CAPITOLUL I Politicile sociale în România ………………………………………. 2 Secțiunea 1 Considerații generale… [624162]
1 C U P R I N S:
CAPITOLUL I Politicile sociale în România
………………………………………. 2
Secțiunea 1 Considerații generale
………………………………………………………… 2
Sectiunea 2 Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale
……………. 6
Sectiunea 3 România și politicile de incluziune socială, în cadrul Uniunii
Europene
………………………………………………………………………………………….. 16
CAPITOLUL II Sistemul de garantare a veniturilor minime în diferite
state din Europa Occidental ă
………………………………………………………………. 18
2.1. Modelul scandinav: Suedia
…………………………………………………………… 18
2.2. Modelul anglo -saxon: Marea Britanie
………………. …………………………… 21
2.3. Modelul continental: German ia
…………………………………………………….. 24
2.4. Modelul sud -european (mediteranean): Portugalia
………. ………………….. 26
CAPITOLUL III Ajutorul social
……………………………………………………….. 28
Secțiunea 1 Cadrul legislativ și caracteristici
………………………………………… 28
Secțiunea 2 Beneficiarii ajutorului social
……………………………………………… 30
Secțiunea 3 Conditii de acordare și nivelul venitului minim garantat
……….. 33
Secțiunea 4 Stabilirea și plata ajutorului social
……………………………………… 35
Secțiunea 5 Obligațiile titularilor și beneficiarilor de ajutor social:
modificarea, suspendarea și încetarea pl ății ajutorului social
………………… … 39
Secțiunea 6 Metodologia de acordare – acte necesare pentru întocmirea
dosarului
…………………………………………………………………………………………… 42
CAPITOLUL IV Alte categorii de prestații sociale
………………………………. 47
Secțiunea 1 Ajutorul pentru încalzirea locuin ței
…………………………………….. 47
2 Secțiunea 2 Ajutorul social care se acord ă soțiilor celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu
…………………………………………………………………. 58
Secțiunea 3 Alocația pentru copiii nou -născuți
……………………………………… 60
Secțiunea 4 Ajutoarele de urgen ță
……………………………………………………….. 62
Secțiunea 5 Ajutorul de deces
……………………………………………………………… 64
CAPITOLUL V Serviciile sociale
……………………………………… ……………… 69
Secțiunea 1 Considerații generale
………………………………………………………… 69
Secțiunea 2 Tipologie
………………………………………………………………………… 70
Secțiunea 3 Furnizorii de servicii sociale
……………………………………………… 74
Secțiunea 4 Beneficiarii de servicii sociale și metodologia de acordare a
serviciilor sociale
………………………………………………………………………………. 78
Secțiunea 5 Jurisdic ție
………………………………………………………………………… 84
CAPITOLUL VI Planul integrat de dezvoltare urban ă al municipiului
Râmnicu S ărat – Infrastructura și serviciile sociale
………………………………… 85
BIBLIOGRAFIE
……………………………………………………………………………… 90
CAPITOLUL I
Politicile sociale în România
Secțiunea 1
Considerații generale
În contextul inexistenței unui consens privind termenul de "servicii sociale"
utilizat la nivel european, mai ales în condițiile în care fiecare stat membru are
3 dezvoltate propriile sisteme de protecție socială, termeni ca servicii sociale (social
services), bunăstare socială (social welfare), protecție socială (social prot ection),
asistență socială (social assistance, social work), îngrijire socială (social care),
servicii sociale personale (personal social services) în cazul serviciilor destinate
acoperirii unor nevoi individuale, au fost folosiți pentru a defini aproape a celeași
concepte – în relatie cu serviciile sociale. De altfel, în terminologia britanică,
termenul generic de servicii sociale se folosește inclusiv pentru beneficii (de
exemplu: cash benefits pentru șomeri).
Scopul serviciilor sociale, tradițional recuno scut, este de a permite
persoanelor, grupurilor și colectivităților să -și rezolve problemele care apar în
cadrul procesului de adaptare la o societate în permanentă evoluție, să identifice
cauzele care pot conduce la compromiterea echilibrului de funcționa re socială și
să acționeze în vederea ameliorării condițiilor economice și sociale ale
categoriilor țintă.
Nevoia unei securități individuale și colective a existat dintotdeauna.
Oamenii au încercat din cele mai vechi timpuri să -și asigure propria protecț ie,
precum și a persoanelor aflate în grija lor, contra unor pericole eventuale de genul
foametei, luptând mereu pentru satisfacerea nevoilor vitale de hrană, de adăpost,
de îmbrăcăminte, luptă care nu va înceta niciodată.
Deși în țara noastră au existat d e-a lungul timpului preocupări constante în
domeniul asigurărilor sociale și al asistenței sociale, referiri la termenul de
securitate socială s -au facut relativ recent arătându -se1 că în foarte multe țări ale
lumii, se afirmă ideea că asigurările sociale fac parte dintr -o noțiune mai largă,
aceea de securitate socială și că aceasta fo rmează obiectul preocupărilor și
dezbaterilor Organizației Națiunilor Unite și ale altor organisme internaționale.
Asistența socială este o componentă esențială a securității sociale
reprezentată de un sistem de norme juridice prin care se pun în aplicare măsurile
de protecție și acordare a unor prestații familiilor cu copii, diferitelor categorii de
1 Sanda Gimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban Beligradeanu, Gheorghe Mohan u, Dreptul muncii – tratat, vol.III,
Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982, pag.271
4 minori și bătrâni, persoanelor cu handicap și altor beneficiari, suportate, după caz,
din bugetul de stat sau bugetele locale.
Elementele principale ale definiției sunt date de:
– sfera persoanelor aflate în nevoie,
– structura de organizare și funcționare,
– modul de finanțare a sistemului de asistență socială.
Nevoia socială constituie ansamblul necesităților a căror satisfacere este
indispensabil ă pentru asigurarea unui nivel și stil de viață adaptate nivelului de
dezvoltare și statutului celor vizați. Într -o clasificare, evident sumară, nevoile pot
fi: primare, adică acelea care sunt indispensabile vieții, cum ar fi hrana,
îmbrăcămintea etc.; secundare, care sunt necesare, dar nu indispensabile pentru a
supraviețui: lectură, recreere; terțiare sunt cele nesemnificative, de exemplu
cadourile.
Sărăcia absolută , sau marea sărăcie , este o situație în care nevoile
fundamentale nu sunt satisfăcute.
Sărăcia relativă este definită în raport cu nevoile sociale comparative; astfel,
Uniunea Europeană consideră că sunt sărace persoanele care dispun de resurse
atât de reduse încât nu pot accede la modul de viață pe care oamenii îl găsesc
normal pentru societa tea în care trăiesc.
Potrivit dispozițiilor art.2 din Legea nr.47/20061, asistența socială este
definită ca fiind ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, prin autoritățile
administrației publice centrale și locale, colectivitatea locală și societatea civilă
intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori
permanente ale unor si tuații care pot genera marginalizarea sau excluziunea
socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților. Componentă a
sistemului național de protecție socială, asistența socială, cuprinde serviciile
sociale și prestațiile sociale acordate în vede rea dezvoltării capacităților
1 Legea nr. 47/2006 privind sistemul de asistenta sociala a fost p ublicata in Monitorul Oficial Partea I nr.239 din
16 martie 2006
5 individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității
vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.
În vederea promovării procesului de incluziune socială, Legea nr.47/2006
privind sistemul de asistenta sociala, creeaza cadrul juridic pentru coordonarea și
organizarea unitară a sistemului de servicii sociale și prestații sociale, în scopul
de a crea condițiile necesare implementării măsurilor și acțiunilor sociale pentru
garant area dreptului fiecărei persoane aflate într -o situație de nevoie socială,
datorată unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, de a
beneficia de servicii sociale și prestații sociale.
Potrivit dispozitiilor art.47 al.2 teza a II -a din Co nstitutia României1
“Cetățenii au dreptul și la mãsuri de asistență socială, potrivit legii”. Astfel că, în
vederea garantării accesulu i egal la drepturile prevăzute de legislația în vigoare,
sistemul de asistență socială se întemeiază pe următoarele principii generale2:
a) universalitatea, potrivit căruia fiecare persoană are dreptul la asistență
socială în condițiile prevăzute de lege;
b) respectarea demnității umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi este
garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității;
c) solidaritatea socială, potrivit căruia comunitatea participă la sprijinirea
persoanelor care nu își pot asigura nevoile sociale, pentru menținerea și întărirea
coeziunii sociale;
1 Modificatã si completatã prin Legea de revizuire a Constitutiei României nr. 429/2003, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul
Legislativ, în temeiul art.152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dându -se textelor o nouã
numerotare (art. 152 a devenit, în forma republicatã, art. 156). Legea de revizuire a Constitutiei
României nr. 429/2003 a fost aprobatã prin referendumul national din 18 -19 octombrie 2003 si a intrat
în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
758 din 29 octombrie 2003 a Hotãrârii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru
confirmarea rezultatului re ferendumului national din 18 -19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire
a Constitutiei României. Constitutia României, în forma initialã, a fost adoptatã în sedinta Adunãrii
Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicatã în Monitorul Oficial al Rom âniei, Partea I, nr. 233
din 21 noiembrie 1991 si a intrat în vigoare în urma aprobãrii ei prin referendumul national din 8
decembrie 1991.
2 Art.4 din Legea nr. 47/2006 privind sistemul de asistenta sociala a fost p ublicata in Monitorul Oficial Partea I
nr.239 din 16 martie 2006
6 d) parteneriatul, potrivit căruia autoritățile administ rației publice centrale și
locale, instituțiile de drept public și privat, structurile asociative, precum și
instituțiile de cult recunoscute de lege cooperează în vederea acordării serviciilor
sociale;
e) subsidiaritatea, potrivit căruia, în situația în c are persoana sau familia nu
își poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală și
structurile ei asociative și, complementar, statul;
f) participarea beneficiarilor, potrivit căruia beneficiarii măsurilor și
acțiunilor de asistență socială contribuie activ la procesul de decizie și de acordare
a acestora;
g) transparența, potrivit căruia se asigură creșterea gradului de
responsabilitate a administrației publice centrale și locale față de cetățean, precum
și stimularea participării ac tive a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
h) nediscriminarea, potrivit căruia accesul la drepturile de asistență socială
se realizează fără restricție sau preferință față de rasă, naționalitate, origine etnică,
limbă, religie, categorie soci ală, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă,
apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau
apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop
ori ca efect restrângerea folosinței s au exercitării, în condiții de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Comparativ cu raporturile juridice de asigurări sociale ce reglementează o
sferă mai redusă dată de calitatea de asigurat condiționată de calitatea de salariat,
de exemplu, raporturile juridice de asistență socială au o arie de cuprindere mult
mai extinsă, derivată din noțiunea de nevoie1.
Atfel că, asistența socială are o vocație universală întrucât nevoia, odată
dovedită, permite accesul tuturor categoriilor de persoane defavorizate, respectiv
a celor aflați în situații dificile din punct de vedere material , la prestațiile ce se
acordă în astfel de situașii.
1 Alexandru TICLEA, Dreptul securitatii sociale – curs universitar, Editia a II -a revazuta si adaugita, Editura
Universul Juridic, 2009, pag.20
7 Legea nr.47/2006 privind sistemul de asistență socială definește nevoia ca
fiind un ansamblul de cerințe indispensabile fiecărei persoane pentru asigurarea
condițiilor de viață, în vederea integrării so ciale; de asemenea, prin definitie,
prestațiile sociale sunt măsuri de redistribuție financiară destinate persoanelor sau
familiilor care întrunesc condițiile de eligibilitate prevăzute de lege.
Sectiunea 2
Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale
În baza principiul solidarității enunțat prin Constituția României1, și asistența
socială este finanțată pe baza principiului solidarității naționale, din sumele
alocate plătindu -se diverse ajutoare și alocații, prestații în natură de genul
întreținerii în școlile speciale, masa de la cantina de ajutor social, întreținerea în
cămine de bătrâni cămine spital, etc.
Prin Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale2, pornind de la
Carta sociala europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 19963, România
a stabilit o serie de linii directoare precum și a unui cadrul instituțional coerent, în
scopul creării un sistem unitar și comprehensiv de servicii sociale, capabil să
asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, prec um și să
contribuie la creșterea calității vieții persoanei.
Astfel că, pornind de la documentele europene privind serviciile sociale –
Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, Carta
drepturilor fundamentale a U.E., România prin intermediul Ministerului Muncii,
Solidarității Sociale și Familiei4 a făcut o analiză diagnostic a situației din
domeniul serviciilor sociale, printr -o analiză de tip Swot, stabilind punctele tari,
1 Art.4 al.1 din Constitutia Romaniei
2 Aprobata prin HG nr.1826/20 05 publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.14 din 6 ianuarie 2006
3 Ratificata de Romania prin Legea nr.74/1999 publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.193 din 4 mai 1999
4 Actuala denumire – Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale – stabilita prin Hotărârea
Guvernului nr.11/2009 privind organizarea și funcționarea acestui minister
8 punctele slabe, oportunitățile și amenin țările, tinând cont de contextul european
și cel național.
Pornind de la faptul că, în țara noastră, serviciile sociale au început să fie
dezvoltate doar în ultimii ani, Strategia națională de dezvoltare a serviciilor
sociale definește serviciile sociale ca fiind un "ansamblul complex de măsuri și
acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de
grup, în vederea prevenirii și depașirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate
sau dependență pentru prezervarea autonomi ei și protecției persoanei, pentru
prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii
sociale și în scopul creșterii calității vieții." De aici constatarea existenței unor
servicii sociale generale adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, dar
și existența unor servicii sociale categoriale, adresate unui grup țintă strict
individualizat.
Punctele tari ale domeniului serviciilor sociale, pot fi sintetizate după cum
urmează:
– Actuala legislație, elaborată de Ministerul Muncii
Solidarității Sociale și Familiei a dorit să realizeze un cadru general
de organizare și de gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor
persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate.
– Prin legislația specifică, au fost definite: tipurile de
servicii, categoriile de beneficiari, furnizorii de servicii sociale,
principiile de acreditare a acestora, etapele procesului de acordare
a serviciilor, condițiile de externalizare a serviciilor sociale,
criteriile de baza privind contractarea serviciilor sociale, stabilirea
responsabilităților autorităților publice la nivel central și local,
liniile de finanțare ale serviciilor sociale.
– Serviciile sociale sunt clasificate în două mari categorii:
servicii sociale cu caracter primar și servicii sociale specializate,
ambele categorii având un caracter proactiv.
9 – În raport de complexitatea situației, serviciile sociale pot
să fie furnizate în sistem integrat, prin asocierea serviciilor
medicale, educaționale, de locuire și de ocupare în muncă la
serviciile sociale.
– Serviciile sociale se organizează descentralizat, la nivel
comunitar, în funcție de nevoile identificate, de numărul
potențialilor beneficiari, de complexitatea situațiilor de dificultate
și de gradul de risc social.
– Sunt definite atribuți ile autorităților administrației
publice locale:
o la nivel județean : elaborarea planurilor și programelor
județene în vederea dezvoltării și diversificării serviciilor
sociale, în funcție de nevoile identificate la nivel local și în
conformitate cu strategiile sectoriale; dezvoltarea și
diversificarea gamei de servicii sociale în funcție de nevoile
identificate și resursele disponibile; inființarea, administrarea și
finanțarea serviciilor sociale specializate, adresate tuturor
categoriilor de persoan e vulnerabile; elaborarea planului anual
de dezvoltare a serviciilor sociale, precum și a bugetului aferent
acestuia.
o la nivel de primarie : identificarea și evaluarea nevoilor
și situațiilor care impun furnizarea de servicii sociale;
dezvoltarea și adminis trarea serviciilor sociale primare, în
funcție de nevoile locale; promovarea parteneriatelor cu alți
furnizori de servicii sociale; elaborarea planului comunitar de
dezvoltare a serviciilor sociale și a bugetului aferent acestuia.
– A fost creată o singură s tructură, la nivel județean,
responsabilă cu gestionarea problematicii grupurilor vulnerabile:
direcția generală de asistență socială și protecția copilului
(începând cu luna ianuarie 2005);
10 – Au fost elaborate primele acte normative privind
acreditarea furn izorilor de servicii sociale;
– Au fost elaborate standarde pentru majoritatea
serviciilor sociale destinate copilului în dificultate, persoanelor cu
handicap, precum și standardele minimale generale de calitate;
– A fost elaborat un Nomenclator al serviciilor sociale,
precum și modele standard de contracte între furnizori și beneficiari
și între autorități locale și furnizori din sectorul non -profit;
– Au fost implementate o serie de programe cu finanțare
internațională destinate formării personalului care activ ează în
cadrul serviciilor publice de asistență socială de la nivelul
autorităților locale;
– Au fost elaborate și implementate scheme de grant -uri
pentru finanțarea proiectelor locale de servicii sociale, prin
programe de interes national, dar și prin progr ame internaționale
(Phare, Departamentul de Dezvoltare Internațională al Marii
Britanii, Banca Mondială);
– Continuă programul de subvenționare, de la bugetul de
stat, a organizațiilor neguvernamentale care activează în domeniul
serviciilor sociale.
Punctele slabe ale domeniului serviciilor sociale, precum și o serie de
disfuncționalități și lacune se înregistrează în prezent, cu privire la modul de
organizare și funcționare a serviciilor sociale:
– Repartizarea neunitară a serviciilor la nivelul întregii
țări;
– Suprapunerile de responsabilități între structurile de la
nivel local;
– Existența unor mari diferențe între regiuni, județe, între
mediul urban și rural, cu privire la gradul de dezvoltare a rețelei
publice și private de servicii sociale;
11 – Lipsa unei coresp ondențe, din punct de vedere calitativ
și cantitativ, între resursele materiale și umane disponibile și
necesarul de serviciile sociale adaptate nevoilor beneficiarilor;
– Structura organizațională a serviciilor publice nu
răspunde nevoilor zonale de servicii sociale;
– Lipsa planificării comunitare în domeniul serviciilor
sociale;
– Existența unor dezechilibre create în interiorul
sistemului în relație cu diverse categorii de beneficiari;
– Lipsa unui management performant, număr redus de
personal format în domeniul managementului general și al
managementului de caz;
– Lipsa de experiență, la nivel local, în redactarea
documentelor strategice;
– Suprapunerea de responsabilități în domeniu, la nivelul
autorităților centrale;
– Existența unei legislații stufoase, care conduce la
confuzii în administrarea de sistem, precum și neclaritatea
legislativă în privința asumării respectării drepturilor sociale pentru
diverse categorii de persoane vulnerabile, neclaritatea legislativă în
privința asumării, de către individ și/sau familie/comunitate a unor
responsabilități privind respectarea drepturilor sociale;
– Fragmentarea sistemului de servicii sociale la nivel
central, printr -o construcție instituțională autonomă, pe categorii de
beneficiari;
Lipsa unui cadru cl ar de relaționare (inclusiv din punct de vedere al statutului
de subordonare a responsabilității), la nivelul instituțiilor publice, atât la nivel
local, cât și la nivel central, precum și lipsa unui sistem clar de finanțare care să
permită continuitatea s erviciilor.
