Capitolul i. Pia ța de asigur ări- concepte generale……..1 Ii.1. Defini ția pie ței de asigur ări……………………………………………. [616448]

1PIA ȚA DE ASIGUR ĂRI

CUPRINS

PAG.

Capitolul i. Pia ța de asigur ări- concepte generale……..1
Ii.1. Defini ția pie ței de asigur ări…………………………………………. ..1
Ii.2. Elementele pie ței de asigurare……………………………… …….2
Ii.3. Caracteristicile pie ței de asigurare………………………….3

Capitolul ii. Pia ța european ă a asigur ărilor…………………6
Ii.1. Prezentare general ă…………………………………………… …………..6
Ii.2. Principalele pie țe din europa………………………………… …….12
ii.2.1. Pia ța lloyd’s…………………………………… ……………………….13
ii.2.2. Pia ța londrei…………………………………… ……………………….17
Ii.3. Pia ța asigur ărilor din europa central ă și de est..19
Ii.4. Pia ța asigur ărilor din românia……………………………. ……20

BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… .25

CAPITOLUL I PIA ȚA DE ASIGUR ĂRI – CONCEPTE GENERALE

I.1. DEFINI ȚIA PIE ȚEI DE ASIGUR ĂRI

Pia ța de asigurare reprezint ă un cadru în care se desf ăș oar ă opera țiuni de asigurare
numai pe baze contractuale. Aici se întâlnesc cerer ea de asigurare , venind din partea
persoanelor fizice și juridice care doresc s ă încheie diferite tipuri de asigur ări și oferta de
asigurare, ce vine din partea persoanelor juridice și anume organiza ții, societ ăți
specializate, care sunt autorizate s ă func ționeze în domeniul asigur ărilor și s ă desf ăș oare
o astfel de activitate, bineîn țeles, sub raport financiar. Denumirea de pia ță este valabil ă
atât pentru ță rile în care func ționeaz ă mai multe organiza ții de asigurare, fiind o pia ță
concuren țial ă, dar și pentru ță rile unde exist ă doar o astfel de organiza ție, existând o
singur ă ofert ă de asigurare.

2O astfel de pia ță , aparent neconcuren țial ă, prezint ă și câteva elemente de
concuren ță , în sensul c ă singura organiza ție de asigurare are menirea de a convinge
persoanele fizice și juridice asigurabile s ă accepte condi țiile oferite de aceasta și aducând
în acest fel cererea de asigurare la dimensiunea of ertei. În acest caz, persoanele fizice și
juridice asigurabile pot alege între a accepta ofer ta de asigurare ce exist ă pe pia ță și care
este unic ă sau între a o refuza, c ăutând alte alternative.
De exemplu, persoanele care doresc o asigurare de v ia ță , conferindu-le și
protec ție de asigurare, cum ar fi securitate în caz de dec es, accident și altele, dar și
fructificarea economiilor , aleg ca alternativ ă depunerea disponibilit ăț ilor b ăne ști la casa
de economii. Aceast ă alternativ ă este aleas ă, în condi țiile în care sumele ce sunt încasate
de asigurat la o asigurare mixt ă de via ță , la expirarea termenului de asigurare, sunt mai
mici decât sumele încasate de la casa de economii, atunci când sumele depuse la casa de
economii sunt egale cu totalul primelor pl ătite la societ ăț ilor de asigurare. Organiza ția de
asigurare acoper ă și riscul de deces al asiguratului, pe perioada de v alabilitate a
contractului, pentru care se percepe o prim ă de asigurare specializat ă, nefiind vorba c ă
fructific ă mai slab economiile popula ției decât casa de economii.
Unit ăț ile economice si gospod ăriile popula ției, care doresc protec ția bunurilor,
aleg op țiunea autoasigur ării, cu limitele sale.

I.2. ELEMENTELE PIE ȚEI DE ASIGUR ĂRI

Cu privire la pia ța de asigur ări trebuie s ă preciz ăm dimensiunea acesteia, ce are ca
element hot ărâtor cererea de asigurare. Aceasta este determinat ă de puterea economic ă a
persoanelor fizice și juridice asigurabile, pe de o parte, și de convingerea acestora de
utilitatea asigur ării oferite de organiza țiile specializate.
Cererea de asigurare const ă în contracte de asigurare, dup ă ce aceasta s-a
confruntat cu oferta. Îns ă sunt persoane care solicitând oferte din partea or ganiza țiilor de
asigurare, nu încheie contracte cu ace știa, fie pentru c ă nu g ăsesc convenien ța sperat ă, fie
deoarece condi țiile solicitan ților nu sunt acceptate de c ătre ofertan ți.
Astfel, m ărimea pie ței de asigurare depinde de mai mul ți indicatori, cum ar fi:
num ărul contractelor încheiate în perioada de referin ță , num ărul poli țelor active, valoarea

3anual ă a primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigura te în perioada de referin ță și
valoarea total ă a angajamentelor asumate de societ ăț ile de asigurare la un moment dat.
Cererea de asigurare de persoane, bunuri și r ăspundere civil ă vin din partea
persoanelor fizice doritoare de încheierea unor con tracte de asigurare pentru protec ția lor
și a familiilor lor, dar și din partea persoanelor juridice ( unit ăț i economice care doresc s ă
ofere securitatea angaja ților în caz de accidente sau boli profesionale). Ce rerea asigur ării
de bunuri și r ăspundere civil ă vine din partea persoanelor juridice ( întreprinde ri de tot
felul, institu ții publice, organiza ții f ără scop lucrativ etc), interesate în protejarea activ elor
de care dispun împotriva pericolelor care le amenin ță și a r ăspunderilor civile legale fa ță
de ter ți.
Oferta de asigurare vine din partea societ ăț ilor comerciale de asigurare, cu capital
privat, de stat sau mixt, din partea organiza țiilor mutuale de asigurare și de tontine.
Societ ăț ile comerciale de asigurare, fie cu capital privat, de stat sau mixt,
urm ăresc ob ținerea de profit și î și desf ăș oar ă activitatea în condi țiile legii. Ele trebuie s ă
respecte avizele și normele organului de stat îns ărcinat cu supravegherea asigur ărilor.
Organiza țiile de asigurare de tip mutual nu urm ăresc ob ținerea de profit, ci
întrajutorarea membrilor lor, și se desf ăș oar ă pe baza principiului mutualit ăț ii. Fiecare
membru are calitatea de asigurat și asigur ător. Ca asigurat fiecare membru al grupului
particip ă la formarea fondului comun de asigurare, cu contri bu ția ce i-a fost stabilit ă. Cu
acest fond sunt acoperite daunele suferite la asigu rările de bunuri și r ăspundere civil ă și
sunt pl ătite sumele asigurate la asigur ările de persoane.
Tontinele, dup ă numele bancherului italian Lorenzo Tonti din secol ul al XVII lea,
sunt asocia ții constituite pe o perioad ă determinat ă de timp, în care membrii contribuie la
fondul comun cu o cotiza ție anual ă, care variaz ă în func ție de vârst ă. Dup ă ce termenul
expir ă, sumele constituite din cotiza ții pe parcursul perioadei determinate se împart înt re
membrii supravie țuitori. Asocia ții asem ănatoare se organizeaz ă și pentru cazurile de
deces.
Leg ătura dintre asigurat și asigur ători se realizeaz ă direct prin personalul de
specialitate al societa ților comerciale de asigur ări, apoi se realizeaz ă prin intermediul
membrilor organiza țiilor de asigurare mutual ă sau prin agen ții intermediari( brokeri).

