CAPITOLUL I – PROBLEMATICA ESECULUI SCOLAR 1.Noțiunea de eșec școlar 2.Factorii insuccesului școlar 2.1. Factorii individuali ai insuccesului școlar… [623307]

1

STUDIU DE CERCETARE

TEMA DE CERCETARE

ABANDONUL ȘCOLAR – EFECT AL
INSUCCESULUI ȘCOLAR

PROF.CAMELIA B ÎRSAN
PROF.LUNGU ADRIANA

2007

2

Prezentarea lucrarii

INTRODUCERE

CAPITOLUL I – PROBLEMATICA ESECULUI
SCOLAR
1.Noțiunea de eșec școlar

2.Factorii insuccesului școlar
2.1. Factorii individuali ai insuccesului școlar
2.2 Factorii familiali ai insuccesului școlar
2.3. Factorii școlari ai insuccesului școlar

CAPITOLUL II – PROBLEMATICA ABANDONULUI
SCOLAR

1. Definiție ,concept si cauzele abandonului școlar
2. Efectele abandonului școlar
3. Abandonul scolar –premisă sau cauză?

CAPITOLUL III – ABANDONUL SCOLAR AL
ELEVI LOR DIN JUDETUL SALAJ

1. Proporțiile abandonului școlar
2. Proporțiile abandonului școlar în județul Sălaj
3. Misiunea școlii pentru diminuarea abandonului școlar

CAPITOLUL IV – CONCLUZII – SOLUTII PENTRU
DIMINUAREA ABANDONULUI
ȘCOLAR

BIBLIOGRAFIE

3
ANEXE
BIBLIOGRAFIA

Birzea C. – Arta si stiinta educatiei, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti,
1995;
Boncu St. – Deviatia Toleranta, Ed. Univessitatii “Al. I. Cuza” Iasi, 1996;
Boboc I. – Psihologia organizarii scolare si managementul educational, Ed.
Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2002;
Clarke L. – Managementul schimbarii (ghid practic privind producerea,
mentinerea si controlul schimbarii intr -o firma sau organizatie);
Traducere de Brandusa Scarpet, Ed. Teora, 2002;
Cretu E. – Probleme de adaptare scolara, Ed. ALL Educational Bucuresti,
1996;
Cucos C. – Pedagogia, Ed. Polirom, Iasi, 1996;
Cuco s C – Psihopedagogie ,Ed. Polirom ,Iasi 1998
Dinu M. – Comunicarea, Ed., Algos, Bucuresti, 2002;
Dimitriu C. – Constelatia familiala si deformarile ei, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1973;
Domocos E. – Managemente. Baze teoretice si practice, Presa Univ.
Clujene, Cluj, 2000;
Filimon L. – Psihologia in terapia depresiei, Ed. Universitatii Oradea, 2002;
Jinga I. – Managementul invatamantului, Ed. Aldin, Bucuresti, 2001;
Joita E. – Pedagogia – stiinta integrativa a educatiei, Ed. Polirom,
Bucure sti, 2002;
Miclea M. – Psihologia cognitiva, Ed. Polirom, Iasi, 1999;
Mitrofan N. – Aptitudinea pedagogica, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1988;
Neacsu I. – Motivatie si invatare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1978;
Neamtu C. – Deviatia scolara, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003;
Ortan F. – Comunicare interpersonala in mediile scolare, Ed. Universitatii
din Oradea, 2005;
Petrescu P., Lucretia S. – Management educational, Ed. Dacia, Cluj, 2002;
Rusu C. – A. B.C. -ul Managementului, Ed. Gheorghe Asachi, Iasi, 1993;

4 Salavastru D, Psihologia educatiei Ed.Polirom ,Iasi 2005
Soitu L. – Pedagogie, comunicare, Institutul European, 2001;
Toca I. – Management Educational, E.E.D.P. Bucuresti, 2002;
Vaideanu G. – Educatia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, Bucuresti,
1988;
Vrabie D. – Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1975
Bauman L., Richie R. – Adolescentii o problema, parintii un necaz, Ed.
Antet, Oradea, 1995;

5

CAPITOLUL I

PROBLEMATICA E ȘECULUI ȘCOLAR

I. Noțiunea de “ eșec școlar ”

Frecvența cu care se produce “eșecul școlar “ în instituțiile de
învațamânt și, mai ales ,aspectul de fenomen cronicizat pe c are el poate să -l
dobândească adeseori ne determină să -l privim cu toată responsabilitatea.Un
eșec școlar cronicizat este periculos deoarece determina efecte negative
atât in plan psihologic individual,o alterare a imaginii de sine a elevului în
cauză, care-și va pierde tot mai mult încrederea în propriile posibilități și va
ajunge să dezvolte o teamă de eșec ,cât și în plan social ,fiindcă un eșec
școlar permanentizat “ stigmatizează “ ,induce o marginalizare sociala a
elevului în cauză.
Dintre indicatorii care sunt utilizați de obicei pentru aprecierea
existenței unei situații stabilizate de eșec școlar,menționăm:abandonarea
precoce a școlii ;decalaj între potențialul personal si rezultate;părăsirea școlii
fără o calificare ;incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice ;eșecul la
examenele finale ;inadaptare școlara etc.Din simpla lecturare a acestor
indicatori reiese faptul ca exista doua tipuri de eșec școlar:
a) Un eșec școlar de tip cognitiv ,care se r eferă la nerealizarea de către
elevi a obiectivelor pedagogice .Acest tip de eșec atestă niveluri scazute de
competență la elevii respectivi,provocând rezultate slabe la examene si
concursuri școlare ,respectiv corijențe ,repetenție etc.Aceste niveluri sca zute

6 de competența se explică fie prin întarzieri in dezvoltarea intelectuală ,fie
printr -o serie de neajunsuri în plan motivațional, volițional si operațional ,de
genul :
– un nivel foarte scazut de aspirații și de expectanțe in raport cu activitatea
școlara si cu propriul eu ;
– reduse disponibilitați voluntare necesare formularii obiectivelor de
învațare si depașirii obstacolelor care apar în mod inerent pe parcursul
activitații de învațare ;
– absența unor deprinderi de munca sistematică și a obișnuinței elevului de
a-și autoevalua rezultatele școlare din perspectiva unor criterii obiective
,promovate de școala;
– insuficiențe la nivelul operațiilor logic -abstracte ale gândirii ,de tipul
incompetența de limbaj(a raspunde concis ,sau într -o forma dezvoltată ,la
întrebarile profesorului);încapacitatea de a relaționa informațiile (de a pune
în contexte variate și flexibile);absența unui mod dialectic de gândire ,care
să alterneze judecațile pro si contra;slaba capacitate de concretizare a unui
fenomen sau principiu învațat la ore ;incapacitatea realizării unui demers
ipotetico -deductiv,necesar formulării unor concluzii sau generalizări;
absența spiritului critic in gândire ,indispensabil manifestării unor atitudini
față de ideile receptate si fo rmularea unor judecăți de valoare proprii etc.
b)Un eșec de tip necognitiv ,care se referă la inadaptarea elevului la
exigențele ambianței școlare .Acest tip de eșec vizează ,mai precis
inadaptarea la rigorile vieții de elev ,la exigențele de tip norm ativ pe care le
presupune funcționarea corespunzătoare a fiecărei școli sau oricarei
colectivități școlare .Elevul dezadaptat recurge la abandon școlar ,la
părasirea precoce a școlii ,în favoarea unui mediu mai puțin coercitiv ,de
regulă cel al străzii sau a grupurilor de tineri necontrolați.Cauzele acestei

