CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE ………………………….. ………………… 2 1.1Delimitări conceptuale… [617357]

1

CUPRINS

CAPITOLUL I PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE ………………………….. ………………… 2
1.1Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 2
1.2Conți nutul pieței turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
1.3Componentele pieței turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.4Clasificarea piețelor t uristice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 8
CAPITOLUL II OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ ………………………….. …………………….. 11
2.1 Caracterizare conceptuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.2 Factorii determinanți ai ofertei turistice ………………………….. ………………………….. ……………… 13
2.3 Ofertanții de pe piața turismului ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
2.4 Tendințe pe piața turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
3.1 Particularitățile cererii turistice ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
3.2. Factorii determinanți ai cererii turistice ………………………….. ………………………….. …………….. 23
3.3. Motivația turisti că ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
3.4 Sezonalitatea cererii și consumului turistic ………………………….. ………………………….. …………. 30
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 32
PIAȚA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ……………………… 32
4.1 Analiza situației pieței turistice din România ………………………….. ………………………….. ………. 32
4.2. Cererea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 36
4.3. Oferta turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
CONCLU ZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 49
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 75

2

CAP ITOLUL I
PARTICULARITĂȚIE PIEȚEI TURISTICE

Piața constituie una dintre cele mai dinamice si complexe realități ce ne înconjoară.
Piața desemnează un ansamblu coerent de relații intre participanții la procesele ei: producători
de bunuri, consumatorii, utilizatorii și intermediarii dintre aceștia, adică ofertanții și solicitanții de
bunuri.
Piața este etichetată ca fiind „mâna invizibilă ” care reglează viața economică, „forța
impersonală ” care acționează dincolo de capacitatea de intervenție a participanți lor la diviz iunea
muncii si la schimbul de activități .

1.1 Delimitări conceptuale

Piața turistică se definește ca fiind ”locul in care se întâlnește și se confruntă cererea cu oferta
de produse turistice ” (Stancioiu, 2014, ed iția a 2 -a rev. și ad. , p. 17) . Oferta turistică se materializează
prin producția turistică, iar cererea turistică se materializează prin consum.
Principalele elemente de luat in considerare in studierea pieței turistice sunt:
– ofertantul de produse tur istice ( transport, cazare, alimentație , agrement, excursiile etc., fiecare
în parte și împreună alcătuind produsul turistic ;
– cererea de produse turistice (reprezentată de marea masa a solicitanților );
– legislația în vigoare;
– canalele de distribuție a pro duselor turistice;
– mijloacele de comunicare și informare necesare ( promovare );
– mediul, alc ătuit din factori sociali, economici, politici, culturali în care se desfășoară
activitatea de turism.
Piața turistica poate fi:

3

– Piața turistic a teoretic ă (https://www.scribd.com/document/49049038/Curs -Evaluare –
Resurse -Turistice, 2019) : totalitatea cererilor pentru un produs turistic pe o anumită piață, fără
a lua în considerare solvabilitatea acestora;
– Piața turistic ă reală (efectivă): a nsamblul cereri lor satisf ăcute sau, cu alte cuvinte, num ărul
actelor de vânzare -cump ărare finalizate pentru un anumit produs turistic, dintr -o anumită zonă ,
într-un interval de timp (http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/PIATA -turistica -in-
Romania11622.php, 2019) .
Dimen siunea acesteia se exprima prin indicatori, cum sunt: numărul de turiști , numărul de zile –
turist, volum ul încasărilor din turism etc.;
– Piața turistică potențială: cererea solvabilă , respective dimensiunile cer erii turistice, care ar
pute fi satisfăcută într -o zonă . Ea este influențată de condiții materiale și financiare ale
populaț iei din zona respectivă și ale turiștilor ce se estimează că se vor deplasa în zona
respectivă .
În concordanță cu accepțiunea genera lă, piața turistică este reprezentat ă ”de totalitatea
tranzacțiilor (actelor de vânzare -cumpărare) al căror obiect îl constitui e produsele turistice, privită
în conexiune cu relațiile pe care le generează și spațiul geografic și chiar timpul în care se
desfășoară? (http://file.ucdc.ro/cursuri, 2019) .

1.2 Conținutul pieței turistice

Piața turistică este complexă , fiind rezultatul ofertei și cererii, de bunuri și servicii turistice ,
mai mult sau mai puțin diversificate.
Piața tur istică este un segment aparte a pieței serviciilor , ocupând un loc din ce în ce mai
important în economia internă a unei țări. Piața turistică diferă de piața mărfurilor din prisma gradului
ridicat al diversific ării și complexit ății produselor turistice, fiind caracterizată prin deplasarea
potențialilor consumatori la locul de consum (destinație).
Particularitățile pieței turistice, pot fi:
Atunci când se consumă produse turistice ” nu se urmărește achiziționarea acestora ca o
marfă, ci promovarea satisfa cțiilor pe care le oferă bunurile și serviciile turistice” (Glavan, 2002) în
raport cu opțiunile individuale ale turistului, deci piața are o finalitate specifică.

4

Piața turistică este ”formată din mai multe subpiețe ” (Glavan, 2002) , având în vedere oferta
turistică diferită și modalitatea de percepere a componentelor lor, prin prisma fiecărei categorii de
turiști cu preferințe specifice.
Decizia de consum turistic are ” la bază o serie de informații care dau „imaginea” (Glavan,
2002) produsului turistic și care poate să aibă o încărcătură subiectivă, imaginea reală se realizează
numai prin acțiunea turistică propriu -zisă la locul ofertei turistice și numai în timpul consum ului,
sporind, astfel, complexitat ea în timp și spațiu a pieței turistice” . (Glavan, 2002)
Există interferențe între piața turistică, piața bunurilor și piața serviciilor , interferențe
determinate de caracterul complex al produ sului turistic, care nu este alt ceva decât o combinație de
bunuri și servicii.
Turistul, pe parcursul voiajului consumă o serie de bunuri și servicii cu scopul obținerii unor
satisfacții și satisfa cerii nevoilor. Consumul turistic începe prin cumpărarea serviciilor și bunurilor
necesare sejurului, se manifestă pe tot parcursul voiajului și se încheie cu revenirea în localitatea de
domiciliu.
Piața turistică națională se referă la ofert a și cerer ea din cadrul unei țări, rezultatul procesului
de vânzare – cumpărare din același spațiu.
Piața turistică internațională se caracterizează prin faptul că produsele truistice sunt oferite de
o anumită țară, iar cererea pentru acele servicii și produse turistice provine dintr -o altă țară. Consumul
produselor turist ice va avea loc în cadrul tării care oferă produsele și serviciile, deoarece acestea nu
pot fi deplasate în alt spațiu, cererea fiind aceea care trebuie să aju ngă la ofertă.
Legăturile între cererea și oferta turistică conduc la formarea unor relații de p iață între
producția (prestația) de servicii turistice și consumul lo r efectiv, privite din punctul de vedere al
consumatorilor și al prestatorilor de servicii turistice.

5

Fig. nr. 1.1. Ciclul relațiilor de piață între prestația de servici i și consumul serviciilor materializate în produse turistice .
Sursa: Alexandru Nedelea – ”Piața turistică”, ed. Didactică și Pedagogică, București, 2003, pg. 14

În funcție de capacitate, piața turistică clasifică în piață turistică teo retică, pi ață potenț ială și
piață efectivă.
Piața turistică teoretică reflectă ,,limitele de absorbție a unui produs turistic pe o piață
determinată, fără a lua în considerare prețurile și tarifele practicate” (Stancioiu, 2014 , ediți a a 2-a rev.
și ad. , p. 12)
Valorificarea ofertei de
servicii
turistice, materializate în
produse turistice
Capacitățile de
producție(capacitățil
e rece ptive ale
prestatorilor de
servicii turistice)
Prestațiile de
servicii turistice
(producție)
Nevoile
populației pentru
serviciile
turistice
Puterea de
cumpărare a
populației
Cererea de serv icii
turistice
Oferta de servici i
turistice
Consumul de servi cii
turistice

6

Piața turistică potențială reprezintă cererea totală pentru un anumit produs turistic, luând în
considerare un anumit nivel determinat de prețuri și tarife. (Serbu, 2009)
Piața turistică real ă (efectivă) reprezin tă totalul produselor turistice vândute efectiv pe piață,
într-o perioadă determinate de timp și într -o zonă anumită. Raportul dintre piața potențial ă și piața
reală reflectă gradul de saturație al pieței, si anume: piața saturată (cere rea efectiv realizată este egală
cu cererea potențială) și piața nesaturată (cererea efectiv realizată este mai mică decât cererea
potențială). Piețele turistice ca si produsele turistice au un ciclu de viata. Ciclul de viață al pieței
rezultă din însumare a ciclurilor de viață ale produselor și sunt cunoscute pa tru etape: etapa de apariție,
etapa de creștere, etapa de maturitate, etapa de declin (Nedelea, 2003) .
Etapa apariției presupune identificarea necesităților și dorințelo r de consum a uneia sau mai
multor produse turistice. Pentru aceasta, firma de turism trebuie să interogheze mai mulți potențiali
consumatori, în scopul cunoașterii dorințelor lor privind caracteristicile produsului turistic (categorie
de confort, mijloace de transport, mod de rezervare etc.), serviciile complementare oferite, posibilități
de petrecere a timpului liber, activități sportive etc.
Etapa de creștere se caracterizează prin dezvoltarea produsul ui turistic, fiind oferit de una sau
mai multe firme concurente . Piața turistică se poate extinde pe cale intensivă (fidelizarea clientelei,
durat a medi e de sejur poate crește , o calitate crescută, precum și diversificare permanentă a serviciilor
oferite etc.) și pe cale extensivă ( un număr de turisti mult mai mare, destinații noi, pătrunderea pe noi
segmente de piață ).
Etapa de maturitate este caracterizată printr -o concurență acerbă. Fiecare firmă de turism
încearcă să -și găsească segmente de piață noi și mai atractive, recurgând chiar la reducerea prof itului,
ceea ce va conduce la fragmentarea pieței în segmente tot mai mici. (Nedelea, 2003)
Etapa de declin corespunde unei cereri tot mai scăzute pentru produsele turistice existente,
fiind determinată fie de caracteristicil e și particularitățile produsului turistic, fie de condițiile sociale,
economice, culturale și politice (Nedelea, 2003) .
Dimensiunile pieței turistice depind de numărul de consumatori, numărul de zile pe care
aceștia le petrec în țară, zona sau stațiunea respectivă și de mărimea cheltuielilor lor zilnice. Ca
urmare, pentru lărgirea pieței efective va trebui să se urmărească creșterea numărului de turiști,
sporirea sejurului mediu și a cheltuielii medii zilnice.
(http://www.revistadestatistica.r o/suplimente/2012/3/srrs3_2012a21.pdf, 2019) .