12 Amenin țări – Principalele obstacole în realizarea unui sistem de servicii
sociale, eficient și de calitate, capabil să raspundă nevoilor grupurilor vulnerabile,
privesc:
– Cadrul legal neclar și insuficient de acoperitor;
– Insuficiența protecție î mpotriva nerespectării
drepturilor, discriminare și/sau tratament diferențiat;
– Monitorizarea inadecvată a aplicării legislației;
– Absența unui sistem central unic de monitorizare și
evaluare a sistemului de servicii sociale;
– Resursele umane insuficiente, pr ecum și nivelul scăzut
de pregătire profesională a personalului implicat în acordarea
serviciilor sociale la nivel local, aptitudini și capacități reduse de
contact social; și capacitati reduse, incluzând și resursele
financiare, capacități educaționale, r esurse de personal, aptitudini
sociale și de contact;
– Servicii sociale insuficiente ca număr și capacitate,
inegal dezvoltate și diversificate față de nevoile sociale identificate;
– Resurse financiare insuficiente pentru susținerea
dezvoltării și diversific ării serviciilor sociale, precum și
administrarea ineficientă a fondurilor existente;
– Eșecul în garantarea sau furnizarea resurselor pe termen
lung;
– Incorecta redistribuire a fondurilor între nivelurile
administrației;
– Fragmentarea între nivelurile adminis trației și servicii;
– Consultarea nesistematică a organizațiilor
neguvernamentale și a beneficiarilor;
– Informare și comunicare neadecvate;
– Existența unor obstacole psihologice și socio -culturale.
13 Oportunități – Principalele oportunități în vederea realizării unui sistem de
servicii sociale, eficient și de calitate, capabil să răspundă nevoilor grupurilor
vulnerabile, privesc:
– Existența unei voințe politice de dezvoltare a serviciilor
sociale manifestată clar în Programele de Guvernare din perioadele
avute în vedere prin Strategia Națională;
– O mai strânsă colaborare a autorităților publice centrale
cu atribuții în domeniul serviciilor sociale;
– Interesul autorităților locale în programele de dezvoltare
comunitară, inclusiv în domeniul servici ilor sociale, demonstrat
prin multitudinea de proiecte transmise pentru selecție în cadrul
diverselor scheme de grant -uri;
– Creșterea numărului de personal angajat în cadrul
direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului;
– încurajarea tutur or formelor de parteneriat cu sectorul
neguvernamental, precum și a dezvoltării unei piețe mixte de
servicii sociale.
Pe analizei diagnostic, au fost stabilite o serie de linii directoare de dezvoltare
a serviciilor sociale, respectiv îmbunătățirea comunic ării și informării asupra
drepturilor și beneficiilor serviciilor sociale, îmbunătățirea managementului și
organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale, facilitarea participării
tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii s ociale.
Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale a pornit de la
necesitatea că orice serviciu social trebuie să răspundă unei nevoi individuale sau
de grup și să acopere, printr -un suport specializat, soluționarea acesteia, precum
și de la n ecesitatea că orice serviciu social trebuie să pornească de la o analiza
concretă a nevoii de asistență socială.
De asemenea, Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale, are în
vedere și principiile generale ale Comisiei Europene:
14 – Universalita te: ajustarea principalelor politici și
prevederi legislative astfel încât să fie cât mai adecvate nevoilor
sociale, mai accesibile, mai ușor de implementat, mai eficiente prin
asigurarea un grad înalt de acoperire a situațiilor de risc și
vulnerabilitate;
– Echitate: eliminarea dezavantajelor specifice unor
categorii de populație, prin transformarea grupurilor defavorizate
într-o prioritate pentru garantarea egalității de șanse;
– Solidaritate pentru demnitate umană: dezvoltarea de
politici care să compenseze dezavantajele ce pot fi corectate numai
parțial sau pentru care nu există totdeauna soluție.
Totodată, Comisia Europeana a stabilit o serie de opt principii de bază ale
politicilor sociale, care pot fi extinse asupra domeniului serviciilor sociale,
princip ii ce au în vedere:
– Servicii sociale adaptate nevoilor beneficiarilor:
serviciile sociale să fie acordate beneficiarilor astfel încât aceștia
să depășească situația de dificultate.
– Participare și dezvoltare: comunitatea cât și persoanele
vulnerabile trebui e să se implice pentru depășirea situației iar statul
trebuie să ofere cadrul legal de implicare și dezvoltare a acestora.
– Calitate: serviciile sociale trebuiesc acordate la un
standard astfel că acestea să asigure accesibilitate cât mai ridicată,
adecvare la populația în nevoie și în funcție de resursele
disponibile.
– Servicii integrate: complexitatea nevoilor beneficiarilor
necesită acordarea unui set de servicii multifuncționale.
– Parteneriat: activează o largă participare a mai multor
instituții, organiza ții, autorități, familie, prieteni, colegi, vecini, alți
reprezentanți ai societății civile, a tuturor actorilor comunitari în
vederea realizării obiectivelor propuse;
15 – Egalitate de șanse și nediscriminarea: asigurarea de
șanse egale în accesul la servicii sociale și furnizarea serviciilor
sociale fără nici un fel de discriminare.
– Transparență și responsabilitate: beneficiarii politicilor,
inclusiv utilizatorii serviciilor, trebuie să primească garanții de
claritate și transparență a procesului decizional și să aibă proceduri
clare în momentul în care doresc să respingă sau să conteste
deciziile (ex. avocatul poporului, carta drepturilor).
– Monitorizare și evaluare: monitorizarea și evaluarea
serviciilor sociale trebuie realizată la toate nivelele astfel încât să
poată fi stabilit gradul de satisfacție al beneficiarilor față de
calitatea serviciilor sociale și a modului cum sunt implementate
reglementările legale în domeniu.
Urmare a dezvoltării sistemelor de servicii sociale s -au impus și alte principii
ce trebuie luate în considerare, respectiv:
– Solidaritatea socială: întreaga comunitate participă la
sprijinirea persoanelor care nu își pot asigura singure nevoile
sociale;
– Centrarea pe nevoia individuală, a familiei și
comunității – având ca obiectiv intăr irea și dezvoltarea mediilor
naturale de viață ale persoanelor (familia și comunitatea). Din
această perspectivă, finalitatea serviciilor sociale este activizarea
persoanei prin dezvoltarea capacităților individuale de funcționare
și o mai bună integrare s ocială a individului, cât și prin realizarea
unui mediu social suportiv;
– Abordarea globală – pornind de la premiza că
problemele unei persoane, familii sau comunități sunt
interdependente și nu se pot trata separat. Din acest motiv,
intervenția lucrătorulu i social va porni de la diagnoza bazată pe o
înțelegere globală a tuturor problemelor existente și, acolo unde
16 este nevoie, intervenția lui va fi completată de servicii de asistență
socială de tip specializat;
– Organizare comunitară – necesitatea de eficien tizare a
serviciilor sociale prin organizarea lor la nivelul județului și
comunităților locale, prin preluarea lor de către autoritățile publice
locale sau la nivel zonal iar, acolo unde nu se poate, prin realizarea
unui parteneriat între mai multe comunit ăți;
– Complementaritate – realizată între sistemul public și cel
neguvernamental. Sistemul public garantează acoperirea
drepturilor sociale, dezvoltă și organizează serviciile prevăzute de
lege și susține financiar acțiunile organizațiilor neguvernamentale.
Astfel, atât sistemul public de servicii sociale, cât și cel non –
guvernamental, se poate înscrie într -o politică socială unitară,
coerentă, de sprijin eficient a celor aflați în nevoie;
– Lucrul în echipă – bazat pe acțiunea comună a mai
multor specialiști d in domenii diferite care pot da raspuns
problemelor complexe ale beneficiarilor. Resursele importante ale
activității eficiente în echipă, sunt suportul reciproc profesional și
uman, consultarea, luarea împreună a deciziilor cu privire la
abordarea fiecăru i caz;
– Proximitate: organizarea serviciilor cât mai aproape de
beneficiar și asigurarea unui acces mai facil la masurile de suport
necesare; încurajează dezvoltarea unui sistem flexibil, ușor
adaptabil la nevoile persoanei, eficient în condiții de costuri mai
reduse;
– Diversificarea activităților pe măsura creșterii resurselor
– sistemul de servicii sociale reprezintă un cadru instituțional
structurat în care activitățile se diversifică pe măsura apariției de
noi probleme sau de noi resurse; diversificarea p roblematicii
necesită crearea unui management eficient ți eficace de sistem, fără
17 a conduce la înființarea de noi instituții noi, axate doar pe o anume
nevoie sau categorie de beneficiar.
Strategia își stabilește obiective generale, specifice și operaționa le pentru
perioada cuprinsă între anii 2006 -2013.
Obiectiv general: Crearea unui sistem comprehensiv și eficient de servicii
sociale la nivel național, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor
categoriilor vulnerabile și cresterea calitatii vietii persoanei.
Obiective specifice: crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil și
transparent; realizarea unei construcții instituționale eficiente, adaptată nevoilor
sociale și resurselor disponibile; implementarea unui management performant de
sistem ; p romovarea dezvoltării unui sistem echitabil, armonizat și integrat de
servicii sociale la nivel național ; dezvoltarea unei culturi proactive și participative
în rândul populației și beneficiarilor de servicii sociale.
Principalele rezultate așteptate î n raport cu obiectivele stabilite privesc:
punerea bazelor sistemului național de servicii sociale, crearea infrastructurii
necesare susținerii unui sistem real de servicii sociale, asigurarea unei rețele
naționale de servicii sociale, echitabil distribuit ă, performanță, accesibilă tuturor
potențialilor beneficiari.
Pentru perioadă 2006 – 2008 obiectivul strategic al României din domeniul
incluziunii sociale a fost centrat pe acțiuni strategice care să conducă la creerea
unei societăți incluzive în care să se asigure cetățenilor resursele și mijloacele
necesare pentru o viață demnă . Pentru atingerea acestui obiectiv principalele
priorități identificate constau în:
– creșterea generală a standardului de viață al populaaiei și stimularea
câștigurilor ob ținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor
inclusive;
– facilitarea accesului cetățenilor, și în special al grupurilor dezavantajate la
resurse, drepturi și servicii;
– îmbunătățirea condițiilor de viață a populației romă.
18 Incluziunea socială s -a aflat și se va află în continuare pe agendă politică a
Guvernului României. Abordarea strategică privind combaterea excluziunii
sociale include orice formă de excluziune, sex, vârstă, etnie, și se adresează cu
prioritate spre identificarea celor mai vulnerabile persoane, grupuri, comunități,
etc. Rezolvarea problemelor acestora nu se poate face decât într -un cadru integrat
și care să asigure interconectarea dintre dezvoltarea economică și socială.
Răspunsul mu ltidimensional la nevoia socială se poate da numai printr -o
coordonare a tuturor nivelelor implicate. Totodată, trebuie create structuri
coerente și integrate astfel încât să se faciliteze monitorizarea și evaluarea
politicilor naționale de incluziune soci ală. Progresele înregistrate în domeniu sunt
semnificative, evidențiind implicarea activă a structurilor responsabile în
îmbunătățirea nivelului de trăi a cetățenilor.
Sectiunea 3
România și politicile de incluziune socială, în cadrul Uniunii Europene
La fel că celelalte state membre, România trebuie să îndeplinească directivele
propuse de UE. Din momentul în care a devenit parte integrantă a Uniunii
Europene, ea trebuie să participe la Metoda deschisă de coordonare și să
îndeplinească obiecti vele Agendei sociale, să participe la întrunirile prevăzute la
nivel european și să ofere UE informații relevante, pertinente și solide (bine
argumentate și justificate) cu privire la situația și evoluția țării în diferitele
domenii, printre care cel al pr otecției sociale și al incluziunii sociale.
România trebuie să elaboreze la fiecare doi ani un Memorandum privitor la
Incluziunea Socială, care va servi ulterior la elaborarea unui Memorandum comun
al UE; în acest scop este necesară monitorizarea indicato rilor primari (comuni
tuturor țărilor membre) și a altora specifici.
Acești indicatori au la bază date și informații furnizate la nivel local și
regional, care trebuie să fie comparabile și bine colectate. În același timp este
19 necesară construirea de indi catori și strângerea de date atât privitor la procesul de
implementare a politicilor de incluziune socială, cât și la impactul acestora.
Dezvoltarea unor procese vizând incluziunea socială necesită construirea
unui sistem coerent, coordonat și accesibil c etățenilor, astfel încât să poată oferi
răspunsuri la probleme identificate.
20
CAPITOLUL II
Sistemul de garantare a veniturilor minime în diferite state
din Europa Occidentala
1. Modelul scandinav: Suedia1
Sistemul de protecție socială din Suedia reprezintă o variantă a unui tip sau
model de bază. Danemarca și Finlanda ilustrează alte două versiuni ale acestuia.
Deși caracterizările au fost convergente, definiția dată modelului variază de la o
clasificare la alta. Trăsăturile distinctive ale statului bunăstării suedez sunt:
– cetățenia ca bază a dreptului la p rotecție socială ;
– nivelul ridicat al cheltuielilor sociale;
– principiul solidarității;
– rolul central al statului (administrator și finanțator al
sistemului);
– caracterul universal.
Orice persoană care a împlinit 16 ani și are domicili ul în Suedia este
înmatriculată în sistemul de securitate socială .
Principiul solidarității constituie tema dominantă în sistemul securității
sociale. Solidaritatea este înțeleasă nu numai ca ajutor reciproc și integra re, ci
implică și un anumit grad de egalitarism.
Funcțiile statului în protecția socială sunt evidențiate cu claritate de numărul
și diversitatea serviciilor sociale pe care le asigură. Suedia , ca și alte state
scandinave, face parte din grupul statelor care acordă servicii (Service States),
prin opoziție cu sistemele continentale, considerate state ale transferurilor
(Transfer States ). Guvernul este responsabil pentru activități care în alte țări
membre sunt specifice fie sectorului nonguvernamental, fie celui privat.
Protecția socială din Suedia acoperă toate riscurile. Ea cuprinde asistență
medicală publică și asigurări de boală ; sistem mixt de pensi i de bătrânețe și de
1 Petrescu Ion, Management social , Editura Expert, Bucuresti 2004
21 invaliditate; asigurări de accidente și boli profesionale ; asigurări de șomaj , alocații
familiale , ajutor social și alte prestații specifice. În cele ce urmează vor fi
prezentate în detaliu componentele care, prin pondere sau mod de organizare,
ilustrează filosofia și complexitatea sistemului suedez.
In ceea c e priveste sistemul de garantare a veniturilor minime, problema
sărăciei nu este centrală în sistemul de protecție socială suedez întrucât politicile
active în domeniul forței de muncă și componentele universale ale securității
sociale asigură majorității populației resurse de trai. Comparativ cu alte țări
membre, programele care vizează în mod specific categorii defavorizate sunt mai
reduse ca număr și mai puțin diversificate. Totuși, existența unui număr important
de persoane care, din diferite motive, nu au acces la formele generale ale protecției
sociale a făcut necesară introducerea unor prestații minime non -contributive. Cea
mai importantă dintre ac estea este ajutorul social (Social Bidrag ).
Ajutorul social are o tradiție îndelungată în Suedia , dar până în 1956
beneficiarii lui au fost privați de unele drepturi cetățenești (dreptul de vot).
Regleme ntările din 1982 prevăd acordarea ajutorului social ca un drept al
persoanelor care nu dispun de resurse suficiente pentru plata cheltuielilor de
subzistență și care nu beneficiază de prestațiile din regimul general (i ndemnizație
de boală , ajutorul de șomaj , pensi a de bază, etc.). Domiciliul legal în Suedia,
indiferent de durată, este principala condiție pentru obținerea ajutorului.
Beneficiarul este însă obligat să d ovedească disponibilitatea pentru găsirea unui
loc de muncă , pentru a se susține din salariul propriu. Finanțarea și administrarea
sunt exclusiv locale. Suma este stabilită, în funcție de situația solicitantului, de
autoritățile locale, dar Oficiul Național pentru Sănătate și Prevederi Sociale
stabilește standarde pentru a limita diferențierea cuantumurilor. Ajutorul social
poate fi cumulat cu alocația familială și alocația pentru locuință.
Pe lângă ajut orul social există și alte câteva prestații bazate pe testarea
mijloacelor financiare . Acestea se adresează familiilor monoparentale, copiilor
aflați în sistemul de educație și persoanelor cu nevoi locative. Fe nomenul
stigmatizării beneficiarilor acestei forme de protecție socială și, în consecință,
22 reținerea celor îndreptățiți de a apela la ea sunt practic inexistente sau, în orice
caz, mult mai reduse decât în alte țări.
Ajutorul socia l (Social Bidrag) are următoarele caracteristici:
– legislația fundamentală: Legea din 1982;
– finanțare a: în totalitate din impozite locale;
– principiul: alocație diferențiată;
– unitatea domestică: persoana singură sau menajul
(persoane care coabitează);
– condiții de acces: dreptul de rezidență în Suedia ;
– durată de acordare: nelimitată, până la ameliorarea
situației;
– obligații ale beneficiarului: fiecare este obligat să
contribuie la satisfacerea nevoilor proprii și dacă este apt de muncă
trebuie să caute în permanență un loc de muncă cu un salariu
convenabil;
– resurse considerate la stabilirea dreptului: în principiu
toate resursele, indiferent de originea și natura lor;
– stabilir ea cuantumului: la nivel local, în funcție de
valorile standard calculate anual de Oficiul Național pentru
Sănătate și Prevederi Sociale;
– categoriile prevăzute la stabilirea cuantumului: persoane
singure; cuplu; copii (în funcție de vârsta c opiilor);
– modul de stabilire a cuantumului (raportul cu suma de
bază stabilită anual de guvern): persoană singură – 116% din suma
de bază; cuplu – 192%; copii – între 56% (0 -3 ani) și 76% (11 -20
ani);
– drepturi asociate: a) dreptul la asistență medicală care se
acordă tuturor rezidenților (gratuitate de principiu, dar beneficiarii
plătesc o proporție redusă din anumite cheltuieli); b) alocația pentru
locuință;
23 – indexare : prin raportare la suma de bază.
La sfârșitul anil or '80, sistemul de protecție socială din Suedia s-a confruntat
cu o serie de probleme pe care specialiștii le asociază recesiunii economice și
evoluțiilor demografice. Nevoia de protecție socială a crescut până la nivele care
nu puteau fi susținute financiar de o economie aflată în dificultate. Dezbaterile
privind criza statului bunăstării au stimulat preocupările reformiste, care au
determinat ulterior schimbări importante în politica socială .
Principalele aspecte critice ale sistemului de protecție socială sunt
următoarele:
– decalajul dintre cheltuielile sistemului de pensi i și
creșterea economică;
– încurajarea abuzurilor în sistemul de sănătate și în cel al
asigurărilor pentru accidente de muncă ;
– deficiențe de coordonare între administrațiile însărcinate
cu prevenirea, plata prestațiilor și readaptarea;
– dezorganizarea în sfera asigurărilor pentru accidente de
muncă ;
– discrepanțe între nivelele de compensare pentru
programe similare;
– evoluția necontrolată a costurilor globale datorită
problemelor menționate mai sus.
2. Modelul anglo -saxon: Marea Britanie
Tipologiile consacrate prezintă sistemul britanic din perspective care sunt
numai parțial consonante. Cazul Marii Britanii este considerat o variantă moderată
a unui model care este pe deplin ilust rat de țările anglo -saxone non -europene și în
mod particular de SUA .
Concepția expusă de Beveridge în 1942 în raportul său intitulat Social
Insurance and Allied Services a constituit matricea evoluției sistemului britanic
din perioada postbelică. Totuși, principiile formulate atunci (universalitatea,
unitatea și uniformitatea prestațiilor) nu se regăsesc întocmai în trăsăturile
24 protecției sociale din Marea Britanie . Politica social ă a ultimelor decenii a fost
construită în jurul tensiunii dintre universalitate și selectivitate.
În tradiția lui Beveridge , sunt preferate prestațiile forfetare și nu cele
calculate în funcție de contribuții. Constrângerile financiare au condus la nivele
relativ scăzute ale acestor sume forfetare, ceea ce reprezintă o îndepărtare de la
concepția originară. De fapt, cuantumurile prestațiilor, în general, indică rolul
atribuit protecției sociale . Statul intervine numai pentru a crea o rețea de siguranță,
iar individul este responsabil pentru obținerea resurselor care îi sunt necesare.