7 dezadaptări școlare constau fie în probleme individuale de natura afectivă
spre exemplu teama sau repulsia fața de școală ,aparute în urma unor
pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu parinții sa u profesorii,fie în
determinări psiho -nervoase de natură congenitală spre exemplu
hiperexcitabilitatea,dezechilibrul emoțional ,autism ,impulsivitate excesivă
etc.
Se poate observa din cele expuse mai sus cu privire la cele doua tipuri de
eșec că ac estea au ca numitor comun noțiunea de ineficiența .Dacă
acceptăm ideea că ,în plan psihologic ,eficiența constă în depașirea și
rezolvarea contradicțiilor interne dintre solicitările obiective,impuse din
exterior ,și starea de dezvoltare psihică la care a ajuns elevul ,atunci putem
defini insuccesul școlar ca acea situație care exprimă gradul de inadecvare
dintre nivelul dezvoltării psiho -fizice a elevului și solicitările obiective ce i
se adresează în procesul de învațamânt.
In evaluarea corectă a eșecului școlar trebuie să luam în considerare
persistența și amploarea cu care el se manifestă .Astfel el poate avea un
caracter episodic,limitat la circumstanțele unei situații conflictuale sau
tensionale care l -au generat ,sau poate lua aspectul unui f enomen de durată
,atunci când el se grefează pe fondul unor deficiențe senzoriale sau
intelectuale ,mai mult sau mai puțin severe ,sau atunci când situațiile psiho –
traumatizante care l -au generat persistă .De asemenea eșecul scolar poate
avea grade difer ite de amplitudine :de exemplu o amplitudine redusă,atunci
când insuccesul se manifestă doar în raport cu anumite materii sau sarcini de
învațământ ,ca expresie a lipsei de interes si de înclinații pentru respectivele
discipline sau ca urmare a unui mod n einteresant în care sunt predate aceste
materii.Acest insucces parțial ,dacă nu este contracarat la timp ,poate duce la
situații de corijență sau examene restante .Când eșecul vizeaza toate

8 disciplinele de învațâmant ,toate aspectele activității școlare ,s e poate spune
ca el dobândește un caracter generalizat .Un astfel de elev cu insucces
generalizat prezintă lacune grave în cunoștințe ,absentează nemotivat
,manifestă aversiune fața de învațatură si dispreț față de autoritatea școlară în
general ,iar în cl asa perturbă orele prin tachinarea colegilor si realizarea
glumelor de prost gust .Pe langa aceste situații de eșecuri reale ,există in
realitatea școlară si numeroase situații de false eșecuri școlare ,sau încercări
de exagerare sau diminuare de catre uni i elevi a nereușitelor lor de
moment.Aceste situații evidențiază faptul că insuccesul școlar reprezintă ,în
mare măsură ,o noțiune subiectivă ,deoarece autoaprecierea negativă si
neîncrederea manifestată în propriile capacitați sunt atitudini care pot
influența formarea rapidă a impresiei de incompetenta personala sau de
nereusita in raport cu sarcina propusa .Astfel ,timizii autentici
indecisii,resemnatii apreciaza ,de obicei,in mod exagerat dificultatea
sarcinilor scolare de moment ,considerandu -le de net recut ,deoarece nu au
incredere in propriile posibilitati de actiune .Cel mai mic esec inregistrat ii
determina pe acesti elevi sa sse devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o
teama de esec ,pe care -l vor privi ca pe o fatalitatate. Aprecierea succesului
sau insuccesului școlar prin raportare la norme ,la standardele de
performanțã stabilite de sistemul educațional face sã se piardã din vedere
dimensiunea umanã a acestor fenomene .Profesorul este cel care constatã
,printr -o varietate de tehnici de evaluare ,care sunt cuno ștințele si
competențele achiziționate de elev și emite o apreciere prin care decide ,în
ultima instanta ,destinul școlar al elevului .Foarte rar conteazã in aceastã
ecuație ceea ce simte elevul .Modul în care elevul se percepe pe sine și își
evalueaza re zultatele poate fi foarte diferita de cel al profesorului .D.Gayet
arata, de pilda ,ca,in scoala elementara ,copiii sufera mai mult din cauza

9 dificultatilor de integrare in grupul scolar decat din cauza dificultatilor de
invatare cu care se confrunta la cl asa .Normele grupului se dovedesc mai
puternice decat normele scolare.
Dimensiunea subiectiva a esecului scolar poate fi relevata si atunci cand
acelasi rezultat scolar capata semnificatii diferite pentru profesor ,pentru
elev si,respectiv ,pentru pa rintii sai .In timp ce profesorul va aprecia ,de
exemplu o nota de 8 drept succes ,elevul o poate considera un esec.Ceea ce
conteaza in acest caz este nivelul de aspiratie ce ezprima rezultatul ce se
asteapta sa -l obtina un elev intr -o anumita sarcina sco lara .In fixarea
nivelului de aspiratie ,un rol important il au atat autoaprecierea elevului
(determinata de performantele anterioare ),cat si familia .In unele familii (de
obicei cele cu statut sociocultural ridicat ) se fixeaza standarde foarte inalte
privitoare la reusita scolara a copilului .Astfel, pot fi apreciate ca reusite
nimai notele de 9 si 10 sau chiar numai de 10 ,si tot ceea ce se afla sub acest
nivel este considerat un insucces .In acest caz ,insuccesul se masoara prin
distanta dintre rezulta tele asteptate si cele obtinute .Avem de a face ,in fapt
,cu un insucces psihologic sau cu ceea ce psihologii numesc un fals insucces
,si nu cu un insucces real.Insuccesul psihologic nu depinde de nivelul
absolut al performantei ,intrucat el rezulta din ra portarea eului la propria
performanta ,relatie traita emotional ca sentiment al insuccesului .Acesti
elevi traiesc situatia de “insucces” cu atat mai dramatic cu cat nivelul de
aspiratie este mai inalt.
Putem avea si situatia inversa ,in ca re o nereusita obiectiva ,reala
,exprimata printr -o nota proasta ,dar ca sa nu fie resimtita de elev ca un
insucces .Elevul neinteresat de obtinerea de note mari ,a carui tinta este doar
promovarea la limita a clasei va trai un sentiment de succes ori de c ate ori isi
indeplineste acest obiectiv .O cercetare realizata de M.Jigau a aratat o

