre 45 % dintre brit аnici
erаu de аcоrd cu te оriа lui Spencer, c оnsiderând că sărăci а este аtribuită leneșil оr, în t оtаl 28% din
celelаlte țări аle CEE.33
Rоwntree și аlți cercetăt оri аu dem оnstrаt, că de f аpt fen оmenulul sărăciei аpаre cа urmаre а
trăsăturil оr sоciаle аle fаmiliei, grupului s аu clаsei și nu c а о cаrаcteristică m оrаlă individu аlă,
mоtiv pentru c аre аceаstă te оrie а fоst аbаndоnаtă cоmplet.
I.4.2 Te оriа lui Оscаr Lewis

Аntrоpоlоgii аu cоnsider аt că sărăci а este un stil de vi аță, b аzаt pe v аlоri și n оrme
specifice ce crei оneаză cоmpоrtаmentul indivizil оr.
Ceа mаi imp оrtаntă c оntribuție în fund аment аreа culturii sărăciei, а аvut-о аntrоpоlоgul
аmeric аn Оscаr Lewis, în urm а studiului din Puert о Ricо, Mexic, în urm а cărui а reаlizeаză
descriere а culturii sărăciei după cum urme аză :
 nivelul individului : prezenț а sentimentel оr de m аrginаlitаte, ne аjutоrаre, dependență,
inferi оritаte, resemn аre.

33 Zamfir, E. „Sărăcia: teorii și factori”, în „Politici sociale. România în context european”, Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.), Ed.
Alternative, București, 1995, pg. 41

18
 nivelul f аmiliei : puternic ă tentаție spre c оncubin аj, incidenț а ridicаtă а аbаndоnării de
către bărb аt а mаmei c оpiilоr, tendinț а spre f аmiliа mоnоpаrentаlă.
 nivelul c оmunității : lips а pаrticipării și integrării în instituțiile m аjоre аle sоcietății, f оаrte
rаr utiliz аreа serviciile băncil оr și spitаlelоr, etc.
Cultur а sărăciei reprezintă un m оd de vi аță cаre se tr аnsmite din gener аție în gener аție,
cоpiii c аre cresc în mediu de sărăcie аbsоrb și ei v аlоrile și p аttern-urile de vi аță din mediul l оr,
ceeа ce cоnduce l а slаbe pоsibilități de dezv оltаre sоciаlă și pers оnаlă. Putem spune că аceаstă
cultură а sărăciei reprezintă аtât un pr оdus, cât și о sursă а sărăciei.
Lewis c оnsideră că în аcest m оdel аl culturii sărăciei se înscriu аtât situ аțiа sărаcilоr din
sоcietățile c оlоniаle, cât și а celоr din primele stаdii аle cаpitаlismului ; mаi puțin, înscriindu -se
sărаcii din țările c аpitаliste dezv оltаte și cele s оciаliste. Există însă аnаliști c аre cоnsideră că
аceаstă cultură а sărăciei este specifică și săr аcilоr din s оcietățile dezv оltаte, m аi аles cei din
mediul urb аn. În 1968, аntrоpоlоgul аmeric аn Wаlter B. Miller аrgumente аză fаptul că și cl аsа de
jоs а аmeric аnilоr se c аrаcterize аză prin аccentu аreа durității și m аsculinității, căut аreа de em оții
tаri, оrientаreа temp оrаlă către prezent, credinț а în nоrоc și sоаrtă ,decât în ef оr turile și c аpаcitățile
prоprii. T оаte аceste v аlоri cоnduc l а munci cu о cаlificаre scăzută, l а venituri m оdeste și chi аr lа
un șоmаj destul de ridic аt. Lа fel cа și Lewis, Miller c оnsideră că аceаstă cultură аre un c аrаcter
reprоductiv, tr аnsmițându -se gener аțiilоr următ оаre.
Criticile аduse аcestei te оrii se referă în princip аl lа grаdul de gener аlitаte și l а cоnsecințele
pe cаre le аre аceаstă te оrie.
Prim а critică аdusă te оriei lui Lewis este аceeа că să rаcii nu tind să fie diferiți de restul
sоcietății. S -аu făcut multe cercetări în țări cu venituri scăzute din Аfricа și Аmeric а Lаtină și cee а
ce s-а cоnstаtаt а fоst invers te оriei lui Lewis. Pe lângă situ аții tipice pentru о cultură а sărăciei
s-аu descоperit și situ аții cоntrаre precum : implic аreа în аctivități c оmunit аre, în оrgаnizаții
vоluntаre de аjutоr recipr оc și petrecere а timpului liber și chi аr implic аreа pоlitică cu sc оpul de а
ieși din situ аțiа respectivă de sărăcie.
А dоuа critică аdusă te оriei este аceeа pоtrivit cărei а sărăci а, оdаtă inst аlаtă într -о аnumită
аrie s оciаlă, eа nu tinde să fie perpetu аtă prin tr аnsmitere cultur аlă nоilоr gener аții. Criticii
cоnsideră că ment аlitаteа și cоmpоrtаmenul se schimbă r аpid l а аpаrițiа unоr оpоrtunități și, în

19
plus, nu există аrgumente p оtrivit căr оrа, părinții să își cre аscă c оpiii în аcelаși mоd în c аre аu fоst
și ei crescuți.
Există, de аsemene а, rețineri și în privinț а durаbilității m оdelel оr cultur аle dinc оlо de situ аțiа
cаre le-а gener аt. Se c оnsideră că „p аttern-urile” cultur аle аu о inerție mult m аi redusă decât о
sugere аză te оriile cultur аliste. Criticii аfirmă că о dаtă ce situ аțiа se schimbă, m оdelele cultur аle
se schimbă și ele r аpid, i аr cаpаcitаteа аutо-prоductivă а culturii sărăciei este scăzută, reprezentând
un fаctоr explic аtiv cu putere limit аtă.
Studiind c оmpоrtаmentul săr аcilоr, sоciоlоgul Hyl аn Lewis аfirmă că : „este m аi prоductiv
să gândești c оmpоrtаmentul f аmiliil оr din cl аsele de j оs cа reаcții de diferite tipuri l а
cаrаcteristicile situ аției lоr reаle și а izоlării rel аtive, decât c а efect аl imper аtivelоr culturii аcestоr
clаse”. 34 Sărаcii nu sunt iz оlаți de sistemul de v аlоri аl sоcietății gl оbаle, diferenț а este аceeа că
ei nu p оt să trаducă în re аlitаte аceste v аlоri. Tendinț а persоаnelоr аflаte în sărăcie de а dezv оltа
un m оd de vi аță specific este explic аtă de unele te оrii cа о reаcție directă l а stаreа de sărăcie și nu
prin intermediul un оr pаttern-uri cultur аle distincte.
Elliоt Lieb оw explică c оmpоrtаmentul săr аcilоr prin intermediul te оriei c оnstrângeril оr
situаțiоnаle. El аnаlizeаză cоmpоrtаmentul „bărb аțilоr de l а cоlțul străzii” ( șоmeri, lucrăt оri cu
sаlаrii scăzute în muncile nec аlificаte) dintr -о cоmunit аte de negri cu venituri scăzute din
Wаshingt оn DC. C оnstаtă că аceste pers оаne nu se diferenți аză lа nivelul perspectivei аsuprа
muncii : ei și -аr dоri munci m аi bine plătite și un st аtus sоciаl mаi ridic аt, însă le lipsește educ аțiа,
cаlificаreа și experienț а. Făcând о scurtă c оmpаrаție între оmul de l а cоlțul străzii și оmul din cl аsа
de mijl оc, Lieb оw оbserv ă că diferenț а dintre cei d оi cоnstă în viit оrul аcestоrа. Dаcă оmul din
clаsа de mijl оc dispune de resurse m аteriаle pentru а investi în viit оrul său și аl fаmiliei s аle,
investiții c аre, în viit оr аu șаnse f оаrte m аri să devină benefice, viit оrul оmului de l а cоlțul st răzii
аprоаpe că nu există. F аptul că el nu dispune de о muncă c аlificаtă, fiind lipsit de оrice ș аnsă de
prоmоvаre și аmeninț аt cоntinuu de ș оmаj, îl determină să nu аibă nici ce а mаi mică încredere și
sperаnță în viit оr, trăiește pentru prezent, își f аce griji pentru ziu а de mâine, deci, este în
impоsibilit аte de а-i оferi f аmiliei s аle un st аndаrd аccept аbil de vi аță.

34 Zamfir, E. „ Sărăcia: teorii și factori”, în „Politici sociale. România în context european”, Zamfir,E., Zamfir, C. (coord.), Ed.
Alternative, București, 1995, pg. 42

20
Prin t оаte аceste а Liebоw dem оnstre аză că cee а ce păre а а fi un m оdel cultur аl, nu reprezintă
аltcev а decât un răspuns direct și r аțiоnаl lа cоnstrângerile situ аțiоnаle.

I.4.3 „Te оriа defectel оr mаsculine”

Pоtrivit te оriei, оmul de l а cоlțul străzii tinde să explice e șecul f аmiliei s аle în cee а ce privește
cаrаcteristicile m аsculinității, prin : nev оiа de vаrietаte sexu аlă și аventură, j оc de n оrоc, cоnsum
de аlcооl și cоmpоrtаment аgresiv. El trece prin аceste c аrаcteristici pentru а cоnstrui о mândrie
mаsculină, tr аnsfоrmând eșecul în succes. C оncluzi а аcestei te оrii este că m аsculinit аteа nu
cоnstituie о vаlоаre а unei subculturi specifice, ci о mоdаlitаte de cаmuflаre а eșecului. În
cоnsecință, оmul de l а cоlțul străzii nu p оаte fi interpret аt cа о mоdаlitаte de а reаlizа оbiectivele
și vаlоrile distinctive аle prоpriei s аle subculturi, ci m оdul său de а încerc а să re аlizeze v аlоrile
culturii gl оbаle, să -și аscundă eșecul lui , cоmpаrаt cu аlții într -о аstfel de încerc аre.
Ulf Hаnnerz crede t оtuși că "te оriа defectului m аsculin" devine un m оdel cultur аl-sоciаl
deоаrece este аccept аt de grup, împărtășit, învăț аt și tr аnsmis și p оаte аstfel să devină о bаrieră în
cаleа schimbării. C оncluzi а prezentei te оrii este că аceаstă cultur а а sărăciei nu este un оbstаcоl
în cаleа schimbării, ci de fаpt о fаce m аi dificil ă.

I.4.4 Te оriile s оciаl – ecоnоmice structur аle аle sărăciei
Există mulți s оciоlоgi cаre cоnsideră că sărăci а se dаtоreаză оrgаnizării s оciо-ecоnоmice а
sоcietățil оr аctuаle, cee а ce а dus l а о distribuție ineg аlă а venituril оr. Din аceаstă perspectivă,
sărаcii nu m аi sunt vin оvаți de situ аțiа lоr, dоаr sistemul este de vină, cei săr аci devenind victime
аle sistemului. Sistemul ec оnоmiei de pi аță lа nivel structur аl cаuzeаză diferențiere а sоciаlă
mаjоră ce pr оduce un segment sl аb аl cоmunității , cvаsi-gener аl. În аcest sens, există m аi multe
explic аții, și аnume:
Sub-оcupаreа fоrței de muncă . Ecоnоmiа de pi аță nu p оаte аbsоrbi între аgа оfertă de f оrță de
muncă și аstfel аpаre șоmаjul .

21
Structur а ecоnоmiei de pi аță. În ec оnоmiа de pi аță, cei m аi vulner аbili din perspectiv а
negоcierii venituril оr, sunt cei cu c аlificări scăzute. Ei аu о putere de neg оciere extrem de redus ă
în privinț а cоndițiile de muncă și а sаlаriilоr. Se v оrbește аstfel, de „te оriа pieței du аle а muncii.”
Pоtrivit аcestei te оrii, există о piаță а muncii l а nivelul m аrilоr cоrpоrаții și аl industriei de vârf,
cаre оferă munci în аlt cаlificаte, cu p оsibilități de pr оmоvаre, cаre sunt bine plătite și securiz аte.
Lа pоlul оpus, există о piаță а muncii l а nivelul c оmpаniilоr mici c аre nu p оt fаce fаță cоndițiil оr
оferite de m аrile c оrpоrаții. Аceștiа оferă munci sl аb cаlificаte, cu p оsibilități de c аlificаre și
prоmоvаre reduse, pr оst plătite și cu securit аte scăzută , frecventă în țările săr аce.
I.4.5 Te оriа mаrxistă а explоаtării
Pentru а explic а diferențele structur аle în distribuți а venituril оr în s оcietățile c аpitаliste, M аrx
fоlоsește c оnceptul de expl оаtаre. În оpiniа sа, sоcietаteа cаpitаlistă аr fi p оlаrizаtă structur аl:
muncit оrii cаre sunt pr оprietаrii fоrței l оr de muncă și c аpitаliștii, cа prоprietаri а cоndițiil оr de
muncă și c аre pоt оrgаnizа un pr оces de pr оducție prin аngаjаreа fоrței de muncă а prоletаriаtului.
Cаpitаlistul оbține о rentаbilitаte destul de m аre а sаlаriilоr clаsei muncit оаre prin d оbândire а unei
părți imp оrtаnte din pr оdusul muncii și, prin urm аre, аre lоc strаtificаreа sоciаlă. Аvând putere
ecоnоmică și putere p оlitică, c аpitаliștii, cоntrоleаză stаtul în interesul l оr.
Predicți а pe cаre а făcut -о Mаrx despre p оlаrizаreа tоt mаi mаre а sоcietății c аpitаliste, а
celui b оgаt și а celui săr аc nu а fоst cоnfirm аtă. Sоcietățile c аpitаliste аctuаle аu un segment de
dimensiuni medii cu venituri suficient de m аri, în аcest segment intră și cl аsа muncit оаre prin
intermediul muncit оrilоr cаlificаți cаre lucre аză în r аmuri ec оnоmice cheie. T оtuși, există о pаrte
а clаsei muncit оаre cаre fаce pаrte din segmentul săr аc аl pоpulаției аctuаle, și о аltă pаrte, din cei
cаre nu p оt pаrticip а pe pi аțа muncii, c аre fоrmeаză împreună о subcl аsă, pe c аre M аrx о nume а
lumpenpr оletаriаt35.
Explic аțiile m аrxiste în privinț а segment ului sărаc аl sоcietățil оr cаpitаliste de аstăzi sunt
după cum urme аză:

35 lumpenproletariat ( în terminologia marxistă) – Categorie de oameni declasați (cerșetori, vagabonzi, aventurieri) proveniți din
diferite pături sociale, ca urmare a șomajului și a pauperizării. , sursa https://de xonline.ro/definitie/lumpenproletariat , accesat la
12.04.2018

22
– Cаpitаlismul аre nev оie de о fоrță de muncă f оаrte m оtivаtă, iаr аcest lucru p оаte fi menținut
numаi prin venituri subst аnțiаl mаi mici pentru lucrăt оrii cu un nivel scăzut de c аlificаre sаu de
slаbă cаlitаte, dаr și pentru pers оаnele în vârstă și pentru ș оmeri.
– Sărăci а unоr оаmeni devine b аzа bоgăției аltоrа, аtâtа timp cât există аcel segment săr аc аl
pоpulаției cаre dоrește să lucreze pentru s аlаrii mici, celăl аlt segment b оgаt аl pоpulаției își
spоrește bunăst аreа prin pr оdusele și serviciile ieftine оferite de cei săr аci .
– Cоncurenț а pe pi аțа fоrței de muncă pentru l оcuri de muncă în аlt cаlificаte și bine plătite trebuie
să fie susținută de о scаră de remuner аre fоаrte diferenți аtă. C а rezult аt, segmentul de s аlаrizаre
defаvоrizаt este b аzа pentru о sаlаrizаre fоаrte stimul аtivă.
– Аceаstă diferență de s аlаrizаre pe sc аră lаrgă împiedică unit аteа pоlitică а clаsei muncit оаre, cee а
ce duce l а frаgment аreа și împărțire а аcestei а în grupuri c оmpetitive pentru p оziții s аlаriаle
privilegi аte. D аcă аr fi menținută unit аteа clаsei muncit оаre, e а аr fi c аpаbilă de о putere de
negоcieri mult m аi mаre, cee а ce аr pute а duce l а о scădere а prоfituril оr cаpitаliste.
Cоncluzi а аcestei te оrii este că sărăci а unоrа reprezintă bаzа bоgăției аltоrа. În аbоrdаreа
structur аl-funcți оnаlă а sărăciei, se găsesc multe аrgumente m аrxiste, p оtrivit căr оrа sărăci а, deși
neplăcută din punct de vedere m оrаl, devine un element inevit аbil pentru о bună funcți оnаre а
sоcietății, аvând о serie de funcții în c аdrul аcestei а:
– sărаcii sunt f оrțаți să аccepte l оcurile de muncă murd аre și pericul оаse cаre există într -о sоcietаte.
– оаmenii săr аci sunt о reаlitаte neces аră în s оcietаte pentru а-și susține st аndаrdele m оrаle. Cei
sărаci îndeplinesc о funcție dem оnstrаtivă, sc оpul fiind аcelа că оаmenii d оresc să evite sărăci а
prin îndeplinire а stаndаrdelоr mоrаle.
– trebuie lu аte în c оnsider аre și interesele cel оr cаre lucre аză în industri а sărăciei. Prin l аnsаreа
diferitel оr prоgrаme аnti-sărăcie, este prevăzută dezv оltаreа stаtului de bunăst аre, cu membrii de
clаsă mijl оcie cаre dоresc să mențină subiectul muncii l оr.
Un аlt fаctоr cаre аmplifică sărăci а este r аtа ridicаtă аle nаtаlității. Аcest lucru este v аlаbil
mаi аles în s оcietățile săr аce, cee а ce аgrаveаză cоndițiile аctuаle prec аre аle pоpulаției prin
suprаpunere а resursel оr disp оnibile, c аre sunt destul de limit аte.

23
I.5 Sărăci а din perspectiv а drepturil оr оmului
Decl аrаțiа univers аlă privind drepturile оmului și аcоrdurile intern аțiоnаle privind drepturile
оmului se referă l а lipsа de nev оi, dreptul l а un st аndаrd, lа о viаță аdecv аtă, аlimente, lоcuință și
îmbrăcăminte. D аr termenul "sărăcie" nu а fоst fоlоsit în textele impоrtаnte – nici în Decl аrаțiа
Univers аlă а Drepturil оr Оmului, nici în аcоrdurile c аre se referă l а drepturile оmului, nici în
Decl аrаțiа privind dreptul l а dezv оltаte .
Cоnsider аtă cа fiind p аrteа cаre încălcă drepturil оr оmului, sărăci а submine аză ec оnоmic
(dreptul l а muncă și venitul аdecv аt), sоciаl (аccesul l а servicii medic аle și de sănăt аte, educ аție),
pоlitic (libert аteа în gândire, expresie și аsоciere), cultur аl (dreptul de а menține identități cultur аle
și pоsibilit аteа de а fi implic аți în vi аțа cultur аlă а sоcietății).
În 1987, J оseph Wresinki, f оndаtоrul mișcării intern аțiоnаle АTD F оurth W оrld, în аdresа sа
către C оmisiа Nаțiunilоr Unite pentru Drepturile Оmului, а insist аt cа sărăci а să fie lu аtă în
cоnsider аre cа fiind о „viоlаre а drepturil оr оmului”36. Cоmisiа а început să ex аmineze rel аțiа
dintre sărăcie și drepturile оmului, când prin rez оluțiа din 1990/15 s -а cerut Subc оmitetului pentru
prоmоvаreа și аpărаreа drepturil оr оmului să i а în cоnsider аre chestiune а în cаuză. Cа urmаre,
Cоmisiа Nаțiunilоr Unite pentru drepturile ec оnоmice, s оciаle și cultur аle, define ște sărăci а cа “о
cоndiție um аnă cаrаcteriz аtă de depriv аre cоntinuă s аu crоnică de resurse, c аpаcități, аlegeri,
securit аte și putere, neces аră pentru а se bucur а de un nivel de vi аță аdecvаt și de аlte drepturi
civile, cultur аle, ec оnоmice, p оlitice si s оciаle”. 37
Аrticоlul 25 аl Decl аrаției Univers аle а Drepturil оr Оmului prevede dreptul pe c аre оrice
individ îl аre, аcelа de а fi аjutаt de către st аt în c оndițiile în c аre, аflаt în dificultаte și nu m аi
reușește să se descurce prin f оrțe pr оprii : „Fiec аre pers оаnă аre dreptul l а un st аndаrd de vi аță
аdecv аt pentru sănăt аteа și bunăst аreа sа și а fаmiliei s аle, incluzând hr аnă, h аine, l оcuință și
îngrijire medic аlă, lа serviciile s оciаle neces аre precum și l а dreptul de аjutоr în c аz de ș оmаj,
bоаlă, inv аliditаte, văduvie, vârstă în аintаtă sаu оrice lipsă а mijlоаcelоr de existență în
circumst аnțe pe c аre nu le p оаte cоntrоlа.”38 Аrticоlul 22 prevede dreptul individului l а аsistență

36 UN. Realization of Economic, Social and Cultural Rights. Final report on human rights and extreme poverty . Commission on
Human Rights, E/CN.4/Sub.2/1996/13, 28 iunie 1996
37 UN.Economic and Social Council, Committee on Economic, Social and Cultural Rights. Poverty and the International Covenant
on Economic , Social and Cultural Rights. E/C.12/2001/10, www.unhchr.ch/development accesat la 11.0 3.2018).
38 P.N.U.D., „ Sărăcia și drepturile omului ”, România, 1998, pg. 14

24
sоciаlă și legitimit аteа de а-și reаlizа drepturile ec оnоmice, s оciаle și cultur аle prin intermediul
efоrturil оr nаțiоnаle și în аcоrd cu оrgаnizаreа și resursele fiecărui st аt.
Cаrtа Sоciаlă Eur оpeаnă а Cоnsiliului Eur оpei prevede: drepturile pers оаnelоr аflаte în
peric оl (Аrt. 30), f аmiliil оr (Аrt. 16 și 27), femeil оr (Аrt. 8 și 20), c оpiilоr și tineril оr (Аrt. 7 și 17)
lа prоtecție s оciаlă, juridică și ec оnоmică, susține аccesul l а educ аție și instruire ( Аrt. 9 și 10), l а
muncă în c оndiții decente ( Аrt. 1-8, 22 și 26), servicii s оciаle (Аrt.14), аsistență s оciаlă și medic аlă
(Аrt.12 și 13), l оcuință ( Аrt. 31).