Consecința a fost dezvoltarea unui sistem complementar bazat pe contribuția
angajatului și patronului.
Univ ersalitatea sistemului britanic este relativ limitată. Spre deosebire de
țările scandinave, pensi a de bătrânețe nu este acordată în baza rezidenței. În plus,
tot mai multe prestații sunt supuse testării mijloacelor financiare , în scopul
direcționării resurselor către cei defavorizați.
În ceea ce privește sistemul de garantare a veniturilor minime, criticile la
adresă asistenței publice au fost formulate încă din perioadă reformelor lui
Beveridge din anii '40. În perioada imediat postbelică, interesul analiștilor și
oamenilor politici a vizat mai ales nivelele ajutorului bănesc și aria sa de
cuprindere. Mult timp, această componentă a protecției sociale a fost axată
predominant pe nevoile persoanelor vârstnice. Datorită preocupării pentru acest
segment al populației, aflat în afara pieței muncii, ea a acordat relativ puțină
importanță valorilor, comportamentului moral și stimulentelor economice.
Ulterior, si stemul bazat pe testarea mijloacelor finaciare a cunoscut revizuiri
menite să adapteze instrumentele de garantare a venitului minim la evoluțiile din
societatea britanică.
Schimbările care au impus reforma sistemului de asistență publică au fost
următoare le:
– schimbări în structura demografică și socială (numărul
și proporția de vârstnici, copii dependenți, văduve, mame
necăsătorite, etc.);
25 – schimbări în cuprinderea programelor de securitate
socială ;
– schimbări în incidența unor factori ca șomaj ul, boala,
invaliditatea, imigrația și migrația internă;
– schimbări în standardul de viață al întregii populații și în
diferențierea accesului la resurse, în funcție de ocupație;
– schimbări în concepția despre sărăcie sau minimum de
subzistență și în relația dintre cuantumurile asistenței naționale și
nivelele prestațiilor din sistemul de asigurări sociale.
În prezent, caracteristica componenței de garantare a veniturilor este
întinderea sa, diversitatea prestații lor și varietatea categoriilor de populație
cuprinse. Numărul de benficiari, estimat la aproximativ 9.000.000 de persoane,
dintre care 5.600.000 în programul de ajutor pentru venit ( Income Support – IS),
indică importanța sa în sistemu l de securitate socială și îndeosebi în combaterea
sărăciei . Prestațiile non -contributive, componente ale "rețelei de siguranță", sunt
finanțate de stat și se acordă pe baza testării nevoilor sau mijloacelor, ilustrâ nd
prin aceasta importanța principiului selectivității în politica socială britanică.
Principalele dispozitive de garantare a venitului minim sunt ajutorul pentru venit
(Income Support – IS) și creditul familial (Family Credit – FC).
Ajutorul pentru venit (IS) are ca scop acordarea unui ajutor financiar
persoanelor care nu lucrează o normă integrală (minimum 16 ore/săptămână) și
ale căror venituri sunt inferioare unui nivel minim stabilit. În c ompunerea lui intră
patru elemente de bază:
a) "cuantumul aplicabil", considerat ca suficient pentru acoperirea tuturor
nevoilor normale ale solicitantului (hrană, îmbrăcăminte, încălzire), minus
costurile locuinței;
b) plăți suplimentare săptămânale pen tru persoane în situații particulare sau
"prime" (părinte singur, pensi onar, persoană cu handicap, copil handicapat,
cuplu);
26 c) "costuri pentru locuință", în general sprijin pentru plata împrumutului și
asigurării pentru cei care dețin în pro prietate propria locuință; plata chiriei este
susținută prin altă prestație ( Housing Benefit );
d) rețineri (ajutorul poate fi redus în cazul șomajului voluntar sau participării
la grevă și pot fi aplicate rețineri pentru plata unor datorii).
Suma acordată solicitantului reprezintă diferența dintre cele patru elemente
cumulate și venitul solicitantului. La începutul anilor '90, pensi onarii din sistemul
asigurărilor naționale și șomer ii erau princi palele categorii de beneficiari ai
ajutorului pentru venit (IS) .
În cursul ultimilor ani sistemul de securitate socială din Marea Britanie a
făcut obiectul mai multor inițiative reformatoare. Noua legislație, adoptată în
1995, vizează prestațiile de incapacitate de muncă și de șomaj , egalizarea vârstei
legale de pensi onare și pensi ile ocupaționale. O serie de măsuri au ca obiectiv să
facilitez e crearea unor noi locuri de muncă și să stimuleze inserția socio –
profesională a șomer ilor. Între acestea, se remarcă introducerea experimentală a
unei prestații pentru persoanele active fără copii. În celelalte compartimente ale
protecției sociale , care nu au cunoscut schimbări esențiale, s -a accentuat
orientarea spre selectivitate, prevenirea fraudelor și abuzurilor, creșterea
rentabilității și eficienței în administ rare. Preocuparea pentru raționalizarea
costurilor și calitatea serviciilor s -a manifestat și în legătură cu Sistemul Național
de Sănătate .
3. Modelul continental: German ia
Corespondența dintre un sistem particular de protecți e socială și modelul sau
tipul său ideal este frapantă în cazul German iei. Se poate spune chiar că sistemul
german este el însuși unul dintre prototipurile securității sociale europene.
Elementele sale fundamentale se regăsesc sub denumiri variate în tipologiile
statelor bunăstării : modelul realizării/performanței industriale, regimul
conservator/corporatist sau instituțional . Tradiția bismarckiană a fost integrată în
sistemele de protecție socială din majoritatea țărilor europene, dar ea este ilustrată
cu precădere de statele "continentale", fondatoare ale Uniunii Europene .
27 Conceptul de „stat al bunăstării “ are în contextul german o conotație
negativă, fiind asociat cu o intervenție statală excesivă. Preferința pentru termenul
de "economie socială de piață" traduce tocmai rolul complementar și compensator
al statului în raport cu mecanismele pieței libere, r ol specific atât filosofiei politice
neo-liberale cât și eticii sociale a catolicismului. La rândul său, politica socială
are o accepțiune mai restrictivă decât în celelalte țări europene. Sensul său curent
se limitează la două compo nente: "asigurări sociale" și "legislația muncii" .
Literatura germană de specialitate include sub denumirea generică de
“asistență socială” o varietate de prestații în bani, natură și servicii care au în
comun faptul că reprezintă o formă de protecție socială de "ultimă instanță".
Extinderea și dezvoltarea celorlalte programe sociale nu a anulat necesitatea
componentei "asistență socială ” ci, dimpotrivă, importanța econo mică a acesteia
a crescut continuu.
În anii postbelici au fost adoptate o serie de acte legislative care denotă o
nouă viziune asupra asistenței sociale. Reformele din anii 1954, 1961 și 1969
traduc importanța crescută acordată dreptului individual la asis tență și
considerarea prestațiilor din această categorie ca răspunzând unor necesități
definite cultural, nu simplei nevoi de subzistență . În consecință, au avut loc
extinderi ale programelor, creșteri ale prestațiilor în bani și îmbunătă țiri ale
serviciilor. Aceste reforme împreună cu declinul economic din anii '70 au
determinat creșterea numărului de beneficiari și deci ale cheltuielilor de asistență
socială . Această creștere nu a afectat semnificativ volumul prestațiilor în bani,
care sunt destinate menținerii venitului și considerate tipice pentru ceea ce numim
asistență socială . Finanțarea este realizată de la bugetele landurilor (84%) precum
și din alte surse (11%).
Obiectivu l sistemului german de asistență socială este de a menține toți
cetățenii deasupra liniei oficiale a sărăciei . Aceasta se calculează în funcție de
costul coșului de produse considerate necesare pentru o viață demnă. Li sta
bunurilor incluse a fost revizuită periodic.
28 Cea mai recentă schimbare în sistemul securității sociale din German ia este
asigurarea de dependență socială, legiferată în 1994 și aplicabilă începând cu
1996. Cele două componente ale prest ației – acordarea de servicii de îngrijire și
indemnizație de îngrijire – se acordă persoanelor care au nevoie de îngrijire pe
termen lung. Numărul celor care beneficiază de noua formă de protecție socială
este estimat la 1,7 milioa ne, ceea ce conferă asigurării de dependență o importanță
socio -politică deosebită.
Ca și în alte state membre, preocuparea pentru găsirea unor soluții la
dificultățile prezente (resurse insuficiente, inadecvare la schimbările demografice
și la problemele sociale) s -a manifestat cu pregnanță în dezbaterile publice și a
stimulat reflecția critică asupra sistemului de protecție socială .
4. Modelul sud -european (mediteranean): Portugalia
Sistemul de protecție socială din Portugalia constituie o variantă a unui
model ilustrat atât de țările celui de -al treilea val al aderării la Uniune a Europeană
(Grecia , Portugalia, Spania ) cât și, parțial, de Italia . Versiunea portugheză a
statului bunăstării rudimentar sau sud -european se caracterizează prin:
– instituirea drepturilor sociale (Constituția din 1974) și
construcția sistemului de securitate socială (legislația din 1984)
sunt relativ recente;
– dezvoltarea protecției sociale a fost accelerată de
integrarea în Uniune a Europeană;
– caracterul mixt (asigurări sociale, sistem național de
sănătate ) al structurii sale;
– nivelul relativ scăzut al cheltuielilor sociale (17,6% din
produsul intern brut ) și al prestațiilor;
– rolul major al familiei și al sectorului asociativ.
In ceea ce priveste sistemul de garantare a veniturilor minime, Portugalia nu
dispune de un "sistem general non -contributiv" (de garantare a venitului minim).
Actuala reformă a protecției sociale are însă și un asemenea obiectiv, un pr oiect
în acest sens fiind comunicat organismelor europene în 1996.
29 În prezent, există "sisteme non -contributive specifice". Prestațiile sunt
paralele celor din sistemul contributiv: pensi i de bătrânețe, invaliditate și urmași,
ajutorul pentru integrarea tinerilor în muncă, ajutoare familiale. Pensiile non-
contributive se acordă persoanelor care au 65 de ani și peste sau persoanelor de
peste 18 care au o incapacitate permanentă de muncă. În anumite condiții, ambele
categorii de bene ficiari pot obține suplimentul de pensi e pentru persoane cu
disabilități severe. Ajutorul pentru integrare este destinat tinerilor de 18 -25 de ani
care au terminat un ciclu școlar sau de calificare profesională de 9 ani și sunt în
căutarea pri mului loc de muncă . Prestațiile familiale non-contributive se acordă
acelorași categorii de copii și tineri ca și alocațiile bazate pe contribuție.
Persoanele sunt eligibile pentru sistemele non -contributive, da că nu sunt cuprinse
în sistemul general de asigurări sau nu satisfac condițiile de vechime. Insuficiența
resurselor financiare este un alt criteriu în stabilirea dreptului la prestațiile non –
contributive.
Discuțiile referitoare la reforma protecției social e ca și măsurile adoptate
recent indică preocuparea pentru combaterea sărăciei și excluderii sociale,
îndeosebi a celei asociate șomajului . O serie de reglementări au ca scop stimularea
ocupării forței de m uncă : scutirea sau reducerea contribuțiilor întreprinderilor
care angajează tineri fără vechime în muncă și persoane aflate în șomaj de lungă
durată; sprijin financiar întreprinderilor care creează locuri de muncă ; alocație
suplimentară pentru beneficiarii de prestații de șomaj, dacă participă la activități
utile colectivității; programe de formare pentru muncitori.
Schimbări importante au avut loc și în domeniul prestațiilor de maternitate.
Prin modificarea legii a fost integrată directiva 92/85 a CE și au fost dezvoltate
componente ale protecției sociale , mai ales în privința condițiilor de concediere a
părinților cu copii handicapați. Regimul protecției persoanelor invalide și cel al
prestaț iilor de boală au fost și ele perfecționate.
30
CAPITOLUL III
Ajutorul social
Secțiunea 1
Cadrul legislativ și caracteristici
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat1 reprezintă actul normativ
principal care reglementează ajutorul social sub formă venitului minim garantat,
act normativ care statornicește faptul că „familiile și persoanele singure, cetățeni
români, au dreptul la un venit minim garantat că formă de asistentă socială”.
Conform legii, venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului
social lunar, instituirea acestui venit minim garantat f iind întemeiat pe principiul
solidarității sociale, în cadrul unei politici naționale de asistență socială.
Cadrul juridic este completat de o serie de alte legi, ordonanțe și ordonanțe
de urgență ale Guvernului, precum și de o serie de hotărâri ale Guver nului a căror
aplicabilitate în timp, se prezintă după cum urmează:
– Hotărârea Guvernului nr.1037 din 19 septembrie 20022, aplicabilă începând
cu data de 1 ian uarie 2003;
1 Publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr.41 din 20 iulie 2001.
La data de 01 ianuarie 2009, actul normativ a fost modificat si completat prin: OuG nr.6/2002, OuG nr.121/2002;
HG nr. 1037/2002, Legea nr.2/2003, OuG nr.5/2003, OuG nr.81/2003; HG nr.1431/2003, HG nr.1508/2003, OG
nr.55/2004, Legea nr. 404/2004, HG nr.2302/2004, HG nr. 776/2005, OuG nr.143/2005, HG nr.1666/2005, H G
nr.1700/2005, HG nr.1770/2005, Legea nr. 115/2006, OuG nr.57/2006, Legea nr. 466/2006, OuG nr.107/2006, HG
nr.5/2007, HG nr.1197/2007, OuG nr. 121/2007, HG nr.11/2008, Legea nr. 51/2008, HG nr. 1664/2008.
2 Publicata in Monitorul Oficial nr.704 din 26 septembrie 2002
31 – Hotărârea Guvernului nr.1431 din 4 decembrie 20031,
aplicabila începând cu data de 1 ianuarie 2004;
– Hotărârea Guvernului nr.2302 din 14 decembrie 20042,
aplicabil ă începând cu data de 1 ianuarie 2005.
– Hotărârea Guvernului nr.1770 din 22 decembrie 20053,
aplicabil ă începând cu data de 1 ianuarie 2006.
– Hotărârea Guvernului nr.5 din 10 ianuarie 20074, aplicabil ă
începând cu data de 1 ianuarie 2007.
– Hotărârea Guvernului nr.11 din 9 ianuarie 20085, aplicabil ă
începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, prevede acordarea
ajutorului social familiilor și persoanelor cu venituri mici sau fără venituri, în
situațiile și pe perioadele în car e acestea nu pot să -și asigure prin propriile eforturi
condițiile minime de trai6.
Potrivit actului normativ menționat, ajutorul social este o formă de asistență
socială ce se întemeiază pe principiul solidarității sociale și care se concretizează
în acordarea unor sume de bani diferențiate în raport de numărul de persoane
din familie, precum și persoanelor singu re, cu venituri scăzute, sub un prag
considerat ca minim garantat, finanțate din bugetele locale și din unele venituri
ale bugetului de stat .
Din această definiție rezultă următoarele caracteristici ale ajutorului social:
– este o formă de protecție socială, care se
întemeiază pe principiul solidarității sociale;
– constă în plata lunară a unei sume de bani ce se
suportă din bugetele locale și din sumele primite de la
bugetul de stat;
1 Publicata in Monitorul Oficial nr.894 din 13 decembrie 2003
2 Publicata in Monitorul Oficial nr.1271 din 29 decembrie 2004
3 Publicata in Monitorul Oficial nr.1182 din 28 decembrie 2005
4 Publicata in Monitorul Oficial nr.21 din 12 ianuarie 2007
5 Publicata in Monitorul Oficial nr.27 din 14 ianuarie 2008
6 Alexandru TICLEA, Dreptul securitatii sociale – curs universitar , Editia a II -a revazuta si adaugita, Editura
Universul Juridic, 2009, pag.336
32 – principalii beneficiari sunt familiile, precum și
persoan ele singure, fără venituri sau cu venituri mici;
– scopul pentru care se acordă este acela de a
asigura beneficiarilor un venit minim garantat care să
asigure existența persoanelor respective.
Secțiunea 2
Beneficiarii ajutorului social
Familiile și perso anele singure, cetățeni romani, au dreptul la un venit minim
garantat ca forma de asistenta socială. Venitul minim garantat se asigura prin
acordarea ajutorului social lunar, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Instituirea venitului minim garantat se întemeiază pe principiul solidarității
sociale, în cadrul unei politici naționale de asistență socială.
În sensul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat , termenul familie
desemnează soțul și soția sau soțul, soția și copiii lor necăsătoriți, care au
domiciliul ori reședința comună prevăzută în actele de identitate și gospodăresc
împreună. De asemenea, se consideră familie și persoana care locuiește împreună
cu copiii aflați în întreținerea sa și se află în una dintre următoarele situații: este
necăsătorită, este văduvă, este divorțată, al cărei soț/soție este declarat/declarată
dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească, nu a împlinit vârsta de 18 ani și
se află în una dintre situațiile prevăzute mai sus.
Familie se consideră și frații fără copii, care gospodăresc împreună și care nu
au domiciliul sau reședința comună cu părinții.
Asimilat notiunii de familie, este și bărbatul și femeia necăsătoriți, cu copiii
lor și ai fiecăruia dintre ei, care locuiesc și gospodăresc împreun ă, prin termenul
copil înțelegându -se copilul provenit din căsătoria soților, copilul unuia dintre
soți, copilul adoptat, precum și copilul dat în plasament familiei sau persoanei ori
pentru care s -a instituit tutela sau curatela conform legislatiei specif ice.
33 Persoana singură este persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește și
se gospodărește singură.
De reglementările Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,
beneficiază și familiile sau persoanele singure, cetățeni ai altor state sau apa trizi,
care au reședința sau, după caz, domiciliul în România.
Urmare a anchetei sociale ce se realizează de autoritățile locale și care trebuie
să ateste situația existentă și justifică acordarea venitului minim garantat, au
dreptul și soții despărțiți în fapt.
Totodata beneficiază de legislatia venitului minim garantat persoanele fără
domiciliu sau reședință și fără locuință, aflate în situație de nevoie, pe baza
declarației pe propria răspundere că nu au solicitat ajutorul social de la alte
primării. Per soanele fără locuință beneficiază de ajutor social numai pe perioada
în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială din cadrul
unităților administrativ -teritoriale în care trăiesc.
Potrivit Normelor metodologice de aplicare a preveder ilor Legii nr.416/2001
privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare,
aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1010/20061, beneficiază de drepturile
prevăzute de legislatia venitului minim garantat, familiile și persoanele singure
care au domiciliul sau, d upă caz, reședința în România, cu sau fără cetățenie
română, precum și apatrizii.
Familiile și persoanele singure care nu au cetățenie română beneficiază de
prevederile Legii nr. 416/2001 dacă se află în una dintre următoare le situații:
– cetățenii străini sau apatrizii pe perioada în care au
domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile
legislației specifice române;
1 Publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr.690 din 11 august 2006, prin care a fost abrogata vechea
reglementare Hotărârea Guvernului nr.1099/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 719 din 12 noiembrie 2001, cu modificările ulterioare.
34 – cetățenii străini și apatrizii care au dobândit, în condițiile
legii, statutul de refugiat în Ro mânia sau cărora li s -a acordat o altă
formă de protecție prevăzută de lege.
Notiunea de « gospodăresc împreună », presupuen îndeplinirea cumulativa a
următoarelor condiții, respectiv au domiciliul sau reședința comună, prevăzută în
actele de identitate și contribuie împreună la achiziționarea sau la realizarea unor
bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora.
În ce priveste soții despărțiți în fapt, aceste personae pot beneficia de Legea
nr.416/2001 fiecare dintre aceștia, dacă au domicilii declarate diferite și dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de această lege.