10 proportie foarte mare (65%) de elevi situati in zona performantelor minime
,dar care se autoapreciaza ca avand rezultate bune sau medii .Ei isi exprima
,in acelasi timp , increderea in succesul scolar(reusita la examen ),dar mai
ales in cel profesional (peste 35%).Rezultatele le apar acestor elevi confome
cu traiectoria pe care si -au trasat -o in imaginatie. Si in acest caz un rol
important il are interesul acordat de catr e familie instruirii scolare a copiilor .
Rolul familiei se face resimtit si in fizarea sau reglarea nivelului de
aspiratie al elevului.De multe ori ,se intampla ca nivelul de aspiratie stabilit
de parinti sa nu corespunda posibilitatilor reale ale el evului .Parinti isi
proiecteaza in copii propriile lor ambitii,visurile si dorintele lor nerealizate
,fara a tine seama de ceea ce doresc ei si pot cu adevarat sa faca
.Exectantele inalte ale parintilor cu privire la rezultatele scolare ale copilului
sunt resimtite de acesta ca o presiune permanenta ,motiv pentru care poate
dezvolta o teamaaccentuata de esec .Aceasta teama de esec si mai ales ,
anticiparea esecului subiectiv,cu toate consecintele ce decurg de aici
(privarea de afectiune ori de recompense ,certuri si tipete in familie )pot face
sa creasca vulnerabilitatea copilului la esec .Ne situam de fapt ,intr -un cerc
vicios : nevoia accentuata de succes genereaza teama de esec ,care ,la randul
ei ,poate determina blocajul fortelor psihice ,al mecanisme lor prin care se
realizeaza performantele scolare ,si,in final ,insuccesul .
Interpretarea diferita al aceluiasi rezultat scolar de catre elev si,respectiv
,de catre parinti poate proveni si din proiectele sau obiectivele diferite ale
acestora .Proiec tul elevului este ,cel putin la nivelul scolii elementare ,unul
pe termen scurt: sa obtina note bune,sa -si multumeasca parintii si profesorii
,sa evite notele proaste .Ca atare ,eforturile lui se vor indrepta in aceasta
directie si el va judeca un rezultat scolar din aceasta perspectiva : o nota
buna inseamna atingerea obiectivelor ,o nota proasta trebuie corectata

11 .Proiectul parintilor este ,in schimb ,unul pe termen lung ,si anume sa le
asigure copiilor un viitor fericit pe plan profesional si pe planul dezvoltarii
personale .Astfel, pentru parinti ,o nota proasta va insemna destramarea
iluziilor in privinta viitorului “planificat” pentru copil ,eventual o revizuire
a poiectului prin diminuarea ambitiilor . In schimb ,notele bune ale copilului
le pot int retine parintilor iluzia ca proiectele care le -au facut in ceea ce -l
priveste sunt pe cale de a fi realizate .
Daca avem in vedere puternicile implicatii afective pe care le au
rezultatele scolare atat asupra elevilor ,cat si asupra parintilor sa -r parea ca
singura judecata obiectiva este cea a profesorului .El trebuie sa aprecieze
cand un elev reuseste si cand se afla in situatie de esec .De aici si
responsabilitatea enorma a profesorului de a asigura o apreciere obiectiva a
elevului ,apreciere ce poate avea un carater de “verdict pedagogic”.
Fenomenul insuccesului scolar trebuie tratat cu toata responsabilitatea
de factorii educationali,pentru ca efectele sale negative se fac resimtite pe
multiple planuri :scolar ,familial,social si ind ividual . Insuccesele scolare ale
elevilor reprezinta insuccese ale institutiei scolare ,iar in cazul in care ,cu
ocazia examenelor nationale ,se inregistreaza procente scazute de
promovabilitate ,se poate pune problema eficacitatii sistemului educational
in ansamblul sau .Unii autori considera ca insuccesul scolar marcheaza ,in
primul rand ,”inadaptarea scolii “ la elev deci ar trebui reconsiderate
obiectivele si finalitatile invatamantului .
Ceea ce intereseaza cel mai mult este impactul psihologi c al
insucceselor scolare asupra elevului .Elevul este cel mai invulnerabil in
aceasta situatie .Aprecierea profesorului reprezinta pentru elev un mesaj pe
care-l receptioneaza si prin care constientizeaza sistemul exigentelor la care
este supus .Aceasta a preciere este asimilata si interiorizata de elev ,devenind

12 o componenta importanta a imaginii de sine .Astfel, notele proaste
,persistenta evaluarilor negative vor determina o alterare a imaginii de sine
,pierderea increderii in propriile posibilitati de a rezolva sarcini scolare
,dezvoltarea unui sentiment de ineficienta personala .
Elevul aflat in situatie de insucces scolar traieste, in plan subiectiv
,sarcinile scolare ca pe niste situatii foarte dificile si anticipeaza numai
esecuri in actiunil e sale .Insuccesele scolare il fac sa creada ca nu poseda
nici o competenta si,in consecinta ,nu se va mobiliza pentru depasirea
dificultatilor .Un mare numar de elevi aflati in situatie de insucces scolar
lucreaza sub posibilitatile lor reale din cau za acestei supraestimari a
dificultatilor .Ei dezvolta astfel o atitudine fatalista in raport cu insuccesele
scolare ,pe care o vor reproduce si in alte situatii.
Evaluarile negative se rasfrang si asupra relatiilor interpersonale ,in
opiniile gru pului scolar ,care preia aprecierile profesorului si dezvolta
atitudini de marginalizare si chiar de respingere treptata a elevilor aflati in
situatie de esec scolar .Esecul scolar genereaza treptat sentimente de
culpabilitate ,inferioritate si excludere .scoala ajunge sa devina o adevarata
povara pentru acesti elevi ,care se simt neintelesi de profesori ,parinti si
colegi . De aici si pana la dezvoltarea unor conduite deviante –chiul de la
scoala ,fuga de acasa ,abandon scolar ,violente scolare –nu mai e decat un
pas .In acest caz putem vorbi despre efectele cumulative ale esecului școlar
Impactul psihologic al insuccesului scolar este cu atat mai puternic si
mai greu de atenuat cu cat apare mai de timpuriu .In perioada scolaritatii
mici si mij locii ,elevul este mai putin pregatit sa faca fata dificultatilor si are
nevoie de ajutorul si sprijinul adultilor pentru a le depasi .Tot acum
a,aprecierile profesorilor sau parintilor sunt mult mai usor interiorizate si
transformate in autoapreciere .Pra ctic se pune problema capacitatii fiecarui

13 copil de a rezista ,de a face fata efectelor psihologice “perverse “ ale
evaluarilor negative si de a -si proteja imaginea de sine.