4I.3. CARACTERISTICILE PIE ȚEI DE ASIGURARE

Din anul 1991, în România societ ăț ile de asigurare, societ ăț ile de asigurare și
reasigurare și societ ăț ile de reasigurare vor desf ăș ura activitatea de asigur ări, dar sunt și
societ ăț i de intermediere care negociaz ă și încheie contracte de asigurare și reasigurare
sau presteaz ă alte servicii de specialitate pentru societ ăț ile men ționate mai sus.
Aceste societ ăț i pot avea capital de stat, privat sau mixt, iar pe rsoanele juridice str ăine ce
vor s ă constituie în România societ ăț i de asigurare cu capital integral str ăin, nu pot face
acest lucru, decât în asociere cu persoanele juridi ce sau fizice de origine român ă.Ace știa
pot înfiin ța doar reprezenta ții în țara noastr ă.
Este important de precizat ce fel de pia ță de asigur ări exist ă în România:perfect ă
sau imperfect ă.
Caracteristicile pie ței perfecte sunt omogenitatea produsului, transpare n ța și
atomizarea pie ței, libertatea de intrare-ie șire a participan ților pe ( și de pe) pia ță și
descentralizarea deciziilor.
Omogenitatea produsului
Pe pia ța asigur ărilor se comercializeaz ă mai multe tipuri de produse sau servicii,
și anume asigur ări împotriva diferitelor riscuri. Îns ă un anumit produs(o asigurare) nu
poate fi înlocuit cu alt produs(o alt ă asigurare). De exemplu, produsul "asigurarea
automobilelor împotriva riscului de avarii(autocasc o)" nu poate fi înlocuit cu produsul
"asigurarea de r ăspundere civila auto" și cu atât mai pu țin cu"asigurarea bunurilor
gospod ăre ști" ori cu "asigurarea de via ță ".
Concuren ța pe pia ța asigur ărilor const ă între societ ăț i comerciale de asigurare cu
acela și profil care "vând" acela și tip de produs, adic ă încheie asigur ări împotriva aceluia și
risc.
Din 1991, potrivit legii, sunt zece categorii de so ciet ăț i de asigurare pe care
societ ăț ile de asigur ări le pot practica în țara noastr ă și anume: de via ță , de persoane,
altele decât cele de via ță , de autovehicule, maritime și de transport, de avia ție, de
incendiu și alte pagube la bunuri, de r ăspundere civil ă, de credite și garan ții, de pierderi
financiare din riscuri asociate, agricole.
Transparen ța pie ței

5Persoanele fizice și juridice, nefamiliarizate cu problemele asigur ărilor, nu
con știentizeaz ă avantajele ce le ofer ă un contract de asigurare, ce raport exist ă între prima
datorat ă și indemniza ția obtenabil ă în caz de sinistru.Atunci aceste persoane v ăd cota de
prim ă pentru bunul sau persoana ce se dore ște a fi asigurat ă, nu sunt convin și de
avantajele date de contractul de asigurare. Ei treb uie s ă se adreseze unui agent de
vânzare, în vederea lu ării unei decizii, de la care ob ține mai multe informa ții.
Atomizarea pie ței
Pentru ca o pia ță s ă fie atomizat ă, ea trebuie s ă reuneasc ă un num ăr mare de
ofertan ți și de solicitan ți, astfel încât între ace știa s ă nu aib ă loc nici o influen ță de o
manier ă sensibil ă pentru func ționarea pie ței.

Libertatea de intrare-ie șire a participan ților pe ( și de pe) pia ță
Pia ța este locul unde poate s ă vin ă oricine dore ște s ă vând ă sau s ă cumpere ceva și
să r ămân ă acolo atâta timp cât are interes s ă o fac ă. Pia ța asigur ărilor nu este o pia ță
închis ă, ci una în continu ă mi șcare, datorit ă cre șterii sau sc ăderii num ărului organiza țiilor
de asigurare, și este supravegheat ă de autorit ăț ile publice,mai precis de un organ
specializat ce func ționeaz ă pe lang ă Ministerul Finan țelor, Ministerul Industriei și/sau
Comer țului ori pe lang ă alt ă institu ție a administra ției centrale de stat.
În țara noastr ă, pia ța asigur ărilor este supravegheat ă de un oficiu, care
func ționeaz ă în cadrul Ministerului Finan țelor. Acest oficiu îndeplinea atribu țiile și
drepturile ce i-au fost stabilite de Guvern cu priv ire la constituirea societ ăț ilor comerciale
de asigur ări,v ărsarea capitalului subscris de acestea, asigur ările obligatorii, tarifele de
prime la asigur ările de via ță , situa ția financiar ă a societ ăț ilor de asigurare, fondul de
protejare a asigura ților, etc.
Descentralizarea deciziilor
Fiecare organiza ție de asigurare ia decizii în limitele capacit ăț ii sale financiare. La
luarea deciziilor care produc efecte asupra ter ților, organiza țiile de asigurare sunt obligate
să țin ă seama și de prevederile legale în materie, pentru a nu- și prejudicia nici interesele
proprii și nici pe cele ale ter ților.

6Astfel, de exemplu, când se constituie o societate de asigurare, de asigurare-
reasigurare ori de reasigurare, capitalul subscris trebuie s ă fie minim 2500RON, iar atunci
când se constituie o agen ție de intermediere, capitalul subscris trebuie s ă fie cel pu țin
150RON. Iar capitalul subscris v ărsat trebie s ă fie mai mare de 50% decât cel subscris.
La acestea se mai adaug ă și alte prevederi ce trebuie respectate.
În concluzie, deciziile organiza țiilor de asigurare sunt descentralizate, deoarece
trebuie s ă țin ă cont de prevederile legale în materie și avizele organului de supraveghere.
Dac ă nu sunt respectate , deciziile sunt anulate sau su spendate provizoriu de adun ările
generale sau de consiliile de administra ție ale societ ăț ilor comerciale, la cererea Oficiului
de Supraveghere.
CAPITOLUL II. PIA ȚA EUROPEAN Ă A ASIGUR ĂRILOR

II.1. PREZENTARE GENERAL Ă

Daca ne raport ăm la nivel interna țional pia ța asigur ărilor se caracterizeaz ă printr-
un grad ridicat de eterogenitate ca urmare a divers it ăț ii evenimentelor cauzatoare de
pagube și a activit ăț ilor pe care le poate afecta. Ca urmare a acestui f apt, practic, nu se
poate delimita o singur ă pia ță a asigur ărilor și reasigur ărilor, fiecare dintre ele fiind
caracterizate prin preponderen ța anumitor categorii de asigur ări, existen ța anumitor
societ ăț i de asigur ări și reasigur ări, norme și reglement ări specifice, acoperiri mai mari
sau excluderi mai extinse.
La nivel european se poate preciza c ă lumea asigur ărilor a cunoscut o evolu ție de
ansamblu, cu anumite caracteristici comune, dar și cu apreciabile diferen țieri de la o țar ă
la alta.
Trebuie precizat în primul rând c ă Europa este locul de apari ție a asigur ărilor
moderne și ramâne o pia ță esen țial ă la nivel mondial, cu o cre ștere rapid ă mai ales în
ramurile asigur ărilor de via ță și de economisire, dar ocupând locul doi dup ă Statele Unite.
Asist ăm, în prezent, la un proces de maturizare a pie ței unice europene a
asigur ărilor, cu realiz ări, dar și cu dificult ăț ile sale, înc ă nedep ăș ite.
Dezvoltarea unei pie țe europene unice a asigur ărilor a fost un proces gradual ce a
durat mai mul ți ani. Directivele Uniunii Europene referitoare la asigur ări reprezint ă