Potrivit acelorasi Norme metodologice1, sintagma «copiii aflați în
întreținere», se înțelege, după caz: copiii până la vârsta de 18 ani sau, dac ă
urmează o formă de învățământ la cursuri de zi, prevăzută de lege, până la
finalizarea acestor cursuri, fără a depăși vârsta de 26 de ani, sau tinerii în vârstă
de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav
sau accen tuat ori sunt încadrați în gradul I sau II de invaliditate.
Persoanele fără domiciliu sau reședință și fără locuință2, sunt acele
persoane care nu dețin o locuință principală sau, după caz, o locuință secundară.
În ceea ce priveste persoanele fără locuință, pentru asigurarea evidenței
persoanelor fără locuință, a persoanelor care trăiesc în adăposturi improvizate cu
destinație de locuințe și nu îndepline sc exigențele minimale pentru locuință
prevăzute legislatia privind locuinta3, serviciile publice de asistență socială d in
cadrul unităților administrativ -teritoriale, în colaborare cu poliția, iau măsuri
pentru identificarea acestor persoane.
Locuința de domiciliu este defintita de Legea nr.416/2001 ca fiind
construcția închiriată sau aflată în proprietate personală, cu dependințele, dotările
și utilitățile necesare, formată din una sau mai multe camere, care acoperă
1 Art.4 din Hotararea Guvernului nr.1010/2006 de aprobare a Normelor metodologice d e aplicare a prevederilor
Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare
2 Prevăzută la art.3 alin.2 din Legea nr. 416/2001
3 Legea locuintei nr.114/1996, republicata in Monitorul Oficial Partea I, nr.393 din 31 decembrie 1997
35 condițiile minimale de odihnă, preparare a hranei, educație și igienă ale persoanei
singure sau familiei, astfel cu este stabilita prin Legea locuintei nr.114/1996. în
aceeasi categorie, a locuintei de domiciliu, intra și locuința de necesitate și
locuința socială, astfel cum sunt reglementate de legea locuintei.
În sfârșit, potrivit art.7 din Legea nr.416/2001, persoanele apte de muncă, ce
nu realizează venituri din salarii sau din alte activități, se iau în considerare la
stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit
pe familie numai dacă fac dovada faptului că sunt în evidența agenției teritoriale
pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare în muncă, și nu au refuzat un
loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de
muncă și de formare profesională oferite de aceste ag enții.
Secțiunea 3
Conditii de acordare și nivelul venitului minim garantat
În principal, acordarea ajutorului social este legată de pragul de sărăcie, care
diferă în funcție de nivelul veniturilor și componența familiei.
Pentru anul 2009 nivelul lunar al venitului minim garantat prevăzut la art.4
alin.1 din Legea nr. 416/2001, este de1:
a) 196 lei pentru familiile formate din 2 persoane;
b) 272 lei pentru familiile formate din 3 persoane;
c) 339 lei pentru familiile formate din 4 persoane;
d) 402 lei pentru familiile formate din 5 persoane;
e) câte 27 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care
face parte din familie, în condițiile prevăzute de Legea nr.416/2001, cu
modificările și completările ulterioar e.
Nivelul lunar al venitului minim garantat pentru persoanele singure, este de
96 lei.
1 Alin.1 al art. 4 din Legea nr.416/2001 a fost modificat de alin.1 al art. 1 din Hotararea Guvernului
nr.1664 din 10 dece mbrie 2008, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.847 din 16 decembrie 2008
36 Pentru a stimula interesul față de muncă al persoanelor din familiile
beneficiare de ajutor social, prin art.6 alin. 1 din Legea nr. 416/2001 s -a stabilit
că familiile și persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului
minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social
pe familie, în cazul în care cel puțin un membru al familiei face dovada că lucrează
pe bază de contract individual de muncă, are statut de funcționar public sau
prestează o activitate, realizând venituri cu caracter salarial.
Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi,
una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația
de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără
a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate
și igienă a muncii.
Fac excepție familiile pentru care aj utorul social rezultat din calcul este de
până la 50 lei/lună; pentru acestea orele de muncă se stabilesc trimestrial și se
efectuează în prima lună de plată.
Orele de muncă se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de
care beneficiază fami lia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la durata medie
lunară a timpului de muncă.
Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabilește prin
împărțire a orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracțiile se întregesc în plus.
Obligația de a presta acțiunile sau lucrările de interes local poate fi transferată
altor persoane din familie, cu acordul primarului, în situația în care persoana
nominalizată să efe ctueze acțiunile sau lucrările de interes local se află în
incapacitate temporară de muncă sau și -a pierdut total ori parțial capacitatea de
muncă.
In sensul celor de mai sus, primarii au obligația să întocmească un plan de
acțiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă, să țină
evidența efectuării acestor ore și să asigure instructajul privind normele de tehnica
securității muncii pentru toate persoanele care prestează acțiuni sau lucrări de
37 interes local. Totodata, prima rii au obligația să afișeze lista cuprinzând
beneficiarii de ajutor social, precum și persoanele care urmează să efectueze
acțiuni sau lucrări de interes local.
Potrivit dispozitiilor art.72 din Legea nr.416/20011, face excepție de la
îndeplinirea obligațiilor de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau
lucrări de interes local precum și a conditiilor privind persoana aptă de muncă,
persoanele care se afla în una dintre următoarele situații:
a) persoanele care asigură creșterea și îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau
mai multor copii în vârstă de până la 7 ani și până la 16 ani în c azul copilului cu
handicap mediu, dovedit prin certificat eliberat de Comisia pentru protecția
copilului;
b) persoanele care asigură creșterea și îngrijirea uneia sau mai multor
persoane cu handicap grav sau accentuat, dovedit prin certificat eliberat de
Comisia pentru protecția copilului sau, după caz, de Comisia de expertiză
medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți;
c) persoanele care participă la un program de pregătire profesională;
d) persoanele care sunt încadrate în muncă.
Secțiunea 4
Stabi lirea și plata ajutorului social
Potrivit art.9 din Legea nr. 416/2001, ajutorul social se acordă pe bază de
cerere și declarație pe propria răspundere, însoțite de actele doveditoare privind
componența familiei și veniturile membrilor acesteia.
Cuantumul ajutorului social se stabilește ca diferența între nivelurile
prevăzute la art.4 din lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure;
în situatia în care din calcul rezulta un ajutor social mai mic de 5,00 lei, se acorda
aceasta s uma.
1 Text introdus prin pct.6 al art.I din Legea nr.115/2006, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr.408 din 11 mai
2006.
38 La stabilirea venitului net lunar al familiei și, după caz, al persoanei singure
se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează,
inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de
șomaj, ob ligații legale de întreținere, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter
permanent și alte creanțe legale, cu excepția burselor de studiu și a burselor
sociale, precum și a sprijinului financiar prevăzut de Hotărârea Gu vernului
nr.1488/2004 privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului financiar
ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de protecție socială "Bani de
liceu", cu modificările și completările ulterioare1.
Atunci cand familia sau persoana singură are în proprietate numai categoriile
de bunuri cuprinse în lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru
nevoile familiale, aceasta beneficiază de ajutor social , luându -se în calcul
veniturile mentionate la alineatul precedent.
Atunci cand familia sau persoana singură are în proprietate cel puțin unul
dintre bunurile cuprinse în lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă
necesitate pentru nevoile familia le, aceasta nu beneficiază de ajutor social.
Atunci cand familia sau persoana singură are în proprietate bunuri ce
depășesc cantitativ bunurile cuprinse în lista mai sus, la stabilirea venitului net
lunar al familiei sau persoanei singure se iau în conside rare veniturile potențiale
provenite din valorificarea bunurilor respective, stabilite potrivit unor limite
minime și maxime, aprobate la nivel național.
Lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale,
precum și limitele minime și maxime se stabilesc prin normele metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi. Consiliile locale, în funcție de condițiile
specifice, pot aproba și alte criterii proprii de evaluare a veniturilor potențiale
altele decat cele mentionate anterio r.
În situatia familiei sau al persoanei singure care locuiește și gospodărește
împreună cu alte familii sau persoane singure și contribuie împreună la
achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea
1 Publicata in Monitorul Ofic ial Partea I nr.860 din 21 septembrie 2004
39 acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se
iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de
drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Existența oricăror alte venitu ri decât cele care pot fi dovedite cu acte se
menționează în declarația pe propria răspundere a persoanei care solicită ajutorul
social.
Cererea și declarația pe propria răspundere, se semnează și se înaintează de
către reprezentantul familiei.
Reprezentantul familiei poate fi, după caz, unul dintre membrii familiei care
are capacitate deplină de exercițiu ori, în cazurile prevăzute de lege, tutorele sau
curatorul persoanei îndreptățite.
În situațiile persoanelor care locuiesc împreună cu copiii aflați în întreținerea
sa, fiind este necăsătorită, văduvă, divorțată, a cărei soț/soție este
declarat/declarată dispărut/ dispărută prin hotărâre judecătorească sau nu a
împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile de mai sus, repr ezentantul
familiei este persoana care asigură creșterea și îngrijirea copiilor, dacă aceasta are
capacitate deplină de exercițiu sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.
Titularul ajutorului social este reprezentantul familiei, iar beneficiarul
ajutorului social este familia.
Cererea de acordare a ajutorului social și declarația pe propria raspundere se
înregistrează la primarul localității în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau
reședința titularul.
În cazul cetățenilor străini sau apat rizi, cererea de acordare a ajutorului social
și declarația pe propria raspundere se depun la primarul localității în a cărei rază
teritorială aceștia își au reședința sau, după caz, domiciliul.
Persoanele fara domiciliu sau resedinta și fara locuinta, cer erea se
înregistrează la primarul localității sau, după caz, al sectorului municipiului
București în a cărui rază teritorială trăiesc acestea.
Cererea și declarația pe propria răspundere se întocmesc potrivit modelului
prevăzut în normele metodologice de a plicare a prezentei legi.
40 Primarul, prin compartimentele de specialitate, solutioneaza cererea de
acordare a ajutorului social se soluționează în termen de maximum 30 de zile de
la data înregistrării.
În vederea verificării îndeplinirii de către solicitant a condițiilor de acordare
a ajutorului social, primarul dispune în mod obligatoriu efectuarea anchetei
sociale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
Ancheta socială se efectuează de personalul serviciului public de asistență
socială din subordinea consiliului local sau, după caz, de persoanele cu atribuții
în domeniul asistenței sociale din aparatul propriu de specialitate al primarului.
Ancheta socială se întocmește potrivit modelului aprobat prin normele
metodologice de aplic are a prezentei legi și constituie probă legală pentru
instanțele judecătorești, în legătură cu deschiderea dreptului sau respingerea
cererii. Răspunderea asupra conținutului anchetei sociale revine și persoanelor
care au efectuat și au semnat ancheta soci ală.
Atunci cand solicitantul refuză să furnizeze informațiile necesare pentru
întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplinește
condițiile de acordare a ajutorului social.
Stabilirea dreptului la ajutorul social și a cuantumulu i acestuia se face prin
dispoziție scrisă a primarului. În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la
efectuarea anchetei sociale, primarul are obligația să emită dispoziția de acordare
sau de respingere a cererii privind ajutorul social. Dispoziția primar ului se
comunică titularului ajutorului social, în termen de maximum 5 zile de la data
emiterii, iar dreptul la ajutorul social se acordă începând cu luna următoare
înregistrării cererii.
Creanța beneficiarilor de ajutor social este o creanță privilegiată.
Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului ajutorului social se face prin
dispoziție a primarului și se comunica atât noului titular al ajutorului social, cat și
celui înlocuit. în cazul în care schimbarea titularului este cerută de membrii
famil iei, dispoziția primarului se comunica și acestora.
41 Plata ajutorului social și data efectuării acesteia se stabilesc prin dispoziție
scrisă a primarului. Plata ajutorului social se realizează, de regulă, prin stat de
plată sau, după caz, pe bază de mandat poștal, în cont curent personal sau prin alte
forme de plată stabilite de ordonatorul de credite, ținându -se cont de solicitarea
beneficiarului.
Pentru a completa tabloul legat de stabilirea și plata ajutorului social, trebuie
mentionat faptul ca Agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă1 va
transmite primarilor, în prima lună a fiecărui trimestru, tabelul nominal cu
persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă ori au participat la serviciile
pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de
aceste agenții.
Secțiune a 5
Obligațiile titularilor și beneficiarilor de ajutor social: modificarea,
suspendarea și încetarea pl ății ajutorului social
Titularul ajutorului social are obligația să comunice primarului, în scris, orice
modificare cu privire la domiciliu, venituri și la numărul membrilor familiei, în
termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
În cazul în care modificările nu conduc la majorări sau diminuări ale
ajutorului social mai mari de 5,00 lei pe familie, ajutorul social stabilit anterior nu
se modifică.
Modificarea cuantumului sau încetarea dreptului la ajutorul social se face
prin dispoziție scrisă a primarului, începând cu luna următoare celei în care au
intervenit modificările. Pentru aceste situații dispozițiile legal e privind cererea și
stabilirea ajutorului social se aplică în mod corespunzător.
1 Care functioneaza in baza Legii nr.202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru
Ocuparea Fortei de Munca publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.452 din 25 mai 2006
42 În vederea urmăririi respectării condițiilor de acordare a dreptului la ajutorul
social, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6 luni sau ori
de câte o ri este nevoie.
Atunci cand se constată situații ce conduc la modificarea cuantumului sau la
încetarea dreptului la ajutor social, primarul emite o nouă dispoziție scrisă.
Modificarea cuantumului prevăzut sau încetarea dreptului se stabilește
începând cu l una următoare celei în care s -a efectuat ancheta socială.
Persoanele apte de muncă pentru care se acordă ajutorul social au obligația
să dovedească cu acte, din trei în trei luni, că îndeplinesc condițiile că sunt în
evidența agenției teritoriale pentru oc uparea forței de muncă, pentru încadrare în
muncă, și nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru
stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste
agenții. Neîndeplinirea acestei obligații atrage susp endarea plății ajutorului social.
Suspendarea plății ajutorului social se face începând cu luna următoare celei în
care nu mai sunt îndeplinite obligațiile susmentionate.
Neîndeplinirea obligației privind prestarea lunara, la solcitarea primarului, a
unor actiuni sau lucrari de interes local, atrage de asemenea suspendarea plății
ajutorului social.
Atat suspendarea plății ajutorului social cat si, după caz, modificarea
cuantumului se fac prin dispoziția scrisă a primarului și se comunica titularului în
termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.
Prezentarea de către titular a dovezilor privind îndeplinirea condițiilor că sunt
în evidența agenției teritoriale pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare
în muncă, și nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru
stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de aceste
agenții, în termen de 3 luni de la data suspendării efective a plății ori a modificării
cuantumului ajutorului social, are ca efect relua rea plății drepturilor începând cu
luna următoare.
Modificarea cuantumului ajutorului social sau încetarea dreptului, se
realizeaza prin dispoziție a primarului. Dispozițiile de modificare isi produc
43 efectele de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii pentru modificarea
cuantumului ajutorului social sau a emiterii dispoziției în cazul în care decizia s –
a luat la initiativa primarului.
Dreptul la ajutor social încetează în următoarele situații:
a) în cazul în care beneficiarii nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute de
prezenta lege;
b) în cazul în care plata ajutorului social a fost suspendată și, în termen de 3
luni de la data suspendării plății, nu au fost îndeplinite obligațiile de prezentare a
dovezilor privind îndeplinirea condițiilor că su nt în evidența agenției teritoriale
pentru ocuparea forței de muncă, pentru încadrare în muncă, și nu au refuzat un
loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de
muncă și de formare profesională oferite de aceste agenții sau neîndeplinirea
obligației privind prestarea lunara, la solcitarea primarului, a unor actiuni sau
lucrari de interes local.
Încetarea plății ajutorului social se face prin dispoziție scrisă a primarului,
care se comunică titularului în termen de 5 zile de la data emiterii, incetarea
operand cu luna următoare celei în care s -au constatat situațiile de mai sus.
În conditiile în care se constată că dreptul la ajutorul social a fost stabilit pe
baza unor date eronate privind componența familiei sau venituril e realizate ori pe
parcursul acordării au intervenit modificări ale acestora, primarul suspendă plata
ajutorului social și solicită verificarea cauzelor care au generat această situație.
Dacă urmare a verificarilor se constată că familia sau persoana singu ră are dreptul
în continuare la ajutorul social în cuantumul anterior stabilit, drepturile neridicate
de către titular se achită acestuia, pe bază de cerere înregistrată la primar. Dacă
urmare a verificarilor se constată că familia sau persoana singură are dreptul la un
ajutor social în sumă mai mare, noul cuantum se stabilește printr -o nouă dispoziție
scrisă a primarului.
Orice sumă încasată necuvenit, cu titlu de ajutor social, se recuperează de la
titularul dreptului ajutorului în termenul de prescripție stabilit de lege pentru
creanțele bugetare, iar recuperarea sumelor plătite necuvenit cu titlu de ajutor
44 social se face de către primar prin dispoziție scrisă, care se comunică debitorului
în termen de 15 zile, dispoziție care constituie titlu executoriu de la data
comunicării.
Orice suma încasata necuvenit ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni se
recuperează integral de la autorii acesteia, în condițiile legii.
Secțiunea 6
Metodologia de acordare – acte necesare pentru întocmirea dosarului
Cererea și declarația pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului
social, însoțite de actele doveditoare privind componența familiei și veniturile
realizate de membrii acesteia, se înregistrează într -un registru special la primarul
comunei, orașului, municipiu lui sau, după caz, al sectorului municipiului
București în a cărui rază teritorială solicitantul are domiciliul ori, după caz,
reședința. În cazul persoanelor fără domiciliu sau reședință și fără locuință,
cererea însoțită de documentele doveditoare se înr egistrează într -un registru
special la primarul comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului
municipiului București în a cărui rază teritorială solicitantul trăiește și se află în
evidența serviciului public de asistență socială.
În situați a în care un membru al familiei sau persoana singură care solicită
ajutorul social are domiciliul sau reședința în altă unitate administrativ -teritorială,
cererea va fi însoțită de o adeverință eliberată de primarul comunei, orașului,
municipiului sau, dup ă caz, al sectorului municipiului București în care aceasta
are domiciliul sau reședința, din care să rezulte că nu beneficiază de ajutor social.
Adeverința poate fi înlocuită, pentru motive temeinic justificate, de o declarație
pe propria răspundere dată în fața secretarului comunei, orașului, municipiului
sau, după caz, al sectorului municipiului București unde depune cererea
solicitantul ajutorului social. Pentru aceste situații serviciul public de asistență
socială din subordinea consiliului local sau, după caz, persoana cu atribuții în
domeniul asistenței sociale din aparatul de specialitate al primarului va solicita
45 secretarului comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului
municipiului București unde își are domiciliul sau, după caz, re ședința persoana
solicitantă de ajutor social confirmarea faptului că aceasta nu beneficiază de ajutor
social.
Componența familiei se dovedește cu actele de identitate ale solicitantului și
ale membrilor familiei și, după caz, cu următoarele acte, în copie : certificatele de
naștere ale copiilor, livretul de familie, certificatul de căsătorie, hotărârea
definitivă de încuviințare a adopției, de plasament familial al minorului, potrivit
legii, actul din care să rezulte calitatea solicitantului de tutore sau c urator, acte din
care să rezulte că un membru al familiei urmează o formă de învățământ, acte din
care să rezulte încadrarea, potrivit legii, în categoria persoanelor cu handicap
accentuat sau grav ori în gradul I sau II de invaliditate, pentru persoanele aflate în
întreținere, după caz, alte acte doveditoare privind componența familiei.
Actele de identitate sunt, după caz, buletinul de identitate, cartea de identitate
sau cartea de identitate provizorie, în cazul cetățenilor români, permis de ședere
tempor ară, permis de ședere permanentă sau document de identitate, eliberat de
autoritățile române competente, sau, după caz, pașaportul, în cazul cetățenilor
străini sau apatrizi.
Persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte
activ ități prezintă adeverință că sunt în evidența agențiilor județene pentru
ocuparea forței de muncă, respectiv a agenției pentru ocuparea forței de muncă a
municipiului București, denumite în continuare agenții teritoriale pentru ocuparea
forței de muncă, pe ntru încadrare în muncă și nu au refuzat un loc de muncă,
precum și adeverința privind participarea la serviciile pentru stimularea ocupării
și de formare profesională oferite de aceste agenții.
Cererile pentru acordarea ajutorului social se soluționează, în termen de
maximum 30 de zile de la data înregistrării, de către persoanele din cadrul
serviciului public de asistență socială desemnate prin dispoziție a primarului.
46 Pentru fiecare solicitant se întocmește o documentație distinctă, păstrân du-se
actele care au stat la baza stabilirii dreptului la ajutor social, cele emise ulterior de
primar, precum și cele depuse ulterior de solicitant.
Datele cuprinse în formularul de cerere și declarația pe propria răspundere
privind componența familiei și veniturile acesteia sunt supuse confidențialității.
Acestea vor putea fi folosite numai în scopul stabilirii dreptului la ajutor social și
al întocmirii unor situații statistice, precum și în eventualitatea solicitării de către
organele de anchetă.
În ved erea soluționării cererii pentru acordarea ajutorului social primarul
dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la domiciliul sau, după
caz, la reședința solicitantului ajutorului social, pentru verificarea situației ce
rezultă din datele în scrise în actele doveditoare. Ancheta socială se realizează de
personalul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local
sau, după caz, de persoanele cu atribuții în domeniul asistenței sociale din aparatul
de specialitate al prim arului, în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării
cererii. Datele referitoare la familia sau persoana singură se înregistrează într -un
formular de anchetă socială potrivit modelului prezentat în anexa la Normele
metodologice.
La definitivare a anchetei sociale se pot utiliza și informații de la cel puțin
două persoane care cunosc situația materială, socială și civilă a persoanelor din
gospodăria solicitantului de ajutor social. În acest caz, declarațiile persoanelor se
consemnează de personalu l imputernicit sa efectueze ancheta sociala și se
semnează de persoanele în cauză. La efectuarea anchetei sociale pot participa și
reprezentanți ai instituțiilor publice sau ai organizațiilor neguvernamentale care
au ca obiect de activitate acest domeniu ș i care își desfășoară activitatea pe
teritoriul unității administrativ -teritoriale respective. În cazul gospodăriilor
familiale, ancheta socială se va completa pentru fiecare familie sau persoană
singură.
Răspunderea asupra conținutului anchetei sociale revine și persoanelor care
au efectuat și au semnat ancheta socială.
47 În cazul în care solicitantul refuză să furnizeze informațiile necesare pentru
întocmirea anchetei sociale, se consideră că familia acestuia nu îndeplinește
condițiile de acordare a ajutorului social.
Cererea și declarația pe propria răspundere pentru acordarea ajutorului
social, însoțite de actele doveditoare, fișa de calcul al ajutorului social și ancheta
socială, sunt prezentate primarului, care dispune prin dispoziție scrisă ac ordarea
sau, după caz, neacordarea ajutorului social.
În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la efectuarea anchetei sociale,
primarul are obligația să emită dispoziția de acordare sau de respingere a cererii
privind ajutorul social.
Dispoziția scrisă a primarului, întocmită conform modelului prevăzut în
anexa la Normele metodologice, se comunică solicitantului în termen de
maximum 5 zile de la emiterea acesteia.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social se suportă din bugetele
locale, în princi pal din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
De asemenea, cheltuielile administrative pentru verificarea îndeplinirii
condițiilor și stabilirii dreptului la ajutorul social, inclusiv pentru activitățile legate
de acțiunile sau lucrările de interes local organizate de primari, se suportă din
venituri proprii ale bugetelor locale.
Pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de
muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar, la solicitarea
prima rului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul
normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii. În
acest sens primarii au obligația de a întocmi lunar un plan de acțiuni sau de lucrări
de interes loc al pentru repartizarea orelor de muncă, de a ține evidența efectuării
orelor într -un registru, de a asigura instructajul privind normele de tehnică a
securității muncii, de a afișa la loc vizibil lista cu beneficiarii de ajutor social,
precum și cu persoan ele care urmează să efectueze orele de muncă.
Numărul orelor de muncă se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului
social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar
48 corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la
durata medie lunară a timpului de muncă. Formula de calcul al numărului de ore
este următoarea:
169,333 ore1*) x cuantumul ajutorului social
Numărul de = –––––––––––––––––––––
ore de muncă Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
În cazul i ncapacității temporare de muncă sau, după caz, al pierderii totale
sau parțiale a capacității de muncă a persoanei nominalizate să efectueze acțiunile
sau lucrările de interes local, obligația de a presta orele de muncă poate fi
transferată altor persoane din familia beneficiară de ajutor social numai cu acordul
primarului. Actele doveditoare privind incapacitatea temporară de muncă sau,
după caz, pierderea totală sau parțială a capacității de muncă sunt următoarele:
decizia medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei
județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru pensionării de
invaliditate; certificatul emis de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu
handicap, pentru persoanele cu handicap; certificatu l medical de constatare a
capacității de muncă, emis de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul
casei județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru persoanele cu
afecțiuni cronice invalidante și care nu sunt asigurate în sistem ul public de pensii;
adeverință medicală emisă de medicul de familie sau, după caz, de medicul
specialist, pentru persoanele cu afecțiuni ce determină incapacitate temporară de
muncă.
Dispoziția primarului privind acordarea, neacordarea, modificarea,
suspe ndarea, încetarea plății drepturilor prevăzute de prezenta lege, schimbarea
titularului acestora, precum și cea de recuperare a sumelor încasate necuvenit se
pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.554/20042, cu
modificările și completarile ulterioare ulterioare.
1 169,333 ore reprezintă numărul mediu de ore aferente salariului de bază minim brut pe țară garant at în plată în
anul 2006. Numărul de ore se modifică anual.
2 Publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.1154 din 07 decembrie 2004
49
CAPITOLUL IV
Alte categorii de presta ții sociale
Secțiunea 1
Ajutorul pentru încalzirea locuintei
Condiții de acordare și cuantumul ajutorului pentru încălzirea locuinței.
Conform Ordonantei de urgența a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de
ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru
plata energiei termice1, familiile și persoanele singure cu venituri reduse, care
utilizează pentru încălzirea locuinței energie termică furnizată în sistem
centralizat, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței prin
compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energie termică, denumită
în continu are compensare.
În funcție de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea
se acordă după cum urmează2:
a) în proporție de 90% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează până la
155 lei;
1 Publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr.119 din 25 februarie 2003, modificata prin OG nr.87 din 28 august
2003; OuG nr.81 din 18 septembrie 2003; OG nr.55 din 29 iulie 2004; Legea nr.404 din 11 octombrie 2004; OuG
nr.143 din 18 octombrie 2005; OuG nr.57 din 30 august 2006; Legea nr.466 din 12 decembrie 2006; OuG nr.107
din 13 decembrie 2006; OuG nr.121 din 31 octombrie 2007; OuG nr.14 din 20 februarie 2008 . In aplicarea acestei
ordonante de urgenta au fost elaborate o serie de hotarari ale Guvernului: Hotararea Guvernului nr.15 08/2003
Hotararea Guvernului nr.776/2005 Hotararea Guvernului nr.1666/2005; Hotararea Guvernului nr.1700/2005
Hotararea Guvernului nr.1197/2007 Hotararea Guvernului nr.1286/2008.
2 Cuantumurile preveazute de art.5 al.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.5/2003 au fost modificate prin
art.1 al.2 din Hotararea Guvernului nr.1197/2007, publicată în Monitorul Oficial nr.687 din 9 octombrie 2007.
Aceste valori sunt stabilite pentru perioada ianuarie -martie 2008 a sezonului rece 1 noiembrie 2007 -31 martie
2008.
50 b) în proporție de 80% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, resp ectiv al persoanei singure, se situează între 155,1
lei și 210 lei;
c) în proporție de 70% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 210,1
lei și 260 lei;
d) în proporție de 60% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 260,1
lei și 310 lei;
e) în proporție de 50% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 310,1
lei și 355 lei;
f) în proporție de 40% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 355,1
lei și 425 lei;
g) în proporție de 30% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 425,1
lei și 480 lei;
h) în proporție de 20% pentru familie, în situația în car e venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 480,1
lei și 540 lei;
i) în proporție de 10% pentru familie, în situația în care venitul net mediu
lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, se situează între 540,1
lei și 615 lei.
Persoanele singure ale căror venituri se situează în limitele prevăzute mai
sus, beneficiază de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile stabilite
pentru familie.
Pentru familiile, în situația în care venitu l net mediu lunar pe membru de
familie, respectiv al persoanei singure, beneficiare ale ajutorului social stabilit
potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu
51 modificările și completările ulte rioare, compensarea se acordă în proporție de
100%. Aceasta compensare se acordă pe o perioadă de 12 luni în situația în care
beneficiarii au optat pentru facturare și plata în transe lunare egale pe perioada
unui an calendaristic, pe baza cantitatilor med ii de energie termica consumata
efectiv în anul anterior și respective plata facturilor de energie termica în tariff
monom, binom tip B1 sau tip B2. Compensarea se acordă pe o perioadă de 5 luni
în situația în care beneficiarii au optat pentru facturare și plata în transe lunare
egale stabilite diferentiat pentru sezonul rece și în restul anului, facturarea și plata
lunara în sistem pe baza consumului efectiv. Compensarea se acordă pe o perioadă
de 12 luni, diferențiat pentru perioada sezonului rece și pent ru restul anului, în
situația în care beneficiarii au optat pentru facturarea și plata în sistem de tarifare
binom.
Valoarea efectivă a ajutorului pentru încălzirea locuinței se calculează în
funcție de compensarea stabilită conform celor de mai sus, ca pr ocent din valoarea
facturii calculată prin înmulțirea consumului defalcat pe consumatori individuali
cu prețul local al energiei termice facturate populației.
Familiile și persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru
încălzirea locuinței g aze naturale, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea
locuinței pe perioada sezonului rece, după cum urmează:
a) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă
lunar o sumă de 262 lei;
b) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei și 210 lei li se
acordă lunar o sumă de 162 lei;
c) familiil or și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei și 260 lei li se
acordă lunar o sumă de 137 lei;
52 d) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar p e membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei și 310 lei li se
acordă lunar o sumă de 112 lei;
e) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se sit uează între 310,1 lei și 355 lei li se
acordă lunar o sumă de 87 lei;
f) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei și 425 lei li se
acordă lunar o sumă de 62 lei;
g) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei și 480 lei li se
acordă lunar o sumă de 44 lei;
h) familiilor și persoanelor singure al căror ve nit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei și 540 lei li se
acordă lunar o sumă de 31 lei;
i) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al pers oanei singure se situează între 540,1 lei și 615 lei li se
acordă lunar o sumă de 19 lei1.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței, nu poate depăși o valoare calculată prin
înmulțirea consumului maxim lunar stabilit pe tip de apartament și în funcție de
zona de temperatură cu prețul local de referință.
În vederea stabilirii ajutorului lunar pentru încălzirea locuinței în condiții de
echitate se instituie zone de temperatură.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale se acordă în
cuantumurile stabilite mai sus, dar nu mai mult decât valoarea facturii individuale
sau, după caz, a cheltuielilor efectiv repartizate pentru cantitatea de gaze naturale
folosită în perioada s ezonului rece.
1 Cuantumurile preveazute de art.6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.5/2003 au fost modificate prin art.1
din Hotararea Guvern ului nr.1286/2008, publicată în Monitorul Oficial nr.705 din 16 octombrie 2008. Aceste
valori sunt stabilite pentru perioada sezonului rece 1 noiembrie 2008 -31 martie 2009.
53 Familiile și persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru
încălzirea locuinței lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutor
lunar pentru încălzirea locuinței pe perioada sezonului rece, după cum urmează:
a) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă
lunar o sumă de 54 lei;
b) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei și 210 lei li se
acordă lunar o sumă de 48 lei;
c) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei și 260 lei li se
acordă lunar o sumă de 44 lei;
d) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei și 310 lei li se
acordă lunar o sumă de 39 lei;
e) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei și 355 lei li se
acordă lunar o sumă de 34 lei;
f) familiilor și persoan elor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei și 425 lei li se
acordă lunar o sumă de 30 lei;
g) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de fa milie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei și 480 lei li se
acordă lunar o sumă de 26 lei;
h) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480 ,1 lei și 540 lei li se
acordă lunar o sumă de 20 lei;
54 i) familiilor și persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru
de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei și 615 lei li se
acordă lunar o sumă de 16 lei1.
Pentru familiile și persoanele singure al căror venit net mediu lunar pe
membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei,
beneficiare a le ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001
privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, ajutorul
lunar pentru încălzirea locuinței este de 58 lei (valori aplicabile pentru perioada
sezonului rece 1 noiembrie 2008 -31 martie 2009).
Modul de stabilire și acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței cu
energie termică. Prin familie se înțelege soțul, soția, precum și alte persoane,
indiferent dacă între acestea exis tă sau nu relații de rudenie, care au același
domiciliu sau reședință ori care locuiesc și gospodăresc împreună, sunt înscrise în
cartea de imobil și sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreținere a
locuinței.
Prin persoană singură se înțe lege persoana care a împlinit vârsta de 16 ani,
locuiește și se gospodărește singură.
Beneficiază de ajutorul pentru încălzirea locuinței cu energie termică
familiile și persoanele singure, cetățeni români, precum și cetățeni străini ori
apatrizi cu domici liul sau, după caz, reședința în România, stabilită în condițiile
legislației române.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă familiilor, respectiv
persoanelor singure, numai pentru locuința de domiciliu sau, după caz, de
reședință a acestora.
Prin locuință de domiciliu sau de reședință se înțelege locuința situată la
adresa înscrisă în actele de identitate ale membrilor de familie sau, după caz,
adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil și sunt luate în calcul la
stabilirea ch eltuielilor de întreținere a locuinței.
1 Cuantumurile preveazute de art.8 al.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.5/2003 au fost modificate prin
art.2 al.2 din Hotararea Guvernului nr.1286/2008, publicată în Monitorul Oficial nr.705 din 16 octombrie 2008.
Aceste valori sunt stabilite pentru perioada sezonului rece 1 noiembrie 2008 -31 martie 2009.
55 Limitele de venituri pentru acordarea ajutorului lunar pentru încălzirea
locuinței, precum și nivelul ajutorului pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale
și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se corectează î n funcție de evoluția
prețurilor la aceste categorii de combustibili și se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Ajutoarele pentru încălzirea locuinței, acordate în condițiile de mai sus, nu
se iau în calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.
În sensu l prezentei ordonanțe de urgență, prin sezon rece se înțelege perioada
de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent și data de 31 martie a
anului următor, iar perioada de 12 luni reprezintă anul calendaristic. Perioada
sezonului rece poate fi prelungită la propunerea Ministerului Muncii, Solidarității
Sociale și Familiei, cu avizul Autorității Naționale de Meteorologie. Condițiile în
care se prelugește perioada sezonului rece, perioada de prelungire, precum și
procedura de acordare a ajutoar elor pentru încălzirea locuinței în această perioadă
se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Consiliile locale pot aproba, prin hotărâre, acordarea de ajutoare pentru
încălzirea locuinței din bugetele locale peste cele stabilite în condițiile de mai sus,
după cum urmează:
a) prin majorări ale ajutorului pentru încălzirea locuinței cu același cuantum
pentru toți beneficiarii care se găsesc în aceeași tranșă de venituri, cu respectarea
tranșelor de venituri prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
b) prin ac ordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței pentru toate familiile
și persoanele singure cu venituri care depășesc tranșele de venituri prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență.
Modul de stabilire și acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței cu
energie termică furnizată în sistem centralizat și cu gaze naturale, respectiv a
ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri.
Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă pe bază de cerere, însoțită de
declarația pe propria răspundere privind componența familiei și veniturile
acesteia. Titularul ajutorului pentru încălzirea locuinței este persoana care a
56 completat cererea, iar beneficiarul este familia sau persoana singură asa cum a
fost definita mai sus.
Titular ul ajutorului pentru încălzirea locuinței este proprietarul locuinței sau
titularul contractului de închiriere al acesteia ori alt membru de familie major și
legal împuternicit de proprietarul locuinței sau de titularul contractului de
închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a
împlinit vârsta de 18 ani.
Formularele conținând cererile și declarațiile pe propria răspundere sunt
transmise de către primării furnizorilor de energie termică și gaze naturale, până
la data de 15 septembrie a fiecărui an. Furnizorii de energie termică și gaze
naturale transmit formularele titularilor de contract, și anume consumatorilor
individuali și asociațiilor de proprietari/chiriași, până la data de 25 septembrie a
fiecărui an.
Familiile și p ersoanele singure depun, individual, prin asociațiile de
proprietari/chiriași sau prin furnizorii de energie termică, cererile și declarațiile
pe propria răspundere la primăria comunei, orașului, municipiului ori, după caz,
a sectorului municipiului Bucure ști în a cărei rază teritorială se află locuința de
domiciliu sau de reședință, până la data de 15 octombrie a fiecărui an.
Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu energie termică
se realizează prin dispoziție a primarului, care va conține compensarea
procentuală, în funcție de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv
al persoanei singure, precum și de valoarea calculată prin înmulțirea consumului
maxim lunar stabilit pe tip de apartament și în funcție de zona de tempe ratură cu
prețul local de referință.
Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale se
realizează prin dispoziție a primarului, care va conține cuantumul ajutorului
calculat în funcție de venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al
persoanei singure.
Dispozițiile primarului mentionate mai sus se emit o singură dată pentru toată
perioada de acordare a ajutorului și se transmit până la data de 1 noiembrie
57 titularilor ajutoarelor pentru încălzirea locuinț ei, direct sau prin intermediul
furnizorilor de energie termică, precum și prin asociațiile de proprietari/chiriași.
Aceste dispoziții se transmit, în copie, și direcțiilor teritoriale de munca și
protectie sociala judetene. În acelasi termen primarii vor comunica și solicitanților
care nu îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței
dispoziția privind respingerea cererii. Atunci cand consumatorii individuali
îndeplinesc condițiile legale pe parcursul sezonului rece, stabilire a dreptului la
ajutorul pentru încălzirea locuinței se face începând cu luna depunerii cererii.
La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie și, după caz, al
persoanei singure, se iau în calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia în
luna anterioară depunerii cererii. Pentru stabilirea dreptului, primarul poate
solicita prezentarea de documente doveditoare privind componența familiei și
veniturile realizate de membrii acesteia sau, după caz, de persoana singură.
Titularii ajutoarel or pentru încălzirea locuinței sunt obligați să comunice
primarului orice modificare intervenită în componența familiei și a veniturilor
acesteia, în termen de 5 zile de la data modificării. Comunicarea modificărilor se
va face prin depunerea unei noi decl arații pe propria răspundere, individual sau
prin asociațiile de proprietari/ chiriași, caz în care primarii vor emite noi dispoziții
cu privire la modificarea compensării și a valori ajutorului sau, după caz, la
încetarea dreptului la ajutorul pentru încă lzirea locuinței cu energie termică,
precum și cu privire la modificarea cuantumului ajutorului sau, după caz, la
încetarea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale.
Metodologia de acordare a ajutorului pentru încălzirea locuinței pentru
familiile și persoanele singure beneficiare de ajutor social stabilit în condițiile
Legii nr. 416/2001 precum și pentru familiile și persoanele singure, altele decât
cele beneficiare de ajutorul social.
