Capitolul I – Preliminarii teoretice 1. Domeniul mass -media. Delimitarea subdomeniilor 1.1. Profesionalizarea domeniului. Nume de ocupații din mass… [630368]

1

2
CUPRINS

Argument
Capitolul I – Preliminarii teoretice
1. Domeniul mass -media. Delimitarea subdomeniilor
1.1. Profesionalizarea domeniului. Nume de ocupații din mass -media în C.O.R.
2. Concepte și principii ale analizei terminologice
2.1. Lexic comun vs. lexic specializat. Relația cuvânt -termen
2.1.1. Termen și cuvânt în TMM. Criterii de clasificare a termenilor
din mass -media
2.2. Terminologie și terminologii
2.3. Lexicologie și terminologie
2.4. Lexicografie și terminografie
2.5. Paradigm atic și sintagmatic în analiza terminologică
3. Concluzii
Capitolul II – Perspectiva etimologică și structurală asupra terminologiei mass -mediei
(TMM)
1. Considerații generale
2. Creații interne. Formarea cuvintelor cu sens specializat în TMM
3. Unități lexicale cu etimologie multiplă. Specializarea semantică după model
anglo -american
4. Anglofilie vs. anglomanie. Împrumuturi „necesare” și împrumuturi „de lux”
4.1. Împrumuturi „necesare”
4.2. Împrumuturi „de lux”
5. Tipologia anglicismelor din TMM
5.1. Împrumuturi lexicale și frazeologice
5.2. Calcuri structurale și calcuri semantice
6. Sintagme terminologice specifice TMM
7. Concluzii

3
Capitolul III – Asimilarea împrumuturilor neologice din engleză în TMM
1. Aspecte generale privind adaptare a anglicismelor din limba română actuală
2. Tipuri de împrumuturi neologice din engleză în TMM (adaptate, în curs de
adaptare, xenisme)
3. Aspecte ale procesului de asimilare
3.1. Adaptare grafică și fonetică
3.2. Asimilare morfologică
3.3. Asimilar e semantică
4. Concluzii
Capitolul IV – Aspecte semantice ale TMM. Unități lexicale specializate vs. unități lexicale
nespecializate
1. Specializarea sensului. Dezambiguizare semantică și contextuală
2. Relații semantice la nivelul TMM. Polisemia
2.1. Aprecieri generale
2.2. Unități lexicale monosemantice vs. unități lexicale polisemantice
3. Definiție terminologică vs. definiție lexicografică
4. Concluzii
Capitolul V – Considerații pragmastilistice privind TMM. Jargonul – limbaj special izat al
grupurilor profesionale din domeniul mass -mediei
1. Metafora și metonimia
2. Jargonul mass -mediei. Niveluri diferențiate
2.1. Schimbarea categoriei morfologice
2.2. Asimilarea verbelor cu sens specializat
2.3. Siglarea și ab revierea
3. Concluzii
Capitolul VI – Concluzii
Abrevieri
Anexă
Bibliografie

4

ARGUMENT

Lucrarea de față și -a propus analiza terminologiei mass -mediei (TMM) în româna actuală
din perspectivă teoretică, etimologică, structurală, semantică și pragmastil istică, urmând tipologia
lingvistică propusă pentru terminologiile românești (v. Angela Bidu -Vrănceanu 2000, 2007, 2010,
2012).
Alegerea temei este motivată, dincolo de noutatea domeniului, de propria experiență
profesională din mass -media (radio și televi ziune), care mi -a facilitat înțelegerea și delimitarea
termenilor utilizați în acest domeniu din perspectiva vorbitorului specialist/profesionist care
operează cu acest tip de lexic în mod curent.
În general, termenii utilizați în mass -media au în conștiin ța vorbitorilor un statut ambiguu,
majoritatea acestora neidentificând o terminologie specifică domeniului. Acest fapt se datorează
trăsăturii de interdisciplinaritate care definește TMM, date fiind interferența subdomeniilor, cu
grade diferite de impact î n rândul consumatorilor de presă, precum și interacțiunea cu alte domenii
(comunicare, cinematografie, tehnică ș.a.).
TMM este un domeniu puțin investigat în cercetarea lingvistică românească și reprezintă,
totodată, o temă de interes atât pentru cei care studiază ori își desfășoară activitatea în acest
domeniu, cât și pentru publicul larg, având în vedere importanța pe care a dobândit -o mass –
media în ultimii 25 de ani.
Am urmărit, mai ales, surprinderea statutului și a evoluției unităților lexicale specifice TMM
în audiovizual , date fiind impactul pe care acesta îl are asupra publicului larg în societatea actuală
și numărul restrâns de lucrări lingvistice cu referire la audiovizual (specialiștii s -au concentrat, mai
ales, asupra presei scrise – v. Stoichițoiu Ichim 2001a, 2002, 2003b, Zafiu 1991, 2001, Bidu –
Vrănceanu 2000, 2003, 2004, Cvasnâi -Cătănescu 2006, Gruiță 2011). Din acest motiv, nu am
insistat asupra eventualei relaționări a TMM cu limbajul specializat corespunzător presei
scrise/tipărite.

5
Cercetarea s -a bazat pe un corpus alcătuit, pe de o parte, din lucrări de specialitate (v. Surse
I) și, pe de altă parte, din surse lexicografice (v. Surse II ), care înregistrează termenii specifici mass –
mediei. Termenii au fost selectați după criteriul r eprezentativității și frecvenței în textele de
specialitate. Am avut în vedere ponderea lor în lucrările lexicografice generale ( Dicționarul
explicativ ilustrat al limbii române [DEXI], Dicționarul actualizat de neologisme [DAN],
Dicționarul de cuvinte rec ente – ediția a treia [DCR 3]) și în dicționarul specializat ( Dicționarul
explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate [DEJ]). De asemenea, am urmărit, în analiza
noastră, înregistrările unităților lexicale cu sens specializat în TMM sub aspectul etimologiei, al
marcării diastratice/stilistice – ca ilustrare explicită a aparteneței la lexicul specializat (LS) a
termenilor selectați – și al contextelor în care aceștia sunt atestați în DEXI, DAN și DCR 3. Am
preferat DEXI, față de DEX, dat fiind că p rimul este mai riguros în ceea ce privește departajarea
unităților lexicale din perspectiva LC/LS. Am consultat DAN – având în vedere că influența anglo –
americană este preponderentă în TMM – și, acolo unde am considerat necesar, A Dictionary of
European An glicisms. A Usage Dictionary of Anglicisms in Sixteeen European Languages [DEA],
respectiv Dictionary of Media and Communication [DMC] și Concise Oxford English Dictionary
[COED]. Am avut în vedere și înregistrările lexicografice corespunzătoare termenilor analizați în
DCR 3 – ca lucrare lexicografică de referință prin specificul său, cu atestări ale termenilor pe care îi
avem în vedere. Pentru definirea conceptelor lingvistice necesare analizei noastre, am utilizat
Dicționarul de științe ale limbii [DSL], i ar pentru indicații privind raportul normă/uz, am recurs la
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române , ediția a doua [DOOM 2].
Am optat pentru dicționarele monolingve, față de cele bilingve, având în vedere că scopul
cercetării noast re a fost acela de plasare a TMM în contextul terminologiilor românești și de
identificare a trăsăturilor sale specifice în limba română actuală, urmărind specializarea sensului pe
teren românesc.

6

CAPITOLUL I
PRELIMINARII TEORETICE

0. Acest capitol î și propune să fixeze identitatea de domeniu corespunzătoare mass -mediei și
cadrul teoretic de analiză a terminologiei, în general, cu stabilirea particularităților din perspectiva
relației terminologie internă /terminologie externă . Vom urmări plasarea term inologiei mass -mediei
în contextul general al lexicurilor specializate românești și precizarea trăsăturilor specifice acesteia,
evidențiind profesionalizarea domeniului pe care îl avem în vedere și, deci, specializarea lexicului
cu care se operează la nive lul acestuia.

1. Domeniul mass -media. Delimitarea subdomeniilor
Jurnalismul și -a dobândit abia în ultimele decenii „legitimitatea profesională1, norme și
valori deontologice caracteristice, devenind o ocupație definitivă” (Coman 1999: 185). Prin urmare,
și lexicul cu care operează mass -media s -a specializat recent. Astfel, se poate vorbi despre o
terminologie a mass -mediei (TMM), în măsura în care s -a stabilit că domeniul căruia îi aparține este
unul specializat. Intervine, astfel, problema definirii aut onome a mass -mediei și, în consecință, a
statutului TMM.
Din această perspectivă, remarcăm observația că trăsătura de eterogenitate a câmpului
jurnalistic generează „o slabă identitate colectivă” (Coman 1999: 188), iar dificultatea de a fixa o
identitate colectivă omogenă a profesiei determină limitarea câmpului conceptual al jurnalismului la
un ansamblu de proceduri specifice care vizează strângerea informațiilor (identificarea, colectarea și
verificarea lor) și procesarea acestora (transformarea lor în texte din mass -media, suportând efectul

1 K. Jensen observă că, spre deosebire de alte profesii, „ca medicina sau jurisprudența, suma de
cunoștințe și standarde pe care se întemeiază pr ofesia de jurnalist este incomplet definită și multe dintre standardele
utilizate sunt de tip ad -hoc”(Jensen 1986: 26). De asemenea, reținem accepția conceptului de profesionalizare din
perspectiva definirii „teritoriului propriu, adică fixarea unei fronti ere clare, în măsură să diferențieze câmpul unei
profesii de celelalte câmpuri profesionale” (Schudson 1978, Bourdieu 1991, Ruellan 1993, 1997, apud Coman 1999:
187) și considerăm potrivită constatarea că, urmând același raționament, este necesară și difer ențierea unui câmp lexical
specializat în raport cu celelalte.

7
unor constrângeri formale, diferite de la un gen la altul sau de la un canal la altul) (Coman 1999:
189).
Comunicarea de masă, ca subtip de comunicare2 mediată, asociază conglomerate sociale
variate, care au în comun faptul că toți membrii grupurilor sociale angrenate beneficiază de un bun
cultural, anume creat pentru a fi consumat (Coman 1999: 14). În comunicarea de masă se regăsesc
forme de comunicare unde în relația emițător/receptor se interpun sistemul edito rial, redacțiile din
presa scrisă, radio și televiziune etc.
În prezent, facilitățile oferite de sistemul comunicării de masă, accesul la informație sunt
democratizate, după cum observă M. Coman, nemaiexistând „îngrădiri de natură politică, religioasă,
rasială ori socială”. Totodată, creșterea numărului consumatorilor de presă a determinat atragerea
unor noi categorii de public în sfera consumului de produse mass -media. Comunicarea de masă se
adresează, astfel, societății de masă și generează o formă apar te de cultură (Coman 1999: 15).
Odată cu începutul secolului al XX -lea, cercetările în domeniul comunicării de masă au fost
stimulate de preocuparea față de influența socio -politică a presei scrise și a radioului, astfel că în
perioada de după cel de -al Doilea Război Mondial studiul comunicării a devenit un domeniu de
interes. În anii '50, modelul emițător -canal -mesaj -receptor a suportat modificări din perspectiva
comunicării interpersonale și a comunicării de masă. Necesitatea încorporării feedbackului ș i
caracterul nonlinear al procesului de comunicare au constituit elemente esențiale în elaborarea
teoriilor. Acestora li s -au adăugat componentele privind selectivitatea receptorului în decodarea
mesajului și intențiile emițătorului, eventuala ineficienț ă în procesul de comunicare fiind tratată ca
bruiaj în sistem. Astfel, se ajunge la o ,,negociere" între emițător și receptor , al cărei rezultat nu se
poate anticipa (Mc Quail, Windahl 2010: 13 -17).
Plecând de la primele scheme de comunicare alcătuite pe baza unor teorii ale
matematicianului Claude Shannon aplicate în domeniul social, s -au conturat diverse modele în
domeniul comunicării de masă, după tiparul abordării stimul -răspuns din psihologie. Acestea aveau
în vedere codificarea și ordonarea cunoșt ințelor și a cercetărilor din comunicarea de masă. După
modelele propuse de Osgood, Schramm3 și Dance4 și modelul multifuncțional al comunicării

2 Comunicarea umană se poate construi pe două mari tipuri de relații: directe, în care comunicarea se
realizează între persoane aflate în poziții de proximitate spațială, interacționând și inf luențându -se reciproc –
comunicarea interpersonală – și indirecte, în care comunicarea este mediată (Coman 1999: 14).
3 Modelul propus de Osgood și Schramm are un caracter pronunțat circular, în care emițătorul și
receptorul îndeplinesc aceleași funcții , și este reprezentat astfel: mesaj – decodificator/interpret/codificator – mesaj –
decodificator/interpret/codificator – mesaj . Perspectiva circulară sugerează că fluxul comunicării se întoarce în punctul
de unde a fost inițiat ( Mc Quail, Windahl 2010: 2 1-27).

8
elaborat de Gerbner5, s-a ajuns la analizarea comunicării prin raportare explicită la comunicarea de
masă. West ley și MacLean6 au subliniat rolul instituțiilor media de ,,a controla canalele de
comunicare în masă" și de ,,a media relațiile dintre sursele autorizate ale societății și publicul larg"
(Mc Quail, Windahl 2010: 15). Totodată, această perspectivă anulează contradicția dintre aparenta
lipsă de scop în fluxul comunicării și modelul matematic privind procesul de comunicare, potrivit
căruia transmiterea mesajelor este orientată către un anumit scop. În modelul propus de cei doi
autori, comunicatorul de masă se raportează la receptor , interpretându -i interesele și nevoile.
Modelul lui Maletzke7 subliniază că audiența și comunicatorul de masă operează atât în mediul
grupurilor restrânse, cât și în context social mai larg și că procesul comunicării de masă poate f i
modelat în funcție de diverși parametri (câștigarea și menținerea atenției receptorilor) ( ibidem ).
Fenomenul comunicării de masă a cunoscut numeroase tipuri de definire și perspective de
clasificare. Ch. Wright definește comunicarea de masă c a fiind orientată către audiențe largi,
eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator, iar mesajele sunt transmise în mod public
(Wright 1964: 94).
M. Real susține că acest tip de comunicare „emană de la o sursă individuală sau
organizațională, prin modalități de codare și multiplicare electronice sau mecanice, adresându -se
unor audiențe relativ mari, eterogene și anonime, care nu au decât posibilități limitate de feedback”
(Real 1977: 10).
După alți autori, comunicarea de masă reprezintă „pr actica și produsul care oferă
divertisment și informații unei audiențe formate din persoane necunoscute; aceste conținuturi,
transmise pe suporturi tipărite, sonore și audiovizuale, au statutul unor mărfuri, care sunt produse în
chip industrial, cu ajutoru l unor tehnologii complexe, sunt regularizate de stat și sunt finanțate de
firme particulare; aceste conținuturi sunt consumate în mod personal, privat, de către publicul lor”

4 Dance a dezvoltat modelul Osgood – Schramm, creând modelul elicoidal care semnalează faptul că
procesul comunicării înaintează continuu, comunicarea inițială influențând structura și conținutul comunicării ulterioare
(Mc Quail, Windahl 2010: 21 -27).
5 Gerbner a schițat un model cu aplicabilitate sporită, în funcție de specificul situației de comunicare,
care poate fi rezumat după cum urmează: ,,cineva percepe un eveniment și reacționează într -o situație cu anumite
mijloace pentru a pune la dispozi ție într -o anumită formă și într -un anumit context un anumit conținut a cărui
transmitere are anumite consecințe" ( idem : 27).
6 Westley și MacLean adaugă rolul canalului, ca emițător , în comunicarea de masă ( idem : 38-44).
7 Maletzke a construit un mod el de comunicare bazat pe emițător – mesaj – mijloc de comunicare –
receptor, schemă în care apar, între mijlocul de comunicare și receptor, o serie de factori suplimentari: condiționările
mijlocului de comunicare și percepția receptorului față de acesta ( idem : 44-50).

9
(O'Sullivan et alii 1994: 173).
Definirea comunicării de masă, în forma cea ma i simplă, se face, după M. Coman, prin
contrapunerea acesteia cu cea mai familiară formă de comunicare, cea interpersonală: „ cineva
transmite un mesaj , prin intermediul unui canal , pentru a putea fi receptat de unul sau mai mulți
beneficiari” (Coman 1999: 21). Comunicarea de masă se poate individualiza prin sublinierea
caracteristicilor emițătorului (creatorul mesajului), canalului de difuzare, receptorului (publicul) și
conținutul transmis (ibidem ). În ceea ce privește comunicatorii, în mass -media mesajele sunt create
și distribuite de „un ansamblu de indivizi, în care fiecare îndeplinește sarcini specifice” (Hiebert et
alii 1991: 12, apud Coman 1999: 21), fiind grupați în instituții specializate.
Instituțiile din sistemul mass -mediei pot fi diferențiate după criterii diverse. Reținem
clasificarea determinată de tipul de media (suportul) pe care și prin care își difuzează mesajele –
presa scrisă și audiovizualul, cu subclasele specifice (Coman 1999: 28), diferențiere care servește
studiului nostru despre l exicul specializat utilizat în aceste domenii și subdomenii.
În presa scrisă, timpul de producție este criteriul tipologic esențial, acesta determinând
periodicitatea de apariție în funcție de care se diferențiază, într -o clasificare generală8, publicaț ii
cotidiene, săptămânale, lunare, trimestriale și anuale. Sub denumirea de cotidiene , coexistă
publicațiile cu șase apariții pe săptămână și cele care au ediții de duminică. Alte criterii se referă la
tiraje, formatul, aria de difuzare, conținutul și mome ntul apariției, acesta din urmă fiind din ce în ce
mai puțin relevant în epoca modernă (Coman 1999: 31). La nivel lingvistic, influența limbajului
specializat corespunzător presei scrise9 este mai bine reprezentată în acest subdomeniu.
Instituțiile de pr esă din audiovizual sunt, după zona de acoperire – locale, regionale,
naționale și internaționale. După modul de transmitere, posturile pot emite pe unde hertziene sau
prin cablu; după forma de finanțare, ele pot fi publice sau comerciale, iar după modul d e organizare,
se disting posturi independente și posturi organizate în rețea.
În funcție de conținut, posturile pot fi generaliste sau specializate, cu observația că, în mod
tradițional, posturile publice, precum și cele comerciale au promovat un conținu t generalist, în
măsură să răspundă așteptărilor și preferințelor variate ale publicului. Având în vedere că orice
tipologie are o anumită notă de convențional, categorizarea „clasică”, de manual, a sistemelor din
mass -media riscă să devină desuetă, din ca uza transformărilor spectaculoase pe care le aduc noile

8 Apar, totodată, și formule hibride, cum sunt publicațiile bisăptămânale, cele bilunare sau cele cu trei
sau două apariții pe an (Coman 1999: 28).
9 Având în vedere că analiza noastră se concentrează asupra audiovizualului (v. supra Argumen t), nu
vom insista asupra limbajului specializat aferent presei scrise.

10
tehnologii (Coman 1999: 31).
În limbajul de specialitate, noțiunea care desemnează instituțiile de presă este considerată
sinonimă cu mass -media , un anglicism (prezent în sintagma mass media of commu nication ) rezultat
din alăturarea cuvântului din engleză mass care face trimitere la „masa” de consumatori și latinescul
media (Guțu -Romalo 2006: 280; Zafiu 2005), în forma de plural, care se referă la suportul pe care
sunt fixate mesajele transmise public ului. Dacă sensul primului membru al structurii este clar, cel
de-al doilea reprezintă o sursă permanentă de ambiguități conceptuale și lingvistice.
După Yves Lavoine, media se referă, simultan, la entități conceptuale diferite: tehnică sau
ansamblu de t ehnici de producere a mesajelor și de fabricare a unor suporturi manevrabile; tehnică
de transmitere instantanee a mesajelor printr -un canal anume către un terminal; ansamblul mesajelor
create cu ajutorul acestei tehnici; ansamblul organizațiilor care prod uc sau tratează aceste mesaje
(Lavoine 1997: 34 -35).
La rândul lor, autorii Dicționarului mass -media10, publicat la Paris, în 1997, susțin că
termenul media se referă, simultan, la o tehnică anume, la un mod de folosire a acestei tehnici, la un
public d eterminat, la instituțiile specifice și la anumite genuri sau forme de exprimare (Balle 1997:
149).
COED înregistrează mass media ca plural neutru, cu sensul the media (COED: 879). Sub
media1, COED consemnează definiția principalele mijloace de comunicar e în masă (mai ales
televiziune, radio și ziare), în ansamblu/main means of mass communication (especially television,
radio and newspapers) regarded collectively și menționează că media provine din pluralul latinesc
al substantivului medium , fapt care jus tifică tendința tradițională, în limba engleză, de utilizarea a
acestui substantiv, ca plural. Totodată, autorii COED consideră că media poate fi folosit și ca
singular, încadrându -l în categoria substantivelor colective din engleză, de tipul staff, clergy etc.
(COED: 887).
DMC definește mass media în relație directă cu mase largi de audiență, subliniind
eterogenitatea publicului căruia i se adresează și caracteristicile mass -mediei stabilite de McQuail11
(necesitatea unei organizări formale, direcționarea către audiențe largi, caracterul public al
conținuturilor transmise, eterogenitatea receptorilor etc.) (DMC: 188). Sub media , DMC
înregistrează sensul mijloace de transmitere a informațiilor; totalitatea formelor și sistemelor, ca
întreg, de mijlocire a c omunicării de masă (DMC: 192).

10 Francis Balle (coord.) 1997, Dictionnaire des médias , Paris, Larousse.
11 Denis McQuail, 1969, Towards a Sociology of Mass Communications , London, Collier -Macmillan.

11
În toate aceste accepțiuni, ideea de „difuzare a unui produs către mai mulți receptori”
rămâne constantă, media12 reprezentând fie suportul, fie tehnica, fie suma instituțiilor, fie toate
acestea la un loc, prin care se asigu ră circulația mesajelor, într -un mod din ce în ce mai rapid, pe arii
geografice din ce în ce mai mari, către conglomerate din ce în ce mai numeroase de oameni (Coman
1999: 19).
DEA menționează mass media ca anglicism adaptat, în general, la sistemele in dividuale ale
tuturor limbilor europene, precizând forma [masmedia] pentru limba română, de gen feminin
(DEA: 96).
DEXI înregistrează mass -media ca substantiv neutru plural, cu etimologie engleză și sensul
„totalitatea mijloacelor de comunicare în masă a informațiilor” (DEXI: 1102). De asemenea, DEXI
menționează și varianta media , fără a preciza originea acestei forme. Articolul lexicografic este
precedat de marca diastratică specifică domeniului comunicării – (comunic.) . Într -un articol separat,
DEXI con semnează media ca substantiv feminin, rezultat din mass -media , cu etimologie franceză –
fr. média .
DAN reia descrierea lexicografică din DEXI și menționează etimologia engleză a structurii
(DAN: 603). Apare, însă, primul element de inconsecvență, față de DEXI, privind genul acestui
substantiv. Mass -media este consemnat în DAN ca substantiv feminin. De asemenea, este
înregistrată și forma media , atât în articolul despre mass -media , cât și într -un articol lexicografic
separat unde se menționează, la fel ca în DEXI, genul feminin și etimologia franceză. În DAN
apare și adjectivul massmediatizat13, într-un articol autonom, cu sensul adus la cunoștința
publicului prin mass -media .

12 Se remarcă t endința actuală de restrângere (sub aspect formal) a sintagmei la cel de -al doilea membru
– media, semasiologic media acoperind aria întregii construcții. Mulți autori consideră că acest fenomen se datorează
influenței lucrărilor publicate de Marshall McL uhan, care a folosit forma creată prin elipsă media pentru a desemna în
același timp ansamblul tehnicilor de comunicare și ansamblul instituțiilor și produselor create în cadrul sistemului
comunicării de masă. Și în româna actuală se manifestă această tend ință, mai mult chiar, media și derivate ale sale au
devenit formanți în structuri conjuncturale, care nu s -au impus în uz ( mediacrație, mediamorfoză, supra -mediere ), dar
și în construcții lexicale care au intrat deja în limbă și care denumesc entități re fențiale noi: fie tehnologii noi, de tipul
multimedia , mediatecă , fie anumite activități specifice – mediere și mediatizare (mediere se referă la suporturile care se
interpun, în actul comunicării, în raportul emițător -receptor – suport sonor sau material , iar mediatizare – la actul prin
care anumite mesaje sunt modificate, sub influența mass -mediei, în timpul procesului de producție și difuzare specific
comunicării de masă) (Coman 1999: 19).
13 În cazul adjectivului massmediatizat înregistrat în DAN, sem nalăm ca noutate, sub aspectul grafiei,
forma radicalului mass -media , scris fără cratimă, deși norma recomandă ortografierea mass -media (cf. DOOM 2: 468).
De altfel, chiar DAN înregistrează forma mass -media într-un alt articol (DAN: 603).

12
DCR 3 consemnează mass -media ca substantiv – fără precizări privind genul – și definiția
totalitatea mijloacelor moderne de comunicare în masă a informațiilor (DCR 3: 336). De asemenea,
înregistrează adjectivul mass -mediat (adus la cunoștința publicului prin mass -media )14 (DCR :
337).
Ediția a doua a DOOM tranșează problema genului ac estui substantiv, specificând că mass –
media este un substantiv de gen feminin – art. mass -media, g. -d. art. mass -mediei (DOOM 2: 468) .
Inconsecvențele din înregistrările lexicografice privind genul și numărul pot fi explicate prin
statutul ambiguu al sinta gmei în ceea ce privește adaptarea și fixarea ei în limbă într -o formă sau
alta. După cum observă Rodica Zafiu, dificultățile de adaptare apar ca rezultat al unui „amestec
incomod de familiaritate și alteritate”, sursa fiind sintagma din engleză mass media of
communication , dar elementele componente având etimologie latină: mass provine indirect din
limba latină, prin intermediul limbii franceze, iar media este un latinism cult. Ortografic, scrierea cu
cratimă în română ( mass -media față de mass media în eng leză) constituie un element de îndepărtare
de etimon, „motivată de faptul că în română elementele componente sunt percepute ca asociate
stabil”, după modelul limbii franceze, prin intermediul căreia acest anglicism s -a impus în limba
română (Zafiu 2005).
Sub aspectul adaptării morfologice, mass -media este un caz tipic de structură nominală greu
tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române, în care neconcordanța dintre sens și formă este
evidentă. Din punct de vedere formal, cel de -al doilea element al sintagmei se suprapune perfect
substantivului românesc medie , un împrumut vechi cu etimologie latină, fapt care determină
ușurința de asimilare a formei ca feminin singular. Din dorința de a nu îndepărta acest împrumut
neologic de etimon, asimilarea a fost multă vreme refuzată, mai ales de specialiști, după cum
remarcă Rodica Zafiu. Autoarea menționează că în limba latină, media este un substantiv neutru la
plural, cu singularul medium . În română, mass -media a intrat prin intermediul limbii engleze, car e
păstrează, însă, tradiția cultă în ceea ce privește latinismele și menținerea identității și trăsăturilor
gramaticale în limbile receptoare. Astfel, The Concise Oxford English Dictionary înregistrează
media ca plural (v. supra ), dar cu mențiunea că uzul a impus utilizarea ca substantiv singular
colectiv, în engleză singura dificultate fiind acordul în număr cu forma verbală predicativă ( ibidem ).
În limba română, însă, problema intervine în ceea ce privește flexiunea și articularea. Rodica Zafiu
explică fa ptul că, din lipsa unor paradigme morfologice, mass -media nu poate primi articolul

14 Sensul adus la cunoștința publicului prin mass -media , înregistrat în DCR 3 sub mass -mediat (p. 337), apare în
DAN în dreptul cuvântului -titlu massmediatizat (p. 603). Se deduce, astfel, existența formelor a mass -media
(corespunzătoare adjectivului mass -mediat din DCR 3) și a massmediatiza (corespunzătoare adjectivului massmediatizat
din DAN), pentru a aduce la cunoștința publicului prin mass -media .

13
hotărât care ar corespunde sensului gramatical cult, ca neutru plural – *mass -media -le, *mass –
media -lor și, deci, nu poate fi folosită cu ușurință în discurs, nefiind posibi lă integrarea sintactică, în
structuri de tipul opiniile …. , conform… . La acestea se adaugă și faptul că sintagma mass -media nu
poate fi înlocuită/scoasă din uz, nefiind de fapt concurată de niciun alt termen cu sens general și
având și avantajul formei scurte, față de perifraza mijloace de comunicare în masă . De asemenea,
apar dificultăți care țin de semantica structurii, dat fiind că diferența dintre media și mijloace nu este
accesibilă tuturor vorbitorilor. De aici rezultă pleonasmul înregistrat cu ma re frecvență în uz –
mijloace mass -media (ibidem ).
Regăsim observații similare și la Valeria Guțu -Romalo, care precizează că termenul este
greu de încadrat în sistemul morfologic al limbii române și incomod de înlocuit prin perifraze ca
mijloc de comunic are în masă/mijloace de largă comunicare/mijloace de masă ale comunicării ș.a.
Aceste neajunsuri gramaticale și stilistice, alături de înțelegerea greșită a formației lexicale ( media a
fost eronat interpretat ca determinant al componentului mass – și suprap us ca formă adjectivului
mediu – „mijlociu”, „de mijloc”) a determinat apariția formei pleonastice mijloace mass -media
(Guțu -Romalo 2006: 28). În același timp, presa , precizează autoarea, se dovedește mai apropiată de
radio și televiziune (dintre tehnicile devenite instituții) ca funcție socială și finalitate. Astfel, se
ajunge la corelarea celor doi termeni în conștiința vorbitorilor. Consecința acestui fenomen este
„reorganizarea semantică de tipul incluziunii termenilor”, care se realizează atât prin inc luderea
presei între formele de mass -media, cât și prin încadrarea în presă a celor două căi de transmitere a
informației, rezultând formulări de tipul presa audiovizuală , presa televizivă etc. Această incluziune
este rezultatul lărgirii sensului care impl ică „întreruperea lanțului semantic care reunea sensul
inițial, (presă) dispozitiv, unealtă, mașină cu care se execută operația de presare a unui material,
obiect , și accepțiunea totalitate a publicațiilor ” (ibidem ). Discontinuitatea semantică duce la
subo rdonarea elementului tehnic și material , presupus de realizarea periodicelor, în raport cu
destinația și destinatarul : publicul numeros și eterogen. În acest fel se ajunge la înțelegerea mass –
mediei ca ansamblu de instituții care utilizează o tehnică avans ată, cu scopul de a transmite
informații către un destinatar multiplu și anonim ( ibidem ).

1.1. Profesionalizarea domeniului. Nume de ocupații din mass -media în C.O.R.15
Statutul de domeniu cu autonomie profesională este ilustrat nu doar de constituirea unui
lexic specializat propriu, ci și de existența unei subclase de nume comune care denumesc exclusiv

15 Clasificarea ocupațiilor din România , cu modificările introduse prin Ordinul nr. 177/7 febr. 2012
(http://www.mmuncii.ro/ pub/imagemanager/images/file/Legislatie/ORDINE/ORDIN177_2012_COR.pdf).

14
ocupații din acest domeniu de activitate: asistent de producție, cameraman , director de știri ,
editor /editor coordonator /editor coordonator al zilei /editor de imagine /editor de montaj /editor de
voce, manager de programe , moderator , prezentator /video prezentator /prezentator de informații
meteo /prezentator de sport , producător /producător executiv /producător asociat /producător de
teren , redactor , regizor de platou / regizor de emisie , reporter /reporter de front /reporter de
eveniment /reporter asistent /reporter publicist /reporter generalist /reporter specializat , șef de
producție /șef de locație , tehnician de sunet /tehnician audio (v. DTPA16). Pe lângă acestea, există în
uz nume de ocupații/profesii neînregistrate în C.O.R. și nici în DTPA (ex. moderator, -oare – v.
Coman 2001b: 188).
Lexicul profesional corespunzător mass -mediei (LPM) urmează, în general, tipologia
lexicurilor profesionale (LP) din româna actuală. Apa r, însă, o serie de particularități din
perspectiva dinamicii specifice LP în ultimele decenii: tendința de actualizare și integrare în
sistemul global corespunzător ocupațiilor și profesiilor – ca factor extralingvistic, precum și
sufixarea moțională/inva riabilitatea și influența anglo -americană17 – la nivel lingvistic.
Pe lângă profesiunile specifice LPM, existente deja în Nomenclatorul de profesiuni din
România (și înregistrate în DTPA), potrivit celor mai recente modificări și completări aduse C.O.R.
prin Ordinul nr. 177 din data de 7 februarie 2012, opt privesc exclusiv domeniul mass -media:
coordonator de producție TV, jurnalist TV, producător delegat TV, producător executiv TV,
producător general, producător teren (sic!)18, producător TV, tehnician de platou. Acestea sunt
ilustrative din punctul de vedere al caracterului invariabil ca tendință generală a LP în româna
actuală19, date fiind valoarea generică a masculinului față de semantica restrânsă a femininului și
percepția generală a masculinului ca pu rtător de prestigiu profesional și social (Gruiță 2011: 71).

16 DTPA înregistrează numele de profesiuni care figurează în ,,Clasificarea ocupațiilor din România
(COR), din 17 aprilie 1995, completat prin ordinele nr. 138/1995, nr. 86/2001, nr. 270 /2002 și Clasificarea activităților
din economia națională (CAEN)” (DTPA: 8).
17 În ceea ce privește anglicismele care denumesc profesii ori meserii la nivelul LPM, acestea nu
figurează în C.O.R., dar sunt utilizate în jargonul profesional specific domeniu lui pe care îl avem în vedere și sunt
invariabile sub aspectul genului: anchor editor (editor -prezentator de știri de televiziune ), editor of the day (folosit mai
ales sub forma abreviată EOD – editorul principal de jurnale ), voice -over (editor -voce), head of the news (persoana
responsabilă de linia editorială a unui organism de presă ).
18 În C.O.R. apare sub această formă, nemarcată sintactic, prin omiterea antepunerii prepoziției de față
de termenul teren în producător teren vs. producător de teren .
19 Forma de masculin este considerată literară, în timp ce forma de feminin, prin sufixare moțională, este
percepută ca familiară, aparținând registrului colocvial al limbii (v. Ușurelu 2002).

15
Dintre sufixele moționale, la nivelul LPM, cea mai mare pondere o au -ă (asistentă de
producție, reporteră, șefă de producție / șefă de locație, tehniciană de sunet /tehniciană audio ), –
oare (directoare de știri / directoare de platou /directoare de sunet / directoare de studio / directoare
tehnică20/ directoare de lumini , editoare /editoare coordonatoare /editoare coordonatoare a
zilei/editoare de imagine /editoare de montaj /editoare de voce , prezent atoare /video
prezentatoare /prezentatoare de informații meteo / prezentatoare de sport ,
producătoare /producătoare executivă /producătoare asociată / producătoare teren , redactoare ,
regizoare de platou / regizoare de emisie ), -istă (prompteristă, știristă ) și -iță (redactoriță,
reporteriță ). Ilustrăm sufixarea moțională în cadrul LPM prin următoarele exemple:
– asistent de producție : centrul de grup nominal (GN) asistent face parte din clasa
substantivelor din LP cu numeroase valențe și utilizări, apărând în s intagme și domenii diverse.
Acest fapt dovedește extinderea semantică pe care a dezvoltat -o această unitate lexicală în contextul
dinamicii limbii române actuale. În ceea ce privește redarea formei de feminin, acest substantiv se
comportă la fel ca seria agent, operator, confecționer , și anume, atașează -ă, rezultând forma de
feminin asistentă (DTPA: 36);
– cameraman figurează în DTPA ca substantiv cu formă exclusiv de gen masculin (DTPA:
50);
– coordonator producție TV .: coordonator este inclus în seria substantivelor mobile care
realizează opoziția de gen masculin/feminin prin morfem zero/ -oare, rezultând coordonator /
coordonatoare (DTPA: 71);
– director de știri /director asociat /director de platou /director de sunet /director de
studio /director tehnic /director de lumini : substantivul mobil director marchează morfematic
opoziția masculin/feminin, rezultând forma directoare (DTPA: 85). Argumentul eufoniei justifică,
însă, utilizarea formei de masculin, chiar dacă referentul este de gen feminin, astfel de f uncții fiind
exercitate și de femei. În cazul sintagmei directoare tehnică , se poate lua în discuție problema
acordului în gen al centrului de GN pentru crearea formei corespunzătoare femininului. Alăturarea
directoare tehnică sugerează, însă, o nuanță depreciativă, de aceea considerăm recomandabilă
păstrarea invariabilității celui de -al doilea constituent al grupului;
– editor /editor coordonator /editor coordonator al zilei /editor de imagine /editor de
montaj /editor de voce : centrul GN, respectiv edito r, este înregistrat cu forma de feminin editoare
(DTPA: 90);
– jurnalist TV. : forma de feminin este realizată prin adăugarea la masculin a sufixului

20 Acordul în gen între determinat și determinant în cazul acestui GN va fi tratat ulterior – v. infra .

16
moțional –ă- jurnalistă (DTPA: 124);
– prezentator /video prezentator /prezentator de informații meteo /prezen tator de sport se
încadrează în seria de nume care formează femininul prin adăugarea sufixului –oare: prezentatoare
(DTPA: 133);
– producător /producător executiv /producător asociat /producător de teren : producător este
înregistrat în DTPA cu formă exclusiv de masculin (DTPA: 176). DEXI menționează producător ca
substantiv mobil, cu forma de feminin producătoare și sensurile: producător 1 […] s.m., sf.,
persoană […]care produce animite bunuri materiale, valori artistice sau științifice ; producător 3
s.m. persoană […] care asigură finanțarea și turnarea unui film cinematografic (DEXI: 1569). Se
observă că, sub aspectul genului, substantivul devine invariabil, în situația în care referentul
aparține domeniului cinematografie . Astfel, se deduce că, în situaț ia în care producător se referă la
domeniul televiziunii (acest sens regăsindu -se sub producător 1), realizează morfematic diferențierea
de gen prin sufixul moțional –oare, spre deosebire de situația în care face trimitere la domeniul
cinematografie când de vine invariabil ( producător 3);
– redactor : DEXI înregistreză formele de feminin redactoare , redactoriță (DEXI: 1649), iar
DOOM 2 doar redactoare , cu mențiunea (rar) , deci recomandă utilizarea formei de masculin
(DOOM 2 : 674). DTPA înregistrează exclusiv f orma de masculin (DTPA: 182);
– regizor de platou / regizor de emisie : DEXI (p.1655), DOOM 2 (p. 677) și DTPA (p. 183)
menționează forma de feminin regizoare , rezultând, pentru TMM – regizoare de platou , regizoare
de emisie ;
-reporter /reporter de front /reporter de eveniment /reporter asistent /reporter
publicist /reporter generalist /reporter specializat – în DEXI și DOOM 2 apare forma de feminin
reporteră ; în uz circulă forma de feminin în –iță încadrându -se în registrul colocvial (DEXI: 1664,
DOOM 2: 682). DTPA consemnează reporter exclusiv cu forma de masculin (DTPA: 185). De
altfel, în general, la nivelulul uzului, în LPM sunt preponderente formele de masculin ale numelor
de profesii/funcții față de cele corespunzătoare genului feminin. Acestea din urmă au , de regulă,
conotații peiorative sau familiare.
Totodată, se remarcă existența în uz a formelor exclusiv feminine pentru unități lexicale care
denumesc ocupații exercitate atât de femei, cât și de bărbați, dată fiind conotația peiorativă a celor
dintâi: prompteristă , știristă . În această situație, sufixul compus –istă exprimă atitudinea
depreciativă privind persoana (de sex feminin) care are ocupația denotată.
De asemenea, sufixul –iță, în cazul unităților lexicale redactoriță , reporteriță , marchează
apart enența acestora la limbajul familiar. Astfel, redactoră/redactoriță , reporteră/reporteriță

17
constituie serii de dublete cu sufixe moționale diferite. Primele formații din fiecare serie sunt
considerate literare, în timp ce derivatele cu sufixul – iță sunt p ercepute ca familiare.

2. Concepte și principii ale analizei terminologice
2.1. Lexic comun/lexic specializat. Relația cuvânt -termen
Lexicul, ca totalitate a cuvintelor dintr -o limbă naturală, constituie o entitate abstractă, fiind
greu de delimitat și de analizat, din rațiuni de ordin cantitativ, dar și din cauza mobilității și
varietății lexemelor dintr -o limbă dată. Reprezentarea concretă a acestuia se regăsește în
dicționarele monolingve care clasează și delimitează cantitativ și calitativ cuvintele unei limbi
(Bidu -Vrănceanu, Forăscu 2005: 13). Se ajunge, astfel, la distincția dintre lexicul comun (LC ) și
lexicul specializat (LS), disociere care face mai puțin abstract conceptul general, deși el reprezintă
un sistem potențial21.
Așa cum precizează I . Coteanu, submulțimile lexicului unei limbi cuprind vocabularul
fundamental (cuvintele obligatorii pentru orice variantă a limbii), limba literară curentă sau limba
standard (vocabularul specific nivelului mediu de cultură) și terminologiile (vocabularul specific
științei și tehnicii) (Coteanu, Bidu -Vrănceanu 1985: 168 -169).
După Angela Bidu -Vrănceanu, reprezentarea globală a lexicului presupune un nucleu lexical
comun oricărei comunicări dintr -o limbă dată și limbajele specializate sau terminologiile, ca re sunt
diversificate, individuale și relativ independente. Studiul acestora din urmă necesită „o abordare
specială, proprie fiecărei terminologii care își identifică, în primul rând, trăsăturile definitorii”
(Bidu -Vrănceanu 2000: 10).
Delimitarea LC/LS s e face pornind de la frecvența în uz a cuvintelor și ținând cont de
factorul stilistico -funcțional care privește interesul grupelor de vorbitori în funcție de profesie și
apartenența socio -culturală. Totodată, segmentarea lexicului general determină limita rea obiectului
de cercetare lexicală și, în consecință, abordarea științifică ulterioară mult mai riguroasă (Bidu –
Vrănceanu 2000: 9).
LS reprezintă ansamblul de cuvinte specifice anumitor domenii științifice, în timp ce LC
aparține limbii folosite de vorbi torii comuni, nespecialiști . După Lerat, o terminologie apare ca un
ansamblu de expresii care denumesc noțiuni relevante dintr -un domeniu distinct, autonom, și nu ca

21 A. Lehmann și F. Martin -Berthet delimitează lexicul general de lexicurile specializate, legate de
anumite domenii (Lehmann, Martin -Berthet 1998: 3 -4), iar interpretarea lexicului ca sistem potențial apare formulată și
de F.Gaudin și L.Guespin (Gaudin, Guespin 2002: 15).

18
un ansamblu de noțiuni (Lerat 1995: 20). Aceeași idee apare și la Eugen Coșeriu care obse rvă că
înțelegerea și utilizarea termenilor specifici unui domeniu anume depind de cunoștințele despre acel
domeniu, nu de cunoașterea limbii: „cunoaștem semnificatul terminologiilor în măsura în care
cunoaștem științele și tehnologiile cărora ele corespu nd și nu în măsura în care cunoaștem limba”
(Coșeriu 1967: 17).
Clasarea unităților lexicale și repartizarea lor ca aparținând LS sau LC se realizează, în
lucrările lexicografice generale, prin menționarea mărcii diastratice sau a indicațiilor stilistice ori
semantice în cadrul respectivelor articole de dicționar. Decodarea sensului se face prin lectura
adecvată a definițiilor din dicționare, care trebuie să fie riguroase și precise, în vederea evitării
ambiguității în reperarea sensului și plasarea semni ficatului într -un domeniu sau altul.
Lucrările lexicografice (dicționare generale, care se adresează vorbitorilor comuni sau
dicționare specializate) sunt o sursă de informații lingvistice privind sensul, uzajul cuvintelor,
interpretările acestora din pers pectiva grupurilor variate de vorbitori și în condiții de comunicare
diferite. Mijloacele de descriere a sensului corespunzător cuvântului -intrare diferă, însă, în funcție
de tipul de dicționar și, implicit, de tipul de lector căruia i se adresează.
Dicționarele generale „triază sensurile, le organizează și, numai indirect, le formează,
ultimul obiectiv fiind fundamental pentru dicționarele specializate” (Bidu -Vrănceanu 2000: 11).
Pentru vorbitorii nespecialiști , gradul de accesibilitate a codurilor repre zentate de diferite
terminologii constituie un aspect deosebit de important al analizei LS în dicționarele generale. De
aceea compararea diferitelor tipuri de lexic specializat din dicționarele generale constituie un
argument esențial în delimitarea defin ițiilor alternative22, față de definițiile lexicografice, respectiv
terminologice, fenomen de care ne vom ocupa într -o secțiune separată (v. infra IV.4. ).
Diferențierea sensului specializat de cel comun se realizează prin înregistrări lexicografice
însoțit e de mărci diastratice, care sunt un indiciu clar de delimitare. În dicționarele generale, mărcile
stilistice sau diastratice reprezintă un element de interes din perspectiva relației LC/LS. În cazul
lexicului comun, acestea apar ca o explicare sintagmatic ă a sensului. Din această perspectivă, DEXI
menționează includerea în structurarea redactării cuvântului -titlu a unor paranteze de domeniu
(DEXI: VII) sau a unor precizări privitoare la statutul unui lexem prin raportarea la domeniul
specific în care este utilizat (DEXI: IX). DAN nu face referiri explicite la plasarea cuvântului -titlu
într-un anumit domeniu, dar notează între paranteze (care precedă descrierea sensului), domeniul
specializat în care funcționează lexemele înregistrate. DCR 3 precizează explic it, cu referire la

22 Diferențele care apar în definirea LS din lucrările lexicografice generale și specializate conduc la
stabilirea unor definiții paralele, numite și definiții alternative (Bidu -Vrănceanu 2000: 11).

19
structura articolelor, marca de utilizare care stabilește domeniul corespunzător cuvântului -intrare.
În lucrările lexicografice specializate, mărcile diastratice sunt foarte importante pentru
vorbitorul obișnuit dat fiind că „indică pre liminar atât situațiile extralingvistice, cât și situațiile
lingvistice de comunicare corectă, fiind, deci, informații contextuale (sintagmatice) complexe, ele
privind fie terminologia științifică anume căreia îi aparține termenul, fie numai un domeniu mai
special de referință” (Bidu -Vrănceanu 2000: 12).
Prin urmare, mărcile diastratice pentru LS sunt definitorii, iar îndeplinirea condițiilor de
coerență și consecvență, rigoare și non -contradicție sunt absolut necesare în descrierea lexicografică
precisă. În această interpretare, „mărcile diastratice sunt considerate părți importante ale definiției
lexicografice, chiar dacă sunt elemente paralele cu aceasta” (Bidu -Vrănceanu 2000: 12).
Cuvântul , unitate lexicală a vocabularului comun, reprezintă o structură fonică și grafică
stabilă, care poate fi recunoscută ca aparținând unei anumite limbi naturale, fără chiar a i se
cunoaște sensul. De aici se deduce că forma este mai ,,puternică” decât înțelesul unei unități
lexicale. Din această perspectivă apare o prim ă distincție între cuvânt ca unitate a lexicului comun,
pe de o parte, și cuvânt ca unitate a lexicului specializat – cunoașterea sensului determinând
modificarea statutului unei unități lexicale (cuvânt din LC sau termen din LS) (v. supra ),
făcându -se, astfel, clar distincția semnificat/semnificant .
Dintre accepțiile variate ale cuvântului23 reținem definiția acestuia ca semn lingvistic,
respectiv reunire a imaginii obiectului numit – semnificat, cu imaginea corpului fonetic al semnului
– semnifican t (Bidu -Vrănceanu, Forăscu 2005: 16). Nu vom insista asupra proprietăților cuvântului
ca semn lingvistic, ci subliniem faptul că distincția semnificație/ sens24 (concepte fundamentale în
delimitarea semnului lingvistic) este absolut necesară în diferenție rea și departajarea cuvintelor ca
unități aparținând limbii comune sau limbajului specializat. Pentru aceasta este necesară distincția
dintre denotație și conotație , prima dintre acestea presupunând o codificare socială, culturală,

23 ,,Grup de litere (într -o transcriere alfabetică, silabică, ideogramă), aflat între două spații tipografice;
clasă de forme gramaticale, combinație de morfeme; unitate lingvistică autonomă față de enunț, care prezintă o
distribuție proprie, poate fi substituit cu o unitate similară și este permutabil" (Bidu -Vrănceanu, Forăscu 2005: 16)
24 Semnificația este interpretată ca imagine generalizatoare cu particularizări realizate în și prin contexte
situaționale; procedeul constă în reorientarea cuvântului către obiec te, privite sub una dintre înfățișările lor posibile
cuprinse în semnificație; aducerea uneia dintre aceste însușiri în centrul atenției a fost numită sens sau semnificație
actualizată (Bidu -Vrănceanu, Forăscu 2005: 18)

20
colectivă a vorbitorilor care interesează, astfel, limbajele specializate25.
Angela Bidu -Vrănceanu observă că „în momentul în care termenul capătă, pe lângă
dimensiunea denotativă, proprie sensului specializat, și una conotativă (ajungând la polisemie
propriu -zisă), apropierea l ui de cuvânt este maximă” (Bidu -Vrănceanu 2010: 23).
Lucrările de specialitate stabilesc o relație de interdependență în raportul cuvânt /termen ,
delimitarea celor două entități lingvistice constituind preocuparea multor specialiști (v. Béjoint,
Thoiron 200 0, Cabré 2000, Bidu -Vrănceanu 2010), dat fiind că între cuvânt și termen există o serie
de asemănări evidente, dar și deosebiri care nu sunt întotdeauna clar precizate.
H. Béjoint și Ph.Thoiron notează că termenul nu este radical diferit de cuvânt (Béjoin t,
Thoiron 2000: 11 -16, Cabré 2000: 27 -29), asemănările fiind clare în cazul interpretării termenului ,
din perspectivă externă, ca semn lingvistic viu (fr. signe vivant , Depecker 2002: 21) ori ca element
activ și reactiv care poate reda relația dintre lim bă/cultură, limbă/societate, limbă/cunoaștere ( idem :
17)26. Diferențele apar odată cu delimitarea terminologie externă/terminologie internă (distincție pe
care o vom trata pe larg într -un subcapitol separat – v. infra I.2.2. ).
F. Rastier observă că termenu l este un cuvânt supus restricțiilor (Rastier 1995: 55), dar care
admite extinderi textuale și contextuale, fapt care poate conduce la imprecizie semantică prin
determinologizare și ambiguitate (Bidu -Vrănceanu 2010: 23). Astfel, se constată că tipul de
comunicare (mai mult sau mai puțin specializată) și, implicit, tipul de discurs constituie premisa
distincției termen /cuvânt .
M. Cabré remarcă faptul că termenul se caracterizează prin monosemantism (stabilit la
nivelul unui anumit domeniu), spre deosebire de cuvânt care este virtual polisemantic (Cabré 2000:
33-35). La nivelul TMM, monosemantismul este slab reprezentat, date fiind interdisciplinaritatea
domeniului de referință și trăsătura preponderentă de tip cod deschis corespunzătoare TMM (v.
infra IV.2. ).
Adelstein și Cabré arată că termenul și cuvântul nu sunt unități diferite. Din perspectiva
rolului comunicativ al terminologiei, unitatea lexicală nu este per se termen sau cuvânt , forma
lexicală asociată conținutului de informație fiind cea care fix ează statutul de apartenență la LS sau
LC. În funcție de situația de comunicare în care este utilizată, unitatea lexicală își activează sau nu

25 ,,Denotația este actul prin care u nui obiect i se atribuie un nume și care reunește elemente semantice
non-subiective, identificabile în afara contextului, iar conotația exprimă valori secundare ” (Bidu -Vrănceanu, Forăscu
2005: 19).
26 Această interpretare a termenului este potrivit ă în cazul TMM, din perspectiva interacțiunii inerente,
particularizante, cu alte domenii.