7principiile general acceptate la nivelul Comunit ăț ii Europene cu scopul de a uniformiza
normele de asigur ări și de a facilita comer țul interna țional, referindu-se în primul rând la
activitatea de asigurare , dar și la cea de reasiguare.
În prezent nu exist ă cu adevarat o pia ță paneuropean ă omogen ă a asigur ărilor,
de și Fran ța, Germania și Anglia continu ă să de țina acest sector atât din punct de vedere al
num ărului de companii de asigurare, cât și al veniturilor ob ținute din prime de asigurare.
Nu se poate vorbi de o uniformizare a cadrului legi slativ la nivelul Uniunii Europene,
deoarece ță rile membre, cât și cele care ader ă își men țin unele legi cu caracter na țional,
care depind de cultura și de pie țele financiare ale ță rii respective.
Pia ța paneuropean ă respect ă principiile de baz ă ale Tratatului de le Roma, și
anume libera cicula ție a oamenilor, bunurilor, a seviciilor și a capitalului între statele
membre.
Pentru constituirea unei pie țe unice a asigur ărilor, în Uniunea European ă, o serie
de directive au fost promulgate în decursul a 35 de ani, cumulând cu introducerea
pa șaportului unic european în sectorul de asigur ări. Aplicarea acestor m ăsuri s-a extins
prin acordul încheiat cu t ările ce formeaz ă Zona Economic ă European ă, și asupra
Islandei, Liechtenstein-ului și Norvegiei, deoarece normele stipulate în acord in clud toate
directivele pe care se bazeaz ă pia ța european ă a asigur ărilor.
Deoarece Elve ția s-a retras din acordul cu Zona Economic ă European ă, ea a
semnat un acord cu Uniunea European ă pe 1 ianuarie1994 în ceea ce prive ște asigurarea
de proprietate. Acest acord le garanteaz ă companiilor de asigur ări non-via ță din U.E. și
Elve ția dreptul reciproc de a- și crea reciproc filiale sau agen ții una pe teritoriul celeilalte
în condi ții identice acelora care, înainte de 1 iulie 1994, au fost aplicate între ță rile
membre ale U.E. în concordan ță cu Prima Directiv ă European ă referitoare la asigur ările
non-via ță .
În ceea ce prive ște teritoriile Europei mai mici, Gibraltar face par te din Uniunea
European ă în virtutea Tratatului de la Roma, deci directivel e în domeniul asigur ărilor se
vor aplica pe teritoriul s ău. Insula Man, Guersney și Jersey nu fac parte din pia ța unic ă
european ă a asigur ărilor. Directivele referitoare la asigur ări nu se aplic ă, iar companiile
de asigur ări care doresc s ă opereze în aceaste zone vor necesita ob ținerea unei autoriza ții
de la institu țiile locale corespunz ătoare.

8Construc ția pie ței unice a asigur ărilor a fost realizat ă în trei etape, de la începutul
anilor 1970. Primul set de directive avea în vedere dreptul de stabilire în asigur ările non-
via ță (1973) și de via ță (1979). Cea de-a doua genera ție de directive a avut în vedere
relizarea condi țiilor pentru libertatea prest ărilor de servicii în asigur ările non-via ță (1988)
și în cele de via ță (1990). Ultimul set de directive s-a referit, în e sen ță , la instituirea unui
sistem de licen ță unic ă, pin care societ ăț ile de asigurare admise de un stat membru, sunt
autorizate s ă opereze atât prin stabilire (agen ții și sucursale) cât și prin libera prestare de
servicii (activit ăț i ocazionale sau temporare) în întregul spa țiu comunitar. Ele au fost
apobate în 1992 pentru ambele categorii de asigur ări și au intrat în vigoare în 1994. Prin
aceasta s-a creat asigur ărilor un cadru de ac țiune european, directivele privitoare la
asigur ări constituind un exemplu de integrare unic. Nic ăieri în lume, nici chiar într-un stat
federal, ca Statele Unite, nu exist ă libertatea formulat ă de stabilire și de prest ări de
servicii ori un sistem de licen ță unic, comparabile cu cele realizate la scar ă european ă.
CEA (Comitetul European de Asigur ări) este una dintre prestigioasele institu ții cu
preocup ări în domeniul asigur ărilor.
A fost înfiin țat în 1953 și are în prezent 29 de membri, cu sediul la Paris. Scopul
înfiin ță rii acestei institu ții este de a reprezenta asigur ătorii Europei, și de a promova
interesele acestora, prin oferirea unor opinii cali ficate organiza țiilor europene sau
interna ționale, publice sau private în domeniul asigur ărilor sau reasigur ărilor, de a facilita
schimbul de informa ții și experien ță între pie țe, prin elaborarea de studii în interesul
societ ăț ilor de asigur ări europene sau pentru a r ăspunde nevoilor lor.
CEA public ă periodic diverse studii și statistici ce au ca scop informarea în acest
domeniu în contextul pie ții unice europene, în paralel cu fenomenul de globa lizare tot
mai puternic și mai vizibil în ultimii ani. Astfel se observ ă anumite schimbari în mai
multe direc ții:
• Între asigur ători, reasigur ători și asigura ți: marile societ ăț i multina ționale
au tendin ța de a- și ridica pragul autoasigur ării și de a transfera riscurile
sau o parte a acestora direct reasigur ătorilor; alegerea se face tot mai mult
pe principiul managementului financiar global.
• Între sectorul de stat și cel privat, dat fiind reducerea ponderii acestuia în
domeniul asigur ărilor, se deschid noi perspective pentru sectorul p rivat;

9• Între asigur ători și bancheri: a șa numita “bancassurance” care cap ătă o
extindere tot mai mare, astfel încât nu peste mult timp vom vedea c ă, f ără
a folosi banca ca și canal de distribu ție a produselor de asigur ări, nici una
din cele 2 tipuri de institu ții nu va mai putea supravie țui;
Evident, de maxim ă importan ță în actualul și, sigur, în viitorul deceniu,
globalizarea serviciilor financiare va continua s ă marcheze întreaga evolu ție a domeniului
asigur ărilor și reasigur ărilor.
În Europa, pia ța unic ă a asigur ărilor acoper ă 27 ță ri ce formeaz ă Zona
Economic ă European ă (European Economic Area). O dat ă cu cre șterea economic ă ,
asigur ările au continuat s ă se dezvolte în 1997 cu diferen țe între asigur ările de via ță ,
acestea crescând cu 14,1% și cele non-via ță care înregistreaz ă o cre ștere mai lent ă cu
8,8% fa ță de anul 1996. Pia ța asigur ărilor din Uniunea European ă a înregistrat o cre ștere
de 8,8% în 1997 fa ță de 1996, volumul total al primelor de asigurare re prezentând 543,7
mld. ECU mai mult decât cre șterea PIB (2,7% în 1997 fa ță de 1996).
În 1998, CEA a afirmat c ă cele mai mari 3 pie țe de asigur ări din Europa (Fran ța,
Germania, Marea Britanie) au reprezentat 67,1% din totalul asigur ărilor de via ță și 64,9
din totalul asigur ărilor de non-via ță . Alte șapte pie țe reprezint ă în total 87% din fiecare
dou ă categorii de asigur ări (Italia, Olanda, Elve ția, Spania, Fran ța, Germania, Marea
Britanie). Chiar dac ă s-a observat mai mult o cre ștere a asigur ărilor de via ță , s-a
manifestat un interes și pentru alte categorii de asigur ări, avându-se în vedere daunele de
catastrofe (riscuri industriale, r ăspundere și pagub ă material ă, credit).
Asigur ările reprezint ă un sector cheie al economiei europene, a c ărui influen ță se
simte atât în protec ția în fa ța riscurilor în domeniul economic și social al ță rilor membre,
în rolul de stimulator al ideei de economisire pe t ermen mediu și lung, cât și ca furnizor
de fonduri pentru pie țele financiare. De altfel, un alt rol indeplinit de asigurare este cel
pentru dezvoltarea tehnicilor de management al acti velor și de management al riscurilor.
Un exemplu este cel c ă societ ăț ile de asigur ări din Uniunea European ă
administrau active în valoare de aproximativ 2,381 mld. ECU în 1996 și aproximativ
2,660 mld. ECU în 1997 reprezentând peste 37% din P IB european. Dintre acestea peste
995 mld. erau obliga țiuni (publice sau private) cu diferen ță de la o pia ță la alta, 641 mld.
ECU erau ac țiuni și 466 mld. ECU erau împrumuturi.

