CAPITOLUL I – PROCEDURA BUGETARĂ LA NIVELUL UNEI ADMINISTRAȚII PUBLICE LOCALE 1.1 Conceptul de administrație publică 1.2 Autorități ale… [304506]
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – PROCEDURA BUGETARĂ LA NIVELUL UNEI ADMINISTRAȚII PUBLICE LOCALE
1.1 Conceptul de administrație publică
1.2 Autorități ale administrației publice locale
1.3 Noțiuni generale privind procedura bugetară
1.3.1 Etapele procesului bugetar
1.3.2 Principiile procedurii bugetare
1.4 Procedura bugetară locală
1.4.1 Elaborarea proiectului bugetului local
1.4.2 Proiectarea și adoptarea bugetelor locale
1.4.3 Execuția bugetelor locale
1.4.4 [anonimizat]
2.1 Veniturile publice
2.1.1 Impozitele
2.1.2 Taxele
2.1.3 Contribuțiile sociale
2.1.4 Veniturile extraordinare
2.2 Veniturile bugetelor locale
2.2.1 Sistemul veniturilor locale: [anonimizat] , comunelor și bugetul județean
2.2.2 [anonimizat], municipiilor , al municipiului București și sectoarelor municipiului București
2.2.3 Așezarea și perceperea veniturilor proprii ale bugetelor locale
2.2.4 Execuția de casă a veniturilor bugetelor locale
2.2.5 Datoria publică locală
2.2.6 [anonimizat]
3.1 Prezentare general
3.2 Evoluția veniturilor primăriei între anii 2014-2019
3.3 Taxe și impozite pe proprietate
3.3.1 Impozite și taxe pe clădiri
3.3.2 Impozite și taxe pe teren
3.3.3 Impozite și taxe pe bunuri și servicii
3.3.4 Impozite și taxe pe mijloacele de transport
3.4 Taxe pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
3.5 Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
3.6 Alte impozite și taxe
3.7 Situația impozitelor și taxelor locale ale Primăriei Valea Danului în anul 2019
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
În cadrul oricărei economii există o [anonimizat], [anonimizat]: familii, [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat], colectiv.
[anonimizat], purtând denumirea de bunuri și servicii publice. În vederea creării și asigurării funcționalității acestora statul are nevoie de finanțe.
[anonimizat]-teritoriale. [anonimizat]. [anonimizat].
[anonimizat] ,,Impozite și taxe locale,, .
[anonimizat] a conceptelor, pe baza bibliografiei studiate și partea practică cuprinzând analizarea impozitelor și taxelor locale ale unei primării.
Scopul prezentei lucrări este de a evidenția rolul impozitelor și taxelor în cadrul uneia dintre administrațiile publice locale din România și de a indetifica modul în care acestea pot influența și schimba bugetul inițial.
În această abordare, lucrarea de licență a fost structurată în trei capitole.
Capitolul I intitulat – PROCEDURA BUGETARĂ LA NIVELUL UNEI ADMINISTRAȚII PUBLICE LOCALE abordează aspecte teoretice privind noțiunea de administrație publică, autorități ale administrației publice locale, noțiuni generale privind procedura bugetară și procedura bugetară locală.
Obiectivul principal al acestui capitol a fost acela de a înțelege mai bine și mai în profunzime conceptele , dar mai ales care sunt etapele procedurii bugetare la nivelul unei administrații publice locale.
Primul obiectiv secundar este de a desprinse noțiuni cu privire la etapele procesului bugetar, cele 7 principiile ale procedurii bugetare.
Al doilea obiectiv secundar în ceea ce privește procedura bugetară locală este determinarea aspectelor cu privire la elaborarea proiectului bugetului local, proiectarea și adoptarea bugetelor locale, execuția bugetelor locale,încheierea execuției bugetare locale.
Aspectele care constituie obiectul de studiu al celui de-al II-lea capitol,, VENITURILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE,, au vizat problematica abordării privind veniturile publice și veniturile bugetelor locale.
Ca și obiectiv principal a fost acela de a afla care sunt principalele venituri publice și totodata veniturile bugetelor locale, să le analizez și descopăr care sunt caracteristicile fiecărui venit în parte .
În categoria veniturilor publice s-au prezentat pe scurt conceptul cu privire de impozite, taxe , contribuții sociale și venituri extrabugetare.
Obiectivul secundar a fost descrierea veniturilor bugetelor locale folosind informații cu privire la sistemul veniturilor locale: în bugetele municipiilor, orașelor , comunelor și bugetul județean, venituri care se prevăd în bugetele propri ale comunelor, orașelor, municipiilor ,al municipiului București și sectoarelor municipiului București, așezarea și perceperea veniturilor proprii ale bugetelor locale cât și execuția de casă a veniturilor bugetelor locale, datoria publică locală și împrumuturile locale.
În Capitorul III -,,STUDIU DE CAZ ,, a avut ca și obiectiv analizarea impozitelor și taxelor ale Primăriei Valea Danului din Județul Argeș.
În prima parte obiectivul principal este de a arăta o prezentare generală a primăriei , a zonei în care se află , câți locuitori se află în unitatea administrativ-teritorială , care este conducerea primăriei și care sunt satele care fac parte din raza comunei.
Am vrut să realizez un tabel cu evoluția veniturilor primăriei între anii 2014-2019 unde am dorit să observ mai în ansamblu situația primăriei.
Obiectivul secundar este de a analiza mai amănunțit impozitele și taxele primăriei am vrut să descriu pe fiecare categorie în parte impozitele și taxele să le definesct și analizat pe baza bugetelor primăriei.
CAPITOLUL I – PROCEDURA BUGETARĂ LA NIVELUL
UNEI ADMINISTRAȚII PUBLICE LOCALE
. Conceptul de administrație publică
Termenul de administrație are doua sensuri :
Desemnează maniera în care sunt rezolvate treburile curente cu caracterpublic , procedeele folosite pentru rezolvarea acestora, precum și modul în care sunt gestionate serviciile publice;
Reprezintă ansamblul autorităților și agenților care se consacră conduceriiacestor treburi curente , în vederea îndelpinirii sarcinilor administrative; 1
Administrația este considerată ca o formă de practicare a puterii executive în stat , deoarece este foarte important modul în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practica și o cunoaștere precisă a acestei activități.
Administrația publică este reprezentată de autoritățile publice și agenților investiți cu prerogative de putere publică , ce exercită atribuțiuni și competențe în domeniul organizării și executării nemijlocite a legilor, a actelor administrative normative și individuale. În sistemul administrației publice , în funcție de specificul activității și de aria de competență , sunt cuprinse atât autorități publice ( centrale, locale, specifice) , cât și alți agenți care, deși nu sunt autorități publice , în virtutea activităților prestate investite cu putere publică.2
Administrația publică are ca și caracteristică faptul că are o poziție de intermediar între planul unde se realizează deciziile politice și planul conducerii politice de aceea se consideră faptul că administrația publică are activitatea de conducere la un nivel superior față de conducerea societăților comerciale de producție, social-culturale și prestări-servicii . Și un nivel inferior conducerii realizate în Parlament.
1 Luminița Ionescu, Contabilitatea instituțiilor din administrația publică locală , Ed.Economică București,2001 ,pg.9
2 Adrian Gorun, Florin Păsătoiu ,Tiberiu Gorun, Gabriel Pricină, Adrian Otovescu , Comunicarea în administrația publică locală, Editura Pro Universitaria ,2012, pg 15-16
Administrația publică este activitate în principal organizatorică,
aceasta are o poziție de intermediar între planul conducerii politice și planul
unde se efectuează valorile și deciziile politice.
Funcțiile administrației publice :
a) O funcție principală -este caracterizată de poziția pe care o are administrația în raport cu puterea politică,funcția de mecanism intermediar de
execuție, ce are scopul de a organiza și a asigura execuția – în ultimă
instanță folosind constrângerea sa autoritatea.
Funcția principală se structurează în:
• funcția de executare directă, a deciziilor politice;
• funcția de colaborare la adoptarea deciziilor sau pregătire a deciziilor politice;
• funcția de organizare a executării deciziilor politice;
• funcția de asigurare a executării deciziilor politice, care se realizează
fie la nevoie, fie prin convingere ;
• funcția de purtător al dorințelor, cererilor și necesităților membrilor
societății în fața autorităților competente să adopte decizii asupra acestora.
b) Ca funcții derivate ale administrației publice, care au ca reper
scopurile acțiunilor desfășurate de aceasta, în condițiile statului de drept
administrația publică trebuie să înfăptuiască deciziile politice, reflectată
în legi și celelalte acte normative ale autorităților statului și ale
colectivităților locale, pot fi:
• funcția de instrument de conservare a valorilor spirituale și materiale
ale societății;
• funcția de organizare și coordonare a adaptărilor ce se fac datorită
transformărilor ce se produc inerent în evoluția diferitelor componente ale
societății, în special, în structura economică a acesteia.3
3.Cârstea Valentin ,Drept administrative și administrație publică,Editura Negard 2014 pg.20-21
disponibil la http://www.universitateaeuropeanadragan.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_virtuala/drept/drept_administrativ_si_administratie_publica.pdf accesat în 10 martie 2019
Caracteristici ale administrației publice locale:
În ceea ce privește administrația publică aceasta trebuie să fie în concordanță cu legea care îi fixează anumite obiective , îi impune anumite garanții și stabilește limitele.
a) ca primă caracteristică pentru administrația publică este că aceasta
constituie un corp intermediar , creat în vederea acțiunii;
b) este ierarhizată și controlată;
c) este remunerată,civilă,laică,egalitară;
d) este permanentă , necesitând cunoaștere și tehnicitate;
e) este formalizată, scrisă și birocratică;
f) este în continuă expansiune;
g) este compartimentată vertical și orizontal;4
Într-o orientare formală administrația publică poate fi înțeleasă ca un sistem de organe care conțin diverse structuri administrative care realizează activitatea de organizare, efectuare și execută legea.