21
valoarea specializată (Adelstein, Cabré 2002: 5).
Termenul apare definit ca unitate fundamentală a limbajului sp ecializat (Bidu -Vrănceanu
2010: 20). În interpretare generală, termenul desemnează un concept determinat, impus printr -o
definiție la nivelul unui domeniu dat (Cabré 2000: 35), cunoașterea domeniului căruia îi este
circumscris termenul fiind o condiție ese nțială în analiza terminologică.
În accepție normativ -descriptivă, termenul este o unitate a cunoașterii strict definită, cu un
conținut univoc și precis, aparținând unui sistem cu o ierarhie conceptuală clară și utilizat într -un
anumit domeniu. Definiția termenului fixează relația dintre acesta și triada cuvânt -concept -obiect ,
astfel, termenul este o unitate lexicală cu o semnificație independentă de variațiile induse de
accepții și de utilizările contextuale (Bidu -Vrănceanu 2000: 67).

2.1.1. Termen și cuvânt în TMM. Criterii de clasificare a termenilor din mass -media
Terminologia, indiferent de domeniu, privește termenul și relația termen /cuvânt. Extinderile
de sens pe care le admit termenii specializați în texte de circulație largă determină modificări de
sens care conduc la polisemie. Relaționarea directă cu termenul strict specializat stabilește raportul
cu nucleul „dur”, gradul de determinologizare și limitele „deviațiilor semantice”. Acestea din urmă
pot conduce la polisemie propriu -zisă, când în relația termen /cuvânt intervine distanțarea semantică.
Analiza semantică, esențială în T 2 (v. infra 2.2.1. ), ilustrează aspectele diverse ale raportului
termen /cuvânt . Dezvoltarea sensurilor metaforice sau a „deviațiilor” semantice, dovezi ale trecerii
de la termen la cuvânt, constituie obiectul unor abordări reunite sub numele de dinamică sau
neologie semantică . Referindu -se la limbajul presei postdecembriste27, A. Stoichițoiu Ichim notează
că, din punct de vedere referențial, majoritatea noilor semnifi cații apar în acele zone ale
vocabularului supuse unui proces de înnoire terminologică accentuată (Stoichițoiu Ichim 2001b:
54). TMM se încadrează în această zonă lexicală și, în consecință, observațiile sunt valabile și în
privința lexicului specializat din acest domeniu – v. infra V.2.
Majoritatea termenilor specifici mass -mediei au o circulație destul de largă în limba comună,
fapt care justifică includerea acestora în dicționarele generale (unde marca diastratică nu este

27 Se impune distincția între limbajul mass -mediei și terminologia mass -mediei . Tratăm terminologia
drept componenta cea mai importantă a unui limbaj specializat și avem în vedere că limbajul sau stilul funcțional
include, pe lângă terminologie , trăsături specifice la nivel morfo -sintactic, structuri discursiv -textuale etc. Astfel, dat
fiind rolul major pe care îl are mass -media în preluarea și propagarea realitățilo r din stadiul actual al limbii, considerăm
că observațiile privind limba română reflectată în presă își mențin valabilitatea la nivelul lexicului general în limba
română actuală, deci și la nivel de lexic specializat.

22
consecvent indicată). De asemen ea, frecvența mare în uzul comun a unor termeni ca agenție,
anchetă, sursă, știre, transmisie creează în mentalul colectiv impresia că acest tip de unități lexicale
nu aparțin unui domeniu specializat. Dar, având în vedere criteriile28 care decid apartenenț a
unităților lexicale la o terminologie (caracterul monoconceptual, corespunzător funcției lor
denotative, redate prin biunivocitatea denumire -sens; definirea sensului ca o anumită structură,
clasificare, ierarhie monosemantică) se ajunge la concluzia că, pe de o parte, TMM este un cod
deschis , iar pe de altă parte, are statut autonom de limbaj specializat.
Plecând de la premisa că ,,domeniul jurnalismului și al comunicării în masă este incomplet
definit, cu un traseu evolutiv neîncheiat’’ (Coman 1999: 185), crearea unui fundament lingvistic
propriu și a unui limbaj specializat reprezintă un proces încă în desfășurare, de unde rezultă că
terminologia mass -mediei este în curs de formare. Așa se interpretează statutul ambiguu pe care îl
au termenii speci fici mass -mediei în conștiința vorbitorilor comuni și ambiguitatea definirii
descriptive din dicționarele generale prin omiterea mărcii diastratice.
Termenul , ca unitate fundamentală a terminologiei, reprezintă forma care desemnează un
concept determina t, impus printr -o definiție la nivelul unui domeniu (Cabré 2000: 35). Prin urmare,
termenii sunt „vectori ai cunoștințelor nonlingvistice” (Lerat 1994: 24). Necesitatea preciziei în
comunicare conduce la interpretarea limbii ca reprezentare a structurii co gnitive a unei societăți,
fiind deopotrivă necesară o normare strictă (Sager 2000: 41). Ca unitate cognitivă, termenul trebuie
să aibă „un conținut univoc, precis, monoreferențial într -o ierarhie conceptuală a unui domeniu dat”,
de unde rezultă independenț a conceptuală sau caracterul decontextualizat (Depecker 2002: 103,
Cabré 2000: 34). În această situație intervine necesitatea normării, prin impunerea convențională, a
semnificației termenilor. Această trăsătură, însă, variază, în funcție de vorbitori, de la terminologia
internă la cea externă (v . infra 2.2.1. ). Ideea generală, prezentă în lucrările majorității cercetătorilor,
este aceea că termenul trebuie să fie monoconceptual, monoreferențial și monosemantic (Bidu –
Vrănceanu 2010: 20). Îndeplinirea integr ală a acestor condiții este, însă, greu de realizat, dar gradul
de satisfacere a criteriilor de departajare a unităților lexicale comune de cele specializate constituie
o grilă obiectivă de analiză (Bidu -Vrănceanu 2010: 21), pe care o vom aplica și noi în analiza
terminologiei mass -mediei.
Prima distincție este de tipul lingvistic /extralingvistic . Semnele extralingvistice definesc
caracterul convențional și sunt trăsături ale limbajului specializat, de tip cod închis , preponderente
în terminologia internă. Acestea pot fi reprezentate sub formă de cifre, litere, simboluri, formule,

28 Aceste criterii sunt formulate în Bidu -Vrănceanu, 2004, ,,Tradiție și inovație în lexicul politic. Există
terminologie politică?", în Pană -Dindelegan, Gabriela (coord.) – Tradiție și inovație în studiul limbii române. Actele
celui de -al treilea Colocviu al Catedrei de limba română, Bucureș ti, Editura Universității din București.

23
nume latinești (Sager 2000: 53), greu decodabile de către nespecialiști (în acest caz intervine
decodarea parțială, în lectura unei definiții terminografice). Pentru termenii repr ezentați prin semne
extralingvistice se utilizează în paralel siglele corespunzătoare (Stoichițoiu Ichim 2006: 125 -131).
În TMM, astfel de reprezentări sunt, în majoritate, parte a limbajului standardizat, după model
anglo -american și desemnează entități r eferențiale din producția de televiziune (v. infra
V.2.3. ,V.2.4. ): ATL ( above the line ), BTL ( below the line ), EOD ( editor of the day – editorul
general al zilei în redacțiile de știri de televiziune), PKG ( producător – package ). În româna actuală,
siglare a este un procedeu important, întâlnit mai ales în terminologii, cu ponderi diferite (v.
Stoichițoiu Ichim 2005: 381 -386; 2006a: 119 -231).
Termenii reprezentați prin semne lingvistice se clasifică în unități simple sau complexe .
Unitățile complexe au grad e diferite de terminologizare și respectă anumite condiții. Din
perspectivă paradigmatică, trebuie întrunite condițiile conceptuale (verificate prin corespondențe
interlinguale) corelate cu trăsătura stipulativă la nivelul semnificației (Depecker 2002: 66 -67).
Sintagmatic, trebuie avute în vedere recurența grupului, specificul și coerența semnificației,
„condiții care duc la stabilitatea unității complexe” ( ibidem ). Sunt importante, de asemenea,
coeziunea sintactică și relațiile cu alte unități (cum sunt na tura și comportarea determinanților), pe
axa sintagmatică.
P. Lerat propune segmentarea unui grup și analiza efectelor asupra semnificației (Lerat
1995: 49), metodă pe care o vom aplica și noi în subcapitolul privind dimensiunea paradigmatică și
cea sinta gmatică în analiza terminologică. Totodată, relația dintre exprimarea sintetică și cea
analitică poate determina anumite particularități în terminologii (Bidu -Vrănceanu 2012: 23), în
TMM fiind frecvente unitățile lexicale complexe.
LS, indiferent de domen iu, cuprinde atât unități simple, cât și termeni compuși, sintagme și
construcții frazeologice. Diferențierea tipurilor variate de unități complexe este dificil de făcut și nu
conduce la clasificări categorice (Bidu -Vrănceanu 2007: 150). După această clasi ficare, în TMM se
disting ca făcând parte din prima categorie unități de tipul: articol, desk, documentare, editor,
emisie, informație, insert, lead, redacție, reporter, șapou, tiraj etc., iar din cea de -a doua categorie:
anchetă de teren, buletin de știr i, informație de background, interviu instantaneu, lead narativ,
montaj offline, public -țintă etc..
În cazul unităților complexe, pentru ca întreaga structură să funcționeze ca un grup unitar
este necesară îndeplinirea unor criterii printre care se numără frecvența mare a sintagmei, recurența
și stabilitatea ei, referința unică și invariabilitatea morfo -sintactică prin marcarea flexiunii o singură
dată în cadrul grupului (v. Bidu -Vrănceanu 2007: 150 ș.u.).

24
2.2. Terminologie și terminologii
Motivația ini țială care a determinat studiul terminologiei a fost spontană și, totodată, de
natură teoretică, după cum remarcă A. Rey. Odată cu dezvoltarea științei, tehnologiilor și
comunicării în secolul al XVIII -lea, terminologia a apărut ca ,,instrument necesar de depășire a
dificultăților de interpretare și comunicare" (Rey 1995: 11). În aceeași perioadă, chimiștii Lavoisier
și Berthollet și botanistul Linné au susținut ideea că, în vederea stabilirii unui limbaj unic,
specializat, de numire a conceptelor științ ifice, este nevoie de specialiști care să stabilească un
limbaj unic, specializat, de numire a conceptelor științifice. Inițial, preocupare a oamenilor de
știință din diverse domenii (secolele al XVIII -lea și al XIX -lea) și, mai apoi, a inginerilor și
tehnicienilor , terminologia a dobândit, astfel, în secolul al XX -lea, statut de știință, păstrându -și
totodată și rol de activitate cu mare impact social.
Perspectiva modernă asupra terminologiei s -a dezvoltat începând cu anul 1930, odată cu
E.Wüster, ca re, în lucrarea sa de doctorat, a stabilit metodele și principiile de cercetare
terminologică, pentru standardizarea limbajului științific. Potrivit teoriei sale, punctul de plecare îl
constituie conceptul , fiind absolut necesară delimitarea semnificatului de semnificant .
Terminograful, arată W üster, se ocupă de concepte, în timp ce lingvistul analizează conținutul
denotat. Definirea clară a conceptelor este o condiție esențială, acestea fiind entități cognitive
denumind obiecte și relații din lumea reală ș i independente de reprezentarea lingvistică. A doua
condiție se referă la componenta onomasiologică în terminologie. Expresia lingvistică nu constituie
obiectul de analiză al terminografului, ci doar denotarea conceptului. Cea de -a treia este rezultanta
primelor două, și anume abordarea în sincronie a terminologiei specifice unui domeniu (Cabré
1999: 1 -2).
Obiectivele propuse de Wüster, după cum le formulează M.T. Cabré sunt următoarele:
eliminarea ambiguității termenilor pentru înlesnirea comunicării, sta ndardizarea terminologiei și
fixarea acesteia ca știință cu scopuri practice (Cabré 2003: 173).
Teoria, considerată clasică, susținută de reprezentanții Școlii de la Viena prin Wüster, a fost
criticată mai ales de lingviștii care consideră limba mijloc de comunicare a sensului prin lexeme cu
semnificații determinate cultural la nivel de concepte și idei. Această interpretare, consideră M. T.
Cabré, nu se îndepărtează de domeniul terminologiei, prin faptul că aceasta implică valorile,
conceptele și ideile u nei comunități. De asemenea, condiția monosemnatismului este considerată de
unii specialiști o viziune idealizată, argumentele fiind că același concept poate fi desemnat prin mai
mulți termeni, iar aceeași formă lingvistică poate fi folosită în relație cu mai multe concepte (Faber,
Rodriguez 2012: 13). În sprijinul acestei idei, intervine variația terminologică în funcție de tipologia
contextelor de utilizare și în funcție de vorbitori – specialiști /nespecialiști .

25
Terminologia – ca disciplină care se ocup ă cu studiul și identificarea unităților lexicale
specializate – nu este un domeniu nou de studiu. Noutatea constă în faptul că, deși s -a conturat încă
din anii ‘30 ai secolului trecut, abia în ultimele decenii ale secolului al XX -lea, terminologia s -a
dezvoltat sistematic, potrivit principiilor și metodologiei specifice de analiză, printr -o abordare
științifică, într -un limbaj internațional (Cabré 1999: 3). De asemenea, s -a constatat necesitatea
analizei și din perspectivă lingvistică, M. T. Cabré sublin iind că evoluția lentă a cercetărilor din
acest domeniu a fost influențată și de lipsa de interes manifestată de lingviști care au ignorat relația
evidentă dintre semnul care denotă un referent ca parte a limbajului standardizat dintr -un anumit
domeniu și semnul lingvistic (Cabré 2000: 169).
Elaborarea unei teorii conceptuale de structurare a domeniului și stabilirea unor termeni
specifici constituie obiectul terminologiei, t eoriile privind analiza terminologiei susținând fie
abordarea ca disciplină autonom ă, separată, fie ca domeniu construit pe baza altor discipline
„consolidate” (Cabré 1999: 2 -3).
Bruno Bachimont delimitează mai multe etape în elaborarea unei teorii dintr -un domeniu,
într-o abordare specifică terminologiei ca sistem științific care utiliz ează un ansamblu de termeni
aparținând unui subsistem lingvistic: a) stabilirea unui corpus care să constituie cunoștințele și baza
de analiză; b) efectuarea unui studiu lingvistic pentru definirea semnificatului; c) normalizarea
semantică care duce la un prim tip de ontologie a domeniului și d) formalizarea ontologiei de tipul
ontologie computațională (Bachimont 1995: 67 -94).
Ca știință, terminologia structurează sistemele noționale ale unui domeniu specializat (Bidu –
Vrănceanu 2000: 64 -65, 2007: 19). Spre deosebire de lexicologie (care studiază totalitatea
cuvintelor dintr -o limbă naturală), terminologia se ocupă exclusiv de studiul termenilor (cuvintele
cu sens specializat dintr -un anumit domeniu) și plasează noțiunea în centrul demersului analitic,
aceas ta putând fi reprezentată independent de denominare sau de lexemul care o desemnează (Cabré
1998: 7). Trăsătura interdisciplinarității rezultă din complexitatea termenului care aparține
deopotrivă lingvisticii, logicii, ontologiei, informaticii și științei lucrurilor (Wüster 1981: 57, apud
Cabré 1998: 61), dar și din complexitatea analizei care presupune ierarhizarea conceptelor, codajul
lingvistic și non -lingvistic, precum și îmbogățirea lexicului specializat (Bidu -Vrănceanu 2000: 64,
2007: 21).
După cum remarcă Angela Bidu -Vrănceanu, terminologia are următoarele valori
importante: (1) sistem științific care utilizează o terminologie cu sensul (2) în comunicarea de
specialitate non -ambiguă pentru a transmite cunoștințe într -un anumit domeniu; (2) ansamblu de
termeni (caracterizați prin univocitate, non -ambiguitate și relații lexico -semantice proprii)
aparținând unui subsistem lingvistic; (3) știință interdisciplinară preocupată de problemele generale

26
ale terminologiilor în sensurile (1) și (2), care analize ază logica sistemului de cunoștințe dintr -un
domeniu, ierarhia conceptelor, codajul lingvistic și non -lingvistic și problemele creării de cuvinte
necesare științelor și tehnicii. Se ajunge, astfel, la o delimitare de tipul terminologie (substantivul
este f olosit la forma de singular în cea de -a treia accepție – v. supra ) și terminologii – cu forma de
plural, ca limbaje de specialitate cu un corpus de termeni din diverse domenii (în prima și a doua
interpretare) (Bidu -Vrănceanu 2000: 64).
În prima interpre tare dată acestui concept de Angela Bidu -Vrănceanu, specialiștii din fiecare
domeniu în parte sunt cei care au rol esențial în definirea și normarea terminologiei specifice
(perspectiva este, deci, internă), iar în accepțiile (2) și (3) perspectiva este pr ioritar lingvistică și
determină trecerea spre cercetări interdisciplinare, caracteristice celei de -a treia interpretări. În
cercetarea noastră, vom aborda terminologia în sensul (2), cu referiri la cea de -a treia accepție și
vom trata lexicul specializat din domeniul mass -mediei din perspectivă descriptivă.
Conceptul de terminologie cunoaște, astfel, interpretări dintre cele mai variate (Sager 1994:
7) și clasificări atât descriptive, cât și prescriptive, iar teoriei generale a terminologiilor,
prepondere nt prescriptivă, i s -au adăugat studii complementare, descriptive, care au în vedere și
componenta socio -cognitivă, considerată esențială prin ilustrarea contextelor reale de uz aferente
unităților lexicale specializate (Faber, Rodriguez 2012: 12). Astfel, terminologia sociocognitivă s -a
născut ca reacție față de perspectiva clasică promovată de Wüster și introduce ca metodă de analiză
conceptuală statutul termenilor în uzul discursiv comun, în opoziție cu rolul normativ și funcțional
al terminologiei „clas ice”. Modelul de analiză include tipul conceptual, definiția nucleului dur și
informațiile adiacente – inter-categoriale și evolutive. Astfel, perspectiva sociocognitivă tratează
sensul în sincronie, dar și în diacronie ( idem : 15).
M.T.Cabré propune două p erspective de analiză terminologică: cea a vorbitorilor comuni,
nespecialiști, care utilizează unități lexicale specializate în comunicarea curentă și cea a
specialiștilor, care folosesc termenii în comunicarea științifică (Cabré 1998: 32). Această distinc ție
duce la delimitarea terminologiei interne (T1) – utilizată de specialiștii dintr -un anumit domeniu în
comunicarea specializată, de tip științific, de terminologia externă (T2)/socioterminologie –
utilizarea adecvată a sensului specializat într -un domen iu tehnic sau științific de către vorbitorul
obișnuit, datorită extinderii multor termeni specializați în limba comună, în etapa actuală (Bidu –
Vrănceanu 2007: 23).
Diversificarea mijloacelor tehnice de comunicare și dezvoltarea diferitelor domenii au
determinat migrarea unor unități lexicale din limbajele specializate spre limba comună, mai ales
prin intermediul mass -mediei, și utilizarea lor de către vorbitori obișnuiți, „profani” (Rastier
1995:62). Acest fenomen lingvistic, definit ca „democratizare și s ocializare a cunoașterii” (Gaudin

27
1992: 151) sau ca „laicizare a științelor” (Rastier 1995: 45), a dus la conturarea terminologiei
externe. Aceasta are caracter descriptiv și se bazează pe analiza textuală, spre deosebire de
terminologia internă, în care unitatea lexicală nu depinde contextual ( Rastier 1995: 38 -40).
M.T.Cabré remarcă interesul scăzut la lingviștilor până la jumătatea secolului trecut, față de
terminologie, aceștia fiind preocupați în principal de teoretizarea principiilor care guverne ază
sistemele specifice limbilor naturale și mai puțin de limbă ca instrument esențial în procesul de
comunicare. Acesta din urmă este aportul incontestabil adus de terminologie ca știință în analiza
lingvistică (Cabré 1999: 2).
De asemenea, printre asp ectele sociale care au influențat evoluția terminologiei, M.T.Cabré
menționează și dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă care a determinat necesitatea
denumirii unor concepte noi, pentru entități referențiale care nu aveau corespondenți în lexicon
(Cabré 1999: 4).

2.2.1. Terminologie internă (T 1) vs. terminologie externă (T 2)
Terminologia admite interpretări variate, M.T. Cabré aducând în discuție, în 1991, existența
terminologiei – în sens general – și a terminologiilor, ca subdiviziuni spec ifice fiecărui domeniu în
parte (v. supra ). Această perspectivă de analiză apare și la alți autori care au semnalat că
terminologia se dezvoltă tendințe și subtendințe (Béjoint, Thoiron 2000: 17).
Terminologia înseamnă „disciplina care se ocupă de comuni carea specializată, realizată fără
echivoc într -un anumit domeniu științific, profesional”, iar lexicul unei limbi cuprinde limba
generală, o parte a limbii care trece în cea specializată și limbile specializate sau terminologiile
(Bidu -Vrănceanu 2000:10). Rezultă de aici că există o arie de interferență LS/LC, care determină
delimitarea a două tipuri de limbaj specializat: terminologia internă (T1), vehiculată de vorbitorii
nespecialiști și terminologia externă (T2), cu care operează specialiștii dintr -un anumit domeniu
științific sau profesional (Bidu -Vrănceanu 2007: 19).
În vederea analizei precise a raportului dintre semn ca parte a unui limbaj standardizat și
semn lingvistic , s-a ajuns la apropierea celor două concepte – terminologie și lingvistică . Rolul celei
din urmă a devenit, astfel, evident, dar diferit în cele două tipuri de terminologii: în T 1 rolul
lingvisticii este secundar, tratând termenul din perspectivă onomasiologică și normativă, în timp ce
T2, deși condiționată de T 1, tratează problem ele decodării și utilizării sensului specializat la mai
multe niveluri ale comunicării (Bidu -Vrănceanu 2007: 19).
Terminologia externă , în sens larg, își propune descrierea termenilor ca fapte naturale (în
mod similar cu lexemele vocabularului comun), nu convenționale ca în T 1. Se ajunge, astfel, la

28
stabilirea unei opoziții între prescriptiv/normativ (caracteristică a T 1) și descriptiv (caracteristică a
T2), între perspectiva onomasiologică proprie T 1 și cea semasiologică , proprie T 2 (Bidu -Vrănceanu
2007: 20).
Funcțiile terminologiei interne sunt de reprezentare a cunoștințelor (stabilind denumiri
pentru produse și concept e noi) și de transmitere a acestora ( Cabr é 2000: 36), T 1 având ca obiectiv
adoptarea și impunerea unor concepte științifice, prin forur i de profil29. Apartenența la un anumit
domeniu condiționează caracterul normat, standardizat (Lerat 1995: 20, Béjoint, Thoiron 2000: 10),
acesta din urmă atrăgând un caracter convențional care asigură non -ambiguitatea termenilor.
Terminologia externă se d iferențiază fundamental de terminologia internă prin orientarea
descriptiv -semasiologică, în relație de opoziție cu perspectiva normativ -onomasiologică a
terminologiei interne. Astfel, rolul lingvisticii este mai mare în terminologia externă, care „are în
vedere interesul larg pentru identificarea și utilizarea adecvată a sensului de către vorbitorii
obișnuiți” (Bidu -Vrănceanu 2007: 23). Fiind un tip de comunicare unde nu doar emițătorul, ci și
destinatarul, canalul comunicării și condițiile de uzaj sunt i mportante, terminologia externă
presupune o relație de intercondiționalitate semantică, lexicală și pragmatică a tuturor elementelor
implicate (v. Bidu -Vrănceanu 2007).
Totodată, analizarea terminologiilor în relație cu factorii sociali și de comunicare permite
elaborarea unor teorii descriptive privind lexicurile specializate și raportarea dintre uz și utilizator
/,,use and user” (Faber 2012: 13).

2.3. Lexicologie și terminologie
Ca știință, terminologia se ocupă de comunicarea specializată, realizată fără echivoc într -un
domeniu științific, tehnic, profesional. Această disciplină structurează sistemele noționale ale unui
domeniu specializat (Bidu -Vrănceanu 2000: 64 -65, 2007: 19). Spre deosebire de lexicologie (care
studiază totalitatea cuvintelor dintr -o limbă naturală pe care le consideră obiectul analizei),
terminologia se ocupă doar de studiul termenilor – cuvintele cu sens specializat dintr -un anumit
domeniu – și plasează noțiunea în centrul demersului de cercetare, aceasta putând fi reprezentată

29 ,,Organisme internaționale ca ISO (International Organisation for Standardisation), Afterm
(Association francaise de terminologie), TermNew (Rețeaua internațională a terminologiei creată de Inforterm) au ca
princi pal obiectiv impunerea termenilor științifici. Institutul internațional Infoterm a fost înființat de Cercul de la Viena
și E. Wüster, care au fundamentat știința termenilor sau VGTT (Viena General Theory of Terms). În astfel de centre
sunt reuniți speciali ști din domenii științifice diverse, dar și lingviști . În România activitatea coordonată de Asociația
română de terminologie – Term Rom, înființată în 1991, afiliată la Uniunea Latină, se remarcă pe linia normativă a
terminologiei interne” (Bidu -Vrăncean u 2007: 21 -22).

29
independent de denominare sau de lexemul care o desemnează (Cabré 1998: 7). Trăsătura
interdisciplinaității în terminologie rezultă din complexitatea termenului care aparține deopotrivă
lingvisticii, logicii, ontologiei, informaticii și științei lucrurilor ( Cabré 1998: 61), dar și din
complexitatea analizei care presupune ierarhizarea conceptelor, codajul lingvistic și non -lingvistic,
dar și îmbogățirea lexicului specializat (Bidu -Vrănceanu 2000: 64, 2007: 21).
Terminologia se referă la cel puțin trei concep te – principiile și bazele conceptuale care
guvernează studiul termenilor, coordonatele analizei terminografice și termenii unor domenii
anume. Definiția largă este de domeniu interdisciplinar al cărui obiect îl constituie studiul
ocurențelor în limbile na turale ale unor unități lexicale în domenii specializate (Cabré 1999: 32).
Perspectivele de analiză terminologică sunt diferite de cele propriu -zis lingvistice, din cel
puțin două puncte de vedere, după cum notează Wüster: abordarea formării termenilor ș i
caracteristicile lucrărilor lexicografice lingvistice sau terminologice ( idem : 33). În timp ce
lexicologia se concentrează asupra sensului inerent legat de cuvânt, terminologia plasează conceptul
înaintea cuvântului și independent de forma sau reprezenta rea sa lexicală. De asemenea, lexicologia
este strâns legată de gramatică, articolele din dicționare fiind descrise respectând contextele de
utilizare. Terminologia studiază termenul izolat, independent de regimul morfologic ori sintactic.
Mai mult, lingvi stica diferențiază trăsăturile cuvintelor în diacronie și sincronie, terminologia
tratează unitatea lexicală doar din perspectivă sincronică.
M.T. Cabré argumentează caracterul distinct al terminologiei față de lexicologie și prin
natura obiectivului pr opus: terminologia urmărește denumirea și standardizarea, în timp ce
lexicologia urmărește strict descrierea cuvintelor ( ibidem ).

2.4. Lexicografie și terminografie
Apărută inițial în spațiul francez, în secolele al XVI -lea și al XVII -lea, prin practica
alcătuirii dicționarelor (dicționarele Academiei Franceze), lexicografia s -a constituit spre sfârșitul
secolului al XX -lea ca știință în domeniul lingvisticii aplicate, privind tehnica elaborării
dicționarelor. Pentru limba română, de referință este Lexic onul de la Buda – primul dicționar realizat
după criterii științifice, publicat în 1825. Dicționare diversificate apar, și în spațiul românesc, în
ultimele decenii ale secolului al XX -lea, când se constată necesitatea creării unei baze teoretice
privind t ipologia definiției și a perfectării tehnicii concrete în clasificarea alfabetică a cuvintelor, în
stabilirea sensurilor și ilustrarea acestora cu citate. În stadiul actual al cercetărilor din acest
domeniu, de interes este lexicografia computerizată, conc entrată asupra tehnicizării și îmbunătățirii
etapelor premergătoare alcătuirii dicționarelor (DSL: 288 -289).

30
Terminografia, în relație cu lexicografia, se ocupă de noțiuni și termeni, proprii lexicurilor
specializate, și privește toate elementele redactăr ii – de la variația grafică la norma uzajului ( idem :
535).
Diferențele dintre cele două tipuri de analiză a intrărilor din dicționare sunt evidente la
nivelul modului de structurare și elaborare a definițiilor. De aceea, interdependența
lexicologie/lexicog rafie/definiție lexicografică și terminologie/terminografie/definiție
terminografică reprezintă un factor determinant în tratarea globală și comparativă a unităților
lexicale în dicționare. Astfel, definițiile lexicografice se deosebesc de cele terminogra fice printr -o
serie de elemente care privesc raportarea la tipul de lexic: LC/LS, cu particularitățile
corespunzătoare T 1/T2 (v. infra IV.4. ). Se ajunge, în aceste condiții, la necesitatea relaționării
lexicografiei cu lexicologia și a terminografiei cu te rminologia. În linii generale, distincția esențială
este legată de perspectiva definirii, lexicologia având în centru cuvântul ca unitate a LC, iar
terminologia – conceptul sub aspect onomasiologic. De aici decurg o serie de particularități
referitoare la tipul de lector și, deci, la mijloacele lingvistice prin care se face descrierea sensului
unei unități lexicale. Astfel se explică circularitatea definițiilor din dicționarele generale, față de
dicționarele terminologice, care operează cu elemente de limb aj specializat, de jargon profesional,
în vederea decodării sensului și stabilirea unor ierarhii conceptual -semantice.
În dicționarele generale, articolele au ,,obiective descriptive și pedagogice”, care privesc
niveluri diferite – grafic, fonetic/fonolog ic, morfologic/sintactic și etimologic (Bidu -Vrănceanu
1993: 11), importante fiind atât definiția semnificatului, cât și indicarea uzului prin exemple. Despre
acestea din urmă, Giovanna Massariello -Merzagora consideră că sunt esențiale în lectura definiție i,
stabilind contextul de utilizare în care semnificatul trebuie precizat, utilizarea din punct de vedere
sintactic, ocurențele limitate – locuțiuni, construcții frazeologice, precum și variante sociale ale
codului limbii prin informații pragmatice (Massa riello -Merzagora 1983: 123). Din această
perspectivă, DCR 3 constituie o lucrare de referință, înregistrările lexicografice vizând atestările și
contextele de uz aferente cuvântului -titlu.

2.5. Paradigmatic și sintagmatic în analiza terminologică
Analiza terminologică privește componentele lexicale ale limbajului specializat, parte a
limbajului general (Depecker 2000: 63) și punerea în relație directă a lexicului specializat cu cel
comun. În urma acestei raportări se constată extinderea termenilor dincolo de comunicarea
specializată, fenomen care atrage aproximarea conceptual -semantică (determinologizarea), în forme
și grade diferite. De aceea, textele neștiințifice în care apar unități lexicale specializate și contextele
(ca ilustrare a preferințelor comb inatorii) au rol esențial în extinderea lexicului specializat (Bidu –

31
Vrănceanu 2010: 11).
M.T. Cabré definește comunicarea specializată ca formă complet diferită de comunicarea
generală, cunoștințele științifice nefiind omogene ori separate de cele general e (Cabré 2000: 13).
Distincția limbaj general – limbaj specializat/limbă comună (și implicit unitate lexicală a limbii
generale – termen) este, în consecință, greu de stabilit, date fiind interdisciplinaritatea domeniilor,
dinamica lexicală ca rezultat al diversificării conceptelor vehiculate și frecvența în uzul din
mass -media a cuvintelor specifice unui anumit domeniu.
Potrivit lui A. Adelstein și M.T. Cabré, trăsăturile specifice termenului ca purtător al
sensului se structurează după situațiile d e comunicare în care acesta este utilizat, de gradul de
specializare al componentelor semantice, de conținutul de informație și după tipul de semnificație
pe care îl poartă (v. Adelstein, Cabré 2002). M. Slodzian și D. Bourigault introduc conceptul de
terminologie textuală, considerând textul ca punct de plecare în descrierea terminologică (v.
Slodzian, Bourigault 1999).
În terminologia textuală, analiza se concentrează asupra relațiilor la nivelul semnificatului și
asupra funcționării acestuia în textele specializate. Sunt introduse, astfel, noțiunile de termen –
candidat și termen -construct . Termenul -candidat apare ca unitate lexicală care, în urma analizării
lingvistice a modalităților de funcționare contextuală, este integrat sau nu în lexicul specializa t al
unui domeniu. Conceptul de termen -construct definește unitatea lexicală specializată ca rezultat al
analizei terminografice (Slodzian, Bourigault 1999).
Definirea exactă și univocă a sensului specializat depinde în mod esențial de încadrarea
unități i lexicale în domeniul căruia îi aparține (Gaudin 2003: 156, Depecker 2002: 145). Doar la
nivelul domeniului și respectând sistemul conceptual30, unitatea lexicală comună devine termen.
M. T. Cabré definește domeniul ca unul dintre factorii care disting lex icul specializat de cel
comun și reprezintă atât cauza, cât și efectul unor aspecte complexe, analizabile la niveluri diverse
(Cabré 1998: 186). Dintre acestea, nivelul lingvistic interesează abordarea terminologiei în
cercetarea noastră.
După P. Lerat, „ un domeniu corespunde unei anumite activități umane, sociale, economice,
industriale și este reflectat într -un tip de discurs, condiționat social și profesional” (Lerat 1995: 64).
Delimitarea subdomeniilor este foarte importantă în abordarea semantică dif erențiată, în
terminologiile în care interdisciplinaritatea este o componentă importantă, după cum se întâmplă și

30 B. de Bessé arată că termenul , conceptul , domeniul și definiția alcătuiesc sistemul conceptual (Bessé
2000: 182, apud Bidu -Vrănceanu 1997: 105).

32
la nivelul TMM.
Din perspectiva T 2, în care abordarea este prioritar lingvistică, indicațiile metodologice sunt
mai precise dacă se corelează acest tip de terminologie cu lexicologia și semantica, prin raportarea
termenului la cuvânt. Astfel, metodele care se detașează în T 2 sunt analiza paradigmatică și analiza
sintagmatică (Bidu -Vrănceanu 2007: 25).
Analiza paradigmatică se bazează pe definiț ia și interpretarea sensului specializat în mod
riguros, dar accesibil vorbitorului nespecialist. În urma corelării tipurilor de definire cu descrierea
comparativ -diferențială în clase paradigmatice se ajunge la „lectura” definițiilor adaptată
vorbitorilor , care face posibilă „laicizarea” cunoașterii.
Gradele de determinologizare între T 1 și T 2 sunt diferite, de la o terminologie la alta, fapt
care determină stabilirea specificului fiecărei terminologii.
Categoriile semantice și relațiile stabilite în u rma analizei paradigmatice sunt relevante, mai
ales, pentru analiza terminologică în T 2. Sunt, însă, și cercetări la nivelul comunicării specializate de
tip T 1 (Stoichițoiu Ichim 2001a: 33) cu rezultate interesante pentru relevanța relațiilor semantice
paradigmatice în terminologie (Bidu -Vrănceanu 2007: 26).
Concepută ca o etapă complementară analizei paradigmatice, analiza sintagmatică privind
textele și contextele are un rol fundamental în T 2. Identificarea sensului specializat este determinată
de context ul lingvistic, prin raportul dintre libertăți și restricții de utilizare. Precizia sensului
specializat conduce la decontextualizare în majoritatea terminologiilor unde subdiviziuni
conceptuale importante sunt exprimate prin sintagme fixe. În TMM, acest fe nomen este ilustrat de
exemple ca lead –rezumat, lead -șoc, lead -bombă/glonț, lead narativ, lead -raport, lead -anecdotă,
lead-etichetă, lead -out; știre flesh, știre de durată medie, știre amplă, știre în curs, știre
anticipatoare ș.a. în raport cu lead, sursă, știre în general. Se constată deopotrivă că în texte de
largă circulație termenii pot avea libertăți sau alte preferințe contextuale care atrag modificări care
țin de dinamica sensului. Raportarea la nucleul dur specializat este un element important în analiza
sintagmatică (Bidu -Vrănceanu 2007: 27).
Combinarea celor două tipuri de analiză în descrierea terminologică influențează
modificarea raportului dintre terminologizare și lexicalizare, având consecințe în dinamica
terminologiei.
În analiza termino logiei externe, identificarea sensului specializat și a gradelor de

33
aproximare este condiționată de interdependența paradigmatic/sintagmatic31, aceasta ilustrând
dinamica lexicului specializat în contact cu lexicul comun (Bidu -Vrănceanu1997: 103). Analiza
paradigmatică urmărește trăsăturile sensului specializat la nivelul definiției și stabilește, în funcție
de relațiile semantice, diferențele dintre sensul descris în dicționar și ilustrarea uzului în text.
Dicționarele oferă o reprezentare conceptuală strâ ns legată de entitatea referențială, fundamentală în
orice tip de terminologie. Această operație de descriere lexicografică este esențială în conturarea
nucleului semantic dur al unității lexicale specializate (Bidu -Vrănceanu 1997: 150).
În dicționare, mă rcile diastratice și indicarea unor construcții frazeologice, colocații sau co –
ocurențe sunt reprezentări ale sintagmaticului. În terminologia externă, relația dintre sintagmatic și
paradigmatic permite construcția și reconstrucția sensului specializat aș a cum rezultă din
interacțiunea factorilor cognitivi, referențiali, lingvistici și pragmatici. Ceea ce interesează în
analiza terminologică a unui domeniu anume privește păstrarea proprietăților semantice predictibile
ale sensului specializat. Determinarea influenței32 tipului de text sau a vecinătăților contextuale
asupra actualizării sensului specializat subordonează sintagmaticul paradigmaticului (Bidu –
Vrănceanu 1997: 105).

3. Concluzii
Cadrul teoretic de analiză a TMM este oferit de lucrările Angelei B idu-Vrănceanu (v.
Bidu -Vrănceanu 1990, 1993, 2000, 2007, 2010) , în vederea integrării TMM în contextul
terminologiilor românești. Din perspectiva raportării cuvânt /termen , respectiv LC/LS, care
presupune diferențierea terminologiei interne (T 1) și terminol ogiei externe (T 2), vom aplica criteriile
propuse în Cabré 1991, 1998, 2000 și 2003.
Pentru surprinderea stadiului actual al TMM în româna actuală, vom urmări ponderea
termenilor selectați în dicționarele generale și în cel terminologic (DEXI, DAN, DCR 3 și DEJ) pe
baza căreia vom alcătui un inventar al termenilor, prezentat în Anexă .
Metoda de analiză este descriptivă , etimologică – dată fiind influența neologică,
preponderent anglo -americană în TMM, structurală (clasificând unitățile lexicale în simpl e și
complexe) și semantică – perspectivă din care vom identifica relațiile pe care le dezvoltă termenii
specifici TMM, concentrându -ne asupra polisemiei (internă/externă). De asemenea, vom sublinia

31 „Necesitatea combinării paradigmaticului și sintagmaticului în analiza terminologică este s usținută de
mai mulți specialiști: De Besse 1991: 111, Gaudin 2003: 153 -154” (Bidu -Vrănceanu 1997: 103).
32 În orice analiză semantică, cotextul (vecinătățile imediate) și contextul (vecinătățile mai îndepărtate)
pot influența actualizarea, inhibarea sau pr opagarea unor seme (Bidu -Vrănceanu 1997: 105).

34
interdependența paradigmatic/sintagmatic în stabilirea s ensului specializat și a trăsăturilor specifice
subdiviziunilor conceptual -semantice corespunzătoare unităților lexicale selectate . Din punct de
vedere pragmastilistic , ne vom opri asupra jargonului ca limbaj specializat al grupurilor
profesionale din mas s-media și vom analiza dimensiunea expresivă a TMM.

35

CAPITOLUL II
PERSPECTIVA ETIMOLOGICĂ ȘI STRUCTURALĂ ASUPRA
TERMINOLOGIEI MASS -MEDIEI (TMM)

0. În această secțiune, analiza se va concentra asupra aspectelor privind influența neologică
a limbii engl eze, preponderentă la nivelul TMM, și asupra categoriilor de unități lexicale
caracteristice acestui tip de lexic specializat, în vederea evidențierii elementelor de noutate și
creativitate lexicală din perspectiva dinamicii limbii române actuale. Vom sem nala creațiile interne
identificate în corpusul ales, împrumuturile lexicale/frazeologice și ponderea calchierii în lexicul
specializat corespunzător domeniului pe care îl avem în vedere.

1. Considerații generale
TMM a suportat, în ultimii 25 de ani, o s erie de modificări majore la nivel lexical. Acestea
au ca motivație, în principal, noutatea entităților referențiale denotate, apărute ca urmare a
dezvoltării și schimbărilor produse în domeniul mijloacelor de comunicare în masă. Perspectiva
analizei noast re este sincronică și nu tratează în mod exhaustiv statutul etimologic al unităților
lexicale specializate din TMM.
După 1989, raportarea la modelul anglo -american a atras după sine adoptarea unor termeni
de bază utilizați în domeniul mass -mediei. În TMM , absența unor corespondente lexicale, sub
aspect semantic și stilistic, și încadrarea într -un context global de tip mass -media motivează
lingvistic fenomenul de preluare a unui număr foarte mare de împrumuturi neologice din engleză.
Pe de altă parte, „pro fesionalizarea” jurnalismului (v. supra I.1.) a determinat impunerea în uz a
unui lexic specializat cu care se operează în acest domeniu de activitate.
Pe lângă împrumuturi lexicale și frazeologice, calcuri structurale și semantice – ca procedee
de adopt are a unităților simple și complexe în TMM după model anglo -american – se observă
existența unor creații lexicale interne, restrânse numeric, dar ilustrative din perspectiva dinamicii
interne și a creativității limbii române actuale.

36
2. Creații interne. Formarea cuvintelor cu sens specializat în TMM
Noutatea referențială introdusă de termenii specifici mass -mediei și necesitatea operării cu
entități conceptual -semantice inexistente în română se reflectă nu doar în interiorul domeniului
denotat, ci și î n plan lingvistic, la nivelul terminologiei utilizate. Pe lângă împrumuturi
lexicale/frazeologice și calcuri semantice/structurale, creațiile interne reprezintă o categorie lexicală
importantă la nivelul lexicului specializat. În limba română actuală, deri varea cu afixe – în
majoritate neologice, cu etimologie multiplă – este cel mai productiv procedeu intern de îmbogățire
lexicală (față de compunere) (Stoichițoiu Ichim 2001: 8).
Adaptând distincția propusă de Sextil Pușcariu pentru împrumuturi (Pușcariu 1967: 371) la
domeniul derivării, putem clasifica derivatele în derivate „necesare” și derivate „de lux”
(Stoichițoiu Ichim 2001: 8). Se constată, astfel, că, în domeniul derivării cu sufixe, derivatele
„necesare” sunt „cuvinte cu funcție denominativă și sens denominativ, având rolul de a umple un
gol lexical sau de a propune un termen mai adecvat” ( ibidem ).
Deși au fost identificate cu frecvență redusă în corpusul analizat, considerăm interesantă
pentru TMM analiza creațiilor interne, utilizate mai ales pentru denumirea în limba română a unor
referenți abstracți:
– evenimențializare – derivat denotativ format prin afixare neologică a substantivului
eveniment cu sufixul adjectival –ial, sufixul verbal neologic –iza și sufixul specific substantivelor
abstracte –re. Termenul este neînregistrat în dicționare (v. DEXI, DAN33, DEJ), dar utilizat în
lucrările de specialitate în contexte de tipul „proces de evenimențializare ” (Coman 2001a: 14) cu
glosarea „accentul se deplasează de la noțiunea de ceva care s -a petrecut/se petrece în mod
neprevăzut – o ocurență mică, neprevăzută și irepetabilă, în planul realului – la ideea de ceva care
se transformă în eveniment, ceva care dobândește pertinență în funcție de o perspectivă și face
obiectul atenției publice (pr oces de evenimențializare )” (ibidem ). Sufixul –re este unul foarte
productiv în formarea abstractelor verbale, fiind atașat, în general, la infinitivul verbelor .
Aprecierile specialiștilor privind derivatele cu sufixul compus –(iza)re , neincluse în dicț ionare, dar
semnalate în uz, ca având baze substantivale neologice și sensuri specializate (Stoichițoiu Ichim
2001: 28) își păstrează valabilitatea și în cazul termenului evenimențializare , pe care îl includem în
aceeași categorie cu esențializare , semnala t de Valeria Guțu -Romalo (Guțu -Romalo 2008: 183) ;
– internalizare – derivat de la verbul neologic internaliza34 cu sufixul specific substantivelor

33 DAN, DEXI și DCR 3 înregistrează derivatul evenimențial și menționează etimologia franceză
(< événimentiel ) (DAN: 382, DEXI: 684, DCR 3 : 228).
34 DEXI înregistrează verbul a internaliz a, cu etimonul din engleză internalize (DEXI: 922) .

37
abstracte –re (v. supra ), neînregistrat de dicționare (v. DEXI, DAN, DEJ). Apare în lucrările de
specialitate cu glosarea – „internalizarea implică asimilarea valorilor, semnificațiilor și modelelor
de comportament difuzate de mass -media și topirea lor în valorile care constituie concepția despre
lume și în modul de comportament al indivizilor” (Coman 1999:108). Includem internalizare în
aceeași categorie cu evenimențializare , cu mențiunea că în cazul substantivului internalizare , baza
derivatului este verbul a internaliza ;
– știricitate – derivat denotativ substantival, neînregistrat în dicționare (v. DEXI, DAN, DEJ,
DCR 3), format cu ajutorul sufixului neologic –(ic)itate . Apare în lucrările de specialitate cu sensul
valoare de informație , pentru a reda sensul termenului din limba engleză newsworthiness /news
value35 – „(…) gazetarii sunt puși în situația de a esti ma valoarea de informație ( newsworthiness sau
news value ), altfel spus, știricitatea faptelor, evenimentelor și întâmplărilor” (Coman 2001a: 41). Se
observă, totodată, prezența în context a echivalentului din engleză (pentru dezambiguizarea
semantică) și t endința de redare în română printr -o unitate lexicală simplă ( știricitate , față de
unitatea lexicală complexă – valoare de informație ) a termenului din engleză ( newsworthiness ). În
ceea ce privește semantismul sufixului neologic cu etimologie multiplă –(ic)itate , cea mai
importantă este valoarea abstractă, derivatele exprimând însușiri (Cuniță 2003: 107 -115), trăsătură
care se regăsește și în exemplul știricitate . Interesant este procesul de alcătuire al acestui derivat, –
itate36 formând, de regulă, substan tive de la baze adjectivale rezultate în urma derivării cu sufixe
adjectivale de tipul -al, -ic, -bil (ibidem );
– trustizare – derivat denotativ alcătuit cu sufixul verbal neologic –iza și sufixul specific
substantivelor abstracte –re (v. supra ), neînreg istrat în dicționare (v. DEXI, DAN37, DEJ), utilizat în
lucrările de specialitate – „cel mai elocvent exemplu de trustizare ” (Coman 1999: 42) – cu referire
la „procesul prin care grupurile de presă ajung să ia în stăpânire tot mai multe instituții de profil ”
(idem : 40).
Se observă frecvența sufixului neologic compus –izare în structura derivatelor

35 DMC înregistrează newsworthy cu sensul informație îndeajuns de interesantă pentru a fi difuzată /
newsworthy stories that are believed to be interesting enough to be reported in the media (DMC: 214) .
36 Sufixul pentru nume abstracte –itate este considerat unul dintre cele mai productive în dinamica
limbii române actuale, alături de –ism, -iadă și –re (Stoichițoiu Ichim 2001: 23). Aceeași observație apare și la Valeria
Guțu -Romalo, care clasează acest sufix drept ,,extrem de productiv", mai ales în terminologiile științifice și tehnice. Cu
ajutorul sufixului -itate, atașat la baze adjectivale, se creează substantive abstracte exprimând calitatea. Unele dintre
acestea sunt ,,frecvente și bine încetățeni te în limbă" ( Guțu -Romalo 2008: 182).
37 DAN și DEXI indică pentru derivatul adjectival trustier sensul al unui trust ; care se referă la trust și
menționează etimologia engleză (engl. trustier ) (DAN: 1004, DEXI: 2075).

38
evenimențializare , internalizare, trustizare . Sufixul –iza (la care se adaugă sufixul specific
substantivelor abstracte –re) a apărut inițial în română prin inter mediul unor verbe împrumutate din
limba franceză și a devenit ulterior productiv în formarea de verbe factitive, pornind de la baze
nominale sau adjectivale (Stoichițoiu Ichim 2006: 53). Capacitatea sufixelor neologice –iza, -izare,
-izat de a facilita asi milarea unor termeni cu etimologie engleză este ilustrată de creațiile interne,
identificate în TMM: evenimențializare , internalizare, trustizare .
Semnalăm, totodată, derivatele adjectivale massmediatizat – alcătuit prin același mecanism
ca în exemplele me nționate mai sus – neatestat în lucrările de specialitate, însă consemnat în DAN
(p. 603) și mass -mediat , neidentificat în corpusul ales, dar înregistrat în DCR 3 (p. 337) (v. supra
I.1.).

3. Unități lexicale cu etimologie multiplă. Specializarea semanti că după model anglo –
american
În urma analizei corpusului selectat, am constatat că majoritatea termenilor neologici au
etimologie anglo -americană, după modelul referențial denotat. Există, însă, și o serie de termeni cu
etimologie franceză și cu etimolo gie multiplă (latino -romanică, germanică). Această categorie
include unități lexicale simple, desemnând nume de profesii din mass -media38:
– coordonator – înregistrat în DAN și DEXI cu etimologie franceză ( < fr. coordonateur )
(DAN: 249, DEXI: 442);
– editor – înregistrat de DAN cu etimologie latino -romanică ( < fr. éditeur, lat. editor )
(DAN: 345) . DEXI menționează și etimonul din engleză (< engl. editor ) (DEXI: 628);
– prezentator – DAN și DEXI consemnează etimologia franceză ( < fr. presentateur ) (DAN:
785, DEXI: 1552);
– producător – înregistrat în DAN și DEXI cu etimologie franceză ( < fr. producteur ) (DAN:
790, DEXI: 1569);
– redactor – inclus în DAN și DEXI cu etimologie franceză ( < fr. redacteur ) (DAN: 827,
DEXI: 1649);
– reporter apare în DAN și DEXI cu etimologie multiplă ( < fr., engl. reporter, germ.
Reporter ) (DAN: 838, DEXI: 1664).
Aceste unitățil lexicale intră în structura unor compuse de tip substantival, din domeniul
lexicului profesional aferent mass -mediei românești (v. supra I.1.1. ): editor -coordonator, editor –

38 V. supra I.1.1.

39
imagine, editor -șef, editor -voce, producător -emisie , redactor -publicist, redactor -șef ș.a..