10 Pentru a caracteriza importan ța asigur ărilor în economie și a analiza rolul acestora
se utilizeaz ă câ țiva indicatori afla ți în strâns ă interdependen ță :
• Volumul total al primelor de asigurare (mld. ECU)
• Prime de asigurare/ PIB (%)
• Investi ții / PIB (%)
• Prime de asigur ări / locuitor (ECU)
• Num ărul companiilor de asigur ări
• Num ărul de angaja ți ai societ ăț ilor de asigur ări- ță rile Uniunii Europene (27)
Volumul total al primelor de asigur ări încasate este egal cu dimensiunea pie ței
asigur ărilor în mod absolut. Asigur ările de via ță cresc într-o propor ție mai mare de 13%
fa ță de asigur ările non-via ță (care au crescut cu 2%).
Sub acest aspect avem trei grupe de țări:
Prima grup ă: Fran ța, Germania și Marea Britanie de țin împreun ă 63 % din totalul
primelor încasate și 70 % din Uniunea European ă.
A doua grup ă: Italia, Elve ția și Spania – de țin 20,5% din volumul de prime încasate de
ță rile membre CEA în 1998, fiecare având ponderi într e 6,6% și 3,9%.
A treia grup ă: Celelalte ță ri UE de țin un total de 4 % din volumul primelor încasate.
Penetrarea asigur ărilor este egal ă cu prima de asigurare/PIB și reflect ă importan ța
asigur ărilor în activitatea economic ă a unei ță ri sau zone geografice.
În anul 1998, pia ța european ă se împarte în trei grupe:
Prima grup ă: Luxemburg – cu 32,4% (datorit ă dezvolt ării și importan ței sectorului ter țial
în economie plus sectorul serviciilor financiare).
A doua grup ă: Marea Britanie – 11,7%; Elve ția – 11,9%, Fran ța – 9,9%, Olanda – 9%,
Irlanda – 8,6%, Finlanda – 7,7%, Belgia – 6,1%, Ger mania – 6,4% și Danemarca – 6,3%.
A treia grup ă: Suedia – 5,7%, Austria, Portugalia și Spania – 5,4%. În aceast ă grup ă
sunt cuprinse ță rile cu ponderi cuprinse între 5 și 6 %.
Investi țiile societ ăț ilor de asigur ări / PIB – reflect ă importan ța asigur ărilor în
economie și arat ă impactul asigur ărilor asupra economiei prin investi ții pe termen mediu
și lung, efectuate de societ ăț ile de asigur ări.
În 1997 volumul global al activelor investite și administrate a crescut ajungând la
40,5% din PIB global în cele 25 de ță ri membre CEA.

11 În 1997, 10 ță ri aveau activitate de asigur ări de peste 50% dintre care Luxemburg
și Finlanda cu peste 75%, Elve ția, Marea Britanie, Suedia, Fran ța, Irlanda și Danemarca
între 60% și 75%, Olanda și Cipru între 50% și 60%.
Asigur ările de via ță sunt mai concentrate în cinci ță ri europene.
În cadrul asigur ărilor non – via ță cinci companii domin ă pia ța, controlând dou ă
treimi din totalul tranzac țiilor.
Industria european ă a asigur ărilor a înregistrat rezultate foarte bune în 2006 și este
de a șteptat ca aceast ă tendin ță s ă se men țin ă și în 2007, cu toate ca pre țurile de pe pia ța
asigur ărilor și reasigur ărilor ar putea s ă mai creasc ă, relevau datele unui raport Standard
& Poor's, citat de NewsIn.
"Ratingurile companiilor de pe pia ța european ă a asigur ărilor sus țin aceste
previziuni optimiste, în condi țiile în care 79% dintre companiile monitorizate au primit
rating stabil, 16%, și doar 5% au fost notate cu rating negativ. Aceste ratinguri s-ar putea
chiar ameliora, în condi țiile în care companiile din industria asigur ărilor vor demonstra c ă
profitabilitatea afacerilor din 2006 este sustenabi l ă pe termen lung", a declarat analistul
Standard & Poor's Simon Marshall, citat în raportul agen ției. Potrivit lui Marshall,
factorii care ar putea deteriora ratingul companiil or europene de asigur ări ar fi proasta
administrare și integrare a achizi țiilor de companii, precum și volatilitatea de pe pie țele
de capital. Aceste previziuni pozitive pentru anul 2007 s-au stabilit și datorit ă sezonului
de uragane din Statele Unite din anul 2005 care a d us la majorarea pre țului asigur ării
riscului de catastrof ă.
Cele mai mari ponderi în totalul primelor brute sub scrise din asigur ările generale
sunt de ținute de: asigur ările de mijloace de transport terestru, altele decâ t cele feroviare
(38,7%), asigur ările de r ăspundere civil ă auto (28,9%), asigur ările de incediu și calamit ăț i
naturale (11,8%) și asigur ările de credite (8,4%). "De și de țin o pondere relativ redus ă,
respectiv de 3%, s-a constatat c ă asigur ările de daune la propriet ăț i au înregistrat o
dinamic ă accelerat ă, primele subscrise în primele trei trimestre pentr u aceast ă categorie
de asigur ări reprezentând deja peste 150% din totalul înregis trat la aceast ă clas ă pe
parcursul întregului an 2005". 1

1 http://www.wall-street.ro/articol/International/232 67/Evolutia-pozitiva-din-2006-a-asigurarilor-europe ne-
va-continua-si-in-2007/pagina-1.html

12 Asigur ările din țările Uniunii Europene se diferen țiaz ă de la o țar ă la alta în
func ție de anumite variabile, precum: procentajul persoa nelor ce posed ă autoturisme și
locuin țe, sistemul de pensii și asigur ările de s ănătate. În unele ță ri, asigur ările de via ță au
un procentaj mai mare decât asigur ările non-via ță .
Dup ă informa țiile oferite de reportul din mai 2005 de pe pia ța asigur ărilor
europene se observ ă că pia ța Europei de Vest este ajuns ă la maturitate, iar pia ța Europei
de Est este într-o continu ă cre ștere, de unde și noii actori intra ți pe pia ță . În anul 2005,
pia ța de asigur ări european ă a înregistrat o cre ștere de 4,5%, ceea ce însumeaz ă 978 de
miliarde euro. 2
Chiar dac ă pia ța asigur ărilor din Europa înregistreaz ă rezultate pozitive și este în
continu ă cre ștere, este în spatele pie ței din Statele Unite unde contribu ția la nivelul PIB
dep ăș ește 10% din PIB. Aceast ă situa ție este și din cauza sistemelor de securitate social ă,
ce au determinat în Statele Unite existen ța pie țelor de asigur ări de via ță și s ănătate mult
mai extinse.
Conform statisticilor realizate de EUROSTAT, rata d e angajare s-a majorat între
1995 și 2004 cu 0,5%, dar mai important, num ărul persoanelor angajate în asigur ări cu
vârsta cuprins ă între 50 și 64 de ani a crescut în acest interval cu 27%. Per spectivele sunt,
îns ă excelente. În anul 2004, Europa a reu șit s ă detroneze America de Nord, luând pentru
prima dat ă în istorie locul acesteia drept cea mai mare pia ță de asigur ări din lume. Cu
36,9% din întreaga activitate de asigur ări desfa șurat ă la nivel mondial, Europa (aici fiind
incluse atât Europa de Vest, cât și cea de Est) a devansat cu 0,9% America de Nord în
clasamentul celor mai mari pie țe de asigur ări, la nivel mondial. 3
Uniunea European ă și Statele Unite ale Americii sunt cei mai mari juc ători ai
pie ței de asigur ări din lume, în 2004, Uniunea European ă de ținând 34,4% din totalul
primelor subscrise la nivel mondial, iar Statele Un ite ale Americii, 33,8% din totalul
subscrierilor. În perioada analizat ă, la nivelul ță rilor Uniunii Europene s-a înregistrat un
volum total de prime subscrise de peste 896,7 milia rde euro, sectorul asigur ărilor de via ță
generând prime în valoare de peste 529,3 miliarde e uro, iar cel al asigur ărilor non-via ță
de 367.6 miliarde euro.

2 www.cea.assur.org , Annual Report 2005-2006
3 www.1asig.ro , Ce inseamn ă asigur ările pentru economia european ă?