Administrația publică orientată într-un sistem de organe ale statului este compusă din: Președintele României, Guvernul, ministerele și alte organe ale administrației publice centrale de specialitate, serviciile descentralizate ale acestora în județele, prefecturi ,administrații publice locale și autoritățile.
Sarcina de comandă ce se regăsește în activitatea administrației publice se poate împărții în două planuri:
– administrația publică colaborează în luarea deciziilor politice prin pregătirea acestora;
– administrația publică adoptă decizii administrative care au ca obiectiv principal crearea cadrului organizatoric și condițiile concrete de punere în aplicare a deciziilor politice.
4 Adrian Gorun, Florin Păsătoiu ,Tiberiu Gorun, Gabriel Pricină, Adrian Otovescu , Comunicarea în administrația publică locală, Editura Pro Universitaria ,2012, pg 22-23
1.2 ,, Autorități ale administrației publice locale ,se înteleg, primarii, primarii de sectoare și primarul general al municipiului București, ca autorități executive, consiliile locale ale orașelor ,comunelor, , municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București, ca autorități deliberative.5 ‘’
Autoritățile administrației publice din orașe ,comune și județe pentru asigurarea autonomiei locale va trebui să aprobe și să elaboreze bugetele de cheltuieli și venituri locale , dar în același timp ele pot să implementeze și să perceapă impozitele și taxele dar doar în condițiile deduse din Legea finanțelor publice.
Consiliile comunelor și orașelor sunt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale . Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul de locuitori ai comunei, orașului sau județului. Consiliul local este ales pe un mandate de 4 ani , care poate fi prelungit prin lege organică , în caz de război sau catastrofe, acesta se întrunește în ședință ordinară, lunară la convocarea primarului.
Fig.1 Structura serviciilor publice ale Consiliului comunal 6
5. LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
6. Luminița Ionescu, Contabilitatea instituțiilor din administrația publică locală , Ed.Economică București,2001 ,pg 13-14
Rolul, competențele și responsabilitățile autorităților administrației publice locale:
1. ,, Autoritățile administrației publice locale au următoarele competențe și responsabilități în ceea ce privește finanțele publice locale:
a) elaborarea și aprobarea bugetelor locale, în condiții de echilibru bugetar, la termene și potrivit prevederilor stabilite prin prezenta lege;
b) stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea și încasarea impozitelor și taxelor locale, precum și a oricăror alte venituri ale unităților administrativ-teritoriale, prin compartimente proprii de specialitate, în condițiile legii ;
c) urmărirea și raportarea execuției bugetelor locale, precum și rectificarea acestora, pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar;
d) stabilirea și urmărirea modului de prestare a activităților din domeniul serviciilor publice de interes local, inclusiv opțiunea trecerii sau nu a acestor servicii în răspunderea unor operatori economici specializați ori servicii publice
de interes local, care urmărește eficientizarea în beneficiul colectivităților locale ;
e) administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a unităților administrativ-teritoriale ;
f) contractarea directă de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din acestea;
g) garantarea de împrumuturi interne și externe, pe termen scurt, mediu și lung, și urmărirea achitării la scadență a obligațiilor de plată rezultate din împrumuturile respective de către beneficiar;
h) administrarea fondurilor publice locale pe parcursul execuției bugetare, în condiții de eficiență ;
i) stabilirea opțiunilor și a priorităților în aprobarea și în efectuarea cheltuielilor publice locale ;
j) elaborarea, modificarea,urmărirea și aprobarea, realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a unităților administrativ-teritoriale ca bază a gestionării bugetelor locale anuale;
k) îndeplinirea și a altor atribuții, competențe și responsabilități prevăzute de dispozițiile legale ;
2. Președinților consiliilor județene li se aplică prevederile prezentei legi, similar cu autoritățile executive.7 ‘’
7. LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
Serviciile publice ale administrațiilor publice locale din țara noastră
• servicii publice organizate de autoritățile administrației publice locale;
• servicii publice subordonate autorităților administrației publice locale.
• servicii publice cu caracter statal
Serviciul de pază, asigurat de corpul gardienilor publici; serviciul public de protecție civilă, serviciul de autorizare a construcțiilor, serviciul de pază asigurat de corpul gardienilor publici.
• serviciile comunitare înființate la nivel județean dar și local,
Serviciile privind evidența populației, serviciile privind evidența pașapoartelor, serviciile pentru situații de urgență ,serviciile comunitare pentru cadastru și agricultură, poliția comunitară care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice.
• servicii publice de gospodărie comunală
– Apă și canalizare;
– Producția și distribuția energiei termice;
– Salubritate;
-Transport public local de călători;
– Drumuri și spații verzi;
-Distribuție energie electrică în localități;
-Distribuție gaze naturale în localități.
• alte servicii publice locale – care nu fac parte din categoria serviciilor de gospodărie comunală-administrarea domeniului public;
• servicii publice comerciale
Organizarea și funcționarea piețelor agroalimentare; serviciul de exploatare a parcajelor publice; licențierea transportului privat de călători; expunerea firmelor și reclamelor publicitare; organizarea și funcționarea cimitirelor; serviciul publice de ecarisaj.
• serviciul public pentru activități culturale.8
8 Cârstea Valentin ,Drept administrative și administrație publică,Editura Negard 2014 pg.112-113disponibil la http://www.universitateaeuropeanadragan.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_virtuala/drept/drept_administrativ_si_administratie_publica.pdf accesat în 14 martie
1.3 Noțiuni generale privind procedura bugetară
Procesul bugetar , reprezintă ansamblul acțiunilor și măsurilor întreprinse de instituțiile competente ale statului , în scopul concretizării politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentală. Optând în cadrul politicii economico-financiare , pentru un anumit volum și structură de bunuri și servicii publice ( sănătate, educație , apărare, cultură etc.), distribuite prin rețeaua instituțiilor guvernamentale , autoritatea de stat este împuternicită, prin Constituția țării și sistemul de legi specifice , să procedeze la punerea în mișcare a complexului mecanism de producere și distribuire a acestor bunuri și servicii. 9
Din definiție reiese faptul că procedura bugetară presupune alocarea și prezența unor resurse financiare, cu scopul de a pune la îndemâna cetățeniilor o gamă cât mai largă de bunuri și servicii.
Procedura bugetară, este ansamblul actelor și operațiunuilor care se întocmesc în legătură cu realizarea proiectului de buget , aprobarea lui , executarea bugetului , încheierea și aprobarea contului general de execuție bugetară , precum și controlul execuției bugetare.10
1.3.1 Etapele consecutive ale procesului bugetar se referă la:
a) Elaborarea proiectului de buget
b) Aprobarea bugetului
c) Execuția bugetului
d) Încheierea execuției bugetare
e) Controlul execuției bugetare
f) Aprobarea execuției bugetare 11
9 Marian Tudor , Daniela Iancu, Andreea Drăghici, Drept financiar, Editura Universității din Pitești , 2009, pg. 26
10 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș , Dreptul finanțelor publice Volumul I Drept financiar ,Ediția a III revizuită , Editura Juridic Cluj-Napoca, 2013 , pag. 84
11 Marian Tudor , Daniela Iancu, Andreea Drăghici, Drept financiar, Editura Universității din Pitești , 2009, pg. 27
Elaborarea proiectului de buget
,, Proiectele bugetelor se efectuează de către ordonatorii principali de credite, avându-se în vedere:
a) prognozele principalilor indicatori macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani, elaborate de persoanele abilitate;
b) cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare și politica fiscal-bugetară, precum și cadrul de cheltuieli pe termen mediu;
c) prevederile acordurilor de împrumuturi interne sau externe încheiate, ale memorandumurilor de finanțare sau ale altor acorduri internaționale, semnate și/sau ratificate;
d) politicile și strategiile sectoriale și locale, precum și prioritățile stabilite în formularea propunerilor de buget;
e) propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor de credite din subordine;
f) programele întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficiență; programele sunt însoțite de estimarea anuală a performanțelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, care au o alegere justificată;
g) programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale unității administrativ-teritoriale, în concordanță cu politicile de dezvoltare la nivel național, regional, județean, zonal sau local.’’ 12
Astfel elaborarea proiectului de buget se realizează pentru a determina cheltuielile dar și veniturile bugetului public național. Acesta se efectuează într-un sistem de sus în jos ceea ce constă în colectarea și centralizarea propunerilor de venituri și cheltuieli de la unitățile de bază către organele centrale de stat sau ministere , urmând mai apoi Ministerul Finațelor și Economiei.