4. Anglofilie vs. anglomanie. Împrumuturi „necesare” și împrumuturi „de lux”
În dinamica limbii române actuale, împrumuturile neologic e din engleză constituie un
capitol important, prin pondere și utilizare. Acest fenomen a devenit mai pronunțat în ultimii
douăzeci și cinci de ani, mai ales, în domeniile cu entități referențiale noi, deși împrumutul masiv de
termeni anglo -americani este un fenomen socio -cultural care s -a manifestat încă din perioada de
după cel de -al Doilea Război Mondial în toate limbile europene.
Mass -media este unul dintre domeniile în care împrumuturile neologice din engleză sunt în
număr foarte mare, datorită model ului anglo -american pe care îl urmează, în general, la nivel
conceptual, comunicarea de masă. Perspectiva anglofilie vs. anglomanie determină observarea
statutului pe care îl au anglicismele din TMM și semnalarea intrărilor lexicale foarte recente,
neînreg istrate de dicționare, dar cu frecvență în uz.
În limba română actuală, împrumuturile neologice din engleză sunt utilizate de majoritatea
vorbitorilor fără ca aceștia să țină cont de faptul că limba română are deja în uz termeni echivalenți,
fie din igno ranță și superficialitate, din rațiuni de economie lingvistică (tendință care se manifestă
nu doar la nivelul limbii române) , fie din dorința de a epata (nu sunt luate în discuție anglicismele
care denumesc noutăți referențiale). Acest fenomen nu este vala bil și în cazul TMM, date fiind
noutatea referențială a domeniului în ansamblul său și necesitatea integrării într -un limbaj
specializat cu circulație internațională, de tip T 139 . Din materialul analizat am constatat faptul că
majoritatea termenilor sunt i ncomplet sau deloc asimilați fonetic și morfologic, nefiind înregistrați
în lucrările lexicografice românești : head , insert , montaj offline , off, on the background/ off the
record/on the record (d. declarații), stand -up, teaser ș.a.
Potrivit DEXI, anglicismul este definit ca „ o expresie specifică limbii engleze, cuvânt de
origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta ” (DEXI: 77).
Mioara Avram extinde sfera conceptului, definind anglicismul ca „ unitate lingvistică (nu
numai cuvânt, ci și formant, expresie frazeologică, sens sau construcție gramaticală) și chiar tip de
pronunțare sau/și de scriere (inclusiv de punctuație) de origine engleză, indiferent de varietatea
teritorială a englezei, deci inclusiv din engleza a mericană, nu doar din cea britanică ”, un tip de
străinism sau xenism care nu se limitează la împrumuturile neadaptate și/sau inutile (Avram 97: 11).

39 Interferența L C/LS conduce la departajarea terminologiei interne (T 1), vehiculată de vorbitorii
nespecialiști de terminologia externă (T 2), cu care operează specialiștii dintr -un anumit domeniu științific, etnic sau
profesional (v. Bidu -Vrănceanu 2007) – v. supra I.2.

40
Adriana Stoichițoiu Ichim folosește termenul de anglicism pentru „ împrumuturi recente din
engleza britani că și americană, incomplet sau deloc adaptate (ca atare, se scriu și se rostesc în
română într -un mod foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine) ” (Stoichițoiu Ichim
2001: 83) și stabilește distincția între anglicisme (cuvinte în curs de asimi lare, de tipul supermarket,
racket,master ) și xenisme (cuvinte neadaptate, numite și barbarisme , de tipul cash, jogging )
(ibidem ).
Anglofilia apare în DEXI cu sensul „ iubire, admirație pentru englezi și pentru manifestările
și obiceiurile lor ” (DEXI: 77 ). DEXI înregistrează anglomania ca „admirație exagerată față de
englezi și mai ales pentru obiceiurile lor”. Chiar din definițiile lexicografice se observă că se face
trimitere la utilizarea exagerată a anglicismelor nu atât din rațiuni lingvistice, cât din dorința de
adaptare la modă40. Dat fiind că limba este o realitate socială, adaptarea terminologiilor, în general,
și a TMM, în special, la contextul lingvistic global căruia îi aparțin este o necesitate și constituie o
condiție sine qua non în cons olidarea statutului de terminologie autonomă, proprie unui anumit
domeniu.
Adoptarea unui număr foarte mare de anglicisme în vocabularul limbii române din ultimele
decenii este, în fapt, consecința unor interacțiuni complexe, a necesității de a desemna a numite
realități extralingvistice noi pentru denumirea cărora este nevoie de termeni neechivoci (Stoichițoiu
Ichim 2001: 83). Aceasta este trăsătura definitorie a TMM, de aceea prezentarea anglicismelor din
perspectiva departajării împrumuturilor necesare de împrumuturilor de lux (Stoichițoiu Ichim
2001: 85) nu este productivă în cazul TMM41.
Sextil Pușcariu consideră ca împrumuturi necesare cuvintele, sintagmele sau unitățile
frazeologice care nu au corespondent în limba română sau care au unele avan taje în raport cu
termenul existent deja în limbă. În aceste sens, anglicismele necesare au avantajul preciziei și al
sensului care poate fi reperat în mai multe limbi. Ele sunt motivate de noutatea referentului.
Împrumuturile de lux apar în accepțiunea lu i Sextil Pușcariu ca împrumuturi inutile, care țin de
tendința de natură subiectivă a unor categorii de vorbitori de a se individualiza lingvistic (Pușcariu
1976: 371).
La nivelul TMM, anglicismele care dublează termeni cu echivalent în limba română nu a u o

40 Relaționarea anglofilie – anglomanie sugerează limita sensibilă dintre accepțiile și domeniile de
utilizare ale celor doi termeni, fapt pe care îl vom trata într -un subcapitol separat.
41 Interesante sunt, totuși, în ceea ce privește unitățile lexica le specializate în domeniul mass -media,
observațiile referitoare la stadiul actual de adaptare și de utilizare, din perspectiva dinamicii lexicale (v. infra III.3. ,
V.2.).

41
pondere majoră (în general sunt utilizate, mai ales în jargon42, doar variantele în engleză): breaking
news/știre de ultimă oră, EOD/editorul jurnalelor de pe parcursul întregii zile, headlines/titlurile
ediției, head of the news/director de știri, voi ce-over/editor -voce ș.a. .
Breaking news 43 este înregistrat în DEJ cu o definiție terminologică amplă, din care reținem
știri care întrerup emisiunea în derulare, eveniment transmis în direct (DEJ: 66) , în DCR 3 cu sensul
știre importantă, pentru a cărei t ransmitere este întrerupt un program la radio sau televiziune
(DCR 3: 107), dar nu apare în DAN (care înregistrează alte cuvinte cu formantul break ) și nici în
DEXI. Acest fapt exprimă statutul de unitate lexicală strict specializată în TMM. Morfologic, se
observă în utilizarea curentă, forma de plural tautologic breaking news -uri/breaking news -urile cu
marcarea dublă a pluralului: o dată cu desinența din limba sursă (fapt care reiese și din definiția dată
în DEJ, care tratează news ca plural, deși în engle ză acest substantiv formează sintagmatic
singularul și pluralul – a piece of news/pieces of news ) și a doua oară, în limba receptoare (prin
desinența de plural – uri/-urile din limba română) . DMC înregistrează definiția pe care o regăsim și
în dicționarel e românești – breaking news unplanned news coverage of an event that is in the
process of unfolding or has only recently happened / știre despre un eveniment în desfășurare sau
care tocmai s -a produs (DMC: 47).
Headlines, cu sensul titlurile orei , înregis trat și cu varianta abreviată prin elipsă head (cu
pluralul headuri44) nu apare în DEJ, DAN45 , DEXI sau DCR 3. DMC menționează sensul, referitor
la presa scrisă, titlu scurt care rezumă conținutul știrii – headline 1. short title printed in heavier
type at the top of a newspaper article telling what it is about; 2. line printed at the top of a page
giving the running title, page number, and possibly other information related to content headline
news newscast or channel that deals only with topical news and/ or events that are currently taking
place (DMC: 143).
Voice -over46 nu este înregistrat în DEJ și nici în DAN ori DEXI. Acesta este utilizat în
jargonul profesional specific domeniului pe care îl avem în vedere, cu sensul persoana care citește

42 În analiza noastră, termenul jargon este utilizat pentru a desemna limbajul inf ormal folosit de
profesioniștii unui domeniu, în contextul exercitării profesiei (v. infra V.).
43 În jargonul profesional, breaking news este utilizat și în formă abreviată prin siglare, respectiv BN
(/bene /), formă care se regăsește și în construcții verb ale metaforice de tipul a intra cu un /bene/, sinonimă cu
metonimia a fi pe galben – v.infra V.1.
44 Forma head -uri este utilizată exclusiv în jargon.
45 DAN înregistrează, însă, unități lexicale alcătuite cu formantul head : header , heading (DAN: 471).
46 Se observă îndepărtarea de etimon prin ortografierea cu cratimă: voice -over (Zeca -Buzura 2005: 54,
163, Bălășescu 2003: 195), față de voiceover în engleză ( cf. DMC: 301).

42
textul mate rialului difuzat și apare în lucrările de specialitate (v. Zeca -Buzura 2005: 54, Bălășescu
2003: 195) cu sensul explicit comentariu din off sau cu un sens care poate fi dedus contextual –
video -prezentator plus voice -over prezentator . Sub aspect morfologi c, se constată în lucrările de
specialitate (v. Zeca -Buzura 2005: 163) utilizarea cratimei pentru atașarea desinenței de
genitiv/dativ singular voice -over-ului, fapt care ilustrează neadaptarea acestei unități lexicale
specializate. Voice -over are echivale nt în limba română, respectiv editor -voce. DMC înregistrează
sensul referitor la tehnica de utilizare a unui suport de voce pentru un material filmat – voiceover
technique of using the voice of an unseen speaker in films (DMC: 301).
Utilizarea anglicismel or necesare, ilustrative pentru fenomenul de anglofilie, apare omogenă
și oarecum structurată, în timp ce anglomania este un fenomen greu de controlat și de fixat în
anumite tipare, acesta depinzând de nivelul intelectual și de educație al vorbitorilor, de intențiile lor
și de contextul de comunicare.

4.1. Împrumuturi „necesare”
Există o serie de unități lexicale pe care TMM le -a asimilat ca atare din engleză, având
șanse minime de a fi înlocuite de corespondentele lor – chiar în cazul în care acestea ar exista în
limba română. Astfel de termeni și construcții sintagmatice aparțin terminologiei specifice
jurnalismului de radio și televiziune:
– breaking news – sensul acestei construcții sintagmatice este greu de redat printr -o expresie
care să reprodu că sensul din engleză cu exactitate, traducerea literală fiind știre care sparge
(emisia ). Această construcție nominală din limba engleză nu apare în uzul comun al limbii române,
deși construcția verbală echivalentă este folosită în jargonul mass -mediei – a sparge emisia , adică
a întrerupe programul obișnuit cu o știre de ultim moment și de interes general. Breaking news nu
are în limba română un corespondent care să -i redea cu exactitate sensul;
– crawl nu are un echivalent în română. Apare în lucrările de specialitate cu varianta
adaptată complet crol – crol concurs , crol Algeria (v. Zeca -Buzura 2005: 175). Crawl sau varianta
crol nu apare în nicio lucrare lexicografică47. Sensul acestui termen specific televiziunii este textul
care rulează în partea inf erioară a ecranului , pe care îl regăsim în DMC: crawl scrolling text
across a television or movie screen to convey information such as programming credits or news
updates (DMC: 80) ;

47 DAN înregistrează, însă, sintagma crawling peg , specifică terminologiei financiare: operație oficială
de reducere succesivă, de mică amploare și la intervale de timp relativ scurte, a valorii prioritare a unei monede, în
funcție de scăderea puterii de cumpărare a acesteia (DAN: 259).

43
– (transmisie)/(a transmite) live – adjectivul invariabil/adverbul live din limba engleză
funcționează în TMM, prin conversiune, cu valoare substantivală48 (un live ), deși live apare în
DEXI, DAN, DCR 3 exclusiv ca adjectiv, respectiv adverb (DEXI: 1057, DAN: 581, DCR 3: 323).
DMC înregistrează definiția difuzare a unui eveniment în desfășurare /live broadcasting of an event
as it unfolds (DMC: 177) ;
– news -alert , meteo -alert , traffic -alert au posibile echivalente calchiate în română alertă de
știri, alertă de vreme (rea), alertă de trafic (îngreunat ) care nu sunt acceptate, însă, din rațiuni de
economie lingvistică. Aceste sintagme sunt specifice TMM, mai ales jargonului;
– next49 – provenit prin elipsă din sintagma following next , desemnează anunțarea subiectului
care urmează a fi dezbătut;
– script apare în DEJ cu sensul redactar ea știrii/reportajului de televiziune pe hârtie (DEJ:
345), ca lărgire a sensului de bază din limba engleză (atestat în DAN, DEXI și DCR 3 ) – scenariu
de film (< engl. script ) (DAN: 874, DEXI: 1756, DCR 3: 469). În TMM, script denumește textul
scris al știr ii care urmează să fie montată pentru a fi difuzată. Această descriere a sensului apare și
în DMC: script written text of a play, screenplay, or broadcast, used in production or performance
script written text of a play, screenplay, or broadcast, used in p roduction or performance (DMC:
263).
Considerăm că împrumuturile neologice de tipul celor enumerate mai sus, prin noutatea
referențială sau prin apartenența la terminologia de tip T 1 specifică mass -mediei, pot fi tolerate,
având în vedere că sunt elemente ale limbajului propriu acestui domeniu, reperabile semantic și
formal la nivel de cod lingvistic internațional.

4.2. Împrumuturi „de lux”
Utilizarea abuzivă și fără vreo motivație semantică a anglicismelor (devenite, astfel,
împrumuturi „de lux” ) cu scopu l de a epata sau de a obține anumite efecte stilistice se înscrie în
zona anglomaniei. Acest fenomen se manifestă la nivel restrâns în TMM, având în vedere că
împrumuturile neologice în lexicul specializat din domeniul mass -media sunt consecința firească a
caracterului de terminologie în formare și a modelului anglo -american de presă urmat, în general, de

48 Schimbarea categoriei gramaticale a acestui termen est e specifică jargonului acestui grup profesional
(v. infra V.2.).
49 News -alert, meteo -alert, traffic -alert, next sunt elemente din grafica de post a tuturor televiziunilor de
știri, după model anglo -american.

44
mass -media internațională. Noutatea denotativă departajează cele două categorii de împrumuturi
neologice din engleză, la nivelul lexicului comun50, în gen eral, și la nivelul lexicului specializat, în
particular.
În ceea ce privește TMM, considerăm că următoarele unități lexicale simple și complexe
ilustrează fenomenul de anglomanie. Argumentăm selectarea și încadrarea lor în această categorie
prin existența în limba română a unor corespondente lexicale și prin omiterea înregistrării lor în
dicționare:
– gate-keepers – sintagma51 este utilizată, în lucrările de specialitate, în paralel cu
echivalentul românesc – păzitori de porți (v. Coman 1999: 200), adică editori , variantă care apare,
de altfel, menționată ca atare de autorii lucrărilor de specialitate. DEJ acordă un spațiu amplu
prezentării lexicografice a acestei sintagme, menționând etimologia din engleza americană – amer.
păzitorii porților (DEJ: 149) . DMC înregistrează definiția cei care decid ce subiecte vor fi difuzate /
gatekeepers in media studies, those who make the decisions regarding what will appear in media
and especially which items are newsworthy and which are not (DMC: 131). Sintagma nu apare în
alte lucrări lexicografice;
– informație off the record apare în DEJ într -o descriere lexicografică amplă, în cadrul
articolului off the record , din care reținem 1. Aspect esențial al codului în virtutea căruia
funcționează relația jurnalist -sursă. Ex presia indică situația în care sursa nu dorește să fie
citată/identificată și nu dorește ca informația să fie publicată în niciun fel (DEJ: 243) . Aceasta este
utilizată în lucrările de specialitate (v. Coman 2001a: 25) cu sensul în afara înregistrării . DEX I,
DAN sau DCR 3 nu înregistrează această construcție sintagmatică bilingvă nici separat și nici în
articolele despre informație sau ( off the) record . DMC înregistrează sub off the record definiția
comentarii spontane, fără intenția de a fi publicate/difuz ate – off the record comments made
spontaneously and not intended to be published or broadcast (DMC: 217);
– informație on background nu este înregistrat ca atare de nicio lucrare lexicografică.
Sensul poate fi dedus, însă, din glosarea amplă din dreptu l intrării lexicale (on) background în DEJ
– aspect al relației jurnalistului cu sursa (DEJ: 60) . Lucrările de specialitate utilizează această
sintagmă cu sensul informație de context (v. Coman 2001a: 26), cu varianta informație de context
ascuns (idem : 25), în cazul informație on deep background . DEXI, DAN sau DCR 3 nu menționează

50 Fenomenul nu este ușor nici de structurat, ni ci de definit, fiind necesară raportarea la locutor, la
ponderea pe care o au, în diferitele domenii în care sunt semnalate, împrumuturile neologice respective.
51 Sub aspectul neologiei stilistice, ca figură de stil lexicalizată, sintagma se încadrează în categoria
metaforei – v. infra V.2.

45
nicio variantă a acestei construcții sintagmatice bilingve (româno -engleze). DMC înregistrează sub
background 2 sensul din TMM – background 2. information that provides details or resources for
a news story; a background story provides information on events that preceded the current news
story (DMC: 34) ;
– newsworthiness apare cu echivalentele sale news value și știricitate52 (v. Coman 2001a:
41). Pentru dezambiguizarea semantică, DEJ înregistrează acest termen într -un articol amplu, cu
sensul elementele care fac ca un text să fie publicabil , cu mențiunea etimologică amer. (DEJ: 239).
Contextual, sensul este valoare de informație (ibidem ) (v. supra II.2.). DEXI, DAN ori DCR 3 nu
înregistrează acest termen;
– entertainment programs / news programs53 – sintagmele apar în lucrările de specialitate
însoțite de alternativa lor tradusă în limba română – programe de divertisment /programe de știri
(v. Bălășescu 2003: 33) și sunt înregistra te în DEJ în articolul programare , cu marca diastratică
referitoare la radio și TV, fără descrieri terminologice separate (DEJ: 276). Dicționarele generale nu
înregistrează aceste construcții sintagmatice ( cf. DEXI, DAN, DCR 3).
În opinia noastră, selectar ea acestor unități sintagmatice bilingve și plasarea lor în sfera
anglomaniei este justificată prin existența în uz a alternativelor simple sau complexe de redare în
limba română, în variante uzuale: entertainment programs / news programs – programe de
divertisment/programe de știri; newsworthiness – valoare de informație; gate -keepers – editori;
informație on background – informație de context; informație off the record – informație în afara
înregistrării .
Granița dintre anglofilie și anglomanie este fie simplu de stabilit în cazul cuvintelor
„evidente” ( gate-keepers, entertainment programs /news programs ș.a.), fie dificil de fixat, între cele
două concepte existând o relație de ,,du -te vino”. Astfel, anglicisme considerate până deunăzi
împrumuturi de lux au „migrat” spre categoria împrumuturilor necesare, utilizate în lexicul comun.
De asemenea, fenomenul se produce și în sens invers, în româna actuală fiind înregistrat un număr
mare de anglicisme care au fost asimilate și adaptate grafic/fonetic limbii r omâne54. De aceea,
selectarea unităților lexicale și încadrarea lor într -o categorie sau alta – anglomanie/anglofilie –

52 Știricitate este o creație internă a limbii române (v. supra II.2.) .
53 Redarea celui de -al doilea membru al sintagmei în varianta americană (amer. program vs. brit.
programme ) ilustrează etimologia din engleza americ ană, ca urmare a originii entității referențiale denotate.
54 În TMM, se constată statutul de tranziție al multor termeni, sub aspectul adaptării grafice și
morfologice, aceștia fiind în uz cu variante diverse – crawl/crol, breaking news/breaking news -ul/breaking news –
uri/breaking news -urile.

46
rămân interpretabile. Totodată, este foarte probabil ca mișcarea din planul neologic al limbii actuale
să determine fixarea în lexicul co mun, în general, și în lexicul specializat, în particular, a unor
anglicisme considerate astăzi ca fiind inacceptabile în raport cu norma. Cu toate acestea,
considerăm că folosirea unor termeni – formanți ori construcții sintagmatice – din engleză pentru
care limba română are în uz cuvinte echivalente ca sens, se încadrează în sfera anglomaniei.
Motivația pentru utilizarea termenilor neologici în acest caz este pur subiectivă și neargumentată,
depinzând, de fapt, de nivelul de educație și formația intelec tuală a locutorului.

5.Tipologia anglicismelor din TMM
Din punct de vedere etimologic, corpusul analizat include împrumuturi55 neologice preluate,
preponderent, din limba engleză (dat fiind specificul TMM), calcuri56 structurale (lexicale și

55 Analizăm împrumutul în accepția din DSL: „mijloc extern de îmbogățire a vocabularului unei limbi
(…). Deși este posibilă reproducerea ca atare a formei cuvintelor împrumutate, împrumuturile lexicale sunt supuse, d e
obicei, unor procese de integrare, sub aspect fonetic și morfologic, în sistemul limbii în care pătrund” (DSL: 280).
Adăugăm precizările făcute de Th. Hristea, privind diferențierea împrumutului lexical de împrumutul frazeologic (v.
Hristea 1984). Acest a definește împrumutul lexical ca procedeu extern de îmbogățire a vocabularului prin care limba
receptoare preia din limba -sursă atât complexul sonor cu valoare de unitate lexicală, cât și sensul (sensurile) cuvântului
respectiv. De asemenea, împrumutul le xical reprezintă un aspect fundamental al contactului dintre limbi și unul dintre
cele mai importante aspecte referitoare la studiul vocabularului în general (Hristea 1984: 40).
56 Calcul apare definit în DSL ca „fenomen lexical complex prin care se desemn ează un important
mijloc de îmbogățire a vocabularului unei limbi, plasat la intersecția dintre mijloacele interne și mijloacele externe de
îmbogățire a acestuia”; „ procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei cons trucții
sau numai a unui sens, dintr -o limbă A într -o limbă B, cu materialul limbii B. Caracterul eterogen al elementelor
cuprinse în definiție face ca tipologia calcului să nu fie încă riguros circumscrisă” (DSL: 91). Calcul (v. Hristea 1984:
100-106, Dra gomirescu, Nicolae 2011: 34) desemnează ,,o copie, imitație, reproducere” în domeniul lingvistic,
termenul fiind preluat din artele plastice, unde are sensul de ,,reproducere a unei schițe sau a unui desen”. Th. Hristea
stabilește șase categorii de calcuri lingvistice: calcul lexical, calcul frazeologic, calcul lexico -frazeologic, calcul
morfologic și sintactic, calcul gramatical și calcul semantic . Primul dintre acestea redă prin imitare, cu material
lingvistic românesc, structura internă a unui cuvânt, de regulă derivat sau compus. Cel de -al doilea tip copiază ca atare
frazeologisme neologice. Categoria calcurilor lexico -frazeologice include unități care copiază prin traducere literală
structura unității frazeologice străine, precum și unul dintre elemente le componente. Calcul lexico -gramatical presupune
schimbarea clasei lexico -gramaticale a unei unități lexicale prin atribuirea unui nou înțeles. Calcurile morfologice și
sintactice imită o construcție gramaticală neologică (Hristea 1984: 100, 102). Calcul semantic (împrumutul de sens)
copiază un model străin prin atribuirea unui înțeles nou, după cel al corespondentului din limba -sursă, unității lexicale
deja existente în limba receptoare. Calchierea semantică presupune, însă, ca vorbitorul să fie bilingv, iar neologismul
calchiat să aibă cel puțin două semnificații. De asemenea, cele două unități lexicale – cea din limba -sursă și cea din
limba receptoare – trebuie să aibă un sens comun ( idem : 111 -112). Lingviștii apreciază că acest tip de calc conduce la o
serie de greșeli de exprimare din categoria ,,falși prieteni”/ ,,cuvinte altoite” ( Avram 1997b: 18, 20, Stoichițoiu Ichim

47
semantice) și calcuri frazeologice după engleză. Dat fiind faptul că tipologia acestor procedee de
îmbogățire a vocabularului (împrumut -calchiere -traducere liberă) este considerată interpretabilă de
către specialiști (v. DSL: 91, Hristea 1984, Dragomirescu, Nicolae 20 11, Gruiță 2011), în analiza
noastră am urmat clasificările propuse în DSL: 91, 280 și Hristea 1984: 100 -106.

5.1. Împrumuturi lexicale și frazeologice
În categoria împrumuturilor lexicale și frazeologice cea mai mare pondere o au numele
comune, care des emnează entități referențiale noi, specifice TMM:
– desk este înregistrat în DEJ cu specificarea etimologiei anglo -americane (amer. ) și sensul
departament, redacție centrală (DEJ: 111) . De asemenea, DEJ menționează sensul figurat, general
în TMM, redacț ie. DAN și DCR 3 nu consemnează această unitate lexicală simplă, deși
înregistrează desktop < engl. desktop , alcătuit cu ajutorul cuvântului desk, cu sensul propriu din
engleză – birou, masă de scris (DAN: 302, DCR 3: 190). În DEXI, acesta nu apare. DMC
înregistrează sensul restrâns, referitor la un anumit departament, o anumită secție dintr -o redacție –
desk in newspaper parlance, a department concerned with a certain topic or area of coverage (e.g.
sports desk, city desk) (DMC: 92). Textele de specialitate utilizează desk cu sensul din DEJ, reluat
în construcții explicative, având chiar caracter metaforic – „(…) desk-ul57 este inima unui organ de
presă, locul prin care trec și unde sunt triate toate informațiile” (Coman 2001a: 42);
– feature este înregistrat în DEJ ca termen polisemantic în limbajul american de specialitate.
1. În presa tipărită și în radio, fapt divers. 2. Reportaj consacrat unui fapt divers , cu menționarea
etimologică anglo -americană ( amer. ). Feature apare în construcții sintagmatice ca standing feature ,
feature de culise , feature strălucitor , înregistrate în DEJ (DEJ: 135). DEXI, DAN ori DCR 3 nu

2001a: 108, 2006b: 76/ Gruiță 2011: 15). În situația în care vorbitorul nu este un bun cunoscător al limbii -sursă, el poate
atribui în mod eronat unui cuvânt străin care i se poate părea cunoscut prin asocierea cu un cuvânt din limba proprie,
devenită limbă receptoare, un înțeles care nu are nimic în comun cu cel al cuvântului străin ( cf. rom. locație /engl.
location , rom. agrement /engl . agreement ). Dincolo de accepțiile pe care le cunoaște calcul în limba română,
interpretările acestui procedeu de îmbogățire a vocabularului sunt variate (v. Graur 1970: 138, Stoichițoiu Ichim 2006b:
85-88). Totodată, Th. Hristea aduce în discuție raportu l dintre calc, împrumut și traducere , precizând că primul
presupune „o identitate sau cvasiidentitate de structură între model și copie” (dacă modelul imitat este un cuvânt
compus sau derivat, ceea ce rezultă prin calchiere trebuie să fie tot un compus s au derivat, nu o îmbinare de cuvinte). În
același timp, ,,orice calc de structură este și o traducere sui-generis , dar nu orice traducere reprezintă un calc” (Hristea
1984: 104).
57 Vom trata într -o secțiune ulterioară (v. infra III.3. ) aspectele referit oare la gradul de adaptare grafică
și morfologică a acestui împrumut neologic.

48
înregistrează acest împrumut neologic. În textele de specialitate, feature figurează ca membru al
calcului structural total de tip perfect știre-feature (v. Coman 2001b: 127). DMC înregistrează
definiția corespunzătoare presei scrise, radioului și televiziunii, după cum apare și în DEJ: feature
1. longer, more probing article or story in a print medium (newspaper or magazine) covering
human interest topics as opposed to hard news; 2. item for a radio or television program, usually
consisting of interviews (DMC: 120) ;
– flash apare în DEJ, cu sensul 1. Pentru agenția de presă este anunțarea în câteva cuvinte a
unui fapt de o importanță excepțională (…) . 2. În audiovizual – titlurile știrilor care formează un
buletin de știri. În televiziune – sumarul telejurnalului (…) (DEJ: 139) . DAN înregistrează sensul
(pe care îl deducem, contextual, ca specializat pentru domeniul mass -media) informație importantă
transmisă cu prioritate; informație radiofonică foarte scurtă , fără a menționa marca diastratică.
DAN specifică etimologia engleză a acestui cuvânt (DAN: 415). Aceeași descriere lexicografică
apare și în DEXI, fără menționarea mărcii diastratice58, dar cu sp ecificarea mărcii stilistico –
semantice și a etimologiei engleze. DCR 3 consemnează sub flash 3 sensul scurtă declarație (DCR3:
247). DMC înregistrează pentru flash 1 sensul din TMM – știre scurtă difuzată imediat (după
producerea evenimentului – n.n.), între rupând, programul în desfășurare/ flash 1. brief news story
that is broadcast immediately, often interrupting an ongoing program (DMC: 124). Se observă că,
față de TMM românească unde flash funcționează ca anunțarea în câteva cuvinte a unui fapt de o
impor tanță excepțională/ titlurile știrilor care formează un buletin de știri/sumarul telejurnalului
(v. supra ), în limba -sursă flash apare cu o definiție care se apropie de breaking news (cf. supra
II.4.). În lucrările de specialitate, flash apare fie ca membr u al calcului frazeologic total de tip
imperfect (v. Stoichițoiu Ichim 2006: 72), fie ca element lexical rezultat prin elipsă, din știre flash .
Sub aspect flexionar, în cazul articulării cu articol hotărât, acesta apare atașat primului membru al
sintagmei știrea flash – „știrea flash , care conține numai elementele definitorii ale evenimentului”
(Coman 2001a:227) ori atașat prin cratimă anglicismului: „ Flash -ul are structuri și dimensiuni
diferite.” ( ibidem );
– frame apare în DEJ cu valorile ramă, scenariu (DEJ: 143) și nu este înregistrat în DEXI,
DAN sau DCR 3. În DMC figurează sub frame 2 cu sensul imagine rectangulară pe un ecran –
frame 2. a rectangular image on a screen (DMC: 127). Lucrările de specialitate utilizează frame
cu sensul fotogramă , care poate fi dedus din reluarea explicativă – „adică două -trei fotograme
(frame -uri)” (v. Coman 2001b: 210);
– hard news apare în DEJ, într -un articol lexicografic amplu, din care reținem știre șocantă ,

58 Deși descrierea lexicografică face trimitere la mass -media, marca diastratică specifică acestui
domeniu nu este menționată. Interdisciplinaritatea TMM poate motiva absența ace stei mențiuni.

49
cu etimologia anglo -americană – amer. (DEJ: 153). Primul membru al sintagmei ( hard ) sugerează
relația de antonimie cu soft news , definit în DEJ ca știre blândă; știri, relatări, reportaje al căror
conținut permite publicarea lor după o vreme, nu cu prioritate. DAN, DEXI ori DCR 3 nu
înregistrează această unitate lexicală complexă, deși DAN menționează alți termeni cu formantul
hard : hardback , hard disk , hardpan , hard -top, hardware . DMC înregistrează hard news cu o
definiție mai amplă, descriptivă, față de DEJ: hard news news stories that are designed to help
audiences make intelligent decisions about an issue or event, with little accompanying commentary
(DMC: 142). În lucrările de specialitate hard news apare în relație conceptuală de opoziție și în
relație semantică de antonimie cu soft news (v. Coman 2001b: 1 24; Zeca -Buzura 2005: 38);
– insert este înregistrat în DEJ în sintagma insert postsincron , cu definiția înregistrare
ulterioară a unei secvențe , fără menționarea etimonului (DEJ: 168). În DEXI apare intrarea
lexicografică insert , inserte, s. n. Inserție ( 1). ♦ Spec. Cadru fix sau scurtă scenă animată inclusă în
acțiunea unui film. Indicația semantică, stilistică face trimitere la lexicul specializat, în general, dar
nu subliniază apartenența la TMM59. DEXI menționează etimologia multiplă a acestei unități
lexicale – Din engl., fr. insert , it. inserto (DEXI: 914) . Aceeași descriere lexicală și etimologică
apare și în DAN II. s. n. inserție (1). ◊ (cinem.) plan destinat a pune în valoare un detaliu descriptiv
necesar pentru înțelegerea scenei, în desfășurarea acțiunii cinematografice. (< engl., fr. insert, it.
inserto ). Indicațiile stilistice, semantice fac trimitere la audiovizual – ◊ (cinem.) (DAN: 527) . DCR 3
nu consemnează sensul din TMM (DCR 3: 296). DMC înregistrează sintagma insert shot , cu sensul
referi tor la cinematografie – pe care îl regăsim în DEXI și DAN (v. supra ) – insert shot close -up
shot of a headline or some other item that is inserted into a filmed scene in order to show the viewer
what a character in the scene can see (DMC: 159). Sub aspect normativ, DOOM 2 stabilește forma
de plural inserturi , față de inserte , după cum apare în DEXI (DAN înregistrează substantivul insert
ca neutru, sub aspectul genului) (DOOM 2: 388). Lucrările de specialitate utilizează acest termen cu
un sens care poate fi dedus din context sau din glosări: „Buletinele informative (…) mai pot
conține și microinterviuri, reportaje sau relatări. (…) În cazul jurnalelor de știri (…) introducerea
inserturilor60 este aproape strict necesară” (v. Coman 2001a: 230);
– lead este î nregistrat cu o mare frecvență în lucrările de specialitate, datorită valorii de
element fundamental al TMM, în toate subdomeniile aferente. Totodată, lead dezvoltă ample

59 Acest fapt este justificat de caracterul de interdisciplinaritate al unităților lexicale specifice TMM.
60 Atașarea directă a articolului hotărât ilustrează adaptarea completă a acestui împrumut neologic
(fenomenul ar putea fi explicat pri n etimologia multiplă). De asemenea, un argument în plus l -ar putea constitui
consoana finală –t, recunoscută de vorbitori ca fiind caracteristică finalului de substantive masculine sau neutre din
română.

50
posibilități de combinare în structuri lexicale complexe, denotând subspecii conceptu al-semantice –
„Secvența textuală cea mai importantă este lead-ul”; (…) se amplifică informațiile deja anunțate în
lead” (v. Coman 2001a: 106); lead-ul rezumat;lead -ul șoc; lead -ul bombă; lead -ul narativ; lead -ul
raport; lead -ul citat; lead -ul analiză; lea d-ul amânat61 ș.a. (v. Coman 2001a: 76). DEJ oferă o
descriere lexicografică de mare întindere pentru lead și subcategoriile conceptual -semantice, din
care reținem – 1. În agenția de presă, sinonim cu știrea. 2. În agenție și în textele jurnalismului de
informare, desemnează paragraful inițial al știrii sau al oricărui tip de text. De asemenea, DEJ
menționează etimologia anglo -americană a acestui cuvânt – amer. (DEJ: 192). DEXI, DAN ori
DCR 3 nu înregistrează această unitate lexicală. Față de lead rezumat, le ad șoc, lead bombă, lead
narativ etc., menționate mai sus, lead soft 62este, sub aspect etimologic, un împrumut frazeologic,
ambii membri ai structurii fiind împrumuturi neologice din engleză. Sub aspectul topicii, prin
postpunerea determinantului adjectiva l, se observă un anume grad de adaptare la topica specifică
limbii române – lead soft (v. Coman 2001b: 125) vs. engl. soft lead . DMC înregistrează sub lead 1
sensul din TMM, cu referire explicită la presa scrisă – informație principală pe prima pagină a u nui
ziar/lead 1. main story on the front page of a newspaper (DMC: 172) ;
– live – DEJ nu înregistrează acest termen. DEXI menționează live ca adj. invar., adv. (Care
este) realizat, transmis în direct, pe scenă, în fața publicului și precizează etimologia engleză –
Cuv. engl. (DEXI: 1057). Aceeași descriere lexicografică apare și în DAN (p. 581). DCR 3
consemnează live ca adj. inv., adv. cu sensul în direct (DCR: 323). DMC menționează definiția
transmisie a unui eveniment în desfășurare – live broadcasting of an event as it unfolds (DMC:
177). COED înregistrează sub live 2 sensul transmitted at the time of occurence/ transmis în timpul
desfășurării (COED: 833). În lucrările de specialitate pentru live sunt indicate echivalentele în
direct, în emisie (Bălăș escu 2003: 109);
– off figurează în DEJ ca un component al unității lexicale complexe off the record , dar nu
este tratat lexicografic într -un articol separat: off the record – amer. în afara înregistrării, neoficial
(DEJ: 243) . DEXI și DAN oferă spațiu se parat acestui anglicism63. DEXI definește off ca s. n., adv.
(Cin.) 1. S. n. Voce, dialog, zgomot produse în afara ecranului sau a scenei , menționând etimologia

61 Acestea sunt, calcuri frazeologice parțiale imper fecte ( v. Stoichițoiu Ichim 2006: 72), pe care le vom
analiza separat (v. infra II.5.2. ).
62 Sub aspectul relațiilor semantice pe care le dezvoltă, lead soft sugerează, prin cel de -al doilea
constituent al grupului, relația de antonimie cu lead hard , stru ctură pe care nu am identificat -o, însă, în corpusul
analizat.
63 DOOM 2 înregistrează off într-un articol autonom, specificând că este un anglicism – off (angl.) s. n.
(DOOM 2: 548) .

51
engleză – Cuv. engl. (DEXI: 1305) . DAN și DCR 3 reiau definiția lexicografică din DEXI, cu
încad rarea morfologică în clasa adjectivelor invariabile și menționarea etimologiei multiple – (<
engl., fr., it. off) (DAN: 684, DCR 3: 383) . DMC nu înregistrează acest termen. În lucrările de
specialitate, off figurează în enunțuri de tipul „textul declarație i apare în imagine și crainicul îl
citește din off” (Coman 2001a: 240);
– script apare în DEJ ca redactarea știrii/reportajului de televiziune pe hârtie (DEJ: 345) .
DAN înregistreză script cu sensul s. n. scenariul unui film, al unei emisiuni (DEJ: 392) . De
asemenea, este menționată și etimologia (< engl. script ) (DAN: 874). Aceleași precizări
lexicografice și etimologice apar și în DEXI (p. 1756). și DCR 3 (p. 469). În textele de specialitate,
script desemnează scrierea textului. Sub aspectul adaptării, script se comportă ca un împrumut
neologic complet asimilat (v. infra ) – scriptul, scriptului, scripturi (v. Coman 2001b: 169). Aceeași
descriere a sensului se regăsește și în DMC – script written text of a play, screenplay, or broadcast,
used in producti on or performance (DMC: 263) ;
– spot news – sintagma apare în DEJ ca împrumut neologic de origine anglo -americană cu
sensul acoperirea unui eveniment (DEJ: 361) și nu este înregistrat în DEXI, DAN, DCR 3 ori DMC.
În textele de specialitate este utilizat cu sensul știri care se referă la un eveniment unic, foarte
recent , în succesiunea paradigmatică spot news/developing news/continuing news – știri care se
referă la un eveniment unic, foarte recent / fapte care se află în evoluție în momentul în care știrea
despre ele a fost distribuită /fapte complexe care se referă la același subiect, dar care se eșalonează
pe o perioadă lungă de timp (v. Coman 1999: 221);
– stand -up nu este înregistrat în niciun dicționar, general sau terminologic (DEXI, DAN,
DEJ, DCR 3, DMC), dar apare în lucrările de specialitate (v. Coman 2001a: 251), unde în unele
ocurențe este însoțit de traducerea ( relatare ) în picioare . DEJ nu înregistrează acest tip de relatare
specific televiziunii nici în articolul despre relatare . Deducem de aici că este un termen foarte
recent. Stand -up nu este consemnat în lucrările lexicografice, deși este utilizat și în alte domenii64.
Neînregistrarea acestuia în dicționare nu surprinde, însă, având în vedere dinamica lexicală a
terminologiei mass -mediei dată d e noutatea domeniului de referință și faptul că stand -up apare
însoțită în context de traducerea în limba română relatare în picioare . Șansele de asimilare ale
acestui anglicism cu sens specializat sunt discutabile. Pe de o parte, apreciem că anglicismul n u se
va impune, dat fiind faptul că se utilizează în paralel forma tradusă în limba română, chiar în
situațiile contextuale de specialitate. Pe de altă parte, însă, ținând cont că o altă unitate lexicală
specializată (aparținând terminologiei financiare) d in aceeași familie de cuvinte – stand -by, dar cu o

64 Stand -up apare și în sintagma din domeniul teatral ( stand -up come dy).

52
mai mare frecvență în uz și care prezintă similitudini fonetice, morfologice, structurale cu stand -up
este înregistrat în DEXI (p. 1872) – cu varianta standby (din care cratima lipsește) și în DAN
(p.884), considerăm că statutul lexicografic al structurii stand -up va fi definitivat de norma de uz;
– talk-show /talk show – DEJ definește acest împrumut neologic ca format de emisiune, în
principal în televiziune, cu invitați/personalități, cu public în platou. De asemenea, se precizează și
etimologia anglo -americană (DEJ: 392). DAN specifică etimologia engleză și sensul conversație
între un moderator și mai mulți invitați și pe o anumită temă (DAN: 954), iar DEXI indică sensul
acestui termen ca emisiune de radio sau televiziune în care au loc discuții pe o anumită temă între
un moderator și una sau mai multe persoane invitate (DEXI: 1977). În dreptul cuvântului -intrare
talk show , DCR 3 face trimitere către articolul lexicografic show (DCR 3: 521). Descrierile
lexic ografice sugerează apartenența acestui împrumut neologic la TMM. DMC oferă o descriere
amplă a sensului, care reunește definițiile din DEXI, DAN ori DCR 3: talk show genre of radio or
television program in which people discuss aspects of their lives or curr ent issues with a host. Late –
night talk shows emphasize entertainment; others may focus on politics, controversial social issues,
or sensational topics. Some talk shows allow listeners or viewers to take part in the program by
telephoning the station to as k questions or give their opinions (DMC: 283). Lucrările specializate
utilizează talk-show pentru desemnarea emisiunilor care presupun dezbatere aprinsă, controversată,
polemică (v. Coman 2001b: 185). Se observă, totodată, îndepărtarea de etimon prin ortog rafierea cu
cratimă talk-show (cf. DOOM 2: 782, DEXI: 1977, DAN: 954, DCR 3: 782, DEJ: 392 ), față de forma
din engleză talk show (cf. DMC: 283, COED: 1470);
– teaser nu este înregistrat în DEJ ori DEXI, dar apare în DAN ca s. n. anunț publicitar fără
menți onarea produsului sau a mărfii, urmărind interesul publicului (DAN: 960) și în DCR 3 ca s. În
jargonul publicității și al televiziunii, imagine ori secvență menită a atrage atenția publicului
(DCR 3: 524). În textele de specialitate, definiția pentru teaser se deduce din context, prin reluările
explicative ulterioare, care îl definesc ca „un text care să incite la lectură”, „pe lângă titlu” (v.
Coman 2001b: 269). Dezambiguizarea semantică se face prin trimiterea la relațiile semantice de
sinonimie pe care le dezvoltă: „ teaser -ul sau șapoul trebuie să fie scris așa încât să ofere o idee
despre ce conține articolul” ( ibidem ). DMC înregistrează același sens ca în DAN și DCR 3, cu
referire explicită la publicații: teaser 1. preview of a broadcast or publication in tended to elicit
interest; 2. advertisement that gives little information about a product, thus making consumers
curious to know more (DMC: 284);
– travelling65 este prezentat în DEJ ca termen aparținând domeniilor66 film, TV cu

65 Apare în lucrările de specialitate și sub formele travling /traveling (cf. Drugă, Murgu 2004 : 28,
Bucheru, Roman 2010: 48). DCR 3 înregistrează traveling , după etimonul anglo -american, față de DEXI și DAN unde

53
etimologie anglo -americană – engl. -amer.: mișcare. Camera se deplasează lateral, înainte sau
înapoi (DEJ: 397) . DEXI înregistrează travelling , precedat de marca diastratică (cinemat., telev.) , cu
definiția procedeu de filmare sau de televizare cu ajutorul unui aparat mobil de luat ve deri […]
(DEXI: 2049). Aceeași descriere a sensului apare și în DAN, fără marcare diastratică și/sau stilistică
(DAN: 994). DCR 3 menționează traveling cu definiția procedeu de filmare cu un aparat mobil și
specifică între paranteze domeniul (cinem.) căruia îi este circumscris acest termen (DCR 3: 544). Cu
acest sens apare și în lucrările de specialitate, descriind variante de filmare a interviurilor (v. Coman
2001b:212). DMC și COED nu înregistrează acest termen;
– adagiul latin vox populi nu este înreg istrat ca atare în niciun dicționar românesc. DCR 3
consemnează vox pop ca s. (media) – Vox populi. Interviuri cu reprezentanți ai publicului la u post
de radio ori de televiziune (DCR3: 571). DMC menționează forma abreviată vox pop , cu definiția
răspunsur ile date reporterilor de către oameni (intervievați) pe stradă – vox pop the replies given
to a reporter’s questions by people on the street (DMC: 301), dar apare în lucrările de specialitate
varianta abreviată, din engleză (cu etimon latin) vox pop, având sensul interviu stradal (v. Coman
2001b: 208). Deși etimonul este latinesc, sensul din TMM a fost dobândit pe filieră anglo –
americană.
Sub aspect structural, se observă două tipuri de împrumuturi lexicale. Prima categorie
include împrumuturi lexicale sim ple ( flash, insert, lead, off, teaser67), compuse ( stand -up, talk-
show ) și sintagmatice ( hard news, soft news, spot news ).
În categoria împrumuturilor neologice cu echivalent românesc se încadrează compusele prin
siglare, cu mare frecvență în jargonul speci fic acestui grup profesional:
– CG – generator de caractere (engl. characters generator ), ENPS – sistemul central de
producere a știrilor (engl. essential news production system ), ESS – sistem de stocare (engl.
essential stocking system ), GG – generator d e grafică (engl. graphic generator ), TC – secvența de
timp (engl. time code ).

5.2. Calcuri structurale și calcuri frazeologice
Calcurile identificate în corpusul analizat se împart în: calcuri structurale (lexicale și

travelling este ortografiat conform etim onului din engleza britanică (DCR 3: 544, DEXI: 2049, DAN: 994). COED și
DMC nu înregistrează această unitate lexicală.
66 Statutul acestui termen ilustrează interdisciplinaritatea TMM.
67 În jargonul profesional teaser apare în uz sub formă trunchiată / tiz/, în comunicarea orală.

54
semantice ) și calcuri frazeologice . Preponderente în TMM sunt calcurile frazeologice, care
reproduc atât structura internă, cât și sensul din limba engleză. Acestea se împart, după criteriul
extinderii, în calcuri totale și calcuri parțiale. În funcție de fidelitatea față de modelul străin,
calcurile totale, la rândul lor, cuprind calcuri perfecte și calcuri imperfecte (v. Stoichițoiu Ichim
2006: 72).

5.2.1. Calcuri în TMM. Subtipuri
Din categoria calcurilor frazeologice totale, care traduc în română toate lexemele din
structura frazeologi că străină, menționăm următoarele unități lexicale aparținând TMM:
– articole de aventuri , după engl. adventure stories (Coman 2001b: 127);
– articol de calendar , după engl. seasonal story (Coman 2001b: 130);
– articol explicativ , după engl. explanatory story (ibidem );
– articol principal , după engl. main story (Coman 2001b: 128);
– declarație în afara înregistrării , după engl. declaration off the record (Coman 2001a:
224);
– declarație pe bandă , după engl. declaration on the record (ibidem );
– infor mație în afara înregistrării, după engl. information off the record (Coman 2001: 25);
– informație pe bandă , după engl. information on the record (idem : 26);
– informație de context , după engl. information on background (Coman 2001b: 138);
-informație de context ascuns , după engl. information on deep background (Coman 2001a:
25);
– programe despre agricultură/de divertisment/de știri/de interes public/religioase/sportive ,
după engl. agricultural/entertainment/news/public affairs/religious/sports prog rams (Bălășescu
2003: 33);
– valoare de informație , după engl. news value (Coman 2001a: 41).
Se observă preponderența calcurilor totale imperfecte, prin reorganizarea structurii interne
conform topicii limbii române, unde determinatul este antepus:
– articole de aventuri (engl. adventure stories ), articol de calendar (engl. seasonal story ),
articol explicativ (engl. explanatory story ), articol principal (engl . main story ), director de platou
(engl. floor manager ), redactor -șef (engl. chief editor ), valoa re de informație (engl. news value ).

55
În ceea ce privește derivatele calchiate, se constată redarea structurilor cu sufixe din engleză
prin construcții cu sufixe românești pentru următoarele categorii morfo -sintactice:
– sufixul -re pentru nume abstracte: documentare (engl. documentation ), procesare (engl.
processing ), randare68 (engl. rendering );
– sufixul -tor pentru nume de agent69: prezentator (engl. announcer/introducer ),
prezentator -meteo (engl. weathercaster ), prezentator -sport (engl. sportscaster ), producător (engl.
producer ).
Calcurile parțiale în care se traduce doar o parte a modelului străin, restul fiind împrumutat
ca atare (v. Stoichițoiu Ichim 2006:72) includ unități lexicale complexe de tipul:
– declarații on the record (engl. declarations on t he record ), declarații off the record (engl.
declarations off the record ), informații de background (engl . information on the background ),
predocumentare (engl. predocumentation ), preinterviu (engl. preinterview ), preproducți e (engl.
pre-production ), postprocesare70 (engl. post-processing ).

5.2.2. Calcuri semantice
Împrumuturile de sens din limba -sursă, care îmbogățesc semantic corespondentul din limba
receptoare, au o mare frecvență de utilizare în TMM. Îndeplinind condițiile de bisemantism și sens
comun cu termenul din limba receptoare, în corpusul analizat am identificat următoarele calcuri
semantice specifice TMM:
– a ambala71 (informații /știri), după engl. pack (the news ): „cum se ambalează informația
pentru a fi vândută” (Coman 2001a: 102);
– captar ea (sunetului), după engl. sound capture : „Microfonul de tip lavalieră a devenit
instrumentul discret și performant de captare a sunetului (…)” (Zeca -Buzura 2005:118);
– colectarea (informației), după engl. news gathering : „Lucrările normative prezintă ca

68 Acest termen este folosit în audiovizual, desemnând tehnica de editare a imaginii pentru știrile de
televiziune. Apare și în terminologia informaticii (v. Stoichițoiu Ichim 2006: 73), ilustrând interdisciplinaritatea TMM.
69 În ca zul unităților lexicale simple pentru nume de agent, ca reporter sau editor se observă preluarea
ca atare, prin asimilare, din limba -sursă de către limba receptoare: reporter < engl. reporter, editor < engl. editor .
DAN consemnează etimologia multiplă: editor < fr. editeur, lat. editor ; reporter < fr., engl. reporter, germ. Reporter .
70 Derivatele calchiate cu prefixe în TMM sunt în număr restrâns.
71 Se observă că sensul din TMM este rezultat al metaforizării (metaforă terminologică).