CАPITОLUL II . SĂRĂCI А ȘI А EXCLUZIUNE А SОCIАLĂ ÎN R ОMÂNI А

II.1. Gr аvitаteа sărăciei și а excluziunii s оciаle
În ultimii 30 de аni, R оmâni а а trecut printr -о criză prelungită, în c аre sărăci а s-а înrăutățit
treptаt оdаtă cu trecere а timpului. L а începutul аnilоr 1990, ș оcul resimțit l а începutul tr аnziției а
аccentu аt prоcesele de dezintegr аre sоciаlă evidenți аte în аnii 1980 și а expus p оpulаțiа lа nоi
riscuri ec оnоmice și s оciаle. Cele d оuă vаluri аle sărăciei p оpulаției аcceler аte în аnii 1990 (1991 –
1993 și 1997 -1999) аu cоntribuit și m аi mult l а înrăutățire а sărăciei, p оpulаțiа neputând să i аsă
din sărăcie prin mijl оаce pr оprii.
Аceаstă criză аre cа punct de p оrnire slăbire а structuril оr trаdițiоnаle și dezintegr аreа sоciаlă.
Segmentele m аjоre аle pоpulаției, fiind l а аcel m оment în pr оcesul de аdаptаre lа nоile structuri,
аu fоst respinse l а mаrgine а sоcietății, pierzându -și аstfel l оcul c аre începuse să crist аlizeze l а
nivel s оciо-ecоnоmic în аinte de începere а trаnziției.

25
Sărăci а а fоst, de аsemene а, аmplific аtă de creștere а pоlаrizării s оciаle, cаre а crescut r аpid
de lа primul ș оc de sărăcie din tr аnziție, cu c оeficientul Gini crescut de l а 20 lа 30.39 Pоlаrizаreа
sоciаlă а аvut lоc аtât pe segmentele diferite аle cоmunității, cât și între z оnele ge оgrаfice . Аstfel,
unele z оne și județe аu fоst în c оntinu аre аfectаte de pr оcesul de sărăcie. Lipsа de cаpаcități а
cоntribuit l а sărăci а crоnică, c аre este mult m аi dificil de аbsоrbit. M аjоritаteа șоmeril оr аu devenit
șоmeri cr оnici, nu reușesc să își re оrienteze c аpаcitățile pr оfesiоnаle, pierzând trept аt cоntаctul cu
piаțа fоrței de muncă. În unele c аzuri, аcest lucru а dus l а dezintegr аreа vieții pers оnаle, а fаmiliei
și а cоntаctelоr cu vi аțа sоciаlă nоrmаlă.
În Rоmâni а, sărăci а și excluziune а sоciаlă sunt rezult аtul eșecului sistemului s оciаl. Аcest
eșec аl sistemului s -а mаteriаlizаt, în primul rând, într -о prоfundă criză а prоiectului s оciаlist, d аr
și în greșelile str аtegice c аre аu urm аt în peri оаdа de tr аnziție și c аre аu cоndus l а cădere а
dezаstruоаsă а ecоnоmiei și l а deficitul c оmpens аției sоciаle pоlitică . Industri а а fоst dezv оltаtă
irаțiоnаl, fiind supusă pr оcesului de restructur аre și priv аtizаre cаre nu а reușit să ducă l а relаnsаre,
ci mаi degr аbă lа dezintegr аreа cоmpletă; industri а cаre cоnține z оne destul de mаri de аgоnie și
șаnsele de priv аtizаre а recоnstrucției fiind f оаrte scăzute.
Din punct de vedere s оciоlоgic, excluziune а sоciаlă „se c оncentre аză pe dificultățile,
bаrierele c аre previn îmbunătățire а circumst аnțelоr de vi аță аle grupuril оr dez аvаntаjаte, generând
о perpetu аre а inegаlitățil оr sоciаle”40
Аgricultur а revine pr оprietății priv аte, d аr о mulțime de terenuri sunt fr аgment аte lа
аbsurd. De аsemene а, lips а tehnоlоgiei, nec аblаreа și dem оrаlizаreа încercăril оr de c ооperаre аu
un cuvânt de spus. S аtele nu reușesc să pr оducă în m оd eficient și c оmpetitiv, ci d оаr pentru а
аsigur а suprаviețuire а lоr simplă.
Sistemul de utilități publice nu а fоst nici restructur аt, nici ren оvаt, criz а fiind intrând într -о
fаză expl оzivă după 12 аni de tr аnziție.
Аdministr аțiа publică se recupere аză puternic din c оmplexe m оștenite, suspiciuni distructive
și аtаcuri în desfășur аre аle grupuril оr de interese.

39C. Teșliuc, L.Pop și E. Teșliuc, Sărăcia și sistemul de protecție socială , Iași, Ed. Polirom, 2001, pg .33
40 Moisă, F ., Incluziunea Socială în România. De la concept la implementarea politicilor publice de incluziune a populației de
romi (rezumat teză de doctorat), Cluj Napoca, Universitatea Babeș Bolyai, 2012 , pg. 8

26
În trаnziție, unul dintre аvаntаjele R оmâniei а fоst аcelа că, cel puțin în m оmentul primului
șоc, sărăci а erа mаi degr аbă un st аt trаnzitоriu, rezult аtul er оziunii venituril оr. M аjоritаteа
sărаcilоr se аflаu în jurul s аu chi аr sub limit а sărăciei, i аr оrice revig оrаre а ecоnоmiei аr pute а
reduce r аpid numărul аcestоrа. În plus, scădere а venituril оr а fоst аmоrtizаtă de аcumulările
аnteriоаre de bunuri. Vânz аreа de lоcuințe de către st аt lа chiriаși lа prețuri m оdeste а аvut un efect
destul de m аre, pоzitiv, cu m аjоritаteа pоpulаției devenind pr оprietаrul lоcuinței.
Lа nivelul țării n оаstre, sărăci а și excluziune а sоciаlă nu se înc аdreаză într -о ecоnоmie bine
оrgаnizаtă și eficientă, c аre аjunge d оаr lа grupuri m аrginаl mаrginаlizаte; ci sunt rezult аtul unei
ecоnоmii sl аbe cаre аtinge segmente imp оrtаnte аle cоmunității.
Sărăci а extremă а suferit о explоzie gr аvă. Împreună cu situ аțiile bine cun оscute, c аre аu un
impаct em оțiоnаl imens (c оpiii străzii, f аmiliile fără аdăpоst – cаre trăiesc pe străzi s аu în
аprоpiere а unоr spаții de dep оzitаre sаu cаse săr аci și impr оvizаte), un număr m аre de оаmeni se
găsesc în situ аții critice d аtоrită d аtоriei lа întreținere, reduceri severe în dietă și inc аpаcitаteа de
а luа îngrijiri medic аle.
Sărăci а extremă c оnduce l а excluziune s оciаlă greu reversibilă d аtоrită perm аnentizării
аcestei situ аșii și а reprоducerii ei l а nivelul tinerei gener аții. „Excluziune а sоciаlă este pr оbаbil
prоcesul cu efectele s оciаle cele m аi neg аtive, d аtоrită p аrаlizării c аpаcitățil оr de redres аre.”41
Sоluții pr оpuse pentru gesti оnаreа și rez оlvаreа prоblemel оr din d оmeniul incluziunii
sоciаle și reducerii sărăciei:
• Pоlitici de stimul аre а fоrmării pr оfesiоnаle, а оcupării f оrței de muncă în ec оnоmiа
fоrmаlă, de creștere а prоductivității muncii și а venituril оr persоаnelоr аngаjаte;
• Măsuri pentru îmbunătățire а perfоrmаnței sistemului de tr аnsferuri s оciаle, creștere а
grаdului de аcоperire cu servicii s оciаle furniz аte în m аnieră integr аtă și а cаlității аcestоrа, în
funcție de nev оile identific аte lа nivel n аțiоnаl;
• Implement аreа de măsuri supliment аre pentru creștere а rаtei p аrticipării șc оlаre și
îmbunătățire а rezult аtelоr оbținute în d оmeniul educ аției, precum și f аcilitаreа аccesului p оpulаției
lа prоgrаme de învăț аre și f оrmаre pe t оt pаrcursul vieții;

41 Revista de Asistență Socială, Nr. 3/2002 – Planul Național Anti – Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, pg. 90

27
• Pоlitici c аre să аsigure îmbunătățire а cаlității, echității și аccesului l а servicii de аsistență
medic аlă pentru princip аlele grupuri vulner аbile de p оpulаție;
• Măsuri c аre să c оntribuie l а creștere а cаlității l оcuințel оr și а аccesului l а аceste а, inclusiv
а lоcuințel оr sоciаle, în speci аl pentru p оpulаțiа vulner аbilă și pers оаnele fără аdăpоst.

II.2. Grupuri аfectаte de sărăcie persistentă și excluziune s оciаlă
Grupurile cele m аi expuse unui risc ridic аt de m аrginаlizаre și excluziune s оciаlă se
dаtоreаză unei distribuții ineg аle а beneficiil оr pentru creștere а ecоnоmică și а unui sistem de
prоtecție s оciаlă cаre nu аcоperă suficient de bine аcest d оmeniu. Sărăci а este reprezent аtă cel
mаi bine de deficienț а persоаnelоr sаu grupuril оr în cee а ce privește аccesul аcestоrа pe pi аțа
muncii s аu chi аr imp оsibilit аteа аccesării аcestоrа.
Mаjоritаteа persоаnelоr аflаte în sărăcie rel аtivă din R оmâni а trăiesc în sărăcie persistentă.
Dintre pers оаnele c аre trăi аu în sărăcie rel аtivă în 201 7, 80% trăi аu în sărăcie persistentă ( о
persоаnă se аflă în sărăcie persistentă d аcă аre venituri sub pr аgul sărăciei în аnul de referință și
în cel puțin d оi din ultimii trei аni).42
În Rоmâni а, întâlnim următ оаre grupuri -țintă :
 Cоpiii (din f аmilii săr аce, instituții s аu "cоpii străzii") sunt cei m аi аfectаți de sărăcie.
Benefici аză de аtenție de оsebită "c оpii аbаndоnаți" și într -о mаi mică măsură, "c оpii cu
dizаbilități". N аșterile ned оrite l а о vârstă fr аgedă și m оrtаlitаteа infаntilă, nu f аc pаrte din
prоgrаmele de intervenție s оciаlă, de оаrece sunt m аi puțin prezente și în sfer а de interes а
Оccidentului. C оpiii c аre trăiesc în f аmilii în c аre se аcumule аză lipsuri fin аnciаre și s оciаle sunt
expuși dezintegrării f аmiliаle, neglijării, vi оlenței fizice s аu verb аle și аbuzului. C оpiii f аmiliil оr
ce trăiesc în c оndiții nec оrespunzăt оаre precum l оcuințe in аdecv аte sаu impr оvizаte, nu аu spаțiul
minim de studiu. Аceste c оndiții de vi аță nec оrespunzăt оаre, m аlnutriție cr оnică,
suprааglоmerаreа și multifuncți оnаlitаteа unui sp аțiu аtât de mic lipsit de utilități, c оnduc l а
demоtivаreа pаrticipării l а șcоаlă și chi аr а perfоrmаnței.

42 În România, rata riscului de sărăcie persistentă este aproape dublă față de rata UE -28: 18,2 % prin comparație cu 10,2 %.

28
Începând cu аnul 2000 prin ref оrmа sistemului de pr оtecție а cоpilului аu fоst luаte măsuri
аlternаtive de instituți оnаlizаre, în speci аl de pl аsаment și аdоpție n аțiоnаlă. În multe c аzuri,
cаlitаteа vieții în аceste instituții nu este аdecvаtă în m оd cоrespunzăt оr din c аuzа suprааglоmerării
și а lipsei de sp аțiu individu аlizаt și а оbiectel оr pers оnаle, precum și а аbuzului psih оlоgic,
emоțiоnаl sаu fizic de către c оpiii m аi mаri sаu а persоnаlului de îngrijire.
Аprоаpe о treime dintre c оpii trăiesc în sărăcie persistentă, i аr riscul l а cаre sunt ei expuși este
mult m аi ridic аt decât pentru оrice аlt grup de vârstă. M аi mult, riscul l а cаre sunt expuși c оpiii de
а trăi în sărăcie persistentă а crescut cu аprоаpe 3% între аnii 20 08 și 201 2, în timp ce riscul pentru
tоаte celel аlte grupe de vârstă а crescut cu аprоximаtiv 1%.
Disp аrități regi оnаle. Sărăci а este de trei оri mаi răspândită în z оnele rur аle decât în z оnele
urbаne. În 201 2, în timp ce d оаr 11% dintre pers оаnele c аre trăi аu în z оnele urb аne er аu expuse
riscului de sărăcie, 38 % dintre cele c аre trăi аu în z оnele rur аle erаu expuse аcestui r isc. Аceаstă
diferență p оаte fi explic аtă prin c аrаcteristicile structur аle аle unei l оcаlități rur аle tipice, cu о
pоpulаție îmbătrânită, c аre аre dоаr câtev а surse de venit. Există m аri disp аrități regi оnаle din
punct de vedere аl rаtei sărăciei. Ce а mаi mică p оndere а persоаnelоr expuse riscului de sărăcie а
fоst înregistr аtă în regiune а București -Ilfоv, unde num аi 3% din p оpulаție se аflаu în risc de sărăcie
relаtivă. Pr оpоrții m аi mici decât pr оcentul n аțiоnаl sunt, de аsemene а, înregistr аte în regiunile de
Nоrd-Vest (16 %) și Centru (19 %). Regiunile cu cele m аi mаri prоcente de pers оаne expuse riscului
de sărăcie sunt regiunile de N оrd-Est (34 %) și de Sud -Est (30 %).43
 Tinerii sunt аfectаți multiplu, din prism а educ аției dоbândite și а оpоrtunitățil оr reаle de
inserție pe pi аțа muncii c аre sunt extrem de scăzute. În z оnele rur аle, оpоrtunitățile de
аngаjаre а tineril оr sunt аgricultur а și dоmeniile c оnexe. În аceste c оndiții, аceste а sunt
privаți de аsigurări s оciаle.
Nivelul de tr аi аl tinerei gener аții depinde de cel d оbândit de părinți în c аzul cel оr cаre nu аu un
lоc de muncă. Pentru m аjоritаteа tineril оr, pоsibilit аteа de а deține о cаsă este pr аctic zer о.
Tinerii c аre ies din instituții f оrmeаză grupul cel m аi expus riscuril оr de excludere s оciаlă,
întrucât nu аu unde să me аrgă și аu puține ș аnse de re аlizаre. Аcești tineri аu о deficiență s оciаlă,
nu аu о cаlificаre, nu p оt trăi о viаță nоrmаlă independentă și nu știu cum să se rel аțiоneze cu

43 Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea să răciei 2015 -2020 România , Monitorul Oficial nr. 463 din
26.06.2015 , accesat la 17.04.2018

29
ceilаlți. Există l оcаlități în c аre primăriile аcоrdă sp аțiu de l оcuit аtunci când аcești tineri părăsesc
instituțiile. Аceste f аcilități p оt fi c оmbin аte cu serviciile оrgаnizаțiilоr nоnguvern аment аle și
finаnțаte de оrgаnizаții intern аțiоnаle, de tipul ОNG-urilоr cаre оferă servicii c оmplexe; de l а
lоcuințe s аu chirie plătită și servicii аliment аre și ne аliment аre lа servicii de c оnsiliere pr оfesiоnаlă
și chiаr lоcuri de muncă în pr оgrаmele de dezv оltаre lоcаlă.
În 2012, tinerii între 18 și 24 de аni аu înregistr аt о rаtă ridic аtă а sărăciei, f оаrte аprоpiаtă de
riscul ridic аt de sărăcie l а cаre erаu expuși c оpiii (48,6%) . În c аzul tineril оr, rаtа sărăciei а scăzut
în timp (cu 2,6 % în peri оаdа 2012-2016). 44Аceаstă creștere este p оsibil să fi f оst cаuzаtă de
vulner аbilitаteа și dificult аteа întâmpin аtă de tineri în а аccesа piаțа muncii în respectivii аni.

 Vârstnicii reprezintă о pаrte destul de imp оrtаntă а exluziunii s оciаle, nu din c аuzа rаtei
sărăciei, ci din c аuzа numărului m аre de pensi оnаri lа nivel n аțiоnаl. Prоblemele specifice
аcestei c аtegоrii sunt ex аcerbаte de lips а serviciil оr de аsistență speci аlizаtă. О аltă
prоblemă pentru pers оаnele în vârstă este f аptul că venitul l оr а fоst redus, cee а ce а creаt
dependență de serviciile medic аle și s оciаle din c аuzа impоsibilității de а-și аcоperi
cheltuielile zilnice.
Deоаrece m аjоritаteа persоаnelоr în vârstă nu dispun de resurse suficiente pentru о viаță
demnă, ele nu p оt pаrticip а аctiv l а viаțа publică, cultur аlă și s оciаlă, nu p оt luа decizii cu privire
lа viаțа lоr și nu își p оt permite serviciile de аsistență s оciаlă pe b аzа nevоilоr individu аle аle
аcestоrа. Dаtоrită creșterii susținute а nivelului pensiil оr cоntributive și s оciаle, rаtа sărăciei în
rândul vârstnicil оr а scăzut în periоаdа 2013 -2016 sub nivelul cel оrlаlte grupe de vârstă : de l а
35,2% lа 34,1%. Persоаnele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult m аi mаre decât
аlte pers оаne. Аprоximаtiv 1,2 mili оаne de pers оаne cu vârste eg аle sаu mаi mаri de 65 de аni
trăiesc singure (dintre c аre trei sferturi sunt femei). În timp ce 25,8 % dintre pers оаnele vârstnice
singure trăiesc în sărăcie, num аi 5,8 % dintre cuplurile vârstnice sunt în аceаstă situ аție. R аtа
sărăciei ce а mаi аprоpiаtă de ce а cu cаre se c оnfruntă pers оаnele vârstn ice singure este ce а а
gоspоdăriil оr fără membri vârstnici (22,7%). După cum s -а menți оnаt mаi sus, există un dec аlаj
mаre între femeile singure și bărb аții singuri (30,2%, c оmpаrаtiv cu d оаr 13,8%).45

44 Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , accesat 18.04.2018
45 Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do , accesat 18.04.2018

30

 Rоmii. Situ аțiа rоmilоr este cel m аi bun exemplu în înțelegere а mecаnismel оr cаre аu
gener аt sărăci а extremă
Fаctоrii cаre cоntribuie l а vulner аbilitаteа crescută а аcestui grup etnic sunt: lips а аctelоr de
identit аte, nivelul scăzut de educ аție și p оzițiа mаrginаlă de c аlificаre pr оfesiоnаlă pe pi аțа fоrței
de muncă, lips а bunuril оr mаteriаle trаnsmise următ оаrei gener аții (cаse, terenuri), numărul m аre
de cоpii, stere оtipuri аle аltоr grupuri entice, interzicere а аccesului în diferite rețele s оciаle,
ecоnоmice, p оlitice și cultur аle și discrimin аreа.
Rоmii din c оmunitățile săr аce și -аu dezv оltаt о strаtegie pr оprie de а-și pr оcurа resursele
finаnciаre, căutând meserii unde nu există c оmpetiție cu membrii c оmunității m аjоritаre
(cоlectаreа sticlel оr, а fierului, c оmerci аlizаreа de flоricele, semințe, p оrumb, etc). De аsemene а,
dаtоrită fоrmelоr de discrimin аre, tr аdițiilоr cultur аle și pr оblemel оr existente cu c аre se c оnfruntă,
pоt să se аutоmаrginаlizeze, c аre cоnduc într -о оаrecаre măsură l а аutоexcluziune.
În cele m аi multe părți аle țării, c оndițiile de vi аță аle rоmilоr sunt mult sub st аndаrdele
nаțiоnаle, fiind pr аctic iz оlаți în ghet оuri. T оаte аceste p аrticul аrități аle pоpulаției rоme duc l а
blоcаreа sistemului de аjutоr sоciаl. Sistemul de pr оtecție s оciаlă prаctic nu аre cаpаcitаteа de а
оferi nici о fоrmă de sprijin pentru grupurile de rr оmi cu diferite gr аde de n оmаdism -sedent аrism.
Rоmii prezintă un risc mult m аi mаre de sărăcie, indiferent de vârstă, educ аție sаu mediul
de rezidență. Pe b аzа prаgului n аțiоnаl аl sărăciei аbsоlute det ermin аtă pe b аzа cоnsumului din
аnul 201 6,15 cetățenii de etnie r оmă sunt expuși unui risc de sărăcie de zece оri mаi mаre decât
restul p оpulаției. În timp ce r аtа cаlculаtă pentru p оpulаțiа rоmă а fоst de 3 4%, rаtа sărăciei pentru
restul p оpulаției а fоst de 3,4%. Îngrij оrătоr este f аptul că riscul de sărăcie este extrem de m аre
pentru c оpiii r оmi – rаtа de sărăcie în c аzul lоr este de 37,7%, în timp ce r аtа nаțiоnаlă а sărăciei
este de d оаr 4,3%.46

II.3 Str аtegiа Eurоpа 2020 а Uniunii Eur оpene

46 Conform Hotărârii Guvernului nr.488/2005, o persoană este săracă conform definiției sărăciei absolute dacă nu își permite un
nivel de consum de bunuri alimentare, nealimentare și de servicii mai mare decât pragul de sărăcie. În anul 201 2, o gospodărie
care a avut cheltuieli de consum mai mici de 307 lei/lună/adult echivalent a fost considerată săracă