Ajutorul pent ru încălzirea locuinței pentru familiile și persoanele singure
beneficiare de ajutor social stabilit în condițiile Legii nr. 416/2001, cu
modificările și completările ulterioare, presupune ca până la data de 15 septembrie
a fiecărui an, primarii să întocmească lista cu beneficiarii de ajutor social care
58 utilizează pentru încălzirea locuinței lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, pe
baza documentației depuse la stabilirea ajutorului social, ocazie cu care se em it
dispozițiile privind stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței, pe
care le transmit titularilor de ajutor social până la data de 30 septembrie a fiecărui
an.
Dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței se stabilește o singură dată
pentru toată perioada sezonului rece.
Plata ajutorului pentru încălzirea locuinței, se efectuează o singură dată, până
la data de 31 octombrie a fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece.
Data plății ajutorului pentru încălzirea locuinței și modal itatea de plată a
acestuia se stabilesc de către primar prin dispoziție care se aduce la cunoștință
titularilor.
Pentru familiile și persoanele singure cărora le încetează dreptul la ajutor
social după data de 31 octombrie, dreptul la ajutorul pentru încăl zirea locuinței
încetează în luna următoare, iar sumele plătite necuvenit cu acest titlu se
recuperează în condițiile legii.
Pentru familiile și persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutor social
după data de 31 octombrie, ajutorul pentru încălzi rea locuinței se acordă începând
cu luna în care s -a stabilit dreptul la ajutor social.
Plata ajutorului pentru încălzirea locuinței pentru perioada rămasă până la
sfârșitul sezonului rece, se efectuează o singură dată, în luna în care s -a stabilit
dreptul .
Ajutorul pentru încălzirea locuinței pentru familiile și persoanele singure,
altele decât cele beneficiare de ajutorul social stabilit în condițiile Legii
nr.416/2001, cu modificările și completările ulterioare, se acordă pe bază de
cerere, însoțită de declarația pe propria răspundere privind componența familiei
și veniturile acesteia.
Titularul ajutorului pentru încălzirea locuinței este persoana care a completat
cererea, iar beneficiarul este familia sau persoana singură.
59 Titularul ajutorului pentru încălzirea locuinței este proprietarul locuinței sau
titularul contractului de închiriere al acesteia ori alt membru de familie major și
legal împuternicit de către proprietarul locuinței sau de titularul contractului de
închir iere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care nu a
împlinit vârsta de 18 ani.
Formularele conținând cererile și declarațiile pe propria răspundere sunt puse
la dispoziția solicitanților de către primării.
Familiile și persoanele singur e, altele decât cele beneficiare de ajutorul social
stabilit în condițiile Legii nr.416/2001, depun individual cererile și declarațiile pe
propria răspundere la primăria comunei, orașului, municipiului sau, după caz, a
secto rului municipiului București în a cărei rază teritorială se află locuința de
domiciliu sau de reședință, până la data de 15 septembrie a fiecărui an.
Stabilirea dreptului la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni,
combustibili petrolieri se realizează o singură dată, pentru toată perioada
sezonului rece, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, prin dispoziție a
primarului, care va conține cuantumul ajutorului acordat în funcție de venitul net
mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure.
Dispozițiile primarului se emit o singură dată, pentru toată perioada de
acordare a ajutorului, și se transmit de către primari titularilor ajutoarelor pentru
încălzirea locuinței până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
La stabi lirea venitului net mediu lunar pe membru de familie și, după caz, al
persoanei singure, se iau în calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia în
luna anterioară depunerii cererii. Pentru stabilirea dreptului, primarul poate
solicita prezentarea de documente doveditoare privind componența familiei și
veniturile realizate de membrii acesteia sau, după caz, de persoana singură.
Plata ajutorului pentru încălzirea locuinței, se efectuează de către primar, o
singură dată, până la data de 31 octombrie a fiecărui an, pentru toată perioada
sezonului rece. Data plății ajutorului pentru încălzirea locuinței și modalitatea de
plată a acestuia se stabilesc de către primar prin dispoziție, care se aduce la
cunoștință titularilor.
60 În situația în care familiile s au persoanele singure, altele decât cele
beneficiare de ajutorul social stabilit în condițiile Legii nr.416/2001, îndeplinesc
condițiile legale pe parcursul sezonului rece, stabilirea dreptului la ajutorul pentru
încălzirea locuinței se face începând cu luna depunerii cererii.
Secțiunea 2
Ajutorul social care se acord ă soțiilor celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu
Regimul juridic și conditii de acordare. Potrivit Capitolului III Sec țiunea 1,
art.23 -24 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, soțiile celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu, care nu realizează venituri sau acestea sunt
mai mici decât salariul de baza minim brut pe țara, beneficiază, la cerere, de ajutor
social lunar, pe perioada satisfacerii serviciului militar obligatoriu de către soț,
dacă se găsesc în una dintre următoarele situații:
a) sunt gravide, începând cu luna a patra de sarcina;
b) au copii în întreținere în vârsta de pana la 7 ani;
c) sunt încadrate în gradul I sau II de invaliditate.
Metodologia de acordare – acte necesare pentru intocmirea
dosarului. Stabilirea și plata ajutorului social pentru sotiile celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu se fac de către centrele militare județene sau ale
sectoarelor municipiului București.
Cuantumul ajutorului social lunar acordat în aceste condiții este de 195 lei1.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului social pentru soțiile celor care
satisfac serviciul militar obligatoriu se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Apărării Naționale.
1 Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de art.2 din Hotararea Guvernului nr.1770 din 22 decembrie 2005,
publi cată în Monitorul Oficial Partea I nr.1182 din 28 decembrie 2005 – incepând cu data de 1 ianuarie
2006. La data de 1 ianuarie 2005, valoarea ajutorului era de 1.860.000 lei ROL potrivit art.2 din
Hotararea Guvernului nr.2302/2004 publicata in Monitorul Ofic ial Partea I nr.1271 din 29 decembrie
2004.
61 Potrivit Capito lului III art.38 -46 din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările
ulterioare, în aplicarea prevederilor art.23 alin.1 și 2 din Legea nr.416/2001,
centrele militare organizează activitatea de primire, înregistrare și soluționare a
cererilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, asigură evidența și plata acestora.
Acordarea ajutorului social lunar se realizează la cererea soției celui care
satisface serviciul militar obligatoriu, înregistrată la centrul militar care a efectuat
încorporarea.
La cerere se anexează actul de identitate al solicitantei, certificatul de
căsătorie, actele doveditoare privind veniturile nete realiz ate în luna anterioară
depunerii cererii, precum și, după caz, următoarele acte doveditoare: certificatele
de naștere ale copiilor în vârstă de până la 7 ani; dovada din care să rezulte că
solicitanta este gravidă, începând cu luna a IV -a de sarcină; deciz ia de încadrare
în gradul I sau II de invaliditate; după caz, actele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit.d)
și e) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.416/2001 – certificatul de
căsătorie și/sau hotărârea judecatorească de încuviințare a adopției , de plasament
familial al minorului.
Stabilirea veniturilor se realizează pe baza cererii și a declarației pe propria
răspundere. În urma verificării îndeplinirii condițiilor pentru acordarea ajutorului
social lunar, cererile sunt aprobate sau, după caz, respinse de comandantul
centrului militar, în termen de 15 zile de la data înregistrării acestora. În cazul
respingerii cererii, se comunică solicitantei motivele care au stat la baza acestei
decizii.
Plata ajutorului social se efectuează începând cu luna următoare depunerii
cererii și încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt
îndeplinite condițiile legale care au stat la baza acordării acestuia.
Plata ajutorului social se efectuează lunar, prin mandat poștal, stat de plată
sau în cont curent personal.
Soțiile celor care satisfac serviciul militar obligatoriu, beneficiare de ajutor
social, au obligația să comunice în scris centrelor militare orice modificare a
62 situațiilor care au stat la baza acordării acestuia, în termen de 15 zile de la data la
care a intervenit modificarea.
Fondurile necesare plății ajutorului social pentru soțiile celor care satisfac
serviciul militar obligatoriu se suportă din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Apărării.
Ministerul Apărării poate elabora instrucțiuni privind procedura de acordare
de către centrele militare a ajutorului social soțiilor celor care satisfac serviciul
militar obligatoriu, care se aprobă prin ordin al ministrului.
Secțiunea 3
Alocația pentru copiii nou -născuți
Regimul juridic și conditii de acordare. Potrivit Capitolului III Sectiunea 1,
art.25 -26 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, mamele au
dreptul la o alocație pentru fiecare dintre primii 4 copii născuți vii, în cuantum de
230 lei1.
Metodologia de acordare – acte necesare pentru intocmirea dosarului.
Acordarea dreptului și plata alocației pentru copiii nou -născuți se realizează pe
baza de cerere și acte doveditoare, prin dispoziție a primarului localității în a carei
raza domiciliază mama sau, după caz, unde a fost înregistrată nașterea copi lului.
Alocația se acordă o singură dată pentru fiecare copil născut viu, în termen
de maximum 12 luni de la nașterea copilului și se poate reprezentantului legal al
copilului atunci când mama nu este în situația de a beneficia de acest drept.
Fondurile ne cesare pentru plata alocațiilor pentru copiii nou -născuți se
suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale
și Familiei.
Potrivit Capitolului IV art.47 -52 din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările
1 Alin. (1) al art. 25 a fost modificat de art.2 din Hotararea Guvernului nr.1664 din 10 decembrie 2008,
publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 847 din 16 decembrie 2008.
63 ulterioare, alocația pentru copiii nou -născuți se acordă la cerere, o singură dată,
pentru fiecare dintre primii 4 copii nou -născuți vii.
Solicitarea acordării aloc ației pentru copiii nou -născuți se face până la
împlinirea de către copil a vârstei de 12 luni.
Cererea pentru acordarea ajutorului se înregistrează la primarul comunei,
orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului București în care
domiciliază mama sau, după caz, în care a fost înregistrată nașterea copilului.
În situatia în care nașterea a fost înregistrată în altă comună, alt oraș,
municipiu sau, după caz, alt sector al municipiului București decât cea/cel în care
domiciliază mama, c ererea va fi însoțită de o adeverință eliberată de primarul
localității de domiciliu sau, după caz, al celei în care a fost înregistrată nașterea,
din care să rezulte că nu a beneficiat de alocația pentru copilul nou -născut.
Actele doveditoare pentru stabi lirea și acordarea dreptului privind alocația
pentru copiii nou -născuți sunt certificatul de naștere, în original și în copie, al
copilului pentru care se solicită alocația, declarația pe propria răspundere privind
rangul copilului nou -născut, precum și, d upă caz, copiile de pe certificatele de
naștere ale copiilor născuți anterior.
Urmare a analizării cererii și a actelor doveditoare primarul dispune, în cel
mult 10 zile de la data înregistrării cererii, după caz, acordarea sau neacordarea
alocației pentru copiii nou -născuți, prin dispoziție scrisă.
În cazul neacordării alocației pentru copiii nou -nă scuți dispoziția scrisă a
primarului, cuprinzând și motivele de respingere, este comunicată solicitantului
în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
Alocația pentru copiii nou -născuți se acordă în cuantumul prevăzut de actele
normative în vigoare la data nașterii copilului, iar fondurile necesare pentru plata
alocației pentru copiii nou -născuți se suportă din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Mu ncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Dispozițiile primarului privind acordarea alocațiilor pentru copiii nou –
născuți se transmit direcției de muncă, solidaritate socială și familie județene,
respectiv a municipiului București; pe baza dispozițiilor primarului, direcțiia
64 teritorială solicită Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei necesarul
de credite bugetare în vederea plății alocațiilor pentru copiii nou -născuți.
Sumele primite de la Ministerul Muncii, Solidarității Soc iale și Familiei sunt
virate de direcția teritorială în conturile deschise cu această destinație de către
primar.
Plata alocației pentru copiii nou -născuți se efectuează de primar, pe stat de
plată, în termen de 10 zile de la data primirii sumelor de la Mi nisterul Muncii,
Solidarității Sociale și Familiei. După efectuarea plății alocației pentru copiii nou –
născuți plătitorul are obligația de a înscrie pe versoul certificatului de naștere
original mențiunea "Achitat alocația pentru copilul nou -născut", data, semnătura
și ștampila.
Secțiunea 4
Ajutoarele de urgen ță
Regimul juridic și conditii de acordare. Potrivit capitolului IV, art.28 din
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, precum și potrivit cap.V
art.53 -64 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, Guvernul, la
propunerea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, poate acorda
ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în situații de necesitate
datorate calamităților naturale, ince ndiilor, accidentelor, precum și altor situații
deosebite stabilite prin lege.
Metodologia de acordare – acte necesare pentru intocmirea dosarului.
Primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor și persoanelor care se află în
situații de necesitate ca uzate de calamități naturale, incendii, accidente, precum și
pentru alte situații deosebite, stabilite prin hotărâre a consiliului local. Propunerea
de acordare a ajutoarelor de urgență are la bază solicitarea unui membru de familie
sau a persoanei singure , precum și ancheta socială prin care se certifică existența
situațiilor de necesitate sau, după caz, a situațiilor deosebite în care se află
familiile ori persoanele singure.
65 Ancheta socială este efectuată de direcția teritorială în colaborare cu
persona lul serviciului public de asistență socială din subordinea consiliului local
al comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al sectorului municipiului
București ori, după caz, al compartimentului de asistență socială din aparatul de
specialitate al prim arului comunei, orașului, municipiului sau, după caz, al
sectorului municipiului București, în a cărui rază teritorială locuiește solicitantul.
Primarii pot organiza acordarea ajutorului social în bani și în natură prin plata
unor cheltuieli de întreținer e și încălzire a locuinței, precum și obligații față de
bugetele locale, la prețurile și tarifele stabilite potrivit legii.
În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor social sau
al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primării pot dispune acordarea
unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu înmormântarea.
Ajutorul se acordă unei singure persoane care poate fi, după caz, soțul sau
soția supraviețuitoare, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moștenit orul în
condițiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana care dovedește că a
suportat cheltuielile cu înmormântarea.
Ajutorul se acordă pe bază de cerere însoțită de următoarele acte, după caz:
certificatul de deces, în original și în copie; act ul de identitate al solicitantului;
acte de stare civilă ale solicitantului din care să rezulte relația de rudenie cu
decedatul sau, după caz, acte care atestă calitatea de moștenitor, tutore, curator;
dovezi privind suportarea cheltuielilor cu înmormântar ea.
Fondurile necesare pentru plata ajutorului de urgență acordat de primari, se
suportă din bugetul local, iar cele necesare pentru plata ajutorului de urgență
acordat de Guvern, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii, Solidarită ții Sociale și Familiei.
Secțiunea 5
Ajutorul de deces
66 Regimul juridic și condiții de acordare. Potrivit Legii nr.578/2004 privind
acordarea unui ajutor lunar pentru so țul supravie țuitor1 și a Normelor
metodologice de aplicare a acestui act normativ2
Soțul supraviețuit or al unei persoane care, la data decesului, avea calitatea de
pensionar, după caz, în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale, în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat sau în fostul sistem al
asigurărilor sociale pentru agr icultori beneficiază, la cerere, în condițiile prezenței
legi, de un ajutor lunar.
Metodologia de acordare – acte necesare pentru intocmirea dosarului.
Ajutorul lunar se acordă la cerere, cu îndeplinirea cumulativă la data
solicitării, de către soțul supraviețuitor, a următoarelor condiții:
a) este pensionar din sistemul public de pensii, indiferent de categoria de
pensie de care beneficiază, și are, la data solicitării, cel puțin vârsta standard de
pensionare, prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare,
detaliată, în funcție de data nașterii;
b) îndeplinește condițiile de pensionare și are înregistrată cerere de stabilire
a pensiei la casa teritorială de pensii, chiar dacă până la data solicitării ajutorului
nu a fost emisă decizia de pensie;
c) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;
d) nu s -a recăsătorit după decesul soțului;
e) durata căsătoriei cu soțul care a decedat a fost de cel puțin 10 ani;
f) are domiciliul pe teritoriul României;
g) nu are calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului public de pensii.
1 Publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 1223 din 20 decembrie 2004. Prezenta lucrare are la baza
modificarile aduse acestui act normativ pana la data de 1 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile
aduse de OuG nr.88/2006 si Legea nr.255/20 07. Conform art.II din OuG nr.88/2006, publicata in
Monitorul Oficial Partea I nr.941 din 21 noiembrie 2006, care modifica art. 9 din acest act normativ,
prevederile Legii nr. 578/2004 intra i n vigoare in anul 2008, la o data stabilita prin hotarare a Guvernului.
2 Hotararea Guvernului nr.69/2008 publicata in Monitorul Oficial Partea I nr.67 din 29 ianuarie 2008
67 Beneficiază de ajutorul lunar soțul supraviețuitor care îndeplineșt e cumulativ
condițiile de mai sus și care nu se regăsește în una dintre următoarele situații:
a) desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau ca
funcționar public;
b) desfășoară activitatea în funcții elective sau este numit în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești;
c) este membru cooperator într -o organizație a cooperației meșteșugărești;
d) este asociat unic, asociat, comanditar sau acționar;
e) este administrator sau manager care a încheiat contract de administr are ori
de management;
f) este membru al unei asociații familiale;
g) este persoană autorizată să desfășoare activități independente;
h) este persoană angajată într -o instituție internațională, dacă nu este
asiguratul acesteia;
i) realizează venituri din a lte activități profesionale.
Ajutorul lunar se acordă în situația în care cuantumurile drepturilor de pensie
din sistemul public realizate de către soțul supraviețuitor, aflate în plată sau, după
caz, cuvenite la data solicitării, sunt mai mici de:
a) 364 lei, în situația soțului supraviețuitor care beneficiază de pensie stabilită
în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare,
sau stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, precum și în situația
soțului supraviețuitor care beneficiază atât de pensie stabilită în fostul sistem al
asigurărilor sociale de stat, cât și în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru
agricultori;
b) 140 lei, în situația soțului supraviețuitor car e beneficiază de una sau mai
multe categorii de pensie stabilite numai în fostul sistem al asigurărilor sociale
pentru agricultori.
Pentru stabilirea plafonului de venit față de care se acordă ajutorul lunar, se
au în vedere toate veniturile din pensiile d e care beneficiază soțul supraviețuitor
la data solicitării.
68 În situația în care soțul supraviețuitor beneficiază de pensie de serviciu, fiind
stabilită și pensie din sistemul public de pensii, la acordarea ajutorului lunar se
are în vedere cuantumul pensi ei aflate în plată.
În cazul în care soțul supraviețuitor beneficiază numai de pensie de serviciu,
nefiind îndeplinite și condițiile pentru stabilirea pensiei din sistemul public,
ajutorul lunar nu se acordă.
Beneficiază de ajutorul lunar și soțul supravie țuitor care are cel puțin 5 ani
de căsătorie, în condițiile legii. La determinarea condiției prevăzute de lege
privind durata căsătoriei se au în vedere numai ani întregi.
În cazul în care durata căsătoriei cu soțul decedat a fost de cel puțin 10 ani,
cuan tumul ajutorului lunar este de:
a) 113 lei lunar, în situația soțului supraviețuitor care beneficiază de pensie
stabilită în baza prevederilor Legii nr. 19/2000;
b) 44 lei lunar, în situația soțului supraviețuitor care benef iciază de una sau
mai multe categorii de pensie stabilite numai în fostul sistem al asigurărilor
sociale pentru agricultori.