56
esențiale pentru producerea textului două etape: colectarea informațiilor și redactarea textului”
(Coman 2001a: 17);
– emisie72, după engl. broadcast : „numărul casetei de emisie ” (Zeca -Buzura 2005: 91);
– a genera (documente), după engl. generate documents : „editorul coordonator va genera
două documente de bază” (Zeca -Buzura 2005: 91);
– montaj , după engl. editing : „Montajul se bazează pe găsirea acelor citate sugestive pentru
evenimente și personaj” (Coman 2001a: 138);
– surse73, după engl. source : „ Sursel e de informare sunt multiple și de importanță inegală”
(Coman 2001a: 18).

6. Sintagme terminologice specifice TMM
Definită drept ,,concept structuralist rezultat din aplicarea metodei de analiză în constituenți
imediați”, sintagma ,,reprezintă un tip int ermediar de unitate lingvistică, situat între nivelul
propoziției și cel al unităților minimale dotate cu sens” (DSL: 485). Lingviștii tratează din
perspective diverse acest concept, de la analizarea structurilor minimale la construcții frazeologice.
La n ivel de lexic specializat intervin o serie de particularități. Astfel, sintagmele
terminologice sunt alcătuite din cel puțin doi constituenți, cu topică fixă, purtători de informație
semantică și gramaticală care dau sens unitar întregii structuri. În TMM, sintagmele terminologice
ilustrează caracteristici tipologice de tip cod închis aferente LS din domeniul pe care îl avem în
vedere, dar și trăsătura de interdisciplinaritate, dat fiind că, în general, unul dintre constituenți se
regăsește și în alt domeni u decât mass -media.
Totodată, din perspectiva specializării sensului, la nivelul LS, implicit al TMM, se observă
capacitatea unor unități lexicale simple de a forma sintagme terminologice, prin actualizarea unor
seme periferice. Acest fenomen conduce la s tabilirea unor ierarhii conceptual -semantice inerente
LS, în cadrul cărora relația hiponim -hiperonim, deși de tip binom, este influențată exclusiv
unilateral: numai hiponimele sunt circumscrise hiperonimului. Din această categorie menționăm:
interviu/inter viu cheie, interviu de context, interviu declarație, interviu indirect, interviu document,
interviu explicativ, interviu explicativ, interviu înregistrat, interviu de justificare, interviu -magazin,
interviu mărturie, interviu de opinie, interviu de persona litate, interviu portret (DEJ: 182),

72 V. infra IV.1.
73 Specializarea semantică pe filieră anglo -americană a termenului sursă în TMM este tratat într -o
secțiune ulterioară – v. infra IV.1.

57
întrebare/întrebare de control, întrebare deschisă, întrebare directă, întrebare cu dublă alegere,
întrebare filtru, întrebare indirectă, întrebare ipotetică, întrebare de încălzire, întrebare închisă,
întrebare de noto rietate, întrebare oglindă, întrebare de relansare, întrebare de urmărire (DEJ:
185), lead/lead amânat, lead citat, lead descriptiv, lead reluat (DEJ: 193).
Preponderente în TMM sunt sintagmele terminologice nominale cu valoare denotativă .
Sensul unitar al acestora rezultă din coroborarea informațiilor semantice ale membrilor, iar
utilizarea lor adecvată se realizează respectând topica internă fixă. Această categorie include
sintagme bimembre, trimembre și tetramembre.

1) Sintagme bimembre
a) sintagme ne ologice adoptate prin împrumut din limba engleză de tipul:
– breaking news74, cu sensul știri care întrerup emisiunea în derulare, eveniment transmis
în direct (DEJ: 66);
– chat show , glosat ca gen TV sinonim cu ,,taclale" (Drugă, Murgu 2004: 126) ;
– cop show75 – menționat printre genurile TV, cu echivalentul ,,filme polițiste"( ibidem );
– cutting rate , cutting rhythm , cross cut , cutaway shot – tehnici utilizate în editarea de
imagini ( idem : 48);
– fade in/fade out , black in/black out – efecte folosite în editarea video ( idem : 52, 54);
– jump cut/matched cut/motivated cut – tehnici utilizate în editarea de imagini ( idem : 44, 46);
– prime time76, consemnat în dicționare cu sensul ora maximă de audiență în televiziune (v.
DEXI, DAN, DEJ, DCR 3) și atestat în contexte ca: „o emisiune de prime time ”, „difuzat în prime
time” (Zeca -Buzura 2005: 145);
– selective focus , cu sensul tip de perspectivă în tehnica de filmare (Drugă, Murgu 2004:

74 V. supra II.4.
75 Formantul show este productiv la nivelul TMM, denumind diferite genuri TV.
76 DEJ, DEXI și DAN înregistreaz ă prime -time ortografiat cu cratimă (DEJ: 275, DEXI: 1557, DAN:
786), față de DCR 3 și COED care menționează sintagma prime time (DCR 3: 430, COED: 1139). Aspectul fluctuant al
ortografierii ilustrează tendința de îndepărtare de etimon ( cf. COED).

58
23);
– soap opera – utilizat cu sensul ,,serial TV cu caracter dramatic, [. ..], exprimând banalul
cotidian" ( idem : 126).

b) sintagme calchiate :
– politică redacțională , cf. engl. desk policy : ,,Bruce D. Itule și Douglas A. Anderson trec în
revistă o serie de factori organizaționali care influențează tratarea subiectelor de pre să în interiorul
redacției: […] politica redacțională a fiecărei instituții de presă (Coman 2001a: 48);
– știre feature , cf. engl. news feature : ,,Probabil principala caracteristică ce deosebește o
știre-feature de o știre propriu -zisă este faptul că prima se referă la un fenomen, o situație, o stare
de fapt, un curent, mai degrabă decât la un eveniment anume" (Coman 2001b: 129);
– știre flash , cf. engl. flash news : ,,Știrea flash […] conține numai elementele definitorii ale
evenimentului" (Coman 2001a: 22 7);
– știre hard /știre soft , cf. engl. hard news /soft news : ,,O primă distincție clară se impune
între ceea ce terminologia anglo -saxonă numește știre hard și știre soft " (Coman 2001a: 176).
c) sintagme bimembre simple : cadru fix (Drugă, Murgu 2004: 37), cadru static77 (idem :
25), mixer video (idem : 11), panoramic lent /panoramic descriptiv utilizate în paralel cu forma
etimologică surveying pan (idem : 37), perspectivă cromatică78, perspectivă lineară , perspectivă
tonală (idem : 14), surse audio (idem : 11), tăietură directă (idem : 32), travling79 circular , travling
înainte , travling înapoi (idem : 27), travling optic80 (idem : 32).

2) Sintagme trimembre

77 Unitatea lexicală cadru dezvoltă la nivelul TMM subdiviziuni conceptual -semantice de tipul cadru de
doi, cadru de trei , cadru static . Primele două sunt atestate în uz în paralel cu formele the two shot , respectiv the three
shot din limba -sursă.
78 Aceste sintagme d enumesc tehnici de filmare specifice televiziunii și constituie subdiviziuni
conceptual -semantice corespunzătoare unității lexicale -centru de grup nominal perspectivă cu sensul ,,ansamblu de
metode folosite pentru a realiza senzația de adâncime în proiec ția bidimensională a filmului sau televiziunii” (Drugă,
Murgu 2004: 23).
79 Se observă utilizarea în formă asimilată total a unității lexicale travling , consemnată în dicționare ca
împrumut neologic neadaptat travelling /traveling (v. DEXI, DAN, DEJ, DCR 3).
80 Această sintagmă apare în paralel cu sinonimul transfocare (Drugă, Murgu 2004: 32).

59
a) sintagme nominale alcătuite din substantiv+prepoziție+substantiv :
– agenție de presă : ,,Principalii fruniz ori de informație pentru mass -media sunt, firește,
agențiile de presă ” (Coman 2001a: 53);
– consumator de presă : ,,Cum indicam deja, orice media libere sunt plasate între doi
parametri previzibili: drepturile de care beneficiază și datoriile contractate f ață de societate și
consumatorul de presă ” (Coman 2001a: 70);
– drept la replică : ,,Discuția privitoare la insultă și calomnie se cere completată cu o referire
la chestiunea obligativității acordării dreptului la rectificare și dreptului la replică ” (Co man 2001a:
82);
– filmare din mână : utilizată în paralel cu forma din limba -sursă hand -held camera –
,,Filmarea de mână presupune o îndemânare deosebită ” (Drugă, Murgu 2004 : 34);
– grilă de programe : ,,Unde așezăm în grila de programe un talk -show? ” (Co man 2001b:
185);
– informații de context : ,,Informația de context […] se poate cita ca atare fără a i se
identifica sursa” (Coman 2001a: 26) ;
– interviu de informație : ,,[…] interviul de informație […] oferă date, informații, relatări,
precizări, descrie ri etc. obținute de la cei implicați în evenimente […]; ceea ce se urmărește sunt
faptele, datele concrete” (Coman 2001b: 201) ;
– interviu de interpretare : ,,[…] interviul de interpretare […]: un specialist sau un
comentator specializat analizează, expli că și interpretează un fapt, încadrându -l în context […]”
(ibidem );
– întrebare de atac/ întrebare de sprijin/ întrebare de relansare/ întrebare de punctare/
întrebare de obiecție/ întrebare de controversă/ întrebare de nominalizare/ întrebare de insisten ță:
,,După rolul lor, întrebările pot fi: de atac […], de sprijin […], de relansare […], de punctare
[…], de obiecție […], de controversă […], de nominalizare […], de insistență ” (Coman 2001b:
140);
– lider de audiență81;
– mișcare de ridicare /mișcare de coborâre : ,,Mișcarea de ridicare a macaralei modifică
punctul de vedere al camerei”/,, Mișcarea de coborâre , din contră, […], induce impresia de personaj
dominator prin mărirea personajului […]” (Drugă, Murgu 2004: 32);

81 Pentru extinderile de sens ale unității lexicale lider , v. supra III.3.3 .

60
– pupitru de comutări (idem : 11);
– rețea de surse : ,,Jurnaliștii nu reușesc, totuși, să afle despre toate evenimentele de presupus
interes […], oricât de bună le -ar fi rețeaua de surse ” (Coman 2001a: 43);
– suport82 de imagine – ,,Suporții de imagine – […] Cunoașterea acestor suporți (de imagine
– n.n.) ne familiarizează, așadar, cu echivalentele tipăririi sau imprimării mesajelor […] ” (Bucheru,
Roman 2010: 23);
– surse de iluminare – ,,Sursele de iluminare […] fac posibile filmările în orice tip de locație
(interior sau exterior) și în orice condiții de lumină naturală (noapte sau zi) și/sau artificială ” (idem :
14);
– travling83 de însoțire – ,,Travlingul de însoțire – camera se mișcă paralel cu mișcarea
subiectului, păstrează subiectul în atenția spectatorului indiferent de viteza d e deplasare a acestuia,
pe întreaga durată a mișcării” (Drugă, Murgu 2004: 30);
– travling de urmărire – ,,Travlingul de urmărire se realizează, de obicei, odată cu
personajele filmate” ( idem : 29);
– unghi de filmare – ,,Unghiul de filmare constituie unu l dintre criterii” ( Bucheru, Roman
2010: 35).

3) În categoria sintagmelor tetramembre includem:
– declarație on the record/declarație off the record (engl. declarations on the
record/declarations off the record ) – ,,Declarațiile sunt citate direct și atribuite sursei, prin numele și
titlul persoanei care face declarația – declarație on the record ”/,,Informația este numai pentru
cunoștința reporterului și nu poate fi tipărită sau făcută publică în vreun fel […] – declarație off the
record ” (Coman 2001a: 225);
– informație on the record/informație off the record (engl. information on the
record/information off the record ) – ,,Informația off the record […] îi deschide ziaristului noi piste
de investigație, îl ajută să înțeleagă mai bine un eveniment, o si tuație ” (idem : 25)/,, Informația care

82 În textele de specialitate, suport din structura suport de imagine apare cu forma de plur al suporți , ca
substantiv de genul masculin, în acord cu tendința românei actuale de a asocia genul masculin cu valorile specializate
ale unor cuvinte ( cf. subiecți în sociologie, elemenți, vagoneți în tehnică, viruși în informatică). Dicționarele
înregist rează acest termen ca neutru cu sensul referitor la cinematografie, domeniu adiacent celui pe care îl avem în
vedere (v. DEXI, DAN, DOOM 2).
83 Formă asimilată total – v. infra III.2.

61
se poate folosi integral prin numirea/calificarea sursei (nume, funcție) este cea on the record (pe
bandă, pentru înregistrare) ” ( idem : 26).
O a doua categorie de sintagme terminologice identificate la nivelul TMM ro mânești o
reprezintă sintagmele terminologice cu sensuri conotative , în care funcția expresivă prevalează
față de funcția comunicativă. Această categorie include sintagme nominale alcătuite pe baza
schemei substantiv +substantiv în genitiv , sintagme nominal e formate din substantiv +adjectiv și
sintagme verbale .
În sintagmele nominale alcătuite pe baza schemei substantiv+substantiv în genitiv ,
primul constituent al grupului nominal are trăsătura /+abstract/, în timp ce la nivelul LC sau al altor
limbaje cu u n grad de specializare mai mult sau mai puțin ridicat, acesta presupune procese fizice,
cu trăsătura /+concret/ ( acoperire , captare, condensare , filtrare ). Sensul întregului grup nominal
este metaforic, deci purtător al trăsăturii /+abstract/:
– acoper irea subiectelor : ,,Editorul este supervizor al activității reporterilor […] pentru
acoperirea subiectelor ” (Zeca -Buzura 2005: 72) ;
– captarea sunetului: ,,Microfonul de tip lavalieră a devenit instrumentul discret și
performant de captare a sunetului […]” (Zeca -Buzura 2005: 118) ;
– condensarea informației – ,,Forma finală a textului jurnalistic este rezultatul activității de
cercetare, de selecție, ierarhizare și condensare a informației ” (Coman 2001a: 99) ;
– filtrarea informațiilor – ,,Filtrarea in formațiilor în mass -media nu este un demers făcut la
întâmplare, în funcție de subiectivitatea autorului ” (Coman 2001a: 100) .
Din subcategoria sintagmelor nominale formate din substantiv+adjectiv , menționăm:
– dosar rotund – utilizat în jargonul profesi onal al TMM cu sensul ironic/glumeț coș de hârtii
– ,,Un redactor competent nu le va arunca la dosarul rotund (coșul de hârtii) […] ” (Coman 2001a:
57);
– minte limpede – sinecdocă, din punct de vedere stilistic, utilizată și în presa scrisă sub
forma cap limpede – ,,Editorii coordonatori dau viză pe text atunci când lipsește mintea limpede ”
(Zeca -Buzura 2005: 79) .
În subcategoria sintagmelor verbale sunt incluse construcții metaforice specifice limbajului
profesional din domeniul pe care îl avem în veder e. Acestea sunt alcătuite, în general, în jurul
aceluiași termen ( știre, imagine, material ):
– a converti imagini – a transforma formatul imaginilor receptate prin satelit în vederea
folosirii lor în montajul de televiziune;

62
– a flota o știre – a scoate o știre din desfășurătorul jurnalului;
– a înșira imagini – a selecta imaginile ce urmează a fi editate în vederea montării știrii în
forma finală;
– a înverzi o știre – a marca prin culoarea verde stadiul unei știri în vederea editării;
– a monta o șt ire – a edita imaginile, pe baza scriptului, în vederea difuzării unei știri în
televiziune;
– a pica în emisie – a ajunge un material în baza de emisie;
– a sparge emisia – a întrerupe emisia pentru difuzarea unei știri de ultim moment;
– a tăia/a li pi o ambianță – a selecta/a include o secvență din ambianță în forma finală de
editare a știrii;
– a trage o știre în jurnal – a adauga o știre în desfășurătorul jurnalului;
– a vărsa un material – a trimite un material în baza din emisie .

7. Concl uzii
Etimologic, influența engleză este preponderentă la nivelul TMM. Astfel, împrumutul și
calchierea constituie principalele procedee prin care sunt redate în limba română din limba -sursă
entități referențiale specifice terminologiei pe care o avem în v edere.
Din perspectiva anglofilie /aglomanie , împrumuturile din TMM se împart în ,,necesare”
(breaking news , crawl , script – v. supra II.4.1. ) și ,,de lux” ( gate-keepers , newsworthiness – v.
supra II.4.2. ). Împrumuturile lexicale și frazeologice includ c u preponderență nume comune ( desk,
hard news , insert , lead, live – v. supra II. 5.1. ).
Din punct de vedere structural, se diferențiază trei tipuri de împrumuturi lexicale: simple
(lead, off, teaser ), compuse (stand -up, talk-show ) și sintagmatice (hard ne ws, soft news ).
Împrumuturile neologice cu echivalent românesc includ compuse prin siglare de tipul CG, ENPS (v.
supra II. 5.1. ).
Calcurile identificate la nivelul TMM se împart în calcuri structurale și calcuri frazeologice.
Din prima categorie fac par te captarea (sunetului), colectarea (informației), a genera (documente)
(calcuri semantice) – v. supra II. 5.2.2. Categoria calcurilor frazeologice totale includ termeni ca
declarație în afara înregistrării , informație de context , valoare de informație , iar cea a calcurilor
parțiale – lexicale și frazeologice – unități lexicale complexe: declarații on the record , declarații off
the record , peinterviu, preproducție . Totodată, termenii cu sufixe din engleză sunt redate în limba

63
română prin construcții cu sufixul -re (nume abstracte: documentare , procesare ) și cu sufixul -tor
(nume de agent: prezentator , producător ) – v. supra II.5.2.1.
Pe lângă unitățile lexicale cu etimologie anglo -americană, am identificat o serie de termeni
cu etimologie multiplă, al căror sens se specializează, însă, după modelul conceptual semantic
anglo -american ( coordonator , editor , prezentator , producător ) (v. supra II.3.).
Din categoria creațiilor interne , rezultate în urma derivării, menționăm evenimețializare ,
internalizare , mass -mediat /massmediatizat , știricitate , trustizare (v. supra II.2.).
La nivelul TMM, sintagmele terminologice denotative se împart în trei mari categorii, în
funcție de structura internă: sintagme bimembre , trimembre și tetramembre. Sintagmele
bimembre includ sintagme neologice adoptate prin împrumut din limba engleză ( breaking news ,
prime time ), sintagme calchiate ( politică redacțională , știre hard /știre soft ) și sintagme bimembre
simple (cadru fix , surse audio ). Sintagmele trimembre identificate î n TMM sunt sintagme
nominale alcătuite din substantiv+prepoziție+substantiv (agenție de presă, consumator de presă,
grilă de programe ), iar categoria sintagmelor tetramembre includ construcții de tipul declarație
on the record/declarație off the record , informație on the record/informație off the record.
Sintagmele cu sens conotativ sunt reprezentate, în TMM, de sintagme nominale alcătuite pe baza
schemei substantiv+substantiv în genitiv ( acoperirea subiectelor , captarea sunetului ), sintagme
nominale form ate din substantiv+adjectiv ( dosar rotund , minte limpede ) și sintagme verbale ( a
converti imagini , a sparge emisia ) – v. supra II.6.

64

CAPITOLUL III
ASIMILAREA ÎMPRUMUTURILOR NEOLOGICE DIN ENGLEZĂ ÎN
TMM

0. Capitolul de față va trata tendințele și g radul de asimilare corespunzătoare împrumuturilor
neologice din engleză la nivelul TMM, din perspectiva adaptării grafice/fonetice, morfologice și
semantice, urmărind modul cum acestea se încadrează în liniile generale privind comportamentul
împrumuturilo r lexicale/frazeologice din româna actuală.

1. Aspecte generale privind adaptarea anglicismelor din limba română actuală
În contextul limbilor europene, influența engleză asupra românei s -a manifestat relativ
târziu. Ca rezultat al unor factori de natură socio -culturală și economică, se remarcă, în cea de -a
doua jumătate a secolului XX, influența englezei americane (în raport cu engleza britanică) la
nivelul limbii române, dar pentru o scurtă perioadă de timp (v. Görlach 2002b) .
Pătrunderea elementelor l exicale cu etimologie engleză s -a produs anterior consemnării lor
în dicționare. În general, specialiștii consideră că numărul anglicismelor în uz este mult mai mare
față de cele menționate în DEA. Cele mai multe neologisme din lexicul românesc sunt de ori gine
romanică, la acestea adaugându -se termenii științifici anglo -americani, alcătuiți din elemente latine
(Görlach 2002b: 170). Această situație se regăsește în cazul structurilor mass -media (v. supra I.1.)
sau vox pop(uli).
La sfârșitul secolului trec ut, numărul în continuă creștere al anglicismelor a fost adus în
discuție de lingviștii români, din perspective diferite. În general, atitudinea specialiștilor este
moderată, aceștia considerând că limba română are ,,capacitatea " de a controla pătrunderea și
integrarea elementelor neologice.

65
2.Tipuri de împrumuturi neologice din engleză în TMM (adaptate, în curs de adaptare,
xenisme)
Lucrările de specialitate stabilesc trei categorii de împrumuturi neologice din engleză în
româna actuală), deși dinamic a limbii nu permite departajarea strictă a acestor clase (v. Stoichițoiu
Ichim 2006: 29, Constantinescu, Popovici, Ștefănescu 2002b: 187 -188): anglicisme (v. supra
II. )84 , împrumuturi complet asimilate și xenisme85.
La nivelul TMM se regăsesc toate aceste tipuri de împrumuturi neologice, dar cu
reprezentare inegală din perspectiva ponderii și a stabilității în uz. Termeni specifici domeniului
mass -media ca editor , insert, live, reporter, teaser cu etimologie unică (engl.) sau multiplă (lat., fr.,
engl., germ.) sunt înregistrați în dicționare, dar lead86 sau stand -up – cu mare frecvență în lucrările
de specialitate și importanță conceptual -semantică în TMM – nu figurează în dicționarele
românești.
Unitățile lexicale selectate în analiza noastră sunt reprezentative din punctul de vedere al
specializării sensului în cadrul TMM. Nu vom relua observațiile despre categoriile împrumuturi
„necesare” și împrumuturi „de lux” – pe care le -am analizat anterior (v. supra II.4.1. , II.4.2. ), ci ne
vom opri asupra modalităților de asimilare din perspectiva normei lingvistice și a factorilor
lingvistici și pragmastilistici.
Din perspectiva normei lingvistice, observațiile generale privind tendințele contradictorii în
procesul asimilării anglicismelor (v. Stoichițoiu Ichim 2006: 34, Topală 2006: 425 -427) rămân
valabile și în TMM. Astfel că, se înregistrează atât termeni cu etimologie anglo -americană care tind
să-și păstreze forma originară, cât și împrumuturi care tind să se adapteze la sistemul limbii
române. De asem enea, se remarcă utilizarea în paralel a unor forme divergente sau fluctuante
(ibidem ).

3. Aspecte ale procesului de asimilare
Dat fiind specificul grafic și fonetic al anglicismelor, care nu permite aplicarea regimului

84 DAN definește anglicismul astfel: „cuvânt, expresie proprie limbii eng leze; cuvânt pătruns într -o altă
limbă și încă neintegrat în aceasta” (DAN:67), deci „în curs de adaptare la sistemul limbii române” (Stoichițoiu Ichim
2006: 29).
85 Guilbert definește xenismul ca „terme étranger qui reste toujours étranger” (Guilbert 1975: 93).
86 Omiterea înregistrării în dicționare a unor termeni ca lead sau stand -up ar putea fi motivată de
încadrarea acestora în categoria xenismelor.

66
morfologic din română ori a reguli lor de pronunție specifice limbii române, în TMM predomină
anglicismele aflate în diverse stadii de asimilare (v. Stoichițoiu Ichim 2001: 100 -101). În această
categorie a termenilor care prezintă dificultăți de asimilare se includ atât anglicisme lexicale, cât și
frazeologisme:
– close -up nu este înregistrat în nicio lucrare lexicografică, dar este utilizat în lucrările de
specialitate: „cadrul aduce în atenție un close -up (un detaliu esențial legat de acțiunea principală).”
(Bălășescu 2003:194). Se observ ă că, pentru dezambiguizarea semantică, se recurge la explicitarea
sensului între paranteze. Sub aspectul asimilării morfologice, se observă încadrarea în genul neutru
și articularea cu articolul nehotărât, atașat cu cratimă. DMC menționează sensul detaliu al feței sau
al corpului unui personaj : close -up filmed shot that shows a person’s face (or other part of the
body), to the exclusion of other parts (DMC: 63). Astfel, se remarcă lărgirea sensului în TMM
românească față de sensul din limba -sursă;
– flash este consemnat în DEJ cu o definiție amplă din care reținem: anunțarea în câteva
cuvinte a unui fapt de o importanță excepțională (DEJ: 741) , dar nu apare în DAN, DEXI sau
DCR 3. DMC înregistrează flash cu sensul din mass -media (v. supra II.5.1. ). În luc rările de
specialitate, flash apare neadaptat morfologic: „ Flash -ul are structuri și dimensiuni diferite
(Coman 2001a: 227), „ flash -uri de aproximativ 10 -30 de secunde” (Coman 2001a: 247).
Morfologic, se află într -un stadiu de început al asimilării, prin prezența articolului hotărât și a
desinenței de plural;
– frame apare în DEJ cu o definiție terminologică amplă, din care reținem cadru, scenariu
(DEJ: 143), precum și în DMC (p. 127) . DEXI, DAN ori DCR 3 nu înregistrează acest termen.
Frame apare, însă, în lucrările de specialitate ca sinonim cu fotogramă : „adică două -trei fotograme
(frame -uri)” (Coman 2001b: 210). Termenul se găsește într -o etapă incipientă de asimilare, primind
desinența de plural, precedată de cratimă;
– lead este înregistrat în DEJ ca sinonim cu știrea , cu menționarea diferențierilor conceptual –
semantice care individualizează acest termen în lexicul specializat (DEJ: 192). DEXI, DAN ori
DCR 3 nu consemnează această unitate lexicală. DMC înregistrează sub lead 1 sensul main story on
the front page of a newspaper/articol principal pe prima pagină a unui ziar (DMC: 172). Lucrările
de specialitate oferă o descriere semantică amplă a acestui termen prin analiza paradigmatică
știre/știre hard/știre soft/lead , după model anglo -american. Lead apare neadaptat fonetic și grafic,
dar cu un început de asimilare morfologică prin încadrarea la neutru, forma de plural și prin
articulare: „ o trecere în revistă a formelor pe care le îmbracă lead-urile poate fi considerată
instructivă” (Coman 2001a : 1 76);
– prime time este consemnat în DEJ (p. 275), DEXI (p. 1557) și DAN (p. 786) cu sensul ora

67
maximă de audiență în televiziune , menționându -se sensul specializat pe care îl are în audiovizual –
audiență în televiziune . În lucrările de specialitate apare fără cratimă, în forma etimologică prime
time – „o emisiune de prime time ”, „difuzat în prime time ” (Zeca -Buzura 2005:145). Se constată,
astfel, caracterul fluctuant al ortografierii: pe de o parte, DEJ, DEXI, DAN înregistrează prime -time
(cu cratimă), iar pe de alta în DCR 3 și în lucrările de specialitate termenul apare în forma din
limba -sursă. Acest fenomen poate fi interpretat ca etapă în procesul de adaptare (situația poate fi
similară, dar în sens invers, adaptării grafice a substantivului week -end/weekend , varianta a doua
fiind deja acceptată de normă, conform DOOM 2);
– stand -up nu este înregistrat în nicio lucrare lexicografică87, fie generală sau specializată,
dar apare în lucrările de specialitate – „De aceea, unele posturi de televiziune recur g la stand -up ori
de câte ori este posibil.” (v. Coman 2001: 251), unde în unele ocurențe este însoțit de traducerea
relatare în picioare . DEJ nu înregistrează acest tip de relatare specific televiziunii nici la articolul
despre relatare . Deducem de aici c ă este un termen foarte recent și specific exclusiv
audiovizualului. Neînregistrarea acestuia în dicționare nu surprinde, însă, având în vedere dinamica
lexicală specifică terminologiei mass -mediei dată de noutatea domeniului și de faptul că stand -up
apare însoțită în context de traducerea în limba română relatare în picioare . Șansele de asimilare ale
acestui anglicism cu sens specializat sunt discutabile. Pe de o parte, apreciem că anglicismul nu se
va impune, dat fiind faptul că se utilizează în paralel f orma tradusă în limba română, chiar în
situațiile contextuale de specialitate. Pe de altă parte, însă, ținând cont că alte două unități lexicale
specializate (aparținând terminologiei financiare și celei teatrale) din aceeași familie de cuvinte –
stand -by și stand -up comedy , dar cu o mai mare frecvență în uz și care prezintă similitudini
fonetice, morfologice, structurale cu stand -up sunt înregistrate în DEXI (p. 1872) – și cu varianta
standby din care cratima lipsește în DAN (p. 919 ), considerăm că statut ul lexicografic al structurii
stand -up va fi impus uzului;
– travelling este înregistrat atât în DEJ (p. 397), cât și în DAN (p. 994), DEXI (p. 2049) și
DCR 3 (p. 544). Acest termen este absent în DMC. În textele de specialitate, travelling apare fie sub
formă neasimilată fonetic – „printr -o mișcare liberă, bazată pe travelling -uri” (Coman 2001b: 213),
dar cu un început de asimilare morfologică (formarea pluralului după sistemul limbii române), fie
în formă asimilată total travling (Drugă, Murgu 2004: 27) . De asemenea, se constată ortografierea
în dicționare atât după etimonul din engleza britanică – travelling (v. DEXI, DAN), cât și după
etimonul anglo -american – traveling (v. DCR 3) – v. supra II.5.1.
Dificultățile de asimilare sunt evitate prin calchiere frazeologică, traducere liberă și

87 Stand -up nu este înregistrat nici în DMC.

68
echivalare.
În prima categorie, a calcurilor frazeologice, includem următoarele unități lexicale complexe
identificate în corpusul analizat:
– articole de aventuri (engl. adventure stories ), articol de calendar (engl. seasonal story ),
articol explicativ (engl. explanatory story ), articol principal (engl. main story ), director de platou
(engl. floor manager ), editor imagine (engl. videotape editor ), informație/declarație în afara
înregistrării (engl. information/declarati on off the record ), informație/declarație pe bandă (engl.
information/declaration on the record ), informație de context (engl. information on background ),
informație de context ascuns (engl. information on deep background ),
agricultural/entertainment/news /public affairs/religious/sports programs (engl. programe despre
agricultură/de divertisment/de știri/de interes public/religioase/sportive ), știre flash (engl. flash
news ), valoare de informație (engl. news value ).
Prin traducere liberă se redau în limba română structuri de tipul:
– articol amuzant , engl. brightner (Coman 2001b: 129);
– director de sunet , engl. sound designer (Bălășescu 2003: 138);
– scurt fragment , engl. sound bite (Coman 2001b: 129);
– surse atribuibile/neatribuibile , engl. on the record /off the record sources (Coman 2001a:
65);
– știri bune de folosit , engl. news to use (Coman 2001a: 47);
– tehnica interesului în suspensie , engl. suspended -interest story (Coman 2001b: 129);
– tehnica deal -vale, engl. valleys and peaks story (Coman 2 001b: 129) .
În categoria echivalărilor, includem:
– articole de context , engl. backgrounders (Coman 2001b: 127);
– articole de interes general, engl. brightners (Coman 2001b: 127);
– surse la vârf 88, engl. deep sources ( from the White House ) (Coman 2 001a: 57).
Se observă că în TMM majoritatea unităților lexicale neologice sunt complexe, sintagme
calchiate după modele anglo -americane – articol principal (engl . main story ), articol de calendar
(engl. seasonal story ), articol explicativ (engl. explanato ry story ), director de platou (engl. floor
manager ), informație/declarație în afara înregistrării (engl. information/declaration off the

88 Structura poate fi interpretată, sub aspectul figurilor de s til lexicalizate, ca metonimie.

69
record ), informație/declarație pe bandă (engl. information/declaration on the record ), informație
de context (engl. information on background ).
În general, unitățile lexicale simple se specializează în TMM ( editor , lead, off, producător )
și dezvoltă relații semantice de polisemie, ilustrând caracterul de interdisciplinaritate specific
terminologiilor ( canal, filtru , sursă).

3.1. Adaptare grafică și fonetică
Sub aspectul ortografierii, adaptarea împrumuturilor lexicale și frazeologice din engleză este
condiționată de o serie de factori de natură obiectivă (organizarea internă a sistemului limbii care
impune anumite norme , vechimea, gradul de specializare) și subiectivă (atitudinea și „creativitatea”
vorbitorilor în raport cu termenul neologic) (Stoichițoiu Ichim 2006: 398).
În contextul „dinamicii accelerate a uzului” (v. Avram 1997a) , factorul subiectiv tinde să
prevale ze asupra celui obiectiv. Acest fenomen se regăsește și la nivelul unităților lexicale
neologice de origine engleză în cadrul TMM, unde se constată inconsecvențe ale înregistrărilor
lexicografice în privința grafiei.
Crawl89, deși neînregistrat în niciun d icționar, este utilizat în lucrările de specialitate în
paralel cu varianta fonetică „românizată”, crol (v. supra ). Se observă că dicționarele mai vechi
manifestă tendința de impunere a grafiei fonetice, privilegiind principiul fonetic/fonologic
(Constanti nescu, Popovici, Ștefănescu 2002: 170). În lucrările lexicografice recente, însă, tendința
este de restabilire a grafiei etimologice. În acest sens, ediția a doua a DOOM contribuie la
,,reducerea decalajului dintre norma codificată, rămasă în parte literă moartă, și uzul real al
românilor instruiți din generația medie’’ (DOOM 2: XII -XIV).
Flash este consemnat în DEXI, DAN și DOOM 2 ca atare, dar prima ediție a MDN înregistra
și formele asimilate grafic și fonetic fleș/flaș . În DEJ acest termen apare cu orto grafierea
etimologică flash .
În TMM, grafia împrumuturilor neologice din engleză este condiționată de o serie de factori
între care foarte important este „macro -contextul” globalizării lingvistice (v. Stoichițoiu Ichim
2006a: 7 -28), dat fiind faptul că u nitățile lexicale specializate se caracterizează, în general, prin
integrarea într -un limbaj universal, specific unui anumit domeniu de activitate. Din această
categorie menționăm unități lexicale aflate în diverse stadii de adaptare ca breaking news , desk,

89 ,,[…] textul apare fix – burtieră – sau curgând în josul ecranului, de la dreapta spre stânga – crawl
[…]” (Bucheru, Roman 2010: 76).

70
flash/știre flash , hard news , insert, lead , script , soft news . Din perspectivă normativă, la nivelul
TMM, se constată atât tendința de păstrare a formei din limba -sursă (ortografierea etimologică – cf.
desk, flash/știre flash , lead), cât și cea de adap tare la sistemul limbii receptoare (grafia
fonetică/fonologică – cf. crol, fleș/flaș ). Totodată, se observă caracterul fluctuant al ortografierii
unor unități lexicale simple și compuse identificate la nivelul TMM, după cum apar în înregistrările
lexicogra fice și în lucrările de specialitate (fie sunt consemnate în ambele forme, fie se păstrează
ortografierea etimologică):
– prime -time/prime time apare atât ortografiat cu cratimă – în DEJ (p. 275), DEXI (p. 1557),
DAN (p. 786) – fapt care ilustrează tendinț a de îndepărtare de etimon, cât și în forma din limba –
sursă – prime time – în DCR 3 (p. 430) ( cf. DMC: 240). În lucrările de specialitate, se preferă
ortografierea etimologică, respectiv prime time (Zeca -Buzura 2005: 145) (v. supra III.3. );
– talk-show/talk show este înregistrat în DEJ, DAN, DEXI și DOOM 2 cu cratimă, respectiv
talk-show (DEJ: 392, DAN: 954, DEXI: 1977, DOOM 2 : 782), în timp ce DCR 3 consemnează forma
etimologică talk show (DCR 3: 521) ( cf. DMC: 283). În lucrările de specialitate, talk-show apare cu
cratimă ( cf. Coman 2001b: 185).
Și în ceea ce privește împrumutul lexical simplu travelling se observă inconsecvența
ortografierii, acesta apărând atât în formă etimologică travelling < engl. brit./ traveling < engl.
amer., cât și în formă adaptată c onform pronunțării travling : travelling (DEXI: 2049, DAN: 994),
traveling (DCR 3: 544), travling/traveling (Drugă, Murgu 2004: 28, Roman, Bucheru 2010: 48).
De asemenea, la nivelul TMM, se constată aspecte contradictorii și fluctuante față de normă,
și în u tilizarea siglelor împrumutate din engleză, deși tendința generală este aceea de a păstra grafia
și rostirea din limba -sursă:
– /cege/ – CG, generator de caractere (engl. characters generator );
– /enps/ – ENPS, sistemul central de producere a știrilor (engl. Essential News Production
System );
– /tece/ – TC, secvența de timp (engl. time code ).
Menționăm și varianta de ortografiere fonologică crol pentru engl. crawl , înregistrată în
lucrări de specialitate – crol concurs , crol Algeria (v. Zeca – Buzura 200 5: 175).

3.2. Asimilare morfologică
Din punctul de vedere al normelor morfologice, dificultatea de adaptare a anglicismelor la
sistemul flexionar românesc se explică prin apartenența românei și englezei la familii de limbi

71
diferite. În procesul de asim ilare a anglicismelor, conversiunile lexicalizate și cele ocazionale
atestate în textele de specialitate au un rol important (v. Stoichițoiu Ichim 2006: 43). În ceea ce
privește TMM, se constată numărul redus al conversiunilor lexicalizate în corpusul anal izat. Din
această categorie, menționăm termenul off care apare în DAN ca substantiv neutru. DEJ
înregistrează sintagma cu etimologie anglo -americană < engl. off the record , unde off funcționează
ca adverb. În textele specializate, off apare ca adverb pre cedat de prepoziție în contexte de tipul
„crainicul citește din off” (Coman 2001a: 240), „știrile din off” (Zeca -Buzura 2005: 52), „sau se
adaugă încă un text de off” (Zeca -Buzura 2005: 87).
Menționăm, totodată, utilizarea cu valoare substantivală a unor sintagme substantivale sau
chiar cu statut propozițional împrumutate din engleză:
-„What formula – ca model de organizare a informației.” (Zeca -Buzura 2005: 43);
-„Materialele de tip how to spun cititorilor ce anume trebuie să facă.” (Coman 2001b: 131);
-„ articole utilitare de tipul how-to- do- it” (Coman 2001b: 127).
Din perspectivă morfologică, în atribuirea genului gramatical al substantivelor animate
împrumutate din limba engleză, se respectă criteriul etimologic, genul substantivelor din
limba-sursă păstrându -se la anglicismele din limba română (Topală 2006: 426).
În categoria genului masculin se încadrează, de regulă, anglicismele nume de animate din
TMM: editor, producător (aceste substantive au etimologie multiplă, dar sensul specializat din
TMM este dat de etimonul englezesc).
Unitățile lexicale inanimate cu etimologie engleză din TMM urmează tendința generală
privind neologismele inanimate, înscriindu -se în categoria genului neutru (aceasta fiind trăsătura
generală, indiferent de limba -sursă) (v. Topală 2006: 427):
– interviu este un împrumut cu vechime, înregistrat în dicționare (DEXI: 924, DAN: 536,
DEJ90: 171, DCR 3: 301) ca substantiv neutru cu etimologie multiplă (engleză și franceză), fiind
utilizat în lucrările de specialitate și în limbajul curent sub o formă perfect adaptată (fonetic, grafic,
morfologic și semantic) sistemului limbii române;
– script este înregistrat în lucrările lexicografice (DEXI: 1756, DAN: 874, DEJ: 345, DCR 3 :
469) ca având etimologie unică engleză, cu menț iunea de gen neutru (pl. -uri);
– teaser nu este înregistrat în DEJ ori DEXI, dar apare în DAN ca s. n. anunț publicitar fără
menționarea produsului sau a mărfii, urmărind interesul publicului (DAN: 906) . DCR 3 înregistreză

90 DEJ oferă descrieri terminografice ample pentru subspeciile aferente, ilustrând specia lizarea
termenului în TMM.

72
sensul în jargonul publicității și al televiziunii, imagine ori secvență menită a atrage atenția
publicului (DCR 3: 524). În lucrările de specialitate apare ca neutru, în contexte de tipul „ teaser -ul
sau șapoul trebuie să fie scris așa încât să ofere o idee despre ce conține articolul” (Coman 2001b:
269).
În limba română, desinența este marcă pentru genul gramatical, la substantive. În cazul
neologismelor din engleză, desinența de singular este zero, radicalul substantivului identificându -se
cu forma de singular. În această situație, pe ntru stabilirea genului este necesară opunerea obligatorie
a pluralului ( Topală 2006: 427). Având în vedere, însă, faptul că terminația împrumuturilor
neologice din engleză prezintă aceleași caracteristici din perspectivă fonetică pentru toate cele trei
genuri, forma -tip a substantivului nu stabilește genul gramatical nici prin desinența de singular, nici
prin terminație.

3.3. Asimilare semantică
Asimilarea semantică a anglicismelor din TMM implică o serie de evoluții ale sensului, care
privesc cu prepond erență extinderile semantice. Acestea se realizează paradigmatic în urma
schimbării domeniului de referință, ceea ce presupune păstrarea nucleului semantic și neglijarea
unor seme periferice din definiția lexicografică. Astfel, deși, unii termeni sunt înr egistrați în
dicționare cu etimologie multiplă, etimonul termenului cu sens specializat din TMM este englez sau
anglo -american (v. supra ).
Din categoria împrumuturilor neologice din engleză asimilate semantic și specifice TMM,
menționăm următoarele unităț i lexicale91:
– flash – cu sensul specializat din TMM 1. Pentru agenția de presă este anunțarea în câteva
cuvinte a unui fapt de o importanță excepțională (…). 2. În audiovizual – titlurile știrilor care
formează un buletin de știri. În televiziune – suma rul telejurnalului (…) (DEJ: 139) . DEXI
înregistrează flash cu sensurile Tub electric care produce o luminație puternică de scurtă durată,
folosit în arta fotografică, în construcția laserelor etc. ♦ Informație importantă transmisă cu
prioritate. ♦ (Cin.) Plan foarte scurt, fără a face trimitere la domeniul mass -mediei/ jurnalismului
(DEXI: 741). DAN reia definiția din DEXI, dar adaugă sensul ( pe care îl deducem, contextual, ca
specializat pentru domeniul mass -media) 2. informație importantă transmisă cu pr ioritate;
informație radiofonică foarte scurtă (DAN: 415) ;
– lider (asimilat și fonetic/grafic) din sintagma lider de audiență cunoaște o extindere de

91 Aceste unități lexicale își dezvoltă, astfel, polisemia.

73
sens în TMM. DAN consemnează sensurile (1) conducător al unui partid politic, al unei organizații
obșteșt i sau al unei orchestre și (2) echipă, sportiv din fruntea unei competiții (DAN: 574) . Aceeași
definiție apare și în DEXI (p. 1045). În ultimele decenii, însă, se constată o mare frecvență de
utilizare în sfera economică (v. Stoichițoiu Ichim 2006: 104), d eterminatul lider migrând din
domeniul politic/sportiv ( lider politic, liderul grupei etc.) spre alte domenii cum sunt marketing,
vânzări ( lider de piață ) și înregistrează un nou sens în domeniul mass -mediei ( lider de audiență ).
De asemenea, în această ca tegorie includem unități lexicale specifice jargonului acestui grup
profesional, sugestive nu doar din perspectivă pragmatică, ci și din punctul de vedere al „neologiei
denominative”92 și al îmbogățirii semantice:
– a converti este înregistrat în DEXI cu e timologie multiplă din fr. și lat. și cu sensurile 1.
Tranz. și refl. A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită convingere (religioasă) 2.
Tranz. A schimba bancnota în aur sau devize . Sensul (2) face trimitere la semnificația din TMM –
(d. imagini) a transforma dintr -un format în altul, în vederea editării93 (DEXI: 440) . COED
înregistrează engl. convert cu sensul change or cause to change, inform, character or function.
change (money, stocks, or units in which a quantity is expressed) into ot hers or a different kind
(COED: 313)/ a schimba dintr -o monedă în alta, o marfă cu o alta, a converti ;
– a flota/flotez (înregistrat în DEXI cu etimologie franceză și cu sensul 1 a îndepărta prin
decantare substanțele care plutesc la suprafața unui lichid și sensul 2 precedat de indicația Fig. a nu
se putea hotărî, a sta la îndoială, a sta în cumpănă, a șovăi, a ezita (DEXI: 745) este utilizat în
TMM cu sensul a scoate temporar o știre din desfășurătorul jurnalului, după sensul verbului
corespunzător din engl eză ( to float )/rest or cause on a surface of a liquid without sinking.be
suspended freely in a liquid or gas – a pluti (COED: 545).
În TMM, anglicismele asimilate total (sub aspect fonetic, grafic, morfologic și semantic)
sunt foarte puțin numeroase și su nt înregistrate, de regulă, inconsecvent atât în uz, cât și în lucrări
lexicografice și de specialitate:
– crawl , scris etimologic, apare în uz în paralel cu varianta asimilată total crol, dar nicio
formă nu este înregistrată de dicționare (v. DEJ, DAN, D EXI);
– media , formă abreviată rezultată prin elipsă din sintagma englezească mass media (of
communication ). Norma uzului tinde să fixeze în limbă forma de feminin singular (acceptată în

92 Încadrarea împrumuturilor din engleză, în funcție de natura creativității lexicale, în neologia
denominativă (justificată de nevoia de a denumi referenți noi) ori neolo gia stilistică (motivată prin căutarea
expresivității) aparține lingvistului francez L. Guilbert (v. Stoichițoiu Ichim 2006).
93 Se poate vorbi în aceste cazuri de metafore terminologice (catacreze) – v. infra V.1.

74
DOOM 2), în virtutea desinenței și a analogiei cu substantivul presă din limba română. Aceasta a
câștigat teren în raport cu forma de neutru plural, conformă etimonului latinesc (v. Stoichițoiu
Ichim 2006: 36). În lucrările de specialitate, însă, termenul media apare utilizat în paralel, fie ca
plural feminin – media autono me (v. Coman 1999: 23), fie ca neutru plural, conform limbii latine –
„acestor (magnetofonul, casetofonul, videorecorderul – n.n.) media ” (v. Coman 1999: 24);
– videorecorder este înregistrat în DEXI și DAN ca substantiv neutru, cu pl. –e,
menționându -se e timologia engleză. În textele de specialitate, videorecorder apare adaptat
morfologic – „succesul unor aparate precum (….), videorecorderul se datorează în primul rând
dorinței receptorilor de a păstra pe alte suporturi mesajele fugitive” (v. Coman 1999: 2 4).

4. Concluzii
Din punctul de vedere al asimilării grafice/fonetice, împrumuturile neologice cu etimologie
anglo -americană specifice TMM urmează tendința generală a neologismelor în româna actuală,
preponderent fiind caracterul fluctuant al acestor a (crawl apare atât în forma etimologică din
engleză, cât și în forma ,,românizată” crol, travelling este utilizat atât în forma din limba -sursă, cât
și în forma asimilată complet travling ) – v. supra III.3.1.
Sub aspectul asimilării morfologice, anglicis mele din TMM respectă criteriul etimologic în
atribuirea genului: în genul masculin sunt incluse numele animate ( editor , producător ), iar numele
inanimate se încadrează în genul neutru ( script , teaser ) – v. supra III.3.2.
Reprezentative din perspectiva a similării semantice sunt unități lexicale fundamentale în
lexicul specializat corespunzător mass -mediei românești, de tipul flash , lider , media și unități
lexicale specifice jargonului, ca limbaj al grupului profesional din acest domeniu, de tipul a
conve rti (d. imagini), a flota (d. știri) – v. supra III.3.3.

75

CAPITOLUL IV
ASPECTE SEMANTICE ALE TMM. UNITĂȚI LEXICALE SPECIALIZATE
VS. UNITĂȚI LEXICALE NESPECIALIZATE

0. În acest capitol vom analiza specializarea sensului survenită în TMM, î n înregistrările din
dicționarele românești pe care le -am ales, urmărind consecvența marcării diastratice ca element
explicit de plasare în domeniul specializat al mass -mediei. De asemenea, vom avea în vedere
relațiile semantice pe care unitățile lexicale specifice le dezvoltă în cadrul TMM: hiperonimia și
hiponimia sunt inerente taxonomiilor din acest domeniu, sinonimia are o pondere foarte mică la
nivelul TMM (trăsătură de tip cod închis subliniind statutul de lexic specializat al TMM), iar
antonimia este prezentă la nivelul sintagmelor. Vom insista asupra polisemiei, dat fiind faptul că
aceasta este relația semantică cel mai bine reprezentată la nivelul TMM.