13
II.2 PRINCIPALELE PIE ȚE DIN EUROPA

Cele mai mari pie țe din Europa sunt cele din Marea Britanie, și anume pia ța
Lloyd’s și pia ța Londrei.
II.2.1. PIA ȚA LLOYD’S

Pia ța Lloyd’s s-a maturizat timp de peste 300 de ani ca burs ă, ca o pia ță a
asigur ărilor. Astfel, reprezint ă o corpora ție, dar și o pia ță de asigur ări (nu companie de
asigurare) cuprinzând o comunitate de subscriptori, fiecare acceptând cereri de asigurare
dup ă propriile criterii de subscriere. În cadrul instit u ției Lloyd’s mutualitatea
asigur ătorilor este cea care asigur ă derularea opera țiunilor, invers ca în cazul societ ăț ilor
tradi ționale de asigurare.
Putem vorbi de Lloyd’s înca din anul 1688, ca dimen siune interna țional ă.
Denumirea provine de la numele proprietarului unei cafenele de la periferia de est a
ora șului Londra, și anume Edward Lloyds. În aceast ă perioad ă, la cafeneaua de pe Tower
Street se negociau afaceri și se subscriau de c ătre negustorii englezi asigur ări maritime.
Acest loc a devenit faimos datorit ă informa țiilor corecte și eliminarea nerealit ăț ilor, cu
privire la viteza vântului pe mare, furtuni, naufra gii, pre țuri ale transportului pe mare,
mărfuri disponibile pentru transport, cafeneaua deven ind un centru de referin ță și o pia ță
a asigur ărilor maritime.
Dându- și seama de importan ța locului, dupa mutarea în Lombard Street, Nr 16,
Edward Lloyds a creat un loc special pentru discu ții, a amenajat o tribun ă unde se f ăceau
diverse anun țuri ce îi priveau pe comercian ți și a unei table unde se scriau informa ții utile
despre nave, m ărfuri și altele.
În anul 1871, membrii comunit ăț ii de subscriptori Lloyd’s au fost uni ți prin ‘‘Act
of Parliament’’ într-o corpora ție cunoscut ă sub numele de Lloyd’s, având ca rol principal
conducerea afacerilor pe pia ța Lloyd’s, protec ția intereselor membrilor Lloyd’s,
colectarea, publicarea și difuzarea informa țiilor, îns ă aceasta nu preia r ăspunderea pentru
riscurile asigurate de c ătre membrii s ăi.

14 În prezent, pia ța Lloyd’s î și are sediul în cl ădirea Lloyd’s din Lime Street, City of
London. Dac ă ini țial aceast ă pia ță a fost destinat ă asigur ărilor maritime, spre sfâr șitul
secolului al-XIX-lea a început și subscrierea asigur ărilor ne-maritime.
Cele mai frecvente asigur ări încheiate sunt : asigur ările de incendiu, asigur ări de
răspundere, accidente, furt, avariere, mijloace de tr ansport și m ărfuri transportate, în
tranzit sau depozitate, animale și altele. A introdus anumite tipuri de asigur ări : prima
poli ță de asigurare a locuin țelor împotriva riscului de spargere, prima poli ță de asigur ări
de autovehicule, prima form ă de acoperire cuprinz ătoare a m ărfurilor în tranzit, prima
poli ță de asigurare de avia ție și prima poli ță de asigurare a sateli ților.
Ca și caracteristici ale acestei pie țe putem men ționa:
• Aproape dou ă treimi din tranzac țiile încheiate pe pia ța Lloyd’s provin din afara
Marii Britanii
• Lloyd’s tranzac ționeaz ă asigur ări și reasigur ări în peste 100 de ță ri
• Peste 164 de brokeri autoriza ți aduc afaceri pie ței Lloyd’s
• În prezent ,pia ța Lloyd’s are peste 72.000 de clien ți din țntreaga lume
• 1124 membri individuali și 1017 membri corporate ,grupat ți în 62 sindicate, se
concentreaz ă pe pia ța Lloyd’s pentru a oferi clien ților cele mai bune aranjamente
de asigurare la pre țuri competitive
• 44 ‘’managing agents’’ subscriu riscurile propuse d e brokeri pentru clien ții lor
• 11 consultan ți autoriza ți Lloyd’s activeaz ă pe pia ța
Începând din anul 1967 printre membrii Lloyd’s au f ost acceptate femeile și
începând cu anul 1868 au fost accepta ți ca membri și persoane din alte ță ri, nu numai din
Marea Britanie, cum fusese pân ă atunci. Membrii sunt organiza ți în sindicate conduse de
agen ți de subscriere în domeniul asigur ărilor maritime, asigur ărilor auto, asigur ărilor de
avia ție, asigur ărilor de via ță pe termen scurt și al asigur ărilor generale.
Membrii Lloyd’s sunt cei care aduc capitaluri-supor t subscrierii riscurilor la
Lloyd’s. Din ianuarie 1994 vorbim despre dou ă categorii de membri : membrii
individuali, cunoscu ți sub termenul de ‘‘Names’’ și membrii corporativi. Membrii
individuli erau în num ăr de 6825 în anul 1998 și sunt persoane fizice care accept ă pe
propriul lor cont acoperirea de riscuri asigurate, din anul 1968 pot fi de orice na ționalitate
dar cu domiciliul în Regatul Unit sau în Commonweal th. Membrii corporativi sunt

15 persoane juridice care trebuie s ă depun ă la Lloyd’s fonduri în valoare de 500 000 lire
sterline.
Pentru a fi admis ca membru, o persoan ă trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele
condi ții :
• Vârst ă minima de 21 de ani ;
• Avere cel pu țin 250 000 lire sterline ;
• Să fie integri ;
• Recomandare din partea a cinci membri subsciptori L loyd’s ;
• Trebuie s ă ofere un anumit grad de securitate, în func ție de volumul afacerilor ce
poate fi tranzac ționat
• Să accepte tranzac ționarea de asigur ări în nume propriu cu r ăspundere nelimitat ă ;
• Nu se cer cuno știn țe sau experien ță în domeniul asigur ărilor.
Pe pia ța Lloyd’s opereaz ă trei tipuri de agen ți, și anume :
• Agen ții membrilor, care sunt societ ăț i prestatoare de servicii ce consiliaz ă și
gestioneaz ă afacerile membrilor subscriptori individuali la Ll oyd’s ;
• Agen ții de subscriere sau agen ții coordonatori nu au rela ții directe cu membrii
subscriptori ci cu agen ții de membri și consilierii licen ția ți.Ace știa organizeaz ă
activitatea sindicatelor, ține eviden ța contabil ă a acestora, remunereaz ă membrii
activi ai Lloyd’s și public ă situa ții financiare ;
• Agen ții Lloyd’s ofer ă informa ții și asist ă agen ții membrilor la plata daunelor.
Pia ța Lloyd’s are un sistem de conducere organizat pe t rei trepte :
1. Consiliul Lloyd’s (Lloyd’s Council) este un organi sm statutar ce include
membrii ale și dintre membrii activi și cei externi și persoane fizice numite
de Lloyd’s și aprobate de Guvernatorul B ăncii Angliei. Din 1 ianuarie
1993 Consiliul a ac ționat într-o structur ă tripar țial ă, în urma înfiin ță rii
Lloyd’s Regulatory Board și Lloyd’s Market Board.
2. Comitetul de pia ță (Market Board) se ocup ă de elaborarea strategiilor și de
dezvoltarea afacerilor pe pia ța Lloyd’s, elaborând standarde comune și
supraveghind ca plasarea riscurilor sa se desf ăș oare eficient.