12 LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
Aprobarea bugetului
Aprobarea bugetului presupune dezbaterea proiectului în Parlament și votarea legii bugetare anuale. Această etapă se parcurge de obicei tot în anul premergător celui pentru care s-a întocmit proiectul de buget , atunci când din anumite motive (obiective/subiective) nu este posibilă adoptarea bugetului la timpul potrivit , dezbaterea și aprobarea lui se fac în prima parte a anului în care bugetul urmează să fie pus în aplicare. 13
Execuția bugetului
,, Principii în execuția bugetară :
(1) Prin bugete se cuprind și se aprobă, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.
(2) Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.
(3) Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.
(4) Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de autoritățile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, se pot realiza înainte de angajarea cheltuielilor.
(5) Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competența fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, ele pot fi realizate înainte de angajarea cheltuielilor.
(6) Propunerile de virări de credite bugetare sunt alăturate de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finalul anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului de la care se disponibilizează și a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare , a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.’’14
13 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș , Dreptul finanțelor publice Volumul I Drept financiar ,Ediția a III revizuită , Editura Juridic Cluj -Napoca, 2013 , pag. 84
14 LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
Încheierea execuției bugetare
Încheierea exercițiului bugetar anual implică anumite acte și operațiuni după care se procedează la elaborarea și aprobarea contului anual de execuție a bugetului statului.
În ultimul trimestru al exercițiului bugetar, în vederea încheierii exercițiului este necesară urmărirea recuperării veniturilor bugetare restante și efectuarea cheltuielilor în raport cu evoluția reală a trebuințelor de fonduri bănești ale fiecărui organ sau instituție publică , procedându-se dacă este cazul , la anularea creditelor bugetare constatate ca fără justificare. 15
La încheierea exercițiului bugetar se realizează întregirea inventarelor bunurilor dar și a evidenței , înregistrările contabile aferente anului cât și verificarea soldurilor conturilor contabile.
Controlul execuției bugetare
Controlul execuției bugetare se realizează de către o instituție exterioară Guvernului, Curtea de Conturi, care funcționează în mod autonom după legea proprie de organizare.Curtea de Conturi efectuează la fiecare instituție publică controlul ulterior, vizând legalitatea și realitatea datelor cuprinse în contul de execuție a bugetului și totodată verifică și eficiența, eficacitatea și economicitatea execuției bugetare, pronunțându-se asupra calității gestionării banului public la fiecare instituție în parte.
În condițiile în care, la efectuarea verificării, nu se constată nelegalități și prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi procedează la descărcarea de gestiune a ordonatorului de credite a fiecărei instituții publice;
Curtea de Conturi prezintă Parlamentului, raportul privind execuția bugetară în vederea dezbaterii și aprobării acestui cont.16
Parlamentul este interest ca și Guvernul să realizeze în totalitate și veniturile aprobate și să nu depășească alocațiile bugetare determinate pentru fiecare întrebuințare în parte.
15 Marian Tudor , Daniela Iancu, Andreea Drăghici, Drept financiar, Editura Universității din Pitești , 2009, pg. 79
16 https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf Sistemul bugetar și procesul bugetar accesat în 27 martie
1.3.2 Principiile procedurii bugetare
,, 1. Principiul universalității
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.
2. Principiul unității
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale. Se interzic reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar, precum și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.
3. Principiul transparenței și publicității
Procesul bugetar este deschis și transparent, acesta realizându-se prin
a) publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituției publice, sau afișarea la sediul autorității administrației publice locale respective a proiectului de buget local și a contului anual de execuție a acestuia;
b) dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia; c) prezentarea contului anual de execuție a bugetului local în ședință publică.
4. Principiul anualității
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condițiile legii, pe o perioadă de un an, care corespunde exercițiului bugetar. Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv.
5.Principiul unității monetare
Toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională.
6. Principiul specializării bugetare
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora.
7. Principiul echilibrului
Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv excedentul anilor precedenți.’’ 17
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
17 LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
1.4 Procedura bugetară locală
Procedura de elaborare a bugetului local este una relativ complexă, întrucât proiectul de buget la nivel local trebuie să țină seama de o serie de indicatori care provin inclusiv de la un nivel central: contextul macroeconomic pe baza căruia se face construcția bugetului de stat,politicile fiscal și bugetare la nivel national și local, prevederile acordurilor de împrumut încheiate în anii anteriori,nevoile ordonatorilor secundari și terțiari de credite la nivel local, existența unor programe de dezvoltare economico-sociale a unității administrativ-teritoriale .18
Elaborarea proiectelor au ca și fundament, proiecte de bugete proprii ale administrației,serviciilor și instituțiilor de subordonare .Din această cauză se propun anumite programe prin care se pun bazele acțiunilor de implementare a finanțărilor bugetare.
Procedurile implicate în vederea adoptării și examinării bugetelor locale și calendarului acestora sunt:
1.Ministerul Economiei și Finanțelor transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice, consiliilor județene și Consiliului Genereal al Municipiului București , până la data de 1 iunie a fiecărui an , o scrisoare-cadru care specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget prognozate , limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și ale transferurilor consiolidate, metodologiile de elaborare a acestora.
2. Ordonatorii principali de credite, pe baza limitelor sumelor primate, elaborează și depun la direcțiile generale ale finanțelor publice, pană la data de 1 iulie a fiecărui an, proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea pentru anul bugetar următor , precum și estimările pentru următorii 3 ani , urmând ca acestea să transmită proiectele bugetelor locale pe raza județului și Municipiului București la Ministerul Finanțelor publice până la data de 15 iulie.
3. În termen de 5 zile de la publicarea Monitorului Oficial al României, a legii bugetului de stat , Ministerul Finanțelor Publice transmite direcțiilor generale ale finanțelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și transferurile consolidate, aprobate prin legea bugetului de stat. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a Municipiului București, în condițiile legii, repartizează pe unități administrativ-teritoriale, în termen de 5 zile de la comunicare , sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , precum și transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiecteleor bugetelor locale de către ordonatorii principali de credite.19
18 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș ,,Dreptul finanțelor publice ,, Volumul I Drept Financiar , Editura Sfera Juridică Colecția Universitaria an 2006 , pg.217
19Iulian Văcărel, GH.D Bistriceanu,Tatiana Moșteanu, Maria Bodnar, Florin Bercea, Florin Gheorghescu ,,Finanțe publice ,Editia a IV Editura didactică și pedagogică,R.A an 2007 pg. 603
Repartizarea creditelor bugetare pe instituții este de competența ordonatorilor principali de credite, aceștia sunt președinții consiliilor județene, primarul general al municipiului București și primarii celorlalte unități administrativ- teritoriale.
Ordonatorii secundari sau terțiari sunt conducătorii instituțiilor serviciilor publice cu personalitate juridică.
Procesul de repartizare este următorul:
a) repartizarea efectivă de către ordonatorii principali între bugetul propriu și bugetele ordonatorilor subordonați;
b) repartizarea efectivă de către ordonatorii secundari ai creditelor bugetare aprobate, pe unități subordonate și a celor cuprinse în bugetul propriu;
c) ordonatorii terțiari utilizează creditele ce le-au fost repartizate;20
Procesul bugetar cuprinde o succesiune de etape ce constau în elaborarea, aprobarea , executarea, închiderea ,controlul și raportarea rezultatelor execuției bugetare. În acest process bugetar consiliile locale/județene, ca autorități deliberative și primarii/președinții consiliilor județene ca autorități executive, acestia au o serie de competențe și responsabilități. 21
1.4.1 Elaborarea proiectului bugetului local
,,Elaborarea proiectului bugetului local se circumscrie activității de fundamentare și determinare a veniturilor care pot fi atrase pentru finanțarea cheltuielilor aferente acoperirii cheltuielilor ocazionale cu finanțarea serviciilor publice locale, activitarea aflată în competența și responsabilitatea autorităților administrației publice locale. Proiectele bugetelor locale se elaborează de către ordonatorii principali de credite :
-primarul unității administrative teritoriale;
– președintele consiliului județean,;
-primarul general al municipiului București.’’22
20 Radu Titus Marinescu ,,Finanțe publice modele de analiză și studio de caz,, Editura economică, an 2009 , pg 360-361
21 Vasile Tabără ,, Controlul financiar în administrația publică locală,,Editura Universitații Lucian Blaga din Sibiu an 2009 pg.50
22 A se vedea art.25 din Legea nr.273/2006
Elaborarea proiectului de buget la nivel local se derulează etapizat , fiind reglementate o serie de operațiuni specifice, cu obiective clare, în cadrul unor termene prestabilite.
1. Prima etapă presupune un proces concentrat la nivelul autorităților administrației publice locale și centrale, ce implică un flux informațional și financiar. Practic până la data de 1 lunie a anului se transmite ,,scrisoarea-cadru,, contextual macroeconomic pe baza căruia se întocmesc metodologiile de elaborare, proiectele de buget prognozate , limitete sumelor defalcate din veniturile bugetului de stat și transferurilor consolidate.
În termen de 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern , transmit autorităților administrației publice locale sumele aferente, în vederea cuprinderii acestora în proiecte de buget.
Apoi în condițiile legii se repartizează pe unități administrativ-teritoriale a limitelor sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale.
2. A doua etapă presupune elaborarea proiectului de buget într-o formă preliminară pe baza limitelor sumelor primite în prima etapă, ordonatorii principali de credite le elaborează și depun pâna în 1 iulie , proiectele bugetelor locale echilibrate și anexele la acestea pentru anul bugetar următor , cât și estimările pentru următorii 3 ani.