7

Cele două laturi corelative ale pieței turistice, oferta și cererea, contribuie în paralel la
extinderea pieței turistice. Valorificarea superioară a potențialului turistic, prelungirea sezonului,
dezvolta rea bazei tehnico -materiale și diversificarea serviciilor turistice pe de o parte, atragerea unui
număr sporit de turiști și intensificarea consumului turistic până la atingerea dimensiunilor potențiale
ale ofertei pe de altă parte, conduc în mod direct la lărgirea pieței turistice reale.
Potențialul pieței turistice este reprezentat prin cererea tuturor consumatorilor pentru un
anumit produs turistic în funcție de veniturile lor, de prețurile și tarifele practicate pentru acel produs.
(Nedelea, 2003)

1.3 Componentele pieței turistice

Piața turistică este mediul extern al unui sistem de management și reprezintă sera economică
în care produsul turistic se materializează sub forma ofertei turistice, iar nevoile de consum turistic,
sub forma de cerere turistică.
În cadru l aceste sfere reg ăsim următoarele elemente:
1. Legislația turistică în vigoare, sub forma actelor normative care reglementează circulația
turistică , perioada vacanțelor, durata concediului de odihnă, condițiile de mișcare în teritoriu
(regim vamal, acordarea vizelor), etc.
2. Ofertantul de produse turistice, de o mare diversitate, transportul, alimentaț ia, agrementul,
excursiil e etc, toate alcă tuind de fapt ”produsul turistic” . Acești ofertanți de produse turistice
pot îmbrăca două forme: ofertanți turistici car e își vând singuri produsele turistice pe care le
realizează, și ofertanți – distribuitori care oferă turiștilor serviciile prestate de alte firme.
3. Mijloacele de comunicare și informare sunt utile în vederea informării potențialilor turiști, și
pentru a in fluența comportamentul consumatorilor de produse turistice.
4. Cererea de produse turistice, formată din totalitate a consumatorilor, fie efectivi (care au solicitat
deja sau vor solicita în mod sigur produsele turistice) , fie potențiali (deși nu au cerut înc ă un produs
turistic din motive obie ctive, îl vor cere de îndată ce vor avea posibilitatea să intre în posesia l ui,
dorința de cumpărare manifestându -se latent) care doresc să se deplaseze periodic sau temporar, în
afara localității de reședință, din alte motive decât prestarea unor activități remunerate la locul de
destinație.

8

5. Canalele de distribuț ie a prod uselor turistice. Pe piața turistică , distribuția produselor turistice se
realizează în mod direct, de către producătorii direcți de produse turistice , sau indirect, de către
intermediarii (agenții de turism detailiste și turoperatoare).
6. Mijloacele de tran sport, facilitează consumul turistic, prin deplasarea consumatorului pe căi rutiere,
feroviare, aeriene , maritime la locul de ofertei.
7. Concurenț a reprezentată de ofertanții atât de produse turistice cât și de altă natură care pot influența
comportamentul consumatorilor. Concurența are un caracter dinamic, ceea ce determină studierea
acesteia și adaptarea ofertei în funcție de aceasta.
8. Mediul extern form at din totalitatea factorilor economic i, cultural i, sociali, politic i în cadrul
căruia își desfășoară activitatea agenț ii turistici.

1.4 Clasificarea piețelor turistice

În funcție de modul și nivelul de abordare, precum și de factorii care determină dife rențieri ale
structurii pieței turistice se pot delimita o multitudine de componente structurale. Activitățile de
determinare a structurii pieței turistice, precum și de identificare elementelor din care este alcătuită
piața turistică , se pot realiza pe ba za principiilor specifice marketingului bunuri lor, respectiv prin
segmenta re și analiză tipologică .
Datorită complexităț ii produsului turistic, modului în care se integrează , precum și ansamblul de
servicii d istincte care -l individualizează, piața turistic ă poate fi delimită în diverse moduri:
1. În funcție de n ivelul de referință al ofertei turistice, în funcție de care se delimitează :
a. piața produsului turistic, def inită î n corelație cu natura acestuia, limitele de timp și spațiu
b. piața firmei turistice, deter minată de caracteristicile serviciilor pe care le prestează , sim ple
sau complexe .
2. După motivația turistică :
a. piața turismului de vacanță (pentru recreer e, agrement ul turiștilor , satisfacerea nevoilor de
odihnă )
b. piața turismului cultural -istoric
c. piața turis mului știin țific ș i de afaceri
d. piața turismului social -politic

9

e. piața turismului religios
f. piața turismului sportiv
g. piața turismului de sănătate .
3. După direcț ia fluxurilor turistice :
a. piața turistică de emisie ( țara din care pleacă turiștii)
b. piața turistică de recepț ie (țara în care sosesc turiștii)
4. În funcție de gradul de accesibilitate (din p unct de vedere geografic, juridic):
a. piețe libere
b. piețe protejate
c. piețe închise
5. În funcție de aria geografică:
a. piața turistică locală
b. piața turistică zonală
c. piața turi stică nați onală
d. piața turist ică internațională
6. În funcție de mărimea veniturilor consumatorilor potențiali :
a. turismul de lux format dintr -un număr redus de consumatori, cu venituri, dificil de satisfăcut,
solicitând produse turistice sofisticate
b. turismul cl aselor mijlocii cuprinde turiști cu venituri medii care au exigențe mai modeste față
de calitatea și rafinamentul produsului turistic
c. turismul de masă reprezintă categoria cea mai mare a consumatorilor, formată din turiștii cu
venituri moderate și chiar m odeste. Ace știa acceptă produse turistice mai puțin elaborate,
oferite însă la prețuri mai mici
7. În funcție de categoria de vârstă și de ocupația turiștilor:
a. piața corespunzătoare tineretului
b. piața adulților
c. piața persoanelor în vârstă
Există numeroase subsegmente ale pieței turistice a populației active datorită manifestării unei
diversități de motivații turistice. Aceasta este determinată de studii, calificări profesionale , nivel al
veniturilor, caracterist ici demografice, mărime a concediului de odihn ă etc. Populația de vârsta a treia

10

constituie un segment important al pieței turistice datorită disponibilităților de timp și creșterii
ponderii acestor persoane în cadrul populației totale.

11

CAPITOLUL II
OFERTA ȘI PRODUCȚIA TURISTICĂ

2.1 Caracterizare conceptuală

În vederea definirii conceptului de oferta turistic ă este important să facem diferențierea față
de produc ția turistic ă.
În unele lucrări de specialitate, oferta turistic ă reprezintă fie “…totalitatea bunurilor și
serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistic ă” (Nedelea, 2003) , fie “… capacitatea
organizatoric ă a rețelei (baza tehnico -material ă, infrastructura etc.) de a satisface în anumite condi ții
cererea popula ției” (Mărculescu I, 1977, pag. 192)
După alți autori oferta turistica grupează “… ansamblul elementelor care concur ă la obținerea
produsului turistic, respectiv: potențialul natural și antropic, echipamentul de “ producție ” a serviciilor
turistice, diversita tea bunurilor materiale (industriale, alimentare), destinate consumului tur istic, forța
de munca specializat ă în activitățile specifice turismului, infrastructura turistic ă și condițiile de
comercializare ( preț, înlesniri etc.)” (Cosmescu I., 1998, pag. 115) , iar producția turistic ă reprezintă
“… an samblul de servicii care mobilizează forța de munc ă, echipamentul de producție și bunurile
materiale și care, în cadrul unei ambian țe specifice, se materializează intra-un consum ef ectiv” .
(Cosmescu I., 1998, pag. 115)
Oferta turistică este considerată a fi ansamblul atracțiilor care pot motiva vizitarea, sau, mai
complex privită, ansamblul elementelor de atracție care motivează călătoria și a celor desti nate să
asigure valorificarea primelor. Astfel, oferta turistică po ate fi privită ca totalitatea resurselor naturale
și antropice, împreună cu echipamentele de producere și comercializare a produselor turistice,
bunurile și serviciile destinate consumului turistic, condițiile de comercializare a acestora,
infrastructura t uristică și forța de muncă necesară activității turistice.
Practic, oferta turistică a unei țări, zone sau stațiuni turistice cuprinde totalitatea elementelor
turistice care pot fi puse în valoare la un moment dat prin stimularea cererii turistice, dar și
infrastructura tehnico -materială care permite valorificarea resurselor turistice. Din punct de vedere al
conținutului, oferta turistică poate fi definită, similar cu oferta de bunuri, prin „valoarea serviciilor și
bunurilor finale create de sectorul turis tic în timpul unei perioade determinate, în general, un an” sau
cu accent pe caracterul de activitate terțiară (de servicii) a turismului, prin „capacitatea economică și

12

organizatorică a re țelei specifice (echipamente turistice și infrastructură) de a sati sface, în anumite
condiții, cererea turiștilor” (Minciu Rodica, 2004, p.149)
Oferta turistică, considerată mobilul determinant al efectuării actului turistic, s e împarte în
ofertă turistică primară, care cuprinde totalitatea valorilor (resurse lor) naturale și ofertă turistică
secundară, incluzând ansamblul resurselor create de mâna omului – valori istorice, arhitecturale,
culturale, folclorice etc., care, în lite ratura de specialitate se regăsesc și sub numele de resurse turistice
antropice. (Snak Oscar, 2003, p.182) Ansamblul ofertei primare și secundar e constituie oferta turistică
potențială a unui teritoriu, care va deveni ofertă re ală (efectivă) numai atunci când se vor dezvolta
condițiile necesare pentru primire a turiștilor și petrecere a sejurului lor în ambianța caracteristică a
resurselor primare și secundare, ca rezultat al dezvoltării bazei materiale a turismului și a
infrastr ucturii sale tehnice. Oferta primară se distinge de oferta turistică secundară (res urse turistice
antropice) prin faptul că resursele naturale nu pot fi reproduse artificial , ele fiind create de natură, atât
în spațiu, cât și în timp, ambele constituind ma teria primă pentru industria turismului.
Sintetizând, se impune realizarea distincției între oferta turistică și producția turistică pornind
de la definirea celor doi termeni. Astfel, oferta turistică este reprezentată de cadrul și potențialul
natural și antropic, echipamentul de „producție” a serviciilor turistice, ansamblul bunurilor materiale
și serviciilor destinate consu mului turistic, forța de muncă specializată în activitățile specifice,
infrastructura turistică și condițiile de comercializare (preț facilități), iar producția turistică este dată
de ansamblul de servicii care mobilizează forța de muncă, echipamentul turi stic și bunurile materiale
și care se materializează într -un consum efectiv. Deci oferta presupune nu numai producția turistică,
ci și existența factorilor naturali. Oferta turistică există și independent de producția turistică, în timp
ce producția turist ică nu se poate realiza în afara ofertei. Oferta turistică este fermă, există atâta timp
cât sunt prezente elementele ce intră în str uctura ei, pe când producția turistică este efemeră, există
cât timp se manifestă consumul și se întrerupe odată cu întreru perea consumului. Această relație
specială dintre oferta turistică și producția turistică reliefează rolul principal al ofertei ca su rsă a
producției turistice, dar și rolul producției în mobilizarea ofertei date.