2 . Factorii eșecului școlar
Din ce motive un copil este bun si din ce motive un copil este slab ?
Aceasta este intrebarea pe care si -o pun si la care trebuie sa gasim raspunsuri
.Identificarea unei forme de insucces scolar trebuie urmata de analiza
factorilor care favorizeaza si determina respectiva forma de insucces
,precum si de elaborarea unor programe de interventie .Cercetarile in acest
domeniu au distins trei categorii de factori ai insucceselor scolare :factori
care tin de elev(caracteristici anat omo-fiziologice si psihologice ),factori
care tin de scoala si de conditiile pedagogice si factori care tin de familie si
de mediul sociocultural in general .
Nu putem vorbi de un singur factor decisiv al insuccesului scolar ,desi
exista autori care privilegiaza anumiti factori in raport cu ceilalti .Astfel
,uneoriau fost puse pe primul plan cauzele “disproportionale” ,deci factorii
care tin de individ ,mai ales cei de natura congenitala ,alteori hotaratori au
fost considerati factorii de mediu .Ne ra liem totusi opiniei lui M.Gilly ,care
afirma ca “…rar se intampla ,in afara cazurilor unor influente masive ,ca un
singur factor sa fie suficient pentru explicarea esecului scolar .Acest esec
este de obicei supradeterminat de factori multipli ,ale caror efecte se imbina
si se stimuleaza reciproc”. In al doilea rand ,nu trebuie uitat ca fiecare caz de
insucces scolar este unic ,cu particularitati proprii ,si poate proveni din
combinatii inedite de factori ,uneori inprevizibil de prevazut .Acest lucru
implica o analiza diferentiata ,flexibila si adaptata fiecarui caz in parte
.Tipologiile idntificate atat in privinta formelor de manifestare ,cat si a
factorilor determinanti faciliteaza intelegerea trasaturilor generale ce pot

14 servi ca modele de referinta , dar nu pot inlocui cunoastere si si tratarea
individualizata .

2.1. Factorii individuali ai insuccesului școlar
Multa vreme psihologii au considerat inteligenta drept cel mai important
factor al reușitei școlare .Adesea cadrele didactice consideră n ivelul reușitei
școlare drept nivel de inteligență ,și chiar și elevii echivaleaza uneori notele
școlare cu grade de inteligență.
Inteligența este doar unul din factorii individuali ce determina succesul
sau insuccesul elevului la învațatură.Ea poate d eveni factorul fundamental in
cazurile de deficiență mintală.
In multe cazuri,insuccesele școlare ale elevilor nu sunt determinate de
insuficiențe intelectuale ,ci de alți factori cu caracter individual ,și
anume:factori de ordin somato -fiziologic(dezv oltare fizică,starea de sănatate
și echilibrul fiziologic ),factori afectiv -motivaționali,și de personalitate .
Dezvoltarea fizica a copilului (statură,forță musculară ,maturizare fizică)
reprezintă un parametru important ,care trebuie luat în considerare atât de
către parinti cât și de către profesori .Anomaliile și dereglările în dezvoltarea
fizică favorizează instalarea stării de oboseală cu repercursiuni asupra
activității intelectuale a elevilor.Starea generală a sănătății își pune amprenta
asupra p uterii de muncă și a rezistenței la efort .Unui copil care oboseste
foarte repede din cauza unei sănătăți mai șubrede îi va fi mult mai greu să
efectueze o muncă rapidă și de bună calitate în cazul unui efort prelungit.
R.Derivière constată că starea int eligenței joacă un rol cu atât mai important
cu cât inteligența este mai deficitară .
Echilibrul fiziologic este dat de modul în care se manifestă funcțiile
vitale ale organismului (metabolism,glande endocrine respirație, circulație),

15 precum si de st area generală a sistemului nervos și a analizatorilor.Așa
numitele “fragilități fiziologice “,care se pot exprima prin tulburări
senzoriale (acuitate vizuală ,auditivă etc.),de somn ,pot avea o influență
considerabila asupra activității de învațare .
Un studiu realizat de M.Gilly (1976) își propune să aprofundeze
condițiile reușitei și eșecului școlar prin luarea în considerație a unor factori
a căror importanță este deseori subestimată de către cadrele didactice și chiar
de către psihologi ,și anum e factorii de ordin fiziologic și factorii de
mobilizare .Autorul consideră că nu este nevoie ca tulburările de sănătate să
fie grave pentru ca activitatea școlară să aibă de suferit .Esuficient ca
tulburările respective să aibă un caracter cronic pentru ca reușita să fie
compromisă .Fragilitatea somato -fiziologică a elevilor slabi studiați de Gilly
se exprimă prin tulburări ale somnului și ale poftei de mâncare ,dar,mai ales
,prin prezența numeroaselor tulburări de sănătate cu caracter cronic ,printre
care așa -numitele afecțiuni ”fară vâlva “,aparent benigne,dar care constitue
totuși un handicap important (afectiuni rinofaringiene , afecțiuni
hepatice,afecțiuni ale sistemului nervos ).
Dificultățile de ordin fiziologic pot avea o influență directă s au una
indirectă asupra activității școlare .Influența directă se exprimă prin creșterea
gradului de oboseală ,prin reducerea capacității de mobilizare și concentrare
.Influența indirectă presupune intervenția unor factori de atitudine din partea
parințilo r și a copilului ca reacție la aceste dificultăți.In general mamele
acestor elevi nu sunt suficient de conștiente de faptul că dificultățile de
natură fiziologică au repercursiuni negative asupra activității școlare a
copiilor lor.Atitudinea acestora se po ate exprima în doua moduri :prin
subestimarea dereglărilor fiziologice și înlocuirea lor cu alți factori(lene,rea –
voința ,nepăsare ,lipsă de atenție ,de energie ,maturizare insuficientă )sau

16 prin adoptarea unei atitudini de superprotecție .In timp ce prima atitudine
adâncește conflictele intrafamiliale ,cea de -a doua perpetuează statutul de
“copil mic”și întreține conduita pasiva și dependența față de
adult.Cocoloșind un copil pe care -l știe bolnăvicios ,mama îi oferă ,cel mai
adesea fără sa -si de -a seama , o compensație afectivă pentru decepțiile sale
școlare și există toate șansele ca el să se complacă în această situație ,evitând
să înfrunte obstacolele .(Gilly ,1976).

17 CAPITOLUL II

1. PROBLEMATICA ABANDONULUI SCOLAR

Problema e reala si grava, ceea ce ne indeamna la observarea si
comentarea premiselor dincolo de limitele unei consemnari banale.
Prima observatie decurge din aria a utodeclarata a demersului, care isi
propune sa vizeze cauze, riscuri, grupuri in situatie de abandon, factori de
decizie ai statului, institutii specializate, organizatii neguvernamentale,
finantatori, proiecte, legislatie.
2. DEFINITIE, CONCEPT SI CAUZELE ABANDONULUI SCOLAR
Abandonul reprezinta conduita de evaziune definita ce consta in
incetarea fregventarii scolii, parasirea sistemului educativ, indiferent la
nivelul la care sa ajuns, inaintea obtinerii unei calificari sau pregatirii
profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii inceput.
Rata abandonului scolar se stabileste ca raport procentual intre numarul
elevilor inscrisi si numarul absolventilor.
Regulamentul elevilor specifica faptul ca fregventarea obligat orie a
scolii inceteaza la varsta de 16 ani (Anexa I). Dreptul copiilor la educatie
fiind o datorie pentru parinti si tutori, statul ii poate sanctiona economic sau
penal pe cei care se sustrag obligatiei scolare. Atunci cand statul controleaza
fracventare a scolii, abandonurile inaintea termenului legal al scolarizarii
obligatorii sunt relativ rare, fiind adesea deghizate in absenteism intens.
de tip rural si urban. Toate aceste variabile au Intre cauzele abandonului
scolar regasim :cauze economice, socio -culturale sau religioase, psihologice
si pedagogice.
Cauze de ordin economic.