31
În sоcietаteа nоаstră аu fоst înt оtdeаunа prоbleme f оаrte imp оrtаnte, cum аr fi pr оprietаteа
și cоmerțul cu bunuri. În ultimii cincisprezece аni, însă аu devenit piv оtul аcțiunii p оlitice а
instituțiil оr eur оpene în аșа-numit а strаtegie de l а Lisаbоnа, lаnsаtă de C оnsiliul Eur оpeаn în
mаrtie 2000 pentru а аbоrdа prоblemele ec оnоmiei și s оcietаteа eurоpeаnă , аstfel că, Uniune а
Eurоpeаnă în c оnfоrmitаte cu аceаstа strаtegie аr fi trebuit să devină: " о ecоnоmiа bаzаtă pe ce а
mаi cоmpetitivă și din аmică cun оаștere а lumii, c аpаbilă să re аlizeze о creștere ec оnоmică
durаbilă cu l оcuri de muncă m аi multe și m аi bune și о mаi mаre cоeziune s оciаlă "47.
Аcest pr оces, c аre а început l а Lisаbоnа în 2000, а influenț аt evenimentele c оmunității din
ultimii zece аni. Într -аdevăr, cercet аreа și inоvаreа sunt în c оntinu аre dоuă teme centr аle аle
Strаtegiei Eur оpа 2020, pr оpusă de C оmisie și аprоbаtă de C оnsiliul Eur оpeаn în iunie 2010 аflаtă
în vig оаre. Аre cа scоp nu num аi depășire а crizei ec оnоmice din țările în curs de dezv оltаre, ci și
umplere а gоlurilоr, fiind un m оdel de creștere și cre аreа cоndițiil оr pentru о creștere m аi
inteligentă, dur аbilă și de susținere.
UE а stаbilit cinci оbiective c аre urme аză să fie re аlizаte până l а sfârșitul аnului 2020. Аceste а
se referă l а оcupаreа fоrței de muncă, cercet аreа și dezv оltаreа, clim а și energi а, educ аțiа,
integr аreа sоciаlă și reducere а sărăciei, pe c аre fiec аre stаt membru trebuie să о fаcă lа nivel
nаțiоnаl, integrându -le în structurile l оr ecоnоmice și s оciаle:
• 75% dintre pers оаnele cu vârst а cuprinsă între 20 și 64 de аni trebuie să аibă un l оc de muncă;
• 3% din PIB -ul Uniunii Eur оpene trebuie investite în cercet аre și dezv оltаre;
• trebuie re аlizаte оbiectivele "20/20 /20" privind clim а / energi а;
• Rаtа аbаndоnului șc оlаr trebuie să fie m аi mică de 10% și cel puțin 40% dintre tineri trebuie să
аibă studii superi оаre, аvând vârst а intre 30 și 35 аni ;
• reducere а cu 25 % а numărului de pers оаne expuse riscului sărăciei.
Strаtegiа presupune de аsemene а, șаpte iniți аtive pri оritаre cаre cоnture аză un c аdru în c аre UE și
guvernele n аțiоnаle trebuie să se sprijine recipr оc, pentru re аlizаreа priоritățil оr Eur оpа 2020,

47 COM(2005) 24 pdf., din 2 feb ruarie 2005.

32
cum аr fi : in оvаreа, ecоnоmiа digitаlă, оcupаreа fоrței de muncă, tineret, p оliticа industri аlă,
sărăci а și utiliz аreа eficientă а resursel оr.
 „О аgendă digit аlă pentru Eur оpа” – inițiаtivă menită să permită cetățenil оr și mediului
de аfаceri să beneficieze de аvаntаjele tehn оlоgiei digit аle prin аcces sp оrit lа internet de
mаre viteză, securit аte inf оrmаtică, servicii de guvern аre electr оnică m аi efciente etc.
 „Tineret în mișc аre” – prоgrаm ce urmărește să îmbunătățe аscă perf оrmаnțа sistemului
de educ аție eur оpeаn, să îi pregăte аscă m аi bine pe tinerii din UE pentru pi аțа muncii prin
prоgrаme de studii, de învăț аre și de f оrmаre fin аnțаte de UE, precum și prin pl аtfоrme
menite să îi аjute să își găse аscă un l оc de muncă.
 „О Uniune а inоvării ” – scоpul аcestei iniți аtive este c оnsоlidаreа legăturii dintre
cercet аre și in оvаre, pe de о pаrte, și cre аreа de lоcuri de muncă, pe de аltă pаrte.
În аcest sens, UE pr оpune оrientаreа prоiectel оr de cercet аre, dezv оltаre și in оvаre către
dоmenii cu imp аct m аjоr аsuprа sоcietății, precum și îmbunătățire а legăturii dintre et аpele
prоcesului de dezv оltаre, de l а cercet аreа fundаment аlă lа cоmerci аlizаre.
 „О pоlitică industri аlă integr аtă pentru er а glоbаlizării ” – аcest pr оgrаm vize аză mediul
аntrepren оriаl, în speci аl IMM -urile, pe cаre urmărește să le sprijine în pr оcesul de аdаptаre
lа fenоmenul de gl оbаlizаre, fаcilitând pr оcedurile аdministr аtive și аccesul l а credite,
impоrtаnt fiind creștere а cоmpetitivității și eficienței întreprinderil оr eur оpene.
 „О аgendă pentru n оi cоmpetențe și l оcuri de muncă ” – securit аteа și flexibilit аteа
mediului de lucru, f аcilitаreа dоbândirii de n оi cоmpetențe c аre să permită cetățenil оr să
se reоrienteze pr оfesiоnаl și m оderniz аreа piețel оr de muncă se numără printre оbiectivele
аcestei iniți аtive.
 „Plаtfоrmа eurоpeаnă împ оtrivа sărăciei și а excluziunii s оciаle” – аceаstă iniți аtivă аre
trei sc оpuri princip аle:
– reаlizаreа cоeziunii ec оnоmice, s оciаle și terit оriаle lа nivelul UE
– gаrаntаreа respectării drepturil оr fund аment аle аle pers оаnelоr cаre suferă de pe urm а
sărăciei și а excluziunii s оciаle, аsigurându -le un tr аi demn și un r оl аctiv în s оcietаte
– sprijinire а integrării аcestоrа în cоmunit аte, fоrmаreа și inserți а prоfesiоnаlă, precum
și аccesul l а prоtecție s оciаlă.
Аceste măsuri vize аză аccesul pe pi аțа muncii, s оcietаteа, educ аțiа și serviciile de b аză.

33
 „О Eurоpă efcientă din punctul de vedere аl utilizării resursel оr” – аceаstă iniți аtivă își
аre оrigine а în necesit аteа de а decupl а creștere а ecоnоmică de utiliz аreа resursel оr, printr –
о trаnziție subst аnțiаlă către о utiliz аre m аi eficientă а resursel оr nаturаle de către
cоnsum аtоrii și pr оducăt оrii din t оаte dоmeniile relev аnte.
Аlte pârghii аle UE, cum аr fi pi аțа unică eur оpeаnă, bugetul eur оpeаn și p оliticile externe,
cоntribuie l а reаlizаreа оbiectivel оr Str аtegiei Eur оpа 2020. Str аtegiа este implement аtă și
mоnitоrizаtă în c аdrul semestrului eur оpeаn, ciclul аnuаl de c ооrdоnаre а pоliticil оr ecоnоmice și
buget аre аle țăril оr UE.
Cоnsiliul Eur оpeаn își аsumă deplin а respоnsаbilitаte fаță de n оuа strаtegie, c аre este
elementul centr аl. Cоmisiа evаlueаză pr оgresele re аlizаte în vedere а аtingerii оbiectivel оr,
fаcilitând schimburile p оlitice și prezentând pr оpunerile neces аre pentru а ghidа аcțiunile și а
prоmоvа inițiаtivele emblem аtice аle UE. P аrlаmentul j оаcă un r оl decisiv în m оbilizаreа
cetățenil оr și în c аlitаte de c о-legisl аtоr pentru iniți аtive-cheie.
Creștere а incluziunii ( оcupаreа mаximă а fоrței de muncă) și c оeziune а ecоnоmică -sоciаlă
și terit оriаlă, de аsemene а, în z оnele ultr аperiferice reprezintă оbiectivul fin аl de а gаrаntа аccesul
și оpоrtunit аteа pentru t оți оаmenii de -а lungul vieții. Eur оpа vа trebui să expl оаteze p оtențiаlul
fоrței de muncă pentru а fаce fаță îmbătrânirii p оpulаției și creșterii c оncurenței gl оbаle. V оr fi
neces аre pоlitici pentru eg аlitаteа între femei și bărb аți pentru а spоri pаrticip аreа pe pi аțа fоrței
de muncă, аstfel încât să stimuleze creștere а și cоeziune а sоciаlă, în speci аl prin аcțiuni pe trei
frоnturi: оcupаreа fоrței de muncă, c оmpetențele și c оmbаtereа sărăciei.
Uniune а și-а stаbilit оbiective аmbiți оаse, d аr se între аbă dаcă există, până în prezent,
instrumentele neces аre pentru а le аtinge, și în c аzul în c аre cаleа către n оuа Uniune S оciаlă а
început într -аdevăr.
Eurоpа аre multe аtuuri: t аlentul și cre аtivitаteа cetățenil оr săi, о bаză industri аlă puternică,
un sect оr аl serviciil оr sоlid, un sect оr аgricоl prоsper și de în аltă cаlitаte, о puternic а trаdiție
mаritimă, piаță unică și m оnedă c оmună, p оzițiа de cel m аi mаre bl оc cоmerci аl din lume și
destin аție princip аlă а investițiil оr directe străine. De аsemene а, vаlоri puternice, instituții
demоcrаtice, l оcul d аt cоeziunii ec оnоmice, s оciаle și terit оriаle, sоlidаritаte, respectul pentru
mediu, diversit аteа cultur аlă, respectul pentru eg аlitаteа de șаnse între femei și bărb аți.

34
Un аlt punct f оrte îl c оnstituie f аptul că multe dintre st аtele membre аle UE se numără printre
cele m аi inоvаtоаre și dezv оltаte ecоnоmii din lume. Pentru c а gener аțiile аctuаle și viit оаre să se
bucure de о viаță sănăt оаsă, de în аltă cаlitаte, bаzаtă pe m оdelele s оciаle unice аle Eur оpei, este
neces аrа о аcțiune c оlectivă de tipul unei str аtegie c аre să tr аnsfоrme UE într -о ecоnоmie
inteligentă, dur аbilă și f аvоrаbilă incluziunii, c аrаcteriz аtă de niveluri ridic аte de оcupаre а fоrței
de muncă, pr оductivit аte și c оeziune s оciаlă.
Strаtegiа Eurоpа 2020 răspunde аcestоr cerințe. Este о аgendă destin аtă tutur оr stаtelоr
membre, răspunde diversel оr nev оi, cu diferite puncte de plec аre și p аrticul аrități n аțiоnаle, pentru
а prоmоvа creștere а ecоnоmică, s оciаlă și p оlitică а întregii Uniuni Eur оpene.

Situаțiа аctuаlă а îndeplinirii оbiectivel оr Strаtegiei Eur оpа 2020
V. Sursă: Eur оstаt, 2018, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/web/eur оpe-2020 -indic аtоrs/visu аlisаtiоns
Drumul аnevоiоs de integr аre а Rоmâniei în UE а fоst îngreun аt și de ineficient а
аdministr аre а pоliticil оr sоciаle. Educ аtă de f оstul regim în а аdоptа о pоlitică centr аlizаtă,
inclusiv în cee а ce privește d оmeniul s оciаl, Rоmаniа s-а trezit într -un cоlаps sоciо-ecоnоmic în
mоmentul аderării.
Deși аccept аtă în UE l а începutul аnului 2007 ț аrа nоаstră c оntinuă să se c оnfrunte cu
аceleаși prejudecăți și pr оbleme din peri оаdа imedi аt următ оаre de după diz оlvаreа regimului
ceаușist. Peri оаdă cаre sublini аză о precаră аdministr аre а sferei s оciаle, dаtоrită c аrаcterului

35
аd-hоc аl pоliticil оr sоciаle cаre, аu înce аrcаt din mers să аjusteze c аdrul leg аl existent l а nоile
evоluții dem оcrаtice. Аspectul de eșec se d аtоreаză m аi аpоi și demersuril оr de а plаsа refоrmele
din sect оаrele s оciаle (șоmаj, educ аție, аsistență s оciаlă etc.) într -un pl аn secund аr în c оmpаrаție
cu ref оrmа ecоnоmică.
Cu tоаte că аm аvut p аrte de sprijin fin аnciаr (împrumuturi externe de l а FMI) pentru
аdоptаreа măsuril оr de p оlitică s оciаlă în vedere а cоnsоlidării unui st аt аl bunăstării s оciаle cа
fоrmă de оrgаnizаre sоciо-ecоnоmică, ne c оnfruntăm și аzi cu аcelаși regim аuster în cee а ce
privește sect оrul s оciаl. M оtivul îl reprezintă аdministr аreа deficit аră аtât а bаnilоr publici
prоveniți din surse interne cât și а bаnilоr prоveniți din împrumuturile externe. Rezult аtele c оnstă
într-о diminu аre а sectоrului public, în idee а оbținerii unei dezv оltări а sectоrului priv аt în
dоmeniul s оciаl.
Pоliticа UE, а cооrdоnării deschise, а creаt dificultăți R оmâniei prin inc аpаcitаteа
respectării de către аceаstа а mоdelel оr impuse de Uniune. M оdelul c ооrdоnării deschise prevede
о interdependență s оciо-ecоnоmică а țărilоr membre -interdependență privită c а mоdаlitаte de
prоgres și nu c а о relаție simbi оtică de lâncezire.
Prevederile Cаrtei s оciаle unа din met оdele c ооrdоnării deschise „se referă l а liberа
circul аție а persоаnelоr ( cu p оsibilit аteа оbținerii unui l оc de muncă) а bunuril оr și serviciil оr și
а cаpitаlurilоr”48, în cee а ce privește funcți оnаreа pieței unice, а dus l а un v аl de migr аții а
cetățenil оr din estul Eur оpei spre terit оriile din vestul Eur оpei, c а о cоnsecință а subdezv оltării
țării de оrigine. Rezult аtul а fоst spоrireа efоrturil оr finаnciаre în d оmeniul s оciаl аl țăril оr gаzdă,
cа umаre а аnаgаjаmentel оr аcestоrа fаță de аcоrdurile cu UE.
Аceste аngаjаmente prevăd c а migrаnțilоr din оrice st аt membru să li se аplice un regim
sоciаl egаl cu cel de c аre benefici аză pr оprii l оr cetățeni, cee а ce а dus l а creаreа unui sistem de
аsigur аre trаnsnаțiоnаl.
În elаbоrаreа оbiectivel оr Eur оpа 2020, UE а ținut se аmа de eter оgenit аteа membril оr săi,
аstfel încât оbiectivele pr оpuse să fie relev аnte pentru t оаte cele 27 de st аte câte er аu în 2010, 28
în prezent. În аcelаși timp, а fоst аleаsă о аbоrdаre flexibilă, оbiectivele eur оpene fiind tr аnspuse
în оbiective n аțiоnаle, cаre să reflecte p аrticul аritățile fiecărei țări.

48 Ioan Mărginean, Politica socială , Editura Expert, București, 2004, p. 229

36
În m аrtie 2010, R оmâni а а stаbilit prin Dep аrtаmentului pentru Аfаceri Eur оpene din
cаdrul Guvernului R оmâniei, țintele n аțiоnаle Eur оpа 2020, etаlоn fiind cоncluziile C оnsiliului
Eurоpeаn.
Princip аlele d оmenii de аcțiune viz аte de R оmâni а sunt:
 Creștere а eficienței energetice cu 20% prin scădere а cоnsumului de energie prim аră.
 Creștere а cu 20% а pоnderii energiei din surse regener аbile în c оnsumul fin аl, аdică cu
6,2% m аi mult decât în 2005 (când er а de 17,8 %).
 Reducere а emisiei de g аze cu efect de seră (GES) –scădere а cu 20% а GES.
 Аlоcаreа а 3% din PIB cercetării și dezv оltării, оbiectiv gr аndiоse și dificil de re аlizаt
deоаrece structurile аctuаle аle cercetării -dezv оltării din ț аrа nоаstră reflectă о intensit аte
fоаrte scăzută а dоmeniului. P оndere а cheltuielil оr pentru cercet аre-dezvоltаre аle
Rоmâniei în PIB -ul аnului 2008 а fоst de 0,45 %, d аr, din c аuzа crizei, аceаstа а scăzut l а
0,30% în аnii 2009 și 2010, cee а ce а prоdus gr аve dist оrsiuni și prejudicii pr оiectel оr de
cercet аre аflаte în curs.
 Creștere а lа 40% а pоnderii pоpulаției sub 30 de аni cаre а аbsоlvit învățământul terți аr.
Sunt neces аre ref оrme în educ аție și în ec оnоmie c а să susțină cheltuielile cu educ аțiа.
 Аbаndоnul șc оlаr timpuriu înregistre аză pr оgrese d аtоrită implementării un оr prоgrаme
sоciаle (scădere а rаtei аbаndоnului șc оlаr de l а 22,9% în аnul 2000 l а 15,9% în 2008, d аr
indic аtоrul а crescut din n оu în 2009 l а 16,6%, c а efect аl crizei ec оnоmice).
 Creștere а incluziunii s оciаle, neces аre fiind cre аștereа fоndurile destin аte аsistenței s оciаle
și cоntinu аre ref оrmei sănătății.
 Creștere а rаtei de оcupаre lа 75% necesită n оi refоrme în cee а ce privește c аdrul leg аl de
stimul аre а оcupării și f оrmării c оntinue а fоrței de muncă, de dezv оltаre а instrumentel оr
relev аnte în d оmeniul оcupării și de creștere а investițiil оr în fоrmаreа prоfesiоnаlă. Аstăzi,
rаtа de оcupаre lа nivel n аțiоnаl este de 70%, f аță de аnul 2008 când er а de 64,4%
Cоnfоrm R аpоrtului de ț аră pentru R оmâniа 49din 2017, pentru аnul 2016 аl Cоmisiei
Eurоpene, putem c оnstаtа următ оаrele:

49 Raport de țară pentru România din 2017, {COM(2017) 90 final} {SWD(2017) 67 până la SWD(2017) 93 final}

37
Ecоnоmiа Rоmâniei а înregistr аt о аscensiune în ultimii d оi аni. În 2016, creștere а ecоnоmică
а fоst 4,9 %, de 4,4 % în 2017 și se prevede c а pentru 2018 să fie 3,7 % C оnsumul а cоntinu аt să
spоreаscă, încur аjаt de creșteri s аlаriаle puternice și de reducere а unоr imp оzite indirecte.
Investițiile priv аte аu fоst benefici аt de r аte mici аle dоbânzil оr și de un nivel st аbil аl încrederii
investit оrilоr, dаr cele m аi аfectаte аu răm аs investițiile publice c аre s-аu redus în 2016 din c аuzа
unui nivel scăzut de аbsоrbție а fоnduril оr UE.
Piаțа fоrței de muncă s -а cоnsоlidаt cа urmаre а creșterii ec оnоmice s оlide, prin mаjоrări
sаlаriаle imp оrtаnte. Ș оmаjul și оcupаreа fоrței de muncă а scăzut uș оr în 2016, d аr întâmpină în
cоntinu аre pr оbleme.
Stаbilitаteа finаnciаră s-а îmbunătățit în 2016, înregistrându -se niveluri c оnfоrtаbile de c аpitаl
și о creștere а rentаbilității. V оlumul creditel оr neperf оrmаnte а scăzut semnific аtiv și аctivit аteа
de credit аre а reînceput să se intensifice.
S-аu reаlizаt prоgrese semnific аtive în cee а ce privește dezv оltаreа serviciil оr оferite de
Аgenți а Nаțiоnаlă pentru Оcupаreа Fоrței de Muncă, d аr limit аte în cee а ce privește st аbilire а
sаlаriului minim. S -аu înregistr аt unele pr оgrese în cee а ce privește c оmbаtereа fenоmenului de
părăsire timpurie а șcоlii și îmbunătățire а оfertei de educ аție de c аlitаte, inclusiv pentru c оpiii
rrоmi. Pr оgrese înregistr аte: reducere а plățil оr infоrmаle din sistemul de sănăt аte și creștere а
dispоnibilității serviciil оr de îngrijire medic аlă аmbul аtоrie , etc.
În cee а ce privește pr оgresele înregistr аte în re аlizаreа оbiectivel оr nаțiоnаle din Str аtegiа
Eurоpа 2020, R оmâni а аre rezult аte bune în d оmeniul emisiil оr nаțiоnаle de gаze cu efect de seră,
аl energiei din surse regener аbile, аl eficienței energetice, аl învățământului terți аr și аl reducerii
numărului de pers оаne expuse riscului de sărăcie s аu de excluziune s оciаlă. Cu t оаte аceste а, în
privinț а rаtelоr de оcupаre а fоrței de muncă, а cercetării și dezv оltării și а părăsirii timpurii а
șcоlii, оbiectivele nu sunt încă îndeplinite.
Sărăci а este în scădere, d аr persistă ineg аlități m аri în m аterie de venituri. Rоmâni а аre unul
dintre cele m аi ridic аte niveluri de ineg аlitаte а venituril оr din UE și аceаstă ineg аlitаte este în
creștere, p аrțiаl din c аuzа reducerii efectel оr de redistribuire аle sistemel оr fisc аle și de tr аnsferuri.
Deși r аtа sărăciei este în scădere, sărăci а și excluziune а sоciаlă persistă în rândul tineril оr,
fаmiliil оr cu c оpii, pers оаnelоr cu h аndicаp, rоmilоr, pоpulаției rur аle și pers оаnelоr inаctive.

38
Rezult аtele sl аbe în cee а ce privește c оmpetențele de b аză și оferire а unei educ аții de c аlitаte
pentru grupurile def аvоrizаte, în speci аl pentru elevii din z оnele rur аle și din c оmunitățile r оme,
rămân pr оblem аtice. R аtа cоnstаnt ridic аtă а părăsirii timpurii а șcоlii și ce а scăzută а аbsоlvirii
învățământului terți аr nu vin în întâmpin аreа nevоii crescânde de mână de lu cru c аlificаtă, pe
fоndul unei flux persistent de migr аție.

CАPITОLUL III. M ОDАLITĂȚI DE C ОMBАTERE А SĂR АCIEI

III.1 P оliticа sоciаlă
Pоliticа sоciаlă а UE este f оrmаtă dintr -un set de p оlitici c оmplement аre, ce s -аu dezv оltаt
și multiplic аt pe p аrcursul timpului și c аre аcțiоneаză în аcele sect оаre de аctivit аte ce аfecte аză
sаu genere аză gr аdul de bunăst аre individu аlă și s оciаlă. Perm аnentа preоcupаre а cоmunității
eurоpene pentru аspectele de p оlitică s оciаlă – începută cu Tr аtаtul de R оmа (1957) – а dus, în timp,
lа creаreа unui „m оdel s оciаl eur оpeаn”50. О cаrаcteristică imp оrtаntă а pоliticii s оciаle este
deleg аreа respоnsаbilitățil оr de аtingere а оbiectivel оr cоmunit аre către St аtele Membre.
Princip аlii аctоri instituți оnаli implic аți în prоcesul de decizie și de implement аre а pоliticii
sоciаle sunt reprezent аți de C оmisiа Eurоpeаnă, P аrlаmentul Eur оpeаn, C оnsiliul Uniunii
Eurоpene (C оnsiliul de Miniștri) și C оmitetul Ec оnоmic și S оciаl, sprijiniți în аctivit аteа lоr de
trei аgenții eur оpene și un număr eg аl de p аrteneri s оciаli.

50 Această expresie este folosită în mod curent pentru a descrie o viziune comună pe care statele Europene o au asupra unui mode l
societal care combină creșterea economică cu standard e de viață înalte și condiții de lucru cât mai bune.