În situația în care durata căsătoriei cu soțul decedat a fost mai mică de 10 ani,
dar de cel puțin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar, în situația soțului supraviețuitor
care beneficiază de pensie stabilită în baza prevederilor Legii nr.19/2000, se
diminuează proporțional cu numărul de ani întregi de căsătorie care lipsesc,
cuantumul ajuto rului lunar fiind de:
a) 57 lei pentru o durată a căsătoriei de 5 ani;
b) 68 lei pentru o durată a căsătoriei de 6 ani;
c) 80 lei pentru o durată a căsătoriei de 7 ani;
d) 91 lei pentru o durată a căsătoriei de 8 ani;
e) 102 lei pentru o durată a căsătorie i de 9 ani.
În situația în care durata căsătoriei cu soțul decedat a fost mai mică de 10 ani,
dar de cel puțin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar, în cazul soțului supraviețuitor
care beneficiază de una sau mai multe categorii de pensie stabilite numai în fostul
69 sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori, cuantumul ajutorului lunar este
de:
a) 22 lei pentru o durată a căsătoriei de 5 ani;
b) 27 lei pentru o durată a căsătoriei de 6 ani;
c) 31 lei pentru o durată a căsătoriei de 7 ani;
d) 36 lei pentr u o durată a căsătoriei de 8 ani;
e) 40 lei pentru o durată a căsătoriei de 9 ani.
Ajutorul lunar se stabilește prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, pe
baza următoarelor documente: cererea de acordare a ajutorului lunar; copia
buletinului de i dentitate sau a cărții de identitate din care să rezulte codul numeric
personal; copia certificatului de naștere al soțului supraviețuitor; copia
certificatului de căsătorie; copia certificatului de deces al soțului decedat; copia
deciziei de pensie/talonu lui de pensie sau, după caz, dovada depunerii la casa
teritorială de pensii, anterior decesului, a cererii de pensionare a soțului decedat;
copia deciziei de pensie/talonului de pensie sau, după caz, dovada depunerii la
casa teritorială de pensii a cererii de pensionare a soțului supraviețuitor; declarația
pe propria răspundere, sub sancțiunea prevederilor art. 292 din Codul penal, din
care să rezulte că soțul supraviețuitor nu se află în una dintre situațiile prevăzute
de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare (desfășoară
activități pe bază de contract individual de muncă sau ca funcționar public;
desfășoară activitatea în funcții elective sau este numit în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești; este membru coope rator într -o organizație
a cooperației meșteșugărești, etc…), că nu s -a recăsătorit după decesul soțului și
că nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public; alte
documente necesare stabilirii ajutorului lunar, după caz.
Cererea pentru acordarea ajutorului lunar se depune la casa teritorială de
pensii din raza de domiciliu a soțului supraviețuitor sau, după caz, a mandatarului,
tutorelui, curatorului sau a reprezentantului legal și se soluționează în termen de
30 de zile de la da ta depunerii acesteia. Ajutorul lunar se acordă soțului
supraviețuitor începând cu data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
70
CAPITOLUL V
Serviciile sociale
71 Secțiunea 1
Considerații generale
Serviciile sociale, sunt definite Ordonanța Guvernului nr.68/2003 , că fiind
ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor
sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor
situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependența pentru prezervarea
autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții.
Serviciile sociale sunt asigurate de furnizorii de se rvicii sociale.
În funcție de complexitatea situației, serviciile sociale pot fi furnizate în
sistem integrat, prin asocierea lor cu serviciile medicale, educaționale, de locuințe
și de ocupare în muncă.
Principiile și valorile care stau la bază furnizării serviciilor sociale sunt:
solidaritatea socială; unicitatea persoanei; libertatea de a alege serviciul social în
funcție de nevoia socială; egalitatea de șanse și nediscriminarea la accesul de
servicii sociale și în furnizarea serviciilor social e; participarea beneficiarilor la
întregul proces de furnizare a serviciilor sociale; transparența și responsabilitate
publică în acordarea serviciilor sociale; proximitate în furnizarea serviciilor
sociale; complementaritate și abordare integrată în furni zarea serviciilor sociale;
concurență și competitivitate în furnizarea serviciilor sociale; confidențialitate;
parteneriat între părțile implicate în procesul de furnizare a serviciilor sociale și
beneficiarii acestora.
Secțiunea 2
Tipologie
72 Serviciil e sociale pot fi servicii sociale cu caracter primar și servicii sociale
specializate, ambele categorii având caracter proactiv. Serviciile sociale cu
caracter primar sunt serviciile sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea
unor situații de difi cultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau
excluziune socială. Serviciile sociale cu caracter primar, sunt urmatoarele:
a) activități de identificare a nevoii sociale individuale, familiale și de grup;
b) activități de informare despre drepturi și obligații;
c) măsuri și acțiuni de conștientizare și sensibilizare socială;
d) măsuri și acțiuni de urgență în vederea reducerii efectelor situațiilor de
criză;
e) măsuri și acțiuni de sprijin în vederea menținerii în comunitate a
persoanel or în dificultate;
f) activități și servicii de consiliere;
g) măsuri și activități de organizare și dezvoltare comunitară în plan social
pentru încurajarea participării și solidarității sociale;
h) orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop preven irea sau limitarea unor
situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la marginalizare sau
excluziune socială.
Funcțiile serviciilor sociale cu caracter primar sunt:
a) evidențierea, diagnosticarea și evaluarea nevoilor sociale individuale,
familiale și de grup;
b) informarea asupra situațiilor de risc social, precum și asupra drepturilor
sociale ale persoanei;
c) identificarea persoanelor și familiilor aflate în situații de risc, în vederea
realizării de acțiuni și măsuri cu c aracter preventiv;
d) furnizarea de măsuri de urgență în vederea înlăturării situației de
dificultate în care se poate găsi o familie sau o persoană la un moment dat;
e) sensibilizare asupra necesităților sociale existențe sau latente și asupra
resurselo r umane, materiale și financiare necesare satisfacerii lor;
73 f) dezvoltarea de programe cu caracter comunitar, în scopul promovării
sociale a indivizilor și colectivităților;
g) prevenirea oricărei forme de dependența prin acțiuni de identificare,
ajutor, susținere, informare, consiliere;
h) asigurarea transferului și monitorizării beneficiarului, atunci când situația
acestuia o cere, spre serviciile sociale specializate;
i) gestionarea activă a procedurilor de conlucrare cu celelalte servicii, cum ar
fi cele educaționale, medicale, de locuire, ocupare și altele asemenea;
j) consiliere pentru persoanele și familiile care adopta copii sau care au
minori în plasament ori încredințare;
Serviciile sociale specializate sunt serviciile sociale care au drept scop
menținerea, refacerea sau dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea
unei situații de nevoie socială.
Serviciile sociale specializate, sunt următoarele:
a) recuperare și reabilitare;
b) suport și asistentă pentru familiile și copiii af lați în dificultate;
c) educație informală extracurriculara pentru copii și adulți, în funcție de
nevoia fiecărei categorii;
d) asistentă și suport pentru persoanele vârstnice, inclusiv pentru persoanele
vârstnice dependențe;
e) asistentă și suport pent ru toate categoriile definite la art. 25;
f) sprijin și orientare pentru integrarea, readaptarea și reeducarea
profesională;
g) îngrijire social -medicală pentru persoanele aflate în dificultate, inclusiv
paleative pentru persoanele aflate în fazele termi nale ale unor boli;
h) mediere socială;
i) consiliere în cadru instituționalizat, în centre de informare și consiliere;
j) orice alte măsuri și acțiuni care au drept scop menținerea, refacerea sau
dezvoltarea capacităților individuale pentru depășirea u nei situații de nevoie
socială.
74 Serviciile de îngrijire social -medicală reprezintă un complex de activități
care se acordă în cadrul unui sistem social și medical integrat și au drept scop
principal menținerea autonomiei persoanei, precum și prevenirea ag ravării
situației de dependența. Serviciile de îngrijire social -medicală sunt acordate
persoanelor care se găsesc în situația de dependența parțială sau totală de a realiză
singure activitățile curente de viață, celor izolate, precum și celor care suferă d e
afecțiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale, și se acordă în colaborare cu
furnizorii de servicii medicale.
Furnizarea serviciilor medicale se asigură de către personal specializat, în
condițiile stabilite prin reglementările legale în vigoare.
Principalele categorii de persoane cărora li se adresează serviciile de îngrijire
social -medicală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu handicap, bolnavii
cronici, persoanele care suferă de boli incurabile, copiii cu nevoi speciale,
persoanele victime al e violenței în familie.
Serviciile de îngrijire social -medicală sunt servicii sociale, servicii medicale
și servicii conexe acestora.
Serviciile de îngrijire social -medicală de natură socială pot fi următoarele:
a) servicii de bază: ajutor pentru igiena corporală, îmbrăcare și dezbrăcare,
igiena eliminărilor, hrănire și hidratare, transfer și mobilizare, deplasare în
interior, comunicare;
b) servicii de suport: ajutor pentru prepararea hranei sau livrarea acesteia,
efectuarea de cumpărături, activități de menaj, însoțirea în mijloacele de transport,
facilitarea deplasării în exterior, companie, activități de administrare și gestionare,
activități de petrecere a timpului liber;
c) servicii de reabilitare și adaptare a ambientului: mici amenajări, reparaț ii
și altele asemenea.
Serviciile de îngrijire social -medicală de natură medicală pot fi reprezentate
de activități complexe de diagnostic, tratament, îngrijiri și altele asemenea,
recomandate și realizate în conformitate cu tipurile de afecțiuni pe care le prezintă
beneficiarii de servicii sociale.
75 Serviciile de ingrijire social -medicala de natura serviciilor conexe,
interdisciplinare pot fi servicii de recuperare și reabilitare, kinetoterapie,
fizioterapie, terapie ocupationala, psihoterapie, psihopedag ogie, logopedie,
podologie și altele asemenea.
Funcțiile serviciilor sociale specializate sunt:
a) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare și reinserție socială și
profesională a persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor
dependențe de consum de alcool sau de droguri, persoanelor victime ale violenței
în familie sau ale traficului de persoane;
b) găzduire, îngrijire, recuperare, reabilitare și reinserție socială a
persoanelor vârstnice aflate într -o situație de nevoie soci ală;
c) suport și asistentă pentru copiii și familiile în dificultate;
d) găzduire și educație specială pentru copiii sau ținerii cu handicap ori care
prezintă dificultăți de adaptare, altele decât cele din învățământul special
organizat pentru prescolar ii și elevii cu deficiente;
e) găzduire în sistem protejat, pe perioadă determinată, a tinerilor care
părăsesc sistemul de protecție a copilului;
f) inserție socială și profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de
protecție a copilului;
g) găzduire pe perioadă determinată a persoanelor fără adăpost;
h) asistentă și suport pentru asigurarea unei vieți autonome și active
persoanelor de vârstă a treia, precum și servicii de îngrijire acordate vârstnicilor
aflați într -o situație de dependența;
i) furnizare de măsuri de suport pentru integrarea în muncă, altele decât cele
prevăzute de legislația în vigoare;
j) furnizare de măsuri de readaptare și de reorientare profesională stabilite
prin legislația în vigoare;
k) primire și îngrijire în situa ții de urgență, cu sau fără găzduire, acordarea
de sprijin ori acompaniament social, adaptarea la o viață activă sau inserția socială
și profesională a persoanelor ori familiilor în dificultate sau în situații de risc;
76 l) consiliere juridică;
m) informar e, consiliere, sprijin și tratament specializat.
Funcțiile prevăzute mai sus sunt completate și extinse cu funcțiile derivate
din serviciile sociale prestate de către instituțiile abilitate prin legi speciale.
Secțiunea 3
Furnizorii de servicii sociale
Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori
private.
Furnizorii publici de servicii sociale pot fi:
a) serviciul public de asistentă socială la nivel județean și local;
b) alte servicii publice specializate la nivel județean sau local;
c) instituțiile publice care au constituite compartimente de asistentă socială.
Furnizorii privați de servicii sociale pot fi:
a) asociațiile și fundațiile, cultele religioase și orice alte forme organizate ale
societății civile;
b) persoane fizice autorizate în condițiile legii;
c) filialele și sucursalele asociațiilor și fundațiilor internaționale recunoscute
în conformitate cu legislația în vigoare;
d) organizațiile internaționale de profil.
Furnizorii de servicii so ciale pot organiza și acordă servicii sociale numai
dacă sunt acreditați în condițiile legii.
Societățile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul
fundațiilor proprii inființate în acest scop.
Metodologia de acreditare a furnizorilo r de servicii sociale se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și
Familiei, și se poate revizui ori de câte ori este necesar .
Serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel local, are
respo nsabilitatea creării, menținerii și dezvoltării serviciilor sociale cu caracter
77 primar, în funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susținere
a funcționalității sociale a persoanei în mediul propriu de viață, familial și
comunitar.
Serviciul public de asistentă socială, organizat la nivel județean, are
responsabilitatea dezvoltării și diversificării serviciilor sociale specializate, în
funcție de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menține
funcționalitatea socială a persoanei, urmărind reinsertia în mediul propriu de
viață, familial și comunitar.
Serviciile publice de asistentă socială, organizate la nivel județean și local,
pot încheia convenții de parteneriat între ele, cu orice alți furnizori de servicii
sociale și contracte de acordare a serviciilor sociale cu furnizorii privați de servicii
sociale. Această convenție cuprinde în mod obligatoriu serviciile oferite, natură și
costurile acestora, drepturile și obligațiile părților, perioadă și condițiile de
furniza re, cu respectarea standardelor de calitate stabilite pentru fiecare tip de
serviciu, precum și sancțiunile aplicate în condițiile unor servicii sociale de
calitate necorespunzătoare.
Convențiile de parteneriat se referă la cadrul de cooperare stabilit în urmă
negocierilor la nivel județean și local sau între județe, între județe și localități din
județe diferite sau între localități din același județ cu scopul organizării și
dezvoltării serviciilor sociale acordate de către furnizorii implicați în partene riat
și cuprind:
a) responsabilitățile partenerilor publici, privați de la nivel local și central și
partenerii externi implicați în furnizarea serviciilor sociale;
b) programele locale de acordare a serviciilor sociale implementate de
furnizorii publici de servicii sociale, pentru organizarea și furnizarea de servicii
sociale specializate și de servicii de proximitate la nivelul consiliilor județene și
locale;
c) contractele de acordare a serviciilor sociale încheiate între diferiții
furnizori, publici și privați;
d) sursele de finanțare și estimarea nivelului acestora;
78 e) resursele umane implicate în acordarea serviciilor sociale;
f) modalitățile de sancționare a încălcării prevederilor convenției.
Externalizarea furnizării serviciilor sociale se fa ce, prin contract de acordare
a serviciilor sociale, de către serviciul public de asistentă socială organizat la nivel
local sau județean, către orice alt furnizor de servicii sociale, în condiții de
concurență prevăzute de legislația în vigoare.
Furnizor ii de servicii sociale acreditați pot acordă servicii sociale prin
contracte directe încheiate cu beneficiarii, în condițiile legii, și cuprinde, în
principal, serviciile sociale oferite, costurile acestora, drepturile și obligațiile
părților.
Furnizorii pot organiza și acordă servicii sociale:
a) la domiciliul beneficiarului;
b) în instituții publice și private de asistentă socială;
c) în alte categorii de instituții publice sau private, prevăzute de lege.
Instituțiile de asistentă socială prevăzute l a art. 14 lit. b) furnizează servicii
sociale și asigură supraveghere și îngrijire cu titlu permanent sau temporar, cu ori
fără găzduire.
Instituțiile de asistentă socială au obligația de a elabora regulamentul propriu
de organizare și funcționare, care va include și drepturile și obligațiile
beneficiarilor, în conformitate cu standardele de calitate pentru servicii sociale.
Serviciile sociale sunt furnizate de asistentul social, precum și de specialiști
având diverse calificări și comp etențe, responsabilități și atribuții specifice
domeniului de activitate.
În procesul de furnizare a serviciilor sociale se pot implică membri de
familie, alte persoane fizice, voluntari, precum și tineri care au optat pentru
serviciul utilitar militar alternativ, în condițiile legii.
Profesiile sociale specifice și complementare aparținând domeniului
serviciilor sociale, precum și principalele activități vor fi cuprinse în
Nomenclatorul privind Clasificarea ocupațiilor din România.
79 Serviciile sociale cu caracter primar sunt furnizate de personal de specialitate
format în instituții de învățământ superior de stat și particulare, care funcționează
în condițiile legii, precum și de personal care a dobândit competențe în procesul
de formare și de p erfecționare continuă, în condițiile legii.
Serviciile sociale specializate sunt furnizate de echipe interdisciplinare.
Echipă interdisciplinara poate cuprinde asistent social, asistent maternal,
îngrijitor, însoțitor, asistent personal, ajutor menajer, educator specializat,
psihoterapeut, psihopedagog, psiholog, terapeut ocupațional, kinetoterapeut,
logoped, pedagog social, asistent medical și medic, mediatori și facilitatori
comunitari și sanitari, consilier juridic, jandarm și polițist de proximitate, precum
și alte profesii conexe domeniului social și medical.
Asistentul social are urmatoarele atributii principale în furnizarea serviciilor
sociale:
a) sensibilizarea și informarea cu privire la serviciile sociale;
b) identificarea persoanelor și famil iilor aflate în dificultate, precum și a
cauzelor care au generat vulnerabilitate și nevoie socială;
c) consilierea, orientarea și ajutorul pentru realizarea demersurilor necesare
obținerii drepturilor sociale;
d) elaborarea planului de intervenție;
e) participarea la elaborarea planului individualizat de asistentă și îngrijire;
f) participarea la monitorizarea, evaluarea și controlul serviciilor sociale;
g) participarea la elaborarea strategiilor și planurilor de asistentă socială
județene și, după ca z, locale.
Secțiunea 4
Beneficiarii de servicii sociale și
metodologia de acordare a serviciilor sociale
Beneficiarii de servicii sociale sunt:
a) persoane și familii aflate în dificultate sau risc;
80 b) grupuri sociale în situatii de dificultate sau risc, generatoare de
marginalizare sau excluziune sociala;
c) comunitatea care are nevoie de sensibilizare, prevenire și combatere a
situatiilor de dificultate sau risc.
Beneficiază de prevederile prezenței ordonanțe cetățenii români care a u
domiciliul ori reședința în România, precum și cetățenii români fără domiciliu.
Cetățenii altor state, precum și apatrizii beneficiază de servicii sociale, în
conformitate cu prevederile tratatelor și acordurilor la care România este parte,
dacă au domiciliul sau reședința în România.
Beneficiază de prevederile prezenței ordonanțe și cetățenii străini sau
apatrizii care au permisiunea de ședere în România, cei împotrivă cărora s -a
dispus măsură luării în custodie publică, precum și cei aflați în cen trele de cazare
din zonă de tranzit a României.
Beneficiarii de servicii sociale pot fi: copii, persoane vârstnice, persoane cu
handicap, persoane dependențe de consumul de droguri, alcool sau alte substanțe
toxice, persoane care au părăsit penitenciarele , familii monoparentale, persoane
afectate de violentă în familie, victime ale traficului de ființe umane, persoane
infectate sau bolnave HIV/SIDA, fără venituri sau cu venituri mici, imigranți,
persoane fără adăpost, bolnavi cronici, persoane care suferă de boli incurabile,
precum și alte persoane aflate în situații de nevoie socială.