3. A treia etapă presupune finalizarea transferului de resurse financiare publice , de la nivel central către bugetele locale, pentru a definitiva proiectele de buget de către ordonatorii principali.
4. A patra etapă constă în definitivarea proiectului bugetului local , pe baza veniturilor proprii și a sumelor repartizate în etapele anterioare în termen de 15 zile de la publicarea bugetului de stat în Monitorul Oficial al României. Aceasta se încheie cu publicarea în presa locală a proiectului de buget local sau prin afișare la sediul unității pentru ca locuitori respectivei unități să depună contestații cu privire la proiectul de buget în termen de 15 zile de la data afișării acestuia.23
23 Ioan Lazăr ,,Dreptul finanțelor publice,, Volumul I Drept bugetar,Editura Juridic București ,an 2013 pg.212-214
1.4.2 Proiectarea și adoptarea bugetelor locale
Fig.2. Schema proiectării și adoptării bugetelor locale23
23 http://www.ase.md/files/catedre/mgs/Bugetele_locale.pdf Bugetele locale între teorie și practică accesat în data de 11 aprilie
1.4.3 Execuția bugetelor locale
Execuția bugetelor locale urmează liniile generale prezente în contextul execuției bugetului de stat.Astfel procedura creditelor bugetare presupune trecerea succesivă prin fazele de deschidere a creditelor bugetare, angajare a creditelor bugetare , lichidare de credite bugetare, ordonanțare de credite bugetare și plată a creditelor bugetare.24
,, Principiul afectațiunii speciale ale creditelor bancare stă la baza exercitiului bugetului administrațiilor publice locale.
Excepțiile sunt stabilite de lege și acelea sunt:
Virările de credite bancare se pot face nelimitat, cu acordul legislativului local sau prin dispoziția ordonatoruluiprincipal de credite cu începere din trimestrul III;
Transferul creditelor bancare intrevine firesc în ipoteza transferului de instituții, acțiuni sau sarcini la nivel central la nivel local sau între diferite entități existente pe plan local;
Suplimentarea creditelor bancare se poate face în principiu din fondul de rezervă bugetară locală sau dintr-un fond similar constituit la nivel central, pentru cheltuieli neprevăzute;
Anularea creditelor bugetare poate fi decisă de consiliul local , consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București , ea poate interveni în ipoteza în care creditul bancar nu a fost utilizat în interiorul exercițiului bugetar.’’25
Pentru a se păstra un echilibru bugetar este necesară urmărirea execuției bugetelor administrației publice locale pe toată perioada anului bugetar.Tocmai de aceea deschiderea de credite și încasarea veniturilor trebuiesc repartizate pe , execuția propriu zisă a cheltuielilor și destinațiile speciale, acestea se bazează pe reglementările finanțelor publice.
La încasarea veniturilor , regulile sunt identice cu cele ale bugetului de stat.
24 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș ,,Dreptul finanțelor publice ,, Volumul I Drept Financiar , Editura Sfera Juridic Colecția Universitaria an 2006 , pag.241
25 LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
Executarea se face în sensul încasării veniturilor și efectuarea cheltuielilor desfășurate de către unitățile teritoriale ale trezoreriei statului. În etapa intermediară a execuției de evidențiază repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale.
Fig.3 REPARTIZAREA PE TRIMESTRE A VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR BUGETELOR LOCALE 25
1.4.4 Încheierea execuției bugetare locale
Încheierea execuției bugetare la nivel local are loc la data de 31 decembrie a fiecărui an . Controlul anual al bugetului local este întocmit de ordonatorii principali de credite și este supus spre aprobarea consiliului local , consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, până la data de 31 a anului următor.
Structura contului anulat de execuție va cuprinde:
venituri: prevederile bugetare inițiale,prevederile bugetare definitive,încasările realizate
cheltuieli: credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive, plățile efectuate 26
25 Tatiana Moșteanu, Mariana Vuță , Bianca Savelciuc , Delia-Florina Vasilescu,Gyorgy Attila,,Buget și trezorerie publică,,Editura Universitara m București 2004 , pag 122
26 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș ,,Dreptul finanțelor publice ,, Volumul I Drept Financiar , Editura Sfera Juridic Colecția Universitaria an 2006 , pag.242
CAPITOLUL II – VENITURILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
LOCALE
2.1 Veniturile publice
Veniturile statului sunt ordinare și extraordinare .
Veniturie ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuții sociale și contribuții la fondurile speciale extrabugetare.În cadrul veniturilor ordinare se includ și veniturile statului din dividende, dobânzi, vânzarea acțiunilor sau activelor din patrimonial privat al statului sau unităților administrative-teritoriale, redevențele din concesionarea bunurilor aparținând domeniului public, venituri provenite din diferite contracte cu parteneri.
Veniturile extraordinare sunt reprezentate de împrumuturi interne sau externe , emisiunea de obligațiuni de stat și bonurile de tezaur , mai există și transferurile și virările de credite bugetare , pentru procesul de echilibrare a sistemului bugetar.27
Aceste 2 tipuri de venituri adică ordinare și extraordinare aparțin bugetului asigurărilor sociale de stat , a bugetului ministerelor și a celorlalte autorități centrale de stat , cât și a bugetelor locale.
2.1.1 Impozitele
Impozitele reprezintă cea mai important formă de prelevare de către stat a unei părți din câștigurile sau din averea persoanelor fizice sau juridice și de aceea, în toate orânduirile sociale, studiul și analiza acestora au constituit o prioritate pentru autoritățile statelor și chiar a multor specialiști în domeniu. O analiză mai atentă din punct de vedere conceptual a definiției aproape unanim accepte, că impozitele constituie o prelevare obligatorie la dispoziția statului din veniturile și averea persoanelor fizice sau juridice, fără o contraprestație imediată.28
Impozitul este văzut ca o formă de prelevare silită a unei sume de bani din câștigurile persoanelor fizice sau juridice , fără contraprestație directă dar și cu titlu nerambursabil.
27 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova ,,Drept financiar public,, Editura All Beck, an 2005 , pag. 102
28 Pavel Belean, Gabriela Anghelache,,Finanțe Publice ale României,, Editura economică , an 2005 pag.99
2.1.2 Taxele
Taxele reprezintă , alături de impozite , cea de-a doua categorie principală de venituri bugetare curente.
Taxele sunt plăți achitate de către persoanele fizice sau juridice pentru anumite acte sau servicii îndeplinite sau prestate , la cererea și în folosul acestora, de către anumite organe de stat, instituții publice sau alte persoane asimilate acestora.
Spre deosebire de impozite , taxele prezintă următoarele trăsături caracteristice:
-Subiectul plătitor al taxei este întotdeauna precis determinat doar în momentul în care acesta solicit îndeplinirea unui act;
-Taxa reprezintă o plată neechivalentă pentru actele/serviciile sau lucrările prestate
-Taxa reprezintă o contribuție stabilită în sarcina contribuabilului
-Taxa este anticipativă
-Taxa trebuie să fie unică
-Actele care nu au fost legal taxate sunt lovite de nualitate 29
2.1.3 Contribuții sociale
Contribuțiile sociale sunt destinate acoperirii totale sau parțiale a riscurilor de îmbolnăvire, invaliditate, bătrânețe, deces șomaj, maternitate sau accidente de muncă.Contribuțiile sociale se deosebesc de impozite prin faptul că au destinație special, prestabilită către diferite organisme de securitate socială.
Caracteristicile contribuțiilor sociale sunt:
-Caracter monetary-este o plată bănească
-Caracter universal-este o sarcină impusă tuturor celor care realizează venit
-Caracter obligatoriu -toți cei care vor să beneficieze de protecție socială gratuită într-o țară sunt obligați la plata contribuțiilor
-Caracter nerambursabil(definitiv)-se fac cu titlu definitiv și nerambursabil
-Caracter legal(juridic)-instituirea lor se face în baza actelor normative
-Caracter financiar- scopul lor este formarea resurselor bănești necesare pentru finanțarea nevoi de protecție socială ale întregii populației 30
29 Mircea Stefan Minea ,Cosmin Flavius Costaș,,Dreptul finanțelor publice,, Vol II Drept financiar, Editura Universitaria an.2006 Pag.39-40
30 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,,Editura Universității Lucian Blaga Sibiu, an 2010, pag.334
2.1.4 Veniturile extraordinare
Veniturile extraordinare sunt veniturile diferite de activitatea curentă a entității, rezultate din evenimente sau tranzacții ce nu se așteaptă să se repete în mod frecvent sau regulat.31
Veniturile extraordinare se repartizează în următoarele categorii:
-Împrumuturi acordate din disponibilitățile Trezoreriei Finanțelor Publice- se folosesc disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului ,pentru acoperierea unor cheltuieli care nu pot fi stinse din veniturile ordinare.
-Împrumuturi temporare-ordonatorii principali de credite pot acorda împrumuturi pe bază de convenție , din bugetul propriu fără dobândă.
-Datoria publică- care poate fi: datorie publică guvernamentala și datorie publică locală .Acestea reprezintă ansamblul veniturilor extraordinare.
2.2 Veniturile bugetelor locale
Veniturile bugetelor locale au o structură complex.Ele se constituie din venituri proprii adică din : impozite, taxe, cote defalcate din impozitul pe venit, venituri speciale, contribuții,vărsăminte,alte venituri , sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , subvenții primite de la bugetul de stat și alte bugete, împrumuturi.