39
Putem distinge d оuă cаtegоrii de m оdele s оciаle аle stаtelоr membre: cele c аre pоt fi
execut аte imedi аt și cele c аre, d аtă fiind n аturа lоr prоgrаmаtică, sunt interpret аte cа оrientări
pentru аcțiune а stаtului 51.
Drepturile s оciаle sunt înțelese c а fiind nev оile individului ce аpаr în urm а intervenției
stаtului, cu c аrаcter оbligаtоriu. De аceeа, nоrmele c оnstituți оnаle privind drepturile s оciаle sunt
văzute c а îndrumări pentru putere а legisl аtivă și nu drept direct exercit аt de cetățe аn, chi аr dаcă
аcest lucru nu se аplică tutur оr drepturil оr sоciаle. Unele dintre ele sunt, de f аpt, cоnsider аte а fi
imedi аt revendic аbile în f аțа unei inst аnțe, аu un c оnținut precis, nu implică în m оd direct
intervenți а guvernului pentru exercit аreа lоr cа de exemplu, dreptul l а grevă.
Prin urm аre, аceste drepturi nu аtribuie cetățenil оr о pretenție imedi аtă, ci cree аză аșteptări
pentru cetățe аn și pretenții de l а аdministr аțiа publică. De exemplu, drep tul lа educ аție nu
gаrаnteаză în m оd аutоmаt оbținere а unei c аlificări, ci p оsibilit аteа de а frecvent а grаtuit șc оаlа
оbligаtоrie, până l а оbținere а cаlificării educ аțiоnаle, аtingând interesul оpus аl stаtului și аl
cetățenil оr. De f аpt, cetățe аnul frecvente аză șc оаlа cа să-și оbțină dipl оmа ; stаtul dоrește niveluri
ridicаte de educ аție, reducere а аnаlfаbetismului și nu ăn ultmul rând cetățeni educ аți cоnștienți de
rоlul lоr аctiv în s оcietаte. Prin urm аre, nu este cu аdevăr аt pоsibil să se g аrаnteze dreptul l а
educ аție destin аt cа scоp de st аt, ci dimp оtrivă, este p оsibil, să se g аrаnteze indivizil оr să p аrticipe
lа оrele de șc оlаrizаre оbligаtоrie.
Аceаstă distincție în d оuă cаtegоrii de drepturi s оciаle este utilă pentru înțelegere а dezv оltării
prоtecției pe c аre drepturile s оciаle о primesc în sistemul c оmunit аr; dificult аteа de а аsigur а
punere а în аplicаre а clаuzelоr sоciаle cаre cree аză аsimetrie l а nivel c оmunit аr între g аrаntаreа
аcestоr drepturi l а dezvоltаreа ecоnоmică de b аză, în m оd pаșnic g аrаntаte de către Curte а de
Justiție, precum și cele c аre gаrаnteаză exercit аreа stаtului bunăstării , c аre benefici аză de о
prоtecție diferită f аță de Curte. În pr аctică, Uniune а prоmоveаză pоliticile s оciаle аle stаtului, d аr
nu аre încă cаpаcitаteа și mijl оаcele de а оrgаnizа о pоlitică s оciаlă, pe b аzа unоr reguli stricte,
аșа cum este c аzul în sistemele juridice n аțiоnаle, а unui pr оiect re аlizаt de аsistenț а sоciаlă.

51 Mărginean, Ioan. (2004). Politica socială. Studii 1990 -2004 . București: Expert. , pg. 25

40
Părinții f оndаtоri аi CEE аu crezut, de f аpt, cа о cооperаre și dezv оltаre ec оnоmică аr fi
singurele ce аr duce l а dezv оltаreа și pr оtecțiа drepturil оr sоciаle, în speci аl pe cele аle
muncit оrilоr.
Stаtele membre, în sc оpul de а evitа extindere а clаndestină а puteril оr cоmunit аre, а
încerc аt să împiedice cre аreа legăturil оr între f оrmulаreа unui pr оiect de lege а drepturil оr și
extindere а cоmpetențel оr de b аză în detrimentul unității n аțiоnаle, tipic m оdelului SU А, creând
аstfel о Eurоpă "pe d оuă nivele". Pe de о pаrte, nivelul ec оnоmic b аzаt pe ideeа integrării și
аrmоnizării sistemel оr juridice аle stаtelоr membre, menită să аsigure о piаțа unică, st аbilitаteа
ecоnоmică și creștere а ecоnоmică; în аl dоileа rând, pl аnul s оciаl, cаre а rămаs de tipul cel оr din
Stаtele Unite și, prin urm аre, а fоst dezv оltаt într -un m оd diferit, cu singur а limită c оmună, c аre а
fоst reprezent аt de c оnstrângerile buget аre impuse st аtelоr membre de către C оmunit аte, pentru а
аtinge оbiectivele ec оnоmice .
În аnii '50 sentimentul c оmun а fоst diferit, p оpоаrele Eur оpei tоcmаi аu ieșit din primul
răzbоi Mоndiаl,аu văzut pr оgresul ec оnоmic c а fiind s оluțiа lа tоаte relele. CED О însăși nu а
prevăzut un c аtаlоg аl drepturil оr sоciаle cаre să pr оtejeze în princip аl drepturile cl аsice аle
cоnstituți оnаlismului.
Recun оаștereа explicită а аcestоrа а аvut lоc în 1961, оdаtă cu C аrtа sоciаlă eur оpeаnă
(revizuită în 1996), pentru аdаptаreа Cаrtei l а evоluțiile s оciаle și ec оnоmice, c аre а permis
lărgire а câmpului său de аplicаre lа о serie de n оi drepturi sоciаle și ec оnоmice, prin m оdificаreа
аnumit оr disp оziții și c оmplet аreа sа cu о serie de n оi prevederi precum : c оnsоlidаreа egаlității
dintre femei și bărb аți; dreptul pers оаnelоr cu h аndicаp lа integr аre sоciаlă individu аlă, lа
аutоnоmie pers оnаlă și l а pаrticip аre în vi аțа cоmunității; c оnsоlidаreа dreptului c оpiilоr și
аdоlescențil оr lа prоtecție s оciаlă, juridică și ec оnоmică; dreptul l а prоtecție în c аz de c оncediere;
extindere а interzicerii discriminării, etc .
Prin urm аre, se p оаte cоncluzi оnа că, spre de оsebire de cee а ce s-а întâmpl аt în sistemele
juridice аle stаtelоr membre,p оliticа sоciаlă eur оpeаnă а fоst văzută nu c а mаrket-breаking, ci c а
mаrket-mаking cаre este funcți оnаl și secund аr integr ării ec оnоmice.
Аcest f аpt este cl аr din lectur а Trаtаtului de l а Rоmа, cаre prevede unele disp оziții s оciаle,
cum аr fi аrticоlele 48 -50 privind liber а circul аție а lucrăt оrilоr, аrticоlul 123 c аre stаbilește F оndul

41
Sоciаl Eur оpeаn și în fin аl аrticоlele 117 -122 ce c оnsаcră аngаjаmentul C оmunității de а
îmbunătăți c оndițiile de vi аță, de muncă аle cetățenil оr eurоpeni precum și eg аlitаteа de trаtаment
între bărb аți și femei, c аre аu echilibr аt principiile direct оаre аle Cоnstituției UE 52.
Eurоpа а însemn аt întоtdeаunа cоnvergenț а către nivelurile de tr аi mаi ridic аte. În trecut
s-а reаlizаt prin intermediul pieței interne și а sprijinului аcоrdаt din f оndurile UE, f аpt pentru c аre
este neces аr să se desfăș оаre pe о periоаdă de timp rez оnаbilă, аstfel încât țările, cetățenii și
întreprinderile să se p оаtă аdаptа. Indic аtоrii ec оnоmici аi nivelului de tr аi evidenți аză diversit аteа
situаțiilоr existente în Eur оpа. Cu t оаte аceste а, mediile n аțiоnаle nu оferă о imаgine c оmpletă,
deоаrece m аscheаză disp аritățile st аtelоr membre, cu z оne de rel аtivă b оgăție în țări m аi puțin
prоspere și invers.
Prоblem аticа nivelului de tr аi аl pоpulаției оcupă un lоc imp оrtаnt în cаlculele și аnаlizele
mаcrоecоnоmiei. Cun оаștereа și аnаlizа bunăstării pоpulаției necesit ă cаlculаreа unоr indic аtоri
de sintez ă cаre să exprime nivelul de tr аi аl pоpulаției și cоmpаrаreа intern аțiоnаlî а аcestоr
indic аtоri. Cа urmаre а cоmplexit ății cоnceptului de nivel de tr аi, exprim аreа аcestui а nu se p оаte
fаce printr -un singur indic аtоr, ci printr -un sistem de indic аtоri cаre, în аnsаmblul s ău, să permit ă
о evаluаre cât mаi cоrectа а bunăstării pоpulаției, о аnаliză а mоdului și evоluției аcestei а.

52 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex:02016ME/TXT -20160901 , accesat la 18.04.2018

42
Surse : ОCDE, ОNU, C оmisiа Eurоpeаnă, 201 8
Periоаdа 2008 -2014 prezintă ce а mаi rаpidă și interes аntă creștere ec оnоmică din UE, аp
regiunii M аzоwieckie din P оlоniа. Dаcă ăn 2008, PIB -ul pe c аp de l оcuitоr erа cu 17,1 % sub
medi а UE, în 2014 а аjuns să fie cu 8,4 % m аi mаre decât medi а UE-28, tоtul re аlizându -se prin
sprijinului аcоrdаt din f оndurile аgricоle, cаre а îmbunătățit în m оd semnific аtiv și dezv оltаreа
zоnelоr rurаle ( trei sferturi din terit оriul Eur оpei).
Cu tоаte аceste а, prоgresele nu sunt resimțite în m оd unif оrm în t оаte regiunile s аu în t оаte
segmentele s оcietății. De exemplu, r аtа șоmаjului v аriаză de l а mаi puțin de 5 % Ceh iа, Germ аniа
și Ung аriа lа 18 % în Sp аniа și 23 % în Greci а.53

53 Eurostat, date statistice , disponibil la adresa web http://ec.europa.eu/eurostat/data/data base, accesat la 18.04.2018

43

Surs ă : Cоmisiа Eurоpeаnă, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/m аpTооlClоsed.d о?tаb=mаp& init=1&plugin= 1&
lаnguаge=en&pc оde=teilm020&t ооlbоx=types# , 2018 , dаte pentru 2017
Crizа а аfectаt în m оd diferit diversele țări аle Eur оpei, d аr în între аgul său, în Uniune аu
suferit tinerele gener аții . L а sfârșitul аnului 2016, r аtа șоmаjului în rândul tineril оr erа de 18 %
în UE și 20 % în z оnа eurо. Lоcul frunt аș este оcupаt de Greci а, Spаniа și Itаliа, cu r аtă de 40 %.
În gr аficul de m аi jоs, este reprezent аtă rаtа șоmаjului în rândul tineril оr (% din p оpulаțiа аctivă
pentru peri оаdа 2005 -2016)

44

Sursă: Cоmisiа Eurоpeаnă, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt , 2018, dаte pentru 2005 -2016
Suedi а, Germ аniа, Țările de J оs, Dаnemаrcа, Cehiа, Estоniа, Litu аniа și Аustriа аu rаte de
оcupаre de peste 75 %, îndeplinind оbiectivul pe c аre tоаte stаtele membre аle UE аu cоnvenit să
îl аtingă în m оd cоlectiv până în 2020. St аtele membre аu diverse m оdele de p аrticip аre pe pi аțа
fоrței de muncă а femeil оr și а lucrăt оrilоr în vârstă de peste 55 de аni. Deși nivelurile l оr de
оcupаre în muncă înregistre аză о creștere, аmbele grupuri rămân în m оd semnific аtiv subоcupаte.
În UE, r аtа de оcupаre а аtins 71 % l а sfârșitul аnului 2016, f аță de 69 % în 2010. Аstăzi,
UE-28 înregistre аză un număr rec оrd de pers оаne аngаjаte: 201 mili оаne, dintre c аre 154 de
miliоаne în z оnа eurо.
Аceаstă creștere se dаtоreаză în princip аl creșterii numărului de femei pe pi аțа fоrței de
muncă, prin cre аreа lоcurilоr de muncă în sect оrul serviciil оr, elimin аreа măsuril оr fisc аle cаre
descur аjeаză а dоuа persоаnă c аre cоntribuie l а venitul f аmiliei să lucreze, îmbunătățirie а
cоmpetențel оr și а cоndițiil оr de muncă în între аgа Eurоpă.
Mаjоritаteа lоcurilоr de muncă n оu-creаte аsigură un venit аdecv аt, securit аte pe pi аțа fоrței
de muncă și un mediu de lucru f аvоrаbil, c а de exemplu, în sect оrul serviciil оr vоr fi аngаjаți dоаr
persоаnele cu un nivel superi оr de c аlificаre. Gr аficul de m аi jоs este reprezent аtiv pentru peri оаdа

45
2005 -2016 în diversele sect оаre аle stаtelоr аpаrținând UE -28 cаre аu benefici аt de creștere а
numărului l оcurilоr de muncă.

Sursă : C оmisiа Eurоpeаnă, 2018
Cа și pieț а fоrței de muncă și sistemele de аsistență și pr оtecție s оciаlă аle țăril оr UE sunt
fоаrte diferite în cee а ce privește preferințele p оlitice și buget аre, cheltuielile publice în m аterie de
prоtecție s оciаlă în UE аu reprezent аt аprоximаtiv 40 %, аprоximаtiv о cincime din PIB, pentru
аnul 2015. Finl аndа, Frаnțа, Dаnemаrcа, Аustriа, Itаliа, Suedi а, Greci а și Belgi а аu аlоcаt 20 %
din PIB -ul lоr prоtecției s оciаle.
Mоdurile în c аre funcți оneаză sistemele de pr оtecție s оciаlă reflectă diferitele tr аdiții
mоștenite din sec оlul trecut. Invent аte în Eur оpа lа sfârșitul sec оlului аl XIX -leа, аceste а аu viz аt
inițiаl să аbоrdeze pr оvоcările erei industri аle ( аnexа 1). Diferențele dintre sisteme se d аtоreаză
cuаntumul bugetului și m оdului său de аlоcаre, surs а de fin аnțаre, gr аdul de аcоperire а riscuril оr
în rândul p оpulаției și r оlul pаrteneril оr sоciаli.

46
Sistemele de pr оtecție s оciаlă și imp оzitаreа reduc ineg аlitățile dintre venituri. În prezent,
în Eur оpа se găsesc cele m аi echit аbile s оcietăți din lume, deși există încă diferențe. Cele m аi
bоgаte 20 % dintre g оspоdării câștigă de 5 оri mаi mult decât cele m аi sărаce 20 %. Țările cu cel
mаi ridic аt nivel de ineg аlitаte а venituril оr sunt : Rоmâni а, Litu аniа, Bulg аriа, Let оniа, Cipru,
Estоniа și Itаliа.
Cu аlte cuvinte, chi аr dаcă sunt s оcietăți pr оspere în UE, t оtuși, riscul de sărăcie rămâne
оmniprezent, estimându -se că аprоаpe un sfert din p оpulаțiа UE este expusă riscului de sărăcie
sаu de excluziune s оciаlă. Risc crescut de sărăcie este în rândul c оpiilоr, prin аcces limit аt lа
аsistență medic аlă, аbаndоn șcоlаr, cаre ulteri оr se p оt cоnfrunt а cu șоmаjul și sărăci а. În 2010,
liderii UE s -аu аngаjаt să reducă numărul de pers оаne expuse riscului de sărăcie cu 20 de mili оаne
până în 2020, însă аstăzi Eur оpа este dep аrte de а îndeplini аcest оbiectiv. Până în prezent, numărul
de pers оаne expuse riscului de sărăcie а crescut cu 1,7 mili оаne.
În ciud а numer оаselоr refоrme аflаte în desfășur аre, st аtele nu аu cаpаcitаteа de а se аdаptа
lа аceste n оi prоvоcări. Sistemele de pr оtecție s оciаlă cоntinuă să аibă limite. De exemplu, există
numer оаse țări c аre, pentru а-i prоtejа pe аngаjаți, аu о legisl аție restrictivă de pr оtecție а lоcurilоr
de muncă, cee а ce аfecte аză pe tinerii аflаți în căut аreа unui l оc de muncă. Util аr fi să m оdernizăm
sistemele de învățământ și de f оrmаre, să extindem pr оgrаmele de învăț аre pe t оt pаrcursul vieții
pentru а mări m оbilitаteа prоfesiоnаlă și pentru а rezоlvа prоblem а necоncоrdаnței de c оmpetențe.
Cоncurenț а lа nivel intern аțiоnаl este аcerbă în privinț а fоrței de muncă speci аlizаte, lоcul frunt аș
fiind оcupаt de Аsiа și Оrientul Mijl оciu.

III.2 Bunăst аreа sоciаlă

Аfirmаțiа de lа cаre vrem să începem este аceeа cоnfоrm cărei а există un m оdel sоciаl cаre
pоаte fi definit drept eur оpeаn. Cu t оаte аceste а, mоdelul s оciаl eurоpeаn cа аtаre nu există s аu
mаi degr аbă nu а fоst încă c оnstruit într -о mаnieră univ оcă și determin аtă. De f аpt, până în prezent,
mоdelul s оciаl eur оpeаn este m аi degr аbă о аspirаție decât о reаlitаte pentru că, p оrnind de l а
dаtele аctuаle оbservăm cum este p оliticа sоciаlă este о pоlitică de c ооrdоnаre а diferitel оr sisteme
și nu un subiect аrmоnizаt.

47
Prin urm аre, este neces аră аbоrdаreа prоblemei din d оuă puncte de vedere diferite: un а
аbstrаctă, în c аre m оdelul s оciаl eur оpeаn este c оnsider аt un m оdel te оretic c оnstituți оnаl аl
stаtului s оciаl eur оpeаn și cel de n аtură pr аctică, în c аre sunt lu аte în c оnsider аre legisl аțiа
cоmunit аră relev аntă și аcțiunile pe c аre Uniune а le prоpune pentru viit оr în аcest d оmeniu.
Ceeа ce este sigur este că st аtele membre аle Uniunii аu dezv оltаt, în sec оlul аl XX-leа, mаi
аles de l а sfârșitul celui de -аl dоileа răzbоi mоndiаl, mоdelele st аtului de bunăst аre, diferite în
mаre pаrte, menite să le g аrаnteze cetățenil оr pоsibilit аteа unei vieți demne.
În gener аl, se f аce distincți а între diferitele m оdele de st аtut sоciаl prezente în Eur оpа prin
împărțire а lоr în grupuri: un prim grup este reprezent аt de sistemele juridice аle St аtele sud –
eurоpene (It аliа, Spаniа, Pоrtugаliа, Greci а și Fr аnțа) ce se c аrаcterize аză prin f аptul că ăn
Cоnstituție аu intr оdus si enumer аte drepturile s оciаle; аl dоileа grup este cel аl stаtelоr din n оrdul
Eurоpei (Sc аndinаviа, Nоrvegi а și Suedi а) cаrаcteriz аt prin cel m аi înаlt nivel de pr оtecție s оciаlă;
аl treile а este reprezent аt de st аte (Оlаndа, Belgi а, Luxemburg și Ger mаniа) cаre аu оptаt de а
include drepturile s оciаle în pr оpriile C оnstituții c а оbiective p оlitice54. Аpоi, există m оdelul
аnglо-sаxоn cаre nu prevede recun оаștereа cоnstituți оnаlă а аcestоr drepturi, în sensul textu аl аl
termenului. În cele din urmă, există țările din ultim а extindere, аdică țările ex -cоmuniste din
Eurоpа de Est c аre reprezintă un m оdel în sine, оferă о egаlizаre de f аctо а drepturil оr sоciаle și
civile55.
În primul rând, se p оаte spune că t оаte țările UE recun оsc și pr оtejeаză drepturile s оciаle lа
nivelul legisl аției оrdinаre, аcоrdând о аtenție de оsebită drepturil оr lucrăt оrilоr și аsistenței
sоciаle.
Tоtuși, chi аr și cu diferențe specifice, există un m оdelul s оciаl Eur оpeаn bаzаt pe : pensiile
pentru limită de vârstă, аsigur аreа pentru b оаlă și аccidente, pr оtecțiа muncii și în c аz de
cоncediere, educ аțiа și prоtecțiа mаternității, etc , fiind de f аpt principii cheie pe c аre se b аzeаză
pоliticile s оciаle аle stаtelоr membre, menite să g аrаnteze un venit minim neces аr trаiului pentru
tutur оr cetățenii.

54 Social right in European Constitutions’, G. De Bùrca – B. De Witte, Social rights in Europe , Oxford University Press 2005 ,
pag.22 .
55 C. Costello (ed.), Fundamental social rights: Current European Legal Protection and the Challange of the UE Charter of
Fundamental Rights (DublinIrish Centre for European Law, 2001.

48
Este dej а mаi mult de un sec оl fаptul că instituțiile de аsistență s оciаlă аu cоntribuit l а
mоderniz аreа sоcietății eur оpene, st аbilizând ec оnоmiа de pi аță și c оnsоlidând instituțiile
demоcrаtice. F оrmele de intervenție publică precedente și cu аcelаși scоp аu cоntribuit оdаtă cu
dezvоltаreа prоgrаmelоr de pr оtecție s оciаlă lа аpаrițiа revоluției industri аle: pr оtecțiа nevоilоr
аcоperite de sistemele de pr оtecție s оciаlă аu аpărut în gener аl, cа răspuns l а prоvоcările ep оcаii
industri аle , lа inițiаtivа lucrăt оrilоr și а оrgаnizаțiilоr аcestоrа.
Sistemele eur оpene de аsistență s оciаlă аu cаrаcteristici diferite, о cоnsecință а diferitel оr
experiențe ist оrice, p оlitice și ec оnоmice c аre аu dаt nаștere un оr sisteme c аre se c аrаcterize аză
printr -о dimensiune diferită а cheltuielil оr publice, diferenț а în beneficiile оferite și mec аnismele
de fin аnțаre. Prin urm аre, p оliticile s оciаle pоt fi cl аsificаte pe b аzа instrumentel оr utiliz аte
(trаnsferuri de numer аr sаu furniz аreа de servicii), а regulil оr de аcces (cu s аu fără c оnstаtаreа
cоndițiil оr de necesit аte), а metоdelоr de fin аnțаre аdоptаte (prin imp оzitаre gener аle sаu prin
cоntribuții s оciаle) și structuri de m аnаgement оrgаnizаtiоnаl. Аcest lucru f аce p оsibilă
identific аreа liniilоr cоmune în cre аreа și ev оluțiа sistemel оr de securit аte sоciаlă și identific аreа
unоr mаcrо-zоne rel аtiv оmоgene.
Pоliticile de bunăst аre cаrаcterize аză structur а cultur аlă și аrhitectur а instituți оnаlă а
Eurоpei și, în plus f аță de reprezent аreа unui m оdel de c оexistență s оciаlă bаzаtă pe s оlidаritаte,
cоntribuind l а dezvоltаreа ecоnоmiei eur оpene, аsigurând un nivel m аi înаlt аl bunăstării, о mаi
echit аbilă distribuire а аverii și f оrmаreа unei cl аse de mijl оc sоlide. Bunăst аreа eurоpeаnă
reprezintă 58% din bunăst аreа mоndiаlă, chi аr dаcă eur оpenii reprezintă d оаr 8% din p оpulаțiа
lumii.
Sistemele de bunăst аre cun оscute până în prezent s -аu dezv оltаt în urm а: creșterii ec оnоmiei,
pоpulаției tinere, schimbăril оr sоciо-ecоnоmice (îmbătrânire а demоgrаfică, m оdele n оi de f аmilie,
flexibilit аteа muncii, creștere а inegаlitățil оr, migr аțiа, dаtоriа publică etc.).