13

2.2 Factorii determinanți ai ofertei tu ristice

Principalii factori care determin ă nivelul și structura ofertei turistice sunt:
1. Factori naturali și antropici (factori natur ali de clim ă, resurse naturale și antropice, fauna și
flora etc.).
Cu anumite excep ții, pentru ca un anumit spa țiu să fie atractiv și să aibă valoare turistic ă, el trebuie
să ofere anumite condi ții, fie naturale, cum ar fi: peisaje naturale frumoase și nep oluate, configura ție
geografic ă echilibrat ă, condi ții meteorologice prielnice, faun ă rară etc., fie antropice, respec tiv resurse
de patrimoniu cultural, religios, arhitectural etc., de natura muzeelor, cl ădirilor istorice, m ănăstirilor
etc..
Turiștii ”solicită aceste valori naturale în mod direct, cu toate că resursele naturale apar pe piața
turistică ca o componentă particulară a unui produs turistic oferit spre comercializare ”. (Snak, 2003,
p. 174) Se poate spune că anum ite categorii de turiș ti își bazează deciziile privind destinația turistică
în funcție de nediul natural, caracteristicile acestuia.
Oferta turistică este influențată în mod direct de calitatea teritoriului. Valoarea teritoriului este
dată de (https://administrare.info, 2018) :
• accesibilita te și atractivita tea zonei ;
• frumusețea naturală a peisajului;
• configurația geografică (masive muntoase, podișuri, câmpii, râuri, lacuri, litoral etc.);
• condițiile meteo: tipul climatului, ni velul și frecvența precipitațiilor, in tensitatea activității
solare ș.a;
• valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură (nămol, izvoare minerale și termale ș.a);
• valoarea patrimoniului cultural și istoric: artă, ob iective istorice, religioase, folclor, artizanat;
• poziția ofertei față de bazinul cererii, respectiv față de fluxurile circulației turistice.
2. Factori economici și tehnici (nivelul de dezvoltare a sectorului ter țiar, baza tehnico -material ă
turistic ă).
Dezvoltarea sectorului serviciilor, al turi smului, în special, este influențată în mod direct de gradul
de dezvoltare economic ă în ansamblu.
Existența unei infrastructuri adecvate este esențială pentru ca oferta turistică potențială să se
transforme în ofertă reală (efectivă) prin facilitarea acc esului turiștilor la localitățile, zonele sau țările

14

turistice. Aceasta se realizează prin intermedi ul drumurilor, șoselelor, autostrăzilor, căilor ferate,
porturilor, aeroporturilor (necesare derulării transportului), al utilităților legate de electricita te, apă,
canalizare, comunicații și al altor servicii (sănătate, poștă, asigurări etc.).
Pe de alt ă parte, oferta turistic ă depinde de m ărimea, structura și calitatea bazei tehnico –
materiale ( în care sunt incluse structurile de cazare, alimenta ție public ă, tratament și agrement) , ale
cărei dimensiuni depind de resursele materiale și financiare investite , precum și de tehnologia prin
care este generat ă. În general, prin intermediul unor echipamente bine dezvoltate, care încorporeaz ă
tehnologii de ultima or ă, se poate suplini cu succes lipsa resurselor naturale (un parc de distrac ții bine
echipat poate atr age turi știi la fel de bine ca și resursele naturale originale ).
3. Factori umani
Resursa de muncă din turism își pune amprenta asupra dimensiun ii, calit ății și localiz ării ofertei
turistice prin gradul de specializare și nivelul de calificare.
În prezent, pe plan mondial se remarcă tendința ridicării calitative a ofertei datorită unei
specializări accentuate a personalului ce lucrează în cadrul firmelor de tur ism. Diversif icarea și
specializarea profesiilor turistice asigură succesul ofertei turistice.
4. Serviciile turistice constituie ponderea majoritară a ofertei turistice. Structura serviciilor
oferite pe piața turistică cuprinde (Postelnicu, 1997, pag.81) :
1. Servicii pentru pregătirea consumului turistic, legate de organizarea voiajelor, publicitate,
informarea clienților, elaborarea programelor de călătorie pe diferite itinerare, editarea ghidurilor și
hârților turistice, r ezervarea serviciilor pe itinerarele solicitate, procurarea documentelor de călătorie,
obținerea vizelor turistice etc.
2. Servicii de bază în care se includ:
a) servicii de transport turistic (în cazul în care turiștii solicită agențiilor de voiaj să le a sigure
asemenea servicii)
b) servicii de cazare, care constau în asigurarea condițiilor pentru înnoptarea turiștilor în
diferite tipuri de structuri de primire
c) servicii de alimentație.
3. Servicii complementare sunt prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului liber
al turiștilor (agrement, distracții, activități sportive, excursii, manifestări cultural -artistice, închirieri
de autoturisme și materiale sportive ș.a).

15

4. Servicii cu caracter special: tratamente balneo -medicale, servicii pent ru turismul de
întruniri, pentru acțiunile de vânătoare și pescuit sportiv etc.;
5. Servicii nespecifice: reparații și întreținere, telecomunicații, posta, schimb valutar etc.
Pentru a reuși să se impună pe o piață caracterizată printr -o concurență acerbă, or ganizatorii
de turism și prestatorii de servicii turistice trebuie să desfășoare un proces continuu de diversificare a
ofertei lor turistice.
Strategia diversificării serviciilor turistice trebuie concepută astfel încât, în funcție de resursele
turistice p rimare și secundare ale unei zone, să răspundă la următoarele necesități (Snak, 2003) .
Nivelul calitativ al serviciilor turistice este esențial în procesul de apreciere a ofertei de către
consumatori. Astfel, se știe că turistul poate admite o cameră mai mică, o mânca re redusă cantitativ,
dar nu trece cu vederea lipsa curățeniei grupului sanitar și nici lipsa de bunăvoință a personalului care
asigură servirea turistică.

2.3 Ofertanții de pe piața turismului

În cadrul pieței tur istice r egăsim o multitudine de ofertanți care pot fi clasificați î n:
1. agenți prestatori direcți de servicii turistice
2. agenți care au ca obiect de activitate promovarea și comercializarea de aranjamente turistice
în țară și străinătate, cu rol de intermedia r între agenții economici prestatori direcți de servici i
turistice și turiști.
Agenții prestatori direcți de servicii turistice desfășoară activități economice diverse având rolul
de a satisface o cer ere turistică complexă, corespunzătoare unor motivații turistice eterogene. Astfel,
regăsim:
a. Agenți prestatori de servicii de transport turistic pe calea ferată, rutier, aerian, naval (maritim
sau fluvial), național sau internațional, inclusiv transportul turistic pe cablu în zonele
montane;
b. Agenți prestatori de servicii hoteli ere și servirea mesei în l ocalități și stațiuni, pe trasee
turistice;
c. Agenți prestatori de servicii de tratament în cadrul stațiunilor balnear -turistice sau
localităților cu dotări balneare;

16

d. Agenți prestatori de servicii de agrement -diver tisment sportiv, cultural, distractiv și alt e
asemenea activități destinate turiștilor aflați în localitățile, stațiunile sau pe traseele turistice;
e. Agenți prestatori de servicii complementare pentru turiști sau agenții de turism: unele
servicii financiar – bancare, servicii de asigurări, servicii de vize, rezervări – închirieri
(mijloace de transport, echipamente sportive etc.) cercetare, învățământ – educație,
informații, consultanță, proiectări, construcții turistice, protecție, asociații profesionale,
realizarea de materiale publicitare.
În grupa agenților economici cu activitate turistică parțială se cuprind: întreprinderile furnizoare
de gaze, electricitate, construcții, textile, industriale, agricole, majoritatea î ntreprinderilor financiar –
bancare, farmaceutice, transport urban, telecomunicații ș.a, precum și o parte din unitățile de servire
a mesei, culturale, sportive și de divertisment care prestează servicii atât pentru turiști, cât și pentru
populația reziden tă.
Agenții de turism cu rol de inter mediar între agenții economici pr estatori direcți de servicii și
turiști se clasifică în (Stănciulescu, 2002) :
a. Agenții tour -operatoare specializate numai în organizarea de aranjamente turistice, pe
care le comercializează pe ba ză de contracte prin intermediul altor agenții de turism;
b. Agenții de turism detailiste cu activitate de vânzare a aranjamentelor turistice
organizate de tour-operatori (similar cu agențiile de voiaj din străinătate);
c. Agenții cu activitate mixtă de tour -operatori și de vânzare directă către turi ști a
aranjamentelor turistice proprii sau ale altor tour -operatori.

2.4 Tendințe pe piața turistică

În prezent, pe piața turistică mondială se înregistrează o concurență acerbă, atât între firmele
de turism, cât ș i între diferitele destinații turistice. Confruntați cu o libertate mai largă de alegere, cu
o ofertă mai diversificată, clienții devin mai exi genți și mai dificil de satisfăcut. Ei cer un nivel înalt
de calitate a serviciilor, valoare ridicată și prețuri cât mai reduse. Pentru a supraviețui și a se dezvolta
în cadrul acestei piețe , a cumpărătorului, întreprinderile turistice trebuie să elaboreze și să pună în
practică strategii și politici de marketing eficiente în vederea atragerii și fidelizării clientel ei turistice.