16 3. Comitetul pentru Reglement ări ( Regulatory Board) are ca sarcin ă
dezvoltarea regulilor și procedurilor pie ței, precum și supravegherea
acesteia.
Principalele tipuri de asigur ări ce se tranzac ționeaz ă pe pia ța Lloyd’s se grupeaz ă
în patru sub-pie țe: asigur ări maritime, asigur ări non-maritime, asigur ări de avia ție și
asigur ări auto.
Asigur ǎri maritime sunt cele mai vechi la Lloyd’s, datând de mai mult de 300
ani, de pe timpul cafenelei .Lloyd’s este considera t ǎ cea mai important ǎ pia țǎ de asigur ǎri
maritime, asigurând orice este legat cu activitatea maritim ǎ: platforme petroliere,
cargouri, tancuri petroliere, ambarca țiuni, yachturi,cercet ǎri știin țifice maritime. Circa
20,5% din totalul primelor de pe pia ța Lloyd’s provin din acest segment. Aici se plaseaz ǎ
peste 13% din asigur ǎrile maritime pe plan interna țional.
Asigur ǎrile non-maritime presupune oferirea protec ției pentru riscuri de:
incediu, calamit ǎți, furt, r ǎspundere profesional ǎ, riscuri nucleare, asigur ǎri de animale,
fraud ǎ pe computer, sechestr ǎri, boal ǎ, accidente, asigur ǎri de via țǎ pe termen scurt.
Ast ǎzi, acest ǎ pia țǎ este cea mai important ǎ sub aspectul veniturilor și aduce circa 52%
din primele de asigur ǎri ale pie ței Lloyd’s.
Asigur ǎrile de avia ție, care au evoluat ca o variant ǎ adaptat ǎ a asigur ǎrilor
maritime, asigur ǎ orice tip de aparat aviatic: avioane, elicoptere, avioane cu reac ție,
sateli ți. Prima poli țǎ de asigurare de via țǎ a fost încheiat ǎ, în anul 1911, pentru asigurarea
unei aeronave comerciale pentru primul zbor transat lantic. Actual, peste 25% din
asigur ǎrile de avia ție pe plan interna țional sunt plasate la Lloyd’s.
Asigur ǎrile auto acoper ǎ toate tipurile de riscuri auto. Pe acest ǎ pia țǎ se
tranzac ționeaz ǎ o mare parte a asigur ǎrilor de autovehicole din Anglia(16%).
În afar ă de cele patru categorii pe asigur ări, pe piata Lloyd’s se asigur ă și o mare
varietate de riscuri neobi șnuite cum ar fi: picioarele fotbali știlor, vocile cânt ăre ților,
mâinile piani știlor și nu numai.
Lloyd’s este recunoscut ă pe pia ță pe care s-au asigurat marile vedete: actori,
sportivi, cânt ăre ți. Printre acestea se num ără: Gene Kelly, Mye West, Elizabeth Taylor,
Frank Sinatra, Edwuard G.Robinson, Richard Burton, Sir Laurence Olive. Cristopher
Reeves a fost asigurat pentru suma de 20 milioane d e lire sterline pentru film ările f ăcute

17 pentru Superman. Actri ța sud-africana Kerri Wallace care a participat la p romovarea
filmului Star Trek a trebuit s ă-și tund ă complet p ărul pentru c ă a solicitat o asigurare prin
care se acoperea riscul c ă părul nu îi va cre ște altfel decât îl avusese înainte.
Lloyd’s este de asemenea pia ța starurilor muzicale. Sunt protejate orice bunuri
personale, echipamente muzicale și riscul de anulare a concertelor. În ultimii 15 an i
printre cei mai renumi ți asigura ți ai pie ței au fost Eric Clapton, Phil Collins, Dire Straits ,
Duran Duran, Bob Dylan, Michael Jackson, Bros, Eras ure,Genesis, Billy Joel, Status
Quo.s.a
Sportivii care au preferat aceast ă pia ță sunt: tenisman-ul Bjorn Borg, boxerul
Leon Spinks, fotbalistul Pele, precum și echipe întregi de baschet, hockey.
Imagina ția clien ților a mers mân ă în mân ă cu inova ția și deschiderea c ătre inedit a
subscriptorilor Lloyd’s. Iat ă câteva exemple dintre cele mai neobi șnuite riscuri ce s-au
asigurat pe aceasta pia ță :
-o asigurare încheiat ă de o companie de produc ție de filme care s-a asigurat c ă pe
durata film ărilor nu va ap ărea monstrul din Loch Ness;
-un post de radio din Memphis, Tennessee, care a of erit un premiu de 1 milion de
dolari celui ce l-ar g ăsi pe Elvis Presley în via ță , s-a asigurat împotriva acestui risc;
-40 de membri ai ‘’Whiskers Club’’ din Derbyshire care și-au asigurat b ărbile
pentru suma de 20 de lire sterline fiecare împotriv a riscurilor de incendiu și furt ;
-o companie din Durham, care și-a asigurat modelul Suzzanne Mizzi pentru suma
de 10 milioane de lire sterline pe o durat ă de 3 ani. Compania urma s ă fie compensat ă în
cazul în care Suzanne ar fi suferit o v ătămare corporal ă serioas ă care i-ar fi distrus cariera
de prezentare a lenjeriei de corp ;
-o companie de impresariat din Verona (Italia) s-a asigurat pentru suma de 1
milion de lire sterline împotriva ploii care ar fi dus la anularea a 42 de spectacole în aer
liber.
II.2.2. PIA ȚA LONDREI

Pia ța Londrei este cea mai veche și mai mare pia ță interna țional ă de asigur ări și
reasigur ări. Aici se tranzac ționeaz ă asigur ări din toata lumea, aproape trei sferturi din

18 num ărul companiilor de asigur ări și reasigur ări care activeaz ă fiind companii str ăini,
printre cele mai mari din lume. Aceast ă pia ță cuprinde :
– subsciptorii Lloyd’s
– companii britanice
– companii britanice profesionale de reasigur ări
– reaigur ători profesioni ști din alte ță ri
– companii generale ce provin din alte ță ri
– cluburi de protec ție și indemnizare pentru maritime(P & I Clubs)
– brokeri de asigur ări și reasigur ări
Pia ța londonez ă concentreaz ă cea mai mare parte ale asigur ărilor provenite de la
companiile din SUA, Japonia și pentru o mare parte a companiilor na ționale de asigur ări
din ță rile în curs de dezvoltare. Pe aceast ă pia ță sunt subscrise toate felurile de asigur ări și
reasigur ări, în toate metodele și formele cunoscute, fiind concentrate cele mai mul te
tranzac ții pentru acoperirea riscului de catastrof ă (pentru transporturi maritime, aeriene si
pentru bunuri).
Pia ța londonez ă se bucur ă de un statut privilegiat, dar în acela și timp și
binemeritat. Aici se g ăse ște nucleul pie ței asigur ărilor pentru riscuri industriale foarte
mari . De asemenea aici se întâlnesc cei mai mari r easigur ători din lume, pentru a încheia
diverse contracte. Datorit ă crizei prin care a trecut, pia ța londonez ă a pierdut teren în anii
’90. Partea de pia ță atât în marile sectoare industriale cât și în sectorul asigur ărilor non-
via ță se situeaz ă la momentul actual în intervalul 10-15 %. Totu și pozi ția puternic ă atât
pe pia ța asigur ărilor maritime, cât și aviatice a fost men ținut ă.
În ciuda acestor dezavantaje, pia ța londonezp continu ă să prezinte o multitudine
de avantaje majore. Dintre punctele forte ale acest eia amintim marea densitate de brokeri
și asigur ători, infrastuctura superdezvoltat ă, precum și serviciile specializate oferite de
pia ță . Colaborarea din ce în ce mai strâns ă între grupul Lloyd’s și Asocia ția Interna țional ă
a Subscriitorilor (IUA) urm ăre ște poten țarea acestor puncte forte. Introducerea noilor
standarde urm ăre ște optimizarea procesului administrativ.
De asemenea, permiterea accesului pe pia ța londonez ă a brokerilor din afara Marii
Britanii reprezint ă o modalitate în plus de confirmare a faptului c ă Londra r ămâne cea
mai larg ă pia ță prntru acoperirea riscurilor. Afacerile încheiate pe pia ța londonez ă se

19 adreseaz ă în special acoperirii unor riscuri foarte mari, co mplexe și din cele mai
neobi șnuite . Pia ța londonez ă este locul unde se pot procura asigur ări nedisponibile în alt ă
parte. Ceea ce este specific acestei pie țe este colaborarea temeinic ă între actorii de pe
pia ța: brokerii ca agen ți ai cererii și sindicatele Lloyd’s ca ofertan ți.
Cei peste 140 de brokeri și 200 de companii de asigurare constituie nucleul p ieței
londoneze. Pe lâng ă ace știa s-a dezvoltat o infrastructur ă bine pus ă la punct de actuari,
avoca ți, contabili, consultan ți etc.Per total, pia ța londonez ă ofer ă locuri de munc ă pentru
aproximativ 50.000 de persoane. De asemenea un fact or esen țial îl constituie faptul c ă
Londra este al doilea centru bancar din lume dup ă New York. Colaborarea dintre sectorul
bancar și cel al asigur ărilor este una strans ă, mai ales în contextul noilor alternative de
transfer al riscurilor și de finan țare al riscurilor.