Beneficiarii de servicii sociale au următoarele drepturi:
a) să li se respecte drepturile și libertățile fundamentale, fără discriminare pe
bază de naștere, rasă, sex, reli gie, opinie sau orice altă circumstanță personală ori
socială;
b) să fie informați asupra situațiilor de risc, precum și asupra drepturilor
sociale;
c) să li se comunice, în termeni accesibili, informațiile privind drepturile
fundamentale și măsurile leg ale de protecție, precum și cele privind condițiile care
trebuie îndeplinite pentru a le obține;
81 d) să participe la procesul de luare a deciziilor în furnizarea serviciilor
sociale;
e) să li se asigure păstrarea confidențialității asupra informațiilor fu rnizate și
primite;
f) să li se asigure continuitatea serviciilor sociale furnizate, atât timp cât se
mențin condițiile care au generat situația de dificultate;
g) să fie protejați de lege atât ei, cât și bunurile lor, atunci când nu au
capacitate de dec izie, chiar dacă sunt îngrijiți în familie sau într -o instituție;
h) să li se garanteze demnitatea și intimitatea;
i) să li se respecte viață intimă;
j) să participe la luarea deciziilor privind intervenția socială care li se aplică,
putând alege varian te de intervenții, dacă acestea există;
k) să participe la evaluarea serviciilor sociale primite; l) să participe în
organismele de reprezentare ale furnizorilor de servicii sociale;
m) să fie respectate toate drepturile speciale care privesc minorii sau
persoanele cu handicap.
Informațiile confidențiale pot fi dezvăluite fără acordul beneficiarilor în
următoarele situații:
a) atunci când dispozițiile legale o prevăd în mod expres;
b) când este pusă în pericol viață persoanei beneficiare sau a membrilo r unui
grup social;
c) pentru protecția vieții, integrității fizice sau a sănătății persoanei, în cazul
în care această se află în incapacitate fizică, psihică, senzorială ori juridică de a -și
da consimțământul.
Beneficiarii de servicii sociale au următo arele obligații:
a) să furnizeze informații corecte cu privire la identitate, situație familială,
socială, medicală și economică;
b) să participe la procesul de furnizare a serviciilor sociale;
c) să contribuie, în conformitate cu legislația în vigoare, la plată serviciilor
sociale furnizate, în funcție de tipul serviciului și de situația lor materială;
82 d) să comunice orice modificare intervenita în legătură cu situația lor
personală.
Metodologia de acordare. Serviciile sociale se acordă la solicitarea
persoanei, a familiei acesteia sau a reprezentantului legal, în urmă semnalării unei
situații de nevoie socială de către orice altă persoană, precum și din oficiu.
Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale se adresează serviciului
publi c de asistentă socială din subordinea autorităților administrației publice
locale. Solicitarea pentru acordarea de servicii sociale poate fi adresată și direct
unui alt furnizor de servicii sociale.
Procesul de acordare a serviciilor sociale are următoare le etape principale:
a) evaluarea inițială;
b) elaborarea planului de intervenție;
c) evaluarea complexă;
d) elaborarea planului individualizat de asistentă și îngrijire;
e) implementarea măsurilor prevăzute în planul de intervenție și în planul
individualizat;
f) monitorizarea;
g) reevaluarea;
h) evaluarea opiniei beneficiarului.
Evaluarea inițială și planul de intervenție sunt efectuate de asistentul social
sau de personalul de specialitate cu competențe în domeniul asistenței sociale al
furnizorului de servicii sociale din cadrul serviciului public de asistentă socială
din subordinea autorităților administrației publice locale.
Evaluarea inițială are drept scop identificarea nevoilor individuale sau de
grup, precum și elaborarea planului de intervenție.
În situația în care evaluarea inițială stabilește numai servicii de informare,
acestea se acordă pe loc.
Planul de intervenție cuprinde măsurile necesare soluționării situației de risc
social, respectiv furnizarea de prestații și servicii s ociale, precum și orice alte
măsuri prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
83 Planul de intervenție se elaborează în termen de maximum 30 de zile de la
data înregistrării solicitării.
În condițiile în care evaluarea inițială evidențiază existența unor situații
complexe pentru a căror rezolvare se impune participarea mai multor profesioniști
sau instituții specializate în domeniul medical, educațional și altele asemenea, se
va recomanda efectuarea evaluării complexe necesare identificării și stabilirii
măsurilor de intervenție personalizate.
Evaluarea complexă este realizată de echipe interdisciplinare de specialiști
care, în activitatea desfășurată, utilizează instrumente și tehnici standardizate
specifice domeniului de activitate.
Principalele catego rii de persoane care pot beneficia de o evaluare complexă
a nevoilor sociale individuale sunt reprezentate de copiii aflați în dificultate,
persoanele vârstnice și cele cu handicap, bolnavii cronici, persoanele infectate sau
bolnave HIV/SIDA, persoanele de pendențe de consumul de droguri sau de alte
substanțe toxice, persoanele afectate de violentă în familie, victimele traficului de
persoane, persoanele care suferă de maladii incurabile, precum și alte persoane
pentru care se impune această.
Organizarea și funcționarea echipelor interdisciplinare sunt reglementate
prin convențiile -cadru stabilite la nivel județean între instituțiile în care sunt
angajate persoanele care compun echipele.
Procesul de evaluare complexă are drept scop elaborarea unei strategii de
suport conținând ansamblul de măsuri și servicii adecvate și individualizate
potrivit nevoilor sociale identificate.
Procesul de evaluare complexă permite identificarea posibilităților de
integrare familială a copilului sau de plasament, stabilirea gr adului de dependența
sau handicap al persoanei, a tipului și nivelului de disfuncție existent, pentru
elaborarea unei strategii de suport materializate într -un plan individualizat de
îngrijire, care va conține un ansamblu de măsuri și servicii adecvate și disponibile.
Procesul de evaluare complexa urmareste, în principal, urmatoarele aspecte:
84 a) evaluarea capacităților fizice, mentale și senzoriale, a nivelului de
disfuncție și a abilității de a realiză activitățile de bază ale vieții zilnice;
b) evaluare a psihologică și psihiatrică;
c) evaluarea familiei privind capacitatea acesteia de a asigură condițiile
necesare creșterii, îngrijirii și educării copilului;
d) evaluarea potențialului de integrare a refugiaților și persoanelor care au
dobândit o formă de protecție în condițiile legii;
e) evaluarea potențialului de reintegrare a victimelor traficului de persoane;
f) evaluarea posibilităților de integrare familială, de plasament al copilului
sau de adopție;
g) evaluarea gradului de funcționabilitate so cială;
h) evaluarea mediului fizic și social în care trăiește persoană;
i) evaluarea percepției persoanei asupra siguranței, securității și
vulnerabilității proprii;
j) evaluarea motivației persoanei de a beneficia de servicii la domiciliu, în
instituții de zi sau rezidențiale;
k) evaluarea consecințelor care privesc persoană în cazul acordării sau
neacordării serviciilor de îngrijire;
l) evaluarea nevoilor sociale și a posibilității asigurării de suport pentru
rețeaua informală de îngrijire;
m) evaluarea percepției proprii privind capacitatea funcțională,
performanțele și resursele;
n) evaluarea capacității rețelei informale de a acordă servicii sociale;
o) evaluarea serviciilor sociale disponibile, precum și a modului în care
acestea pot răspunde nevoilor persoanei.
Rezultatele evaluării complexe se comunică, în scris, în toate cazurile, în
termen de 5 zile, serviciului public de asistentă socială din subordinea autorităților
administrației publice locale care a efectuat evalu area inițială.
85 Pe bază rezultatelor evaluării complexe serviciul public de asistentă socială
din subordinea autorităților administrației publice locale completează sau, după
caz, revizuieste, în termen de 5 zile, planul de intervenție.
Furnizarea servici ilor sociale se realizează în bază planului individualizat de
asistentă și îngrijire, elaborat de furnizorul de servicii sociale cu acordul și
participarea beneficiarului și cu consimțământul formal al acestuia. Planul
individualizat de asistentă și îngrij ire cuprinde, în principal, programarea
serviciilor sociale, personalul responsabil, precum și procedurile de acordare.
Răspunderea privind implementarea și monitorizarea planului individualizat de
asistentă și îngrijire revine asistentului social desemnat de furnizor că responsabil
de caz. În vederea monitorizării eficienței serviciilor sociale furnizate, precum și
pentru stabilirea continuării intervenției sau scoaterii din evidența a cazului,
situația persoanei beneficiare se reevaluează periodic de cătr e responsabilul de
caz desemnat de furnizor.
Pe bază rezultatelor reevaluării, planul de intervenție sau, după caz, planul
individualizat se completează ori se revizuieste de către furnizorul de servicii
sociale cu consimțământul formal al beneficiarului.
În scopul asigurării respectării dreptului la viață de familie al persoanelor
luate în îngrijire, furnizorii de servicii sociale trebuie să caute soluții pentru
evitarea separării membrilor de familie, iar în situația în care acest lucru nu se
poate real iză, aceștia vor identifică o soluție care să permită reunirea membrilor
de familie cât mai des posibil și în locații accesibile pentru fiecare.
Furnizorul privat de servicii sociale, are obligația de a transmite trimestrial
serviciului public de asistent ă socială local, în a cărui rază teritorială locuiește
beneficiarul, raportul cu privire la rezultatele implementării planului
individualizat de asistentă și îngrijire. Pe bază raportului serviciul public de
asistentă socială local monitorizeaza activitate a furnizorilor de servicii sociale
respectivi.
86 În situații de urgență, serviciile sociale pot fi acordate imediat, elaborarea
planului de intervenție sau a planului individualizat de asistentă și îngrijire
realizându -se în termen de maximum 5 zile de la l uarea în evidența a cazului.
Secțiunea 5
Jurisdic ție
În condițiile în care beneficiarul serviciului social sau reprezentantul sau
legal nu este de acord cu măsurile prevăzute în planul de intervenție ori cu
calitatea serviciilor acordate în bază planulu i individualizat, se poate adresă
Comisiei de mediere socială, care va analiză motivele nemulțumirii beneficiarului
și va clarifica divergențele dintre părți, acționând în concordanță cu prevederile
legii. Actele administrative emise de autoritățile public e locale privind furnizarea
serviciilor sociale pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, în bază
condițiilor prevăzute de Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 . Dacă
beneficiarul serviciului social se consideră nedreptățit de furniza rea serviciilor
sociale, se poate adresă instanței judecătorești competențe pentru soluționarea
litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.
Cererile adresate contenciosului administrativ sau oricărei alte instanțe
judecătorești pentru soluțio narea litigiilor în legătură cu dreptul sau cu acordarea
serviciilor sociale sunt scutite de taxa de timbru și se soluționează cu celeritate.
Răspunderea personalului de specialitate și sancțiunile aplicabile. Personalul
implicat în acordarea serviciilor sociale răspunde, în condițiile legii, disciplinar,
patrimonial, contravențional sau penal, după caz.
Încălcarea eticii profesionale se constată și se sancționează de către comisiile
de disciplină din cadrul asociațiilor profesionale.
Deciziile comisiilor de disciplină pot fi atacate de persoană în cauza la
judecătorie, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
CAPITOLUL VI
87 Planul integrat de dezvoltare urban ă al municipiului Râmnicu S ărat –
Infrastructura și serviciile sociale1
Domeniul „Infrastructură și servicii sociale” este prezentat în cadrul Planului
integrat de dezvoltare urbana al municipiului Râmnicu Sarat, este prezentat dupa
cum urmeaza, cu referire expresa la beneficiarii de ajutor social.
Analiză . În principal, structură de asistentă socială a comunității se compune
dintr -un centru maternal pentru copiii cu probleme sociale, un centru pentru copiii
cu dizabilități, o școală specială pentru copiii cu dizabilități, un centru pentru
integrare prin terapie ocupaționala pentru persoanele cu dizabilități care părăsesc
centrul de copii la 18 ani, un centru de sprij in și asistentă pentru cei bătrâni și o
cantină socială.
Pe lângă aceste instituții, mai există un Serviciu public de asistentă socială
responsabil cu consilierea socială și acordarea de ajutoare pentru populația
orașului și o filială a Agenției județene pentru ocuparea și formarea forței de
muncă. Toate aceste instituții au în centrul preocupărilor problemele sociale
importante care apăr în Râmnicu Sărat și în comunele vecine.
Mai jos, se prezintă, pe categorii, situația beneficiarilor de servicii social e:
Beneficiarii de ajutor social . Un număr important de oameni din Râmnicu
Sărat trăiesc din ajutorul social, în conformitate cu legislația în vigoare.
Situația beneficiarilor din 2008 se prezintă astfel:
– de ajutoare sociale beneficiază 1010 gospodari i, numărând 2639 persoane,
din care aproximativ 98% sunt de etnie rromă, conform Legii nr. 416 care prevede
acordarea venitului minim garantat;
– de ajutoare de încălzire beneficiază 7643 de gospodarii, cu un număr total
de 21 335 de persoane;
– de aloca ții suplimentare și alocații pentru familiile uniparentale beneficiază
1411 persoane;
1 Disponibil pe pagina de Internet a Primariei Municipiului Ramnicu Sarat, http://www.primariermsarat.ro/
88 – plată indemnizației pentru creșterea copilului timp de doi ani, pentru 30 de
cazuri, în medie, pe luna;
– alocații de stat pentru 531 de copii până la vârstă de 7 ani ;
– sprijin pentru 133 de persoane cu gradul I de invaliditate, fie că plăti, fie că
asigurare a unui asistent, prin dispozițiile Legii nr.448 care stabilește drepturile
persoanelor cu dizabilități;
– asigurarea hranei pentru 275 de persoane la cantină s ocială, de care
beneficiază copii până la 18 ani, proveniți din familii cu venituri mici, elevi
provenind din familii dezavantajate, bătrâni fără venituri sau cu venituri mici,
invalizi sau persoane cu boli cronice sau alte persoane fără venit;
– ajutoare de urgență pentru 505 persoane care au suferit în urmă unor
calamități, incendii, accidente.
Conform statisticilor, cererea pentru ajutoare sociale a fost în 2008 mai mare
decât în 2007 cu până la 5,04%, ceea ce constituie un fenomen îngrijorător.
Instituția responsabilă cu investigațiile sociale și plățile pentru persoane este
Serviciul public de asistentă socială, subordonat Primăriei.
Pe lângă activitățile sociale propriu -zise, acest serviciu mai este responsabil
și cu efectuarea a 40 de anchete soci ale pe luna pentru autoritatea tutelara, pentru
poliție și pentru Direcția Generală pentru Protecția Copilului, cu stabilirea
subvenției la energie electrică pentru persoanele cu handicap de gradul 1 și 2 și la
transportul public, pentru persoanele care be neficiază de această facilitate.
Același serviciu se ocupă și de administrarea a două creșe, pregătirea
dosarelor celor care beneficiază de mese gratuite la cantina socială, monitorizarea
copiilor în situații de risc etc.
În condițiile unei astfel de încărcări cu responsabilități, capacitatea
Serviciului de a face față este redusă. Pe lângă faptul că numărul personalului este
sub nivelul nevoilor, nici calificarea acestuia nu corespunde decât în mică măsură
profilului Serviciului.
În timp ce calificare a cerută pentru funcționarii Serviciului este de asistent
social, aici lucrează ingineri și economiști. Situația poate fi schimbată prin
89 pregătire de specialitate care, însă, nu poate fi asigurată deoarece nu există banii
necesari. La rândul ei, baza mater ială a Serviciului este săracă, existând doar un
calculator la 5 angajați. Insuficient este și numărul faxurilor, copiatoarelor și altor
echipamente de birou. Precară este și situația financiară a Serviciului, deși el
beneficiază de cel mai mare buget aloc at de Primărie unuia dintre serviciile sale.
Urmare a situației de fapt prezentată mai sus, analiză SWOT se prezintă după
cum urmează.
Puncte tari Puncte slabe
Servicii sociale bune asigurate în centre
dotate corespunzator, cu personal
calificat Capacitate insuficiență în special în
centrul de ajutor pentru bătrâni, care este
suprapopulat
Nu exista suficiente case sociale care să
acopere nevoile actuale pentru persoane
cu dizabilitati
Lipsa de personal în acest domeniu și
lipsa unor spații și resurse financiare.
Lipsa locurilor de muncă pentru bărbați
și scăderea veniturilor familiilor au
produs probleme sociale severe în rândul
populației
Numărul mare de copii aflați în
dificultate, ai căror părinți sunt plecați la
muncă, ei rămânând nesupravegheați sau
sub tutela bunicilor ori a rudelor.
Oportunitati Amenintari
Folosirea tuturor oportunităților de
finanțare existente Sărăcia la cote înalte datorată recesiunii
economice, creșterea migrației și lipsa
investițiilor private ar putea genera o rată
mare a șomajului și implicit probleme
sociale
Realizarea de parteneriate cu autoritățile
județene, regionale, dar și cu alte orașe
din lume, care au o bună expertiză în
tratarea problemelor sectorului
Pe baza analizei Swot prezentată mai sus, se pot desprinde următoarele
nevoi de dezvoltare în domeniul infrastructura și servicii sociale:
– Alcătuirea unui comitet local pentru asistență socială . În municipiu
trebuie să se constituie un grup de coordonare, format din conducătorii tuturor
unităților de asistență socială, care să planifice și să asigure furnizarea de
servicii sociale integrate. Acest grup va fi responsabil cu elaborarea unor
90 direcții strategice care să determine modernizarea asiste nței sociale din
municipiu.
– Elaborarea unui plan local de acțiune socială . Având în vedere
volumul problemelor sociale, este nevoie de un plan de acțiune detaliat, care
să prioritizeze intervențiile sociale, pe grupuri țintă specifice, care să prevadă
nivelul și sursele bugetelor necesare și să fixeze cu claritate termene și
obiective. Planul ar trebui să ia în considerare toate scenariile posibile pentru
fiecare proiect, plecând de la scopul de a obține fonduri structurale, dar
proiectele care nu sunt elig ibile pe acest tip de finanțare trebuie susținute
pentru o finanțare bazată pe bugetul local sau național.
– Înființarea unui centru de sprijin al familiei . Un astfel de centru ar
trebui să asigure servicii medicale și sociale pentru toate categoriile
defavo rizate – bătrâni, copii, copii cu nevoi speciale și expuși la probleme
sociale, persoanele cu dizabilități. Centrul mai trebuie să furnizeze servicii de
consiliere pentru copiii abandonații de părinți, pentru femeile expuse la
violență domestică, în legătu ră cu efectele negative ale consumului de alcool,
consilierea pentru părinți și copii în vederea prevenirii abandonului școlar,
consilierea persoanelor cu dizabilități pentru a le adapta la comunitate,
consilierea în legătură cu planificarea familială.
– Cam panii de educare și conștientizare a populației pe problema
socială . Campaniile trebuie focalizate pe următoarele teme: protecția
drepturilor copilului, copii cu nevoi speciale, cultură civică, responsabilitate
socială, lupta împotriva discriminării, șanse egale etc. Pentru atingerea acestui
scop este nevoie să implicăm ONG – urile locale specializate în domeniul
social, pentru a reduce costurile prin folosirea campaniilor bazate pe voluntari:
broșuri, organizarea de evenimente, fluturași, sesiuni de informa re. Biserica
trebuie, de asemenea, implicată în acest proces, fiind binecunoscut faptul că
această instituție reprezintă un bun exemplu pentru populația locală. Se vor
realiza o campanie de conștientizare prin educație școlară și o campanie de
conștientiza re și informare prin mass media locală.
91
BIBLIOGRAFIE:
I. Acte normative:
– Constituția Rom âniei
92 – Legea nr. 47/2006 privind sistemul de asisten ță social ă
– Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat
II. Lucr ări de specialitate:
– Alexandru TICLEA, Dreptul securit ății sociale – curs
universitar , Edi ția a II -a revazut ă si adaugit ă, Editura Universul
Juridic, 2009
– Sanda Gimpu, Ion Traian Stefanescu, Serban
Beligr ădeanu, Gheorghe Mohanu, Dreptul muncii – tratat, vol.III ,
Editura Stiin țifica si enciclopedica, Bucuresti, 1982
– Petrescu Ion, Management social , Editura Expert,
Bucuresti 2004
III. Alte surse:
– http://www.primariermsarat.ro/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAPITOLUL I Politicile sociale în România ………………………………………. 2 Secțiunea 1 Considerații generale… [624162] (ID: 624162)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.