18 Intelegerea adecvata a determinarii economice a abandonului scolar
obliga la determinarea efectului cumulat si al altor variabile, dintre care retin
atentia nivelul de sco larizare si varstra. Copii care traiesc in familii sarace au
sanse mai mici de a -si insusi o educatie scolara completa. Statutul economic,
corelat cu abandonul scolar, este evaluat prin variabile precum: gradul de
instruire si educatie al parintilor, profe sia tatalui, venitul familiei si nivelul
de viata al acesteia. Anumite familii nu au resursele financiare necesare
pentru a plati rechizitele scolare, taxele, transportul la scoala, uniforma, etc.
Alte familii isi pot permite sa plateasca scolaritatea copi lului, dar aceasta
presupune o reducere drastica a resurselor familiale, mai ales in situatia in
care elevul avea inainte responsabilitati productive alaturi de parintii sai.
Exista elevi care traiesc sentimente de frustrare legate de saracia lor, care se
reflecta la scoala in tinuta vestimentara sau in lipsa pachetului cu mancare
pentru pranz. Unii dintre acesti elevi isi vor definii prioritatile in viata in
functie de aceasta stare frustrare si vor abandona scoala.
Spre deosebire de abordarea care leaga p relungirea obligatiei scolare de
abandon si subliniaza rolul benefic a parasirii temporare a scolii, o serie de
studii au demonstrat ca rata cea mai mare a conduitelor violente si a
abandonului scolar se intalneste in scolile fregventate de copii proveniti din
familii defavorizate sau din comunitati caracterizate prin dezorganizare
sociala. In aceste conditii, reducerea obligatiei scolare sau practicilor
institutionale de excludere nu ar avea alt rezultat decat mentinerea sau
exacerbarea inegalitatilor de s ansa in educatie pentru saraci si minoritati. Pe
termen lung, fenomenul abandonului se va perpetua, va escalada,
concomitent cu o deplasare a manifestarilor deviate din spatiul scolii in
spatiul social deschis.

19 Cauze de ordin sociocultural sau re ligios. In aceasta categorie se
includ indicatorii de putere si status social: apartenenta la clasa sociala,
apartenenta etnica, rasiala, sexul (de exemplu, unii adulti cred ca fetele nu au
nevoie de o educatie aprofundata, viitorul lor fiind reductibil la rolul casnic –
matern), apartenenta la comunitati fost tratate ca variabile demografice, dar,
o data cu preocuparile de democratizare a educatiei scolare, s -a demonstrat
ca diferite grupuri dezavantajate social sunt discriminate atat in cadrul
sistemului sc olar, cat si pe piata muncii sau pe piata casatoriilor.
Referitor la variabila sex, unele studii raporteaza o rata semnificativ
mai mare a abandonului scolar la fete, indiferent de nivelul venitului
parintilor; daca in cazul unui mediu de proveni enta sarac abandonul mai
frecvent al fetelor se explica prin participarea acestora la realizarea
activitatilor casnice, la ingrijirea fratilor, la prestarea unor activitati
aducatoare de venituri.
In ceea ce priveste tipul de comunitate rural/urban , se consemneaza o
rata mai mare a abandonului scolar in mediul rural, ceea ce se explica prin:
distanta mare domiciliu – scoala, dublata de conditii inadecvate de transport,
lipsa de flexibilitate a orarelor si structurii anului scolar, care nu tin cont d e
calendarul lucrarilor agricole, precum si lipsa de optiuni educative in cadrul
scolii.
Cauze de ordin psihologic referitoare la reactia fiecarui elev la aparitia
insuccesului scolar si a conflictelor cu autoritatile scolare.
Cauze de ordin pedagogic, care vizeaza calitatea vietii scolare,
pertinenta continuturilor in raport cu trebuintele de invatare ale elevilor,
Calitatea vietii scolare si a educatiei scolare influenteaza rata
abandonului; indica faptul ca cele mai inalte rate de abandon scolar le
furnizeaza scolile segregate, scolile publice vocationale, scolile mari, cu

20 clase numeroase, si scolile in care se pune un mare accent pe supraveghere si
testare.

3.3. EFECTELE ABANDONULUI SCOLAR

Efectele abandonului scolar demo nstreaza de ce acest tip de conduita
este considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandoneaza scoala nu
au nici calificarea profesionala indispensabila integrarii socioeconomice,
nici formatia morala si civila necesara exercitarii rolului de parin te si a celui
de cetatean al unei comunitati. In al doilea rand neavand o calificare, cei care
abandoneaza scoala sunt viitorii someri si reprezinta pe termen mediu si
lung, o sursa de dificultati sociale si de pierderi, care depasesc investitia
ceruta de formarea initiala. Din punctul de vedere al costurilor economice,
scumpa nu este persoana bine educata, ci cea insuficient educata, care
paraseste scoala cu o formatie subreda sub aspect moral, intelectual sau
estetic.

21 CAPITOLUL III

ABAND ONUL ȘCOLAR AL ELEVILOR DIN JUDE ȚUL
SALAJ

1. PROPORTIILE ABANDONULUI SCOLAR
În județul Salaj datorită restructurării sectorului economic primar putem
vorbi de o dublă intercondiționare între sărăcie și abandonul școlar. Pe de o
parte săracia este pr incipala cauză a abandonului școlar și pe de altă parte
abandonul școlar va fi o cauză sigură, conform datelor statistice prezentate
mai sus, pentru multe familii de salajeni
2. PROPORȚIILE ABANDONULUI ȘCOLAR IN JUDETUL SALAJ
Numarul total de abandonuri pe judetul Salaj 2005 – 2006
Nivel de
învățământ Nr. elevi înscriși la începutul
anului scolar Abandon
Totalcl. I -IV 11818 20
Total cl. V -VIII 12345 95
Total cl. IX -XII
zi 9015 11
Total înv. seral 191 –
Total înv. fr. red. 526 –
Total SAM 2895 10
Total sc. postlic. 113 –

TOTAL
36903 136

22

Abandonul scolar in mediul urban, la nivelul judetului Salaj este de 0,37%
din numarul elevilor. Abandonul in zona urbana poate fi cauzat de influenta
cercului de prieteni asupra copilulu i, de atractiile pe care orasul le exercita
asupra acestuia.
In mediul rural rata abandonului este de 0,37% din numarul elevilor. In
acest caz abandonul este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care
copii trebuie sa -l dea parintilor la muncile agricole. Abandonul scolar creste
iarna, „in conditiile lipsei sursei de subzistenta” si din cauza „lipsei hranei
sau imbracamintei necesare”.