1. Specializarea sensului. Dezambiguizare semantică și contextuală
Una dintre particularitățile l exicului specializat corespunzător domeniului pe care îl avem în
vedere o constituie influența engleză, TMM românească urmând modelul conceptual -semantic
anglo -american. Acest fapt se reflectă, implicit, la nivel lingvistic. Se observă, astfel, ca trăsătu ră
generală, că specializarea sensului se face conform etimonului din limba engleză. În această
categorie includem unități lexicale calchiate după model anglo -american nume de agent, care sunt
înregistrate de dicționare cu etimologie franceză, dar care îș i specializează sensul în TMM după
etimonul anglo -american. Dintre acestea reținem:
– editor este înregistrat de DAN și DEXI cu etimologie latino -romanică < fr. éditeur, lat.
editor și cu sensul persoană care editează o operă (DEXI: 629) / 1. persoană, soc ietate care

76
editează cărți, reviste etc. ◊ persoană care pregătește publicarea unor texte, o emisiune de
televiziune etc. 2. cel care efectuează editarea programelor pe un ordinator. II. s. n. (inform.) parte
a unui calculator care face editarea programelo r (DAN: 345) . DEJ consemnează această unitate
lexicală cu indicația semantică specifică instituțiilor de presă – IP și definiția terminologică
persoana (grupul) care suportă financiar apariția publicației, funcționarea postului de radio, de
televiziune etc.. Spre deosebire de dicționarele generale, DEJ acordă un spațiu amplu acestui
cuvânt -intrare, menționând etimologia americană (amer. păzitorii porților ) și o descriere
lexicografică riguroasă. În prima parte a definiției, însă, intervin ambiguitatea și ineficiența
decodării sensului, prin plasarea descrierii semantice în registrul metaforic (DEJ: 120). Lucrările de
specialitate utilizează editor/editori în paralel cu echivalentul din engleză gate-keeper/gate -keepers
– păzitori de porți (v. Coman 1999: 20 0-203), dezambiguizarea contextuală fiind, însă, amplu
elaborată prin reluări explicite și descriptive care conduc la stabilirea clară a sensului și prin
raportarea directă, comparativă, la alte entități referențiale din ierarhia conceptual -semantică
aferentă ( ibidem ). DEA menționează editor cu sensul specializat din mass -media (DEA: 103).
DEXI consemnează sub editor 3 definiția care se referă explicit la presa scrisă. DAN precizează
sensul din presa scrisă, dar și accepția din audiovizual, precedată de si mbolul indicație semantică .
DCR 3 nu înregistrează acest lexem. În lucrările de specialitate, am identificat structuri cu editor
centru de GN, compuse de tip substantival, în domeniul lexicului profesional, realizate prin
coordonare ( editor -șef, editor -coordonator ) sau prin subordonare cu omiterea prepoziției (editor –
voce) (Bălășescu 2003: 195) – v. supra I.1.1. ;
– producător – dicționarele îl înregistrează cu etimologie franceză, cu sens specializat în
cinematografie (v. DEXI: 1569, DAN: 790). Nu este în registrat în dicționare ca aparținând
domeniului/subdomeniilor mass -mediei, dar apare ca neologism cu etimologie engleză în DEA (p.
242) și cu sens specializat în TMM. Lucrările de specialitate oferă descrieri ample ale sensului
acestui termen, prin reluăr i descriptive semantic și menționarea subcategoriilor în ierarhizarea
conceptual -semantică pe care această unitate lexicală le dezvoltă. De altfel, capacitatea de a forma
compuse de tip substantival, în domeniul lexicului profesional – producător general, producător
executiv, producător -emisie – constituie un alt argument care susține specializarea acestor lexeme în
cadrul TMM. DEXI înregistrează sensul din domeniul cinematografiei, deci circumscris mass –
mediei. DAN nu menționează sensul din TMM. DCR 3 consemnează producător -delegat cu marca
diastratică (cinem.) (DCR 3: 432).
În contextul terminologiilor românești, TMM se clasează drept cod deschis , din perspectiva
migrației unităților lexicale . În terminologia medicinei, a matematicii sau a geologiei – considerate
coduri închise (v. Bidu -Vrănceanu 2000) – migrația unităților lexicale se produce dinspre LS spre

77
LC prin fenomenul desemnat drept laicizare a cunoașterii sau determinologizare/
banalizare/vulgarizare (v. Bidu -Vrănceanu 2007: 157 -165). În cazul TM M se constată că procesul
se desfășoară în sens invers – unități lexicale aparținând LC își lărgesc aria semantică și se
specializează în domeniul mass -media94.
Relaționând cele două unități lingvistice cuvânt/termen , în procesul de migrare din LS spre
LC sau din LC spre LS, se ajunge la raportarea T 1 – T2. Astfel, pentru stabilirea particularităților
semantice, unitatea lexicală este analizată paradigmatic, iar în vederea departajării în funcție de
asocierile contextuale realizate, intervine analiza sin tagmatică. Complementară analizei
paradigmatice, analiza sintagmatică privind textele și contextele are un rol fundamental în T 2.
Identificarea sensului specializat este determinată de contextul lingvistic, prin raportul dintre
libertăți și restricții de u tilizare.
Aceste trăsături care determină specializarea semantică sunt evidente în cazul termenului
sursă din expresia pe surse , unde se observă constrângerile de structură și flexiune: structura este
fixă – doar prepoziția pe în antepunere față de sursă conduce la stabilirea sensului specific TMM și,
sub aspect flexionar, substantivul sursă nu poate apărea în această structură decât cu forma de plural
și cu sensul din TMM. De altfel, în DEXI sensul specializat din TMM al acestei unități lexicale
apare s ub sursă 4 însoțit de indicația semantică referitoare la domeniul pe care îl avem în vedere.
Indicația etimologică de la finalul articolului -titlu precizează ca origine limba franceză (deși sensul
din TMM are origine anglo -americană). De asemenea, DEXI înre gistrează sub sursă 4 locuțiunea
adverbială pe surse , cu trimitere implicită la domeniul mass -mediei. DAN înregistrează sensul din
TMM, cu precizarea ( fig.) și etimologia franceză <fr.. DCR 3 nu menționează nici marca diastratică
și nici vreo indicație etim ologică ori structurală pentru acest cuvânt -titlu, deși înregistrează structura
pe surse care funcționează în TMM și care indică un grad ridicat de specializare a lexemului.
Lucrările de specialitate menționează subcategorii conceptual -semantice de tipul surse la vârf
(amer. deep sources from the White House ) (Coman 2001a: 57), surse on the record/off the record
(Coman 2001a: 55), surse fizice/surse umane/surse de teren/surse de birou (Coman 2001a: 49) și
oferă descrieri semantice explicite.
Se observă, as tfel, că precizia sensului specializat conduce la decontextualizare, subdiviziuni
conceptuale importante fiind exprimate prin structuri lexicale fixe. În TMM, acest fenomen este
ilustrat prin exemple de calcuri frazeologice după engleză ca informație/decl arație în afara
înregistrării (engl. information/declaration off the record ), informație/declarație pe bandă (engl.
information/declaration on the record ), informație de context (engl. information on background ),

94 Criteriile departajării cuvânt/termen sunt formulate și argumentate în Bidu -Vrănceanu 2004: 255 -256.

78
informație de context ascuns (engl. informa tion on deep background ), știre-șoc (engl. hard news ),
știre blândă /soft (engl. soft news ) față de informație , declarație, știre în accepție izolată, generală.
Acestora li se adaugă o serie de sintagme fixe de tipul lead-anecdotă, lead -bombă/glonț, lead –
etichetă, lead narativ, lead -out; lead-raport, lead -rezumat, lead -șoc, știre amplă, știre
anticipatoare , știre de durată medie, știre flesh, știre în curs ș.a. în raport cu lead, știre.
Se constată, deopotrivă, că în texte de largă circulație termenii pot a vea libertăți sau alte
preferințe contextuale care atrag modificări ținând de dinamica sensului. De aceea, raportarea la
nucleul dur specializat este un element important în analiza sintagmatică (Bidu -Vrănceanu 2007:
27). Combinarea celor două tipuri de an aliză în descrierea terminologică influențează modificarea
raportului dintre terminologizare (LS) și lexicalizare (LC), având consecințe în dinamica
terminologiei. Din această perspectivă, la nivelul TMM se constată preponderența terminologizării
față de lexicalizare .
Departajarea sensului specializat de cel comun se realizează prin înregistrări lexicografice
însoțite de mărci diastratice, care sunt un indiciu clar de delimitare. În dicționarele generale, mărcile
stilistice sau diastratice reprezintă un el ement de interes din perspectiva relației LC/LS. În cazul LC,
acestea apar ca o explicare sintagmatică a sensului. În lucrările lexicografice specializate, mărcile
diastratice sunt foarte importante pentru vorbitorul obișnuit dat fiind că „indică prelimina r atât
situațiile extralingvistice, cât și cele lingvistice de comunicare corectă, fiind, deci, informații
contextuale (sintagmatice) complexe, ele privind fie terminologia științifică anume căreia îi aparține
termenul, fie numai un domeniu mai special de referință” (Bidu -Vrănceanu 2000: 12). Prin urmare,
mărcile diastratice pentru LS sunt definitorii, iar îndeplinirea condițiilor de coerență și consecvență,
rigoare și non -contradicție sunt absolut necesare în descrierea lexicografică precisă. În această
interpretare, „mărcile diastratice sunt considerate părți importante ale definiției lexicografice, chiar
dacă sunt elemente paralele cu aceasta” (Bidu -Vrănceanu 2000: 12).
Din această perspectivă, DEXI menționează includerea în definiția cuvântului -titlu a u nor
paranteze de domeniu (DEXI:VII) sau a unor precizări privitoare la statutul unui lexem prin
raportarea la domeniul specific în care este utilizat (DEXI:IX). DAN notează între paranteze
domeniul specializat în care funcționează lexemele înregistrate. DC R3 precizează explicit, cu
referire la structura articolelor, marca de utilizare care stabilește domeniul de utilizare.
La nivelul TMM, se observă preponderența unităților lexicale specializate care nu sunt
însoțite de marcă diastratică în dicționarele generale, deși prin definiția lexicografică explicită sunt

79
circumscrise domeniului la care ne referim. Astfel, reprezentarea TMM în dicționare95 este
eterogenă și inconsecventă sub aspectul marcării diastratice și, deci, al plasării într -un domeniu
special izat:
– audiență96 – sub audiență 3, cu marcare prin simbolul indicație semantică , DEXI
menționează sensul specializat din TMM ( radio și televiziune ), precum și sintagma indice de
audiență . Sub aspect etimologic, apar menționate indicațiile <fr. audience , lat. audientia, -ae, it.
audienza , engl. audience (DEXI: 158). DAN face trimitere implicită la domeniul mass -mediei prin
definiția lexemului sub audiență 2 și menționează etimologia franceză, respectivă latină <fr.
audience , lat. audientia (DAN: 105). Specia lizarea semantică a acestui cuvânt în cadrul TMM este
ilustrată, pe lângă includerea în DEXI a sintagmei indice de audiență , și de înregistrarea într -un
articol autonom a construcției sintagmatice audiență -record în DCR 3, cu referire explicită la
audioviz ual (DCR 3: 65);
– breaking news – DEXI și DAN nu înregistrează această construcție sintagmatică. DCR 3
înregistrează sensul unic știre importantă, pentru a cărei transmitere este întrerupt un program la
radio sau televiziune (DCR 3: 107);
– cameră – DEXI în registrează sub cameră 4 , sensul din TMM cameră de televiziune (DEXI:
281). DAN menționează sub cameră I.2.b) aparat complex pentru captarea imaginii și transformarea
ei în semnale video , definiție care interesează domeniul pe care îl avem în vedere. Artic olul
lexicografic din DAN nu include mărci diastratice, ci mențiuni explicite privind domeniul tehnic
(DAN: 165). DCR 3 înregistrează sub cameră2, calcul frazeologic total imperfect cameră digitală ,
după engl. digital camera (DCR3: 116);
– cotidian – DEXI î nregistrează sub cotidian 2 sensul valabil exclusiv în TMM (DEXI: 458).
DAN reia sub cotidian II definiția lexicografică din DEXI (DAN: 257). DCR 3 nu consemnează acest
lexem;
– crawl/croll – la cuvântul -titlu crawl , DEXI trimite la articolul lexicografic croll, unde
apare sinonimul scroll (DEXI: 476). Sub scroll 2, DEXI înregistrează sensul explicit din TMM
(televiziune ) (DEXI: 1757). În DAN nu apar nici crawl și nici croll , dar sub scroll 2 este menționată

95 Analiza noastră se concentrează asupra ponderii termenilor din TMM în dicționarele generale, sub
aspectul marcării diastratice și/sau al indicațiilor stilistice, ca indiciu de încadrare în dom eniul specializat al mass –
mediei. De aceea, am urmărit, mai ales, înregistrările din dicționarele generale (DEXI, DAN și DCR 3) și am făcut
referiri la dicționarul terminologic (DEJ) doar acolo unde am considerat necesar.
96 DEXI înregistrează sub audiență 3 sensul ,,public, auditoriu ’’ (calc semantic după limba engleză/fals
prieten, specific limbajului publicistic).

80
definiția acestui împrumut neologic din engleză, vala bilă exclusiv pentru televiziune (DAN: 874).
DCR 3 consemnează sub crawl sensul din TMM, cu marca diastratică ( tel.) (DCR 3: 166);
– documentare – DEXI nu menționează marca diastratică sau vreo indicație semantică
referitoare la domeniul mass -media sau la a lt subdomeniu din mass -media în articolul lexicografic
din dreptul acestui cuvânt -titlu (DEXI: 597). DAN reia definiția din DEXI în aceeași manieră
(DAN: 330). DCR 3 nu înregistrează acest lexem. Lucrările de specialitate (v. Coman 2001a: 43)
utilizează și calcul structural parțial după limba engleză predocumentare (engl. predocumentation ),
precum și construcții sintagmatice calchiate tot după engleză, de tipul documentare de acasă (Zeca –
Buzura 2005: 82), fapt care ilustrează specializarea semantică pe care acest termen o manifestă în
TMM;
– editorial – DEXI înregistrează acest lexem cu sensul din TMM, explicit formulat ca
aparținând subdomeniului presă scrisă (DEXI: 629), DAN reia precizările din DEXI și adaugă
sensul din audiovizual (DAN: 345). DCR 3 înreg istrează subcategoria conceptual -semantică
editorial -eveniment (DCR 3: 211), fapt care ilustrează specializarea lexemului în cadrul TMM,
acesta dezvoltând subdiviziuni conceptuale la nivelul mass -mediei;
– emisie97 – la articolul lexicografic emisie , DEXI t rimite la emisiune , unde sub emisiune 2
definește explicit acest lexem ca aparținând câmpului semantic al audiovizualului ( radio și
televiziune ) și notează indicația etimologică <lat. emissio, -onis, fr. émission , it. emissione (DEXI:
648). DAN nu înregistr ează emisie cu sensul din TMM, dar menționează sub emisiune definiția
formulată explicit ca referitoare la radio și televiziune și reia indicațiile etimologice din DEXI
(DAN: 357). DCR 3 înregistrează sub cuvântul -titlu emisie construcția frazeologică emisie-pirat
[emisie + pirat ] cu sensul din subdomeniul radio, ca subdiviziune conceptual -semantică a unității
lexicale din TMM. Sub emisiune , DCR 3 înregistrează emisiune -anchetă , emisiune -concurs ,
emisiune -lecție , emisiune -mamut , emisiune -portret (DCR 3: 217) cu sensuri care se încadrează
explicit în domeniul mass -mediei, fără menționarea mărcii diastratice ori a vreunei indicații
etimologice. Includerea în DCR 3 a subcategoriilor conceptual -semantice din TMM sugerează un
grad ridicat de specializare a lexemului în acest domeniu;
– feature este înregistrat în DEJ ca termen polisemantic în limbajul american de specialitate.
1. În presa tipărită și în radio, fapt divers. 2. Reportaj consacrat unui fapt divers , cu menționarea
etimologică anglo -americană amer. . Feature apare în construcții sintagmatice ca standing feature ,

97 Lucrările lexicografice nu oferă o descriere semantică non -ambiguă privind semele periferice care
particularizează sensul termenului emisie față de emisiune , lăsând să se înțeleagă existența unei relații de sinonimie
între emisie și emisiune . În jargonul profesional, însă, emisie este utilizat exclusiv cu referire la transmisiunile în direct,
față de emisiune care face trimitere la materialel e înregistrate.

81
feature de culise , feature strălucitor , înregistrate în DEJ (p. 135). DEXI, DAN și DCR 3 nu
înregistrează acest împrumut neologic. În textele de specialitate, feature apare ca membru al
calcului str uctural total de tip perfect știre-feature (v. Coman 2001b: 127);
– filtru – lexem ilustrativ din punctul de vedere al interdisciplinarității TMM, înregistrat în
DEXI cu un sens care face trimitere indirect la domeniul mass -media sub filtru 2, precedat de
indicația stilistică (DEXI: 732). DAN reia sub filtru 2 precizările din DEXI (DAN: 410), iar DCR 3 nu
menționează sensul din TMM (DCR 3: 244);
– generic – DEXI înregistrează substantivul generic , sub generic 3, cu sensul deductibil
pentru subdomeniul audioviz ualului (DEXI: 794). Aceeași definiție circumscrisă audiovizualului
apare și în DAN, sub generic II (DAN: 445). DCR 3 nu consemnează valoarea substantivală a acestui
lexem, cu sensul din TMM (DCR 3: 262);
– ilustrație – DEXI și DAN consemnează sensul imagine , desen etc. care accentuează,
explică sau completează un text , de unde se deduce trimiterea semantică la audiovizual (DEXI: 884,
DAN: 505). DCR 3 nu înregistrează acest termen. Nicio lucrare lexicografică nu menționează marca
diastratică sau indicația sem antică;
– informație – DEXI înregistrează, cu simbolul indicație semantică , sub informație 2,
respectiv informație 3, sensuri care fac trimitere la domeniul mass -mediei (DEXI: 909). DAN reia
descrierea sensului din DEXI, cu aceleași mențiuni (DAN: 523). DCR 3 nu înregistrează sensul
specializat din TMM al cuvântului -titlu informație (DCR 3: 295). Subcategoriile conceptual –
semantice pe care acest termen le realizează sintagmatic în domeniul mass -mediei, cum sunt
calcurile informație off the record/informație on the record , informație on deep background
(Coman 2001a: 25), precum și sintagmele cu sens specializat în TMM selecția
informației/colectarea informațiilor/ierarhizarea informațiilor (Coman 2001a: 99) constituie
argumente care susțin specializarea semantică a acestui lexem în cadrul TMM;
– insert – DEXI menționează sub insert 2 sensul circumscris TMM, cu marca diastratică
(cinemat.) (DEXI: 914) . În DAN definiția nu este precedată de marca diastratică, dar face trimitere
la subdomeniul cinematografiei (DAN: 5 27). Definiția din DCR 3 nu cuprinde referiri la sensul pe
care insert îl are în TMM (DCR 3: 296);
– interviu – deși nicio marcă diastratică ori indicație semantică/stilistică nu precedă în DEXI
acest cuvânt -titlu, definițiile aferente fac trimitere explicit ă la domeniul mass -mediei (DEXI: 924).
Aceeași situație este valabilă și în cazul articolului lexicografic corespunzător din DAN (p. 536).
DCR 3 nu menționează explicit sensul specializat, dar face trimitere la acesta prin înregistrarea sub

82
interviu a subdi viziunii conceptual -semantice interviu -document98 (DCR 3: 301). Lucrările de
specialitate menționează și interviu de promovare, interviu informativ, interviu de analiză, interviu
de opinie, interviu comentariu, interviu de celebritate, interviu de amploare ;
– lead99 – DEXI, DAN și DCR 3 nu înregistrează acest termen, deși el apare cu mare
frecvență în lucrările de specialitate și este tratat într -un articol amplu în DEJ (p.192 -194). De
asemenea, lead dezvoltă o serie importantă de subcategorii conceptual -seman tice identificate în
corpus și menționate în DEJ: lead etichetă (Coman 2001a: 183), lead out (Coman 2001a: 248, 251),
lead amânat , lead citat (DEJ: 193), lead descriptiv , lead dialog , lead energic , lead exploziv , lead
figurativ , lead impersonal , lead inter ogativ , lead moralizator , lead narativ , lead orb , lead postdatat ,
lead rezumat , lead de sinteză , lead staccato , lead uluitor (DEJ: 194). Subdiviziunile conceptuale pe
care lead le realizează în TMM ilustrează specializarea semantică a acestui lexem în dom eniul
mass -media și constituie un argument pentru înregistrarea sa în lucrările lexicografice;
– live – DEJ nu înregistrează acest termen. DEXI menționează live ca adj. invar., adv. (Care
este) realizat, transmis în direct, pe scenă, în fața publicului și precizează etimologia engleză –
Cuv. engl. (DEXI: 1057). Aceeași descriere lexicografică apare și în DAN (p. 581). Se deduce,
astfel, apartenența semantică la domeniul mass -mediaa acestui împrumut lexical. În lucrările de
specialitate pentru live sunt ind icate echivalentele în direct, în emisie (Bălășescu 2003: 109);
– media – DEXI înregistrează cu marca diastratică (comunic.) cuvântul -titlu media1, ca
rezultat prin elipsă din mass -media (DEXI: 1119). Aceleași precizări sunt reluate în DAN, sub
media2 (DAN: 607) . DCR 3 consemnează media , cu marca diastratică (comunic.) și menționarea
sintagmei mass -media din care aceasta provine în urma abrevierii prin elipsă (DCR 3: 339);
– montaj – DEXI înregistrează sub montaj 2 și montaj 3 sensul deductibil ca aparținând
domeniului mass -media (fotogr.) / (cinemat.) (DEXI: 1192). În definițiile lexicografice din dreptul
cuvântului -titlu montaj , sub montaj 2, montaj 3 și montaj 4 , DAN face trimiteri la sensul pe care acest
lexem îl are în TMM (DAN: 645). DCR 3 face aceleași prec izări prin specificarea mărcii diastratice
(cinem.) care precedă articolul lexicografic corespunzător (DCR 3: 365). DEJ consemnează
subcategoriile montaj accelerat și montaj în paralel (DEJ: 222). În lucrările de specialitate apar

98 Gradul ridicat de specializare semantică a lexemului în cadrul TMM este ilustrat și de tratarea amplă
din DEJ, care înregistrează și o serie importantă de subcategorii conceptual -semantice de tipul: interviu -cheie , interviu
de context, in terviu declarație, interviu în direct, interviu -document, interviu înregistrat, interviu de justificare, interviu –
magazin, interviu -mărturie, interviu de opinie, interviu de personalitate, interviu -portret, interviu -țintă (DEJ: ) .
99 Sensul acestui termen este 1. În agenția de presă, sinonim cu știrea. 2. În agenție și în textele
jurnalismului de informarea desemnează paragraful inițial al știrii sau al oricărui tip de text. L. conține obligatoriu
mesajul esențial sau partea cea mai semnificativă a lui […] (DEJ: 192).

83
subcategoriile conceptual -semantice, netratate în dicționare, montaj de scenariu , montaj artistic ,
montaj de curățire , montaj de reducere ;
– observație – cuvântul -titlu nu are în DEXI sau DAN vreo marcare semantică/stilistică
referitoare la utilizarea cu sens specializat într -un do meniu anume (DEXI: 1294, DAN: 680), deși
acest termen apare frecvent în lucrările de specialitate (Coman 2001a:26) și beneficiază de o tratare
amplă în DEJ (p. 243);
– operator – DEXI menționează marca diastratică (telev.) în dreptul definiției lexicografi ce
pentru operator 4 și subcategoriile operator -imagine , operator -regizor , operator de sunet (DEXI:
1321). DAN înregistrează sub operator I.3. sensul identificat în lucrările de specialitate pentru acest
lexem și operator de sunet , acesta din urmă fiind pre cedat de simbolul indicației semantice (DAN:
692). În DCR 3 apar în cadrul articolului lexicografic operator , operator de sunet și operator -regizor
(DCR 3: 386);
– platou – sub platou 4, DEXI consemnează sensul din TMM platou de filmare (DEXI:
1480). DAN înre gistrează sub platou 2 definiția care privește TMM (DAN: 758). DCR 3 nu
menționează sensul acestui lexem din domeniul pe care îl avem în vedere (DCR 3: 414);
– prime -time/prime time100 – este consemnat (fără marcă diastratică ori indicație semantică)
în DEXI, D AN și DRC 3 cu definiția ora maximă de audiență în televiziune , menționând, astfel,
sensul specializat pe care acest împrumut neologic îl are în audiovizual – audiență în televiziune
(DEXI: 1557, DAN: 786, DRC 3: 430);
– producție – DEXI consemnează sensul 4 ale acestui lexem pentru domeniul mass -mediei,
cu trimitere la producția de film, implicit legat de producția video, de televiziune (DEXI :1569).
DAN trimite în mod evaziv la sensul din audiovizual, sub producție 3 (DAN: 790). DCR 3 nu
înregistrează producț ie cu sensul din TMM (DCR 3: 432);
– prompter – sub prompter 2, DEXI menționează cu marca diastratică (telev.) sensul din
TMM (DEXI: 1576). DAN înregistrează sensul referitor la subdomeniul televiziunii, fără
menționarea mărcii diastratice (DAN: 794 ). DCR 3 consemnează acest lexem cu sensul explicit
formulat din terminologia mass -media (DCR 3: 434);
– redactor – DEXI înregistrează sensul din presa scrisă, precum și subcategoria conceptual –
semantică redactor -responsabil/redactor -șef (DEXI: 1649). DAN și DCR 3 consemnează sensul din
mass -media, mai exact din subdomeniul presei scrise (DAN: 827, DCR 3: 449);

100 La fel ca în cazul talk show/talk -show , DEXI și DAN menționează ortografierea cu cratimă prime –
time, față de DCR 3 care înregistrează prime time , în formă etimologică ( cf. COED: 1139).

84
– redacție – DEXI descrie sensul lexemului ca aparținând domeniului mass -media fără a
preciza marca diastratică, dat fiind faptul că definiția face referire di rectă la acest domeniu (DEXI:
1649). DAN tratează acest cuvânt -titlu la fel ca în DEXI, de unde se deduce apartenența exclusivă
la domeniul pe care îl avem în vedere (DAN: 827);
– reportaj apare în DEXI, atât sub reportaj 1, cât și sub reportaj 2, cu defini ții care fac
trimitere explicit la domeniul mass -media, menționând chiar și definiția pentru reportaj -interviu , ca
subdiviziune conceptuală în TMM, precedată de simbolul indicație semantică , sub reportaj 1. DEXI
precizează etimologia franceză <fr. reportage ( DEXI: 1663). DAN reia definiția din DEXI, cu
aceleași precizări, adăugând și car de reportaj , precedat de marcare semantică, având sensul legat
direct de transmisiuni de radiodifuziune și de televiziune (DAN: 838). DCR 3 înregistrează sub
cuvântul -titlu reportaj , și reportaj -anchetă , reportaj -interviu , reportaj -eseu, reportaj -poem –
subcategorii conceptual -semantice din TMM (DCR 3: 453);
– reporter apare în DEXI fără marcare diastratică, dar cu sensul explicit formulat ca
aparținând domeniului mass -media ( DEXI: 1664). Aceeași situație se întâlnește și în definiția din
DAN, respectiv DCR 3, cu mențiunea că în DCR 3 apar și subcategoriile conceptual -semantice care
atestă specializarea semantică exclusivă în domeniul mass -mediei: reporter -documentarist ,
reporter -fotograf , reporter -operator , reporter -prozator (DAN: 838, DCR 3: 453). În lucrările de
specialitate apar și reporter -generalist (Coman 2001a: 32), reporter de front (Zeca -Buzura 2005:
21);
– revistă – în DEXI se menționează marca diastratică (jurnal.) care precedă definiția 1. a
cuvântului -titlu revistă (DEXI: 1677). DAN nu consemnează marca diastratică, dar din definiția
lexicografică se deduce apartenența semantică la domeniul pe care îl avem în vedere (DAN: 845).
DCR 3 nu înregistrează acest lexem;
– script – DEXI și DAN menționează, fără marcă diastratică, sub script1, sensul explicit din
TMM al acestui termen (DEXI: 1756, DAN: 874). DCR 3 reia definițiile din DEXI și DAN, sub
script 1 (DCR 3: 469);
– spot apare în DEXI și DAN, sub spot 2, respectiv spot 3, cu sensul specializat din
audiovizual (DEXI: 1867, DAN: 917), iar DCR 3 înregistrează, de asemenea, acest lexem cu sensul
referitor la audiovizual (DCR 3: 492). Lucrările de specialitate menționează subcategoriile
conceptual -semantice – spot național ( dup ă engl. national spot ), spot local (după engl. local spot )
(Bălășescu 2003: 40);
– sursă – în DEXI sensul specializat din TMM apare sub sursă 4 însoțit de indicația
semantică referitoare la domeniul pe care îl avem în vedere. De asemenea, DEXI înregistrează sub

85
sursă 4 locuțiunea adverbială pe surse101, cu trimitere implicită la domeniul mass -mediei (DEXI:
1942). DAN înregistrează sensul din TMM, cu precizarea ( fig.) (DAN: 945). DCR 3 nu menționează
nici marca diastratică și nici vreo indicație semantică pentru acest cuvânt -titlu, deși înregistrează
structura pe surse care funcționează în TMM și care indică un grad ridicat de specializare a
lexemului (DCR 3: 513). Lucrările de specialitate menționează subcategoriile conceptual -semantice
aferente;
– șapou apare în DEXI marcat diastratic (jurnal.) (DEXI: 1950). DAN și DCR 3 înregistrează
acest lexem, dar fără a menționa marca diastratică, deși din definiția lexicografică se deduce explicit
referirea la domeniul pe care îl avem în vedere (DAN: 948, DCR 3: 515);
– știre – sub știre 2 , DEXI stabilește apartenența semantică a lexemului la domeniul mass –
media, fără a menționa marca diastratică, dar precizând explicit între paranteze (în mass -media) . De
asemenea, tot sub știre 2, DEXI înregistrează și construcția sintagmatică buletin de știri , precedată de
simbolul indicație semantică (DEXI: 1968). DCR 3 menționează știre-bombă sub cuvântul -titlu
știre, cu definiția explicită referitoare la domeniul mass -media, plasând acest lexem în aria
terminologiei aferente domeniului pe ca re îl avem în vedere (DCR 3: 517). Gradul ridicat de
specializare semantică a termenului știre în cadrul TMM din româna actuală este ilustrat și de
subdiviziunile conceptual -semantice pe care acesta le realizează, identificate în corpusul analizat –
știre b ună de folosit (calc frazeologic total perfect după engl. news to use – Coman 2001a: 47), știre
complexă (Coman 2001a: 227), hard news/știre -șoc/știre -bombă (Coman 2001a: 247) , știre
soft/știre blândă102 (ibidem ), știre politică , știre medicală , știre cultur ală, știre socială , știre
sportivă (Zeca -Buzura 2005:37), știre anticipatoare , știre postfactum (Zeca -Buzura 2005: 38);
– tabloid apare în DEXI cu marca diastratică (jurnal.) (DEXI: 1973), iar în DAN este
consemnat cu sensul formulat explicit ca referitor la presa scrisă (DAN: 952). DCR 3 înregistrează
tabloid 3 cu definiția ziar bogat și ilustrat […] , precum și derivatul substantival tabloidizare , cu
referire implicită la jurnalism (DCR 3: 517);
– talk-show /talk show103 – definițiile din DEXI, respectiv DAN n u conțin marcă diastratică,
dar fac explicit trimitere la domeniul mass -media, sensul acestui împrumut neologic fiind strict
legat de radio sau televiziune (DEXI: 1977, DAN: 954). DCR 3 înregistrează talk show sub

101 V. infra IV.2.2.
102 Aceste structuri sunt utilizate în p aralel fie în formă calchiată total/parțial, fie ca împrumuturi.
103 Sub aspectul grafiei, se observă că DEXI și DAN înregistrează talk-show scris cu cratimă, fapt care
ilustrează îndepărtarea de etimon, dată fiind ortografierea din engleză talk show – fără cratimă ( cf. CEOD: 1470).
DCR 3 înregistrează talk show , în formă etimologică.

86
cuvântul -titlu show , menționând, la fel ca DEXI și DAN, apartenența semantică exclusivă la
domeniul mass -media ( radio și televiziune ) (DCR 3: 521);
– teaser nu este înregistrat în DEXI, dar apare în DAN ca s. n. anunț publicitar fără
menționarea produsului sau a mărfii, urmărind interesul publiculu i, cu indicația etimologică <engl.
teaser (DAN: 960) . DCR 3 face trimitere prin chiar conținutul definiției lexicografice la audiovizual
și menționează etimologia engleză a acestui împrumut lexical [cuv. engl.] (DCR 3: 524). În textele
de specialitate, defin iția pentru teaser se deduce din context, prin reluările explicative ulterioare,
care îl definesc ca „un text care să incite la lectură”, „pe lângă titlu” (v. Coman 2001b: 269).
Dezambiguizarea semantică se face prin trimiterea la relațiile semantice de si nonimie pe care le
dezvoltă – „teaser -ul sau șapoul trebuie să fie scris așa încât să ofere o idee despre ce conține
articolul” ( ibidem ). Teaser apare frecvent în lucrările de specialitate cu referire la radio și
televiziune, prin urmare constituie o unita te lexicală specifică domeniului pe care îl avem în vedere;
– travelling104 – DEXI înregistrează marca diastratică (cinemat., telev.) în definiția
lexicografică pentru acest împrumut neologic (DEXI: 2049). Referiri implicite la domeniul
audiovizualului apar și în DAN, fără precizarea mărcii diastratice (DAN: 994). DCR 3 menționează
marca diastratică (cinem.) pentru cuvântul -titlu traveling105 (DCR 3: 544). Termenul este prezentat în
DEJ ca aparținând subdomeniilor106 film, TV cu etimologie anglo -americană (engl. – amer.: mișcare )
Camera se deplasează lateral, înainte sau înapoi (DEJ: 397). Cu acest sens apare în lucrările de
specialitate, descriind variante de filmare a interviurilor (v. Coman 2001b: 212);
– adagiul latin vox populi/vox pop nu este înregistrat ca atare în DEXI ori DAN , dar apare
în DCR 3 cu marca diastratică (media) (DCR 3: 571). Cu o mare frecvență în lucrările de specialitate
apare varianta cu trunchiere din engleză vox pop, având sensul interviu stradal (v. Coman 2001b:
208).
Având în vedere fapt ul că terminologia mass -mediei în româna actuală este în formare, dat
fiind caracterul recent al profesionalizării domeniului de referință (v. supra I.1.), considerăm
tolerabile, pentru stadiul lingvistic actual, inconsecvențele înregistrării lexicografice a unităților
lexicale selectate. Deși acestea sunt incluse în dicționarul terminologic corespunzător, iar definițiile
fac trimitere explicită la domeniul mass -mediei, remarcăm caracterul fluctuant al menționării mărcii

104 Dicționarele înregistrează traveling (amer.)/ travelling (engl. brit.) în formă neadaptată, însă în unele
lucrări de specialitate acesta apare și sub forma asimilată conform rostirii travling (cf. Drugă, Murgu 2004: 29, 30).
105 Sub aspectul grafiei, DCR 3 respectă scrierea conform etimonului din engl. americană ( traveling ), față
de cel din engleza britanică – travelling , formă sub care acest împrumut lexical este atestat în lu crările de specialitate.
106 Statutul acestui acestui termen ilustrează interdisciplinaritatea TMM.

87
diastratice sau a indicațiilor sema ntice în dicționarele generale ( cf. DEXI, DAN, DCR 3). Se observă,
astfel, preponderența unităților lexicale specializate din domeniul mass -mediei care nu sunt însoțite
de marcă diastratică în dicționarele generale. Statutul de unități lexicale specializate este susținut și
de argumentul că multe dintre acestea realizează subcategorii conceptual -semantice în TMM, prin
urmare ele constituie diviziuni conceptuale importante pentru lexicul cu care se operează în acest
domeniu.
Semnalăm, totodată, existența un ei serii de termeni aparținând exclusiv TMM care, însă, nu
apar în nicio lucrare lexicografică ori terminografică, dar care constituie componente ale nucleului
dur al TMM și care conferă acestui lexic specializat trăsături de tip cod închis . Dintre acești a
reținem:
– close -up nu este înregistrat în nicio lucrare lexicografică, dar apare cu mare frecvență în
lucrările de specialitate: „[…]cadrul aduce în atenție un close -up (un detaliu esențial legat de
acțiunea principală)” (Bălășescu 2003: 194). Se ob servă că, pentru dezambiguizarea semantică, se
recurge la descrierea explicită a sensului între paranteze – un detaliu esențial legat de acțiunea
principală ;
– stand -up nu apare în nicio lucrare lexicografică, generală sau specializată, dar este utilizat
cu mare frecvență în jargonul profesional și în lucrările de specialitate – „De aceea, unele posturi de
televiziune recurg la stand -up ori de câte ori este posibil.” (v. Coman 2001, 251), unde în unele
ocurențe, este însoțit de traducerea relatare în pici oare. DEJ nu înregistrează acest tip de relatare
specific televiziunii nici la articolul despre relatare . Deducem de aici că este un termen cu intrare
lexicală foarte recentă și specific exclusiv audiovizualului. Neînregistrarea acestuia în dicționare nu
surprinde, având în vedere dinamica lexicală specifică TMM (dată de noutatea domeniului) și faptul
că stand -up apare însoțită în context de traducerea în limba română relatare în picioare .
De asemenea, în stabilirea gradului de specializare a unităților lex icale, diferențierea
lingvistic/extralingvistic este esențială. Semnele extralingvistice definesc caracterul convențional și
sunt trăsături ale limbajului specializat, de tip cod închis , preponderente în T 1. Acestea pot fi
reprezentate sub formă de cifre, litere, simboluri, formule, nume latinești (Sager 2000: 53), greu
decodabile de către nespecialiști (în acest caz intervine decodarea parțială, în lectura unei definiții
terminografice). Pentru termenii reprezentați prin semne extralingvistice se utilizeaz ă în paralel
sigle (Stoichițoiu Ichim 2006: 125 -131). În TMM, astfel de reprezentări sunt, în majoritate, parte a
limbajului standardizat, din tehnica și producția de televiziune: ATL – above the line , BTL – below
the line , EOD –editor of the day – edito rul general al zilei în redacțiile de știri de televiziune, PKG
– producător package , VO – voice -over ș.a..
Se constată, la nivelul TMM, preponderența specializării semantice după etimonul anglo –

88
american. În general, descrierile lexicografice în dicțion arele generale dezambiguizează sensul și
plasează termenii specifici TMM prin marcare diastratică (inconsecvent, însă) și prin menționarea
semelor periferice aferente domeniului mass -media, în timp ce dicționarul terminologic oferă
definiții amplu elaborat e în vederea dezambiguizării semantice. La nivelul contextului,
dezambiguizarea se realizează prin reluări explicite și/sau prin redarea unor alternative lexicale
referitoare la conținutul semantic corespunzător.

2. Relații semantice la nivelul TMM. Polis emia
2.1. Aprecieri generale
Hiponimia și hiperonimia sunt categorii semantice în care pot fi încadrate majoritatea
unităților lexicale din TMM. Această modalitate de relaționare lexicală este de tip binom, realizată,
însă, unilateral, dat fiind că hiponi mele sunt subordonate hiperonimului, așa cum se întâmplă în
majoritatea terminologiilor (v. Bidu -Vrănceanu 2007). Acest fapt apare ca urmare a diverselor
taxonomii necesare în LS pentru stabilirea relațiilor conceptual -semantice stabilite între unitățile
lexicale. Modalitatea de exprimare a hiponimelor subordonate conceptual -semantic prin adăugarea
la hiperonim a unor determinanți în structura sintagmatică este uzuală în toate terminologiile (Bidu –
Vrănceanu 2007: 136). În TMM, acest tip de exprimare sintagm atică este foarte frecventă (date
fiind subcategoriile conceptuale presupuse de mass -media) și constituie un argument al specializării
unităților lexicale ( interviu/interviu de promovare, interviu informativ, interviu de analiză, interviu
de opinie, interv iu-comentariu, interviu de celebritate; reporter/reporter -documentarist , reporter –
fotograf , reporter -operator , reporter -prozator ). În TMM, hiperonimele au, de regulă, o poziție fixă
în ierarhia conceptual -semantică și sunt, de cele mai multe ori, cunoscut e majorității vorbitorilor
nespecialiști.
Sinonimia reprezintă un factor de ambiguitate în decodarea sensului specializat: ,,fiecare
concept ar trebui exprimat printr -o singură denumire” (Cabré 1998: 189). În studiul aplicat al
terminologiilor, însă, rest ricțiile de acest tip se dovedesc mai degrabă teoretice, având în vedere
eterogenitatea trăsăturilor generale din perspectivă semantică a lexicurilor specializate. Astfel, în
terminologiile tari, cu trăsături preponderente de tip cod închis , sinonimia, re spectiv polisemia, sunt
mai slab reprezentate în raport cu situația din terminologiile clasate drept coduri deschise , cum este
și cazul TMM românești. Astfel, sinonimia este prezentă la nivelul unui număr foarte restrâns de
unități lexicale din TMM, fapt c are constituie o trăsătură de tip cod închis a lexicului specializat cu
care se operează în domeniul mass -mediei , sinonimia fiind respinsă, în general, de limbajele
specializate. Sunt, însă, unități lexicale din domeniul pe care îl avem în vedere în cazul cărora
definirea în dicționare se face explicit prin sinonimie. Lead , de pildă, este înregistrat în DEJ ca

89
sinonim cu știrea . Știre, cu sensul din TMM, apare în DEXI (p. 1968) cu definiția veste, informație
scurtă și operativă despre un eveniment . Se face, deci, trimitere la veste , informație pentru stabilirea
sensului corespunzător acestei unități lexicale. În dreptul cuvântului -titlu veste , DEXI consemnează
fapt, întâmplare, noutate care se aduce sau ajunge la cunoștința cuiva ; știre, informație . Pentru
informație , DEXI menționează definiția – valabilă în TMM – comunicare, înștiințare care pune pe
cineva la curent cu o situație, un eveniment; știre, veste . Se observă din înregistrările lexicografice
corespunzătoare acestor termeni stabilirea relației de s inonimie, ca echivalență semantică, între cei
doi membri ai paradigmei. Lucrările de specialitate, însă, descriu sensul corespunzător termenului
lead ca ,,textul de prezentare, de anunț al știrii” (Zeca -Buzura 2005: 39), situând lead în relație de
hiponimi e față de știre, și nu de sinonimie, cum apare în DEJ (p. 192).
Totodată, analiza lexicului, din perspectiva relațiilor semantice de sinonimie, respectiv
polisemie, conduce la precizarea și specializarea sensului unui lexem plasat într -un anumit domeniu
(Bidu -Vrănceanu 2007: 121). Specialiștii identifică, la nivelul T 1, mai multe tipuri de sinonimie
(siglă/formă dezvoltată, trunchiere/formă completă, simbol/formulă), precum și situații de
echivalență semantică al căror rezultat este lexicalizat ( idem : 122) . Multe dintre acestea se regăsesc
și la nivelul TMM, mai ales în jargonul profesional, majoritatea fiind calcuri sau împrumuturi
lexicale din engleză:
– BN – breaking news ;
– EOD – editor of the day ;
– PKG – packager ;
– PUB – publicitate; timpul alocat clipurilo r publicitare.
– TC – time code .
Pentru ilustrarea sinonimiei, propunem spre analiză paradigmele ziar/jurnal, buletin de
știri/jurnal .
Ziar are în DEXI definiția publicație periodică (cotidiană) în care se tipăresc știri și
informații actuale din toate dome niile de activitate; gazetă, jurnal. Gazetă este consemnat în DEXI
(p. 788) ca publicație periodică (cotidiană) care conține știri, informații politice, sociale, culturale
etc. (de actualitate); ziar, jurnal. Definiția înregistrată în DEXI (p.1007) pentru jurnal – sub
jurnal 1, cu sensul care ne interesează – este publicație periodică ce apare zilnic; ziar, gazetă .
Ordonarea definițiilor indică arhilexemul publicație , proprietatea comună periodică (cotidiană)/ce
apare zilnic , semul comun descriptiv în car e se tipăresc știri și informații actuale din toate
domeniile de activitate/ care conține știri, informații politice, sociale, culturale – explicit în cazul
ziar/gazetă , implicit în cazul jurnal , prin trimitere la ziar, gazetă și semul distinct pentru ziar

90
privind suportul – se tipăresc :

Ziar Gazetă Jurnal
publicație publicație publicație
periodică (cotidiană) periodică (cotidiană) ce apare zilnic
în care se tipăresc știri și
informații care conține știri actuale din
toate domeniile de activitate informații politice, sociale,
culturale etc

Analiza semică, după cum apar înregistrate aceste unități lexicale în DEXI, indică o
echivalență semantică aproape totală între ziar, gazetă, jurnal. Se observă, totodată, circularitatea
definițiilor, prin trimit erile de la sfârșitul articolelor: ziar = [publicație periodică (cotidiană) în care
se tipăresc știri și informații actuale din toate domeniile de activitate ]; gazetă, jurnal . / gazetă =
[publicație periodică (cotidiană) care conține știri, informații pol itice, sociale, culturale etc. (de
actualitate) ]; ziar, jurnal . / jurnal = [ publicație periodică ce apare zilnic ]; ziar, gazetă .

Buletin de știri este înregistrat în DEXI (p.259) cu sensul rezumatul noutăților zilei
prezentat la radio sau la televizor . Jurnal apare în DEXI (p.1007), sub jurnal 4, cu sensul emisiune
zilnică de radio sau de televiziune care prezintă știri, informații de imediată actualitate. Ordonarea
definițiilor indică arhilexemul emisiune, proprietatea comună privind subdomeniul radio/t eleviziune
– prezentat la radio sau la televizor/ de radio sau de televiziune , semele descriptive comune –
noutățile zilei / știri, informații de imediată actualitate și semul distinct pentru buletin de știri ,
referitor la durată – rezumatul :

Buletin de șt iri Jurnal
rezumatul emisiune
zilei zilnică

91
prezentat la radio sau la televizor de radio sau de televiziune
noutăți știri, informații de imediată actualitate

Dezambiguizarea sensurilor cuvintelor polisemantice este importantă pentru cercetarea
lingv istică, dar și pentru vorbitorii comuni. La fel de interesante sunt relațiile de omonimie (referitor
la acestea din urmă, în opinia noastră, locuțiunea adverbială pe surse , proprie jargonului jurnalistic,
marchează tendința de schimbare a statutului lexico logic al cuvântului sursă , constituind un prim
pas spre stabilirea unei relații semantice de omonimie între sursă 1, de pildă, și sursă 4 (DEXI: 1942)
cu sens specializat în cadrul TMM, având în vedere constrângerile de structură și flexiune – v.
supra IV.1. ). Se observă deopotrivă că delimitarea contextelor specifice are un rol fundamental107.
În general, unitățile lexicale simple se specializează în TMM ( editor , off, lead, producător ) și
dezvoltă relații semantice de polisemie, ilustrând caracterul de interdi sciplinaritate specific
terminologiilor ( canal, filtru , sursă ).
Antonimia este și ea o caracteristică a TMM, mai ales la nivelul termenilor, și mai puțin la
nivel contextual. Pe baza unor relații semantice de antonimie la nivelul determinanților sunt
construite entități conceptual -semantice diferențiate, ca știre hard /știre soft , informație pe
bandă/informație în afara înregistrării, sursă on the record/sursă off the record care urmează
modelul anglo -american de structurare a categoriilor denotate.

2.2. Unități lexicale monosemantice vs. unități lexicale polisemantice
Având în vedere faptul că descrierea riguroasă a sensului se face prin comparare și
diferențiere și că domeniile care operează cu un lexic specializat presupun o serie de taxonomii,
anali za relațiilor semantice pe care unitățile lexicale cu sens specializat le dezvoltă constituie un
element esențial în elaborarea definițiilor.
În ceea ce privește polisemia , extinderile de sens pe care le admit termenii specializați
determină modificări se mantice care conduc la acest tip de relație. Subordonarea directă față de
termenul strict specializat stabilește raportul cu nucleul „dur”, gradul de determinologizare și

107 Analiza contextuală, ca mijloc auxiliar de descriere, definește riguros latura semantică a unităților
lexicale. Această metodă de analiză este greu de apli cat, din cauza dificultăților de ordin calitativ și cantitativ, și se face,
de obicei, din perspective limitate. Se stabilesc, astfel, compatibilitățile și incompatibilitățile contextuale ale unei unit ăți
lexicale.

92
limitele „deviațiilor semantice”. Acestea din urmă pot conduce la dezvoltarea polis emiei propriu –
zise, când relația dintre termen și cuvânt nu este strânsă. Dicționarele generale marchează
înregistrarea sensurilor diferite sub cifre sau semne grafice diferite, în dreptul aceluiași cuvânt –
intrare. De altfel, polisemia este explicit eviden țiată în dicționare108.
În studiul terminologiilor, polisemia constituie un element de ambiguitate (Gaudin 2003:
166), stabilirea unor norme și precizia sensului în context fiind necesare pentru evitarea acestui tip
de relații semantice (Depecker 2002: 126). Totuși, având în vedere interferența LC/LS în dinamica
limbii, evitarea polisemiei este greu de realizat, fiind necesare delimitarea și precizarea riguroasă a
sensului selectat în comunicarea specializată, proprie domeniului pe care îl avem în vedere.
Intervin, deopotrivă, particularitățile TMM în contextul global al terminologiilor românești
(caracterul recent al profesionalizării domeniului aferent, fapt care se reflectă, implict, la nivel
lingvistic; trăsătura de terminologie în formare, specifică TMM; clasarea drept cod deschis a TMM,
din perspectiva migrației unităților lexicale).
Totodată, se remarcă distincția polisemie internă109/polisemie externă la nivelul sensurilor
multiple ale termenilor specifici mass -mediei românești. În prima categorie se înc adrează unitățile
lexicale cu mai multe sensuri în domeniul si subdomeniile mass -mediei, iar în cea de -a doua –
termenii care se află în relație directă cu limba comună sau cu alte terminologii, trecând dincolo de
domeniul inițial (Stoichițoiu Ichim 2001b: 109-123).
Maria T. Cabré motivează existența acestui tip de diferențiere prin multiplicarea
perspectivelor de decodare ca o consecință a normării mai puțin stricte (Cabré 1991: 61). Acest
argument este valabil și la nivelul TMM, unde înregistrările în di cționarele generale nu
consemnează consecvent sensul specializat al termenilor atestați în textele de specialitate și/sau
sensul explicit ori deductibil ca aparținând TMM al unor unități lexicale cu mare frecvență în uz.
În relație cu LC, polisemia exter nă reprezintă un factor natural în modificarea sensului, prin
diverse deplasări contextuale și semantice, ajungându -se la dinamică semantică (v. Bidu -Vrănceanu
1990, 1993, 2003; Stoichițoiu Ichim 2001b, 2006), neologie semantică (v. Mortureux 1997), deci,
în sens larg, la conotații, în raport cu denotația. Astfel că, din perspectiva dinamicii terminologiilor,

108 Și sinonimia apare în dicționare, cu rol explicativ.
109 Analiza din perspectiva polisemiei interne este productivă la nivelul unor terminologii cum sunt
terminologia lingvisticii și terminologia dreptului, ilustrând dezvoltarea unor noi sensuri odată cu evoluția conceptelor
științifice. De as emenea, identificarea și frecvența unităților lexicale care dezvoltă relații semantice specifice polisemiei
interne pot constitui o posibilitate de caracterizare a unei terminologii ( Bidu -Vrănceanu 2007: 113 -114). Cu referire la
limbajul juridic, Adriana Stoichițoiu Ichim aplică acest tip de analiză unei serii de termeni, delimitând în mod clar cele
două categorii de polisemie (v. Stoichițoiu Ichim 2001b).

93
polisemia externă constituie un fenomen bine reprezentat în româna actuală, unde influența
factorilor extralingvistici – cu anumite constrângeri, însă , de natură lingvistică – conduce la
dezvoltarea unor noi sensuri ale termenilor. Se ajunge, prin preluarea preciziei semantice a sensului
denotativ și prin adăugarea de valori expresive, la sensuri noi care îndeplinesc nu doar ,,funcția de
comunicare a l imbii”, ci și ,,funcția expresivă” (Bidu -Vrănceanu 2007: 115).
La nivelul T 1, polisemia este tratată ca omonimie110, diferențiere care constituie un element
de ambiguitate, ,,fiind convenabilă numai la nivelul nomenclaturilor” (BiduVrănceanu 2007: 113).
Dintre diferitele perspective asupra polisemiei reținem și analiza lui Georges Kleiber, care
aduce în discuție existența mai multor sensuri care corespund aceleiași forme sau care sunt legate
prin anumite relații semantice pe care aceasta le dezvoltă (Kleibe r 2005: 51). La nivelul
terminologiilor, o astfel de perspectivă este productivă în analiza termenului ca rezultat al migrației
LC-LS sau LS -LC, cuvântul devenind termen prin dobândirea unor trăsături (v. supra I.2.1.1. ) care
conduc la monosemnatism și mo noreferențialitate. În TMM, considerăm monosemantismul
unităților lexicale ca sensibil relativ, date fiind interdisciplinaritatea TMM și faptul că
monosemnatismul constituie o trăsătură a teminologiilor tari, de tip cod închis111. Din aceste punct
de vedere, în categoria unităților lexicale monosemantice din TMM, încadrăm termeni ca redactor ,
reportaj , reporter , voice -over, în cazul cărora, referentul este reperabil exclusiv în domeniul mass –
mediei.
Date fiind interdisciplinaritatea domeniului pe care îl av em în vedere și trăsătura de cod
deschis a TMM, polisemia este bine reprezentată la nivelul lexicului specializat corespunzător
mass -mediei românești. Astfel, polisemia externă se identifică în cazul unităților lexicale ,,de
interferență" TMM/LC, TMM/alte terminologii. De asemenea, semnalăm polisemia internă la
nivelul unor termeni care dezvoltă subdiviziuni conceptual -semantice.
Propunem spre analiză o serie de unități lexicale specifice TMM care dezvoltă relații de
polisemie, înregistrate în DEXI, după c um urmează:
– canal este menționat cu opt sensuri, unele încadrate explicit într -un anumit domeniu prin
marcare diastratică: canal 4 (telec.) canal de telecomunicații = fiecare dintre posibilitățile de
transmisiune a mesajelor pe care le prezintă un sistem de telecomunicații multiple ; canal 6 (inform.)
cale de acces a informațiilor într -un computer (sistem electronic de calcul) ; canal 7 (bot., anat.)
formație organică în formă de tub, vas sau cale de comunicație în organismele animale sau
vegetale (…) ; canal 9 (bot.) canal secretor = formație tubulară din organele unor plante, căptușită

110 În TMM, considerăm sursă din pe surse ca omonim cu sursă din LC (v. supra IV.1. ).
111 TMM se clasează drept cod deschis , din perspectiva migrației unităților lexicale (v. supra I.).