În literatura de specialitate întâlnim păreri conform cărora nivelul ratei fiscalității, inclusiv a celei locale dintr-o anumită țară este influențată atât de factori externi -sistemului de impozite , cât și de factori interni.32
Veniturile datorate bugetelor locale sunt:
1.Venituri propria :impozite(clădiri și teren), taxe(auto, altele), contribuții,alte vărsăminte,alte venituri și cote defalcate din impozitul pe venit;
2.Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
3.Subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte administrații
5.Donații și sponsorizări;
6. Sume primite de la Uniunea Europeană sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European , Fondul de Coeziune , Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat).33
31 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,,Editura Universității Lucian Blaga Sibiu, an 2010, pag.166
32 Vasile Tabără ,,Finanțele publice și controlul dinanciar în administrația publică locală,, Editura C.H.Beck, an apariție 2009 , pag. 42
33 Aurelia Ștefănescu,Mihaela Dăescu ,,Contabilitatea instituțiilor publice,, Contabilitatea veniturilor . Pag.3
2.2.1 Sistemul veniturilor locale: în bugetele municipiilor, orașelor , comunelor, în bugetul județean
Venituri cuprinse în bugetul județului
A. Veniturile proprii
a) Impozitul pe profit de la regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea consiliilor județene
b) Impozitele și taxele de populație ( taxe asupra mijloacelor de transport deținute de personae fizice)
c) Alte impozite directe:
-taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice
-alte încasări din impozite directe
d) Alte impozite indirecte (taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare)
e)Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor județene
f) Vărsăminte de la instituțiile publice:
-venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal-servicii publice de protecție a plantelor
-alte venituri de la instituții publice
g) Diverse venituri:
-venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri
-venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate, potrivit dispozițiilor legale
-restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți
-impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societăților comerciale sau companiilor naționale la care statul este acționar majoritar, precum și regiilor autonome.
– venituri din concesiuni și închirieri
-încasări din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
-venituri din închirierea și concesionarea unor bunuri ale spitalelor
-încasări din alte surse
h) Venituri din valorificarea unor bunuri:
– venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice
-venituri din privatizare
-venituri din vânzarea unor bunuri ale spitateleor
-venituri din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului privat
i) Cote defalcate din impozitul pe venit
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
C. Subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete;
D. Donații și sponsorizări; 34
34Tatiana Moșteanu, Mariana Vuță , Bianca Savelciuc , Delia-Florina Vasilescu,Gyorgy Attila,,Buget și trezorerie publică,,Editura Universitara București 2004 , pag 112-113
2.2.2 Venituri care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor , municipiului București și a sectoarelor municipiului București
A. Venituri proprii
– Impozit pe profit de la regiile autonome și societăți comerciale subordonate consiliilor locale;
-Cote defalcate din impozitul pe venit;
– Alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital;
– Impozite și taxe pe proprietate;
– Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii;
– Taxe pe servicii specifice;
-Taxe pe utilizarea bunurilor, automatizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități;
-Alte impozite și taxe fiscale;
-Venituri din proprietate, din dobânzi, din prestări de servicii și alte activități;
-Venituri din taxe administrative, eliberări de premise;
-Amenzi, penalități și confiscări;
-Venituri din valorificarea unor bunuri.
B. Sume defalcate din venituri ale bugetului de stat
C. Donații și sponsorizări
D. Subvenții de la bugetul de stat și de la alte administrații
E. Operațiuni financiare 35
2.2.3 Așezarea și perceperea veniturilor proprii ale bugetelor locale
Chiar dacă impozitele și taxele locale și actele normative specifice taxelor de timpru sunt relgementate de acte normative diferite , se hotărăsc și se aprobă nivelurile pentru anumite: impozite și taxe ale administrației publice locale , alte taxe asimilate acestora și taxele de timbru , valorile impozabile , amenzile care pe baza ratei inflației se actualizează și ajustează în fiecare an.
Taxele de timbru constituie împreună cu impozitele și taxele administrației publice locale ,categoria de venituri proprii ale bugetelor locale.
35 Marian Tudor , Daniela Iancu, Andreea Drăghici, Drept financiar, Editura Universității din Pitești , 2009, pag. 9
În categoria impozite și taxe locale se regăsesc:
-impozitul pe clădiri
-impozitul pe teren
-taxa asupra mijloacelor de transport
-taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor
-taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate
-impozitul pe spectacole
-taxa hotelieră
-taxe speciale
-alte taxe locale
În categoria taxe de timbru se regăsesc:
-taxele judiciare de timbru
-taxele de timbru pentru activitatea notarială
-taxele extrajudiciare de timbru 36
2.2.4 Execuția de casă a veniturilor bugetelor locale
Execuția de casă a veniturilor bugetelor locale este activitatea de încasare a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri cuvenite acestor bugete.
Încasarea veniturilor la bugetul local se poate realiza prin următoarele procedee:
a) Calcularea și plata direct de către contribuabili ( plătitorii au obligația să evalueze obiectul impozabil, să calculeze impozitul și să-l verse la organele fiscale în contul bugetului local/județean la termenele legale).
b)Calcularea reținerea și vărsarea în bugetul local a impozitului datorat de către terțe persoane ( de exemplu la impozitul pe venitul din salarii, angajatorul calculează lunar impozitul datorat de salariați și depune sumele reținute la organul fiscal).
c) Impunerea și debitarea de către organul fiscal (organul fiscal dispune de datele necesare evaluării obiectelor impozabile pe care le deține în evidența sa, calculează impozitele și obligațiile de plată ale contribuabililor).
d) Utilizarea timbrelor fiscale ( timbrul fiscal este imprimat, emis de stat sau de o instituție special autorizată, se lipește pe actul oficial și reprezintă o taxă ce este plătită autorităților publice. 37
Fig.4 Veniturile bugetelor locale
36 Georgeta Vintilă ,, Fiscalitate Metode și tehnici fiscale,, A II Ediție Editura Economică an 2006 pag. 553
37 Vasile Tabără ,,Finanțele publice și controlul financiar în administrația publică locală,, Editura C.H.Beck, an apariție 2009 , pag 95-96
2.2.5 Datoria publică locală
Datoria publică locală reprezintă o obligație care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale și din împrumuturi pentru finanțarea datoriei publice locale. Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligațiunii sau răspunderi ale Guvernului și acesta va fi plătit din bugetele locale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) împrumuturi de la societățile comerciale bancare sau de la alte instituții de credit
b) tituluri de valoare 38
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene definește datoria publică drept raportul dintre datoria publică exigibilă la sfârșitul anului și produsul intern brut la prețurile curente ale pieței.
Pentru acest calcul, datoria publică este definită ca datoria brută consolidată totală la valoarea nominală în următoarele categorii de pasive guvernamentale : valută și depozite titluri de creanță .
Sectorul administrației publice cuprinde subsectoarele administrației centrale, guvernului de stat, administrației publice locale și fondurilor de securitate socială.39
2.2.6 Împrumuturile locale
Potrivit legii, consiliile locale, consiliile județene și Consiliul general pot aproba contracta sau garanta împrumuturi publice interne sau externe pe tremen scurt, mediu sau lung. 40
,, Împrumuturile determinate de unitățile administrativ-teritoriale, serviciile publice din subordinea acestora, precum și cele contractate de operatorii economici pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii.
Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare. Unităților administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate și garantate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat sau garantat în anul respectiv, depășește limita de 30% din totalul veniturilor.’’41
38 Dan Drosu Șaguna, Dan Șova ,, Drept financiar public ,, Editura All Beck an 2005 pag.126
39 https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/SDG_17_40 accesat la data de 26 mai
40 Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș ,,Dreptul finanțelor publice ,, Volumul I Drept Financiar , Editura Sfera Juridic Colecția Universitaria an 2006 , pag.253
41 LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
CAPITOLUL III – Studiu de caz
Analizarea impozitelor și taxelor ale Primăriei Valea Danului
Județul Argeș
3.1 Prezentare generală
Valea Danului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bănicești, Bolculești, Borobănești, Valea Danului (reședința) și Vernești.
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Argeșului, la poalele Dealului Tamaș.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșului a județului Argeș și era formată din satele Dealu Borobănești, Lerișani și Valea Danului, având în total 473 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală. La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Vernești, formată doar din satul de reședință cu 785 de locuitori; și aici funcționa o biserică.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satele Ciurești, Herișani și Rădești au fost comasate pentru a forma satul Valea Danului. 42
Numărul locuitorilor actualizat fiind 3006 locuitori.
Comuna Valea Danului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri ,primarul fiind, Vasile Preda.
Așadar Valea Danului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Argeș, Muntenia,. Satul este menționat ca entitate unică în Marele Dicționar Geografic al Romîniei, dar în 1925 deja era divizat în mai multe sate: Ciurești, Herișani, Rădești. Cele trei sate au fost comasate în 1968 pentru a forma satul Valea Danului în forma actuală.
42 https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Danului,_Arge%C8%99 accesat la data de 30 mai
3.2 Evoluția veniturilor primăriei între anii 2014-2019
-mii lei-
Fig.5 Veniturile primăriei Valea Danului în perioada 2014-2019
După ce am analizat bugetele locale pe toți cei 6 ani se constată următoarele :după câte se poate observa veniturile primăriei sunt într-o continuă creștere de la an la an.