0 5 10 15PrimarGimnazialLicealS.A.M.
Total abandon 0 11 4 3
Urban 0 8 1 0
Rural 0 3 3 3Primar Gimnazial Liceal S.A.M.

23

Procentual rata abandonului este relativ egală pentru elevii din învățămî ntul
obligatoriu din mediul urban și cel rural. Dintre cei 12.345 de elevi înscriși
la gimnaziu în mediul urban abandonează 46, de unde rezultă o rată a
abandonului de 0,38%. În mediul rural rata abandonului pentru învățămîntul
gimnazial este de 0,4%.
Pentru învățămîntul primar rata este mai scăzută, de 0,31% pentru
urban și de 0,25% pentru rural.
In invatamatul liceal rata abandonului arata astfel:
pentru mediul urban – 0.1%
pentru mediul rural – 0,02%
In cadrul scolilor de arte si meserii pentru mediul urban rata
abandonului este de 0,25% iar pentru mediul rural este de 0,11%.
0 50 100 150PrimarGimnazialLicealS.A.M.Total abandon
Total abandon 20 95 11 10 136
Urban 3 49 9 7 68
Rural 17 46 2 3 68Primar Gimnazial Liceal S.A.M.Total
abandon

24 Situatia pe sexe a elevilor care abandoneaza scoala in jud Salaj

Aceasta investigatie a propus drept grila de predictie a abando nului
scolar urmatoarele:
pentru baieti:
predictia abandonului scolar este foarte mare in cazul in care baietii prezinta
concomitent scoruri foarte mari la agresivitate, combinate cu niste rezultate
scolare foarte slabe si ci o varsta mai mare (de la 1 -3 ani) decat colegii.
Pentru aceasta combinatie de variabile acest studiu raporteaza o rata a
abandonului scolar la baieti de 82% din totalul de abandonuri;
combinatia: scor mare la agresivitate, rezultate scolare medii si scoruri medii
la competenta interper sonala 36%.
in cazul fetelor:
predictia abandonului scolar este sigura cand scorurile mari la agresivitate se
combina cu niste rezultate scolare slabe (47% au abandonat);
0 50 100 150MasculinFemininTotal abandon
Total abandon 90 46 136
Urban 40 6 46
Rural 50 40 90Masculin FemininTotal
abandon

25 varsta elevelor este mai mare decat a colegilor (33% au abandonat);
nivelul foarte sc azut al achizitiilor scolare se combina cu lipsa de
popularitate (29% au abandonat); aceste eleve au obtinut scorurile cele mai
mici din intregul esantion de fete la proba interpersonala.
Concluziile studiului se pot rezuma astfel: exista in fiecare scoala un grup de
elevi mai vulnerabili la indeplinirea in procesul dezangajarii si la abandonul
scolar; ei pot fi identificati relativ precoce, prin estimarea unor factori
semnificativi. Fiecare dintr acesti factori – agresivitatea, esecul scolar, varsta
cronol ogica mai mare decat a colegilor – considerat separat, contribue la
cresterea probabilitatii abandonului, insa doar combinatia lor permite o
predictie sigura.
Numarul abandonurilor din Simleu Silvaniei in functie de mediul de
provenienta a elevilor
Datele cu privire la abandonul scolar 2005 -2006 au fost furnizate de
catre raspunsurile date la intrebarile din chesionarul anexat. Chestionarul
anexat a fost aplicat directorilor institutiilor scolare din orasul Simleu
Silvaniei.
Q1. Cati elevi au aban donat scoala la care sunteti director?
Q2. Cati elevi, proveniti din mediul urban, au abandonat scoala?
Q3. Cati elevi, proveniti din mediul rural, au abandonat scoala?
In ceea ce priveste orasul Simleu Silvaniei rata abandonului in functie de
mediul de provenienta, procentual, arata astfel:
pentru mediul urban – 50%, din intregul numar de abandonuri din oras;
pentru mediul rural – 50%, din intregul numar de abandonuri din oras.
La comparatia ratei abandonului pe tipuri de unitati scolare se re marca
faptul, ca fata de numarul de abandonuri la nivel de judet, in orasul Simleu
nu exista abandon in invatamantul primar.

26 Situatia abandonurilor, in functie de motive, in Simleu Silvaniei

Q4. Care sunt cauzele abandonului scolar in institutia in care sunteti
dumneavoastra director?

Motivele diferite care duc la abandonul elevilor in mediul urban si rural sunt
structurate in cele doua grafice de mai sus. Elevii care abandoneaza scoala
sunt cei care s -au facut remarcati pentru ab senteism si alte dificultati de
comportament, pentru care au fost sanctionati in repetate randuri la scoala.
Profilul elevului care abandoneaza scoala este:
-incapabil sa se adapteze si sa functioneze adecvat in contextul clasei;
-rezultatele sale scolare sunt sub medie (notele proaste sau repetentia sunt
considerate un bun indicator predictiv al abandonului scolar);
-elevul nu -si stabileste obiective profesionale;
-este consemnat in documentele scolare pentru lipsa de punctualitate si
absenteism;
0 2 4 6 8 10AngajatiComp. deviatFamilii dezorg.PlecariSaracieM aternitate
Total 1 2 2 3 8 2
Rural 0 0 1 0 6 1
Urban 1 2 1 3 2 1AngajatiComp.
deviatFamilii
dezorg.Plecari SaracieMaternitat
e

27 -ii lipsesc motivatia, directia si impulsul pentru realizarea scolara;
-provine dintr -o familie ce experimenteaza un stres existential, care ii
afecteaza adaptarea scolara;
-este ostil fata de adulti si reprezentantii autoritatii scolare;
-are dificultati in relatia cu diverse institutii ale comunitatii si incalca legea;
-nu este implicat in nici o activitate organizata de scoala, nonformala sau
formala;
-are probleme economice serioase, care ii pericliteaza sansele de continuare
a scolarizarii.
Situatia pe grupe de varsta a elevilor care abandoneaza scoala in
Simleu Silvaniei
Q5. Situatia pe varsta a elevilor care abandoneaza scoala.