17

Se estimează că peste 608 de mii de structuri de cazare turistică au fost active în UE -28 în
2016 și că, împreună, acestea au asi gurat mai mult de 31 de milioane de locuri de cazare. Aproape o
treime (32,2 %) din toate locurile de cazare din UE-28 s-a concentrat în doar două dintre statele
membre ale UE, mai exact Fran ța (5,1 milioane de locuri de cazare) și Italia (4,9 milioane de locuri
de cazare), urmate de Regatul Unit, Spania și Germania. (https://ec.europa.eu , 2018)

Sursa: Eurostat, accesat 12.02.2018

În ultimii ani, numărul de nopți petrecute în structuri de cazare turistică a înregistrat, în general,
o tendință ascendentă. Totuși, a existat o scădere pe termen scurt a numărului de nopți petrecute în
structuri de cazare turistica în 20 16 și 20 17, ca urmare a crizei economice și financiare: numărul de

18

nopți turistice în UE -28 a s căzut cu 0,6 % în 20 16 și cu încă 2,0 % în 20 17. Cu toate acestea, în 201 7,
numărul de nopți a cunoscut a redresare și a atins un
nivel maxim de 2,9 miliarde de nopți în 2016, în
creștere cu 3,0 % în compara ție cu 2015.
(https://e c.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=Tourism_statistics/ro,
2018) .
În 2016, Spania a fost principala de stinat, ie
turistica din UE pentru nerezidenți (persoane care
călătoresc în afara țării lor), cu 295 de milioane de nopți
petrecute în structuri de cazare turistica, reprezentând
22,2 % din totalul pentru UE -28. Din aceste 295 de
milioane de nopți petrecu te în Spania, peste 7 din 10 s –
au concentrat în trei regiuni: Insulele Canar e, Insulele
Baleare și Catalonia. La nivelul UE, primele patru cele mai populare destinat, ii pentru nerezident, i
au fost Spania, Italia (199 de milioane de nopți), Franța (124 de milioane de nopți) și Regatul Unit
(119 milioane de nopți, estimare bazata pe datele lunare pentru 2016), care au reprezentat împreuna
peste jumătate (55,7 %) din totalul nop ților petrecute de nerezident, i în UE -28. Destina țiile cel mai
puțin căutate au fost Luxemburgul și Letonia; pentru interpretarea acestor cifre, este necesa r să se țină
cont de m ărimea statelor membre men ționate.
Se estimează ca 62,1 % din popula ția UE -28 în vârst ă de cel pu țin 15 ani a participat la
activit ăți de turism în interes pe rsonal în 2016, mai precis aceste persoane au efectuat cel pu țin o
călătorie turistic ă în interes personal pe parcursul anului. De asemenea, se pot observa diferen țe mari
între statele membre ale UE, întrucât rata participării a variat de la 23,7 % în Româ nia la 88,9 % în
Finlanda (https://ec.europa.e u/eurostat/statistics -explained/index.php?title=Tourism_statistics/ro,
accesat 04.03.2019, 2019) .
La nivelul României , sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primele 11 luni
din 2018 au însumat 11,993 milioane, în creștere cu 6,4% față de perioada similară din 2017, conform
datelor centralizate de Institutul National de Statistică. Din numărul total de sosiri, cele ale turiștilor

19

români în structurile de primi re turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 78%, în timp ce turiștii
străini au reprezentat 22% (https://www.monitorulcj.ro/actualitate, 2019) .
În ceea ce priv ește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare
pondere au deținut -o cei din Europa (74,6% din total turiști străini), iar din aceștia 85,7% au fost din
țările aparținând Uniunii Europene (https:/ /www.economica.net/, 2019)
Înnoptările înregistrate în structurile de primire tur istică în primele 11 luni din 2018 au însumat
26,808 milioane, în creștere cu 5,9% față de perioada similară din 2017.
Din numărul total de înnoptări, cele ale turiștilor români au reprezentat 81,3%, în timp ce
înnoptările turișt ilor străini au reprezentat 18,7%. În ceea ce privește înno ptările turiștilor străini în
structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut -o cei din Europa ( 73,2% din total
turiști străini), iar din aceștia 84,3% au fost din țările aparțin ând Uniunii Europene
(https://www.economica.net)
Durata medie a șederii în primele 11 luni din 2018 a fost de 2,3 zile la turiștii români și de 1,9
zile la turiștii stră ini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fos t de 33,1% pe total structuri de cazare
turistică, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de primele 11 luni din 2017. Indici mai mari de
utilizare a locurilor de cazare s -au înregistrat la hot eluri (42%), bungalouri (29,2%), vile turistice
(26,6%), ho steluri( 24,2%), spații de cazare pe nave (23,3%), popasuri turistice (21,9%) și pensiuni
turistice (21,3%) (https://www.wall -street.ro, 2018) .
Pe județe, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică c u funcțiuni de
cazare turistică a înregistrat valori mai ma ri în Municipiul București (peste 1,933 milioane), Constanța
(peste 1,294 milioane), Brașov (peste 1,250 milioane) și Cluj (612.100), iar numărul de înnoptări ale
turiștilor a înregistrat valori ma i mari în Constanța (peste 4,963 milioane), Municipiul Bucu rești (peste
3,15 milioane), Brașov (peste 2,439 milioane) și Cluj (1,140 milioane (https://www.wall -street.ro,
2018) ).
Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini c azați in structurile de primire turistică cu f uncțiuni
de cazare au provenit din Germania ( 311.900), Israel (255.000), Italia ( 224.700), Franța (161.700) și
SUA (157.400). (https://www.wall -street.ro, 2018)
Sosirile vizitat orilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada
de referință de 10,874 milioane, în creștere cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

20

Majoritatea vizi tatorilor străini provine din țări situate în Europa (92,3% ). Din totalul sosirilor
vizitatorilor străini în România, 49% provin din statele UE. Dintre statele UE cele mai multe sosiri s –
au înregistrat din Bulgaria (27,5%), Ungaria (25,8%), Germania (8,5%) , Italia (8%), Polonia (5,6%),
Franța (4%) și Regatul Unit (3,8%) (https://www.economica.net, 2019) .
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de peste
19,730 milioane, la 11 luni din 2018, în creștere cu 5,7% comparativ cu perioada similară din 2017.
Mijloacele de transport rutier au fost c ele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând
68,5% din numărul total de plecări (https://www. monitorulcj.ro/actualitate, 2019) .
Sosirile înregistra te în structurile de primire turistică în luna noiembrie 2018 au însumat
917.700, în creștere cu 10,4% față de cele din luna noiembrie 2017. Sosirile turiștilor români în
structurile de primire tur istică cu funcțiuni de cazare au reprezentat, în luna noiem brie 2018, 80,5%,
în timp ce turiștii străini au reprezenta t 19,5%, iar cea mai mare pondere au deținut -o cei din Europa
(74,5%), din aceștia 82,3% au fost din țările UE (https://www.wall -street.ro, 2018) .
Înnoptările înregis trate în structuril e de primire turistică în luna noiembrie 2018 au însumat
1.959.800, în creștere cu 10,8% față de cele din luna noiembrie 2017. Înnoptările turiștilor români în
structurile de pri mire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 82,4%, în timp ce ale turiștilor
străini, 17,6%. În ceea ce prive ște înnoptările turiștilor străini, cea mai mare pondere au deținut -o cei
din Europa (73,8%), iar din aceștia 81,7% au fost din UE. (https://www.economica.net, 2019)

21

CAPITOLUL III
CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC

3.1 Particularitățile cererii turistice

Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populației pentru servicii turistice, își
găsește echivalent în oferta turistică, în timp și spațiu (Snak, 2003)
Încercând o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezultă că cererea turistică se manifestă practic
într-un număr infinit de variante, nuanțate de la un client potențial la altu l, în funcție de (Daniela Turcu,
2008, pag. 55) :
• tipologia socioprofesională, familia și forma de turism în care se desfășoară călătoria turistică a
clientului interesat;
• caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durat a sejurului, formele de transport,
modalitățile de cazare etc);
• sursele fina nciare și sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în funcție de
structura serviciilor;
• motivațiile clientelei și preferințele turiștilor pentru atracțiile oferite.
Avem două modalit ăți de exprimare a cererii turistice (http://file.ucdc.ro/, 2019) :
a) cerere turistic ă manifestat ă – acea cerere care s -a manifestat (exteriorizat) într -o anumit ă
perioad ă de timp, întâlnit ă și sub denu mirea de cerere turistic ă reală
b) cerere turistic ă nemanifestat ă (neconcretizat ă), dar care exist ă poten țial în concep ția unui
consumator și care ar putea fi evaluat ă și cuantificat ă pe baza unui studiu al evolu ției cerin țelor; se
poate întâlni și sub den umirea de cerere turistic ă prezumat ă.
Cererea turistic ă reală și cererea turistic ă prezumat ă formeaz ă cererea turistic ă poten țială.
Deosebirea dintre cererea turistic ă și consum turistic poate fi eviden țiată și din punct de vedere al
locului și momentului form ării acestora.
Cererea de servicii turistice este caracterizată printr -un grad ridicat de mobilitate, iar dacaă e
să o privim din punct de vedere cantitativ și structural , aceasta se caracterizează prin schimbări relativ
rapide .

22

Din această cauză, pi ața turistică este st udiată ținând cont de dinamica cererii, de oscilațiile și
tendințele acesteia și analizând cauzele și consecințele acestor schimbări.
Gradul ridicat de mobilitate a cererii turistice este determinat și de caracterul rigid al ofertei.
În consecință satisfacerea nevoilor consumatorilor se realizează prin deplasarea turiștilor din zona de
reședință spre locul de existență a produsului turis tic. (http://file.ucdc.ro/cursuri, 2019) .
Elasticitatea c ererii turist ice este analizată în funcție de modificarea factorilor de influență.
Evoluția elasticității cererii turistice este determinată de un ansamblu complex de factori economici,
demografici, psihosociali și politici (nivelul veniturilor populației și cota desti nată consumului turistic,
nivelul tarifelor serviciilor turistice, volumul și structura ofertei turistice, pond erea timpului liber,
gradul de cultură etc ).
Elasticitatea cererii turistice în raport de venit și preț variază în funcție de natura produsului
turistic și de categoria cumpărătorilor, deci diferă de la o categorie de cerere la alta. Consumato rii
potenția li de servicii turistice pot fi împărțiți în două categorii având caracteristici foarte diferite.
Pentru cei care fac parte din prima categorie, produsele turistice sunt considerate drept esențiale și
grupează forme de turism precum: călătoriile de afaceri (acestea sunt inelastice din punctul de vedere
al venitului și prețului , deoarece costurile sunt suportate de către firme, asociații sau buget), sejururile
de cură balneară, voiajele având motivații familiale și pelerinajele religioase. În acest caz elast icitatea
cererii turistice în raport cu venitul și prețul este relativ redusă. Se poate vorbi chiar de o cerere mai
mult sau mai puțin rigidă. Pe ntru cea de a doua categorie de consumatori, opțiunea turistică este
considerată ca fiind facultativă.
Gradul de dezvoltare economică a unei țări influențează elasticitatea cererii turistice, în sensul
scăderii ei proporțional cu creșterea gradului de dez voltare economică.
Elasticitatea ridicată a cererii permite crearea unor posibilități de amânare a realizării
consumului turistic. Turistul potențial va achiziționa un anumit produs turistic numai în momentul în
care consideră că acesta oferă un raport cal itate – preț corespunzător nivelului veniturilor sale iar el
dispune de suficient timp liber. Ca urmare consuma torul turistic potențial va accepta oferta numai în
condițiile ce i se par cele mai favorabile. Această amânare a satisfacerii nevoii este asocia tă cu
atractivitatea elementelor din structura ofertei, elasticitatea cererii fiind deci și un element importan t
al accentuării caracterului sezonier al acesteia.