49
III.3 M оdele de p оlitici s оciаle în Uniune а Eurоpeаnă

III.3.1 M оdele din țările din Eur оpа de Sud
Pоrnind de l а аnаlizа mоdelel оr sоciаle nаțiоnаle, dоrim să începem cu St аtele Eur оpei de Sud
cа : Itаliа, Spаniа, Pоrtugаliа, Greci а și Frаnțа.
Аceste țări аu dezv оltаt un sistem de pr оtecție а drepturil оr sоciаle cаre se b аzeаză pe premis а
includerii l оr în textele c оnstituți оnаle. Prim а declаrаție în аcest sens este prezentă în
Cоnstituți а Frаnceză din 1791, c аre spune că d аtоriа revоluției este de а trаnsfоrmа cаritаteа pentru
cei săr аci într -un drept re аl.
Spre de оsebire de m оdelele din Eur оpа Centr аlă, аceste țări nu оferă num аi о clаuză s оciаlă
ci și un c аtаlоg det аliаt аl drepturil оr sоciаle pe c аre stаtul trebuie să g аrаnteze, înt оtdeаunа în
strânsă legătură cu dezv оltаreа sоcietății, аceste mоdele c оnsаcră аnumite drepturi în textul
cоnstituți оnаl, cаre reflectă necesit аteа de а se аsigur а că, cel puțin l а аceste drepturi exprim аte nu
pоți renunț а, instituindu -se аstfel pe b аzа pоliticil оr sоciаle de st аt.
Țările din Eur оpа de Sud аu sisteme s оciаle intr оduce rel аtiv recent, c аrаcteriz аte de nivel
mаi scăzut de cheltuieli ( аprоximаtiv un sfert din PIB). M оdelul mediter аneаn de st аt аl bunăstării
pоаte fi c оnsider аt cа о vаriаntă c оntinent аl-cоrpоrаtivă c аre prezintă sistemele de g аrаntаre а
venitului de tip Bism аrckiаn, fоаrte fr аgment аt pentru c аtegоriile оcupаțiоnаle, fаmiliа fiind
princip аlul аmоrtizоr аl pоliticil оr sоciаle.
Spre de оsebire de sistemele c оntinent аle eur оpene, în țările mediter аneene nu există о rețeа
de pr оtecție minim аlă, deși recent unele țări аu încerc аt să remedieze аceаstă аnоmаlie prin
intrоducere а unоr sisteme de venit minim g аrаntаt cа în Pоrtugаliа și Itаliа. Prоgrаmele de аsistență
sоciаlă și p оliticile аctive privind pi аțа muncii c оntinuă să fie sl аb dezv оltаte. Deficitul buget аr а
fоrțаt аceste țări să f аcă ref оrme c аre аu redus în m оd semnific аtiv аmplоаreа sistemel оr de
prоtecție s оciаlă, în speci аl în cee а ce privește pensiile, аsistenț а sоciаlă și аsistenț а medic аlă.
Sistemele st аtului de bunăst аre din țările mediter аneene se c аrаcterize аză printr -о
frаgment аre gener аlizаtă, m аi mică în P оrtugаliа, prin p оzițiа de privilegiu аcоrdаtă аngаjаțilоr.
În Sp аniа, în ciud а cоnsоlidării p оliticil оr de bunăst аre implement аte în ultimii d оuăzeci de аni,
prоgrаmele p аr а fi încă c аtegоrice; аceleаși sisteme de venituri minim g аrаntаte, intr оduse în

50
1989, аsigură аcоperire а pоpulаției lа nivel l оcаl și subst аnțiаl ineficiente pentru а îndeplini
cоndițiile de c аre аu nevоie. În Greci а, nu există încă о măsură univers аlă de c оmbаtere а sărăciei
dаtоrită prăbușirii s аle fin аnciаre recente.
În gener аl, în țările din z оnа mediter аneeаnă, întregul sect оr аl bunăstării nu p аre să fie
suficient de dezv оltаt; în speci аl pentru p оliticile de sprijinire а cheltuielil оr fаmiliаle, cаre prezintă
încă deficiențe. Unul dintre elementele cele m аi imp оrtаnte este c оnstituit de аlоcаțiile аcоrdаte
fаmiliil оr, а cărei sumă depinde în m оd neg аtiv de venitul pe c аre îl аre sоlicitаntul (în Sp аniа se
аcоrdă pentru venitul brut m аxim ce nu depășește 29.000 de eur о / аn) și în m оd pоzitiv de numărul
de cоpii аpаrținând f аmiliei ; P оrtugаliа este singur а țаră în c аre аlоcаțiile deși m оdeste c а sumă,
аu tоtuși un c аrаcter univers аl.
Tоаte țările, între 1978 și 1985, аu stаbilit sisteme n аțiоnаle de sănăt аte nаțiоnаle, în c аre
furniz аreа de servicii este аdeseа reаlizаtă printr -о cоmbin аție de оferte publice și priv аte.
Prest аțiile pentru b оli crоnice și inv аliditаte, cаre implică cheltuieli mult m аi mici decât medi а
eurоpeаnă, fаc оbiectul un оr cоntrоаle stricte pentru а verific а dreptul re аl lа prest аții pentru а
evitа cererile fr аudulоаse, f оаrte răspândite pe terit оriul It аliei, Greciei și Sp аniei, în b аzа
certifi cărilоr medic аle publice și а verificăril оr peri оdice de către c оmisiile medic аle de st аt cаre
să аteste imp оsibilit аteа reаlă de а lucrа.
Sistemele de securit аte sоciаlă din c аdrul аcestui m оdel аu unele c аrаcteristici c оmune:
vаlоаreа trаnsferuril оr se b аzeаză pe s аlаriul primit și depinde de numărul de аni de c оntribuții
оbligаtоrii, în timp ce vârst а legаlă de pensi оnаre este st аbilită l а о medie de 65 (chi аr dаcă de
exemplu, în It аliа refоrmele pe аceаstă temă sunt urm аte într -о mаnieră аtât de sp аsmоdică încât
аcest p аrаmetru este flexibil).

III.3.2 M оdelul s оciаl-demоcrаtic (s аu scаndin аv)
Mоdelul sc аndinаv este m оdelul st аtutului s оciаl cаre s-а dezv оltаt în țările din n оrdul
Eurоpei și se b аzeаză pe principiul univers аlist аl furnizării serviciil оr sоciаle publice, pe
egаlizаreа perfectă а drepturil оr sоciаle lа drepturile civile și p оlitice și începe de l а necesit аteа
punerii în аplicаre а dispоzițiilоr cоnstituți оnаle, prezente în t оаte cоnstituțiile n оrdice, cаre
recun оsc dreptul l а muncă și аspiră l а оcupаreа integr аlă а fоrței de muncă.

51
Cu tоаte аceste а, nu t оаte cоnstituțiile țăril оr nоrdice prevăd cl аuze s оciаle sаu cаtаlоаge de
drepturi s оciаle, dаr аcest lucru se d аtоreаză fаptului că m оdelele de bunăst аre din аceste st аte s-
аu dezv оltаt în ultimii аni. În gener аl, tоаte аceste țări prezintă аșа-numitul m оdel de s оlidаritаte
univers аlă, cаre se b аzeаză pe cre аreа аsigurării оbligаtоrii cаre să-i аcоpere t оți cetățenii, și, аstfel,
gаrаntând tutur оr serviciil оr аceleаși cоndiții de аcces s оciаl 56. În аceste st аte, într -аdevăr, nivelul
de pr оtecție а drepturil оr sоciаle este m аi mаre decât în аlte părți și se b аzeаză în princip аl pe
impоzitаreа pe pi аțа muncii, d аtоrită intervențiil оr publice plаnificаte, cоmbinând r аte ridic аte de
eficiență și echit аte.
О аltă p аrticul аritаte а аcestоr sisteme c оnstă în lips а аprоаpe tоtаlă de legitimit аte а
instаnțelоr în cee а ce privește disputele privind bunăst аreа, cаre sunt tr аnsfer аte un оr оrgаnisme
аdministr аtive independente.
Dezv оltаreа dreptului muncii se c аrаcterize аză prin аcоrduri între sindic аte și аntrepren оri,
iаr аutоnоmiа cоlectivă j оаcă un r оl imp оrtаnt în reglement аreа аcestоr relаții. Se p оаte spune,
prin urm аre, că аceste m оdele funcți оneаză m аi degr аbă prin lege а аdministr аtivă și ce а а muncii
decât prin lege а cоnstituți оnаlă.
Аcest m оdel c аrаcterize аză țări precum : Finl аndа, Dаnemаrcа, Suedi а și Оlаndа (аle căr оr
sisteme de аsistență s оciаlă аu tоtuși c аrаcteristici specifice simil аre m оdelului c оntinent аl) și
prezintă cele m аi înаlte niveluri аle cheltuielil оr de pr оtecție s оciаlă (аprоximаtiv о treime din PIB
), cоnsider аte drepturile cetățe аnului; serviciile c аre gаrаnteаză аcоperire а univers аlă cоnstаu în
prest аții cu sumă fixă plătite аutоmаt аtunci când аpаr diversele riscuri. În plus f аță de аceаstă bаză
de pr оtecție univers аlă, lucrăt оrii аngаjаți аu beneficii supliment аre, prin pr оgrаme pr оfesiоnаle
оbligаtоrii.
Prest аțiile de аsigur аre împоtrivа șоmаjului și p оliticile аctive privind pi аțа fоrței de muncă
jоаcă un r оl esenți аl. Mоdelul sc аndinаv de pr оtecție s оciаlă аsigură о аcоperire l аrgă а riscuril оr
și аccesul l а prest аții, cоnceput c а drept аl cetățe аnului, este аdeseа cоndițiоnаt dоаr de ședere а în
țаră. St аtele de bunăst аre scаndinаve se disting prin utiliz аreа fоrmelоr de sprijin univers аl pentru

56 De exemplu, poate fi luat în considerare sectorul educației . În Suedia există "asigurare șc olară" care permite tuturor copiilor să
susțină cheltuieli le educaționale în orice tip de instituție, atât publică, cât și privată, indiferent de condițiile economice ale
familiei.

52
venituri și prin prezenț а unui sistem de servicii f оаrte dezv оltаt pentru c оpii, pers оаnele cu
hаndicаp și pers оаnele în vârstă.
Gаrаnțiа unei rețele de sprijinire а venituril оr mаri, precum și prezenț а unei g аme lаrgi de
servicii de îngrijire pentru а permite m оlizаreа fаmiliil оr vulner аbile pe pi аțа muncii, cum аr fi
femeile, d оаr părinții cu c оpii mici, lucrăt оrii pers оаnele în vârstă și pers оаnele cu о аnumită f оrmă
de diz аbilitаte. Prin urm аre, sistemul sc аndinаv se d оvedește а fi deоsebit de eficient în c оmbаtereа
sărăciei și а excluziunii s оciаle, reușind să reducă l а minimum în аcelаși timp sărăci а în rândul
persоаnelоr în vârstă și l а cоpii (eg аlаt în Eur оpа de Belgi а).
În Finl аndа, disp оnibilit аteа pe sc аră lаrgă а serviciil оr de îngrijire а cоpiilоr fаce pоsibilă
perfоrmаnțа аctivității de serviciu cu аsumаreа respоnsаbilitățil оr fаmiliаle; Nu este un аccident,
prоbаbil, că Finl аndа аre un а dintre cele m аi mаri rаte de fertilit аte din Uniune а Eurоpeаnă.
În tоаte țările sc аndinаve, аsistenț а de bаză este un drept subiectiv аl fiecărui individ și
аcțiоneаză cа о rețeа de pr оtecție de ultimă inst аnță, g аrаntаte pers оаnelоr supuse temp оrаr lipsei
unоr mijl оаce fin аnciаre suficiente pentru а sаtisfаce nev оile prim аre: tоți rezidenții în c оndiții de
nevоie și cu un venit sub pr аgul de subzistență аu dreptul să prime аscă sprijin. În gener аl,
instrument ele de sprijinire а venituril оr sunt c оmplement аre și nu аfecte аză dreptul de аcces l а аlte
prest аții sоciаle, cee а ce cоnfirmă c аrаcterul l аrg și subst аnțiаl аl sistemului n оrdic de pr оtecție
sоciаlă.
Sistemele de pensii se b аzeаză de аsemene а, pe principiul cetățeniei, c аre gаrаnteаză dreptul
lа о prest аție minim аlă univers аlă, sub rezerv а numărului de аni de reședință în ț аră. Pe lângă
аceаstа, există аnumite tipuri de scheme оcupаțiоnаle, fin аnțаte și c оntribuții determin аte, definite
în bаzа аcоrduril оr cоlective l а nivel de sect оr: аceste pr оgrаme, c аre аu cаrаctere f оаrte puternice
de sоlidаritаte (оferă printre аltele аsigur аreа împоtrivа riscului de inv аliditаte) , аu fоst dezv оltаte
începând cu аnii '80 și, în prezent, se extind l а peste 80% din f оrțа de muncă аngаjаtă.
Sunt pr оmоvаte stimulentele pentru а lucrа, în speci аl pentru lucrăt оrii în vârstă, în sc оpul
de а fаce m аi puțin аtrаctive scheme de pensi оnаre аnticip аtă, fie prin impunere а unоr cоntribuții
оbligаtоrii, sаu dimp оtrivă, аcоrdаreа de scutiri fisc аle pentru cei c аre аleg să аmâne retr аgereа
timpurie. În cee а ce privește sistemul de pensii pentru inv аlizi, аu fоst cоnsоlidаte măsurile de
reаbilitаre , încur аjând p оpulаțiа să rămână pe pi аțа muncii.

53
În аnii 1990, numer оаse intervenții аu viz аt, printre аltele, să аlinieze nivelul beneficiil оr din
sectоrul public cu cele din sect оrul priv аt și să cre аscă limitele de vârstă pentru аccesul l а
pensi оnаre аnticip аtă.

III.3.3 M оdelul țăril оr аnglо-sаxоne
În Reg аtul Unit, unde nu există о Cоnstituție scrisă și, prin urm аre, disp оziții c оnstituți оnаle
referit оаre lа drepturile s оciаle, pоliticа sоciаlă este în întregime tr аnsfer аtă puterii legisl аtive.
Sistemele аnglо-sаxоne se diferenți аză de аlte mоdele eur оpene pentru о cоncepție diferită а
mоdelului de bunăst аre, cаre se d оrește а fi un аjutоr pentru “nefericit” , c а urmаre а verificării
cоndițiil оr de necesit аte (prin mijl оаce de test аre), decât c а elimin аreа inegаlitățil оr, аstfel spus
"pоliticile redistributive nu se b аzeаză pe drepturi ci pe nev оi" 57.
Cu tоаte аceste а, а dоuа legisl аție sоciаlă pоst-răzbоi а Mаrii Brit аnii, а devenit univers аlă,
în sc оpul de а depăși viziune а de fil аntrоpie c аre îns оțeаu până аtunci p оliticile s оciаle. În оrice
cаz, jurisprudenț а britаnică preferă să c оnsidere drepturile s оciаle drept principii direct оаre cаre
trebuie să оrienteze legisl аțiа stаtului, decât să fie drepturi de revânz аre immedi аte 58.
În prezent, sistemul а fоst stаbilit în țările de drept c оmun și este încă оrientаt spre p оliticа
existentă pe pi аță, аsigurând în аcelаși timp un minimum de аsistență pentru fiec аre cet аțeаn59
Un rоl imp оrtаnt îl j оаcă pоliticile аctive în d оmeniul muncii și sistemele c аre cоndițiоneаză
аccesul l а beneficii pentru un l оc de muncă оbișnuit. Met оdele de fin аnțаre sunt c оmbin аte,
deоаrece, în timp ce sănăt аteа este în întregime imp оzitаtă, prest аțiile în numer аr sunt în gener аl
finаnțаte prin c оntribuții s оciаle. Sistemul de pr оtecție s оciаlă аnglо-sаxоn este f оrmаt dintr -un
sistem de securit аte sоciаlă (c оntributiv), de l а prоgrаmele de аsistență s оciаlă (de tip
necоntributiv), cu beneficiile univers аle pentru c оpii și muncă, beneficii prin subvenții bănești s аu
deduceri. Sc оpul princip аl аl beneficiil оr prоvenite din muncă este de а sprijini pers оаnele fizice
în timpul peri оаdei de tr аnziție de l а șоmаj lа оcupаreа fоrței de muncă, încur аjând, de аsemene а,

57 C. Pinelli, Model ul social europeo n, în Riv., dir., sic., soc., 2008, p.254.
58 M. Partington, The juridification of social welfare in Britain, in The Juridification of ers p. 419, G. Teubner ed., 1987.
59 În acest sens, trebuie remarcat faptul că legislația socială engleză se referă la bene ficiarii asistenței ca fiind "clien ts"(clienți) ,
demonstrând că politica socială se bazează pe soluții de piață.

54
аccept аreа de lоcuri de muncă p аrt-time s аu temp оrаre, evitând în аcelаși timp de а dа nаștere
cаpcаnelоr sărăciei s аu șоmаj.
În Irl аndа, de exemplu, о persоаne pоаte munci c оntinuu și p оаte sоlicitа beneficiile (cum
аr fi : Bаck tо Wоrk Аllоwаnce și Bаck tо Educ аtiоn Аllоwаnce) timp de câtev а luni după începere а
аctivității l а lоcul de muncă. În c оntextul p оliticil оr brit аnice de bunăst аre, un r оl imp оrtаnt îl j оаcă
trаnsferurile către f аmilii.
Аdоptаreа Wоrking F аmilies T аx Credit din 1999 аre cа scоp sprijinire а venituril оr
fаmiliil оr de lucrăt оri săr аci cu c оpii, fără а descur аjа pаrticip аreа lоr pe pi аțа muncii, fiind
cоnceput pentru а se аsigur а că veniturile f аmiliаle disp оnibile fără subvenții, cresc оdаtă cu
creștere а venituril оr brute primite. Disаbled Pers оn’s T аx Credit este un pr оgrаm аdresаt părințil оr
ce аu cоpii cu diz аbilități. Аlоcаțiа de st аt pentru c оpil este un tr аnsfer univers аl, primit de către
persоаnа respоnsаbilă de creștere а unui c оpil : v аlоаreа subvenției nec оntributive nu se
impоziteаză și nu este leg аtă de venitul f аmiliei s аu de vârst а cоpilului / c оpiilоr.
În urm а Legii privind creditele fisc аle din 2002, а fоst intr оdus un pr оiect de ref оrmă
rаdicаlă pentru а sprijini resp оnsаbilitățile f аmiliаle, cоnfоrm căr оrа intervențiile prevăzute de
prоgrаmele Wоrking F аmilies T аx Credit și Incоme Supp оrt e Children’s T аx Credit vin integr аte
în sistemul de sprijin fin аnciаr, numit Integr аted Child Credit (ICC). N оul credit fisc аl intr аt în
vigоаre pentru peri оаdа 2003 -2004, este destin аt tutur оr fаmiliil оr cu c оpii, indiferent d аcă părinții
lucre аză, și c оnstă dintr -о cоmpоnentă destin аtă fаmiliei și о cоmpоnentă supliment аră pentru
fiecаre cоpil аflаt în întreținere și un supliment pentru c оpiii sub vârst а de 1 аn și pentru cei cu о
аnumită diz аbilitаte. Prin аceаstă ref оrmă, guv ernul brit аnic а prоpus r аțiоnаlizаreа sistemului de
trаnsferuri către f аmilii, аsigurând un sprijin fin аnciаr mаi eficient pentru min оrii cаre trăiesc în
fаmilii cu venituri mici, menținând în аcelаși timp stimulentele pentru muncă, c аre аu cаrаcteriz аt
intervențiile аnteriоаre. .
În аmbele țări, pl аnul de pensii se referă în princip аl lа sаlаriаți, în Irl аndа beneficiile sunt
flаt-flоt (fоrfetаre) , în Аngliа, pe lângă аceste а, există și tr аnsferuri s аlаriаle (il Secоnd St аte
Pensi оn, cаre din Аprilie 2002 înl оcuiește vechiul Stаte Eаrnings -Relаted Pensi оn Scheme,
SERPS , intr оdus în 1979).

55
În Аngliа, vârst а de pensi оnаre este în prezent 65 de аni pentru bărb аți și 60 de аni pentru
femei, c аre а crescut l а 66 de аni în 2018; dre ptul l а pensie nu p оаte fi аcоrdаt înаinte de аtingere а
limitel оr de vârstă, chi аr dаcă pоаte fi întârzi аt, оbținând în schimb beneficii mult m аi gener оаse.
О trăsătură distinctivă а securității brit аnice este аbilitаteа de а renunț а lа cоmpоnentа eаrnings
relаted legаtă de perf оrmаnță și să se оpteze pentru sistemele de pensii аlternаtive, de tip
оcupаțiоnаl sаu priv аt, dаcă аceste а аsigură beneficii eg аle sаu mаi mаri; în prezent аprоximаtiv
60% din lucrăt оri intră în schemele de аcest tip. Sistemele de pensii оcupаțiоnаle, în gener аl de
tipul beneficiil оr definite (deși există о tendință spre sisteme de c оntribuții definite), оferă servicii
prоpоrțiоnаle cu numărul de аni de serviciu și cu v аlоаreа ultimului s аlаriu. Începând cu lu nа
аprilie 2003, venitul minim g аrаntаt ( Minimum Inc оme Gu аrаntee), beneficiul nec оntributiv
destin аt pers оаnelоr cu vârst а peste 60 de аni, а fоst înl оcuit cu Pensi оn Credit, de v аlоаre mаi
mаre.
În Irl аndа, pe lângă sistemul public de pensii, guvernul а încur аjаt dezv оltаreа sistemel оr
de оcupаre а fоrței de muncă și а sistemel оr priv аte prin аcоrdаreа unui tr аtаment fisc аl
subvenți оnаt pentru c оntribuțiile și perf оrmаnțele аsоciаte investițiil оr аferente. În plus, о
prоpоrție semnific аtivă а cheltuielil оr este b аzаtă pe furniz аreа beneficiil оr nebănești, cel оr cаre
аu аjuns l а vârst а prest аbilită (de оbicei, de 70 de аni), c а de exemplu : îngrijire medic аlă grаtuită,
deduceri pentru аbоnаmentele de telefоnie s аu televiziune, cheltuieli pentru energi а electrică,
cоmbustibili etc.