0 5 10 15 206 – 1111 – 1514 – 19Total abandon
Total abandon 0 11 7 18
Urban 0 3 6 9
Rural 0 8 1 96 – 11 11 – 15 14 – 19 Total abandon

28 La nivelul orasului Simleu Silvaniei tendinta nationala se pastreaza.
Aceasta anomalie la nivel de judet are loc in urma faptului ca foarte multi
elevi de varsta mai sus mentionata trebuie sa faca un drum de 5 -7 km, pana
la scoala, fara sa se poa ta baza pe un mijloc de transport iar in cazul elevilor,
de aceasta varsta, proveniti din mediul urban trebuie luate in considerare
doua motive:
-situatia materiala precara a parintilor;
-abandonurile numeroase in cadrul elevilor proveniti din cadrul etnie i
rromilor, locuitori, in special, in localitatile apartinatoare oraselor (vezi cazul
oraselor Simleu Silvaniei si Jibou).
Situatia pe sexe a elevilor care abandoneaza scoala in Simleu Silvaniei

Q6. Situatia abandonului in functie de sex

Mediul Masculin Feminin Total abandon
Rural 6 5 11
Urban 5 2 7
Total abandon 11 7 18

29
0123456
Masculin FemininURBAN
RURAL

In cazul orasului Simleu Silvaniei rata abandonului la baieti este de
8,09%, din totalul de abandonuri la nivel de judet, iar a fetelor este de
5,15%, din totalul abandonurilor la nivel de judet.
Acest studiu a scos la iveala ca la nivelul orasului Simleu Silvaniei exista
doua cazuri de eleve care au abandonat scoala pe motivul rolului de parinte
Situatia in functie de nationalitate, a elevi lor care abandoneaza scoala, in
jud. Salaj

Q7. Situatia abandonului in functie de nationalitatea elevilor care
abandoneaza scoala.

30 Total Maghiari Slovaci Germani RRomi
Învățământ
primar 11818 2378 68 87 1239
Învățământ
gimnazial 12345 2434 48 17 1222
Învățământ
liceal și
profesional 12740 1824 0 0 124
Abandon 136 26 0 0 43

05101520253035
Primar
Gimnazial
Liceal si
SAMMAGHIARI
SLOVACI
GERMANI
RROMI

Principalele motive a abandonului elevilor de alte etnii decat cea romana
sunt:
a ) Nivelul atingerii standardelor educaționale de către elevi
Există încă elevi care au probleme în transpunerea ideilor în scris,
respectarea regulilor ortografice

31 Sărăcia limbajului și a vocabularului datorată interesului scăzut pentru
lectură
b)Calitatea activității personalului didactic din perspectiva proiectăr ii,
predării și evaluării
Numărul redus a formelor și activităților de învățare interactivă
Lipsa formelor de evaluare diversificată, mai ales la școlile mici
c)Calitatea curriculum -ului local și a activității extracurriculare
Lipsa literaturii beletrist ice adecvate programelor școlare actuale și
diversificării curriculum -ului local.
Problema cu care se confruntă aceste unități școlare este frecvența scăzută in
cadrul procesului de invatamant motivate prin sărăcie, familii dezbinate,
lipsa certificatelor de naștere, dezinteres față de frecventarea scolii, migrația
sezonieră, cunoașterea insuficientă a limbii române etc.
De remarcat ar fi încadrarea acestor școli cu cadre didactice calificate (90%)
dar în același timp prezența fluctuației de personal didact ic.
In ceea ce priveste orasul Simleu Silvaniei cazul mult discutat in anii
anteriori, Școala Gimnazială Cehei, școală în care învață și elevii de clasă
gimnazială din Pustă Vale (rromi) se prezintă în felul următor:
Școala este subordonată Școlii Gimnazi ale Nr.1 Șimleu Silvaniei
Dintre cadrele didactice doar 1 este necalificat
Elevii claselor V -VIII din Pustă Vale nu au spațiu școlar și sunt înscriși la
Școala Gimnazială Cehei, aflată la 7 km distanță, fără mijloc de transport
Spațiul școlar este insufici ent, astfel școala funcționează la indice II, spațiul
fiind folosit egal atât de elevii rromi cât și români
Profesorii care predau la copiii români predau și la copiii rromi
Mijloacele de învățământ, dotarea școlii sunt folosite în comun
Total elevi înscri și: 194, din care 111 rromi

32 Clasele a V -a (39 – 30) și a VI -a (46 – 33) sunt clase mixte , iar la clasele a
VII-a (35 – 24) și a VIII -a (39 – 21) sunt câte două clase (una mixtă și una
doar cu elevi rromi)
Situatia in functie de starea materiala a familiil or din care provin elevii care
abandoneaza scoala in Simleu Silvaniei
Q8. Cum apreciati starea materiala a familiilor elevilor care abandoneaza
scoala?

Situatie materiala Primar Gimnazial Liceal si SAM
Foarte buna 0 1 1
Buna 0 2 1
Precara 0 8 5

012345678
Foarte buna Buna PrecaraGIMNAZIAL
LICEAL SI SAM

Asa cum reise din acest grafic, situatia in functie de starea materiala a
familiilor din care provin elevii abandonati confirma analiza situatiilor
anterioare.

33 Elevii care provin din familii cu situatii materiale foarte buna au a bandonat
scoala, in acest caz, deoarece familia fiind foarte ocupata nu a reusit sa
supravegheze copilul atat cat ar fi trebuit.
Q9. Cati elevi care au abandonat scoala s -au reinscris in noul an scolar in
Simleu Silvaniei?
In urma analizei raspunsurilor la intrebarea numarul 9 din chestionar se
remarca faptul ca un numar de trei elevi, din totalul de 18 abandonuri la
nivel de oras, s -au reinscris un numar de trei elevi. Interesant este faptul ca
una dintre eleve care a devenit mama si a abandonat scoala s -a reinscris in
anul scolar 2006 – 2007. Totusi este trist faptul ca s -au reinscris doar trei
elevi in anul urmator, avand in vedere numarul, destul de mare, de
abandonuri care au avut loc in doar patru unitati scolare.
Q10.Care au fost strategiile de preven tie a abandonului scolar abordate de
dumneavoastra?
Analizând raspunsurile date de catre directorii institutiilor de invatamant
din orasul Simleu Silvaniei am remarcat urmatoarele strategii folosite:
-identificarea partenerilor interesati sa initieze colaborari, in functie de
resursele locale, pentru punerea in aplicare a strategiilor de diminuare a
abandonului scolar;
-înființarea unor clase de recuperare pentru elevii cu tulburari precoce de
adaptare școlară;
-realizarea unui control mai eficient al calitatii psihopedagogice a activitatii
profesorilor si sa sanctioneze prompt si drastic toate conduitele cadrelor
didactice care prejudiciaza formarea elevilor.
-realizarea la nivel judetean a unor programe pentru insertia sociala, scolara,
de si profesio nala a elevilor devianti;

34 sa-si amelioreze capacitatea manageriala, sa gestioneze mai eficient
resursele existente si sa atraga noi resurse.
Q 11. Ati colaborat cu alte institutii ale statului pentru a stopa abandonul
scolar?
Q12. Care sunt aceste institut ii?
In urma raspunsurilor primite am constatat ca toti cei chestionati au luat
legatura cu Politia, Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu, Directia Muncii,
Solidaritate Sociala si Familie, Primarie si Protectia copilului.