Astfel încât în 2019 s-a înregistrat ce-a mai mare valoare a veniturilor primăriei.
Așa cum și reiese din raportul privind proiectul bugetului localități Valea Danului pe anul 2019 se pot constata următoarele situații pentru a afla de ce veniturile au crescut de 2 ori față de anul 2018.
Veniturile bugetului initial trebuie sa fie la nivelul încasărilor la data de 31.12.2018, conform Legii bugetului de stat, iar pe masură ce aceste taxe se vor încasa în cursul anului 2019 se vor efectua rectificări bugetare .
De la cheltuieli s-a redus asistența socială și 10 mii de la capitolul administrație-cheltuieli de personal.
A fost repartizată suma de 400 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor cu asistența socială și se specifică: „In completarea mijloacelor de echilibrare la fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli veți include și veniturile proprii din impozite și taxe , precum și alocările directe din impozitul pe venit(cota de 60%).”
In acest sens, s-a impus diminuarea veniturilor și cheltuielilor bugetului local pe anul 2019 cu suma de 335,50 mii lei.
Proiectul de buget pentru anul 2019 este elaborat în contextul păstrării echilibrului bugetar și a asigurării îndeplinirii principalelor funcții ale administrației publice locale:
de administrare și bună gestiune a bunurilor și fondurilor publice;
de asigurare a serviciilor publice, de asistență-socială, educație,cultură,ordine publică,și a altor servicii de utilitate publică.
Pașii importanți realizați pe linia întaririi autonomiei locale, în sensul că autoritățile administrației publice locale au patrimoniu, au surse proprii de finanțare, competențe în decizii,în aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli, demonstrează progresul realizat spre o descentralizare financiară, dar neconcordanțele între responsabilitățile transferate și sursele de finanțare a acestora sunt în continuare factorii generatori de perturbații în procesul bugetar. Resursele financiare ale administrațiilor publice locale trebuie să fie proporționale cu competențele și cu responsabilitățile prevăzute în lege.
Principalele obiective:
În vederea realizării obiectivelor, prezentul proiect de buget stabilește volumul și structura veniturilor pe surse și alocarea acestora cheltuielilor pe destinații în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială a județului și ale politicii financiare specifice anului 2019 .
Principalele coordonate ale politicii bugetare în anul 2019 vizează:
-asigurarea unui sistem ierarhic de informații cu mai multe nivele de totalizare necesare luării deciziilor cu privire la cheltuieli generale globale și alocării interinstituționale și intrainstituțională detaliată a resurselor;
– congruența structurii bugetului cu structurile organizatorice; susținerea politicilor prioritare din domeniile protecției sociale;
– finanțarea pe bază de programe, punându-se accent pe criteriul performanței;
-structurarea cheltuielilor bugetare în raport cu prioritățile formulate și cu procesul de reforme pe sectoare de activitate.
-reducerea cheltuielilor publice privind bunurile si serviciile, achizitionarea de masini, aparatura electrocasnică
Fundamentarea și elaborarea proiectului de buget pe anul 2019 s-a făcut având la bază următoarele :
a) analiza factorială a execuției bugetare pe anul 2018;
b )actele normative aprobate cu aplicabilitate începând cu 01.01.2019;
c) achitarea plăților restante înregistrate la data de 31.12.2018 , în valoare de 136,63 mii lei;
d) modificările structurale și de volum în componența numărului de personal, a cheltuielilor materiale și de prestări servicii, în special cele purtătoare de energie, la care indicele de creștere a prețurilor, respectiv a tarifelor sunt semnificative comparativ cu anul 2018; față de realizările estimate pe anul 2019, cheltuielile de personal au crescut față de anul 2018 cu aproximativ 350 mii lei,iar asistența socială care în anul 2018 era susținută în proporție de 90% din sume defalcate din TVA, în acest an, sumele alocate pentru susținerea acoperirii cheltuielilor cu asisțenta socială sunt in suma de 400 mii lei.
În anul 2018 s-a cheltuit suma de 894,53 mii lei pentru asistenții personali și indemnizațiile cu handicap, iar pentru anul 2019 suma necesara este de 1.144 mii lei ( inclusiv alocație de hrană +vouchere de vacanță).
e) la bunuri și servicii s-a ținut cont de asigurarea funcționării serviciilor de specialitate din cadrul aparatului propriu conform noii structuri organizatorice aprobate, unităților de învățământ, instituțiilor de cultură, asistență socială, precum și gospodăririi comunale.
În urma verificării bugetului de catre AJFP Argeș s-au constatat venituri bugetate mai mari cu 335,50 mii mei ,suma provenind din venituri privind concesiunile pajiștilor comunale, încasărilor taxei de salubritate și încasărilor la apă .
3.3 Taxe și impozite pe proprietate
Fig.6 Impozite și taxe pe proprietate
3.3.1 Impozite și taxe pe clădiri
Impozitele pe clădiri se datorează bugetului local ai unității administrativ-teritoriale pentru clădirile deținute în proprietate de contribuabili, amplasate în raza unității administrativ-teritoriale .
Fig.7 Elementele necesare stabilirii impozitului pe clădiri 43
Impozitul și taxa pe clădiri fac parte din categoria impozitelor directe locale, fiind reglementate în România prin Codul Fiscal.
Orice om care are în proprietate o clădire în România datorează anual impozit pentru acea clădire, cu unele excepții, iar pentru clădirile care au o proprietate publică sau privată a statului sau aparțin unităților administrativ-teritoriale concesionate, date în administrate sau în folosință, închiriate , după caz, persoanelor juridice, altele decât cele care au drept public se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscala a concesionarilor, titularilor de drept de administrate sau dare în folosință, locatarilor , în condițiile similare impozitului pe clădiri.
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează astfel:
IC= Vic x 0,1%
Vic= ( Scd x Vi ) x k
Unde: IC= impozitul pe clădiri datorat de persoane fizice
Vic=valoarea impozabilă a clădirii
Scd=suprafața construită desfășurată a clădirii, în m2
Vi= valoarea impozabilă în funcție de timpu clădirii, lei/m2
k=coeficientul de corecție, în fincție de zona în cadrul localității44
43 Carmen Comaniciu ,,Fiscalitate-Valențe Multidimensionale,, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu , an. 2005 , pag.136-137
44 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,, Editura Univ.Lucian Balga , Sibiu , an.2010pag.312-314
-mii lei-
Fig.8 Impozite și taxe pe clădiri ale primăriei Valea Danului
După câte se poate observa în cazul impozitelor și taxelor pe clădiri ale primăriei Valea Danului cea mai mare valoare înregistrată în cei 5 ani analizați se află în anul 2017 având suna de 75 mii lei. Acest fapt s-a realizat datorită impozitelor și taxelor pe clădiri ale persoanelor fizice , având suma de 58 mii lei , mai mult decât anul precedent cu 3 mii lei ,iar taxelor și impozitelor către persoanelor juridice fiind de 17 mii lei la fel ca și în cazul persoanelor fizice , valoarea fiind mai mare decât în anul 2016 cu 3 mii lei, au crescut conform actualizării Codului fiscal si Hotărârii Consiliului Local.
-mii lei-
Fig.8 Impozite și taxe pe clădiri ale presoanelor fizice
-mii lei-
Fig.9 Impozite și taxe pe clădiri ale persoanelor juridice
3.3.2 Impozite și taxe pe teren
Impozitul pe teren , face parte din categoria impozitelor directe și reprezintă o altă sursă important de venit a comunităților locale.Tocmai de aceea, este criticabilă concentrarea la bugetul de stat a impozitului pe terenuri agricole situate în extravilan până la emiterea noi legi din 2006, dacă pentru comunitățile locale mari această rechiziție fiscală nu avea mari urmări, pentru comunitățile locale mici , falimentul părea mai aproape în condițiile în care erau lipsite de cea mai important sursă de venit. În aceste comunități taxele speciale instituite sunt mai reduse ca număr, impozitul pe clădiri sau taxele asupra mijloacelor de transport aduc mai puține venituri, iar impozitul pe spectacole nu aduce venituri semnificative.45
Impozitul pe teren este datorat de orice persoane care deține în România un teren și se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căruia este situat terenul.
Fig.10 Reglementări privind impozitul pe teren46
45 Mircea Stefan Minea ,Cosmin Flavius Costaș,,Dreptul finanțelor publice,, Vol II Drept financiar, Editura Universitaria an.2006 pag.164
46 Carmen Comaniciu ,,Fiscalitate-Valențe Multidimensionale,, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu , an. 2005 pag.139
Contribuabilii impozitului pe teren sunt atât persoane fizice, cât și persoane juridice care au în proprietate terenuri situate în municipiile, orașele și comunele atât în intravilan /extravilan localitățiilor din România. Impozitul se datorează anual și se plătește la bugetul local al unității administrativ-teritoriale în raza căruia este terenul.
În cazul în care terenul este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune sau de arendare, impozitul pe teren se datorează de proprietarul său.