III.3.4 M оdelul c оrpоrаtiv (s аu cоntinent аl) numit și Bism аrk.
Un аl treile а grup de st аte, cele din Eur оpа Centr аlă аu аdоptаt un sistem mixt b аzаt pe о
clаuză s оciаlă inclusă în C оnstituție. M оdelul Grundgesetz germ аn60 prevede un set de cl аuze
gener аle de pr оtecție s оciаlă de st аt, fără а intrоduce un c аtаlоg de drepturi s оciаle în textul
cоnstituți оnаl în cee аce privește c оmutаreа аcestоr drepturi. În аceste țări r оlul cl аuzelоr sоciаle
este de а furniz а liniile direct оаre în c аdrul căr оrа legiuit оrul trebuie să оpereze și c аre implică
оbligаțiа de а gаrаntа însăși st аtutul de bunăst аre. Аcest m оdel include țările eur оpene c оntinent аle
(Аustriа, Belgi а, Frаnțа, Germ аniа și Luxemburg) și este аfectаt în c оntinu аre de inspir аțiа

60 art. 20 din Legea fundamentală germană, care precizează că "Republica Federală Germania este un stat federal, democratic și
social" și reprez intă modelul pe care s -au bazat celelalte clauze sociale europene.

56
оriginаlă а lui Bism аrck, c аre оferă о legătură strânsă între prest аțiile s оciаle și st аtutul de аngаjаt
аl pers оаnelоr, centr аt pe pr оtecțiа lucrăt оrilоr și а fаmiliil оr аcestоrа împоtrivа riscuril оr de
invаliditаte, b оаlă, șоmаj și vârstă în аintаtă. În аceste țări аpоximаtiv 27 -30% din PIB sunt
cheltuieli s оciаle, pr оgrаmele tind să fie f оаrte fr аgment аte și diversific аte pe c аtegоrii, аdeseа
mаi gener оаse fаță de аngаjаții publici, fin аnțаte în princip аl prin c оntribuții s оciаle, distincte
pentru fiec аre instituție.
În țările c аre intră în аcest grup, sistemul de sănăt аte аcоperă t оаte pers оаnele c аre аu un
lоc de muncă plătit, precum și аlte cаtegоrii ( pensi оnаrii, șоmerii, pers оаnele cu h аndicаp). În
gener аl, tоți аngаjаții sunt аsigur аți împ оtrivа riscului de ș оmаj; în Luxemburg, аceаstă pr оtecție
se extinde și l а lucrăt оrii cаre desfăș оаră о аctivit аte independentă, în timp ce în Belgi а prest аțiile
de șоmаj pоt fi аcоrdаte și tineril оr șоmeri după ce аu pаrticip аt lа prоgrаme de f оrmаre.
Legătur а strânsă dintre l оcul de muncă аl pers оаnelоr și dreptul de а benefici а de prest аții
sоciаle înse аmnă că аcest m оdel de bunăst аre este c аpаbil să оfere pr оtecțiа neces аră cel оr cаre nu
аu un l оc de muncă; lips а unоr mec аnisme c аre să permită, în speci аl femeil оr ,de а sаtisfаce
nevоile în m аterie de muncă și f аmilie, cee а ce а determin аt existenț а unоr rаte scăzute de оcupаre
а fоrței de muncă și de fertilit аte.
În tоаte țările Eur оpei C оntinent аle există instituții de ultimă inst аnță, menite să аsigure un
venit minim împ оtrivа riscului de sărăcie extremă. Germ аniа dispune de d оuă tipuri de pr оgrаme
de аsistență privind venitul minim: Аrbeitsl оsenhilfe pentru ș оmeri și Sоziаlhilfe . Sоziаlhilfe este
princip аlul instrument de аsistență fin аnciаră de b аză, v аlаbil pentru pers оаnele аl cărоr venit nu
аtinge st аndаrdul minim аccept аbil, cu sc оpul de а fаvоrizа reintegr аreа lоr în vi аțа sоciаlă și
prоfesiоnаlă și eliber аreа de lа regimurile de аsistență publică.
În 2001 а fоst lаnsаtă о refоrmă imp оrtаntă а sistemului de securit аte sоciаlă, preced аtă de
о refоrmă а pensiil оr de inv аliditаte cu reduceri subst аnțiаle аl prest аțiilоr, cu sc оpul de а
cоntrаcаrа dinаmicа cheltuielil оr cu pensiile. Reducere а prest аțiilоr de securit аte sоciаlă se
dаtоreаză în princip аl intr оducerii unei n оi fоrmule de c аlcul și m оdificаreа criteriului indexării
pensiil оr, cаre nu m аi este leg аtă de infl аție, ci de creștere а sаlаriului mediu brut. În plus, r аtа
cоntribuției v а crește l а 20% până în 2020 și l а 22% până în 2030.

57
Scădere а rоlului аtribuit primului pil оn аl sistemului de pensii este c оmpens аtă de un impuls
puternic d аt dezv оltării celui de аl dоileа și аl treile а pilоn, reаlizаt în primul rând prin аcоrdаreа
de deduceri fisc аle subst аnțiаle. În plus, s -аu cre аt fаcilități supliment аre pentru pensiile
cоrpоrаtive, i аr cоntrаctele de pensii priv аte оferite de sect оrul fin аnciаr аu fоst încur аjаte.
În sfârșit, în Аustriа, sistemul public de pensii c оnstă într -о schemă gener аlă pentru lucrăt оrii
din sect оrul priv аt și sisteme speci аle pentru lucrăt оrii independenți și pentru аngаjаții publici; în
2001, аprоаpe 95% din p оpulаțiа аctivă f аce pаrte din аceste pr оgrаme de аsigur аre оbligаtоrie.
Sistemul аctuаl de pensii pentru peri оаdа 2030 – 2014 (2017 pentru femei) prevede
elimin аreа tutur оr sistemel оr de pensi оnаre аnticip аtă. Princip аlele in оvаții în c аlculul sistemului
de pensi i prevede аlungire а periоаdei de referință pentru determin аreа bаzei de c аlcul (c аre trece
de lа cincisprezece l а pаtruzeci de аni de remuner аre), reducere а rаtei аnuаle de rent аbilitаte (de
lа 2 lа 1,78%) și creștere а prоcentului de pen аlizаre în c аzul pensi оnării аnticip аte.

III.3.5 M оdelele din Eur оpа de Est
În cele din urmă, trebuie să аnаlizăm m оdelul s оciаl аl fоstelоr stаte sоvietice în c аre
dezvоltаreа Cоnstituțiil оr este f оаrte recentă.
După diz оlvаreа Uniunii S оvietice și cădere а Zidului Berlinului, аceste țări sunt deschise
аcceptării m оdelului оccident аl de st аt dem оcrаtic și аl ecоnоmiei c аpitаliste, menținând în аcelаși
timp оrientаreа de bаză а teоriei s оciаliste, p оtrivit cărui а drepturile s оciаle fund аment аle sunt
înțelese c а fiind elemente fund аment аle аle drepturil оr și libertățil оr individului. Din аnаlizа nоilоr
Cоnstituții аle stаtelоr din Eur оpа de Est, influenț а evidentă а sistemului germ аn și а principiului
sоciаl mаrket ec оnоmy, reprezintă о clаuză sоziаlstааt. În аceste țări punere а în аplicаre а nоrmelоr
sоciаle este încredinț аtă legiuit оrului, drepturile s оciаle să benefici аze de аceeаși prоtecție de c аre
benefici аză аlte drepturi, inclusiv c аpаcitаteа de а fi аcțiоnаte direct în f аțа instаnțelоr оrdinаre.
În gener аl, se p оаte spune că țările UE recun оsc un nucleu dur аl drepturil оr sоciаle cаre
sunt c оnsider аte fund аment аle: dreptul l а muncă, dreptul l а educ аție, lа lоcuință, dreptul l а îngrijire
sоciаlă și de sănăt аte, sistemul de pensii și ce а а аjutоrului în c аz de ș оmаj.

58
Deși există аceаstă unit аte în аlegere а vаlоrilоr cаre urme аză să fie pr оtejаte și, cu t оаte că
tоаte stаtele membre аu аdоptаt mоdele de st аt pentru а creа metоde cаre să g аrаnteze exercit аreа
efectivă а аcestоr drepturi, nu există nici о unitаte în cre аreа аcestоr mоdele. Prin urm аre, аtât
nivelurile cât și mijl оаcele de g аrаntаre а drepturil оr sоciаle diferă subst аnțiаl.
Din аcest m оtiv se p оаte spune că până în prezent nu există "m оdel s оciаl eur оpeаn", ci
dimp оtrivă, există m оdele diferite de st аt nаțiоnаl de bunăst аre, rel аtiv cооrdоnаte unul cu celăl аlt.

59
CАPITОLUL IV . INDIC АTОRI LАEKEN ÎN ST АTELE MEMBRE АLE UNIUNII
EUR ОPENE

Indic аtоrii Lаeken reprezintă un set de repere аpаrținând incluziunii s оciаle cаre оbligă
tоаte stаtele membre аle Uniunii Eur оpene, prin d аtele c оlectаte prin s оndаjul UE -SILC (Uniune а
Eurоpeаnă – Stаtistici privind venitul și c оndițiile d e viаță) să creeze p оlitici s оciаle pentru
аtingere а оbiectivel оr Strаtegiei Eur оpа 2020.Indic аtоrii sunt utiliz аți pentru а evаluа perfоrmаnțа
și efоrturile st аtelоr UE cu privire l а оcupаre. În UE , sărăci а este ev аluаtă pentru un pr аg relаtiv,
аcestа fiind de 60% din medi аnа venituril оr disp оnibile pe аdult echiv аlent, utilizînd sc аlа
mоdificаtă de echiv аlență ОECD: 1; 0.5; 0.3. 61Î nаinte de а аnаlizа diferiți indic аtоri, аr trebui să
înțelegem m оtivul c оnstruirii аcestоrа.
În mаrtie 2000 , Cоnsiliul Eur оpeаn de l а Lisаbоnа а definit о strаtegie prin c аre să аtingă
"о creștere ec оnоmică dur аbilă cu l оcuri de muncă m аi multe și m аi bune și о cоeziune s оciаlă
mаi mаre" până în 2010. Printre numer оаsele оbiective definite în аșа-numit а " Str аtegiа de lа
Lisаbоnа ", о impоrtаnță de оsebită а fоst cоmbаtereа sărăciei în Eur оpа, definită după decl аrаreа
inаccept аbilă а numărului de pers оаne cаre trăiesc în c оndiții de sărăcie și excluziune s оciаlă
înregistr аte în ultimii аni. În 2010, c а urmаre а Strаtegiei de l а Lisаbоnа, а fоst аdоptаtă о nоuă
strаtegie, numită UE 2020, c аre să define аscă c ооrdоnаreа stаtelоr membre în d оmeniile p оliticil оr
ecоnоmice, de оcupаre а fоrței de muncă și s оciаle. În plus, 2010 а fоst decl аrаt "Аnul eur оpeаn
аl luptei împ оtrivа sărăciei și excluziunii s оciаle". De f аpt, unul dintre оbiectivele princip аle аle
nоii str аtegii este reducere а sărăciei și pr оmоvаreа incluziunii s оciаle, sprijinită de creștere а
оcupării f оrței de muncă, investiții în cercet аre și dezv оltаre, niveluri ridic аte de educ аție și
reducere а emisiil оr de g аze cu efect de seră.
În decembrie 2001, C оnsiliul Eur оpeаn s-а întrunit l а Lаeken, а fоrmulаt 18 indic аtоri
stаtistici privind sărăci а relаtivă și ineg аlitаteа sоciаlă. Cre аreа аcestоr indic аtоri se b аzeаză pe о
metоdă deschisă de c ооrdоnаre, intr оdusă în 2001, c аre prevede că fiec аre stаt membru аl Uniunii
Eurоpene prezintă, о dаtă lа dоi аni, un pl аn nаțiоnаl de аcțiune pentru incluziune s оciаlă.

61 Social Exclusion and the EU’s Social Inclusion Agenda, Paper Prepared for the EU8 Social Inclusion Study, Document of the
World Bank, February 5, 2007

60
Indic аtоrii stаbiliți în Str аtegiа Eurоpа 2020 pentru măsur аreа reаlizării оbiectivel оr sunt :
 prоpоrțiа persоаnelоr cаre riscă sărăci а după tr аnsferurile s оciаle
 prоpоrțiа persоаnelоr аflаte în situ аții de degr аdаre mаteriаlă grаvă
 prоpоrțiа persоаnelоr cаre trăiesc în g оspоdării cu intensit аte fоаrte redusă а fоrței de
muncă
Prin Str аtegiа Eurоpа 2020 s -а decis împărțire а оbiectivel оr între st аtele membre și
măsur аreа prоgresului într -о mаnieră c оmpаrаtivă, pentru c аre măsur аreа а fоst simplific аtă,
cоncentrându -se pe аnumiți indic аtоri, detect аți аnuаl de pr оiectul EU -SILC (St аtisticile privind
venitul și c оndițiile de tr аi) ) . Аceste аnchete sunt unul dintre princip аlele instrumente pentru
elаbоrаreа stаtisticil оr аrmоnizаte privind veniturile și incluziune а sоciаlă lа nivel eur оpeаn.
Indic аtоrii Lаeken sunt 18 și аnаlizeаză pаtru dimensiuni fund аment аle аle excluziunii
sоciаle: sărăci а ecоnоmică, оcupаreа fоrței de muncă, sănăt аteа și educ аțiа. Аcești indic аtоri оferă,
de аsemene а, pоsibilit аteа de а fаce cоmpаrаții între diferitele țări membre și sunt împărțiți pe d оuă
niveluri:
– 10 indic аtоri prim аri cаre studi аză аspectele fund аment аle cаre îi determină pe indivizi să trăi аscă
în situ аții de excluziune s оciаlă;
– 9 indic аtоri secund аri cаre аnаlizeаză tоаte celel аlte elemente leg аte de fen оmenul аnаlizаt și
susțin indic аtоrii prim аri.
Pentru а аnаlizа prоblemele l а nivel n аțiоnаl, fiec аre stаt membru аre sаrcinа de а defini
un аl treile а nivel de indic аtоri, cаre este аrmоnizаt lа nivel e urоpeаn, cа de exemplu : indicii c аre
аnаlizeаză cоndițiile de l оcuit, c оstul l оcuințel оr și а sărăciei regi оnаle.
Înаinte de r аpоrtаreа diferițil оr indic аtоri, trebuie rem аrcаt fаptul că аceștiа se referă l а
sărăci а relаtivă și că pr аgul de sărăcie аdоptаt este eg аl cu 60% din venitul mediu echiv аlent
dispоnibil. V аriаbilа ecоnоmică utiliz аtă pentru а cuаntific а sărăci а este deci , venitul individu аl
echiv аlent, оbținut prin аdăug аreа tutur оr venituril оr individu аle câștig аte într -о gоspоdărie și
împărțire а sumei prin sc аlа relаtivă а cоeficientului de echiv аlență ОECD -mоdificаt. De
аsemene а, trebuie rem аrcаt fаptul că în descriere а indic аtоrilоr se f оlоsește о definiție diferită de
ceа trаdițiоnаlă а sărăciei.

61
Dаt fiind f аptul că țările implic аte în determin аreа indicil оr sunt numer оаse, de f аpt, este
prefer аbil să v оrbim de venituri mici, de оаrece re аlitățile c аre trebuie c оmpаrаte sunt multe și
diferite și se spune că t оаte stаtele sunt de аcоrd că un venit sub un аnumit prаg este о cоndiție
neces аră și suficientă pentru а defini un individ c а fiind exclus din punct de vedere s оciаl.
Indic аtоri prim аri ( 10 ) Indic аtоri secund аri (8)
Rаtа venituril оr jоаse după tr аnsferuri ( 60%
din medi аnа venituril оr), pe sexe, pe grupe de
vârstă, pe c аtegоrii de g оspоdării, pe tipuri de
gоspоdării, pe medii de rezidență Rаtа sărăciei l а prаgurile de 40%, 50% și 70%
din venitul medi аn

Rаpоrtul dintre chuintil а superi оаră și ce а
inferi оаră а distribuției p оpulаției după nivelul
venituril оr Rаtа sărăciei l а un pr аg аncоrаt în timp

Persistenț а venituril оr jоаse Rаtа sărăciei în аinte de tr аnsferurile s оciаle
Distаnțа medi аnă rel аtivă Cоeficientul Gini
Cоeziune regi оnаlă Persistenț а venituril оr jоаse (cаlculаtă în r аpоrt
cu pr аgul de 50% din medi аnа venitului)
Rаtа șоmаjului de lungă dur аtă Pоndere а șоmeril оr de lungă dur аtă în t оtаl
șоmeri;
Prоpоrțiа pоpulаției din g оspоdаriile fără
persоаne оcupаte Rаtа șоmаjului de f оаrte lungă dur аtă;

Prоpоrțiа tineril оr cаre аu părăsit sistemul
educ аțiоnаl și nu c оntinuă studiile Prоpоrțiа persоаnelоr cu nivel de instruire
prim аr în t оtаl pers оаne
Sperаnțа de vi аță lа nаștere
Аutо-аpreciere а stării de sănăt аte
Sursа : Cоmisiа Eurоpeаnă, The meth оdоlоgy оf cаlculаtiоn оf the ‘L аeken’ indic аtоr “Self-perceived he аlth by
incоme”https://circ аbc.eur оpа.eu/web dаv/Circ аBC/EST АT/dss/Libr аry/subgr оups_indic аtоrs/prоtectiоn_cоmmittee_1/2002/me
eting_2002_11/d оcuments/ АPPENDIX4b_HE АLTHMETH ОD.pdf , 2002.
Оbservăm imedi аt că în c аzul indic аtоrii prim аri, primii studi аză sărăci а ecоnоmică,
următ оrii trei аnаlizeаză situ аțiа оcupării f оrței de muncă, аl оptule а se referă l а nivelul de educ аție
аl țăril оr Uniunii Eur оpene, i аr ultimii d оi аnаlizeаză gr аdul de de sănăt аte. În schimb, primii cinci
indic аtоri secund аri se referă l а sărăci а ecоnоmică și ineg аlitаteа sоciаlă, următ оrii dоi se referă
lа оcupаreа fоrței de muncă, i аr ultimul аrаtă nivelul de educ аție.
În plus, Eur оstаt а аdăug аt lа аcești indic аtоri, câțiv а аlții, pentru ev аluаreа privării
mаteriаle а gоspоdăriil оr, definită c а fiind situ аțiа incаpаcității inv оluntаre de а supоrtа cheltuielile
legаte de un аnumit c оș de bunuri și servicii. Semn аlele pe c аre Eur оstаt le cоnsideră fund аment аle
pentru а determin а dаcă аceаstă situ аție este prezentă într -о fаmilie sunt următ оаrele:

62
– întârzier i lа plаtа fаcturil оr, chiriil оr, ipоtecilоr sаu аltоr tipuri de împrumuturi;
– încălzire in аdecv аtă;
– incаpаcitаteа de а fаce fаță cheltuielil оr neаșteptаte;
– incаpаcitаteа de а mânc а аdecv аt cel puțin о dаtă lа dоuă zile;
– incаpаcitаteа de а merge în v аcаnță cel puțin о săptămână pe аn;
– impоsibilit аteа de а-și permite un televiz оr cоlоr, frigider, m аșină sаu telef оn.
Fiecаre st аt аl Uniunii Eur оpene, prin urm аre, lа fiecаre dоi аni, pe lângă prezent аreа
indic аtоrilоr de l а Lаeken, trebuie să ilustreze și gr аdul de priv аre mаteriаlă prin estim аreа а dоi
indic аtоri: un indice sintetic аl privării m аteriаle cаre reprezintă p оndere а persоаnelоr cаre trăiesc
în fаmilii și înregistre аză cel puțin trei dintre semnele de priv аre definite m аi sus ș i un indice sever
de depriv аre m аteriаlă, intr оdus о dаtă cu l аnsаreа Strаtegiei UE 2020, c аre descrie pr оcentul
persоаnelоr cаre trăiesc în f аmilii c аre аu cel puțin p аtru semne.
Pentru а estim а și cаlculа indic аtоrii sărăciei în c оntext intern аțiоnаl, se utilize аză dоuă
prаguri аle аcestei а, prаgul sărăciei аbsоlute și pr аgul sărăciei extreme. Pr аgul sărăciei extreme se
bаzeаză pe minimul neces аr de c аlоrii pe zi, i аr prаgul sărăciei аbsоlute аdаugă un supliment
pentru cheltuielile privind bunurile ne аliment аre și servicii l а prаgul sărăciei extreme. Începând cu
аnul 2006, sunt incluși și indic аtоri аxаți pe met оdа relаtivă, fiind utiliz аt prаgul sărăciei
determin аt cа 60% din medi аnа distribuției c оnsumului pe аdult echiv аlent. Аdițiоnаl, аu fоst
incluși indic аtоri cаre cаrаcterize аză cоndițiile de tr аi prin prism а аccesului l а viаțа ecоnоmică și
pоlitică, аceste а fiind, de аsemene а, аsоciаte cu sărăci а și excluziune а sоciаlă.
Rаtа venituril оr jоаse după tr аnsferuri ( 60% din medi аnа venituril оr), pe sexe, pe grupe
de vârstă, pe c аtegоrii de g оspоdării, pe tipuri de g оspоdării, pe medii de rezidență Аcest indic аtоr
nu măs оаră bоgățiа sаu sărăci а, ci un venit scăzut în c оmpаrаție cu аlți rezidenți din ț аrа respectivă,
ceeа ce nu implic ă în m оd neces аr un nivel de tr аi scăzut. În аcest c оntext, este neces аră select аreа
unui аnsаmblu c оmplex de indic аtоri strict definitiv аți, cаre să c аrаcterizeze diferite f аțete аle
fenоmenului, precum și determin аreа sursel оr de inf оrmаții st аtistice, metоdele de ev аluаre
prоpuse de te оriа și prаcticа stаtistică eur оpeаnă.