23

Nivelul veniturilor și al economiilor sunt factori care influențează repartizarea temporală a
consumului turistic. Acest lucru se explică prin faptul că epuizarea unei părți din economii le bănești
ale tur iștilor datorită cheltuielilor ocazionate de consumul turistic determină existența unei anumite
perioade de timp în care cererea turistică nu se mai poate manifesta fiind necesară realizarea unor noi
economii.
Deoarece cererea turistică reacționează putern ic la modificarea venitului, constatăm că
opțiunea turistică este una dintre primele la care consumatorii renunță în cazul în care veniturile
acestora scad.
O altă particularitate a cererii turistice o constituie faptul că aceasta nu se identifică în total itate
cu consumul turistic. Așa cum am menționat anterior, pe piața turistică există nonconsumatorii relativi
de produse sau servicii turistice c are, din diferite motive (familiale, profesionale, financiare etc.), nu
sunt în măsură să le solicite.
În gener al, putem considera cererea de servicii turistice ca fiind mai puțin presantă în
comparație cu cererea de produse de folosință curentă a populați ei. Astfel, din punct de vedere al
priorității acordate de consumatori, nevoia de destindere, de agrement se si tuează după satisfacerea
necesităților pentru alimentație, îmbrăcăminte, bunuri de folosință îndelungată, locuințe etc. (A.
Vorzsak (coord.), 2001) .

3.2. Factorii determinanți ai cererii turistice

Modul în care se formează și se dezvoltă c ererea turistic ă este influențată de o serie de factori ,
a căror influență este diferită, pozitivă sau negativă, în funcție de mo dul de dezvoltare sau stopare a a
fenomenului turistic în diferite țări, zone sau stațiuni . Dezvoltarea cererii de servicii turistice, atât pe
ansamblul ei, cât și în ceea ce privește localizarea acesteia în timp și spațiu, depinde de manifestările
concomi tente ale unor variabile complexe de ordin economic, demografic, social, cultural, tehnic,
politic etc., ale căror intensitate și pondere variază în timp. Nivelul și dinamica dezvoltării economice
și social -culturale influențează volumul și intensitatea fl uxurilor turistice interne și internaționale,
durata sejurului și modificarea ponderii dif eritelor forme de turism.
În literatura de specialitate se concretizează mai multe categorii de factori determinanți ai
cererii turistice și ai turismului, în general fiecare cu limitele sau interferențele sale. Indiferent de

24

acestea, consumul turistic, pr in care se materializează cererea turistică, este condiționat de: venitul
disponibil, timpul liber, factorii demografici și motivația turistică (Glavan, 2002) .
Factorii economici determină venitul personal (familial) care constituie baza materială a
oricărui act de consum turistic, deci de efectuare a unei călătorii turistice. Această grupare de factori
cuprinde: produsul național brut pe l ocuitor, nivelul veniturilor nete personale (pe un plan mai larg
ale familiei), evolu ția prețurilor și a ratei inflației, situația cursului de schimb valutar, rata șomajului,
nivelul de dezvoltare economică a țării, înzestrarea cu mijloace auto.
Produsul Național Brut (PNB) pe locuitor reprezintă nivelul de dezvoltare economico -socială
al unei țări și deci, pe măsura creșterii acestuia, se oferă și posibilități largi de practicare a turismului.
Nivelul ratei de consum turistic depinde atât de structura, r epartizarea și evoluția venitului național
cât și a celui individual. Resursele finan ciare și disponibilitățile bănești depind de nivelul global al
veniturilor, de structura cheltuielilor și de modalitățile posibile de finanțare a consumului turistic.
Spor irea veniturilor disponibile este asociată, de obicei, cu o putere de cumpărare mai m are,
deci cu posibilitatea de a cumpăra produse turistice mai des, de a prelungi durata călătoriei și a
sejurului, de a efectua un circuit mai lung, nu numai în țara de re ședință ci și în străinătate.
Relația între venituri și cererea turistică are un cara cter complex astfel încât aceasta din urmă
este mai puternic influențată în situația extremelor spectrului de venituri. Astfel, unui nivel foarte
redus al veniturilor disp onibile pentru consumul liber îi corespunde o reducere evidentă a înclinației
turisti ce.
Influența veniturilor populației asupra cererii turistice trebuie corelată cu cea a prețurilor
produselor turistice și tarifelor serviciilor turistice. Acestea au un i mpact asupra deciziei turistului cu
privire la alegerea țării, zonei, stațiunii de de stinație a petrecerii vacanței, produsului turistic (în
ansamblu) și componentelor sale (cazare, masă, agrement, tratament etc.). Turiștii analizează raportul
calitate -preț în alegerea produsului turistic, astfel încât, numai în situația în care acesta est e
corespunzător, consumatorul va achiziționa respectivul pachet de servicii turistice.
Factorii sociali influențează dinamica cererii turistice, deoarece turistul își desf ășoară ac tivitatea
într-un mediu social care influențează în mod direct sau indirect activitatea acestuia . În categoria
factorilor sociali intră mărimea timpului liber, gradul de polarizare socială, mărimea clasei de mijloc,
stilul sau modul de tr ai, moda.

25

Timpul liber, consecință directă a creșterii productivității mu ncii, este un factor important ce a
permis dezvoltarea cererii turistice. În raport cu timpul liber se înregistrează patru categorii de sejururi
pentru odihnă, recreere și turism: vacanțiere (în concediu), de week -end (la sfârșitul săptămânii),
cotidiene și pentru vârsta a III -a și înaintată . Sejurul vacanțelor poate fi segmentat în vacanțe scurte
(5-6 zile), medii și lungi . Timpul liber și concediile plătite sunt cele mai semnificativ e pentru
procurarea satisfacțiilor oferite de tu rism.
Factorii determinanți ai cererii turistice de natură psihologică sunt dificil de estimat și de
cuantificat, deoarece vizează aspecte individualizate ale consumatorilor turistici potențiali.
Factorii ps ihologici intensifică dorința, preferința de a p etrece în mod plăcut timpul liber, pe
considerente de plăcere și curiozitate. Acești factori sunt deosebit de sensibili la calitatea serviciilor,
a promovării, la tot ceea ce este nou, oferă variație, exotism și avent ură (înțe leasă în sens pozitiv). La
baza acțiunii factorilor psihologici se află rezultatul consumării produsului turistic, concretizat în
deconectare, detașarea de tensiunea nervoasă cotidiană, regenerarea potențialului fizic și psihic al
individ ului prin schimbarea temporară a mediului, a con dițiilor și a ritmului vieții moderne.
Factorii culturali care determină și influențează dinamica cererii turistice sunt: nivelul de
instruire și educație, diferențele de cultură între regiunile de origine a turistulu i și destinație, respectul
pe care îl manifestă aceasta față de alte valori culturale. Consumatorii caracterizați printr -un înalt grad
de cultură și educație sunt mai curajoși, mai dornici de cunoaștere și de contacte noi, mai comunicativi
și mai mobili. E i vor să aibă un contact direct cu ceea ce cunosc doar teoretic, să ia legătura cu moduri
de viață originale, specifice, deosebite de ale lor. Astfel, o destinație turistică nouă va atrage prima
dată un num ăr relativ redus de persoane – inovatorii care tin d să devină lideri de opinie pentru restul
consumatorilor.
Structura socio -profesională se impune în structura și în dinamica diferitelor forme de turism,
relevându -se participarea categoriilor cu studii su perioare, deci cu venituri substanțiale, în practi carea
sporturilor de iarnă (peste 50% din clientela stațiunilor montane), a tenisului de câmp și badmintonului
(cu echipamente costisitoare), a turiștilor specializați în anumite forme de turism „de lux”, c a: safari
și fotosafari în parcurile naționale și rezervați ile de vânătoare din Africa, Australia, de aventură în
ariile arctice, deșertice, ecuatoriale etc., fie a turiștilor familiști și cu venituri medii în agroturismul

26

german („vacanță la fermă”). Previziunile Organizației Mondiale a Turismul ui eviden țiază potențialul
de creștere al turismului internațional în raport cu populația dornică de călătorii turistice, așa cum
rezultă din tabelul de mai jos:

Sursa https://ec.europa.eu/eurostat /statisti cs (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics explained/, 2019)

Progresul tehnic înregistrat în mod deosebit în domeniul mijloacelor de transport și în
infrastructura turistică constituie un alt determinant al cerer ii turist ice.
Introducerea progresului tehnic în transporturi este reflectată în creșterea densității rețelei de
transpo rt, în sporirea numărului și diversificarea mijloacelor de transport, în modernizarea și
îmbunătățirea performanțelor acestora.

27

Oferta turistic ă are un rol deosebit de important în manifestarea și realizarea efectivă a cererii,
care poate fi considerată r eală și concretă numai în măsura în care are un corespondent în ofertă.
Dinamica ofertei turistice constituie premisa unei evoluții cor espunzăto are a cer erii în ceea ce privește
volumul și structura, iar diversificarea sortimentală și completarea destinați ilor turistice vechi sau
saturate cu altele noi duc la lărgirea cererii, la nuanțarea gusturilor, la mărirea posibilităților de
atrager e a turis tului potențial.
În raporturile dintre cererea și oferta turistică, cea din urmă o poate influența pozitiv dar ș i
negativ pe prima. Neconcordanța cantitativă sau structurală a ofertei cu cererea are drept consecință
amânarea sau chiar anularea sol icitării clientulu i, însoțită de deplasarea cererii spre alte destinații
turistice.