94
cu celule secretoare vii, în care se adună produsele de secreție . Altele sunt plasate implicit – prin
componentele definiției – în domenii specializate: curs de apă artificial sa u amenajat care leagă
două mări (…), curs de apă îndiguit și drenat cu scopul de a -l face navigabil (…), conductă (…)
destinată să transporte lichide în diferite scopuri etc. Sensul din TMM nu apare explicit, ci este
deductibil din menționarea apartenenței la domeniul telecomunicațiilor, sub canal 4 și sub canal 1,
unde este consemnat, cu indicația ◊Fig. care îl precedă, ca mijloc, procedeu prin care cineva
efectuează sau transmite ceva . Lucrările de specialitate utilizează canal în contexte de tipul ,,Ea țin e
de natura informației, a canalului de transmisie (presa tipărită, radio, televiziune) și de tipul de text
pe care autorul are intenția să -l realizeze” (Coman 2001a: 100), „[…]cineva transmite un mesaj,
prin intermediul unui canal , pentru a putea fi recep tat […].” (Coman 1999: 21). Se observă, în
primul context, explicarea între paranteze a sensului acestui termen, încadrat în mod clar în
domeniul mass -mediei – presa tipărită, radio, televiziune . Sensul specializat devine, deci, ușor
reperabil, deși dicțio narul nu oferă trimiteri directe spre definiția corespunzătoare acestei unități
lexicale din domeniul pe care îl avem în vedere. La nivelul acestui termen, se observă polisemia
internă pe care acesta o dezvoltă în canal de transmisie ca mijloc de captare ș i transmisie a
sunetului (echipamentele de filmare sunt prevăzute cu două canale – canalul 1 captează sunetul
prin lavalieră, canalul 2 captează sunetul ambiental) și canal de radio/televiziune , cu sensul post de
radio/televiziune . Pe de altă parte, canal din TMM dezvoltă polisemie externă în relație cu sensul
aferent din canal de irigații , de pildă, ca rezultat al interferenței cu LC sau cu alte terminologii,
acest fenomen fiind un element definitoriu în polisemia externă (Stoichițoiu Ichim 2001b: 115 );
– consumator – DEXI înregistrează patru sensuri în dreptul acestui cuvânt -titlu, cu definițiile
consumator 1 (persoană, instalație, întreprindere etc.) care consumă bunuri, produse etc.;
consumator 2 aparat care consumă energie electrică; consumator 3 perso ană care consumă alimente
(și băutură) într -un local public; consumator 4 (biol.) organism animal care folosește plantele drept
hrană, transformând o mică parte din masa lor în substanță animală . Cu sensul din TMM, în
lucrările de specialitate, consumator apare în sintagma consumator de presă , în contexte de tipul
,,Cum indicam deja, orice media libere sunt plasate între doi parametri previzibili: drepturile de care
beneficiază și datoriile contractate față de societate și consumatorul de presă ” (Coman 2001a: 70).
Se observă punerea în relație directă a acestei unități lexicale cu presa , sensul fiind clar stabilit prin
trimiterea explicită la domeniul jurnalismului. Remarcăm, de asemenea, alternanța parametrilor
/animat/ (persoană , organism animal ) – /inanimat/ (instalație , întreprindere , aparat ) în alcătuirea
definițiilor, în TMM sensul fiind exclusiv /animat/ . Din perspectiva polisemiei interne, semnalăm
stabilirea acestui tip de relații semantice între consumator obișnuit , consumator de magazine
(magazin avân d sensul de publicație – n.n.) și consumator de media , consemnate în DEJ (p. 92 -94),
iar din perspectiva polisemiei externe, între sensul din domeniul alimentației publice ( consumator 3

95
persoană care consumă alimente și băutură într -un local public ) – și sensul din TMM ( consumator
de media );
– filtru este consemnat cu cinci sensuri, două dintre ele fiind precedate de paranteze de
domeniu – filtru 1 (tehn.) dispozitiv, instalație sau aparat care separă, cu ajutorul unui material
filtrant, al unui câmp electr ic etc., corpurile străine în suspensie, impuritățile, microbii dintr -un
fluid (…) și filtru 2 (fiz.) mediu transparent, colorat (sticlă, lichid) care filtrează unele componente
monocromatice ale luminii incidente , celelalte descrieri ale sensului fiind exp licit formulate cu
referire la filtru de cafea , filtru de țigară și filtru total . Sensul din TMM nu este înregistrat în DEXI,
filtru fiind utilizat în textele de specialitate din domeniul pe care îl avem în vedere în contexte de
tipul ,,Rolul agențiilor de filtru al informației și de distribuitori angro112 ai ei determină natura
specifică a produsului lor – știrea de agenție – și reguli fundamentale ale acestui tip de jurnalism”
(Coman 2001a:22). Se observă, pe de o parte, abstractizarea sensului în TMM prin metaforizare și
păstrarea elementului concret privind noțiunea centrală de separare . Ca polisemnie internă, în
TMM, menționăm filtru în relație cu sensul referitor la informații și filtru cu sens tehnic legat de
camera video – folie care se atașează apara tului de filmare . Totodată, polisemia externă este
evidentă la nivelul interferenței terminologiei tehnicii din filtru1 și filtru din TMM;
– registru – DEXI înregistrează nouă sensuri în dreptul cuvântului -titlu, majoritatea fiind
precedate de paranteze de domeniu. Astfel, registru 2 plasează aceste lexem în domeniul tehnic prin
marcarea diatratică (tehn.) și definiția sertar sau clapă de oțel, de fontă sau material ceramic etc.
care servește la reglarea tirajului sau la închiderea canaleleor de fum (…); registru 3 se referă la
domeniul arhitecturii, definiția suprafață cuprinsă între două profiluri orizontale care se întind pe
toată lungimea unei fațade fiind însoțită de marca diastratică (arhit.) care o precedă; registru 4
consemnează sensul (tipogr.) ansamb lu al semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a
tiparului pe ambele fețe ale hârtiei ; registru 5 menționează definiția aferentă domeniului navigației
(nav.) din registrul navelor =instituție de stat sau particulară care stabilește normele tehnice d e
construcție, de recepție și de exploatare a navelor comerciale ; registru 6 plasează termenul în
domeniul telecomunicațiilor (telec.) ca dispozitiv care este folosit în centralele telefonice automate
(…); registru 7 oferă descrierea sensului din muzică (muz.) – întinderea scării muzicale a unui
insrument (…); registru 8 consemnează sensul din electronică – dispozitiv sau circuit din organele
de comandă (…). Primul sens menționat în DEXI este cel concret, aparținând LC – condică, sistem
de fișe etc. în care se înregistrează diferite date, operații sau acet cu caracter administrativ,
comercial (…), iar ultimul sens este însoțit de indicația Fig. tonalitate proprie unei opere literare,

112 Semnalăm metaforizarea în cazul unității lexicale distribuitor din distribuitori angro (ai informației –
n.n.) cu sensul din TMM.

96
unui discurs etc . Lucrările de specialitate consemnează registru cu sensul din TMM – ,,capacitatea
de a schimba registrele ” (Coman 2001a: 37), cu referire la disponibilitatea jurnalistului de adecvare
a limbajului și modului de prezentare a unui eveniment, în funcție de specificul acestuia. Se observă
relaționarea, la nivelul se nsului figurat din înregistrarea în DEXI aferentă cuvântului -intrare, cu
termenul registru utilizat în TMM;
– sursă – DEXI (p. 1942) menționează șapte definiții corespunzătoare acestui cuvânt -intrare,
descriind sensurile: 1. loc, punct unde se produce, s e formează, se dezvoltă ceva (…) care servește
la producerea, formarea, dezvoltarea a ceva; origine, obârșie, izvor al unui lucru, al unui fenomen ;
2. corp, sistem (…) care emite sunete, lumină, radiații nucleare ; posibilitate de câștig ; 5. loc unde
se gă sește și de unde se poate obține, procura ceva ; 7. document, lucrare (…) folosite la studierea
unei probleme . Sursă 4 înregistrează definiția loc de unde emană o informație, o noutate și
consemnează sensul /+animat/ persoană care furnizează informații, nout ăți etc., cu indicația ◊ care
îl precedă. La nivelul TMM, sursă apare în contexte de tipul ,, Sursa este întotdeauna o sursă de
discurs”, ,,Există o bogată tipologie a surselor ”, ,,Sursele întrețin relații stabile cu mass -media”
(Coman 2001a: 18), acestea ilustrând sensul consemnat în DEXI sub sursă 4. Această unitate
lexicală dezvoltă la nivelul TMM o serie importantă atât sub aspect conceptual -semantic, cât și sub
aspect cantitativ de subdiviziuni și derivate, fapt care ilustrează gradul ridicat de special izare a
acesteia: surse la vârf , surse on the record/off the record , sursă anonimă , surse fizice/surse
umane/surse de teren/surse de birou, surse instituționale , surse oficiale , sursolog /sursologie , sursat ,
pe surse (v. Coman 2001a, 2001b). În opinia noa stră, locuțiunea adverbială pe surse marchează
tendința de schimbare a statutului lexicologic al cuvântului sursă , constituind un prim pas spre
stabilirea unei relații semantice de omonimie între sursă 1, de pildă, și sursă 4 cu sens specializat în
cadrul T MM. În sprijinul acestei opinii aducem următoarele argumente: a) structura este fixă –
prepoziția pe + substantiv, fără ca prepoziția să fie marcă a obiectului direct; b) existența
constrângerii de tip flexionar, substantivul sursă neputând apărea decât c u forma de plural în
această structură și cu acest sens – v. supra IV.1.

3. Definiție terminologică vs. definiție lexicografică
Element esențial în procesul de comunicare, definiția descrie și analizează sensul, în vederea
identificării referentului și a construirii mesajelor lingvistice. Din perspectiva definirii unităților
lexicale cu raportare la tipul de vorbitor ( specialist /nespecialist ), apar o serie de trăsături specifice,
în funcție de gradul de accesibilitate și de natura definiției, aceasta în globând informații de diverse
tipuri (Stoichițoiu Ichim 2001b: 124). Intervin, astfel, condiții importante care trebuie îndeplinite,
pentru a asigura rigurozitatea și caracterul adecvat al definiției: plasarea într -un anumit domeniu

97
căruia unitatea lexical ă i se circumscrie și indicațiile referitoare la uzajul acesteia (Jacobi 1987: 67).
Importantă este, deopotrivă, din perspectiva vorbitor specialist/nespecialist , și lectura adecvată a
definițiilor din dicționare.
Definiția , în accepție generală, presupu ne combinarea informațiilor de uz semantic și
pragmatic în decodarea sensului, în funcție de competențele și gradul de pregătire specifice
lectorului. În consecință, lectura definițiilor se face diferențiat, urmând ,,un model de decodaj”,
influențat de tip ul de public căruia îi este adresat dicționarul și de subiectivitatea lectorului în
selectarea informațiilor din definiții (Rey 1977: 83, Dubois 1971: 92). Modelul selectiv de lectură a
definiției lexicografice, propus în Bidu -Vrănceanu 2007, are ca punct de plecare elemente de
,,semantică diferențială” care presupun o analiză riguroasă a sensului în cadrul clasei paradigmatice,
pe baza unor seme comune. Acest model de lectură are în vedere diferențe specifice care conduc la
decodarea non -ambiguă a sensului (Bidu -Vrănceanu 2007: 72).
Se ajunge, în descrierea aceleiași unități lexicale în dicționare, la departajarea dintre definiția
terminografică și definiția lexicografică . Pentru obiectivarea informațiilor, definiția lexicografică –
preponderent cognitivă – apelează la referiri privind istoria termenului din perspectiva cunoașterii
(Mazière 1989: 94), iar definiția terminografică – preponderent onomasiologică – plasează conceptul
în centrul descrierii și analizei sensului (Depecker 2002: 68).
În general, definiția constituie o echivalență semantică, fapt care presupune aproximări ale
sensului. Acestea conduc, în cazul relaționării LC/LS, la definiții alternative , care se concentrează,
mai ales, pe modalitatea de definire a referentului – și, deci, pe gradu l de accesibilitate -, și mai
puțin pe abilitatea de interpretare a lectorului . Caracterul aproximativ al definiției determină
perspective diferite de decodare a sensului în funcție de vorbitor, de raportarea la factori
extralingvistici caracteristici tip ului de comunicare (Vasiliu 1984: 75).
Definiția lexicografică este tratată în lucrările de specialitate (v. Bidu -Vrănceanu 2007,
2010) ca definiție naturală, descriptivă, cu un grad sporit de aproximare și aparținând LC (cu
referire explicită la T 2), ca teorie față de o știință a cuvântului (Massariello -Merzagora 1983: 4), în
timp ce definiția terminografică are un puternic caracter convențional, non -ambiguu, riguros și
prescriptiv, mai ales cu referire la T 1. Relaționarea celor două tipuri de definiții din această
perspectivă conduce la ,,democratizarea cunoașterii”, la creșterea accesibilității raportată la
vorbitor/lector.
Acestui tip de clasificare a definițiilor (naturală /convențională ), i se adaugă o altă tipologie
de definiții la care apelează fre cvent lectorul, mai ales din perspectivă lexicografică și lingvistică,
respectiv definiție substanțială /definiție relațională . Prima categorie se apropie foarte mult de
definițiile enciclopedice, prin descrieri stereotipe ale sensului corespunzător referen tului

98
real/primar, cu raportare la un ansamblu de trăsături comune și generale pentru o clasă de obiecte.
În această situație intervine subiectivitatea vorbitorului/lectorului, în funcție de referentul la care se
raportează.
Definiția substanțială (frecven t utilizată în cazul substantivelor) este structurată pe formula
aristotelică a genului proxim și a trăsăturilor specifice, prin plasarea în raport de subordonare față de
un hiperonim și menționarea unei de serii de mărci descriptive care particularizeaz ă referentul avut
în vedere pentru a asigura rigurozitatea și non -ambiguitatea definirii.
Definiția relațională (aplicată, mai ales, adjectivelor, adverbelor și derivatelor substantivale)
menționează o singură dată cuvântul -intrare și omite raportarea la un gen proxim. La nivelul TMM,
acest tip de definiții reprezintă o categorie restrânsă cantitativ, dată fiind preponderența unităților
lexicale – substantive specifice LS. Sunt, însă, situații în care definirea se face prin relația de
apartenență, de simi litudine sau de antonimie ori prin raportarea întreg/parte. În ceea ce privește
TMM, dată fiind preponderența unităților lexicale compuse, sunt frecvente definițiile relaționale
prin raportare la hiperonim și menționarea unor seme adiacente/periferice, car e descriu riguros și
individualizează sensul corespunzător unității lexicale avute în vedere. P. Lerat consideră
ierarhizarea după formula aristotelică și stabilirea conceptului de bază ca fiind esențiale în
elaborarea definițiilor specifice T 1, la fel cum sunt informațiile privind utilizarea concretă, explicită
a unității lexicale denotate în cazul relaționării T 1/T2 (Lerat 1990: 79 -81) .
În ceea ce privește relația definiție lexicografică /definiție terminografică în dicționare,
coordonata esențială rămâne nodul dur al sensului specializat în formularea explicită a definiției.
Încadrarea într -un domeniu anume și într -o ierarhie cu o organizare conceptuală clară sunt elemente
obligatorii pentru definiția terminografică . Plasarea conceptual -ierarhică a unităț ii lexicale este
importantă, mai ales, pentru specialiștii dintr -un domeniu anume – deci la nivelul T 1- și poate
constitui un element util în procesul de decodare a sensului de către nespecialiști, la nivelul T 2.
Astfel, definiția terminografică plasează r eferentul în centrul descrierii sensului, cu enumerarea
proprietăților aferente clasei de obiecte și se apropie ca formă de definițiile substanțiale și de cele
enciclopedice. Apar, însă, diferențe între definiția lexicografică și definiția terminografică din
perspectiva tipului de vorbitor/lector, prima categorie concentrându -se asupra identificării
referentului, în timp ce definiția terminografică privește și aspectul cantitativ, și integrarea într -un
sistem strict al domeniului, prin mijloace lexicale/non -lexicale specifice LS, de tipul simbolurilor
sau indicațiilor internaționale aferente (Béjoint, Thoiron 2000: 72). Definiția lexicografică apelează
la sinonime pentru stabilirea sensului unui cuvânt -intrare, spre deosebire de definiția terminografică
unde plasarea termenului în relație semantică de sinonimie este indezirabilă, tocmai din perspectiva
statutului de unitate lexicală specializată, deci cu trăsături de termen . În TMM, unde ponderea

99
trăsăturilor de tip cod deschis /cod închis sunt fluctuante – dat fiind faptul că migrația unităților
lexicale se produce preponderent dinspre LC spre LS – definirea se face și prin sinonimie explicită
în dicționarele generale (DEXI, DAN, DCR 3), dar plasarea în domeniul specializat (mass -media) și
dezambiguizarea sema ntică se regăsesc în dicționarul terminologic aferent (DEJ). Analiza semică
nu este productivă la nivelul TMM, trăsăturile tipologice de tipul
perceptibile/structurale/funcționale/epistemice/de localizare (Miclău 1981: 12 -20) fiind bine
reprezentate, în ge neral, în lexicurile specializate de tip cod închis .
Se constată, astfel, că înregistrările din dicționare ale unităților lexicale cu sens specializat în
TMM urmează tipologia generală a definițiilor. Intervin, deopotrivă, particularitățile
corespunzătoar e TMM în contextul terminologiilor românești ca lexic specializat având trăsături
preponderente de tip cod deschis , unde interferența LC/LS se manifestă mai ales din direcția
primului dintre acestea (grad sporit de accesibilitate, caracter preponderent des criptiv cu elemente
ușor reperabile de către vorbitorii nespecialiști, dar și cu ample referiri la ansamblul general de
concepte cu care operează specialiștii din acest domeniu). Dicționarele generale (DEXI, DAN,
DCR 3) oferă definiții structurate pe baza unui sinonim corespunzător cuvântului -titlu și a unei serii
de determinanți care dezambiguizează explicit/implicit sensul pe care unitatea lexicală înregistrată îl
are în TMM și descriu sensul cuvântului -intrare prin modalități stereotipe, cu raportare la un
ansamblu de trăsături comune și generale pentru o clasă de obiecte.
Dicționarul terminologic (DEJ) oferă descrieri ample ale sensului, perspective variate de
analiză și integrează într -o ierarhie conceptual -semantică unitatea lexicală definită, așa cum se
observă în următoarele exemple:
– flash – sensul specific TMM apare în DEXI (p.741) sub flash 2 cu marcarea (radio) și
definiția știre importantă transmisă cu prioritate . DAN înregistrează flash (p.415), fără vreo
indicație explicită care să încadreze această unitate lexicală într -un domeniu anume, ca informație
importantă transmisă cu prioritate; informație radiofonică foarte scurtă . Se observă, deci, plasarea
implicită prin informație radiofonică în domeniul mass -mediei, respectiv radio, și decodarea
sensului prin elemente descriptive. În DCR 3, sub flash 2, oferă definiția acestui termen cu plasarea în
domeniul ( presă) : știre scurtă transmisă cu prioritate . Definiția înregistrată în DEJ (p.139) oferă o
descriere amplă și riguroasă a sensului corespunz ător acestei unități lexicale: 1. Pentru agenția de
presă este anunțarea în câteva cuvinte a unui fapt de o importanță excepțională. El nu depășește
niciodată un rând, incluzând locul și sursa. Este vorba despre acel tip de eveniment care întrerupe
emisiu nea de radio sau televiziune113. F. fiind o avizare extrem de promptă, menționarea datei nu

113 În româna actuală, flash cu sensul evenim ent care întrerupe emisiunea este utilizat exclusiv în
jurnalismul de radio, pentru domeniul televiziunii breaking news/news allert fiind corespondentele lexicale cu acest

100
este necesară. F. poate fi redactat telegrafic, numai dacă nu există un niciun risc de eroare în
decodare. Pe de altă parte, niciodată nu va fi pregătit un F. în aște ptarea evenimentului. S -ar putea
ca evenimentul să nu aibă loc, s -ar putea ca acesta să nu fie atât de important, încât să fie necesar
un F. F. va fi urmat de un buletin sau ai multe. Aceste două tipuri de texte pot fi urmate sau nu, de
un aditiv, după car e se poate redacta o primă știre, în care apar și primele date de context. 2. În
audiovizual – titlurile știrilor care formează un buletin de știri. În televiziune, sumarul
telejurnalului. În acest din urmă caz, F. are rolul titlului pentru fiecare text an unțat, și toate la un
loc, al paginii întâi a ziarului. Vd. știre. Prima observație legată de tipul definițiilor corespunzătoare
acestui termen în dicționarele generale și în cel terminologic, este de ordin cantitativ, remarcându -se
diferențele de spațiu d edicat descrierii sensului aferent și de clasare a informațiilor din mai multe
puncte de vedere (durată, formă, conținut etc.). De asemenea, se constată operarea cu unități
lexicale specifice T 1 în prezentarea definiției în DEJ ( aditiv114, buletin de știri ), față de dicționarele
generale care oferă definiții simple, accesibile vorbitorului nespecialist în vederea decodării
sensului. Totodată, trimiterea Vd. știre care încheie definiția din DEJ, relaționează direct flash cu
știre și creează, astfel, o ierarhiz are conceptuală specifică definițiilor terminografice;
– relatare – în DEXI (p. 1658) această unitate lexicală este definită în linii generale, fără
referiri la apartenența față de un domeniu anume – acțiunea de a relata și rezultatul ei ; ceea ce
relateaz ă cineva . Trimiterea de la sfârșitul articolului v. relata nu aduce, în afară de componenetele
/ amănunțit /, / detaliat / informații suplimentare privind sensul termenului și nici nu conduce la
dezambiguizare, în dreptul cuvântului -titlu relata fiind cons emnată definiția, la fel de evazivă și
ambiguă, a povesti ceva amănunțit, detaliat; a expune, a istorisi . DAN nu înregistrează relatare , ci
doar relata . Și aici regăsim aceeași prezentare, în linii mari, ca în DEXI – a expune , a povesti , a
istorisi . DCR 3 nu înregistrează nici relatare , nici relata . DEJ (p. 320) definește acest termen ca gen
jurnalistic specific presei tipărite și numai ei , încadrându -l în contextul conceptual
interviu /reportaj /anchetă , cu enumerarea particularităților privind tipul de text corespunzător
relatării. Semnalăm imprecizia și caracterul incomplet al definirii acestui termen în ceea ce privește
apartenența exclusivă la presa tipărită. Relatare apare în lucrările de specialitate cu referire și la

sens, cu mențiunea că breaking news presupune, de cele mai multe ori, un spațiu mai amplu dedicat prezentării și
dezvoltării informației considerate prioritară.
114 Dicționarele generale (DEXI, DAN, DCR 3) nu înregistrează această unitate lexicală cu sensul
specializat din TMM. DEJ oferă definiția termen folosit de Agenția France Press. De semnează în succesiunea flash –
buletin – lead, adăugarea unei informației semnificative (o cifră, o nouă evoluție în desfășurarea evenimentului). Nu
este un text de sine stătător, ci o adăugare la textul precedent. Vd. Știre. Se observă în descrierea sens ului, elemente ale
definiției relaționale prin încadrarea termenului în paradigma flash – buletin – lead și, deci, plasarea într -o ierarhie
conceptuală.

101
audiovizual, cu subdiviziunea conce ptual semantică relatare în picioare (Coman 2001b: 101) și
corespondentul din engleză, cu frecvență mai mare în uz, stand -up (Coman 2001a: 251, 260);
– reportaj – DEXI (p.1663) înregistrează sub reportaj 1 definiția specie publicistică (având
modalități li terare de expresie) care informează asupra unor situații, evenimente de interes general
sau ocazional (…) și menționează subcategoria conceptual -semantică reportaj -interviu , cu indicația
◊ care îl precedă. Sub reportaj 2 este consemnat sensul anchetă radio difuzată, filmată sau televizată .
DAN (p. 838) definește reportaj ca specie publicistică, care, folosind mijloace literar -artistice,
informează operativ asupra unor situații, a unor evenimente, realizări etc. pe baza unei
documentări la fața locului și înr egistrează și car de reportaj ca autovehicul special dotat pentru
înregistrări sau transmisiuni de radiodifuziune ori televiziune în afara studiourilor . DCR 3 (p. 452)
consemnează sub cuvântul -titlu reportaj subcategoriile conceptual -semantice reportaj -anchetă,
reportaj -interviu , reportaj -eseu, definițiile fiind construite pe baza determinatului reportaj , concept
central al structurilor lexicale menționate. DEJ (p. 325) alocă un spațiu amplu descrierii sensului
corespunzător acestui termen, analizându -l din perspectiva unghiului de abordare, a planului de
elaborare a textului și a polifoniei presupuse de acest concept în cadrul domeniului pe care îl avem
în vedere. Descrierea sensului este comparativă, plasându -l în relație directă cu jurnalistul și
subiecti vitatea sensibil particularizantă a acestui gen al jurnalismului de informare;
– sursă – în DEXI (p. 1942), sub sursă 4 este înregistrată definiția loc de unde emană o
informație, o noutate. De asemenea, este menționat și sensul /+animat/ persoană care fu rnizează
informații, noutăți etc., cu indicația ◊ care îl precedă. DAN (p. 945) consemnează sub sursă 3,
precedat de indicația (fig.) , sensul loc de unde emană o informație . DCR 3 înregistrează în dreptul
cuvântului -titlu sursă , construcția pe surse , cu sen sul specific din TMM (v. supra IV.1. ). DEJ
(p.374) nu înregistrează acest termen într -un articol autonom, ci consemnează subcategoriile
conceptual -semantice aferente, cu definiții ample care se întind pe mai multe pagini și descrieri
detaliate ale sensului . Și în acest caz, diferențele dintre definițiile din dicționarele generale și din cel
terminologic sunt evidente. Acestea sunt, mai ales, de ordin cantitativ, informațiile fiind structurate
din perspective diverse de descriere a sensului. Astfel, în timp ce dicționarele generale oferă
definiții substanțiale, cu marcarea explicită și/sau implicită a domeniului aferent, dicționarul
terminologic consemnează definiții care ierarhizează la nivel de concept general unitatea lexicală
înregistrată;
– știre – DEXI (p.1968) menționează sub știre 2 definiția veste (mass -media), informație
scurtă și operativă despre un eveniment; noutate. […] și sintagma buletin de știri – cu referire
implicită la mass -media – și trimitere la buletin , cu indicația semantică ◊. DAN nu înregistrează
știre, iar DCR 3 (p. 517) menționează știre-bombă , cu definiția știre cu mare impact mediatic . DEJ

102
(p.379) oferă o amplă descriere a sensului corespunzător acestui termen. Definiția se întinde pe
aproape 10 pagini (p. 379 -389) și este structu rată pe mai multe puncte de analiză – Generalități ,
Definiții , Criteriile urgenței publicării , Tipurile de Ș. de Agenție , Știrea în presa tipărită. Reținem
dintre acestea modelul de organizare a definițiilor, în care se observă tratarea comparativă și
minu țios elaborată a conceptului de știre în lucrările unor autori de referință din domeniul
jurnalismului, noutatea – deci caracterul recent – și interesul general fiind elementele esențiale din
descrierea sensului acestui termen: Știrea comprimă toate activit ățile curente care au un interes
uman general (Curtis D. MacDougall) , […] este o primă avizare a unui lucru întâmplat recent
(Roger Clausse) , autorul DEJ concluzionând că ,,oricum ar fi definită, elementul ei fundamental
este noutatea” și că ,,textul numi t știre este preformat în timpul contactului jurnalistului cu
realitatea, în care actanții marcanți au un rol dintre cele mai importante”. De asemenea, sunt
menționate în articole separate subcategoriile conceptual -semantice pe care această unitate lexical ă
le dezvoltă, cu descrieri semantice ample, fapt care ilustrează rigurozitatea analizei terminografice a
acestei unități lexicale. Față de dicționarele generale, DEJ tratează din perspective variate sensul
acestui termen, utilizând un limbaj propriu speci aliștilor din domeniul pe care îl avem în vedere.

4. Concluzii
Din perspectivă semantică, polisemia (internă și externă) este cel mai bine reprezentată, la
nivelul TMM. Termeni cum sunt canal , consumator , filtru, sursă apar în dicționare ca aparținând
unor domenii diverse, inclusiv mass -media, și dezvoltă relații semantice de polisemie
internă/externă. Astfel, între canal din canal de transmisie ca mijloc de captare și transmisie a
sunetului (echipamentele de filmare au două canale: unul captează sunetul prin lavalieră, cel de -al
doilea captează sunetul ambiental) și canal din canal de radio/televiziune (cu sensul post de
radio/TV ) se stabilește o relație de polisemie internă, iar canal din canal de transmisie și canal din
canal de irigații dezvoltă o re lație de polisemie externă (v. supra IV.2.2. ).
Hiponimia și hiperonimia sunt categorii semantice inerente LS, deci și TMM, ca urmare a
diverselor taxonomii ( interviu/interviu de promovare , interviu informativ ; reporter /reporter
documentarist , reporter -operator ). Sinonimia , slab reprezentată în TMM, este ilustrată de
paradigmele ziar/jurnal , buletin de știri/jurnal în care se observă circularitatea definițiilor din
dicționare și echivalența semantică aproape totală – v. supra IV.2.1 . Antonimia este și ea o
caracteristică a TMM, mai ales la nivelul termenilor, și mai puțin la nivel contextual. Pe baza unor
relații semantice de antonimie sunt construite entități conceptual -semantice diferențiate – hard
news /soft news , information on the record /information o ff the record – v. supra IV.2.1 .
Ca trăsătură generală, specializarea sensului la nivelul TMM, se face după etimonul din

103
engleză, chiar dacă unitățile lexicale avute în vedere apar în dicționare ca având etimologie franceză
(editor , producător ) – v. supra IV.1. Din perspectiva paradigmatic/sintagmatic, stabilirea sensului
specializat este determinată de contextul lingvistic, respectiv de libertățile și restricțiile de utilizare
(v. sursă din pe surse – supra IV.1. ).
Alte elemente care ilustrează special izarea sensului le constituie înregistrarea unităților
lexicale din TMM în dicționare și marcarea diastratică a acestora, ca indiciu explicit de
încadrare în domeniul specializat al mass -mediei. Astfel, se constată inconsecvența înregistrării
lexicografice a termenilor analizați, fapt pe care îl considerăm tolerabil pentru stadiul lingvistic
actual, având în vedere că TMM este în formare. Deși unitățile lexicale selectate au fost identificate
cu cel puțin trei ocurențe în corpusul ales și sunt înregistrate în dicționarul terminologic
corespunzător, remarcăm caracterul fluctuant al menționării mărcii diastratice sau a indicațiilor
semantice în dicționare (DEXI, DAN, DCR 3), definiția facând trimitere explicită la domeniul mass –
mediei. În general, se observă p reponderența unităților lexicale specializate din domeniul mass –
mediei care nu sunt însoțite de marcă diastratică în dicționarele generale. Sunt înregistrați, astfel, o
serie de termeni care, prin definiția lexicografică, aparțin domeniului sau subdomeniil or care sunt
circumscrise mass -mediei, fără a fi, însă, însoțiți de marcă diastratică ( audiență , editorial ). Am
identificat, totodată, existența unei categorii de termeni care aparțin exclusiv domeniului mass –
media, dar care, deși nu apar în nicio lucrare lexicografică, constituie elemente ale nucleului dur al
TMM ( close -up, stand -up). Categoria unităților lexicale/frazeologice precedate de marca diastratică,
indicând specializarea semantică a acestora, include termeni ca media (<mass -media ), operator ,
reportaj, șapou ( v. supra IV.1. ).

104

CAPITOLUL V
CONSIDERAȚII PRAGMASTILISTICE PRIVIND TMM. JARGONUL –
LIMBAJ SPECIALIZAT AL GRUPURILOR PROFESIONALE DIN
DOMENIUL MASS -MEDIEI

0. În această secțiune, vom urmări dimensiunea expresivă a TMM, la n ivelul jargonului, ca
limbaj specific al grupului profesional din mass -media (JMM). Propunem tratarea din două
perspective: J 1 ca limbaj al grupului profesional utilizat exclusiv de specialiștii din acest domeniu și
J2 ca limbaj specific grupului profesion al din mass -media în relația vorbitor comun -vorbitor
specialist . Astfel, se observă existența a două niveluri ale JMM, cu tipuri diferențiate de mijloace
expresive lingvistic: unele, care sunt utilizate exclusiv de specialiști , ca parte a comunicării
infor male (încadrate în J 1) și altele, cu atestări în lucrările de specialitate, la care au acces și
nespecialiștii din domeniul pe care îl avem în vedere (încadrate în J 2).

1. Metafora și metonimia. Considerații generale
Dincolo de stabilirea unor concepte ș i ierarhii la nivel de lexic specific unui anumit
domeniu, terminologia, în sens general, prezintă interes și sub aspectul expresivității limbajului.
Tropul fundamental, regăsit în majoritatea lexicurilor specializate, este metafora cu categoriile
aferente . Frecvența acestei figuri stilistice este variabilă, în funcție de caracteristicile fiecărei
terminologii în parte, având în vedere interdisciplinaritatea ca trăsătură specifică și raportarea T 1/T2,
respectiv LS/T 1, T 2. Apar, astfel, diferențe semnificati ve între terminologii privind ponderea
mijloacelor expresive utilizate la nivel de lexic specializat.
Lakoff și Johnson analizează metonimia din perspectiva conceptualizării unui domeniu pe
baza structurii altui domeniu autonom și independent, prin suprapu nere (Lakoff, Johnson 1998: 55).
Definiția tradițională tratează metonimia ca alunecare a semnificatului de la unitatea denotată la o

105
entitate contiguă (Lakoff, Johnson 2003: 55). Lakoff și Turner susțin că metonimia, spre deosebire
de metaforă, implică do ar un domeniu conceptual, că o suprapunere metonimică are loc într -un
singur domeniu, nu în mai multe (Lakoff, Turner 1989: 103).
Potrivit lui Croft, metafora stabilește o relație de corespondență între două domenii care nu
sunt parte a domeniului -matrice , în timp ce într -o metonimie, corespondența are loc doar în
interiorul unui domeniu -matrice (Croft 2003: 86). Astfel, evidențierea domeniului este o condiție
esențială, dar nu suficientă pentru metonimie, care implică alunecarea referentului. Aceasta se
regăsește și în alte tipuri de ambiguitate lexicală care nu sunt considerate totdeauna metonimice
(ibidem ). Totodată, evidențierea domeniului în interiorul domeniului -matrice al unui cuvânt nu este
necesară în toate cazurile de metonimie, unde alunecarea p roeminenței domeniilor în matrice este
foarte subtilă și sensibilă la semantica unor cuvinte asociate. Aici intervine un fenomen subsumat
metonimiei, și anume sinecdoca (v. infra ). În astfel de situații, dat fiind că o parte are, în general ,
întregul său ca domeniu de bază, nu pare să se producă nicio selectare a domeniilor (Croft 2003:
89).
Pe de altă parte, metafora, ca mecanism cognitiv de proiectare a unui domeniu inițial într -un
alt domeniu ,,experimențial ”, conduce la interpretarea celui de -al doile a domeniu în termenii celui
dintâi. Presupune, deci, un proces de conceptualizare, bine reprezentat la nivelul lexicurilor
specializate, metaforele conceptuale fiind productive din perspectiva existenței unor inferențe de
structură care creează expresii li ngvistice variate (Lakoff, Turner 1989: 91). Acestea nu implică
doar sensurile componentelor lexicale și gramaticale, ci și capacitatea lectorului de conceptualizare
a aceleiași situații în moduri diferite (Sanchez et alii 2012: 38).
Astfel, metafora are un rol important în LS prin conceptualizarea unor teorii din domenii
specializate, unde nu există totdeauna alternative lexicale de denotare a unor entități referențiale.
Totodată, prin metaforizare, se creează un fundament lexical corespunzător unui dome niu nou și o
bază de interferență între domeniul inițial și cel ,,experimențial”. Acest element constituie, de altfel,
punctul de plecare în stabilirea trăsăturii de interdisciplinaritate a diferitelor tipuri de lexicuri
specializate. În domeniile științif ice, care operează cu mijloace lexicale de tip T 1, metafora
terminologică introduce un element de noutate/inovație, interpretează teorii deja existente, explică
eventuale consecințe și descrie un fenomen nou ( ibidem ).
Analiza semantică, esențială în T 2, ilustrează dezvoltarea sensurilor metaforice sau a
„deviațiilor” semantice, dovezi ale trecerii de la termen la cuvânt și constituie obiectul unor
cercetări reunite sub numele de dinamică semantică sau neologie semantică . Referindu -se la

106
limbajul presei postdecembriste115, A. Stoichițoiu Ichim notează că, din punct de vedere referențial,
majoritatea noilor semnificații apar în acele zone ale vocabularului supuse unui proces de înnoire
terminologică accentuată (Stoichițoiu Ichim 2001b: 54). TMM se încadreaz ă în această zonă
lexicală și, în consecință, observațiile sunt valabile și în ceea ce privește lexicul specializat din acest
domeniu.
Astfel, din punct de vedere stilistico -funcțional, dezvoltarea de noi sensuri se manifestă, mai
ales, în clasa neologism elor. Între aceștia, termenii specializați ocupă o poziție importantă. Autoarea
observă că, la nivelul lexicului general, „neologia stilistică” este mai bine reprezentată decât cea
„denominativă”.
„Fenomenul neologic” se produce și în TMM, însă în sens i nvers, majoritatea termenilor
specializați din domeniul mass -mediei denumind entități referențiale noi, pentru care limba română
nu dispune încă o alternativă lexicală (sunt și situații în care neologismele sunt atestate cu perechi
sinonimice, ca variantă tradusă liber ori calchiată, de cele mai multe ori după model anglo –
american, nefixate încă în limbă, ca unică formă denominativă – stand -up/relatare din picioar e,
lead/paragraf de prezentare , breaking news/știre de ultimă oră ). „Neologia stilistică” , ma nifestată
prin metaforă, metonimie, antonomază și modificări de conotații (v. Stoichițoiu Ichim 2001b: 53 –
79) se observă și în TMM. Din categoria metaforei menționăm: întâmplare fericită , sintagmă
utilizată cu sensul „eveniment în care un fapt, neprevăzut și neplanificat, este promovat de cei care
au fost actorii lui, în scopul obținerii unui câștig de imagine” (Coman 1999:223), acoperirea
subiectelor (Zeca – Buzura: 2005:72), tehnica deal -vale, tehnica interesului în suspensie (Coman
2001b:126), încrucișare a surselor (Coman 2001a:62)116.
Prin metaforizare, se ajunge la denumirea unor entități referențiale noi din domeniul mass –
media, prin preluarea unor lexeme cu sens concret din alte câmpuri lexicale:
– burtieră117, consemnat în DCR 3 cu sensul specializat di n TMM: În televiziune, dreptunghi
la marginea imaginii, în care este înscrisă o informație (cel mai frecvent numele unei persoane, în

115 Se impune distincția între limbajul mass -media și terminologia mass -media . Primul desemnează
forma î n care apare limba română în discursul mass -media din poziția de emițător în comunicarea de masă, iar
terminologia mass -media reprezintă ansamblul unităților lexicale cu care se operează în interiorul profesiei în acest
domeniu.
116 Acestea vor fi tratate separat în secțiunea următoare – v. infra V.2.
117 ,,Burtiera a apărut, la început, pentru a spune numele și funcția celui care vorbea în video -sincron și
era centrată în partea de jos a ecranului, la plan mediu sau la prim pan. Acum burtiera oferă informați i dintre cele mai
variate (de la oră până la promovarea următoarei emisiuni din grilă) și este așezată în orice colț al ecranului care permite
acest lucru ” (Bucheru 2010: 76).

107
timp ce aceasta își exprimă punctul de vedere) (DCR 3:111). DEXI înregistrează burtieră cu sensul
corset confecționat din m aterial elastic sau din pânză tare, care strânge abdomenul și șoldurile
(DEXI: 264);
– carton (element din grafica de televiziune) cu sensul imagine înghețată, statică, creată
electronic (Bălășescu 2003: 152);
– distribuitori angro cu referire la agen țiile de presă, în contexte de tipul ,,Rolul agențiilor
[…] de distribuitori angro ai ei (ai informației – n.n.) determină natura specifică a produsului lor –
știrea de agenție – și reguli fundamentale ale acestui tip de jurnalism” (Coman 2001a: 22). Utili zarea
metaforică a acestei sintagme proprii terminologiei economice, comerciale, în TMM îndeplinește
funcția de expresivitate la nivelul limbii în exprimarea cantității mari de informații cu care lucrează
agențile de presă;
– girafă – care denumește un a numit tip de microfon utilizat în studiourile de televiziune
(idem : 11);
– muscă , desemnând, în TMM, un efect utilizat în montajul de televiziune, prin care se face
trecerea bruscă de la o imagine la alta, într -o microsecvență de timp (Zeca -Buzura 2005: 88): ,,
[…] atunci se folosește așa -numita muscă , adică o fotogramă albă sau neagră, care desparte cadrele ”
(Drugă, Murgu 2004: 53), ,,Se introduce o muscă , adică două -trei fotograme (Coman 2001b: 210);
– olimpienii , denumind o anumită categorie de surs e jurnalistice: ,,O altă categorie de surse,
intens exploatate de mass -media, o reprezintă olimpienii ” (Coman 2001a: 18). Termenul a fost
preluat de la sociologul Edgar Morin și denumește vedetele din orice domeniu, ,,fabricate de cultura
de masă”, valori ,,a priori sigure” pentru mass -media fiindcă ,,țin de proximitatea culturală și, mai
ales, afectivă” ( idem : 19).
Totodată, semnalăm la nivelul jargonului corespunzător domeniului pe care îl avem în
vedere, construcțiile metaforice – a pica în emisie (d. u n material – a putea fi vizualizat în baza de
emisie), a trage o știre în jurnal , (a adăuga o știre în jurnal), a vărsa un material (a trimite un
material în baza comună). Observațiile privind jargonul specific acestui grup profesional constituie
un facto r important de surprindere în sincronie, a statutului neologismelor cu etimologie engleză,
din perspectiva raportării la T 1. De asemenea, elementele de jargon pot constitui premisa unor
evoluții ulterioare în dinamica lexicului (v. supra II.6., infra V. 2.).
Metonimia, alături de metaforă, constituie punctul terminus al unui continuum de
conceptualizare. Aceasta pune în relație directă entități referențiale din domenii diferite,
configurează concepte și structurează categorii, fiind prezentă atât la nivel ul lexicului general, cât și
la nivelul lexicurilor specializate (Sanchez et alii 2012: 32). În TMM, am identificat metonimii de

108
tipul a fi/ a intra/a sta pe galben118 ( < suportul grafic de culoare galbenă pentru breaking news),
a pune pe rață ( < rață – simbolul grafic al motorului de trimitere a materialelor), a fi
roșu/galben/verde ( d. știri < în funcție de semnalizarea cromatică a stadiului de redactare la care se
află o știre la un moment dat)119.
De asemenea, ca elemente de neologie stilistică, din categoria figurilor de stil lexicalizate în
TMM, semnalăm sinecdocele mintea limpede120 și head , ca formă abreviată prin elipsă din
headline , denumind titlul nesemnificativ al unei știri (DEJ: 153), relaționarea cu sensul concret din
engleză fiind clar – engl. head – cap. Acest sens este, de altfel, unul de bază, cu mare frecvență în
uz, în jargonul profesional, cu mențiunea că head apare, mai ales, în forma de plural – headuri .

2. Jargonul mass -mediei. Niveluri diferențiate
Terminologia românească a mas s-mediei urmează tipologia generală a lexicului specializat,
diferențiindu -se terminologia internă (T1) cu care operează specialiștii din acest domeniu de
activitate și terminologia externă (T2) utilizată de vorbitorii nespecialiști (v. supra I.2.2. ). În
analiza noastră, desemnăm T 1 drept jargon121 și propunem tratarea acestuia din două perspective:
J1 ca limbaj al grupului profesional utilizat exclusiv de specialiștii din acest domeniu, pe de o parte,
și J 2 ca limbaj specific grupului profesional din mass -media în relația vorbitor comun -vorbitor
specialist , având în vedere aici lucrările teoretice la care au acces și nespecialiștii , pe de altă parte.

118 Metonimia a fi pe galben și construcția verbală a intra cu un BN (/bene /) sunt utilizate în paralel – v.
supra II.4. Pentru simbolistica, la nivel lingvistic, a numelor de culori – v. Dimitrescu 2002.
119 V. infra V.2.
120 V. infra V.2.
121 Tratăm jargonul în accepțiunea consemnată în DSL, din care reținem sensul variantă a limbi i
naționale, delimitată după criteriul profesional , un limbaj tehnic, cu o terminologie de specialitate (DSL:28), la care
adăugăm diferențierea celor două niveluri ale jargonului, distincție pe care o considerăm productivă în analiza noastră.
De asemenea, luăm în considerare observațiile făcute de Rodica Zafiu, cu referire la jargon: ,,Termenul jargon suferă o
anume ambiguitate: în ciuda definițiilor de dicționar sau a distincțiilor din articolele de specialitate, folosirea lui
oscilează între mai multe ac cepții: ca sinonim pentru argou (limbaj secret al lumii interlope, al tinerilor, în general al
grupurilor care vor să nu fir înțelese sau să se diferențieze), ca sinonim pentru limbaj de specialitate sau tehnic ori cu
sensul mai general de limbaj hibrid, a mestecat. Originea cuvântului (în franceză) îl leagă mai ales de prima accepție (ca
tip de argou documentat istoric); în engleză s -a impus mai ales cea de -a doua (de limbaj profesional); tradiția
românească îi asociază mai ales semnificații sociale (jargon ul franțuzit). Termenul își dovedește utilitatea mai ales când
denumește varianta orală, colocvială a limbajelor de specialitate: cea care nu are trăsăturile culte ale unui adevărat
limbaj științific, ci amestecă registre și forme, tratându -le cu destulă l ibertate." (Zafiu 2001).

109
Considerăm necesară operarea acestei delimitări122 în cazul jargonului general specific mass –
mediei, dată fiind existența a două niveluri lingvistice ale acestuia în TMM: nivelul lexicului atestat
în lucrările de specialitate (cu trăsături predominante de tip T 1, unde termenul este tratat din
perspectivă onomasiologică și de impunere a formelor ) și cel al l exicului utilizat exclusiv în
comunicarea orală de către vorbitorii specialiști (cu trăsături predominante tot de tip T 1, tratând,
însă, problemele decodării imediate și ale utilizării eficiente a sensului specializat, în comunicarea
internă123), având un pronunțat caracter retoric124.
În contextul limbii române actuale, caracterizată de diversitate stilistică, TMM constituie un
domeniu interesant sub aspectul expresivității. Eficiența și rapiditatea transmiterii mesajului în
procesul de comunicare, care su nt specifice mass -mediei românești (Cătănescu 2006: 5), determină
adoptarea unui discurs cu evidente particularități stilistice. Acest fapt se manifestă atât în
comunicarea raportată la publicul -receptor, cât și în comunicarea între specialiști, dat fiind stilul
,,relaxat" care predomină în mass -media postdecembristă și în comunicarea de masă, în sens general
(Coman 1999: 14). Din categoria figurilor semantice, în cazul ambelor niveluri ale jargonului
specific mass -mediei românești (J 1, respectiv J 2), prep onderentă, ca procedeu stilistic, este metafora
cu subcategoriile aferente. Aceasta constituie o sursă de expresivitate pe care o interpretăm ca
neintenționată, dar productivă din perspectiva facilitării și eficienței procesului de comunicare. De
asemenea , am identificat o serie de sintagme metaforice calchiate după model anglo -american125 cu

122 Limbajul informaticii cunoaște același tip de diferențiere, dar pe mai multe niveluri, în funcție de tipul
de discurs informatic (Ștefănescu 2002: 63).
123 Prin comunicare internă, înțelegem transmiterea mesajului în context inter n, destinat exclusiv
grupului profesional din acest domeniu (v. Zeca -Buzura 2005).
124 Ariadna Ștefănescu menționează, cu referire la jargonul informaticii, faptul că „discursul științific are
o componentă retorică, în sensul că activitatea științifică, pen tru a se dezvolta, are nevoie de comunicare și de
persuadarea comunității specialiștilor, iar apoi, eventual, de diseminarea rezultatelor ei în comunități socio -umane mai
largi” (Ștefănescu 2002: 63).
125 La nivel conceptual -semantic, TMM românească urmează modelul anglo -american, fapt care se
reflectă, implicit, la nivel lingvistic, din rațiuni practice de facilitare a comunicării specializate și de integrare într -un
context terminologic global. În acest sens, reținem opinia formulată de Cristian Tudor Pope scu și reluată în Stoichițoiu
Ichim 2003b: „ Un punct de vedere distinct în problema „englezismelor” din jargoanele profesionale apare la un ziarist
de notorietate – Cristian Tudor Popescu, care se dovedește extrem de tolerant, invocând criterii pragmatice (precizie și
brevilocvență) pentru a justifica utilizarea termenilor străini: «Jargonul este o scurtătură , o optimizare în vorbirea între
doi inși din branșă . Ce rost ar mai avea traducerea obositoare în românește a unor concepte născute cu nume englezești ?
[…] Ca și argoul, jargonul nu produce confuzii, nu deformează sensuri, nu distruge limba gazdă, dimpotrivă, poate servi
unei comunicări cât se poate de eficiente». ( Un cadavru umplut cu ziare. Scrieri , Iași, Polirom, 2001, p. 158 -159) ”
(Stoichițoiu Ic him 2003b: 301) .