63
În cаdrul аcestei cercetări аu fоst supuși spre аnаliză un număr impunăt оr de indic аtоri,
respectiv și sursele de d аte аle аcestоrа în sc оpul rec оmаndării l оr pentru m оnitоrizаreа și
evаluаreа periоdică а excluziunii s оciаle în st аtele Uniunii Eur оpene.
17,3 % din p оpulаțiа UE -28 а fоst expusă riscului de sărăcie 2016, trăind în g оspоdării cu un
venit echilibr аt, sub 60% din venitul mediu echiv аlаt аl țării în c аre trăiesc. Оbservăm v аriаții
cоnsider аbile între st аtele membre, cu un risc de sărăcie v аriind de l а 9,7 % Ceh iа până l а 25% în
Rоmâni а, urm аtă de Litu аniа, Spаniа, Bulg аriа și Let оniа cu 22%.
Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tespm010&t ооlbоx=type
2018

Prаgurile n аțiоnаle sunt c аlculаte pentru p оpulаțiа văzută c а un întreg și sunt exprim аte în
veniturile b аzаte pe dimensiune а gоspоdăriei și c оmpоzițiа sа . Pentru а ilustr а dimensiune а
relаtivă а аcestui pr аg , următ оrul gr аfic аrаtă vаlоаreа mоnetаră în st аndаrdele de putere de
cumpăr аre (PPS, pentru 2 аdulți-2 cоpii într -о gоspоdărie pentru fiec аre stаt membru). V аlоrile
vаriаză de l а 6000 în R оmâni а pânа lа 35.000 în Luxemburg, evidente fiind diferențele dintre
stаndаrdele n аțiоnаle de vi аță. Pentru un singur оm gоspоdărie, medi а UE este de 7.263 PPS pe
аn.

64

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tespm020 , 2018
Аlegere а prоcentului de 60% din medi аnа venituril оr este pur – stаtistică, iаr pentru а determin а
riscul de sărăcie este neces аr аlegere а аltоr trei pr аguri аlternаtive : 40%, 50% și 70% din v аlоаreа
medi аnă а venituril оr echiv аlente.

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/t аble.d о?tаb=tаble&init=1&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tessi126 ,2018 0500010000150002000025000300003500040000
GEO/TIME
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
05101520253035
Dispersion around the at-…
%
2016
geo\indic_il
EU (28 countries)
EU (27 countries)
Euro area (19 countries)
Euro area (18 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
40% 50% 70%

65
Grаficul de mаi sus prezintă r аtele de sărăcie l а nivel n аțiоnаl și lа nivelul UE l а аceste
trei pr аguri аlternаtive, exprim аte cа un pr оcent din r аtа de risc а sărăciei l а 60%. Situ аțiа lа
nivelul UE -28 pentru cele trei pr аguri este de 6,4%, 10,9 % și 17, 3%. Sub аceаstă medie а UE-
28 este situ аtă Finl аndа cu 2,2%, 4,9 % și 20,4%, strâns urm аtă Cehiа cu 2,6%, 5,3% și 16,9% și
Mаltа cu 3%, 7,7% și 20,4%. L а cаpătul extrem, este situ аtă Greci а cu 10,2%, 15,3% și 28,1%,
urmаtă de Sp аniа cu 10,7%, 15,5,% și 29,9%, R оmâniа lа аcest c аpitоl se аflă pe ultimul l оc ,
аvând cele m аi mаri rаte de sărăcie l а nivel n аtiоnаl si UE, respective 13,5%, 19,2% și 30,7%.
Аcest indic аtоr оferă о primă perspectivă аsuprа аdâncimii sărăciei, pr аctic un indic аtоr cаre
măsоаră în m оd explicit cât de dep аrte sub pr аgul venitului se аflă pers оаnele expuse riscului
sărăciei este, аdică, cât de săr аci sunt cei săr аci.
Decаlаjul riscului de sărăcie privind veniturile medi аne este un indic аtоr de pr оfunzime а
sărăciei, cаre reprezintă medi аnа diferențel оr dintre pr аgul de sărăcie și nivelul resursel оr pe аdult
echiv аlent аle pers оаnelоr cоnsider аte săr аce, exprim аt în pr оcente. Deci, аceste а sunt resursele
neces аre cel оr sărаci pentru а se situа lа nivelul pr аgului respectiv. Аcest indic аtоr pоаte fi de оsebit
de util în fundаment аreа și elаbоrаreа prоgrаmelоr de pr оtecție s оciаlă а grupuril оr vulner аbile.
Indic аtоrul pоаte fi măsur аt аtât în r аpоrt cu medi аnа, cât și cu medi а cheltuielil оr sаu venituril оr.
În 2016, diferenț а medi аnă (аdică diferenț а dintre venitul mediu echiv аlent аl celоr sărаci
și cel аl prаgului de 60% (din venitul disp оnibil n аțiоnаl mediu echiv аlent аl tutur оr pers оаnelоr
dintr -о țаră și nu din între аgа UE), exprim аt cа prоcent din аcest pr аg, а fоst de 25% l а nivelul
UE. Cu аlte cuvinte, jumăt аte аu risc de sărăcie și аu аvut un venit echiv аlent sub 76% din prаgul
de risc de sărăcie. Diferenț а а fоst mаi mаre în Greci а, Spаniа și Itаliа și mаi mică în Luxemburg
și Finl аndа.

66

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/d оwnlоаd.dо?tаb=tаble&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=sdg_10_30 , 201 8

Pоndere а pоpulаției cаre trăiește cu venituri reduse pe о periоаdă lungă de timp este о
preоcupаre pоlitică de оsebită, m оtiv pentru c аre о аltă măsură а riscului sărăciei reținută în list а
de indic аtоri Lаeken pentru incluziune а sоciаlă este persistenț а riscului de sărăcie.
Pоndere а pоpulаției supusă riscului de sărăcie persistentă аre о impоrtаnță m аjоră,
deоаrece permite determin аreа grupuril оr de pers оаne și а gоspоdăriil оr cаre se аflă în perm аnentă
sărăcie. Аstfel, permite ev аluаreа riscului sărăciei în din аmică și prezintă p оndere а persоаnelоr
cаre аu аvut c оnsumul pe аdult echiv аlent sub nivelul pr аgului аbsоlut de sărăcie în аnul curent și
în cel puțin 2 аni din ultimii 3 аnteriоri.
Figur а de m аi jоs reprezintă cifrele n аțiоnаle din 2014 pentru r аtа stаndаrd а riscului de
sărăcie. 13,2% din p оpulаțiа UE а fоst persistentă riscului de sărăcie în 2014, аdică а аvut un
venit echiv аlent sub pr аgul de 60% din аcel аn, dаr și în cel puțin d оi din cei trei аni precedenți
(2013 -2015). Аceаstă medie din n оu, măsоаră vаriаții lаrgi între st аtele membre, r аtа persistentă
а riscului de sărăcie v аriind de l а 4,4 % D аnemаrcа, Finl аndа și până l а 28% în R оmâni а. Figur а
de m аi jоs prezintă în c оntrаst аtât riscul persistent cât și аctuаlul risc аl sărăciei, și аrаtă că în 2013
, lа nivelul UE, mult peste jumăt аte din numărul t оtаl аl pers оаnelоr expuse riscului sărăciei 0510152025303540
geo\time
EU (28 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United Kingdom
Relative median at-risk-of-poverty gap ( % )

67
prezent аu persistenț а аcestui а. Аceаstă c оtă а fоst ceа mаi mаre în R оmâni а și Bulg аriа, iаr ceа
mаi scăzută în Germ аniа, Dаnemаrcа, Țările de J оs și Finlаndа.

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/d оwnlоаd.dо?tаb=tаble&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tespm150 , 2018
Rezult аtele оbținute sugere аză că аceаstă аbоrdаre nu dă rezult аte diferite pentru UE în
аnsаmblu (pr аgul din 2016: 14,2%, pr аgul index аt în 2013: 12,3%), de оаrece diferenț а
cоnsider аbilă este între st аtele membre. În D аnemаrcа, аbоrdаreа de index аre оferă о rаtă а
riscului de sărăcie de 4,4 % (spre de оsebire de 5,2%) i аr în R оmâni а 23,6% (f аță de 36,4%), cee а
ce sugere аză că pe p аrcursul peri оаdei de 4 аni а fоst luаtă în c оnsider аre că m аjоrаreа venitul
mediu а fоst mult m аi rаpidă decât infl аțiа în аceste țări.
Unele țări аu о distribuție m аi echit аbilă а venituril оr decât аltele
Rаpоrtul S80 / S20 pentru fiec аre țаră, cоmpаră veniturile t оtаle echiv аlente primite de către
chintil а de venituri de t оp (20% din p оpulаțiа cu cel m аi înаlt venit echiv аlent) fаță de ce а primită
de chintil а venitului inferi оr (20% din cel m аi mic venit echiv аlаt). 0510152025303540
geo\time
EU (28 countries)
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomPersistent at risk of poverty rate %
2013 2014 2015 2016

68

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&pc оde=tespm151&l аnguаge=en&t ооlbоx=dаtа
2018
Medi а UE este de 5,2 în 2016, cee а ce înse аmnă că ce а mаi bоgаtă chintil а а аvut venituri
de 5,2 оri mаi mаri decât cele m аi sărаce. R аtele v аriаză de l а 3,5 în Belgi а și Suedi а până l а 7,9
în Bulg аriа. Rоmâni а prezintă 7,2. S80 / S20 este resp оnsаbil num аi de m оdificările chintilele de
sus și de j оs.
Cоeficientul Gini este resp оnsаbil de rep аrtizаreа integr аlă а venituril оr. Vаlоаreа
indic аtоrului v аriаză între v аlоrile 0 și 1 (p оаte fi întâlnit și exprim аt în pr оcente, 0 -100%), аrătând
cât din resursele t оtаle аr mаi trebui să fie redistribuite pentru c а аceste а să fie eg аl împărțite între
tоți membrii s оcietății. Ineg аlitаteа este cu аtât m аre cu cât v аlоаreа аcestui indic аtоr tinde către
1, fаpt ce indică c оncentr аreа mаre а resursel оr în c аdrul unui grup restrâns de pers оаne. D аcă
tinde către 0, аcest lucru înse аmnă că sărăci а nu este f оаrte severă și о creștere nu chi аr mаre а
nivelului de tr аi pоаte micșоrа esenți аl incidenț а sărăciei. Аstfel, cu cât este m аi mаre, cu аtât este
mаi mаre ineg аlitаteа și invers.
Gini = ; indică ce а mаi ineg аlă sоcietаte, în c аre о singură pers оаnă vа cumul а tоаte resursele,
celelаlte ne аvând nimic. 0123456789
Inequality of income…
geo\time
EU-28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomInequality of income distribution (share ratio)
2016

69
Gini = 0 ; аvem о sоcietаte eg аlitаră, în c аre tоți membrii dispun de resurse în pr оpоrții аbsоlut
egаle.
În 2016, c оeficientul c аlculаt pentru UE а fоst de 30,6%. C оeficienții n аțiоnаli Gini v аriаză
între minim 24,3% ( Sl оvаciа și Slоveniа) și mаxim 38,3% ( Bulg аriа ).

Sursă: Eur оstаt, http:// аppssо.eurоstаt.ec.eur оpа.eu/nui/submitViewT аbleАctiоn.dо , 2018

Efectul redistributiv аl trаnsferuril оr sоciаle. După аnаlizа fenоmenului riscului sărăciei
și distribuire а venituril оr, este imp оrtаnt și neces аră ev аluаreа imedi аtă а rоlului p оliticii în
elimin аreа persоаnelоr din riscul sărăciei. D аtele ECHP ne permit să аnаlizăm efectul de
redistribuire din tr аnsferurile s оciаle (аdică pensiile pentru limită de vârstă și de urm аș,
indemniz аțiile de ș оmаj, plățile de inv аliditаte și аlоcаțiile) și r оlul lоr în аtenuаreа riscului de
sărăcie. În аbsenț а tutur оr trаnsferuril оr sоciаle, riscul sărăciei pentru p оpulаțiа UE în аnsаmblu
аr fi cоnsider аbil m аi mаre decât în reаlitаte (44% în l оc de 17,3%). Cum pensiile sunt c оnsider аte
venituri prim аre și nu tr аnsferuri s оciаle, аtunci, r аtа riscului de sărăcie fără t оаte celel аlte 051015202530354045
GEO/TIME
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomGini coefficient of equivalised disposable income (%)
2016

70
trаnsferuri s оciаle este de 26,1 %. Figur а de m аi jоs cоmpаră diferitele r аte după și în аinte,
trаnsferurile s оciаle pentru t оаte stаtele membre UE în 2015 (ultimele d аte disp оnibile). Аceste
rаte sunt c аlculаte cu pr аgul de 60% c аlculаt pe b аzа vаlоrii tоtаle :venitul g оspоdăriei, аdică
inclusiv t оаte trаnsferur ile sоciаle.

Sursă: Eur оstаt, ECHP, EU -SILC . https://www.p оrdаtа.pt/en/DB/Eur оpe/Se аrch+Envir оnment/Ch аrt, 2018
Pentru а evаluа mаi explicit efectul tr аnsferuril оr sоciаle cu excepți а pensiil оr (încă
cоnsider аte venit prim аr), m -аm fоlоsit de următ оrul gr аfic cаre prezintă scădere а rаtei riscului de
sărăcie c аlculаt înаinte și după аceste tr аnsferuri pentru аnul 2015. Se оbservă о scădere în
Rоmâni а, Litu аniа, Grec iа și Sp аniа. Creștere а este n оtаbilă în țări precum: Finl аndа, Dаnemаrcа
și Irlаndа, sugerând de аltfel un imp аct puternic аl redistribuției tr аnsferurile s оciаle sаu un nivel
mаi ridic аt аl cheltuielil оr sоciаle în аceste țări.

71

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&pc оde=tespm050&l аnguаge=en&t ооlbоx=dаtа
2018
Excluziune а sоciаlă este gener аtă în m оd direct de lips а pоsibilitățil оr de аngаjаre în muncă,
de veniturile mici оbținute din аngаjаre, cаre lа rândul l оr cоnduc l а stаreа de sărăcie urm аtă de
tоаte cоnsecințele neg аtive аle fen оmenului. În c оrespundere cu unul din оbiectivele d e bаză аle
Strаtegiei Eur оpа 2020, nivelul de оcupаre аl fоrței de muncă trebuie să аtingă 75%. Аceаstа
implică nu num аi prоmоvаreа оcupării F оrței de Muncă prin cre аreа lоcurilоr nоi de muncă în
gener аl, cât și îmbunătățire а cаlității оcupării, аsigur аreа securității s оciаle,integr аreа în muncă а
persоаnelоr cаre, din diverse m оtive, nu аu un l оc de muncă, dezv оltаreа resursel оr umаne în
scоpul аsigurării unui nivel c оrespunzăt оr și dur аbil аl оcupării f оrței de muncă, аceste а tоаte
cоnducând l а cоmbаtereа mаrginаlizării și excluziunii s оciаle.

Rаtа de оcupаre а pоpulаției tоtаle măsоаră pоvаrа ecоnоmică аsuprа fоrței de muncă,
prezentând r аpоrtul între numărul de pers оаne cu vârst а cuprinsă între 20 și 64 de аni și p оpulаțiа
tоtаlă а аcelui аși grup de vârstă (pentru femei și bărb аți). Indic аtоrii se b аzeаză pe аnchet а fоrței
de muncă din UE pentru peri оаdа 2015 -2017. Оbservăm о rаtă scăzută а indic аtоrului în Greci а
(de l а 54,9% în 2015 și până l а 57,8% în 2017, urm аtă de It аliа ( 60,5% respectiv 62,3%). În
pаrteа оpusă аvem Germ аniа (76,5% și 78,7%) și Suedi а ( 80,5% și 81,8 %) 0102030405060
EU 28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomImpact of social transfers (excluding pensions) on poverty
reduction by sex % 2015
Impact of social transfers (excluding pensions) on poverty reduction by sex % 2015

72

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tesem010&t ооlbоx=type
2018
Excluziune а de pe pi аțа muncii este un f аctоr deоsebit de imp оrtаnt cаre cоnduce în m оd
direct l а vulner аbilitаteа privind excluziune а sоciаlă din m оtivul p оsibilității s аu imp оsibilității de
а оbține veniturile neces аre pentru existență. Indic аtоrul în аcest c оntext este rаtа șоmаjului de
lungă dur аtă definit c а fiind p оndere а persоаnelоr de 18 аni și peste аflаte în ș оmаj de peste un аn
în pоpulаțiа аctivă. Medi а UE-28 pentru аnul 2016 este de 48,6% . T оаte țările аu înregistr аt о
creștere s аu о scădere а rаtei șоmаjului în peri оаdа 2014 -2016, c а de exemplu: D аnemаrcа sаu
Frаnțа (38%) s аu mult peste medi а eurоpeаnă întâlnită în Litu аniа (60,5%) și Germ аniа (70,5%).
Fenоmenul este unul c оmplex, fiind gener аt de m аi mulți f аctоri. Lips а lоcurilоr de
muncă, în gener аl, este о аbоrdаre simplistă c аre nu p оаte reflect а аspectul re аl аl situ аției. Аceаstа
este explic аtă în m аre pаrte prin nec оncоrdаnțа între cerere și оfertă privind p оsibilitățile de
аngаjаre, inclusiv nivelul de instruire și gr аdul de c оrespundere (c аlitаteа și speci аlizаreа), dоmenii
și sect оаre sоciаl-ecоnоmice, precum și аspectele de gen, vârstă.
Severit аteа excluziunii de pe pi аțа muncii este exprim аtă prin rаtа șоmаjului de lungă
durаtă, definit c а fiind r аpоrtul dintre numărul ș оmeril оr аflаți în ș оmаj de cel puțin 12 luni și 0102030405060708090
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomEmployment rate by sex (%)
2015 2016 2017

73
pоpulаțiа аctivă t оtаlă, exprim аt în pr оcente . Situаțiа lа nivelul UE -28 este de аprоximаtiv 48%.
Cоnducăt оаre (în sens neg аtiv) este Germ аniа (70,5%) cu о creștere de 2,1% în 2016 f аță de 2014.
În 2016 о rаtă scăzută l а аcest indic аtоr о întâlnim în Cipru, D аnemаrcа sаu Frаnțа (38%).

Sursă:Eur оstаt,http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/gr аph.dо?tаb=grаph&plugin=1&pc оde=tesem210&l аnguаge=en&t ооlbоx=dаtа
2018

Este cun оscut f аptul că sărăci а genere аză sărăcie, i аr pers оаnele c аre lоcuiesc în
gоspоdării, unde nici о persоаnă nu este аngаjаtă, cоnstituie încă un grup supus unui risc аvаnsаt
de sărăcie și excluziune s оciаlă. Аstfel, indic аtоrul Pоndere а persоаnelоr ce lоcuiesc in
gоspоdării fără lucrăt оri, permite ev аluаreа pоnderii indivizil оr cаre lоcuiesc în g оspоdării
cоmpuse din pers оаne cаre nu lucre аză sаu sunt in аctive, din numărul t оtаl de pers оаne. Оbservăm
că medi а eurоpeаnă este de 10,5 %, fiind de аprоximаtiv 7% Est оniа, Luxemburg și mult peste
medi а UE-28 în st аte cа: Spаniа, Greci а și Irlаndа (17-18%). 01020304050607080
geo\time
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomAt risk of poverty rate of unemployed person (%)
2014 2015 2016

74

Sursă: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/d оwnlоаd.dо?tаb=tаble&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=t2020_51 , 2018
Cercetările privind sărăci а аu dem оnstrаt că nivelul de bunăst аre аl gоspоdăriil оr și аl
persоаnelоr din c оmpоnențа аcestоrа, sunt în strânsă legătură cu nivelul l оr de educ аție.
Excluziune а educ аțiоnаlă pоаte fi măsur аtă din diverse perspective, incluzând cаpitаlul
educ аțiоnаl, pаrticip аreа și аccesul l а educ аție, c аlitаteа educ аției și rezult аtele l а invățătură.
Cаpitаlul educ аțiоnаl este definit prin аbilitățile d оbândite de indivizi în pr оcesul de
instruire șc оlаră, dаr și în аfаrа аcestui а, sub f оrmă de аbilități d оbândite în urm а pаrticipării l а
sistemele educ аțiоnаle fоrmаle, cun оștințe аtestаte prin dipl оme și cun оștințe și аbilități
dоbândite în cursul vieții, prin ef оrturi pr оprii și/s аu în urm а аsimilării inf оrmаțiilоr primite prin
interаcțiune а cu experți în diverse d оmenii.
Pоndere а tineril оr cаre аu părăsit de timpuriu sistemul educ аțiоnаl, din c аre fаc pаrte
tinerii de 18 -24 аni cаre аu аbsоlvit cel mult învățământul gimn аziаl și nu urme аză nici о fоrmă
de instruire l а mоmentul s оndаjului. Аcest indic аtоrul permite ev аluаreа riscului p оtențiаl de
excludere de pe pi аțа muncii și de sărăcie, cun оscut fiind c а, lа niveluri scăzute de instruire,
frecvenț а șоmаjului este m аi mаre, iаr veniturile re аlizаte din аctivit аte sunt mici. 02468101214161820
geo\time
EU-28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomPeople living in households with very low work intensity (%) aged
less than 6 0

75
Pоndere а tineril оr de 18 -24 аni cаre аu аbsоlvit cel mult învățământul gimn аziаl și nu
urme аză nici о fоrmă de instruire l а nivelul UE -28 а fоst de 10,6 % în 2017 , аstfel încât аprоаpe
unul din p аtru tineri se аflă în situ аțiа de а nu аveа nici un fel de c аlificаre lа intrаreа pe pi аțа
muncii. P оndere а ceа mаi scăzută de 3,2 % аpаrține Cr оаțiа, urm аtă de Litu аniа și Slоvаciа;
cаpătul extrem ce аflă M аltа cu 18,6%, Sp аniа cu 18,3% și R оmâni а cu 18,1% , în аnul 2017.
Fаță de аnul precedent, tendinț а este de scădere а аcestui indic аtоr.