3.3. Motivația turistică

Motivația turistică reprezintă un ansamblu de mobiluri interioare, determinate de educație,
nevoi, cerințe, interese, gusturi, având un caracter personal, care orientează și dinamizează cererea
turistică. Motivația pentru turist este legată de faptul că o călătorie, în vacanță, în week -end sau în alt
timp liber, implică un amestec complex de elemente materiale (cazare, transport, masă, atracții) și
psiholog ice (un spectru larg de atitudini și așteptări). Turistul cumpără un anumit produs turistic
sperând că prin inte rmediul respectivului voiaj își va satisface, total sau parțial, diferite nevoi și
dorințe.
Cunoașterea motivațiilor turiștilor reprezi ntă o imp ortanță d eosebită pentru operatorii din
turism datorită rolului factorilor psihologici în comportamentul consuma torilor. Astfel este necesară
obținerea informațiilor cu privire la motivațiile care fac să fie cerut un anumit produs turistic, să fie
preferat ă o anumită destinație, să fie folosit un anumit fel de transport etc. Evident că cercetările
întreprinse trebui e să identifice evoluția motivațiilor turistice și tendințele lor viitoare.
Între motivele care determină o călătorie turistică se evi dențiază: nevoia de relaxare, de odihnă
fizică și psihică, de reconfortare în mijlocul naturii; nevoia de ieșire din mediul citadin urban poluat
și din ritmul trepidant al activității cotidiene; nevoia de agrement și divertisment; nevoia de cunoaștere
a frumusețilo r naturii , culturii, artelor, tradițiilo r unei țări, regiuni, localitate etc.
În practica și cercetarea științifică turistică se operează cu trei categorii de motivații turistice:

28

• motivații turistice decurgând din preocupările extraprofesionale de ordin general ca:
aspirații pentru destinderea f izică și intelectuală, îngrijirea sănătății, participarea la
manifestări sau evenimente culturale, sportive, cunoaștere, vizite familiale, la prieteni
etc.
• motivații legate de preocupările profesionale precum călăto riile de afaceri, pentru
reuniuni, expoziții și târguri, congrese și alte manifestări științifice, la care participanții
au calitatea de turiști care beneficiază de servicii turistice înainte, în timpul și eventual
după încheierea evenimentului;
• motivații ce decurg din prez ența unor atracții turistice naturale (peisagistice, balneare,
climatice, de relief etc.), cultural -istorice (folclorice, istorice, culturale, religioase etc.)
sau tehnico -științifice și economice .
Toate aceste motivații turistic e generea ză sau stimulează anumite călătorii și forme de turism
adaptate cererii de servicii ale clientelei potențiale căreia i se adresează. În raport cu aceste motivații,
pentru satisfacerea cererii turistice se urmărește valorificarea optimă a resurselo r turisti ce, crearea și
diversificarea ofertei de servicii conforme cu motivațiile și tendințele ce se petrec pe plan mondial și
național în domeniul cererii și ofertei turistice.
Specialiștii Organizației Mondiale a Turismului grupează aceste manifestații pentru călătoriile
în scopuri turistice :

29

Gruparea principalelor motivații pentru călătorii în scopuri turistice

* Înnoptări ale vizitatorilor în drum de la reședința lor permanentă spre localitățile de destinație (în cazul turismului
internațion al spre țările de destinație ale călătoriei).
Sursa: Monografia statistică a OMT , prezentată la cea de-a 24-a reuniune a Comisiei OMT pentru Europa: Tourism Trends
Wordwide and in Europe, 1950 -1991, Bruges, Belgia, 7 mai 1992

O altă tipologie ap arține dr . Oscar S nak care prezintă două categorii fundamentale de motivații
turistice (Snak, 2003) :
1. motivațiile turistice ce decurg din preocupările extraprofesionale de ordin general, ca, de
exemplu, dorința de destindere fizi că și int electuală prin schimbarea temporară a mediului
cotidian, îngrijirea sănătății, participarea la unele manifestații sau evenimente cu lturale,
sportive sau de altă natură, care oferă satisfacții în general opuse condițiilor existente la
reședința per manentă a turistul ui potențial;
– recreere/ divertisment
–evenimente culturale
–sănătate – activități sportive
(neprofesionale)
–alte scopuri de agrement
–destindere și de vacanță
Destindere și vacanțe
–reuniuni ( congrese, colocvii, seminarii
etc.)
–misiuni
–afaceri
–altele
SCO PUL
PRINCIPAL AL
VIZITELOR
Afaceri
profesionale
–studii /documentare
–familiale
–tratamente balneo -medicale și îngrijirea
sănătății
–tranzit *
–altele
Alte scopuri
turistice

30

2. motivații ce decurg din atracțiile turistice propriu -zise, ca, de exemplu, atracțiile naturale
(peisajul, co ndițiile climaterice etc.), sau atracțiile social -culturale ( artistice, folclorice,
istorice, tehnico -științifice, sportive etc.).
Aceste două categorii fundamentale ale motivațiilor turistice generează forme de turism specifice,
adaptate cererii de servi cii turistice a consumatorilor potențiali cărora li se adresează.

3.4 Sezonalitatea cererii și consumului turistic

Sezonali tatea cererii și consumului turistic reprezintă trăsătura dominantă a activității turistice
având implicații deosebite în activitatea prestatorilor de servicii din acest domeniu. Așa cum am
amintit anterior, una din particularitățile pieței turist ice o constituie concentrarea în timp a cererii și
consumului turistic. Distribuirea inegală în timp a acestora condu ce la identificarea a trei perioade de –
a lungul anului calendaristic:
I – sezonul plin (de vară sau de iarnă) caracterizat printr -o intens itate maximă a activității
turistice în vârful de sezon;
II – sezonul intermediar (perioada de început/presezon sau d e sfârșit de sezon turistic/
postsezon) când volumul activității crește, respectiv descrește treptat în funcție de creșterea sau
reducerea intensității circulației turistice;
III – extrasezonul – perioadă în care scade gradul de exploatare a obiectivelor t uristice sau are
loc chiar sistarea prestărilor de servicii turistice.
Majoritatea cererii turistice anuale este, așadar, concentrată în se zonul de vârf, atunci când se
înregistrează un volum ridicat al circulației turistice.
În funcție de condițiile natur ale, poziția geografică a zonei receptive față de circuitele turistice, gradul
de atractivitate și diversitatea ofertei de servicii , disti ngem trei variante ale curbei sezonalității
turistice (Snak Oscar, 2003, p.182) :
1. concentrarea cererii și consumului turistic într -un singur sezon important, limitat ca durată
(de exemplu, sezonul turistic estival în zona litora lului românesc al Mării Negre este în
perioada iunie -septembrie);

31

2. concentrarea activității turistice în două p erioade de sezon, vara și iarna, diferențiate atât
ca durată cât și ca frecvență a solicitărilor (de exemplu, stațiunile de munte destinate atât
sporturilor de iarnă cât și turismului de vară);
3. etalarea relativ lineară a frecvenței sosirilor de turiști de -a lungul întregului an calendaristic
(este cazul stațiunilor turistice balneoclimaterice, unde tratamentele se desfășoară în
decursul întregului a n, și al centrelor urbane unde se înregistrează o circulație turistică
permanentă datorată congreselor, târgur ilor, expozițiilor, călătoriilor în tranzit).
Adesea, debutul vârfului de sezon și amploarea variației volumului de activitate se dovedesc
fluctua nte. Acestor variații sezoniere ale cererii li se adaugă fluctuațiile săptămânale, zilnice și chiar
orare.

32

CAPITOLUL IV
PIAȚA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA

România are un potențial enorm care o poate transforma într -o destinație pentru tot tim pul
anului dacă vor fi înțelese și maximizate toate oportunitățile existente.
Punerea în valoare a acestui imens și important potențial turistic depinde direct de baza
tehnico -materială a turismului și calitatea serviciilor oferite.
Oferta de cazare turist ică a țării noastre va deveni concurențială numai în măsura în care se va
adap ta rapid la cererea turistică internă și internațională , aflată într -o continuă diversificare si sporire
a exigențelor solicitanților.
Problema principală o constituie structuri le de primire turistică. Se consideră structuri de
primire turistică orice con strucție și amenajare destinată cazării sau servirii mesei pentru turiști,
împreună cu serviciile aferente.
Structurile de primire turistică includ: hoteluri, moteluri, vile, cab ane, campinguri, sate de
vacanță, pensiuni, ferme agroturistice și alte unităț i cu funcțiuni de cazare turistică, unitățile de
alimentație din incinta acestora, unitățile de alimentație destinate servirii turiștilor aflați în stațiuni
precum și cele admini strate de o societate de turism.
Activitățile desfășurate în cadrul structuri lor de primire (cazare, agrement, tratament, comerț)
constituie un tot, fiind pârți componente ale produsului turistic.

4.1 Analiza situației pieței turistice din România

Din p unct de vedere geografic, România este una dintre țările cele mai întinse din sud -estul
Europei (ocupând locul al doilea după Polonia), cu o suprafață de 238.391 km
2 , în jur de 4,8%
teritoriul Europei. Zona montană reprezintă 30% din s uprafața țării, Munții Carpați înconjurând
centrul țării precum o centură.
Turismul se concentrează, astfel în cinci arii distincte geografic: Marea Neagră – în centrul și
sud-estul României, Delta Dunării în sud -est, Transilvania în centru, Moldova și Bu covina în nord –
est, iar Bucureștiul în sud.