110
mare frecvență în lucrările de specialitate și cu rol esențial în comunicarea de tip specializat.
În J2, după cum reiese din corpusul analizat, metafora are un rol desc riptiv de „etichetare ”
subiectivă, prin insinuare (Cătănescu 2006: 48), a entității conceptual -semantice denotate . În această
categorie includem metafora nominală explicită și implicită, cu variantele predominante
reprezentate de metaforele – definiție (A este B) și apozitive ( ibidem ). Clasa metaforei verbale este
slab reprezentată la nivelul J 2 în TMM (aceasta are o pondere sporită în J 1), iar formele care
glosează termenul metaforizat sunt cel mai des întâlnite la nivelul J 2 în TMM. Acestea explică și
dezambiguizează sensul denotat, având în vedere competențele culturale/intelectuale eterogene ale
publicului -receptor. Din clasa metaforei menționăm:

a) metafore substantival -genitivale
– acoperirea subiectelor : „[…] pentru acoperirea subiectelor care urme ază să facă parte din
structura jurnalului de știri” (Zeca -Buzura 2005: 72). În acest caz nu se fac glosări ori
dezambiguizări semantice, mizându -se, probabil, pe decodarea intrinsecă a sensului;
– încrucișarea surselor : „Încrucișarea surselor presupune gă sirea a cel puțin două surse de
la care jurnalistul culege informații în legătură cu un anumit eveniment” (Coman 2001a: 62). Sensul
sintagmei apare, în acest caz, formulat explicit, prin descrierea acțiunii denotate;
– unghiul broaștei : ,,Unghiul broaștei : este unghiul cel mai apropiat de sol și filmarea de jos
în sus exagerează dominarea realizată din iunghiul stomacului” ( ibidem );
– unghiul călărețului : ,,Unghiul călărețului este un unghi dominant similar cu privirea de la
înălțimea unui om urcat pe cal” (Drugă, Murgu 2004: 18);
– unghiul păsării : ,,Unghiul păsării – unghiul privirii este mult mai sus, similar cu unghiul
de privire al unei păsări sus în aer, privire apropiată de verticala ochiului” (Drugă, Murgu 2004: 18);
– unghiul stomacului126: ,,Unghiul stomacului : interlocutorul este privit de la înălțimea
stomacului” (Drugă, Murgu 2004: 20);

b) metafore substantival -adjectivale
– atom filmic : ,,Cadrul este unitatea de bază a filmului – atomul filmic ” (Drugă, Murgu
2004: 62), utilizat ca explicitare, ca definire a termenului cadru – astfel, această metaforă ar putea fi

126 Conceptualizarea spațiului din perspectiva raportării la corpul omenesc este tratată în Ionescu 2013:
13-21.

111
inclusă și în categoria metaforelor -definiție;
– liniște activă (oximoron): ,,Trebuie distins între liniște absolută și liniște activă , vie, acel
fond pe care îndeobște nu -l conștientizăm și care deseori joacă” (Drugă, Murgu 2004: 78);
– priză directă : ,,Priza directă – sunetul real captat odată cu imaginea” (Drugă, Murgu 2004:
66);
– sunet decupat : ,,Sunet decupat – percepția auditivă, ca și cea vizuală, este selectivă”
(Drugă, Murgu 2004: 66);
– unghi plonjat : ,, Unghiul plonjat deformează perspectiva” (Drugă, Murgu 2004: 21);

c) metafore substantival -prepoziționale
– păzitori de porți (engl. gate-keepers )127: „În bibliografia de specialitate, editorii sunt
desemnați prin sintagma păzitori de porți (gate-keepers ). Aceasta înseamnă că ei sunt aceia care
controlează și regularizează fluxul de informații și de materiale care invadează redacția” (Coman
1999: 200); „acestea sunt selectate și prelucrate de gate-keepers , care, prin controlul pe c are-l
exercită, creează forma definitivă a știrii” ( ibidem ); „Cu alte cuvinte, ei deschid poarta pentru
anumite informații, pe carele consideră interesante și închid poarta pentru altele” (O’Sullivan
1994:126). Se constată explicitarea amplă a sintagmei ca lchiate după engleză, denotând termenul
editor , unitate lexicală simplă fundamentală în TMM. Metaforele de acest tip consolidează
componenta figurativă a enunțului;
– săritură în cadru : ,,Săritura în cadru este acoperită cu imagini de ilustrare sau cu plan uri
de legătură, astfel încât spectatorul nu sesizează tăietura efectuată” (Coman 201b: 210);
– săritura peste ax : „[…] este interzisă săritura peste ax , adică o succesiune de cadre în
care subiectul imaginii – persoană sau obiect – este în primul plan în partea stângă a imaginii, iar în
planul următor în partea dreaptă a imaginii (sau invers)” (Zeca -Buzura 2005:86) – în această
situație, se observă că definirea sensului se face explicit, printr -o descriere amplă, necesară în
contextul în care aceasta apar e; ,, […] putem continua povestirea cinematografică fără ca
spectatorul să observe inadvertența săriturii peste ax […] (Drugă, Murgu 2004: 53);

d) metafore nominale

127 Structura de adâncime a enunțului este genitiv, deși în structura de suprafață apare un acuzativ cu
prepoziție.

112
– cadru tampon : ,,În asemenea situații se impune ca modalitate de montaj introducerea unu i
cadru neutru, cadru tampon ” (Drugă, Murgu 2004: 52); ,, Cadrul tampon este filmat în aceeași
locație și întrerupe pentru o fracțiune de timp continuitatea scenei […]” ( idem : 53);
– tehnica deal -vale (metaforă nominală creată pe baza relației de opoziție c onceptual –
semantică între determinanții structurii lexicale): „Totuși, de -a lungul timpului s -au dezvoltat în
special două tipuri de organizare a acestui tip de articol ( articol de tip feature – n.n.) […]: tehnica
interesului în suspensie și tehnica deal -vale. Articolele mai scurte de tip feature sunt de obicei
scrise folosind tehnica interesului în suspensie. […]. Articolele -feature mai lungi sunt structurate de
obicei după modelul deal-vale. Între lead și paragraful final se află dealuri și văi de informa ție.
Văile reprezintă informațiile expuse de reporter, iar dealurile – exemplele, anecdotele și ilustrațiile
folosite pentru a amplifica expunerea” (Coman 2001b: 126). Și în acest caz, sensul este prezentat
explicit, prin mijloace descriptive, care descomp un, de fapt, sensul metaforic conținut. Valențele
figurative sunt rezultatul denumirii unei unități lexicale cu sens abstract prin intermediul unor
unități lexicale având sens concret;

e) metafore complexe
– tehnica interesului în suspensie (metaforă co mplexă, combinând o metaforă substantival –
genitivală și una substantival -prepozițională) – „Totuși, de -a lungul timpului s -au dezvoltat în
special două tipuri de organizare a acestui tip de articol (articol de tip feature – n.n.) […]: tehnica
interesului î n suspensie și tehnica deal -vale. Articolele mai scurte de tip feature sunt de obicei
scrise folosind tehnica interesului în suspensie . Articolul începe printr -un lead care captează atenția
publicului, ținând -o trează prin paragrafele explicative ale artic olului” (Coman 2001b:126). Se
remarcă explicitarea amplă, descriptivă a sensului, dezambiguizarea semantică nefiind posibilă la
nivel deductiv. Se face trimitere, totodată, la relația de antonimie pe care o dezvoltă alăturarea
contrastivă „ tehnica interesu lui în suspensie și tehnica deal -vale”;

f) metafore -definiție
– desk/inima unui organ de presă (metaforă definiție, după modelul A este B) – „(…) desk-ul
este inima unui organ de presă , locul prin care trec și unde sunt triate toate informațiile” (Coman
2001a: 42). Metafora explicită glosează termenul metaforizat care are sensul redacție , adresându -se,
însă, specialiștilor din domeniu, și nu publicului larg, dat fiind faptul că dezambiguizarea semantică
nu se face imediat, ci necesită integrarea contextua lă a termenului;

113
g) sinecdoce
– mintea limpede : „Mintea limpede acoperă zona activităților creative – participă la ședința
de sumar, propune materiale pentru jurnal, participă la elaborarea textelor video, la paginarea
jurnalului, dă viză pe text, impune modificări de natură calitativă pentru diverse materiale, aduce
completări de informații” (Zeca -Buzura 2005: 79); „ Mintea limpede înlocuiește editorii
coordonatori atunci când este cazul ( punte )” (ibidem ); Se observă glosarea descriptivă a sintagmei
termi nologice prin enunțuri elaborate, precum și descrierea sensului apelând la o altă metaforă
nominală – punte . Definirea unei construcții metaforice prin intermediul altei metafore conduce la
ambiguizare semantică. Acest fapt atrage necesitatea descrierii ex plicite a sensului, după cum
observăm, de altfel, în enunțurile ample care precedă cea de -a doua metaforă și însoțesc întreaga
definiție a sintagmei terminologice. Totodată, varianta sinonimică, deși nu aparține aceluiași câmp
semantic, se înscrie în aria conceptuală sugerată de construcția metaforică inițială;
– talking heads : împrumut frazeologic cu etimologie engleză, după modelul conceptual –
semantic urmat de TMM românească, denumește ,,analiștii/experții care -și dau cu părerea” (Drugă,
Murgu 2004: 122);

h) metafore verbale
– a genera documente : „Pentru orice ediție a jurnalului, editorul coordonator va genera
documente de bază” (Zeca -Buzura 2005:91). Componentă importantă a discursului specific mass –
mediei, prin excelență convențională și nonambiguă (C vasnîi Cătănescu 2006:50), metafora verbală
este slab reprezentată în J 1. Valoarea expresivă (de altfel, limitată) a construcțiilor verbale de tip
metaforic este dată de alăturarea [+abstract]/ [+concret] care conduce la o entitate referențială cu
trăsătu ra [+abstract] la nivelul TMM. Astfel de construcții sunt mai bine reprezentate la nivelul J 1,
dată fiind oralitatea specifică acestui tip de comunicare.
Unitățile lexicale la nivelul J1 prezintă un grad mare de expresivitate, având în vedere
particularită țile implicite date de specificul J 1 (vezi supra ) și apelează la elemente aparținând
lexicului specializat din acest domeniu. Se constată frecvența mare în uz, în comunicarea internă
(vezi supra ) a construcțiilor metaforice verbale și nominale care urmea ză modelul anglo -american
și care transpun cu mijloace proprii limbii receptoare unități conceptual -semantice din limba -sursă.
Construcțiile metaforice verbale sunt alcătuite, în general, urmând schema
verb+substantiv(+/ – prepoziție) : a trage o știre ( în jurnal) (a adăuga o știre în jurnal), a flota o știre
(a scoate temporar o știre din jurnal), a monta o știre (a edita o știre în forma finală în vederea
difuzării), a înverzi o știre (a marca în desfășurător, cromatic, stadiul final al editării unei ști ri), a

114
înșira imaginile (a ordona imaginile filmate în vederea editării video), a curge un crawl128, a
converti imagini (a transpune imaginile în formatul editării video), a curge imagini (a
recepționa/stoca imaginile transmise de la fața locului produce rii unui eveniment), a vărsa un
material (a trimite un material în baza comună de date), a pica în emisie (d. un material – a putea fi
vizualizat în baza de emisie), a sparge emisia (a întrerupe difuzarea unui program pentru
transmiterea unei informații de ultimă oră), a tăia/a lipi o ambianță (a selecta o anumită secvență
din imaginile filmate la fața locului), a titra o ambianță (a pune titraj pe o anumită secvență de
imagini al cărei sunet este inteligibil). Se remarcă frecvența metaforelor centrate asu pra aceluiași
termen de bază, ilustrând capacitatea acestui tip de limbaj de a multiplica extinderile unui concept
fundamental (în cazul TMM: știre, imagine , material , emisie ). Totodată, se constată dezvoltarea
relațiilor semantice de polisemie în planul d eterminanților substantivali din structura construcțiilor
metaforice verb+substantiv . Acest fapt sugerează valențele figurative pe care aceștia le manifestă în
contextele în care sunt utilizați.
La nivelul J 1 al TMM, se observă utilizarea structurilor fraz eologice verbale, prin calchiere
parțială după model anglo -american. Din această categorie menționăm: a fi over/ a fi under (a fi
peste/sub durata jurnalului), a face un round -up (a recapitula principalele informații din jurnal), a
lăsa în full ( full – abreviere prin elipsă a structurii full-screen ) (a viziona imaginile în întregime), a
pune în share (a trimite materialele în baza comună de date).
Construcțiile metaforice nominale, la acest nivel al TMM, includ structuri lexicale
împrumutate sau calchiat e parțial din/după limba engleză. Din această categorie menționăm off/off
chior (material exclusiv video; imagini montate fără o bază de text) – în cazul determinatului off
(anglicism neasimilat, dar fundamental în TMM românească) se observă conversiunea
adjectivului/adverbului off, care funcționează în TMM exclusiv ca substantiv și care primește chiar
determinanți în alcătuirea unor sintagme denotative (v. infra V.2.1. ). Aceeași situație se constată și
în cazul împrumutului neologic live129, care își schimbă categoria morfologică (în TMM
funcționează exclusiv ca substantiv) și formează structuri lexicale de tipul a avea un live/ a fi în live
(a transmite în direct un eveniment/o intervenție în direct).
Antonomaza constituie un element figurativ cu mare mobil itate (migrând dintr -un registru
stilistic în altul, unde se poate multiplica continuu, cu noi valori textuale), construit la origine prin
substituție și aluzie culturală (Cvasnîi Cătănescu 2006: 46). La nivelul TMM, acest trop ,,nu mai

128 ,, […] în p artea de sus a ecranului începe să curgă un crawl […]” (Bucheru, Roman 2010: 76).
129 (transmisie)/(a transmite) Live – adjectivul invariabil /adverbul live din limba engleză funcționează în TMM,
prin conversiune, cu valoare substantivală, deși live apare în dicționare, exclusiv ca adjectiv, respectiv adverb.

115
este neapărat figur ă savantă, apărând deseori strict dependent de anumite contexte de moment ".
Deși antonomaza publicistică tinde să aibă reprezentări perisabile, în general ( ibidem ), în domeniul
mass -mediei aceasta funcționează ca element lexical fundamental. Din această ca tegorie fac parte
substantive ca beta care desemnează corpul propriu -zis al știrii de televiziune și care cuprinde textul
citit de editorul de voce și imaginile filmate cu echipamente de tip BETA, precum și video/cap
video – imaginea (filmată cu camere vid eo) în care apare doar prezentatorul; secvența care
introduce știrea/materialul filmat propriu -zise. Prin urmare, în aceste situații, numele care
desemnează un anumit tip de echipament tehnic – substantiv propriu/substantiv rezultat în urma
abrevierii pri n elipsă – devine emblematic pentru o anumită categorie de obiecte.

2.1. Schimbarea categoriei morfologice
La nivelul jargonului specific grupului profesional din domeniul mass -mediei, se observă
schimbarea categoriei morfologice în cazul unor unități l exicale înregistrate în lucrările
lexicografice ca adjective ori adverbe, dar identificate în uz cu valoare substantivală. Acestea preiau
informația semantică și gramaticală a categoriei morfologice inițiale:
– beta apare în uz ca substantiv comun, rezult at prin antonomază din substantivul propriu
denumind echipamentele de filmare de tip BETA. Acesta denumește forma finală a știrii (text citit
de voice -over, ambianță, sincroane etc.) care urmează a fi montată spre difuzare. Sub aspect
flexionar, beta este utilizat ca substantiv feminin adaptat sistemului limbii române – beta/bete , dar și
cu forma neadaptată – o beta /două beta ;
– live – în jargon, este folosit, mai ales, ca substantiv, prin abrevierea sintagmei transmisie
live, cu elipsa substantivului deter minat, unde se constată proiectarea conținutului semantic exclusiv
asupra determinantului care se comportă ca substantiv neutru (regim morfologic specific
împrumuturilor neologice din engleză) – am un live / echipa e plecată la live-ul de la
DNA/materialul intră după live-uri. Live se încadrează în categoria restrângerilor de sens, asociate
cu specializarea funcțională, în cadrul „neologiei denominative” (v. Stoichițoiu Ichim 2006:106)
specifice TMM. Live apare în DEXI și DAN, exclusiv ca adjectiv, respecti v adverb ;
– off este utilizat, în jargon, exclusiv ca substantiv neutru – a lăsa imaginile pe off /a vrea
un off /a intra după off-urile de extern . De asemenea, se observă utilizarea în sintagme neologice
stilistice cu conotații glumețe de tipul off chior , denumind un colaj de imagini despre un anumit
subiect, fără a urmări un material scris. În DEXI și DAN, off apare atât ca substantiv neutru, cât și
ca adverb. Astfel, off se poate încadra în categoria conversiunilor ocazionale (v. Stoichițoiu Ichim
2006: 44);

116
– scharf /șarf – identificat în lucrările de specialitate cu valoare substantivală și neînregistrat
în dicționare, acest împrumut neologic cu etimologie germană este menționat în DGR, sub scharf 4,
ca adjectiv, respectiv adverb, cu sensul luminos , cu r eferire implicită la camera de filmat130 (DGR:
118). În textele de specialitate apare cu sensul claritate131 – ,,[…] scharful132 nu este o mișcare de
aparat, chiar dacă în anumite situații schimbarea scharfului de pe un obiect pe altul din cadru are și
menirea d e a-l dinamiza”/ ,,Jocul intenționat clar -neclar ( scharf -unscharf/șarf -unșarf )133 poate
atrage atenția asupra unui obiect anume din cadru, adaugă sensuri noi ideii principale […]”/,,De
multe ori, mai ales în filmările tv. de teren făcute sub presiunea timpu lui, cameramanii folosesc
scharful134 automat al camerei de luat vederi, care, din pricina chiar și a unei minime inerții,
deșarfează imaginea” (Bucheru, Roman 2010: 56);
– sincron este folosit exclusiv ca substantiv, deși în dicționare (DEXI: 1810, DCR 3 : 482)
apare ca adjectiv, cu sensul general care este sincron . În JMM, sub aspectul genului, se încadrează
în categoria substantivelor neutre – sincron/sincroane . Totodată, sincron apare în construcții verbale
de tipul a tăia un sincron, a lipi un sincron , a scoate un sincron , cu sensul a tăia/a lipi/a scoate o
secvență în care sunetul se suprapune imaginii ;
– video – forma abreviată prin elipsă din cap-video , unde video funcționează ca adjectiv
invariabil pe lângă substantivul determinat cap. La nivelul limbajului profesional specific mass –
mediei, video este utilizat ca substantiv, denumind partea introductivă a știrii, citită de prezentator.
În această categorie includem și împrumutul neologic cu etimologie engleză ingest , care la
nivelul JMM este utili zat ca substantiv cu sensul departament din producția de televiziune care
stochează pentru a transforma conținuturi de tip Beta sau DV în format digital, în vederea editării
și difuzării . COED înregistrează verbul ingest cu sensul a lua o substanță prin în ghițire sau
absorbție /take a substance by swallowing or absorbtion (COED: 730). Astfel, prin metaforizare, se
ajunge la sensul din TMM, cu referire la producția de televiziune. Totodată, ingest este utilizat și ca

130 Scharf 4 (despre lentile) tare, luminos (DGR : 118).
131 ,,În ceea ce privește domeniul în care ne manifestăm, sensul este clar -claritate” (Bucheru, Roman
2010: 56).
132 Sub aspectul adaptării morfologi ce, se observă respectarea normei, conform DOOM 2, prin absența
cratimei în forma cu articol hotărât – scharf , scharful .
133 Se observă formarea unor derivate prefixale de tipul unșarf [anșarf] , deșarfa . Din punctul de vedere
al adaptării acestui împrumut n eologic, se observă păstrarea în formă etimologică a prefixului un-, atașat formei
asimilate total șarf, și încadrarea verbului a deșarfa în seria împrumuturilor neologice asimilate total (v. infra V.2.2. ).
134 Sub aspectul adaptării, se observă absența crat imei în atașarea articolului hotărât: scharf , scharful ,
respectând recomandările din DOOM 2 privind articularea neologismelor (DOOM 2: XCII).

117
verb ( infra V.2.2. ), în formă adaptată sis temului morfologic al limbii române, a ingesta (d. un
material) – a stoca și transforma conținuturi de imagini în format digital în vederea
editării/difuzării .

2.2. Asimilarea verbelor cu sens specializat
Verbele cu sens specializat constituie o categor ie restrânsă numeric la nivelul TMM, dar
ilustrativă din perspectiva unor evoluții ulterioare în dinamica lexicului. Acestea se încadrează în
majoritate, în registrul oral corespunzător JMM. Astfel, observațiile noastre se referă la forma în
care acestea apar din perspectiva oralității, specifică nivelului lexical la care sunt utilizate.
În JMM, asimilarea verbelor cu sens specializat, se realizează cu sufixele –a (,,consacrat
pentru asimilarea verbelor englezești în varianta literară a limbii” – Stoich ițoiu Ichim 2006:52), -ui
și -iza135.
Verbele cu finala –a se încadrează în conjugarea I, cu sufixul -ez la indicativ prezent,
conjugare „recunoscută pentru capacitatea ei de a asimila verbe neologice preluate din diverse
limbi” ( idem : 50). De asemenea, a cestea nu apar în dicționare cu sensul specific din TMM:
– a deșarfa/deșarfează este derivat parasintetic de la substantivul șarf (v. supra V.2.1. ),
având sensul a afecta claritatea imaginii/a altera claritatea imaginii : ,,De multe ori, mai ales în
filmă rile tv de teren făcute sub presiunea timpului, cameramanii folosesc scharful automat al
camerei de luat vederi, care, din pricina chiar și a unei minime inerții, deșarfează imaginea”
(Bucheru, Roman 2010: 56);
– a flota/flotez (<engl. to float ; a scoate o știre din desfășurătorul jurnalului ). În cazul
acestui termen, analogia cu substantivul flotă poate fi considerată un argument al asimilării în forma
menționată. Dicționarele nu înregistrează sensul cu care este utilizat acest verb la nivelul TMM ( cf.
DEXI, DAN, DCR 3, COED, DMC);
– a ingesta/ingestează (engl. to ingest = a stoca un material în vederea transformării în
format digital pentru editare/difuzare ). Acest verb nu apare în dicționare cu sensul din mass -media.
COED înregistrează ingest cu definiți a take (a substance) into the body by swallowing or absorbing
it/a ingera (o substanță) prin înghițire sau absorbție (COED: 730) – v. supra V.2.1. ;
– a pleia /pleiez – după verbul din engleză to play , având sensul, la nivelul TMM, a viziona
un material fi lmat/montat . Considerăm că această formă ar fi putut rezulta fie prin elipsă – din
construcția verbală a da play [plei] (a apăsa pe butonul de comandă având funcția PLAY, al

135 V. supra II.2.

118
echipamentelor tehnice ), în urma abrevierii prin elipsă, ajungându -se la a pleia -, fie prin
metonimie, după simbolul PLAY de pe butonul de comandă al echipamentelor din producția de
televiziune. Totodată, se observă că secvența vocalică [ ay] specifică limbii engleze devine [ ei], după
modelul fonetic și fonologic al limbii române. Sens ul cu care acest verb apare la nivelul TMM nu
este înregistrat în nicio lucrare lexicografică, absență motivată, cel mai probabil, de plasarea
acestuia, exclusiv, în registrul oralității ( cf. DEXI, DAN, DCR 3, DEJ, COED, DMC);
– a renda/rendez, în variați e liberă cu a randa/randez (<engl. to render; a încărca un
material pentru a fi trimis în emisie ). Sensul cu care este utilizat în jargonul profesional specific
domeniului pe care îl avem în vedere a fost preluat din limbajul informatic. COED înregistrează sub
render 7 , precedat de indicația Computing , sensul process (an image) in order to make it appear
solid and three dimensional/a procesa (o imagine) pentru a o face tridimensională (COED: 1217);
– a updata /uptadez [apdata/apdatez] (<engl. to update ; a adăuga informații noi unei știri
care a fost deja difuzată ). A updata/[apdata] aparține terminologiei informaticii, utilizarea lui în
TMM ilustrând trăsătura de interdisciplinaritate specifică LS pe care îl avem în vedere. În cazul
acestui verb se observă sensul figurat, metaforic136. DCR 3 înregistrează updata ca anglicism, cu
sensul a aduce la zi, a actualiza și menționează pronunțarea [apdata] (DCR 3: 556). Sub aspectul
adaptării la sistemul limbii române, se observă păstrarea secvenței inițiale din limba -sursă (up-), în
timp ce a doua secvență silabică -date este adaptată sistemului limbii române, devenind [data] ,
ajungându -se de la forma din engleză update , prin calc lexical parțial, la updata , în română.
Particularitatea verbelor neologice cu sens speci alizat este aceea de formare a unei serii de
substantive abstracte derivate cu sufixul –re și adjective participiale, formând ,,microfamilii
lexicale” (Stoichițoiu Ichim 2006: 50) care contribuie la stabilizarea lor în limba română:
ingest/ingesta/ingestat ; pleia/pleiere/pleiat ; renda/rendare/rendat/randa/randare ;
șarf/unșarf/deșarfa/deșarfat .
De asemenea, se deduce existența verbelor asimilate tot cu sufixul -iza – a massmediatiza , a
evenimențializa și a internaliza , dat fiind că ele apar în derivatele massmediatizare137,
evenimențializare138 și internalizare139.
Totodată, se constată utilizarea sufixului vechi și popular -ui, pentru conjugarea a IV -a, cu

136 Extinderile metaforice din terminologia informaticii sunt tratate în Zafiu 2001.
137 V. supra I.1.
138 V. supra II.2.
139 V. supra II.2.

119
indicativul prezent în -esc: a tizui (a face un teaser pentru o știre). Acest sufix este folosit, mai ale s,
la nivelul limbii vorbite și al comunicării informale și se dovedește foarte productiv în jargonul
specific utilizatorilor de internet. Prin intermediul său sunt adaptate verbe din limba engleză sau
sunt create formații verbale din substantive aparținân d lexicului specializat aferent. Sub aspect
stilistic, împrumuturile sau formațiile lexicale românești în –ui au caracter colocvial, glumeț,
ilustrând lejeritate în exprimare ( ibidem ) (cf. a sherui). Această observație nu este neapărat valabilă
în cazul ve rbului a tizui , spre deosebire de exemplele atestate în lucrările de specialitate – a linkui , a
postui , a shareui , a (re)brandui (v. Stoichițoiu Ichim 2006).
La nivel sintactic, verbele cu sens specializat din TMM nu suportă modificări față de
regimul di n limba engleză, acestea păstrându -se ca verbe tranzitive și în limba română: a flota un
off, a pleia un material , a renda/randa o știre , a tizui o știre .

2.3. Siglarea și abrevierea
Abrevierea, ca mijloc de reprezentare prin reducere a unei unități lexi cale sau a unui grup de
constituenți, se regăsește în limbile moderne pentru desemnarea unor formații lexicale complexe cu
sens unitar și marchează importanța compunerii ca mijloc de îmbogățire a vocabularului. Sub aspect
fonologic, consoanelor inițiale al e cuvintelor abreviate din componența unei sigle li se adaugă
vocala e, pentru facilitarea pronunțării (citire alfabetică). Pe lângă abrevierea prin inițiale, se
apelează la trunchierea cuvintelor din grupul lexical, păstrându -se silabele de început (DSL: 11-12).
Siglarea este un procedeu de abreviere cu mare frecvență în uz, care ilustrează creativitatea
lexicală. Siglele sunt formate din inițialele cuvintelor care alcătuiesc un grup sintactic stabil, de cele
mai multe ori o sintagmă nominală. Acest proce deu a devenit un mijloc de îmbogățire lexicală
îndeosebi din secolul al XX -lea, cel mai probabil din rațiuni extralingvistice, și s -a dovedit foarte
productivă în limba engleză (varianta americană) și, sub impactul acesteia, în limbile franceză și
rusă. Fo rmularea de sigle presupune prezența fiecărui membru al structurii abreviate fie prin
menționarea inițialei, fie printr -o secvență silabică redusă, ,,motivarea constitutivă a siglei rezultând
din transpunerea determinărilor care stau la baza unităților si ntagmatice în formă lexematică” ( idem :
474). În cazul abrevierilor neologice, ,,secvența silabică nu corespunde decât unui semn global
definit prin materia fonică a semnificantului prin semnificat” ( ibidem ).
Fenomenul se poate explica prin argumente obie ctive, care privesc ,,economia de timp și
spațiu grafic, precizia, caracterul internațional”, dar și prin argumente de ordin subiectiv – ,, spiritul
mimetic, snobismul și comoditatea unor categorii socio -profesionale” (Stoichițoiu Ichim 2006b:
162).

120
În caz ul unităților complexe, ,,pentru ca întreaga structură să funcționeze ca un grup unitar
este necesară îndeplinirea unor criterii printre care se numără:
a) frecvența mare a sintagmei, recurența și chiar fixarea ei;
b) referențialitatea unică, stabilă și invariabilă;
c) invariabilitatea morfo -sintactică prin marcarea flexiunii o singură dată în cadrul grupului;
d) o anumită ordine sintactică a membrilor sintagmei care indică un început de coeziune;
e) posibilitatea traducerii;
f) posibilitate de subst ituire a întregii construcții cu o siglă ” (Bidu -Vrănceanu 2007: 150).
La nivelul limbii române, acest fenomen s -a manifestat după al Doilea Război Mondial sub
influența limbii ruse și, ulterior, a limbilor franceză și engleză. Siglarea a cunoscut o crește re
spectaculoasă sub aspect cantitativ în ultimele decenii ale secolului trecut, din perspectiva
inventarierii în presă și la nivelul diverselor terminologii. Acest fapt este ilustrat de numărul mare
de formații lexicale create pe teren românesc, dar și pr in împrumuturi – ,,Momentul 1990 aduce cu
sine schimbări de ordin politic, economic și social reflectate și la nivelul abrevierilor prin
diversitatea structurilor și, mai mult, prin numărul considerabil de sigle” (Pitiriciu 2004: 342).
Parte a limbajului standardizat, abrevierea prin siglare constituie o componentă inerentă
terminologiilor, mai ales terminologiilor clasate drept coduri închise . Dat fiind statutul TMM, din
această perspectivă, siglarea este slab reprezentată la nivelul lexicului specializ at cu care se
operează în domeniul pe care îl avem în vedere.
Dicționarele generale (DEXI, DAN și DCR 3) înregistrează inconsecvent și nesemnificativ,
raportat la amploarea fenomenului în româna actuală, sigle identificate cu mare frecvență în uz.
Pentru termenii reprezentați prin semne extralingvistice se utilizează în paralel siglele
corespunzătoare (Stoichițoiu Ichim 2006: 125 -131), în româna actuală siglarea fiind un procedeu
important, întâlnit cu ponderi diferite, mai ales în terminologii (v. Stoichi țoiu Ichim 2005: 381 -386;
2006a: 119 -231). Sub aspect pragmatic -funcțional, la nivelul LS, siglele funcționează ca modalități
de realizare a economiei lingvistice, a preciziei și rigurozității științifice, dar și de integrare într -un
limbaj global.
În TM M, astfel de reprezentări restrânse sub aspect numeric sunt, în majoritate, parte a
limbajului standardizat, după model anglo -american.
Cea mai mare pondere o au siglele care abreviază frazeologisme neologice împrumutate
pentru a reda denumiri de echipam ente tehnice sau elemente din sistemele tehnice din producția de
televiziune, deci funcția lor este una denotativă:

121
– EFP – camere de tip Electronic Field Production (Bălășescu 2003: 118);
– ENG – camere de tip Electronic News Gathering (ibidem );
– ESS (e ngl. Electronic Still Store System ) – ,,este echipamentul care preia imagini de la
orice sursă […]”(Bălășescu 2003:119);
– HDTV – camere de tip High -definition Television (ibidem );
– MGS – engl. Metal Gear Solid – bandă lată (Bucheru, Roman 2010: 24).
Tot cu funcție denotativă, sunt utilizate o serie de sigle care abreviază frazeologisme
specializate din engleză, specifici tehnicii de filmare, respectiv încadraturi140:
– ELS – engl. Extreme Long Shot /cadru foarte lung (Drugă, Murgu 2004: 12);
– LS – engl. Long Shot/cadru lung (ibidem )
– MLS – engl. Medium Long Shot (ibidem )
– MS – engl. Medium Shot (ibidem )
– MCS – engl. Medium Close Shot (ibidem )
– POV – engl. point -of-view (ibidem ) (Drugă, Murgu 2004: 70).
Acestora li se adaugă o serie de sigle c are abreviază corespondentul în limba română al
denumirilor de încadraturi:
– PA – plan american (Drugă, Murgu 2004: 12);
– PD – plan detaliu (ibidem );
– PG – plan general (ibidem );
– PÎ – plan întreg (ibidem );
– PM – plan mediu (ibidem );
– PMS – plan mediu strâns (ibidem );
– PP – prim -plan (ibidem );
– PPS – prim -plan strâns (ibidem ).
O altă categorie o reprezintă numele de profesii/funcții din mass -media, împrumutate din
engleză:
– EOD – engl. editor of the day – editorul general al zilei în re dacțiile de știri de televiziune.

140 ,,Încadraturile se referă la felul în care este decupat omul în cadru ” (Bucheru, Roman 2010 : 13).

122
– PKG141 – engl. producător package ;
– VO142 – engl. voice -over.

O a patra categorie este reprezentată de siglele corespunzătoare unor elemente din grafica de
televiziune:
– ATL – engl. above -the-line/generice cu princip alii realizatori (Drugă, Murgu 2004: 104);
– BN – engl. breaking news , neatestat în lucrările de specialitate, dar utilizat în jargonul
profesional;
– CG – engl. character generator – generatorul de caractere – element din graficele
generate de computer care ,,arată și funcționează ca un computer, având funcția de a crea și de a
trimite litere și numere în diferite forme, mărimi și stiluri pe imaginea care ajunge pe ecranul TV”
(Bălășescu 2003: 153);
– GG – engl. graphic generator – generatorul de grafi ce ,,este un computer de înaltă
performanță dotat cu soft specializat pentru creare (simboluri meteo, hărți etc.), captură și prelucrare
de imagine” ( ibidem ).
Așa cum am arătat, în general, siglările apar în cazul formațiilor lexicale cu etimologie
englez ă și desemnează entități referențiale din producția de televiziune.
Din perspectiva ortografierii și a pronunțării siglelor împrumutate din engleză, în TMM se
constată aspecte contradictorii și fluctuante față de normă: tendința este aceea de a păstra g rafia și
rostirea din limba -sursă, dar se observă și utilizarea în formă adaptată limbii receptoare, respectiv
limbii române:
-/cege/ pentru CG (engl. Character Generator ) = generator de caractere ;

-/ienpies/, /enps/, /enpies/ pentru ENPS (engl. Essential News Production System ) = sistemul
central de producere a știrilor ;

-/tece/ pentru TC (engl. time code ) = secvența de timp ; această sintagmă apare în uz, la
nivelul JMM, cu forma de plural / taim cozi /, având conotație glumeață.

141 V. infra I.2.1.1.
142 V. infra I.2.1.1.

123

3. Concluzii
Metafora este tropul cu cea mai mare frecvență în TMM, prin această figură stilistică
denumindu -se entități referențiale noi din domeniul mass -media ( burtieră , carton , olimpieni ).
Construcțiile metaforice verbale sunt alcătuite, în general, urmând schema verb+substan tiv(+/ –
prepoziție) : a converti imagini (a transpune imaginile în formatul editării video), a curge (d.
imagini – a recepționa imaginile transmise de la fața locului producerii unui eveniment), a vărsa un
material (a trimite un material în baza comună d e date).

Metonimia este ilustrată de construcții verbale de tipul a fi/ a intra/a sta pe galben ( <
suportul grafic de culoare galbenă pentru breaking news), a fi roșu/galben/verde ( d. știri < în
funcție de semnalizarea cromatică a stadiului de redact are la care se află o știre la un moment dat, în
vederea editării finale), a pune pe rață ( < rață – simbolul grafic al motorului de trimitere a
materialelor) – v. supra V.1.

Din perspectiva diferențierii celor două niveluri lingvistice ale jargonului sp ecific grupului
profesional din domeniul pe care îl avem în vedere (v. supra V.2.), se observă că metafora în J2
(metafora nominală explicită și implicită – metafora -definiție și metafora apozitivă) are rol
descriptiv ,,de etichetare”, metafora verbală es te slab reprezentată la acest nivel, aceasta fiind
prezentă mai ales în J1, în timp ce glosarea termenilor este cel mai des întâlnită în J2. În general,
unitățile lexicale din J1 au un grad sporit de expresivitate față de J2.

Din categoria metaforei, m enționăm metaforele substantiv -genitivale ( acoperirea
subiectelor , încrucișarea surselor ), metaforele substantival -adjectivale ( atom filmic , liniște activă ),
metaforele substantival -prepoziționale ( păzitori de porți , săritură în cadru ), metaforele nominale
(cadru -tampon , tehnica deal -vale), metaforele complexe ( tehnica interesului în suspensie ),
metaforele -definiție ( desk/inima unui organ de presă ), sinecdocele ( minte limpede , talking heads ),
metaforele verbale ( a genera documente ). Construcțiile metaforice nominale , la nivel ul J1 , includ
structuri lexicale împrumutate sau calchiate parțial din/după limba engleză: off/off chior , live, iar
antonomaza este reprezentată de substantive ca beta și video/cap video – v. supra V.2.
Schimbarea categoriei morfologice se produce în cazul unor unități lexicale înregistrate în
dicționare ca adjective și/sau adverbe și utilizate ca substantive ( beta, live, off, scharf/șarf, ingest ) –
v. supra V.2.1 .
Asimilarea verbelor cu sens specializat se realizează cu ajutorul sufixe lor -a (a deșarfa , a

124
flota), -ui (a tizui ) și -iza (a massmediatiza , a evenimențializa ) – v. supra V.2.2 .
Prin siglare sunt redate în TMM românească: denumiri de echipamente tehnice și elemente
ale sistemelor tehnice din producția de televiziune, după mode l anglo -american ( ENG , ESS, HDTV );
termeni specifici tehnicii de filmare, după limba engleză ( ELS, LS, POV ); denumiri de încadraturi,
după corespondentul în limba română al termenilor din engleză ( PA, PD, PP); nume de
profesii/funcții, împrumutate din engl eză (EOD, PKG); elemente din grafica de televiziune (BN,
CG) – v. supra V.2.3 .

125

CAPITOLUL VI
CONCLUZII

Caracterul de terminologie în formare al TMM explică statutul ambiguu pe care îl au unii
termeni din mass -media în conștiința vorbitorilor și imprec izia/inconsecvența definițiilor descriptive
din dicționarele generale, sporită de omiterea mărcii diastratice. În urma analizei sub aspect
tipologic, etimologic, structural, semantic și pragmastilistic, am ajuns la o serie de observații
privind specificul TMM și direcțiile dinamicii lexicale din acest domeniu, așa cum apar în corpusul
selectat.

1. În contextul terminologiilor românești, TMM se încadrează drept cod deschis din
perspectiva migrației unităților lexicale – dinspre LC spre LS, unde se speciali zează semantic și
dobândesc statutul de termeni . Combinarea analizei paradigmatice și a celei sintagmatice în
descrierea terminologică evidențiază modificarea raportului dintre terminologizare (LS) și
lexicalizare (LC), având consecințe în dinamica termino logiei. Din această perspectivă, la nivelul
TMM se constată preponderența terminologizării față de lexicalizare (în cazuri precum canal ,
emisie , producător ș.a.).
Statutul de domeniu cu autonomie profesională corespunzător mass -mediei este ilustrat și de
lexicul profesional specific. Acesta urmează tipologia generală a numelor de profesiuni în româna
actuală, manifestând tendința spre invariabilitate sub aspectul genului. Totodată, se remarcă
existența în uz a unor forme exclusiv feminine, conotate ironic – prompteristă, știristă – deși
ocupațiile desemnate sunt exercitate și de bărbați.

2. Sub aspect etimologic , influența engleză reprezintă o trăsătură definitorie a TMM, dată
fiind ponderea semnificativă a unităților lexicale specializate adoptate prin împrumut sau calchiate
după model anglo -american. Totodată, am identificat în corpusul ales o serie de creații lexicale
interne , neînregistrate în dicționare, utilizate ca substantive abstracte – evenimențializare ,
internalizare , știricitate , trustizare. Semnalăm, de asemenea, derivatele adjectivale massmediatizat

126
și mass -mediat , neatestate în lucrările de specialitate, dar consemnate în DAN, respectiv DCR 3
(massmediatizat – DAN: 603; mass -mediat – DCR 3: 337). În cazul creațiilor lexicale interne, se
observă capacitatea sufixelor neologice -iza, -izare , -izat de a facilita asimilarea unor unități lexicale
cu etimologie engleză – v. supra II.2.
2.1. Categoria termenilor cu etimologie franceză/etimologie multiplă include unități
lexicale simple care desemn ează nume de profesii din domeniul mass -media ( coordonator , editor ,
prezentator , producător ). Acestea își specializează sensul după modelul conceptual -semantic anglo –
american și intră în structura unor compuse substantivale din lexicul profesional corespun zător
mass -mediei românești ( editor -coordonator , editor -imagine , producător -emisie ) – v. supra II.3.
2.2. Din perspectiva anglofilie/anglomanie , respectiv împrumuturi ,,necesare” /
împrumuturi ,,de lux” , necesitatea adoptării unui număr mare de anglicisme pentru denumirea în
limba română, prin termeni neechivoci, a unor realități extralingvistice noi constituie o trăsătură a
TMM. Prin urmare, analiza termenilor neologici cu etimologie engleză din această perspectivă nu
este productivă în cazul TMM. Se poat e, totuși, opera delimitarea unei serii de unități lexicale de
tipul breaking news , crawl , script încadrate în categoria împrumuturi ,,necesare” (v. supra II.4.1. )
și gate-keepers , newsworthiness incluse în categoria împrumuturilor ,,de lux” (v. supra II.4.2.).
2.3. În ceea ce privește tipologia anglicismelor din TMM, am identificat în corpusul analizat
împrumuturi neologice, calcuri semantice și frazeologice din/după limba engleză, urmând
clasificările propuse în DSL: 91, 280 și Hristea 1984: 100 -106 (v . supra II.5.).
2.3.1. Dintre împrumuturile lexicale și frazeologice , preponderente sunt numele comune
corespunzătoare unei serii de entități referențiale noi, specifice TMM: desk, feature , flash , hard
news , spot news (v. supra II.5.1. ).
Sub aspect str uctural , TMM cuprinde atât unități lexicale simple , cât și compuse ,
sintagme și construcții frazeologice . Din prima categorie fac parte unități ale lexicului românesc
de tipul documentare , editor , informație , redacție , reporter sau împrumuturi din engleză – desk,
insert , flash , lead, live, off, script , teaser , travelling /traveling /travling – și împrumuturi din franceză
(emisie , șapou , tiraj) ori germană ( scharf /șarf), aflate în diverse stadii de adaptare, care își
specializează sensul după etimonul anglo -american. În cea de -a doua categorie sunt incluși termeni
compuși împrumutați ( talk show /talk-show, spot news ) ori calchiați ( articol de calendar , articol
explicativ , articol principal , director de platou , informație de background , lead narativ , public –
țintă, redactor -șef). Frazeologismele cu etimologie engleză din TMM sunt redate în limba română
prin calchiere (articole de aventuri , după engl. adventure stories ; editor – imagine , după engl.
videotape editor ; informație/declarație în afara înregistrării , după engl. information/declaration
off the record ; informație/declarație pe bandă , după engl. information/declaration on the record ),

127
traducere liberă (director de sunet din engl. sound designer , surse atribuibile/neatribuibile din
engl. on the record/off the record sources , știri bune de folosit din engl. news to use ) și echivalare
(articole de context din engl. backgrounders , articole de culoare din engl. sidebars , surse la vârf
din engl. deep sources – from the White House ) – v. supra II.5.1 .
Totoda tă, semnalăm utilizarea în lucrările de specialitate a variantei calchiate (calc structural
lexical parțial) vizioconferință pentru substantivul feminin de etimologie franceză videoconferință :
„teleconferințele (realizate prin telefon), vizioconferințele (prin internet), dialogul prin e -mail”
(Coman 1999: 14). O posibilă interpretare a preferinței pentru vizioconferință (pe care îl considerăm
nerecomandabil) față de videoconferință este analogia cu verbul a viziona cu etimologie franceză
(visionner ) și co mpusele cu afixoide televiziune , televizor, televizare, televizorist etc..
2.3.2. Calcurile frazeologice sunt preponderente la nivelul TMM, reproducând în limba
receptoare atât structura internă, cât și sensul unor compuse/derivate din limba -sursă. Aceste a se
împart în calcuri totale și parțiale. Din prima subcategorie ( calcuri frazeologice totale ) menționăm
articole de aventuri (după engl. adventure stories ), articol explicativ (după engl. explanatory story ),
informație de context (după engl. information on background ), informație de context ascuns (după
engl. information on deep background ), iar dintre calcurile totale imperfecte :
director de platou (engl. floor manager ), redactor -șef (engl. chief editor ), valoare de informație
(engl. news value ).
Struc turile cu sufixe din limba engleză sunt redate prin construcții cu sufixe românești în
cazul următoarelor categorii morfo -sintactice:
– pentru nume abstracte – sufixul -re: documentare (engl. documentation ), procesare (engl.
processing );
– pentru nume de agent – sufixul -tor: prezentator (engl. announcer/introducer ), prezentator –
meteo (engl. weathercaster ), prezentator -sport (engl. sportscaster ), producător (engl. producer ).
În categoria calcurilor parțiale – frazeologice sau lexicale se încadrează uni tăți lexicale
complexe de tipul: declarații on the record (engl. declarations on the record ), predocumentare
(engl. predocumentation ), preinterviu (engl. preinterview ), preproducți e (engl. pre-production ),
postprocesare (engl. post-processing ) – v. supra II. 5.2.1 .

128
Categoria împrumuturilor de sens din limba -sursă, prin care se îmbogățesc din punct de
vedere semantic corespondentele din limba receptoare, include calcuri semantice de tipul a ambala
(informații/știri), captarea (sunetului), a genera (docu mente) – v. supra II. 5.2.2 .
2.3.3. Sintagmele terminologice nominale cu valoare denotativă , identificate la nivelul
TMM, se împart în trei subcategorii: sintagme bimembre, trimembre și tetramembre. Sintagmele
bimembre includ sintagme neologice adoptate pr in împrumut din limba engleză (breaking
news , fade in /fade out , prime time ), sintagme calchiate (politică redacțională, cf. engl. d esk policy ;
știre flash , cf. engl. news feature ; știre hard , cf. engl. hard news ), sintagme bimembre simple
(cadru fix , panor amic descriptiv , surse audio . În subcategoria sintagmelor trimembre sunt
încadrate sintagme nominale alcătuite din substantiv+prepoziție+substantiv (agenție de presă ,
consumator de presă , drept la replică ), iar în cea a sintagmelor tetramembre – sintagme d e tipul
declarație on the record/declarație off the record (engl. declarations on the record/declarations off
the record ), informație on the record/informație off the record (engl. information on the
record/information off the record ).
Categoria sintagmel or terminologice cu sens conotativ include sintagme nominale
alcătuite pe baza schemei substantiv+substantiv în genitiv (acoperirea subiectelor , captarea
sunetului , filtrarea informațiilor ) și sintagme nominale formate din substantiv+adjectiv ( dosar
rotund , minte limpede ).
Sintagmele verbale identificate la nivelul TMM sunt construcții metaforice alcătuite, în
general, în jurul aceluiași termen. Acestea sunt utilizate în limbajul profesional specific domeniului
mass -media: a converti imagini , a flota o ști re, a monta o știre , a pica în emisie , a sparge emisia –
v. supra II.6.
Se observă, astfel, că sub aspect gramatical, sintagmele terminologice din TMM sunt
structuri nominale și verbale, având atât sens denotativ ( breaking news, prime time, grilă de
programe, lider de audiență ), cât și, mai rar, conotativ ( dosar rotund, minte limpede ; a monta o
știre, a converti imagini ).

3. Asimilarea anglicismelor specifice TMM urmează tendințele generale privind adoptarea
împrumuturilor neologice în româna actuală: f ie își păstrează forma etimologică, fie tind să se
adapteze sistemului specific limbii receptoare ( crawl /crol, travelling /traveling /travling ) – v. supra
III.3.1 . Astfel, se remarcă utilizarea în paralel a formelor fluctuante sau divergente corespunzătoare
unităților lexicale din domeniul pe care îl avem în vedere.

129
3.1. Asimilare grafică și fonetică
În ceea ce privește ortografierea , adaptarea împrumuturilor lexicale și frazeologice din
engleză este condiționată de o serie de factori care se referă la nor mele impuse de specificul unei
limbi din prespectiva organizării interne (factorul obiectiv) și la „creativitatea” vorbitorilor (factorul
subiectiv). La nivelul unităților lexicale neologice din TMM se constată inconsecvența
înregistrărilor lexicografice î n privința grafiei. Astfel, flash este consemnat în DEXI, DAN, DCR 3
și DOOM 2, dar ediția anterioară a MDN înregistra și forma asimilată grafic și fonetic fleș/flaș . În
DEJ acest termen apare cu ortografierea etimologică flash . Aceeași situație se constată și în cazul
crawl /crol, respectiv travelling /traveling /travling – v. supra II.5.1. , III.3.1 .
În general, se observă că, sub aspectul ortografierii, DCR 3 manifestă tendința de păstrare a
formei etimologice a împrumuturilor neologice din TMM, față de DEXI și DAN unde se constată
tendința de îndepărtare de etimon prin includerea cratimei în ortografierea unităților lexicale
înregistrate: talk show , prime time în DCR 3 și talk-show , prime -time în DEXI, DAN, DOOM 2 (cf.
talk show , prime time în COED) – v. supra III.3.1 .
Unitățile lexicale specializate se caracterizează, în general, prin integrarea într -un limbaj
universal, specific unui anumit domeniu de activitate unde păstrarea formei etimologice ar fi
justificată. Din această categorie menționăm unități lex icale aflate în diverse stadii de adaptare în
româna actuală: breaking news , desk, flash/știre flash , hard news/soft news , lead, script .
În TMM se constată aspecte contradictorii și fluctuante față de normă în utilizarea siglelor
împrumutate din englez ă, deși tendința este aceea de a păstra grafia și rostirea din limba sursă:
/ienpies/, /enps/, /enpies/ – ENPS, sistemul central de producere a știrilor (engl. Essential News
Production System ); /tece/ – TC, secvența de timp (engl. time code ) – v. supra III.3.1 .

3.2. Asimilare morfologică
După normele morfologice , dificultatea de adaptare a anglicismelor la sistemul flexionar
românesc se explică prin apartenența românei și englezei la familii de limbi diferite. În categoria
genului masculin se încadrea ză, de regulă, anglicismele nume de animate din TMM: editor,
producător (aceste substantive au etimologie multiplă, dar sensul specializat din TMM este dat de
etimonul englezesc). Unitățile lexicale inanimate cu etimologie engleză din TMM urmează
tendința generală privind neologismele inanimate, înscriindu -se în categoria genului neutru
(aceasta fiind tendința generală, indiferent de limba -sursă): interviu , script , teaser.