În cazul unui teren care este deținut de două sau mai multe persoane, este de datoria fiecărui proprietar de a datora impozit pentru partea de teren aflată în proprietatea sa. 47
Fig.11 Calculul impozitului pe teren 48
47 Georgeta Vintilă ,,Fiscalitate-Metode și tehnici fiscale,,Ediția a II-a ,Editura Economică pag.571
48 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,, Editura Univ.Lucian Balga , Sibiu , an.2010 pag. 317
-mii lei-
Fig.12 Impozite și taxe pe teren ale primăriei Valea Danului
Cu privire la taxele și impozitele pe teren ale primăriei în perioada analizată se poate observa o creștere constantă de la an la an, începând cu 77 mii lei în anul 2014 și ajungând la valoarea de 123 mii lei în anul 2018, au crescut conform actualizării Codului fiscal si Hotărârii Consiliului Local.
-mii lei-
Fig.13 Impozite și taxe pe teren ale persoanelor fizice
La categoria persoanelor fizice impozitele pe terenuri au crescut de la 34 mii lei în anul 2014 la valoarea de 82 mii lei în anul 2018.
Impozitele pe terenuri au crescut în comună datorită faptului că persoanele din comunitate au achiziționat mai multe terenuri.
-mii lei
Fig.14. Impozite și taxe pe teren ale persoanelor juridice
Impozitele pe teren care vizează categoria persoanelor juridice s-a menținut în 2014 și 2015 la suma de 0,20 mii lei , având o creștere de 2 mii lei în anul 2016 .
-mii lei
Fig.15 Impozite și taxe pe teren -extravilan
În cazul impozitelor și taxelor -extravilan se observă o mică schimbare de sumă de la an la an , în 2018 având cea mai mica valoare de 40 mii lei , iar cea mai mare sumă pe impozit nregistrată în anul 2016 și anume 50 mii lei, au crescut conform actualizării Codului fiscal si Hotărârii Consiliului Local.
3.3.3 Impozite și taxe pe bunuri și servicii
Impozitele și taxele pe bunuri și servicii pot fi:
-Sume defalcate din TVA;
-Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor și Municipiului București;
-Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor,municipiilor și sectoarelor Municipiului București;
-Sume defalcate din TVA pentru subvenționarea energoeo termice livrate populației;
-Sume defalcate din TVA pentru sistemele centralizate de producere și distribuire a energiei termice;
-Sume defalcate din TVA pentru drumuri;
-Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale;
-Taxe hoteliere;
-Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii; 49
-mii lei-
Fig.16 Impozite și taxe pe bunuri și servicii
După câte se poate observa din tabelul de mai sus,impozitele și taxele pe bunuri și servicii au avut cea mai mare valoare în anul 2015 ajungând la 199,30 mii lei. În acel an au fost structurate în această categorie , sume defalcate din TVA în sumă de, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor de și sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor .
49https://www.posta-romana.ro/cnpr data/_editor/files/Lista%20Impozite%20si%20Taxe%20sector%205.pdf accesat la data de 01 iunie
3.3.4 Impozite și taxe pe mijloacele de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport având natura unui impozit direct, ca sursă a bugetelor locale, se datorează de orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România. Prin termenul de ,,mijloc de transport înmatriculat,, pe poate înțelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane juridice sau fizice și care potrivit legii face obiectul înmatriculării.
Constituie obiect al impunerii miljoacele de transport cu trecțiune mecanică terestră ( autobuze, autoturisme, microbuze, motociclete , trectoare înmatriculate, autocare etc.) , dar și mijloace de transport pe apă ( bărci fără motor/cu motor, scutere de apă, luntre,șalupe, bacuri etc.).50
Fig. 17 Reglementări referitoare la taxa asupra mijloacelor de transport51
50 Georgeta Vintilă ,,Fiscalitate-Metode și tehnici fiscale,,Ediția a II-a ,Editura Economică pag.578-579
51 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,, Editura Univ.Lucian Balga , Sibiu , an 2010 pag.318
Scutiri de la plata impozitului pe mijloace de transport:
-Categorii de persoane fizice: veteran de război, luptătorii Revoluției Române și urmașii eroilor-martiri, dar doar pentru un singur autoturism
-Categorii de persoane juridice: instituțiile și unitățile din subordinea Ministerului Educației și Cercetării și a Autorității Naționale pentru Tineret, organizațiile umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani sau ai străzii,fundațiile testamentare care sprijină instituțiile de cultură, națională și activitățiile cu character umanitar, social și cultural.51
-mii lei-
Fig.18 Impozite și taxe asupra mijloacelor de transport
Situația primăriei în ceea ce privește impozitele și taxele pe mijloacele de transport în perioada 2014-2018, a suferit următoarele schimbări, începând din anul 2014 având cea mai mica valoare de 87 mii lei, la 95 mii lei în 2017 , ajungând la suma dee 170 mii în anul 2017 , crescând cu 64 mii lei față de anul anterior, conform CF si HCL.
51 Mircea Stefan Minea ,Cosmin Flavius Costaș,,Dreptul finanțelor publice,, Vol II Drept financiar, Editura Universitaria an.2006 pag 168
-mii lei-
Fig.19 Impozite și taxe pe mijloace de transport pentru persoanele fizice
-mii lei-
Fig.20 Impozite și taxe pe mijloace de transport pentru persoanele juridice
3.4 Taxe pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
Acest tip de taxă se plătește de persoanele care vor să dețină un certificat de , autorizație sau aviz de la administrația publică locală.
În categoria taxei sunt cuprinse:
-taxa pentru eliberarea unei autorizații de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuință;
-taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban;
-taxa pentru eliberarea autorizației de forjare sau excavări;
-taxa pentru eliberarea autorizației necesare pentru lucrările de organizare de șantier penrtu realizarea unei construcții;
-taxa pentru eliberarea autorizației de construire pentru cabine, tonete,chioșcuri etc.
-taxa pentru eliberarea eutorizației de amenajare de tabere de corturi, rulote sau căsuțe , ori campinguri;
-taxa pentru eliberarea autorizației de desfințare totală/parțială a unei construcții;
-taxa pentru eliberarea certificatului de nomeclatură stradală și adresă;
-taxe pentru eliberarea de copii holografice de pe planuri cadastrale;
-taxe pentru eliberarea eutorizațiilor sanitare de funcționare;52
-mii lei-
Fig.21 Taxe pentru eliberarea de licențe și autorizații
Taxa pentru eliberarea de licențe și autorizații data de primărie de-a lungul celor 5 ani a fost într-o continua schimbare începând cu 9 mii lei în 2014 ajungând la suma de 11 mii lei în anul 2018.
52 Carmen Comaniciu ,,Fiscalitate-Valențe Multidimensionale,, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu , an. 2005 pag.143
3.5 Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
Taxele judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de instanțele judecătorești,Ministerul Justiției și Parchetul de lângă Curtea Supremă de justiție.
Plătitori ai taxelor sunt persoanele juridice sau fizice care introduc acțiuni și cereri în justiție, cât și cele care prevăd exercitarea căilor de atac precum și persoanele care solicit efectuarea prin instanțele judecătorești a unei operațiuni supuse taxelor de timbru.
Taxele judiciare de timbru sunt de 3 feluri:
-Taxe fixe ( se aplică acțiunilor și cererilor neevaluabile în bani, precum și celor evaluabile în bani, pentru care prin lege se stabilește o sumă fixă pentru taxă).
-Taxe proporționale
-Taxele pe tranșe ( la fel ca și taxele proporționale se aplică acțiunilor cererilor evaluabile în bani și se calculează la valoarea supusă taxării. 53
-mii lei-
Fig.22 Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru
În ceea ce privește taxa judiciară de timbru , pe parcursul celor 5 ani , cea mai mare valoare s-a înregistrat în anii 2016 și 2018 cu o valoare totală de 3 mii lei .
Valorile din 2015 și 2017 s-au menținut la valoarea de 2 mii de lei , spre deosebire de anul 2014 unde nu s-a cerut nicio sumă pentru taxele judiciare de timbru sau alte taxe de timbru.
53 Georgeta Vintilă ,,Fiscalitate-Metode și tehnici fiscale,,Ediția a II-a ,Editura Economică pag.606
3.6 Alte impozite și taxe
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București sau consiliile județene , pot înfăptui în afara taxelor specifice și alte obligații fiscal ce fac parte din categoria taxelor locale.
Valorile imobilizate pentru această categorie de alte taxe locale sunt stabilite în lei, fie zilnic ( în cazul utilizării temporare a locurilor publice, pentru vizitarea muzeelor, monumentelor istorice, caselor memorial sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală), fie anual ( în cazul vehiculelor lente).54
Fig.23 Exemple de taxe locale 55
54 Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,, Editura Univ.Lucian Balga , Sibiu , an 2010 pag. 326
55 Mircea Stefan Minea ,Cosmin Flavius Costaș,,Dreptul finanțelor publice,, Vol II Drept financiar, Editura Universitaria an.2006 pag.185
-mii lei-
Fig.24 Alte impozite și taxe locale
La categoria alte impozite și taxe ale primăriei ce-a mai mica valoare înregistrată fiind de 0,20 mii lei în anul 2014 și cea mai mare fiind în anul 2016 în suma de 2 mii lei . În această categorie au intrat taxele pentru folosirea temporară a locurilor publice, taxe de ocupare a domeniului public pentru depozitarea de materiale,
taxe pentru deținere cazane de fabricat țuică/mori pentru cereale, taxe pentru deținerera și utilizarea gaterelor și fierăstraielor mecanice.