33

Piața actual ă de turism a României poate fi împărțită în 6 produse de bază: turismul oferit de
stațiunile de la malul mării, turismul cultural, turismul terapeutic, ecoturismul, turismul urban și
agroturismul. Î n general, atracțiile ecoturistice sunt concentrate în zo na Munților Carpați, Marea
Neagră și Delta Dunării. Turismul cultural este reprezentat de mănăstirile pictate din nord -estul țării,
de castelele medievale din centru, de frumusețea și bogăția stiluri lor arhitectonice ale clădirilor din
București și din alt e mari orașe ale României.
Anterior anului 1989, România a reprezentat o destina ție turistic ă important ă pentru pia ța est-
european ă, fiind promovate cu prec ădere: produse turistice de litoral și baln eare, programe și circuite
culturale, precum și mân ăstirile din nordul Moldovei și din Bucovina (http://docplayer.net, 2019) .
În timp, oferta turistic ă româneasc ă a încetat s ă evolueze, devenind astfel neatractiv ă și
necompet itivă pe pia ța interna țional ă.
În cazul turismului, poate mai mult decât în alte cazuri, consumatorii sunt înconjura ți de un
număr nelimitat de op țiuni, prin urmare, prestatorii de servicii se confrunt ă cu o lupt ă acerb ă pentru
satisfacerea nevoilor clien ților lor tot mai exigen ți, care pot foarte u șor să opteze pentru al ți prestatori
dacă sunt nemul țumiți de o experien ță trăită.
Este o certitudine faptul c ă, criza economic ă global ă a afectat și activitatea turistic ă din
România, fiind pân ă la un punct resp onsabil ă de sc ăderea semnificativ ă a gradului de ocupare la
nivelul tuturor regiunilor.
Principalele cauze pentru care o destina ție relativ ieftin ă ca România nu reu șește să atrag ă
turiștii și să îi men țină într-un mod care s ă asigure performan țe vizibile și apreciabile ale sectorului,
rezid ă din urm ătoarele aspecte:
• calitatea infrastructurii – o parte important ă a patrimoniului natural și cultural al României
se afl ă în cadrul unor destina ții situate la o distan ță mare fa ță de por țile de intrare în țară
(aeriene, rutiere), îns ă acest patrimoniu nu este sprijinit de o infrastructur ă capabil ă să asigure
valorificarea sa corespunz ătoare ;
• tarifele practicate față de calitatea serviciilor oferite – în multe cazuri hotelierii și prestatorii
de servicii turistice români practic ă tarife care nu sunt acoperite prin servicii de calitate, fără a
conștientiza c ă aceasta e o strategie perdant ă pe termen mediu si lung;
• grad ul de pregătire a personalului din sector – este de la sine în țeles c ă nu po ți face
performan ță în sectorul turismului, cât ă vreme angaja ții acestei industrii au o preg ătire slab ă;

34

• lipsa de interes a deținătorilor de structuri de primire turistică față de realizarea investi țiilor
necesare pentru modernizarea propriet ăților;
• concurența internațională sem nificativă , care stimuleaz ă cererea turi știlor români și străini
pentru alte destina ții.
La toate aceste aspecte se adaug ă, într -o propor ție important ă, num ărul mare de structuri de
primire turistic ă ce func ționeaz ă fără a deține autoriza țiile legale, fapt ce conduce la înregistrarea
acestor performan țe slabe.
Aceste aspecte sunt eviden țiate prin analiza c ălătoriilor interne, astfel c ă din dinamica vacan țelor
interne comparativ cu alte state din regiune, s -a constatat faptul c ă turismul în România nu a atin s un
grad de dezvoltare adecvat, România situându -se pe ultimul loc în ceea ce prive ște numărul de
călătorii/cap de locuitor.
Dacă e să realizăm o analiză SWOT a Pieței turistice a României, putem spune:
Puncte Tari Puncte Slabe
• Prin varietatea cadrului natural, avem o mare
varietate de forme de turism
• Diversitate peisagistică a Munți lor Carpați
• Un areal forestier, cinegetic și piscicol care fac
din zonele de deal și câmpie zone atractive
pentru turism
• Litoralul – calitatea nisipului și lățimea plajei
• Delta Dunării este unică în zona europeană
• Hidrografia are numeroase râuri, lacuri de
diferite tip uri și o mare varietate de ape
subterane
• Regimul de c limă prin valorile de temperatură,
favorabil călătoriilor
• Parcuri naturale cu v egetați e pentru cercetarea
științifică pot fi folosite ca și destinații de
vacanță
• Turismul de vânătoare și pescuit, având în
vedere f auna cu peste 3600 de speci i
• Potențialul antropic al României dispune de un
bogat și diversificat potențial antropic, rezultat al
istoriei de peste 200 0 de ani pe aceste meleaguri ;
• Cetăți dacice, grecești, romane, precum și
cetățile mediev ale sunt atracții turistice
• Monumentele istorice de artă și arhitectură
• Instituțiile și evenimentele cultural -artistice • Infrastructură slab dezvoltată (la un
nivel net inferior celui european)
• Slaba dezvoltare a serviciilor în turism
• Existența unor unități de cazare
nemodernizate ( lipsa unei alimentări
curente cu apă și lipsa canalizarii )
• Investiții reduse în sectorul cultura l din
partea guver nului , dar și a sectorului
privat
• Slaba promov are a Români a (acesta nu
a reușit, prin instituțiile abilitate să își
creeze o imagine clară și puternică pe
piața internațională, deoarece politica în
acest domeniu nu este clară,
neconsecventă)
• Activități de marketing turistic și
management al destinației insufient
dezvoltate
• Bazele de tratament ale unor stațiuni
balneare au un grad înalt de uzură și
sunt neadaptate la standardele
europene

35

• Potențialul balnear cu peste 200 localități cu
factori naturali de cură
• Arta și tradiția popular a României
• Dezvoltarea și diversificarea capacității de
cazare , a unităților de alimentație
• Apariția noilor produse turistic e
Oportunități Amenințări
• Romțnia are o p oziție geopolitică strategică , la
intersecția celor mai importante rute comerciale
ale continentului
• Siguranța conferită de a derarea la NATO
• Valorificarea relațiilor de cooperare în anumite
domenii economice și cu anumite state precum
SUA și China
• Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor
turistice aferente patrimoniului cultural -istoric și
valorificarea turistică a acestora
• Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri
prin valorificarea centrelor de
afaceri/expoziționale existente
• Prin puținele investiții realizate a crescut
interes ul internațional pentru turismul cultural,
balnea r (inclusiv tratamentul de prevenție – de
tip wellness/spa), ecoturism, agroturism și
turism rural, de aventură
• Creșterea numărului de turiști care au ca
motivație diferite forme de turism cultural
• Existența Master Planului de Dezvoltare a
Turismului în Ro mânia
• Implementarea de proiecte de infrastructură
turistică de către administrația publică locală • Deteriorarea situației economice a țărilor
Europei de Vest și în special a marilor
emițători de turiști precum Germa nia, Marea
Britanie, Olanda, Franța, Ital ia, Austria
• Instabilitatea economiilor din zona euro
în raport cu restul lumii
• Creșterea prețului petrolului
• Globalizare – mâncărurile tradiționale
trebuie adaptate gusturilor turiștilor,
obiceiurile și datinile populare pot devenii
sinonime kitchului
• Infrastructura de transport neadaptată la
standardele comunitare
• Competiție puternică la nivel de
destinație – destinații turistice externe la
prețuri similare și condiții superioare
• Instabilitatea economic o-socio -politică a
României poate afecta România ca de stinație
turistică
• Continuarea procesului de migrare a
forței de muncă calificată
• Lipsa de fonduri pentru nevoile de
reabilitare sau pentru extinderea
infrastructurii

36

În baza analizei SWOT efectuate anterior, propunem ca factorii de decizie să evalueze
strategiile actuale pentru turism, pentru a le îmbunătăți dacă este necesar și pentru crearea de noi
oportunități pentru investitori. Obținerea de finanțare pentru dezvol tarea, întreținerea și promovarea
unei afaceri în turism este un punct -cheie în dezvo ltarea sectorului turistic. Astfel, ar trebui să fie
propuse și implementate forme de finanțare noi și diverse care să fie un ajutor pentru investitorii în
turism.

4.2. C ererea turistică

Analiza cererii turistice, la nivelul României cuprinde: analiza st ructurală și în dinamică la a
principalilor indicatori privind infrastructura turistică (definiții INS): Structuri de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică (n umăr; capacitatea de cazare turistică existentă (locuri); capacitatea de
cazare turis tică în funcțiune (locuri -zile) ; analiza structurală și în dinamică a principalilor indicatori
de circulație turistică (definiții INS): Sosiri ale turiștilor în structur i de primire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică; înnoptări în structuri de pr imire turistică; indicele de utilizare a capacității de cazare
turistică în funcțiune; analiza calitativă la a ofertei de produse turistice și agroturistice, a consumului
și calității serviciilor turistice și agroturistice și formele și structurile institu ționale care se ocupă cu
promovarea și valorificarea turismului rural.
Cererea turistică poate fi analizată la nivelul operațiunilor efectuate de agențiile de turism.
Conform datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Turism, în anul 2018 sunt lice nțiate
1440 de agenții de turism la nivel național (anexa 1) .
Analiza distribuției teritoriale a agențiilor de turism, la nivel național, evidențiază că
amplasarea acesto ra în spațiul geografic românesc este extrem de polarizată și dezechilibrată.
Jumătat e din numărul agențiilor de turism din România, concentrată în capitală și în cele trei
județe menționate, deservește doar 18,45 % din populația tarii.
Prima scădere pe piața agențiilor de turism din România s-a înregistrat în anul 2009, nivelul
scăderii f iind cuprins între 8% și 42%, potrivit aprecierii unor antreprenori de pe piață (ANAT
Romania, 2010). Activitățile cele mai afectate de situația economică și socială au fost cele de vânzări
de bilete de avion și de sejururi în străinătate, segmente de ofer tă ce contribuie cu peste 50% la cifra

37

de afaceri a celor mai mari cinci agenții de turism din România . (http://www.revistadestatistica.ro/,
2019)
Atragerea turiștilor străini în România a continuat să fie o problemă în 2010, operatorii de
turism mizând mai puțin pe incoming (aducerea de turiști în România) și mai mult pe outgoing
(trimitere de turiști în străinătate) în vederea creșterii afacerilor lor.
În perioada 2008 – 2010, atât sosirile, cât și înnoptările în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare, au înregistrat scăderi cu semnificative, în special datorate crizei economice,
declanșate la finele anului 2008. (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)
Începând cu anul 2011 s ituația sosirilor și a înnoptărilor se modifică, înregistrându -se o
tendință de creștere. În anul 2011, comparativ cu perioada corespunzătoare, atât sosirile, cât și
înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de caz are, au înregistrat cre ștere cu 16,0%
respectiv, cu 12,2 % (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019) .
În ceea ce prive ște numărul de turi ști sosi ți în perioada 2013 -2015 în structurile de primire
turistic ă, s-a constatat o cre ștere atât în ceea ce prive ște num ărul de turi ști români , respectiv cu 23,5%
în anul 2015, fa ță de anul 2013, cât și în ceea ce prive ște num ărul turi știlor străini, respectiv cu 30% .