În ceea ce privește conversiunile lexicalizate, la nivelul TMM, acestea sunt rep rezentate de
unități lexicale înregistrate în dicționare ca adjective, respectiv adverbe, dar identificate în uz cu
valoare substantivală ( live, off). Semnalăm, totodată, utilizarea cu valoare substantivală a unor

130
sintagme substantivale sau cu statut propo zițional adoptate prin împrumut din limba engleză (,,how –
to-do-it”, ,,what formula”) – v. supra III.3.2.

3.3. Asimilare semantică
Categoria împrumuturilor neologice din limba engleză asimilate semantic include unități
lexicale de tipul flash , lider , care își lărgesc aria semantică prin schimbarea domeniului de referință
și se specializează semantic în cadrul TMM – v. supra III.3.3.
În aceeași categorie sunt incluse unități lexicale specifice jargonului corespunzător grupului
profesional din mass -media a converti (d. imagini) – a transforma dintr -un format în altul, în
vederea editării ; a flota (a scoate o știre din desfășurătorul jurnalului ).

3.4. Aspecte ale asimilării totale
Anglicismele asimilate total (fonetic, grafic, morfologic și semantic) su nt foarte restrânse
sub aspect numeric numeric, la nivelul TMM. De regulă, acestea sunt atestate inconsecvent în
dicționare și în lucrările de specialitate: crol, interviu , media , travling (< engl. mass media of
communication ).

4. Ca trăsătură generală a TMM, specializarea sensului la nivelul acestui tip de lexic se face
pe filieră anglo -americană, după etimonul englezesc ( editor , producător, sursă ).
4.1. Din perspectiva migrației unităților lexicale, TMM prezintă trăsături de tip cod deschis .
Astfel, unități lexicale care aparțin LC își specializează sensul în domeniul mass -media, prin
lărgirea ariei semantice, devenind, astfel, termeni ai LS ( cadru , emisie , montaj ). Combinarea
analizei paradigmatice și a celei sintagmatice în stabilirea sensului specia lizat se dovedește
productivă la nivelul TMM și influențează raportul dintre terminologizare și lexicalizare . Se
constată, din acest punct de vedere, că aceasta din urmă ( lexicalizarea ) este preponderentă față de
terminologizare . Totodată, contextul, care privește libertățile și restricțiile de utilizare, conduce la
identificarea sensului specializat (v. sursă din pe surse ).
Decontextualizarea, ca rezultat al preciziei sensului specializat, este ilustrată de
subdiviziunile conceptual -semantice din TMM cum sunt calcurile după engleză – informație de
context ascuns (engl. information on deep background ), știre-șoc (engl. hard news ), știre
blândă /soft (engl. soft news ) sau sintagmele fixe de tipul lead narativ , știre amplă , știre
anticipatoare , știre de dur ată medie , în raport cu informație , lead, știre în accepție generală.
În ceea ce privește înregistrările lexicografice, mărcile distratice care precedă definițiile
constituie un element explicit de diferențiere a sensului comun de cel specializat. În ur ma analizei

131
înregistrării în dicționare (DEXI, DAN, DCR 3) a unităților lexicale selectate, se constată
eterogenitatea și inconsecvența marcării diastratice. Astfel, am identificat următoarele categorii:
– unități lexicale/frazeologice specializate înregist rate în lucrările lexicografice fără marcă
diastratică, cu menționarea fluctuantă a indicațiilor semantice, dat fiind faptul că acestea au utilizări
în mai multe domenii sau au un caracter general. Astfel de lexeme ilustrează trăsătura de
interdisciplina ritate a TMM, în cazul lor sensul specializat fiind conținut/redat implicit prin definiția
lexicografică. Acest fapt este motivat de trăsătura de cod deschis a TMM în româna actuală (v.
supra ). Această categorie cuprinde unități lexicale de tipul: audiență , editor , emisie , montaj , script ;
– unități lexicale/frazeologice precedate de marca diastratică a subdomeniilor sau a
domeniului mass -mediei, indicând specializarea semantică a acestora. Aceste unități lexicale
alcătuiesc nucleul dur al TMM. În această c ategorie includem unități lexicale ca media (<mass –
media ), operator , reportaj , șapou ;
– unități lexicale/ frazeologice nemarcate diastratic ori semantic, dar cu sens exclusiv în
domeniul sau subdomeniile mass -mediei: editorial , cotidian, breaking news, r edactor, crawl/croll
(<scroll ), cameră (<cameră digitală) , reporter – v. supra IV.1.

4.2. Hiponimia și hiperonimia sunt categorii semantice utile în clasificarea unităților
lexicale la nivelul TMM. Acest fapt apare ca urmare a diverselor taxonomii inerent e în LS pentru
stabilirea relațiilor conceptual -semantice existente între unitățile lexicale. Modalitatea de exprimare
a hiponimelor subordonate conceptual -semantic prin adăugarea unor determinanți hiperonimului în
structura sintagmatică este uzuală în toa te terminologiile. În TMM, acest tip de exprimare
sintagmatică este foarte frecventă, dat fiind numărul mare de subcategorii conceptuale presupuse de
subdomeniile mass -mediei ( informație/informație înregistrată/informație în afara
înregistrării/informație de context ; articol/articol de calendar/articol de culoare ș.a.).
În ceea ce privește polisemia , în general, unitățile lexicale simple se specializează în TMM
(editor , producător, off, lead ) și dezvoltă relații semantice de polisemie, ilustrând caracterul de
interdisciplinaritate specific terminologiilor ( canal , filtru , sursă ). Din perspectiva relației polisemie
internă/polisemie externă, ilustrative pentru TMM sunt unitățile lexicale de tipul consumator , filtru .
Astfel, între consumator obișnuit , consuma tor de magazine (magazin având sensul publicație –
n.n.) și consumator de media se stabilește o relație de polisemie internă, iar între consumator –
persoană care consumă alimente și băutură într -un local public și consumator de media – o relație
de polise mie externă. Totodată, filtru din filtru al informației – ,,Rolul agențiilor de filtru al
informației și de distribuitori angro ai ei determină natura specifică a produsului lor – știrea de
agenție – și reguli fundamentale ale acestui tip de jurnalism” (Co man 2001a:22) – și filtru din folie

132
care se atașează aparatului de filmare dezvoltă o relație de polisemie internă, iar filtru cu sensul
din TMM (v. supra ) și filtru cu sensul dispozitiv, instalație sau aparat care separă, cu ajutorul unui
material filtr ant, al unui câmp electric etc., corpurile străine în suspensie, impuritățile, microbii
dintr -un fluid (…) – o relație de polisemie externă – v. supra IV.2.
Sinonimia este slab reprezentată în cadrul TMM. Acest fapt constituie o trăsătură de tip cod
închi s a TMM, dat fiind că sinonimia este respinsă, în general, de limbajele specializate. Sunt, însă,
unități lexicale din TMM în cazul cărora se observă circularitatea definițiilor, descrierea sensului
făcându -se explicit prin sinonimie – v. supra IV.2. ; gazetă, jurnal , ziar.
Antonimia este și ea o caracteristică a TMM, mai ales la nivelul termenilor, și mai puțin la
nivel contextual. Pe baza unor relații semantice de antonimie sunt construite entități conceptual –
semantice diferențiate ( informație pe bandă/i nformație în afara înregistrării , sursă on the
record/sursă off the record , știre hard /știre soft ), care urmează modelul anglo -american de
structurare a categoriilor denotate.
4.3. Stabilirea apartenenței la LS se realizează, în dicționarele generale, pr in menționarea
mărcii diastratice și/sau indicațiilor stilistice/semantice în dreptul cuvântului -intrare. Din această
perspectivă, DEXI include în structurarea articolelor lexicografice a parantezelor de domeniu, DAN
face referire, inconsecvent, însă, la d omeniul specializat căruia îi este circumscrisă unitatea lexicală
definită, iar DCR 3 menționează explicit domeniul de utilizare. Diferențele de analiză prin raportarea
la T 1, respectiv T 2, intervin din perspectiva descriptiv -semasiologică specifică T 2, față de cea
normativ -onomasiologică, specifică T 1. Relația lexicologie/terminologie, lexicografie/terminografie
privește analiza terminologică după înregistrările din dicționare, definițiile fiind structurate și
elaborate diferențiat, în funcție de tipul de l ector căruia i se adresează.
În ceea ce privește gradul de adecvare a definițiilor corespunzătoare unităților lexicale
specifice TMM în dicționarele generale (DEXI, DAN, DCR 3), se observă caracterul vag și evaziv al
descrierilor semantice (v. tabloid , emisie/emisiune ). Pe de altă parte, dicționarul terminologic (DEJ)
oferă, în general, definiții ample, cu menționarea contextelor de utilizare ale cuvântului -titlu și a
subcategoriilor conceptual -semantice aferente, acolo unde este cazul (v. informație , lead).
Înregistrările din dicționare corespunzătoare termenilor din domeniul mass -media se
încadrează în tipologia generală a definițiilor. Astfel, definiția lexicografică descrie sensul din
perspectiva generală a cunoașterii și apelează la aproximare, în timp c e definiția terminografică se
concentrează asupra conceptului și are un caracter riguros, convențional. În cazul LS, în descrierea
sensului corespunzător unui termen intervine definiția alternativă , aceasta concentrându -se asupra
gradului de accesibilitate din perspectiva lectorului. În cazul substantivelor, definiția este
substanțială , organizată pe baza formulei aristotelice a genului proxim, iar sensul adjectivelor și

133
adverbelor este descris prin definiții relaționale. Dată fiind preponderența unitățilo r lexicale –
substantive în TMM (și în LS, în general), definițiile substanțiale sunt cel mai frecvent utilizate în
descrierea sensului termenilor din acest domeniu, față de definițiile relaționale care apar în cazul
termenilor compuși. În dicționarele gene rale (DEXI, DAN, DCR 3) definirea unităților lexicale
specifice TMM se realizează, mai ales, prin sinonimie și prin includerea unor determinanți în
articolul lexicografic aferent. Dicționarul terminologic (DEJ) dezambiguizează semantic unitatea
lexicală avu tă în vedere, prin definiții ample, și o plasează în domeniul specializat aferent ( cf. flash ,
relatare , reportaj , sursă , știre în DEXI, DAN, DCR 3 și flash , relatare , reportaj , sursă , știre în DEJ)
– v. supra IV.3.

5. Sub aspect pragmastilistic , jargonul – ca limbaj al grupurilor profesionale din mass –
media (JMM) – prezintă un grad ridicat de expresivitate. Urmând departajarea celor două niveluri
ale JMM – J1, respectiv J 2 – pe care am propus -o în analiza noastră, se observă existența unor tipuri
difere nțiate de mijloace expresive din perspectivă lingvistică: unele care se încadrează în
comunicarea informală, a specialiștilor din mass -media (J 1) și altele – atestate în lucrările de
specialitate – la care au acces și nespecialiștii (J2).
5.1. În general, tropul cu cea mai mare frecvență în uz este metafora , căreia i se adaugă
subcategoriile aferente ( metonimia – a pune pe rață < rață – simbolul grafic al motorului de
trimitere a materialelor, a fi roșu/galben/verde – d. știri < în funcție de semnalizarea cromatică a
stadiului de redactare la care se află o știre la un moment dat; sinecdoca – head , minte limpede ). În
LS, metafora are un rol esențial, conceptualizând teorii în cadrul domeniilor specializate în care nu
se regăsesc alternative de lexicalizare în denotarea anumitor entități referențiale ( burtieră , carton ,
girafă , muscă ) – v. supra V.1.

Metafora este reprezentată în TMM de următoarele subcategorii:
– metafore substantival -genitivale: acoperirea subiectelor , încrucișarea surselor , unghiul
broaș tei – v. supra V.2.a) ;
– metafore substantival -adjectivale: atom filmic , liniște activă (oximoron), sunet decupat –
v. supra V.2.b) ;
– metafore substantival -prepoziționale: păzitori de porți (deși apare un acuzativ cu
prepoziție în structura de suprafaț ă, structura de adâncime a enunțului este genitiv), săritură în
cadru , săritura peste ax – v. supra V.2.c) ;
– metafore nominale: cadru tampon , tehnica deal -vale – v. supra V.2.d) ;
– metafore complexe: tehnica interesului în suspensie – v. supra V.2.e) ;

134
– metafore -definiție: desk/inima unui organ de presă – v. supra V.2.f) ;
– sinecdoce: mintea limpede , talking heads – v. supra V.2.g) ;
– metafore verbale: a genera documente – v. supra V.2.h).

În urma analizării corpusului selectat, am constatat că m etafora ,,de etichetare” și glosări ale
termenului metaforizat sunt frecvent utilizate în J 2, față de J 1, unde preponderente sunt metaforele
verbale: a flota o știre (a scoate temporar o știre din jurnal), a înverzi o știre (a marca în
desfășurător, crom atic, stadiul final al editării unei știri), a monta o știre (a edita o știre în forma
finală în vederea difuzării), a vărsa un material (a trimite un material în baza comună de date).
Totodată, la nivelul J 1 , se observă utilizarea frecventă a structuril or frazeologice verbale calchiate
parțial după modelul anglo -american: a fi over/ a fi under (a fi peste/sub durata jurnalului), a face
un round -up (a recapitula principalele informații din jurnal), a lăsa în full ( full – abreviere prin
elipsă a structuri i full-screen ) (a viziona imaginile în întregime), a pune în share (a trimite
materialele în baza comună de date). Din categoria antonomazei, am identificat la nivelul JMM,
substantive de tipul beta și video/cap video – v. supra V.2.

5.2. În ceea ce pr ivește schimbarea categoriei morfologice , aceasta se produce în cazul
unor termeni înregistrați în dicționare ca adjective ori adverbe, dar utilizați cu valoare de substantiv
(beta, ingest , live, off, scharf /șarf) – v. supra V.2.1 .
5.3. Restrânse sub aspe ct numeric la nivelul TMM, verbele cu sens specializat se
încadrează în registrul oral corespunzător JMM. Acestea sunt ilustrative din perspectiva evoluțiilor
ulterioare în dinamica lexicului. Asimilarea lor se realizează prin intermediul sufixelor -a, -ui și –
iza ( a deșarfa , a flota , a ingesta/ a tizui /a massmediatiza , a evenimențializa ) – v. supra V.2.2 .
5.4. Siglarea , ca procedeu al limbajului standardizat și, deci, ca trăsătură specifică
terminologiilor clasate drept cod închis , este slab reprezen tată la nivelul TMM. Acest tip de
abreviere este utilizat, de regulă, pentru desemnarea tehnicilor de editare sau filmare, iar siglele
corespunzătoare nu sunt înregistrate în dicționare (CG, ENPS , GG).
Siglele identificate la nivelul TMM au valoare denota tivă, dat fiind că redau denumiri ale
echipamentelor tehnice sau ale unor elemente specifice producției de televiziune. Acestea abreviază
unități frazeologice neologice împrumutate din engleză (EFP < engl. Electronic Field Production ,
ESS < engl. Elect ronic Still Store System , MGS < engl. Metal Gear Solid ). Lor li se adaugă o serie
de sigle care desemnează tipuri de încadraturi, specifici tehnicii de filmare și care abreviază
frazeologisme din engleză ( ELS – engl. Extreme Long Shot , MS – engl. Medium Shot ) și/sau

135
corespondentul în limba română al denumirilor de încadraturi ( PA – plan american , PM – plan
mediu , PM – plan mediu ). De asemenea, prin siglare sunt redate în limba română nume de profesii
specifice mass -mediei, împrumutate din engleză (E OD – engl. editor of the day , PKG – engl.
producător package , VO – engl. voice -over). Siglele care desemnează elemente specifice graficii de
televiziune identificate în corpusul ales includ abrevieri de tipul ATL – engl. Above -the-line, BN –
engl. break ing news , CG – engl. character generator . În ceea ce privește ortografierea și a
pronunțarea siglelor adoptate prin împrumut din limba engleză, la nivelul TMM se observă tendința
de păstrare a grafiei și rostirii etimologice, dar și utilizarea unor forme adaptate limbii române
(/cege/ pentru CG < engl. Character Generator , /ienpies/, /enps/, /enpies/ pentru ENPS < engl.
Essential News Production System – v. supra V.2.3 .
6. Cercetarea noastră a evidențiat aspecte mai puțin discutate ale dinamicii lexicul ui, în
general, și ale dinamicii terminologiilor, în special, în vederea perfecționării dicționarelor (generale
și specializate), a deprinderii corecte a TMM în procesul de învățământ și a utilizării ei adecvate în
spațiul public.
TMM reprezintă o termin ologie recentă și, deci, în formare, fapt ilustrat și de
inconsecvențele observate în înregistrările lexicografice ale unităților lexicale cu sens specializat în
domeniul la care ne referim: numai 20,2% dintre termenii selectați sunt consemnați în toate ce le
patru dicționare pe care le -am utilizat în analiza noastră (DEJ, DEXI, DAN, DCR 3); 15,9% sunt
menționați în trei dintre acestea; 13,4 % în două; 11,6% au o singură atestare lexicografică, în timp
ce 38, 6% nu figurează în niciun dicționar, deși au fost identificați în corpusul excerptat (v. Anexă ).

136

Abrevieri

adj. – adjectiv pl. – plural
adv. – adverb s./subst. – substantiv
amer. – (engleza) americană sg./sing. – singular
cf. – confer ș.a. – și altele
cinem./cinemat. – cinematografie ș.u. – și următoarele
comunic. – comunicații/comunicare șt. – științific
cuv. – cuvânt tehn. – tehnică
d. – despre tv./TV – televiziune
engl. / engl. brit. – engleză/ engleza britanică v. – vezi
etim. – etimologie vb. – verb
ex. – exemplu
f./fem. – feminin
fam. – familiar
fig. – figurat
fiz. – fizică
fr. – franceză
germ. – germană
inform. – informatică
inv. – invariabil
it. – italiană
m./masc. – masculin
n. – neutru
n.n. – nota noastră

137
Semne con venționale
* precedă o construcție sau o formație lexicală neatestată
< > exprimă raportul de evoluție între două elemente lingvistice
[ ] marchează un fragment nemenționat dintr -un citat

138

Anexă
Termen DEJ DEXI DAN DCR 3
acoperirea subiectelor143 + – – –
agenție (de presă) + + + –
a ambala (informația)144 – – – –
ambianță145 – + + –
anchetă146 + + + +
articol147 + + + +
ATL148 – – – –
audiență149 + + + +
background150 + – + +
BN151 – – – –
breaking news152 + – – +
buletin de știri + + + +
cadru153 + + + –

143 V. V.2.
144 Calc semantic – v. supra II.5.2.2 .
145 Dicționarele nu înregis trează sensul din TMM, respectiv secvență montată, care reproduce atmosfera
evenimentului prezentat, în care sunetul și imaginea se suprapun în timpi reali – ,,Sunetul secvențelor sonore montate
trebuie să aibă aceeași intensitate. Trebuie evitate rupturil e de ambianță” (Coman 2001b: 176).
146 Acest termen dezvoltă o serie de subdiviziuni conceptual -semantice: anchetă -magazin , anchetă de
opinie , anchetă de teren .
147 Subdiviziunile conceptual -semantice aferente acestei unități lexicale, atestate în corpusul ale s sunt:
articol amuzant , articol de calendar , articol de context , articol de culoare , articol explicativ , articol -feature , articol
principal (v. supra II.5.2.1. ).
148 Above -the-line (v. supra V.2.4. ).
149 DCR 3 înregistrează audiență -record – v. supra IV.1.
150 Sensul acestui termen în TMM este informație despre contextul unui eveniment (Coman 2001b:151).
151 Abreviere prin siglare a sintagmei terminologice breaking news .
152 Morfologic, se observă în utilizarea curentă, forma de plural tautologic breaking -news -uri/b reaking –
news -urile cu marcarea dublă a pluralului: o dată cu desinența din limba sursă (fapt care reiese și din definiția dată în
DEJ, care tratează news ca plural, deși în engleză acest substantiv formează sintagmatic singularul și pluralul – a piece
of news/pieces of news ) și a doua oară, în limba receptoare (prin desinența de plural din limba română – – uri/-urile ).
Sub aspectul ortografierii, se constată inconsecvența în uz, în lucrările de specialitate și dicționare, a formei cu cratimă
și a celei făr ă cratimă.
153 Acesta reprezintă hiperonimul mai multor subcategorii conceptual -semantice de tipul cadru fix , cadru
de doi , cadru de trei . Totodată, în lucrările de specialitate apare definit metaforic ca atom filmic .

139
cameră154 – + + +
canal (de transmisie)155 – + + +
captarea sunetului156 – – – –
CG157 – – – –
CGI – – – –
close -up158 – – – –
colectarea informației159 – – – –
contex t160 + + + –
consumator de presă161 + + – –
corespondent + + + –
cotidian – + + –
crawl162 – – – +
declarație163 – + + +
desk164 + – – –
a difuza165 – + + –
director de platou166 – – – –
documentare167 + + + –
dosar rotund168 – – – –
edita – + + –
editare169 + + – +

154 V. supra IV.1.
155 DEXI înregistrează se nsul deductibil ca aparținând TMM sub canal 1 și canal 4 – v. supra IV.1.
156 Calc semantic – v. supra II.5.2.2.
157 Engl. characters generator/generator de caractere (v. supra II.5.1. ).
158 În lucrările de specialitate apare însoțit de explicarea sensului – ,,un detaliu esențial legat de acțiunea
principală" (v. supra IV.1. ).
159 Calc semantic – v. supra II.5.2.2.
160 În locul termenului românesc, se preferă, în uz, cultismul background .
161 V. supra IV.2.2.
162 DEXI și DAN fac trimitere la sinonimul scroll , având sens ul din TMM – v. supra IV.1.
163 Declarație apare în TMM cu o serie de subcategorii conceptual -semantice – v. supra II.5.2.1 .
164 Redacție centrală ; împrumut lexical definit metaforic drept inima unui organ de presă (v. supra
II.5.1. ).
165 DEXI și DAN înregist rează sensul specializat corespunzător TMM (DEXI: 575, DAN: 316).
166 V. supra II.5.2.1.
167 V. supra II.5.2.1 .
168 Sintagma denumește, în jargonul profesional al mass -mediei, coș de hârtii .

140
editor + + + –
editor -voce170 – – – –
editorial171 + + + +
EFP – – – –
emisie172 – + + +
emisiune173 – + + +
ENG – – – –
ENPS174 – – – –
entertainment programs175 + – – –
EOD176 – – – –
ESS177 – – – –
eveniment + + + +
evenimențializare178 – – – –
fade179 – – – –
feature180 + – – –
filmare de mână181 – – – –
filtrarea informațiilor182 – – – –

169 Editare dezvoltă subdiviziuni conceptual -semantice de tipul editare d e text/editare online, editare
offline – v. supra II.6. DEJ înregistrează varianta din engleză editing , menționând echivalentul românesc editare între
paranteze (DEJ: 120). DCR 3 face referiri explicite la editare text, audio, video (DCR 3: 210).
170 Editor -voce apare în paralel cu forma corespondentă din engleză – voice -over.
171 DCR 3 înregistrează sub editorial și hiponimul editorial -eveniment – v. supra IV.1.
172 Calc semantic – v. supra II.5.2.2. DEXI face trimitere la emisiune. DAN înregistrează sub emisiune
sensul din TMM. DCR 3 consemnează subdiviziunile conceptual -semantice aferente v. supra IV.1.
173 DCR 3 înregistrează și subcategoriile aferente în dreptul cuvântului -intrare emisiune – emisiune –
anchetă , emisiune -mamut ș.a. ( DCR 3 : 217).
174 Essential news p roduction system (v. supra II.5.1. ).
175 Apare însoțită de varianta tradusă în română programe de divertisment (v. supra II.4.2. ).
176 Editor of the day – editorul jurnalelor de pe parcursul întregii zile – v. supra IV.2.1.
177 Essential stocking system (v. supra II.5.1. ).
178 V. supra II.2.
179 Fade este utilizat în limbajul profesional în forma adaptată fonologic /fed/ și apare în structuri lexicale
specifice montajului de televiziune: fade-in, fade-out (v. supra II.6.). DEXI și DAN înregistrează fading cu o defi niție
care se apropie de sensul împrumutului lexical fade în montajul de televiziune, cu referire la modificarea culorii (DEXI:
707, DAN: 396). La nivelul TMM, fade are sensul ,,întunecarea imaginii până la înecarea ei completă în negru” (Drugă,
Murgu 2004 : 42).
180 V. supra II.5.1 ., IV.1.
181 Apare în paralel cu echivalentul din engleză hand -held camera .
182 Sintagmă terminologică identificată în corpusul analizat (v. II.6).

141
filtru183 – + + +
flash184 + + + +
frame185 + – – +
gate keeper186 + – – –
gazetă – + + +
a genera documente187 – – – –
generic188 – + + +
GG189 – – – –
girafă190 – – – –
GP191 – – – –
grilă de programe192 – + + +
hard news193 + – – –
HDTV – – – +
head of the news194 – – – –
headlines195 + – – –
ilustrație – + + –
informație196 + + + +
a ingesta197 – + + –

183 V. supra IV.1.
184 V. supra II.5.1 ., IV.2.2.
185 V. supra II.5.1 .
186 Această sintagmă denu mește editorul (v. supra II.4.2. ).
187 Calc frazeologic – v. II.5.2.2.
188 V. supra IV.1.
189 Engl. graphic generator /generator de grafică (v. supra II.5.1. ).
190 Acest termen denumește un tip de microfon utilizat în studiourile TV (v. supra V.1.).
191 Gros -plan. Dicționarele nu înregistrează forma abreviată prin siglare, dar consemnează gros-plan.
192 DEXI și DAN înregistrează sub grilă 7, respectiv grilă 6, sensul referitor la audiovizual, fără a
menționa, însă, întreaga sintagmă grilă de programe (DEXI: 825, DAN: 464). DCR 3 consemnează sub grilă , sintagma
grilă de programe , cu sensul din TMM (DCR 3: 270).
193 Hard news apare și în varianta calchiată parțial știri hard – v. supra II.5.1 .
194 Utilizat în paralel cu varianta corespondentă din română – director de știri .
195 Apare și în forma abreviată prin elipsă head , cu pluralul headuri . Totodată, se observă utilizarea în
paralel cu sintagma corespondentă din limba română titlurile orei .
196 Informație apare cu subcategoriile aferente – v. supra I.4.2., II.5.2.1. Specializ area semantică a acestei
unități lexicale este ilustrată și de dezvoltarea unor subcategorii secundare de tipul informație de context ascuns , pentru
care informație de context este hiperonim.
197 DEXI și DAN înregistrează sensul concret, la nivelul TMM ingesta funcționează cu sens metaforic –
v. supra V.2.2.

142
insert198 + + + +
internalizare199 – – – –
interviu200 + + + +
întrebare201 + + – +
jurnal + + + +
lead202 + – – –
lider de audiență203 – – – –
live204 – + + +
LS205 – – – –
mass -media/media206 + + + +
MCS207 – – – –
meteo -alert208 – – – –
mișcare de macara/de
ridicare/de coborâre – – – –
mixer video209 – – – –
MLS210 – – – –
moderator211 + + + +
montaj212 + + + +

198 V. supra II.5.1 ., IV.1.
199 V. supra II.2.2.
200 DEXI înregistrează subcategoriile aferente – v. supra IV.1.
201 V. supra II.6.
202 V. supra II.5.1., IV.1.
203 V. supra III.3.3.
204 În jargonul profesional, este f olosit mai ales ca substantiv, prin trunchierea sintagmei transmisie live ,
unde se constată proiectarea conținutului semantic exclusiv asupra determinantului care se comportă ca substantiv
neutru (regim morfologic specific împrumuturilor neologice din en gleză) – am un live/ echipa e plecată la live -ul de la
DNA/materialul intră după live -uri. Live se încadrează în categoria restrângerilor de sens, asociată cu specializarea
funcțională, în cadrul „neologiei denominative” (v. Stoichițoiu Ichim 2006:106) spe cifice TMM.
205 Abreviere prin siglare a sintagmei din engleză Long Shot (cadru lung).
206 V. supra I.1., IV.1.
207 Medium close shot (cadru mediu strâns).
208 Apare în uz și în varianta alertă de vreme rea (v. supra II.4.1. ).
209 Sintagmă terminologică – v. II.6. DEXI și DAN, deși nu înregistrează sintagma mixer video ,
consemnează sensul referitor la cinematografie al determinatului mixer (sens care se regăsește la nivelul
audiovizualului, deci al TMM) (DEXI: 1171, DAN: 636).
210 Abreviere a sintagmei din limba englez ă medium long shot (cadru mediu -lung).
211 V. I.1.1.
212 Calc semantic – v. supra II.5.2.2., IV.1.

143
MS213 – – – –
muscă214 (efect de montaj TV) – – – –
news -alert215 – – – –
news programs216 + – – –
newsworthiness217 + – – –
next218 – – – –
observație219 + + + +
off220 + + + +
operator221 – + + +
PA222 – – – –
PD223 – – – –
PG224 – – – –
persp ectivă225 – + – –
PKG226 – – – –
platou – + + –
PM227 – – – –
PMS228 – – – –
politică
editorială/redacțională229 + – – –
postprocesare – + + –

213 Prescurtare prin siglare a sintagmei din engleză medium shot (cadru mediu).
214 V. supra V.1.
215 Apare în uz și în varianta calchiată alertă de știri (v. supra II.4.1.).
216 Apare însoțită de alternativa tradusă în limba română programe de știri (v. supra II.4.2. ).
217 Apare cu echivalentele news value și știricitate .
218 Abreviere prin elipsă a sintagmei following next (v. supra II.4.1. ).
219 V. supra IV.1.
220 V. supra I.1., V.2.1.
221 Dicționarele înregistrează subcategoriile aferente – v. supra IV.1.
222 Plan american.
223 Plan -detaliu.
224 Plan general.
225 Acest termen stabilește relații de hiperonimie față de seria perspectivă lineară , perspectivă tonală ,
perspectivă cromatică – sintagme terminologice (v . supra II.6.).
226 V. supra IV.2.1.
227 Plan mediu.
228 Plan mediu strâns.
229 Sintagmă terminologică – v. supra II.6.

144
POV230 – – – –
PP231 – – – –
PPS232 – – – –
predocumentare233 + – – –
preinterviu234 – – – –
preprocesare – – – –
prepro ducție235 – – – –
prezentator – + + –
prima difuzare236 – – – –
prime time/prime -time237 + + + +
procesare238 – + – +
producător239 + + + +
producție240 – + + –
program241 + + + +
prompter242 – + + +
PUB – – – –
public -țintă + – – +
publicație + + + –
radiojur nal – + + –
randare243 – – – –
redactor244 + + + +
redactor -șef245 + + – –
redacție + + + +

230 Point -of-View.
231 Prim -plan. Dicționarele nu înregistrează forma abreviată PP prin siglare, dar consemnează prim -plan.
232 Prim -plan strâns.
233 V. supra II.5.2.1 .
234 Calc parțial (v. supra II.5.2.1. ).
235 V. supra II.5.2.1 .
236 Sintagmă terminologică după engl. first run – v. supra II.6.
237 Sensul acestei sintagme este plasat explicit în domeniul mass -mediei – v. supra IV.1.
238 V. supra II.5.2.1 .
239 DCR 3 înregistrează producător -delegat .
240 V. supra IV.1.
241 V. supra II.5.2.1 .
242 V. supra IV.1.
243 V. supra II.5.2.1 .
244 DEXI înregistrează și hiponimele aferente – v. supra IV.1.
245 V. supra II.5.2.1 .

145
registru + + + –
relatare + + – –
reportaj246 + + + +
reporter247 + + + +
reportofon – + + –
revistă – + + –
script248 + + + +
sincron249 – – – –
soap -opera + – + +
soft news + – – –
spot 250 + + + +
spot news251 + – – –
stand -up252 – – – –
stop cadru – + + +
sursă253 + + + +
șapou254 + + + +
șarf255 – – – –
știre256 + + – +
știricitate257 – – – –
tabloid258 + + + +
tăietură directă259 – – – –

246 V. supra IV.1. , IV.2.2.
247 DCR 3 înregistrează subcategoriile aferente – v. supra IV.1.
248 V. supra II.5.1., IV.1.
249 În TMM, sincron funcționează ca substantiv – v. supra V.
250 Lucrările de specialitate menționează și subctegoriile aferente spot național , spot local – v. supra
IV.1.
251 V. supra II.5.1.
252 Stand -up apare în lucrările de specialitate în paralel cu relatare în picioare (v. supra II.5.1. ).
253 Calc semantic – v. II.5.2.2. DCR 3 nu înregistrează sursă într-un articol autonom, ci menționează
locuțiunea adverbială pe surse . În cadrul acest ei structuri, specializarea sensului este evidentă, marcând tendința de
stabilire a unei relații de omonimie între sursă 1 , de pildă, și sursă 4 consemnate în DEXI – v. supra IV.1. DEJ nu
înregistrează sursă într-un articol lexicografic autonom, ci mențion ează subcategoriile aferente – v. supra IV.2.2.
254 DEXI menționează marca diastratică (jurnal.) .
255 Șarf este forma asimilată total a împrumutului neologic din limba germană Schärf.
256 Știre dezvoltă o serie amplă de subdiviziuni conceptual -semantice, sintagm e terminologice – v. supra
II.6., IV.1. În DCR 3 știre nu apare într -un articol lexicografic autonom, ci sub știre-bombă – v. supra IV.2.2.
257 V. supra II.1.
258 DCR 3 înregistrează și derivatul substantival tabloidizare – v. supra IV.1.
259 Sintagmă terminologi că – v. supra II.6.

146
talk-show/talk show260 + + + +
tăietură261 – – – –
TC262 – – – –
teaser263 – – + +
titlu + + + +
traffic -alert264 – – – –
transmisie – + + –
travelling/traveling/travling265 + + + +
trustizare266 – – – –
unghi de filmare267 + – – –
valoare de informație268 – – – –
videorecorder + + + +
voice -over/VO269 – – – –
vox populi270 – – – +
ziar + + + +

260 V. supra II.5.1 ., IV.1.
261 Apare în lucrările de specialitate în paralel cu împrumutul lexical cut.
262 V. supra II.5.1 ., IV.2.1.
263 V. supra II.5.1. DCR 3 face trimitere explicit la sensul din audiovizual.
264 Apare în uz și în varianta alertă de trafic îngreunat (v. supra II.4.1. ).
265 V. supra II.5.1., II.6.
266 DAN și DEXI menționează trustier .
267 Această sintagmă terminologică dezvoltă o serie de subdiviziuni de tipul unghiul călărețului , unghiul
păsării , unghiul broaștei, unghiul stomacului , unghi plonjat (v. supra V.2.).
268 V. supra II.5.2.1 .
269 V. supra II.2.
270 Apare și în variantele vox, vox pop (v. supra II.5.1., IV.1. ).

147

Bibliografie

Adelstein, Andreína , Cabré, María Teresa, 2002, "The Specificity of Units with Specialized
Meaning: Polysemy as Explanatory Factor", DELTA [online] 18, p. 1 -25, retrieved March 1, 2005:
http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S010244502002000300003&lng=pt&nrm=
iso, ISSN 0102 -4450.
Avram, Mioara, ,,Genul substantivelor străine întrebuintate ca atare în limba română ", 1991 –
1992, în Omul si limbajul său. Studia linguistica în honorem Eugenio Coseriu , în AUI XXXVII –
XXXVIII, 1991 -1992, p. 171 -177.
Avram, Mioara, 1997a, Anglicismele în limba română actuală , București, Editura
Academiei Române, p. 7 -28.
Avram, Mioara, 1997b, Gramatica pentru toți , ediția a II -a revazută și adăug ită, București,
Editura Humanitas.
Bachimont, Bruno, 1995, ,,Ontologie r égionale et terminologique : quelques remarques
méthodologiques et critiques", în Banque de mots , 7/1995, p. 67 -94.
Balle, Francis (coord.), 1997, Dictionnaire des médias , Paris, Laro usse.
Béjoint, Henri, Thoiron, Phillipe, 2000, Le sens en terminologie , Lyon, Presses
Universitaires de Lyon.
Bidu -Vrănceanu, Angela, 1990, ,,Mărcile stilistice (diastratice) ale lexicului specializat în
DEX 2", în Limba română , XLVIII, nr. 1 -2, p. 19 ș.u .
Bidu -Vrănceanu, Angela, 1993, Lectura dicționarelor , București, Editura Metropol.
Bidu -Vrănceanu, Angela (coord.), 2000, Lexic comun, lexic specializat , București, Editura
Universității din București.
Bidu -Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu -Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela,
Pană Dindelegan, Gabriela, 2001, Dicționar de științe ale limbii , București, Editura Nemira.
Bidu -Vrănceanu, Angela, 2003, ,,Dinamica sensurilor cuvintelor românești din 1990 până în
2002", în Pană -Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale , vol. II,
București, Editura Universității din București, p. 291 -298.
Bidu -Vrănceanu, Angela, 2004, ,,Tradiție și inovație în lexicul politic. Există terminologie
politică?", în Pană -Dindelegan, Gabrie la (coord.), Tradiție și inovație în studiul limbii române ,
București, Editura Universității din București.

148
Bidu -Vrănceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, 2005, Limba română contemporană. Lexicul ,
București, Editura Humanitas Educațional.
Bidu -Vrănceanu, Ange la, 2007, Lexicul specializat în mișcare. De la dicționare la texte ,
București, Editura Universității din București.
Bidu -Vrănceanu, Angela (coord.), 2010, Terminologie și terminologii , București, Editura
Universității din București.
Bucheru, Ion, Roman, M aria, 2010, Limbajul imaginii filmate , București, Editura Norma.
Cabré, María , Teresa, 1991, ,,Terminologie ou terminologies? Spécialité linguistique ou
domaine interdisciplinaire", în Meta , XXXVI, I.
Cabré, María , Teresa, 1998, Terminology: theory, method s and applications , Philadelphia,
Benjamin North America ( www.googlebooks.com ).
Cabré, María Teresa, 2000, ,,Terminologie et linguistique: La théorie des portes", în
Terminologies Nouvelles 21, p. 10 -15.
Cabré, María Teresa , 2003, ,,Theories of Terminology. Their Description, Prescription and
Explanation", în Terminology 9 (2):163 -199.
Călărașu, Cristina, 2004, Dicționarul de terminologie a profesiunilor actuale , București,
Editura Universității din București.
Coman, Mihai, 1999, Introducere în sistemul mass -media , Iași, Editura Polirom.
Constantinescu, Ilinca, Popovici, Victoria, Ștefănescu, Ariadna, 2002a, în Görlach,
Manfred (ed.), An Annotated Bibliography of European Anglicisms , Oxford, Oxford University
Press.
Constantinescu, Ilinca, Popovici, Victoria, Ștefănescu, Ariadna, 2002b, în Görlach,
Manfred (ed.), English in Europe , Oxford, Oxford University Press, p. 168 -194.
Corbin, Danielle, 1980, ,,Le monde étrange des dictionnaires (1) – les marques d’usa ge dans
le Micro Robert", în Bulletin du Centre d’analyse du discours , 1980, nr.4 (Presses Universitaires de
Lille).
Coșeriu, Eugen, 1967, ,,Limbajul și înțelegerea existențială a omului actual", în Coșeriu,
Eugen, 2009, Omul și limbajul său. Studii de f ilozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică
generală , Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Coteanu, Ion, Bidu -Vrănceanu, Angela, 1985, Limba română contemporană. Vocabularul ,
București, Editura Didactică și Pedagogică.
Croft, Willi am, 2003, ,,Il ruolo dei domini semantici nell'interpretazione di metafore e

149
metonimie '', în Luraghi, Silvia, Gaeta, Livio (a cura di), Introduzione alla linguistica cognitiva ,
Roma, Carocci.
Cuniță, Alexandra, 2003, ,,Din nou despre sufixul verbal –iza", în Pană Dindelegan,
Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale , vol.1, București, Editura
Universității din București, p. 107 -115.
Cusin -Berche, Fabienne, 2003, Les mots et leurs contextes , Paris, Presse Sorbonne
Nouvelle.
Cvasnâi -Cătănescu, Maria, 2006, Retorică publicistică , București, Editura Universității din
București.
Danesi, Marcel, 2009, Dictionary of Media and Communication , Armonk, New York,
M.E.Sharpe.
Depecker, Loic, 2002, Entre signe entre signe et concept. El éments de terminologie
générale , Paris, Pressses Sorbonne Nouvelle.
Dimitrescu, Florica, 2002, ,, Despre culori și nu numai. Din cromatica actuală" , în Pană
Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale , București, Editura
Universității din București, p. 147 -184.
Dragomirescu, Adina, Nicolae, Alexandru, 2011, 101 greșeli de lexic și de semantică.
Cuvinte și sensuri în mișcare , București, Editura Humanitas.
Drugă, Ovidiu, Murgu, Horea, 2004, Elemente de gramatică a limbajului audiovizua l,
București, Editura Fundației PRO.
Dubois, Jean, Claude, 1971, Introduction à la lexicographie : le dictionnaire , Paris, Librarie
Larousse.
Faber, Pamela, Rodriguez, Clara Inés López , 2012, ,,Terminology and Specialized
Language", în Faber, P. (ed.), A Cognitive Linguistics View of Terminology and Specialized
Language , Berlin, Hubert&Co GmbH&Co KG.
Gaudin, François, 1992, ,,Terminologie et d émocratisation du savoir: à propos de
dictionnaires scientifique", în Le langage et l ' homme , vol. XXVII, nr. 2 -3, Bruxelles, Institut Libre
Marie Haps.
Gaudin, François, 2003, Socioterminologie. Une approche sociolinguistique de la
terminologie , 2-ème édition , Bruxelles, De Boeck & Larcier, Edition Duculot.
Gaudin, François , Guespin, Louis, 2002, Initiation à la lex icologie française. De la néologie
aux dictionnaires , Bruxelles, De Boeck & Larcier.
Görlach, Manfred (ed.), 2002a, An Annotated Bibliography of European Anglicisms ,

150
Oxford, Oxford University Press.
Görlach, Manfred (ed.), 2002b, English in Europe , Oxfor d, Oxford University Press, p.168 –
195.
Graur, Alexandru, 1970, Scrieri de ieri și de azi , București, Editura Științifică.
Gruiță, Gligor, 2011, Moda lingvistică actuală – norma, uzul și abuzul , ediția a doua, Pitești,
Editura Paralela 45.
Guilbert, Lo uis, 1975, La cr eativité lexicale , Paris, Larousse.
Guțu -Romalo, Valeria, 2006, Aspecte ale evoluției limbii române , București, Editura
Humanitas Educațional.
Guțu -Romalo, Valeria, 2008, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi , ediția a treia,
București, Editura Humanitas.
Hristea, Theodor (coord.), 1984, Sinteze de limba română , București, Editura Albatros.
Ionescu, Emil, 2013, Limba română. Perspective actuale , București, Editura Polirom.
Jensen, Karl Bruch, 1986, Making Sense of the News , Aarhus, Aarhus University Press.
Kleiber, Georges, 2005, ,,Quand y a -t-il sens multiple? Le crit ère réferentiel en question", în
Soutet, Olivier (ed.), La polys émie , PU Paris -Sorbonne, p. 51 -70.
Lakoff, George, Turner, Mark, 1989, More Than Cool Reason: A F ield Guide to Poetic
Metaphor , Chicago, University of Chicago Press.
Lakoff, George, Johnson , Mark, 2003, Metaphors We Live By , Chicago, University Of
Chicago Press.
Lavoine, Yves, 1997, Le langage des m édias , Grenoble, Presses Universitaires de Grenoble .
Lehmann, Alice, Martin -Berthet, Françoise, 1998, Introduction à la lexicologie. Sémantique
et morphologie , Paris, Dunod.
Lerat, Pierre, 1994, ,,Terminologie vs. Lexicographie", în Candel, Danielle (ed.), Fran çais
scientifique et technique et dictionnair es de langue , Paris, Didier Erudition, p. 27 -36.
Lerat, Pierre, 1995, Les langues spécialisées , coll. “Linguistique nouvelle”, Paris, PUF
(www.googlebooks.com ).
Luraghi, Silvia, Gaeta, Livio (a cura di), 2003, Introduzione alla linguistica cognitiva ,
Roma, Carocci.
Massarriello -Merzagora, Giovanna, 1983, La lessicografia , Ed. Zanichelli, Bologna.

151
Mazière , Francine, 1989, ,,Une analyse de la définition, formes, historicité et idéologie", în
Lexiques .
Miclău, Pa ul, 1981, ,,Dimensiunea semantică a limbajelor specializate", în Semantică și
semiotică , București, Editura Științifică și Enciclopedică.
McQuail, Denis, 1969, Towards a Sociology of Mass Communications , London, Collier –
Macmillan.
Mc Quail, Denis, Windahl, Sven, 2010, Modele ale comuni cării pentru studiul comunicării
de masă , ediția a doua, București, Comunicare.ro.
Mortureux, Marie Françoise, 1997, La lexicologie entre langue et discours , Paris, Ed. Sedes.
O’ Sullivan, Tim et alii , 1994, Key Concepts in Communication and Cultural Studies ,
London, Routledge.
Pitiriciu, Silvia, 2004, Abrevierile în limba română , ed.a II -a, Craiova, Editura Scrisul
Românesc.
Pușcariu, Sextil, 1976, Limba română , București, Editura Academiei.
Rastier, Fran çois et alii , 1994, Sémantique pour l’ analyse. De la linguistique à
l’informatique , Paris, Ed. Masson.
Rastier, François , 1995, ,,Le terme: entre ontologie et linguistique", în Banque des mots ,
1995/7, p. 35 -65.
Real, Michael, 1977, Mass -Mediated Culture , London, Prent ice-Hall Inc.
Rey, Alain, 1977, Le lexique – images et modelès. Du dictionnaire à la lexicologie , Paris,
Collin.
Rey, Alain, 1995, Essays on Terminology , Amsterdam, John Benjamins Pub. Co.
Sager, Juan, 1994, Language Engineering and Translation: Conseque nces of automation ,
Amsterdam, John Benjamins Pub. Co.
Sager, Juan, 2000, Pour une approche fonctionnelle de la terminologie , în Béjoint, Henri,
Thoiron, Phillipe, 2000.
Sanchez, Maribel et alii , 2012, ,,Metaphor and Metonymy in Specialized Language", în
Faber, Pamela (ed.), A Cognitive Linguistics View of Terminology and Specialized Language ,
Berlin, Hubert&Co GmbH&Co KG.
Slodzian, Monique , Bourigault, Didier, 1999, Pour une terminologie textuelle , în
Terminologies nouvelles , nr. 19, dec. 1998 -iunie 1999
(http://www.termisti.org/rifal/PDF/tn19/tn19_Bourigaut%20et%20Slodzian.pdf).

152
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2001a, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe,
creativitate , București, Editura ALL.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2001b, Semiotica discur sului juridic , București, Editura
Universității București.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2003 b, ,,Influența limbii engleze în terminologia politică a
românei actuale", în Pană -Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române
actuale , vol. II, București, Editura Universității București, p. 299 -323.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006 a, Creativitate lexicală în româna actuală , București,
Editura Universității din București.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006b, Aspecte ale influenței engleze în ro mâna actuală ,
București, Editura Universității din București.
Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006 c, ,,Observații privind grafia anglicismelor din presa
actuală", în Sala, Marius (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor , București, Editura
Academiei Române, p. 398 -411.
Ștefănescu, Ariadna, 2002, ,,Caracteristici ale limbajului vag în jargonul informaticii", în
Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale , București,
Editura Universității din București, p. 263 -296.
Topală, Dragoș, Vlad, 2006, ,,Aspecte morfologice ale anglicismelor din limba română
actuală (genul și numărul)", în Sala, Marius (coord.), Studii de gramatică și de formare a
cuvintelor , București, Editura Academiei Române, p.425 -434.
Ușurelu, Camel ia, 2002, ,,Numele de profesiuni în limba română actuală. Exprimarea
genului și a numărului", în Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Aspecte ale dinamicii limbii
române actuale , I, București, Editura Universității din București, p. 117 -126..
Vasiliu, E mil, 1980, ,,Sens și definiție lexicografică", în Studii și cercetări lingvistice ,
XXXI, nr.5.
Vasiliu, Emil, 1984, ,,Asupra naturii conceptuale a sensului", în Analele Universității din
București, Limba și literatura română , XXX.
Wright, Charles, 1964, ,, Functional Analysis and Mass Communication", în Dexter, L.A.,
White, D.M. (ed.), People, Society and Mass Communication , New York, MacMillan Publ.
Zafiu, Rodica, 2001, ,,Păcatele limbii: a hackui/a hăcui", în România literară , nr. 25.
Zafiu, Rodica, 2003, ,,Sui prestiti recenti dall’inglese: condizionamenti morfologici e scelte
culturali", în Ferro, Teresa (coord.), Romania e Romania , Forum, Udine, Editrice Universitaria

153
Udinese.
Zafiu, Rodica, 2005, ,,Mass -media", în România literară , nr. 28.
Surse
I – Lucrări de specialitate
Bălășescu, Mădălina, 2003, Manual de producție de televiziune , Iași, Editura Polirom.
Bucheru, Ion, Roman, Maria, 2010, Limbajul imaginii filmate , București, Editura Norma.
Coman, Mihai, 1999, Introducere în sistemul mass -medi a, Iași, Editura Polirom.
Coman, Mihai (coord.), 2001a, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare
(vol. I, ediția a II -a), Iași, Editura Polirom.
Coman, Mihai (coord.), 2001b, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare
(vol. II, ediția a II -a), Iași, Editura Polirom.
Drugă, Ovidiu, Murgu, Horea, 2004, Elemente de gramatică a limbajului audiovizual ,
București, Editura Fundației PRO.
Zeca -Buzura, Daniela, 2005, Jurnalismul de televiziune , Iași, Editura Polirom.

II – Dicționare (generale și terminologice)
DEA = Görlach, Manfred (ed.), 2001, A Dictionary of European Anglicisms. A Usage
Dictionary of Anglicisms in Sixteen European Languages , Oxford, Oxford University Press.
COED = Stevenson, Angus, Waite, Maurice (eds.), 2011, Concise Oxford English
Dictionary, Oxford, University Press.
DAN = Marcu, Florin, 2015, Dicționar actualizat de neologisme , București, Editura
Saeculum Vizual.
DCR 3 = Dimitrescu, Florica (coord.), 2013, Dicționar de cuvinte recente (ediția a III -a,
revizuită și adăugită), Cluj -Napoca, Editura Logos.
DEJ = Popescu, Cristian, Florin, 2002, Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și
publicitate , București, Editura Tritonic.
DEXI = Dima Eugenia (coord.) et alii, 2007, Dicționar explicativ ilustrat al li mbii române ,
Institutul Phillipide și Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Editura Arc&Gunivas.
DGR = Roman, Al., Isbășescu, M., 2004, Dicționar german -român , București, Editura
Teora.

154
DMC = Danesi, Marcel, 2009, Dictionary of Media and Communicati on, Armonk, New
York, M.E.Sharpe.
DOOM 2 = Vintilă -Rădulescu, Ioana (coord.), 2005, Dicționarul ortografic, ortoepic si
morfologic al limbii române (ediția a II -a, revizuită si adăugită), Academia Română, Institutul de
Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosett i”, București, Editura Univers Enciclopedic.
DSL = Bidu -Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu -Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș,
Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, 2001, Dicționar de științe ale limbii , București, Editura
Nemira.
DTPA = Călărașu, Cristi na, 2004, Dicționar de terminologie a profesiunilor actuale ,
București, Editura Universității din București.