3.7 Situația impozitelor și taxelor locale ale Primăriei Valea Danului în anul 2019
-mii lei-
Fig.25 Impozite și taxe locale ale primăriei Valea Danului în anul 2019
Primăria Valea Danului în momentul actual primește cele mai mari venituri datorită impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii de 161 mii lei , acestea fiind venituri din sume defalcate din TVA , sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor în valoare și taxa pentru utilizarea bunurilor și autorizarea utilizorii bunurilor de.Acestea sunt urmate de impozitele pe mijloace de transport de 117 mii lei , acestea s-au împărțit în cea mai mare parte impozitelor pe mijloace de transport deținute pe persoane fizice în valoare de 102 mii lei, urmat de cele deținute de persoane juridice de 15 mii lei.
Impozitele și taxele pe clădiri au crescut la 97 mii lei sper deosebire de anul anterior când au fost 94 mii lei.
Impozitele și taxele pe teren în 2018 fiind 123 mii lei , iar în 2019 au scăzut la 95 mii lei.
CONCLUZII
Prin prisma conceptelor teoretice prezentate, se pot concluziona următoarele aspecte.
Administrația este considerată ca o formă de practicare a puterii executive în stat , deoarece este foarte important modul în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practica și o cunoaștere precisă a acestei activități. Administrația publică are ca și caracteristică faptul că are o poziție de intermediar între planul unde se realizează deciziile politice și planul conducerii politice. Administrația are două funcții : o funcție principal (mechanism intermediar de execuție) și funcții derivate.
Prin autorități ale administrației publice locale ,se înteleg, primarii, primarii de sectoare și primarul general al municipiului București, consiliile locale ale orașelor ,comunelor, , municipiilor, sectoarelor municipiului București, consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București.
Serviciile publice ale administrațiilor publice locale din țara noastră sunt : servicii publice organizate de autoritățile administrației publice locale,servicii publice subordonate autorităților administrației publice locale., servicii publice cu caracter statal, serviciile comunitare înființate la nivel județean dar și local, servicii publice de gospodărie comunală, servicii publice comerciale, serviciul public pentru activități culturale.
Prin procedură bugetară se înțelege prezența unor resurse financiare, cu scopul de a pune la îndemâna cetățeniilor o gamă cât mai largă de bunuri și servicii. Procesul bugetar are e etape elaborarea proiectului de buget, aprobarea bugetului ,execuția bugetului ,încheierea execuției bugetare ,controlul execuției bugetare,aprobarea execuției bugetare.
Principiile procedurii bugetare sunt: principiul universalității , principiul unității , principiul transparenței și publicității , principiul anualității , principiul unității monetare , principiul specializării bugetare , principiul echilibrului .
Procedura bugetară locală este complexă, elaborarea proiectelor au ca și fundament, proiecte de bugete proprii ale administrației,serviciilor și instituțiilor de subordonare .Din această cauză se propun anumite programe prin care se pun bazele acțiunilor de implementare a finanțărilor bugetare.
Elaborarea proiectului de buget la nivel local se derulează etapizat , fiind reglementate o serie de operațiuni specifice, cu obiective clare, în cadrul unor termene prestabilite.
Pentru a se păstra un echilibru bugetar este necesară urmărirea execuției bugetelor administrației publice locale pe toată perioada anului bugetar.
Veniturile statului sunt ordinare și extraordinare acestea aparțin bugetului asigurărilor sociale de stat , a bugetului ministerelor și a celorlalte autorități centrale de stat , cât și a bugetelor locale.
Impozitul este văzut ca o formă de prelevare silită a unei sume de bani din câștigurile persoanelor fizice sau juridice , fără contraprestație directă dar și cu titlu nerambursabil.
Taxa reprezintă o plată neechivalentă pentru actele/serviciile sau lucrările prestate, o contribuție stabilită în sarcina contribuabilului, taxa trebuie să fie unică și este anticipativă.
Contribuțiile sociale se deosebesc de impozite prin faptul că au destinație special, prestabilită către diferite organisme de securitate socială.
Veniturile bugetelor locale , se constituie din venituri proprii adică din : impozite, taxe, cote defalcate din impozitul pe venit, venituri speciale, contribuții,vărsăminte,alte venituri , sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , subvenții primite de la bugetul de stat și alte bugete, împrumuturi.
Datoria publică locală reprezintă o obligație care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale și din împrumuturi pentru finanțarea datoriei publice locale.
În vederea probării concluziilor de mai sus, sa analizat în cadrul lucrării prezente privind impozitele și taxele locale o analiză efectuată asupra primăriei Valea Danului din Curtea de Argeș din anul 2014 până în anul correct pentru a putea înțelege cu s-au modificat taxele și impozitele de la an la an.
Astfel, se pot concluziona următoarele aspecte:
Veniturile primăriei sunt într-o continuă creștere , obiectivul principal a fost acela de a stabili volumul și structura veniturilor pe surse și alocarea acestora cheltuielilor pe destinații în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială a județului și ale politicii financiare specifice anului.
Impozitele și taxele pe proprietate au jucat un rol important formarea categoriei de venituri a primăriei, începând cu anul 2014 au fost în creștere în anul curent fiind 201 mii lei, aproape de 2 ori mai mare față de anul precedent.
În acest an impozitele pe bunuri și servicii influențează foarte mult veniturile bugetului local, dar ele sunt taxe pe care primăria le încasa de la populatie si cu ele se plătesc facturile de servicii către cei 2 furnizori: salubritate si apa nu existau în bugetul în anul 2016 acestea fiind servicii noi.
BIBLIOGRAFIE
– LEGE Nr. 273/2006 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale
– Strategia de dezvoltare a localității Valea Danului 2014-2020
Cărți;
-Adrian Gorun, Florin Păsătoiu ,Tiberiu Gorun, Gabriel Pricină, Adrian Otovescu , Comunicarea în administrația publică locală, Editura Pro Universitaria ,2012
– Aurelia Ștefănescu,Mihaela Dăescu ,,Contabilitatea instituțiilor publice,, Contabilitatea veniturilo
– Carmen Comaniciu ,,Fiscalitate-Valențe Multidimensionale,, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu , an. 2005
– Carmen Comaniciu,Liliana Bunescu, Diana Marieta Mihaiu,,Fiscalitate:idei de bază și noțiuni fundamentale pe înțelesul tuturor,,Editura Universității Lucian Blaga Sibiu, an 2010
– Dan Drosu Șaguna, Dan Șova ,,Drept financiar public,, Editura All Beck, an 2005
– Georgeta Vintilă ,, Fiscalitate Metode și tehnici fiscale,, A II Ediție Editura Economică an 2006
– Ioan Lazăr ,,Dreptul finanțelor publice,, Volumul I Drept bugetar,Editura Juridic București ,an 2013
– Iulian Văcărel, GH.D Bistriceanu,Tatiana Moșteanu, Maria Bodnar, Florin Bercea, Florin Gheorghescu ,,Finanțe publice ,Editia a IV Editura didactică și pedagogică,R.A an 2007
– Luminița Ionescu, Contabilitatea instituțiilor din administrația publică locală , Ed.Economică București,2001
– Marian Tudor , Daniela Iancu, Andreea Drăghici, Drept financiar, Editura Universității din Pitești , 2009
– Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș ,,Dreptul finanțelor publice ,, Volumul I Drept Financiar , Editura Sfera Juridic Colecția Universitaria an 2006
– Mircea Ștefan Minea , Cosmin Flavius Costaș , Dreptul finanțelor publice Volumul I Drept financiar ,Ediția a III revizuită , Editura Juridic Cluj-Napoca, 2013
– Mircea Stefan Minea ,Cosmin Flavius Costaș,,Dreptul finanțelor publice,, Vol II Drept financiar, Editura Universitaria an.2006
– Pavel Belean, Gabriela Anghelache,,Finanțe Publice ale României,, Editura economică , an 2005
– Radu Titus Marinescu ,,Finanțe publice modele de analiză și studio de caz,, Editura economică, an 2009
– Tatiana Moșteanu, Mariana Vuță , Bianca Savelciuc , Delia-Florina Vasilescu,Gyorgy Attila,,Buget și trezorerie publică,,Editura Universitara București 2004
– Vasile Tabără ,, Controlul financiar în administrația publică locală,,Editura Universitații Lucian Blaga din Sibiu an 2009
– Vasile Tabără ,,Finanțele publice și controlul financiar în administrația publică locală,, Editura C.H.Beck, an apariție 2009
Pagini internet:
– Bugetele locale între teorie și practică http://www.ase.md/files/catedre/mgs/Bugetele_locale.pdf
– Cârstea Valentin ,Drept administrative și administrație publică,Editura Negard 2014 http://www.universitateaeuropeanadragan.ro/images/imguploads/cursuri_biblioteca_virtuala/drept/drept_administrativ_si_administratie_publica.pdf
– Sistemul bugetar și procesul bugetar https://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%2010.pdf
Site-uri web:
https://www.posta-romana.ro/cnpr data/_editor/files/Lista%20Impozite%20si%20Taxe%20sector%205.pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Danului,_Arge%C8%99
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAPITOLUL I – PROCEDURA BUGETARĂ LA NIVELUL UNEI ADMINISTRAȚII PUBLICE LOCALE 1.1 Conceptul de administrație publică 1.2 Autorități ale… [304506] (ID: 304506)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.