II.3. PIA ȚA ASIGUR ĂRILOR DIN EUROPA CENTRAL Ă ȘI DE EST

Legisla ția ță rilor din estul Europei și Europei Centrale este în continu ă mi șcare la
fel ca și domeniul asigur ărilor și reasigur ărilor.
În anul 1997 volumul total al primelor de asigurare încasat de c ătre ță rile din
Europa Central ă și de Est este de 14,5 milioane de dolari. Aceast ă sum ă a reprezentat 1%
din volumul mondial de prime și 1,7% din PIB cumulat, intensitatea medie a asigur ărilor
fiind de 46,3 dolari/locuitori.
Pe aceast ă pia ță asigur ările non-via ță au reprezentat 75% din totalul primelor
încasate, datorit ă asigur ărilor de autovehicule care totalizeaz ă cea mai mare parte a
veniturilor din prime. Se observ ă astfel c ă pe pia ța Londrei asigur ările de via ță au o
pondere mai mic ă decât asigur ările non-via ță , îns ă se preconizeaz ă o dezvoltare rapid ă a
acestora.
În 1997 cele mai imprtante pie țe au fost Rusia, Polonia, Cehia și Ungaria,
însumând 82% din totalul primelor de asigurare.
O tr ăsătur ă a acestei pie țe o reprezint ă pierderea pozi ției de lideri a societ ăț ilor cu
capital de stat datorit ă cre șterii competi ției prin apari ția a unor societ ăț i de asigurare cu
capital privat (autohton sau str ăin). Astfel cele mai multe societ ăț i cu capital de stat s-au

20 privatizat și datorit ă faptului c ă asigurarea de r ăspundere civil ă obligatorie, încheiat ă
ini țial numai de aceste societ ăț i, poate fi încheiat ă și de c ătre societ ăț ile private.
De și criza din 1997 din Rusia a avut efecte pe o perio ad ă mai îndelungat ă și
infla ția afecteaz ă negativ dezvoltarea asigur ărilor, mai ales a celor de pia ță se
preconizeaz ă o evolu ție a acesteia.

II.4. PIA ȚA ASIGUR ĂRILOR DIN ROMÂNIA

În ceea ce prive ște România, odat ă cu aderarea la Uniunea European ă de la 1
ianuarie 2007, s-a observat o cre ștere a pie ței asigur ărilor, în propor ții diferite fa ță de
celelalte state membre ale Uniunii. În 2005, pia ța româneasc ă de asigur ări a avut o
cre ștere de 18,8%, clasându-se astfel pe locul patru în topul pie țelor cu cea mai mare
cre ștere din Europa. Pia ța asigur ărilor din România a avut în 2005 o cre ștere de 18,8%,
fiind devansat ă la acest capitol doar de trei ță ri, Liechtenstein (în cre ștere cu 80,5%),
Portugalia (cu 25,7%) și Luxemburg (cu 23,1%). Veniturile ob ținute de asigur ătorii
europeni din primele încheiate anul trecut au dep ăș it, potrivit raportului CEA, valoarea de
970 miliarde euro. În România aceste venituri au to talizat 890 milioane euro, valoare care
claseaz ă România pe locul 25 în Europa.
Primele trei pozi ții sunt ocupate de Marea Britanie cu venituri din p rime de peste
220 miliarde euro, Fran ța cu venituri de peste 174 miliarde euro și Germania cu peste
157,8 miliarde.
În privin ța pie țelor de asigur ări ale ță rilor membre ale Uniunii Europene,
cre șterea înregistrat ă anul trecut a fost de 4,6%. Raportul subliniaz ă c ă pia ța asigur ărilor
de via ță a cunoscut o cre ștere de 6,2% anul trecut, la distan ță considerabil ă de pia ța
asigur ărilor generale care a avansat doar cu 1,8%.
Revenind la pia ța asigur ărilor din România, în 2005 companiile au subscris p rime
brute a c ăror valoare a dep ăsit 1,23 miliarde euro, pentru acest an fiind estim at ă o valoare
din prime brute subscrise de circa 1,5 miliarde eur o.
Conform publica ției ruse ști "The Insurer" , în anul 2006 pia ța de asigur ări din
România se claseaz ă pe a opta pozi ție într-un top întocmit pe baza performan țelor în

21 asigur ări ale statelor CIS (Comunitatea Statelor Independe nte) și ale Europei Centrale și
de Est.
Companiile române ști care se reg ăsesc în Top 100 asigur ători de via ță sunt ING
Asigur ări de Via ță , pe locul 30, cu o cot ă de pia ță de 38,29%, în 2006, și AIG Life, pe
pozi ția 77, cu o cot ă de pia ță de 12,14%. De asemenea, țntre primele 100 companii de
asigur ări generale din statele Europei Centrale și de Est și CIS, România îi are ca
reprezentan ți pe Allianz-Tiriac, pe locul 25, lider pe pia ța na țional ă cu o cot ă de 22,41%,
Omniasig, pe pozi ția 45, și Asirom, pe locul 49. În a doua jum ătate a clasamentului se
plaseaz ă companiile BCR Asigur ări pe locul 59, Asiban, pe 71, Astra-Uniqua pe pozi ția
86, iar pe locul 100, Unita VIG. 4
Generali Asigur ări a subscris, în perioada ianuarie – septembrie 20 07, un volum
total de prime brute de 281 milioane de lei, cu 34% mai mult fa ță de aceea și perioad ă a
anului precedent. Primele brute subscrise la asigur ările generale au ajuns la 238,5
milioane de lei, cu circa 30% mai mult decât în ace ea și perioad ă a anului anterior . Cele
mai vândute tipuri de asigur ări din portofoliul companiei au fost asigur ările auto, urmate
de asigur ările de cl ădiri și con ținut, precum și de asigur ările de via ță individuale.
Compania de asigur ări Unita a subscris, în primele nou ă luni ale anului 2007,
336,9 milioane de lei, înregistrând o cre ștere cu 83% comparativ cu aceea și perioad ă a
anului precedent, când primele brute subscrise au t otalizat 184,2 milioane de lei. Clasa de
răspundere civil ă auto a consemnat o cre ștere de 108% fa ță de perioada de referin ță din
2006, potrivit reprezentan ților Unita, cu prime brute subscrise de 145,4 milio ane de lei, în
timp ce subscrierile aferente asigurarilor CASCO au înregistrat cea mai semnificativ ă
evolu ție, de 138%, pân ă la 143,4 milioane de lei.
BCR Asigur ări de Via ță a înregistrat, în primele nou ă luni ale anului 2007, o
valoare a primelor brute subscrise de 60,52 milioan e de lei, dep ăș ind cu 89,13% perioada
similar ă a anului anterior. Valoarea activelor companiei se ridic ă la 141,30 milioane de
lei, în cre ștere cu 41% comparativ cu perioada similar ă a anului precedent.Valoarea
profitului brut înregistrat în aceast ă perioad ă este de 3,7 milioane de lei.