35
CAPITOLUL IV

CONCLUZII – SOLUȚII PENTRU DIMINUAREA ABANDONULUI
ȘCOLAR
Scopul studiului intreprins a fost acela de a face o diagnoza a starii
de fapt cu privire la fenomenul mentionat, al carui rezultat sa poata fi
utilizat in stabilirea si implementarea u nor strategii de prevenire si
combatere a abandonului scolar la nivelul judetului.
De maxima importanta pentru reusita demersului educational
consideram a fi crearea unui parteneriat intre: scoala, familie, comunitate,
CJAPP, in care fiecare tr ebuie sa -si asume roluri clar stabilite in functie de
domeniul de competenta.
Astfel, consideram ca actiunea de consiliere psihopedagogica trebuie sa
aiba in vedere urmatoarele aspecte;
Modalitati de interventie la nivelul COMUNITATII
Implicarea factorilor de decizie, autoritatile locale, servicii sociale,
ONG -urile firme, in actiunea de prevenire si combatere a abandonului scolar
Actiunile CJAPP pot viza:
Informarea comunitatii cu privire la starea de fapt
Atragerea atentiei asupra g ravitatii si consecintelor in plan socio -econimic la
nivelul judetului, dat fiind faptul ca abandonul datorat saraciei genereaza la
randul sau saracie.Pregatirea scolara si profesionala deficitara creeaza
premise pentru rata ridicata a somajului si a situa tiei financiare precare.
Cei care abandoneaza scoala nu vor avea formatia morala si civica necesara
rolului de parinte si a celui de cetatean al comunitatii.
Modalitati de interventie la nivelul FAMILIEI:

36 Constituirea unor asociatii a parintilor cu copii a flati in situatia de risc / sau
abandon scolar care sa vizeze
Consiliere privind cariera; invatarea unor strategii de gasire a unui loc de
munca; tehnici de rezolvare a situatiilor de criza ; strategii de monitorizare
si gestionare a traseului educational al elevului
Organizarea de targuri de oferte educationale in scopul informarii cu privire
la variantele optime de scolarizare pentru elevi
Targuri de Job -uri si orientarea parintilor spre cursuri de formare in
calificarile de pe piata fortei de munca.
Sprijin financiar sub forma de rechizite, imbracaminte, transport scolar al
elevilor din mediul rural in mediul urban
Realizarea de anchete sociale si acordarea de asistenta sociala dupa caz
Modalitati de interventie la nivel de SCOALA:
Deoarece una dintre ca uzele abandonului scolar este constituita de
absenteism, strategiile de interventie trebuie sa vizeze si scoala, in principal
in ceea ce privestecalitatea interventiei instructiv -educative, pertinenta
continuturilor in raport cu trebuintele de invatare ale elevilor, relevanta
metodelor si stilurilor didactice pentru situatiile cognitive ale elevilor,
sistemul de evaluare, etc.

37 Anexa 1 – Situatia privind rez ultatele la învățătură la sfârșitul anului
școlar 2005 -2006

Nivel de învățământ Nr. elevi înscriși
la începutul
anului scolar Nr. elevi rămași
înscriși la sfârșit
de an școlar Nr. elevi
promova
ți %
prom. Promovați cu
medii Nr. elevi
repetenți 5-
6,99 7-
8,99 9-
10
Totalcl. I -IV 11818 11700 11269 96,31 2086 3755 54
28 406
din care cl. I 2798 2777 2596 93,48 392 708 14
96 168
Total cl. V -VIII 12345 12227 11757 96,15 2314 5042 44
01 349
din car e cl. V 3003 2974 2822 94,88 532 1107 11
83 110
cl. VIII 3299 3039 3010 99,04 565 1374 10
71 122
Total cl. IX -XII zi 9015 8909 8831 99,12 1049 4573 32
09 61
din care cl. a IX 2220 2201 2175 98,81 188 1261 72
6 24
cl. a XII 2108 2085 2082 99,85 204 995 88
3 –
Total înv. seral 191 160 158 98,75 52 101 5 1
Total înv. fr. red. 526 537 513 95,53 281 231 1 10
Total SAM 2895 2820 2735 96,98 926 1601 20
8 71
Total sc. postlic. 113 104 102 98,07 6 22 74 –

TOTAL
36903 36457 35365 97 6714 1532
5 13
32
6 898

38 ANEXA 2 – Repartiția unităților de învățământ în profil teritorial în anul
școlar 2005 -2006
Nivel de învățământ Nr. unități Din care : Nr. elevi Din care :
Urban Rural Urban Rural
Primar 145 4 141 11818 4525 7293
Gimnazial 106 13 93 12345 6009 6336
Liceal 20 15 5 9732 8631 1101
SAM – – – 2895 2033 862
Postliceal 1 1 – 113 113 –
TOTAL 272 33 239 36903 21311 15592

39 ANEXA 3 – Rețeaua și școlariza rea elevilor de alta nationalitate decat
cea romana in jud. Salaj
Statul asigură organizarea și funcționarea învățământului cu predare în
limbile minorităților naționale, predarea parțială a disciplinelor de studiu sau
studiul limbii materne, al istorie i și tradiției minorităților.
În județul Sălaj, sub aspectul învățământului, se pun în discuție următoarele
minorități naționale: maghiari, slovaci, germani și rromi.
Datele statistice privind unitățile școlare se prezintă astfel:

Total
unități/elevi Magh iari Slovaci Germani RRomi
496 unități 115unități/secții 5 unități/secții 2 unități/secții 0
46415 8616 133 119 3190

Pe cicluri de învățământ, situația în anul școlar 2005/2006, se prezintă astfel:

Total Maghiari Slovaci Germani RRomi
Învățământ
primar 11818 2378 68 87 1239
Învățământ
gimnazial 12345 2434 48 17 1222
Învățământ
liceal și
profesional 12740 1824 0 0 124
Abandon 136 26 0 0 43

40 CHESTIONAR
1. Cati elevi au abandonat scoala la care sunteti director?
– Primar
– Gimnazial
– Liceal
– S.A.M.
2. Cati elevi, proveniti din mediul urban, au abandonat scoala?
– Primar
– Gimnazial
– Liceal
– S.A.M.
3. Cati elevi, proveniti din mediul rural, au abandonat scoala?
– Primar
– Gimnazial
– Liceal
– S.A.M.
4. Care sunt cauzele abandonului scolar in institutia in care sunteti du mneavoastra
director?
– Absente
– Angajati
– Boala
– Casatorii
– Comportament deviat
– Familii dezorganizate
– Plecari in strainatate
– Saracie
– Maternitate
5. Situatia pe varsta a elevilor care abandoneaza scoala.
– 7 – 11 ani

41 – 11 – 15 ani
– 15 – 19 ani
6. Situatia abandonului in fu nctie de sex.
– Masculin
– Feminin
7. Situatia abandonului in functie de nationalitatea elevilor care abandoneaza scoala.
– Romani
– Maghiari
– Rromi
– Slovaci
– Germani
8. Cum apreciati starea materiala a familiilor elevilor care abandoneaza scoala?
– Foarte buna
– Buna
– Precara
9. Cati elevi care au abandonat scoala s -au reinscris in noul an scolar in Simleu
Silvaniei?

10. Care au fost strategiile de preventie a abandonului scolar abordate de
dumneavoastra?

11. Ati colaborat cu alte institutii ale statului pentru a stopa abandonul scolar?
– Da
– Nu
12. Care sunt aceste institutii?

42

Director ,