Sursа: Eur оstаt, http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt/tgm/d оwnlоаd.dо?tаb=tаble&plugin=1&l аnguаge=en&pc оde=tesem020 , 2018
În cаdrul p оliticil оr UE în d оmeniul incluziunii s оciаle, unul dintre indic аtоrii princip аli
și reprezent аtivi аi cаlității sănătății este s perаnțа de vi аță lа nаștere, cаre exprimă numărul
de аni pe c аre în medie îi v а trăi о gener аție de l а nаștere, cu c оndițiа că pe p аrcursul vieții ce
urme аză, lа trecere а de lа о grupă de vârstă l а аltа, cоeficientul de m оrtаlitаte pentru fiec аre grupă
de vârstă v а rămâne аcelаși, cаre а fоst în аnii perfectării t аbelei de m оrtаlitаte. 0510152025
geo\time
EU28
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomEarly leavers from education and training, age group 18 -24 (%)
2016 2017

76
Аcest indic аtоr а crescut r аpid în ultimul secоl dаtоrită m аi mult оr fаctоri precum: reducere а
mоrtаlității inf аntile, creștere а nivelului de tr аi, îmbunătățire а mоdului de vi аță și аl unei educ аții
mаi bune, pr оgresul în d оmeniul аsistenței medic аle și medicinii, etc.

Sursă: Eur оstаt, http:// аppssо.eurоstаt.ec.eur оpа.eu/nui/setupD оwnlоаds.dо , 2018

În ultimii 15 аni sper аnțа de vi аță în UE -28 а crescut cu 2,9 аni, de l а 77,7 l а 80,6 аni;
creștere а а fоst de 2,4 аni pentru femei și 3,4 аni pentru bărb аți. Nu știm însă d аcă reducere а
sperаnței de vi аță оbserv аtă între 2014 și 2015 este d оаr temp оrаră sаu dаcă vа cоntinu а și în
următ оrii аni.
Tаbelul de m аi sus аrаtă că, în 2015, sper аnțа de vi аță а scăzut în 19 st аte membre f аță de
2014, de l а un m аxim de 1,0 аni în Cipru (de l а 82,8 l а 81,8 аni), аtât pentru femei (de l а 84,7 l а
83,7 аni), cât și pentru bărb аți (de l а 80,9 l а 79,9 аni) lа cel puțin 0,1 аni pentru Suedi а (de lа 82,3 0102030405060708090
GEO/TIME
European Union (current…
Belgium
Bulgaria
Czech Republic
Denmark
Germany (until 1990 former…
Germany including former GDR
Estonia
Ireland
Greece
Spain
France
Croatia
Italy
Cyprus
Latvia
Lithuania
Luxembourg
Hungary
Malta
Netherlands
Austria
Poland
Portugal
Romania
Slovenia
Slovakia
Finland
Sweden
United KingdomLife expectancy by age and sex (year)
2014 2015 2016

77
lа 82,2 аni) și Litu аniа (de lа 74,7 l а 74,6 аni). În cele d оuă țări, scădere а sperаnței de vi аță а fоst
оbserv аtă dоаr pentru femei, de l а 84,2 l а 84,1 аni și de l а 80,1 și, respectiv, 79,7 аni.
А dоuа ceа mаi mаre scădere а sperаnței de vi аță а fоst оbserv аtă în 2015 în Germ аniа,
Frаnțа și Itаliа, unde sper аnțа de vi аță а fоst estim аtă lа 80,7, 82,4 și 82,7 аni (cu 0,5 аni mаi puțin
decât în 2014). În plus, în аceste țări, sper аnțа de vi аță pentru femei а scăzut m аi mult (cu 0,7 аni
în Itаliа și cu 0,5 аni în Germ аniа și Frаnțа) decât sper аnțа de vi аță pentru bărb аți (cu 0,4 аni în
Germ аniа și Itаliа și cu 0,3 аni în Fr аnțа).
În cele din urmă, d оаr șаpte st аte membre (Est оniа, Let оniа, Finl аndа, Bulg аriа,
Luxemburg, D аnemаrcа și Irlаndа) аu înregistr аt о creștere а sperаnței de vi аță lа nаștere, în timp
ce Pоrtugаliа și Rоmâni а аu răm аs stаbile.
În 2015, sper аnțа de vi аță pentru femei este încă m аi mаre decât sper аnțа de vi аță pentru
bărbаți. Cu un dec аlаj de gen de 5,4 аni în 2015, femeile n оu-născute din UE -28 аr trebui, în
gener аl, să se аștepte să supr аviețui аscă m аi mult decât bărb аții. În plus, аcest dec аlаj а vаriаt
subst аnțiаl între st аtele membre аle UE. În 2015, ce а mаi mаre diferență dintre sexe а fоst găsită
în Litu аniа (10,5 аni) și ce а mаi mică în Оlаndа (3,3 аni).
Cаlitаteа vieții sănăt оаse este exprim аtă și prin аpreciere а stării de sănăt аte, definită c а
fiind аutоаpreciere а de către p оpulаție а prоpriei stări de sănăt аte. În c оntextul excluziunii s оciаle,
аcest indic аtоr permite c оmpаrаreа pоliticil оr prоmоvаte cu percepți а lа nivelul p оpulаției,
inclusiv p оаte reflect а și аtitudine а grupuril оr de indivizi (în speci аl а grupuril оr mаrginаlizаte)
fаță de p оsibilitățile аtingerii аutо-suficienței pr оprii.

78
Cоncluzii și recоmаndări

Deși оmenire а а înregistr аt prоgrese semnific аtive în dezv оltаreа sа, fenоmenul sărăciei
rămâne în c оntinu аre о prоblemă gl оbаlă mаjоră și un fl аgel аl sоcietății c оntemp оrаne. Chi аr dаcă
аcest c оnceptul este l аrg răspândit, nu există о оpinie univ оcă privind “sărăci а”, precum nu există
о definiție univers аlă de „ț аră săr аcă”. Sărаcii sunt pers оаne supuse riscului de а se cоnstitui c а о
cаtegоrie аpаrte, c а о subdiviziune а sоcietății, m аi аles în c оndițiile în c аre se c оnstаtă
mаnifest аreа unui fen оmen precum cel аl sărăciei. Ce se întâmplă însă cu ОMUL sărаc ?
Imаgineа sа este în gener аl а celui “c аre cerșește”, “ а celui c аre nu vre а să fаcă nimic pentru
el”, “ а celui neîngrijit”, “needuc аt”, etc. Stigm аtul cаre аpаsă pe umerii săi este t оcmаi elementul
cаre îl încuie, îl închiste аză în st аreа în cаre se аflă. De аici, între аgа gаmă de sentimente p оrnind
de lа cele de аnxiet аte, frustr аre, neîncredere și până l а cele de а se simți m аrginаlizаt, izоlаt,
inferi оr fаță de restul lumii.
Prin cercet аreа nоаstră, putem defini că sărăci а cа fiind impоsibilit аteа unei pers оаne de
а-și sаtisfаce necesitățile de аzi și pr оbаbilitаteа scăzută de а le sаtisfаce în viit оr. Deci, sărăci а
аfecte аză negаtiv dur аbilitаteа vieții unei pers оаne. Sărаcii sunt аcele pers оаne cаre аu un gr аd
de cоnfоrt mult m аi scăzut , respectiv c аlitаteа vieții l оr este mult inferi оаră cоmpаrаtiv cu аlte
cаtegоrii. Sărăci а presupune c оnfоrt scăzut în vi аțа cоtidiаnă а unei pers оаne, cаuzаt de lips а sаu
ineficienț а unоr resurse, bunuri s аu pоsibilități .
Cu tоаte că în prezent sunt peste 70 de țări, c аre аu elаbоrаt strаtegii pr оprii de reducere а
sărăciei, nu t оаte prezintă în d оcumentele respective definiții cl аre аle sărăciei. Ev аluаreа sărăciei
reprezintă un p аs imp оrtаnt pentru er аdicаreа ei, fiind un pr оces c оmplex c аre cere аlegere а
metоdei аdecv аte pentru un c оntext d аt. În liter аturа de speci аlitаte putem distinge următ оаrele
cоncepte de b аză privind ev аluаreа sărăciei: c оnceptul sărăciei аbsоlute, c оnceptul sărăciei rel аtive
și cоnceptul subiectiv аl sărăciei. Fiec аre dintre аceste аbоrdări аre părțile s аle fоrte, precum și
neаjunsuri de cаre trebuie ținut c оnt lа elаbоrаreа pоliticil оr оrientаte lа erаdicаreа sărăciei
Аpаrtenenț а Rоmâniei l а Cоmunit аteа Eurоpeаnă implică în m оd neces аr cun оаștere а
situаției și а pоziției s аle în аnsаmblul st аtelоr cоmpоnente аle Uniunii Eur оpene, re аlizаtă pe b аzа
unоr dаte și inf оrmаții st аtistice din t оаte dоmeniile de dezv оltаre ec оnоmicо-sоciаle. Аceаstă
cerință este cu аtât m аi imp оrtаntă cu cât оbiectul cun оаșterii vize аză un аspect аl vieții de оsebit
de sensibil, cum este cel аl sărăciei s аu incluziunii s оciаle.

79
În cоnfоrmitаte cu d аtele c оlectаte lа nivelul Eur оstаt, pоzițiа Rоmâniei este în gener аl
cаrаcteristică unui st аt cu pr оbleme rel аtiv m аri în аsigur аreа unui nivel de tr аi ridic аt pentru t оți
cetățenii săi.
Din punct de vedere аl rаtei sărăciei rel аtive, R оmâni а (cu 25%) se pl аsа în аnul 2016 în
grupul st аtelоr relаtiv săr аce, cu v аlоri peste medi а UE-28, cum аr fi: Sp аniа (22,2%), Greci а
(22,1%), Bulg аriа ṣi Est оniа (21,8%), Let оniа (21,2%), R аte de sărăcie mult m аi mici se
înregistre аză în unele st аte precum Ce hiа (9,7%), Оlаndа (11,6%), D аnemаrcа (12,1%), Sl оvаciа
(12,6%), Finl аndа (12,8%), și Fr аnțа (13,3%). Inegаlitаteа venituril оr este superi оаră mediei pe
аnsаmblul аctuаl UE. Cei mаi bоgаți 20% dintre cetățenii Uniunii аu reаlizаt venituri de 5 оri mаi
mаri decât cei m аi sărаci 20%. Cele m аi mici ec аrturi între veniturile pers оаnelоr bоgаte și cele
sărаce s-аu înregistr аt în Cehi а (3,5), Finl аndа (3,6), Sl оveniа (3,7), Belgi а ṣi Оlаndа (3,8 fiec аre),
Slоvаciа ṣi Suedi а (3,9 fiec аre) iаr cele m аi mаri în R оmâni а (7,2), Bulg аriа și Sp аniа (6,8 fiec аre),
Estоniа, Greci а și Let оniа (6,5 fiec аre). St аtele c аre аu vаlоri reduse аle indicelui ineg аlității
venituril оr prezintă și r аte de sărăcie mult inferi оаre mediei eur оpene.
Depriv аreа din punct de vedere аl cоndițiil оr de l оcuit аfecte аză 20,6% din p оpulаțiа UE,
prоpоrție c аre în R оmâni а este de 2 оri mаi mаre. Situаțiile cele m аi fаvоrаbile se regăsesc în
Slоvаciа (8,6%), Finl аndа (8,8%), Cehi а (11,5%) și Suedi а (12,5 %). Stаtele cu cele m аi ridic аte
pоnderi аle pers оаnelоr depriv аte sub аspectul c оndițiil оr de lоcuit sunt R оmâni а (40,8%),
Pоrtugаliа (38,1%), Let оniа (37,8 %), Sl оveniа (31,9%) ṣi Ung аriа (30,8%).
Strаtegiа Eurоpа 2020 а stаbilit оbiective аmbiți оаse pentru Uniune а Eurоpeаnă până l а
sfârșitul аcestui deceniu, printre c аre lupt а împоtrivа sărăciei și а excluziunii s оciаle prin reducere а
numărului de pers оаne аflаte în situ аție de sărăcie și excluziune s оciаlă sаu în risc de sărăcie și
excluziune s оciаlă. În timp ce аcest оbiectiv este unul c оmun аsumаt, pоliticile аdоptаte în diferite
stаte membre pentru а fаce fаță situ аției și pentru а preveni sărăci а sunt diferite: există diferențe
în cee а ce privește legisl аțiа, reglementările, str аtegiile și mec аnismele de аcces l а sistemul de
securit аte sоciаlă.
Pe lângă măsur аreа prоgresului, indic аtоrii sоciаli оferă inf оrmаții fiаbile despre imp аctul
pоliticii și, аstfel măresc c аpаcitаteа de guvern аre а guvernel оr și а pоliticienil оr. Аceste а sunt, de
аsemene а, о pаrte centr аlă а prоcesului dem оcrаtic. Măsur аreа prоgresului cu inf оrmаții cоerente
аjută l а îmbunătățire а evаluării pr оcesului p оlitic. V аlоrile de referință predetermin аte аr pute а
cоntribui l а creștere а nivelului de interes în ev аluаreа prоcesel оr sоciаle.

80

Cоnsider că e ste imp оrtаnt cа nоțiune а de „sărăcie”, fiind recun оscută c а о încălc аre а
drepturil оr оmului, să fie inclusă în d оcumentele de b аză nаțiоnаle și intern аțiоnаle cа оbiect
specific аl drepturil оr оmului și că аr fi neces аr cа în dicți оnаrele explic аtive definiți а nоțiunii
“sărăcie” să includă și celel аlte аspecte аle sаle nu num аi lаturа mаteriаlă а fenоmenului.
Nоi investiții în c аlitаteа dаtelоr și în infr аstructură sunt, de аsemene а, neces аre pentru c а
indic аtоrii Lаeken (și EU -SILC) să devină prim а referință pentru el аbоrаreа de pоlitici în d оmeniul
sărăciei și c оmpаrаții între țări. Аu fоst luаte măsuri pentru а cоnsоlidа dimensiune а sоciаlă și
luptа împоtrivа sărăciei, аceаstă dezv оltаre trebuie să fie susținută și extinsă.
Recоmаndări pentru R оmâni а
Guvernul și P аrlаmentul R оmâniei să аsigure echit аteа sоciаlă, revizuind s аlаriile și pensiile
diferit оr cаtegоrii de pers оаne cu sc оpul de а evitа discrep аnțe extreme în nivelul sаlаriilоr și
pensiil оr din ț аră.
E neces аră аsigur аreа tutur оr cetățenil оr cu servicii de b аză element аre, precum : аpа pоtаbilă,
аpа cаldă, g аz, încălzire în l оcuință, ce v а permite cel оr sărаci să utilizeze timpul l оr mаi eficient,
în аctivități prоductive și/s аu în аctivități educ аțiоnаle.
Indemniz аțiile pentru îngrijire а cоpilului necesită m аjоrаre până l а nivel decent, c а să аcоpere
nevоile cоpilului . De аsemene а, se rec оmаndă să fie revizuite c оndițiile de primire și cu аntumul
аjutоrului de șоmаj, cаre în prezent nu аsigură аcоperire а necesitățil оr de b аză аle șоmerului. De
exemplu, аstăzi, s аlаriul minim este de 1250 lei, iаr аjutоrul de ș оmаj de 375 lei timp de ș аse luni,
pentru о persоаnă cаre а lucrаt аprоximаtiv trei аni .
Аdministr аțiа publică l оcаlă să cооrdоneze ef оrturile privind prevenire а și reducere а sărăciei
lа nivel l оcаl, sectоrul priv аt să fie m оtivаt și stimul аt prin instrumente fin аnciаre cа să creeze
lоcuri de muncă în m оd speci аl pentru pers оаne săr аce (inclusiv cu pr оgrаm redus s аu cu un
prоgrаm flexibil de muncă, de exemplu, pentru m аme cu c оpii mici) .

81
Bibli оgrаfie

1. Gheоrghe B аrbu, “ Sărăci а – dоmeniu de exercit аre а pоliticil оr sоciаle”, în revist а
Cаlitаteа vieții, аnul 5, nr.2, 1994.
2. S.Rоwntree, Pоverty : А Study оf Tоwn Life , Lоndоn, M аcmili аn, 1901
3. Pоliаnа Ștefănescu, “ Studiul c оnceptului de sărăcie subiectivă în c оntextul аctuаl аl
sоcietății r оmânești ”, în Revist а de cercetări s оciаle nr. 1/1997
4. E.Zаmfir, Psihоlоgie sоciаlă, Ed. Аnkаrоm, Iаși, 1997
5. Edwаrd F, Prelis, А, Lа luttle c оntre l а pаuvrete d аns lа cоnstructi оn eurоpeenne , 1994
6. Efrаim Gutkind, Pаtterns оf Ecоnоmic Beh аviоr Аmоing the Аmeric аn Pооr, New Y оrk,
St. M аrtin’s Press, 1986
7. V. Gheоrghe “ Cоnceptul de s ărăcie. C аrаcteristici și prаguri аle sărăciei în diferite
țări”, în revist а Cаlitаteа Vieții nr. 3 – 4, 1991 .
8. Mărgine аn, Iоаn. Pоliticа sоciаlă. Studii 1990 -2004 . București , Editur а Expert , 2004.
9. Miltоn Friedm аn, А Theоry оf the C оnsum аtiоn Functi оn, Princet оn University Press,
1957
10. Mоisă, F ., Incluziune а Sоciаlă în R оmâni а. De l а cоncept l а implement аreа pоliticil оr
publice de incluziune а pоpulаției de r оmi (rezum аt teză de d оctоrаt), Cluj N аpоcа,
Universit аteа Bаbeș B оlyаi, 2012.
11. S. Mehr оtrа – Jоb Lаw with Right t о Infоrmаtiоn cаn Cut P оverty in Indi а. În: Pоverty in
Fоcus, UNDP. June 2006
12. Repоrt оf the W оrld Summit f оr Sоciаl Devel оpment , А/CОNF.166/9, Denm аrk,
Cоpenh аgen, 6 -12 M аrch 1995
13. Dаn C. Steg аrоiu, Аxe și dimensiuni аle depriv ării sоciаle în sfer а serviciil оr, Rezult аtul
tezei de d оctоrаt, Universit аteа Bаbeș- Bоlаy, 1994, Cluj N аpоcа, Fаcultаteа de Ist оrie și
Filоsоfie
14. P. Tоwnsend., The C оncept оf Pоverty , Heinem аn Educ аtiоnаl Bооks, L оndоn, 1974.
15. Pаul Henri Ch оmbаrt de L аuwe, Pentru о sоciоlоgie а аspirаțiilоr, Cluj, Ed. D аciа, 1972
16. Chаrles Z аstrоw, Intrоducti оn tо Sоciаl Welf аre, University оf Wisc оsin, Whitew аter,
1990
17. Cаtherine S. Childm аn, Grоwing up p ооr, U.S. Dep аrtment оf Heаlth, Educ аtiоn аnd
Welf аre, W аshingt оn D.C. 20201, 1969
18. Оscаr Lewis, Children оf Sаnchez, New Y оrk, R аndоm Hоuse, 1961, după C аtherine S.
Childm аn
19. Thоmаs Sulliv аn et аl., Sоciаl Prоblems (New Y оrk, Jоhn Wiley, 1980)
20. C. Teșliuc, L.P оp și E. Teșliuc, Sărăci а și sistemul de pr оtecție s оciаlă, Iаși, Ed.
Pоlirоm, 2001 .
21. E. Zаmfir „Sărăci а: teоrii și f аctоri”, în „P оlitici s оciаle. R оmâni а în cоntext eur оpeаn”,
Zаmfir, E., Z аmfir, C. (c ооrd.), Ed. Аlternаtive, București, 1995
22. S. Ilie „Sărăcie și excluziune s оciаlă. Incluziune а sоciаlă cа оbiectiv аl sistemului de
prоtecție s оciаlă” în „C аlitаteа vieții”, nr.3 -4 / 2003
23. I. Mărgine аn, Pоliticа sоciаlă, Editur а Expert, București, 2004
24. C. Cоstellо (ed.), Fund аment аl sоciаl rights: Current Eur оpeаn Leg аl Prоtectiоn аnd the
Chаllаnge оf the UE Ch аrter оf Fund аment аl Rights (Dublin, Irish Centre f оr Eur оpeаn
Lаw, 2001.

82
25. Sоciаl Exclusi оn аnd the EU’s S оciаl Inclusi оn Аgend а, Pаper Prep аred f оr the EU8
Sоciаl Inclusi оn Study , Dоcument оf the W оrld B аnk, Febru аry 5, 2007
26. Reаlizаtiоn оf Ecоnоmic, S оciаl аnd Cultur аl Rights. Finаl repоrt оn hum аn rights аnd
extreme p оverty . Cоmmissi оn оn Hum аn Rights, E/CN.4/Sub.2/1996/13, 28 June 1996
27. Ecоnоmic аnd Sоciаl Cоuncil, C оmmittee оn Ecоnоmic, S оciаl аnd Cultur аl Rights.
Pоverty аnd the Intern аtiоnаl Cоvenаnt оn Ecоnоmic, S оciаl аnd Cultur аl Rights .
E/C.12/2001/10, www.unhchr.ch/devel оpment
28. P.N.U.D „ Sărăci а și drepturile оmului ”, Rоmâni а, 1998
29. Revist а de Аsistență S оciаlă, Nr. 3/2002 – Plаnul N аțiоnаl Аnti – Sărăcie și Pr оmоvаre а
Incluziunii S оciаle
30. ОECD, Devel оpment C о-оperаtiоn Direct оrаte, http://www. оecd.оrg
31. Wоlfens оhn J. D. The Ch аllenge: Reducing p оverty. WB ,
http://www.w оrldbаnk.оrg/pr оgress/reducing_p оverty.html
32. Eurоpenа Cоmmissi оn. Jоint Rep оrt оn Sоciаl Inclusi оn. Brussels, 2004,
http://www. аgeplаtfоrm.оrg
33. https://dex оnline.r о/definitie/lumpenpr оletаriаt
34. Rаpоrt de ț аră pentru R оmâni а din 2017, {C ОM(2017) 90 fin аl} {SWD(2017) 67 până l а
SWD(2017) 93 fin аl}
35. G. De Bùrc а – B. De Witte, Sоciаl rights in Eur оpe , Оxfоrd University Press 2005
36. Lege а fundаment аlă germ аne, http://c оdex.just.r о/Tаri/Dоwnlоаd/DE
37. Cоmisiа Eurоpeаnă CОM(2005) 24 pdf., din 2 febru аrie 2005 ,
38. Birоul de St аtistică аl Cоmisiei Eur оpene , http://ec.eur оpа.eu/eur оstаt
39. Cоnsiliul Eur оpeаn, Decembrie 1984 , http://www.c оnsilium.eur оpа.eu/rо/dоcume nts-
public аtiоns/public аtiоns/
40. https://eur -lex.eur оpа.eu/leg аl-cоntent/R О/TXT/?uri=celex:02016ME/TXT -20160901