4 http://www.adevarul.ro Articol ‚‚România are a opta pia ță de asigur ări din Europa’’ din 6 noiembrie
2007

22 Aviva România a avut de asemenea rezultate foarte b une în primele nou ă luni ale
anului 2007, , grupul consemnând subscrieri de pu țin sub 59,13 milioane de lei, în
cre ștere cu 26,88% comparativ cu perioada similar ă a anului trecut. În ceea ce prive ște
activele, evolu ția a fost de 44,11%, valoarea acestora ajungând la peste 180,93 milioane
de lei la 30 septembrie 2007.
Pia ța asigur ărilor de credit comercial din România este în cre ștere și valoarea
total ă a primelor subscrise de partenerii comerciali a at ins 30 milioane euro la începutul
anului 2006.
Asigurarea de credit comercial acoper ă riscul de neîncasare a crean țelor, respectiv
riscul ca un debitor s ă nu poat ă sau s ă nu fie dispus s ă pl ăteasc ă. Contractele de asigurare
de acest tip acoper ă în esen ță furnizorul sau creditorul împotriva pierderilor ca uzate de
insolven ță sau de incapacitatea de plat ă a unui client.
Prin aceste poli țe se asigur ă și neplata la scaden ță , iar suma asigurat ă poate include în
principal, taxe (cum este taxa pe valoarea adaugat ă – TVA), penaliz ări, dobânzi pana la
scaden ță , costuri de asigurare și de transport. Societatea de asigurare verific ă bonitatea
clientului și emite un raport de credit c ătre furnizor, în baza c ăruia se acord ă acestuia o
limit ă de credit. Asigur ătorul poate stabili o limit ă de credit sau aceasta poate fi
discre ționar ă, la alegerea creditorului, dac ă debitorul nu a avut restan țe în ultimele 12
luni. Pot fi asigurate și riscuri în perioada de pre-livrare și chiar și riscul politic.
Pot fi încheiate poli țe de asigurare de credit comercial fie pentru între gul
portofoliu de afaceri, fie pentru 85% din activitat ile care sus țin cifra de afaceri a unei
companii sau pentru clien ții cei mai mari. Rata primei de asigurare este medi a între 0,4%
și 0,8%. Prima minim ă de asigurare se calculeaz ă prin înmul țirea ratei primei de
asigurare cu cifra de afaceri estimat ă pe un an. Pe pia ța româneasc ă, r ăspunderea maxim ă
este de aproximativ 300 de ori valoarea primei mini me sau o sum ă fix ă. Perioada de
asigurare pe care pot fi încheiate poli țele pentru credite comerciale este de un an, cu
posibilitatea de reînnoire automat ă.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur ărilor (CSA) a hot ărât s ă diminueze
cotele de contribu ție a firmelor de asigurare la Fondul de Garantare p entru anul 2007, de
la 0,5% la 0,3% pentru asigur ările de via ță și de la 1% la 0,8% pentru asigur ările
generale. Procentele se refer ă la volumul de prime brute încasate din activitatea de

23 asigurare direct ă. ‘’Datorit ă contribu țiilor aduse pân ă acum, Fondul de Garantare i și
poate exercita rolul de protector atât al asigura ților, precum și al ter țelor persoane
păgubite, în cazul în care un asigur ător este declarat în stare de insolven ță , aceast ă situa ție
neputând fi niciodat ă exclus ă într-o economie de pia ță ’’, a spus presedintele CSA.
Volumul primelor brute subscrise aferente contracte lor de asigurare încheiate în
perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2006 a fost de 4,25 miliarde lei (circa 1,20 miliarde
euro), potrivit CSA. Din acest total, primele brute subscrise aferente contractelor de
asigur ări generale s-au cifrat la 3,43 miliarde lei, în ti mp ce asigur ările de via ță au generat
prime subscrise în sum ă de 811,29 milioane lei.
Până în prezent, doar 900.000 de locuin țe din cele aproximativ 8 milioane din
România sunt asigurate. Asta în ciuda faptului c ă asigur ările pentru locuin țe sunt printre
cele mai ieftine de pe aceasta pia ță . Astfel, primele de asigurare practicate de compan iile
care vând astfel de produse se situeaz ă la nivelul de 0,005-0,1% din suma asigurat ă, în
timp ce la CASCO, de exemplu, primele se ridic ă la 6-8% din valoarea asigurat ă.
Asigur ările `tr ăsnite` prind și în România. Sporturile extreme, operele de art ă,
ma șinile de epoc ă, chiar și golful sunt doar câteva din `produsele` greu de a sigurat.
Înainte de a s șri cu coarda elastic ș, f ă-ți o poli ță de asigurare. Dac ă i ți rupi piciorul, ai
șansa de a- ți transforma ghinionul într-o surs ă de bani. În acest caz, prima de asigurare
depinde de num ărul participan ților, dac ă sunt amatori sau profesioni ști și de cât de
dificile sunt condi țiile de joc: distan ța loviturii sau caracteristicile terenului de joc. Riscul
este plasat în str ăin ătate, la o companie din Londra, cu parteneri din Ro mânia. Din p ăcate
pentru ei, noroco șii au întârziat s ă apar ă, iar pân ă în acest moment nu s-au înregistrat
`daune`. Dar dac ă vor fi noroco și, inspectorii de daune se vor asigura de corectitu dinea
organiz ării evenimentului și de acordarea premiului. Mai nou, și practican ții de sporturi
extreme se pot asigura. De și vecinii no ștri din Ungaria utilizeaz ă de ani buni astfel de
produse, prima poli ță din România care-i asigur ă de neprev ăzut pe amatorii de senza ții
tari a fost lansat ă în urm ă cu o s ăpt ămân ă. În câteva zile au sosit și primele solicit ări.
Compania City Insurance, cea care a introdus acest produs, are dou ă planuri de asigurare:
unul pentru teritoriul na țional și altul în afara ță rii. Primul se refer ă la urgen țe medicale,
cum ar fi: spitalizare, interventii chirurgicale, s tomatologice, fracturi, imobilizare,
tratamente de recuperare medical ă etc. Peste hotare se asigur ă preluarea cheltuielilor

24 medicale de urgen ță în caz de accident în timpul practic ării unuia din sporturile extreme.
Printre cheltuielile incluse în poli ță se numar ă cele chirurgicale, farmaceutice, de
spitalizare, de repatriere medical ă sau, în cel mai nefericit caz, de repatriere a asi guratului
în caz de deces. Pentru produsele personalizate, pr imele de asigurare sunt negociabile. În
cazul produselor standard, suma maxim ă asigurat ă este de 20.000 de euro, îns ă, la cerere,
poli țele pot acoperi pân ă la 100.000 de euro. Poli ța City Sport Extrem se poate
achizi ționa și online, accesând site-ul companiei. Desp ăgubirile sunt pl ătite în termen de
15 zile lucr ătoare, compania încercand s ă reduc ă termenul de solu ționare a dosarelor de
daun ă la cinci zile. Asigurarea operelor de art ă pentru diferite expozi ții poate p ărea
`cuminte` în raport cu exemplele anterioare, însa r iscurile sunt la fel de greu de
cuantificat. Generali Asigur ări a emis poli țe de asigurare pentru obiectele de art ă prezente
la Expozi ția Dacia Augusti Provincia, desf ăș urat ă la Muzeul de Istorie din Capital ă. În
acest caz, suma asigurat ă este de 2,5 milioane de euro. Acest tip de poli țe se încheie
pentru colec țiile de art ă care vin de la muzeele `mama`, în România, dar și colec ții care
pleac ă din România sau care sunt mutate în interiorul gra ni țelor. Asigurarea cuprinde, de
regul ă, daunele materiale cauzate exponatelor atât pe tim pul expunerii, cât și pe durata
transportului. În acest caz, nu exist ă sum ă maxim ă asigurat ă, iar prima se calculeaz ă în
func ție de tipul exponatelor, de valoarea acestora și, în final, de condi țiile și pre țul
negociat cu reasigur ătorul interna țional.

25 BIBLIOGRAFIE

CĂRȚI
• Ciurel, Violeta, ‘Asigur ări și reasigur ări: abord ări teoretice și practici
interna ționale’, Editura AllBeck, Bucure ști, 2000
• Ciuma ș, Cristina, lector univ dr, ‘Asigur ările interna ționale- arhitectur ă și
problematic ă la debutul mileniului III’, Editura Intelcredo, De va, 2001
• Văcărel, Iulian, Bercea, Florian, ‘Asigur ări și reasigur ări’, edi ția a-II-a,
Editura Expert, Bucure ști, 1992
• Bistriceanu, D, Gheorghe, ‘Sistemul asigur ărilor în România’, Editura
Economic ă, Bucure ști, 2002

ALTE SURSE