Situația sos irilor turiștilor în Roman ia, perioada 2008 – 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

02004006008001000120014001600
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
SosiriSOSIRI
Total turiști Turiști români Turiști străini

38

Tabel 4 .1. Nr. total de sosiri în perioada 2008 – 2018
Sosiri
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total turiști 412,6 356,0 387,8 470,9 459,1 498,1 548,5 1420,1 1571,3 722,3 761,6
Turișt i români 347,3 288,9 316,7 384,0 373,2 407,3 438,2 1145,7 1277,9 547,4 574,4
Turiști străini 65,3 67,1 71,1 86,9 85,9 90,8 110,3 274,4 293,4 174,9 187,2
Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă 2018 – 2018

Grafic privind număr ul de sosiri în perioada 2008 – 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

Sosiri 2008
7%Sosiri 2009
6%
Sosiri 2010
6%
Sosiri 2011
8%
Sosiri 2012
7%
Sosiri 2013
8%
Sosiri 2014
9%Sosiri 2015
23%Sosiri 2016
2%Sosiri 2017
12%Sosiri 2018
12%TOTAL TURIȘTI

39

Tabel nr. 4.2 număr total de înnoptări în perioada 2008 – 2018
Înnoptări – mii-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Total
turiști 1024,1 840,6 832,2 1034,4 1005,3 1097,2 1146,1 3985,7 4370,9 1342,8 1423,3
Turiști
români 879,9 706,4 698,4 861,5 834,8 916,4 926,6 3452,6 3776,3 1010,7 1070,9
Turiști
străini 144,2 134,2 133,8 172,9 170,5 180,8 219,5 533,1 594,6 332,1 352,4
Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicatul de presă 2018 – 2018 (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul
2013 de 8018,6 mii, în creștere cu 1,0% față de anul 2012. Majoritatea vizitatorilor străini provine din
țări situate în Europa (93,9%). Din statele Uniunii Europene s -au înregistrat 58,8% din totalul sosirilor
vizitatorilor străini în România. Dintre statele Uniu nii Europene cele mai multe sosiri s -au înregistrat
din Ungaria (30,6%), Bulgaria (24,1%), Germania (9,5%), Italia (7,0%), Polonia (6,4%) și Austria
(4,2%). (http://businesslive.ro/, 2019)

Grafic situația înnoptărilor în pe rioada 2008 – 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

050010001500200025003000350040004500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Înnoptări – mii-Situația înnoptărilor în perioada 2008 -2018
Total turiști Turiști români Turiști străini

40

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în anul
2013 de 11364,4 mii, în creștere cu 1,9%, comparativ cu anul 201 2. Mijloacele de transport rutier au
fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 77,4% din
numărul total de plecări (http://businesslive.ro/, 2019) .
În ansamblu, cererea pentru acțiunile turistice interne a înregistrat un trend descendent pe toată
perioada analizată, cu o prăbușire după anul 2008 (o cădere de aprope 3 ori) și cu tendințe de redresare
în prezent, în timp ce cererea pentru acțiunile turistice externe a înregistrat o tendinț ă ascendentă
începând cu anii 2000, cu excepția sincopei generate de criza eocnomică mondială. Mai mult, ecartul
dintre cele două a scăzut considerabil, cererea pentru acțiunile turistice interne și cele externe
echilibrându‐se, în defavoarea prim elor.

Grafic situația înnoptărilor în perioada 2008 – 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

Numărul excursiilor efectuate în semestrul I 2018 a fost de 17853,6 mil din care 99,7% au avut
ca destinație România. Prin cipalul mijloc de transport preferat a fost mașina personală (3,2%) urmat
ca pondere în total de excursiile cu autobuzul, microbuzul sau autocarul (34,7%).
Principalele scopuri ale efectuării excursiilor interne au fost vizitarea rudelor sau prietenilor (3 8,2%)
și cumpărăturile (27,9%). La excursiile externe principalul scop al căl ătoriei au fost cumpărăturile
(43,2%), urmat de călătoriile pentru petrecerea timpului liber (26,3%) din totalul excursiilor externe.
Situația înnoptărilor în perioada 2008 -2018
Înnoptări – mii- 2008
Înnoptări – mii- 2009
Înnoptări – mii- 2010
Înnoptări – mii- 2011
Înnoptări – mii- 2012
Înnoptări – mii- 2013
Înnoptări – mii- 2014
Înnoptări – mii- 2015
Înnoptări – mii- 2016
Înnoptări – mii- 2017

41

În semestrul I 2018 rezidenții români au chel tuit pentru excursii 3980,1 mil lei din care 99,4%
au fost pentru cele care a u vizat destinații interne. (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019)
Din totalul cheltuielilor efectuate de rezidenții români pentru excursii pond erea principal ă
constituie cheltuielile pentru cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun 30,9%, urmată de cheltuielile
pentru cumpărarea altor bunuri de larg consum (30,8%) și cheltuielile pentru transport (15,7).
Numărul de călătorii după motivul principal al călătoriei, în trimestrul II 2018 și semestrul I 2018
Sursa: Prelucrare date preluate din Breviarul turistic al României, Ediția 2018, Institutul Național de Statistică
București, Direcția Județeană de Statistică Suceava, pg. 5
Motivul călătoriei Trimestrul II 2018
Semestrul I 2018
Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin
Total călătorii 4681831 2239110 2442721 8862893 4240781 4622112
in care:
4365422 208716 2 2278260 8299856 3967067 4332789
Călătorii în străinătate 316409 151948 164461 563037 273714 289323
1. Vacanțe 1) – total 4147155 1995006 2152149 7906090 3812227 4093863
Călătorii în țară 3871209 1859701 2011508 7423018 3569109 3853909
Călătorii în străinătate 275946 135305 140641 483072 243118 239954
din total vacanțe:
Vizite la rude și prieteni – total 2248606 1142584 1106022 4458346 2268599 2189747
Călătorii în țară 2161661 1094020 1067641 4265529 2165718 2099811
Călătorii în străinătate 86945 48564 38381 192817 102881 89936
Vacanțe de 4 înnoptări și peste –
total 1217154 608707 608447 2185781 1072346 1113435
Călătorii în țară 1000039 504112 495927 1806916 882915 924001
Călătorii în străinătate 217115 104595 112520 378865 189431 189434
2. Afaceri și motive profesionale –
total 141765 31959 109806 298983 64137 234846
Călătorii în țară 115108 22791 92317 243005 46275 196730
Călătorii în străinătate
3. Alte motive (pelerinaj
religios, tratament
medical, etc)- total 26657
392911 9168
21214 5 17489
180766 55978
657820 17862
364417 38116
293403
Călătorii în țară 379105 204670 174435 633833 351683 282150
Călătorii în străinătate 13806 7475 6331 23987 12734 11253

42

Situația numărului de călătorii turistice în perioada 2018, pe categorii de turiști , în funcție de sex
Sursa : INSS, http:/ /www.insse.ro

Situația numărului de călătorii în perioada 2017 – 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

Pe baza datelor di n tabelul ui, rezultă că, în luna octombrie din anul 2017, față de luna
octombrie din anul 2 016, atât sosirile cât si înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare, au înregistrat creșteri cu 8,7%, respectiv cu 6,8%. De asemenea, spre deosebire de luna
octombrie 2016, în luna octombrie din anul 2017, la punctele de fronti eră au fost înregistrate creșteri
atât la sosirile vizitatorilor străini (cu 25,5%) cât si la plecările în străinătate ale vizitatorilor români
(cu 17,5%). (http://www.revistadestatistica.ro/, 2019) .
010000002000000300000040000005000000
Total călătorii 1. Vacanțe1) –
totalVizite la rude și
prieteni – totalVacanțe de 4
înnoptări și
peste – total2. Afaceri și
motive
profesionale –
total3. Alte motive
(pelerinaj
religios,
tratament
medical, etc)-
totalNumărul de călătorii
Trimestrul II 2018 Total
Trimestrul II 2018 Feminin
Trimestrul II 2018 Masculin

43

În intervalul de 12 luni (octombrie 2016 -octombrie 2017) înregistrăm creșteri spectaculoase
atât la sosiri cât și la înnoptări, precum și la înregistrări de sosiri și plecări la punctele de frontieră .

Situația sosirilor și înnoptărilor în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare – luna octombrie
Tabelul nr. 4.2
Sosiri Înnoptări
Octombrie
2016
-mii- Octombrie
2017
–mii- Octombrie
2017 față de
octombrie 2016 –
%- Octombrie
2016
-mii- Octombrie
2017
–mii- Octombrie
2017 față de
octombrie 2016
%
Total 880,8 957,3 108,7 1946,0 2078,0 106,8
Turiști români 649,2 711,6 109,6 1509,7 1612,6 106,8
Turiști străini
din care:
231,6
245,7
106,1
436,3
465,4
106,7
– Europa 170,4 177,7 104,3 317,9 335,2 105,4
– Uniunea
Europeană 147,2 151,3 102,8 271,1 285,0 105,1
– Asia 34,2 39,9 116,7 72,4 82,1 113,4
– America de
Nord 17,0 18,6 109,4 29,3 30,9 105,5
– America de
Sud 1,9 2,1 110,5 3,1 3,8 122,6
– Africa 1,9 1,7 89,5 3,6 3,1 86,1
Sursa: Comunicatul de presă al Institutului Național de Statistică nr. 305 /05 decembri e 2017

44

Situația sosirilor de turiști în perioada 2016 – 2017
Sursa : INSS, http://www.insse.ro

Evoluția sosirilor de turiști în România în luna octombrie 2017, comparativ cu octombrie
2016, este redată în graficele unu (turiști români) și doi (turiști străini).
Din datele cuprinse în tabel rezultă că sosirile în structurile de primire turistică în luna octombrie din
anul 2017 au fost de 957,3 mii, înregistrând o creștere cu 8,7% față de cele din luna similară a
anului 2016. Sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică au reprezentat, în luna
octombrie 2017, 74,3%, iar a turiștilor străini au reprezentat 25,7%. Sosirile turiștilor străini în
structurile de primire provin din Europa (72,3%). Dintre aceșt ia, 85,1% sunt din Uniunea Europeană.

Situația înoptărilor turistilor în perioada 2016 – 2017
Sursa : INSS, http://www.insse.ro
05001000150020002500Total sosiri în perioada oct. 2016 -oct. 2017
Înnoptări Octombrie 2016 -mii- Înnoptări Octombrie 2017 –mii-
05001000150020002500Total înnoptări înperioada oct.2016 -oct.2017
Înnoptări Octombrie 2016 -mii- Înnoptări Octombrie 2017 –mii-

45

Creșterea cererii turistice pentru serviciile agențiilor de turism s -a datorat, în anul 2010, numărului
mare de pachete sau programe turistice vândute și mai puțin tarifelor practicate. Motivul creșterii
cererii turistice s -a datorat adaptării ofertei agențiilor de turism la cererea clienților lor. În acest sco p
agențiile de turism au trecut de la ofertele de litoral în lunile septembrie -octombrie la ofertele speciale
de toamnă, precum city-break -urile, care includ ca element inovativ turismul urban combinat cu
turismul cultural (www.anat .ro, 2019) .

4.3. Oferta tu ristică

Oferta turistică a României este creionată, printre altele, și de principalele concluzii rezultate din
analiza cererii turistice, acestea reliefând cele mai solicitate produse turistice autohtone și care,
totodată, sunt definitorii pentru turismu l românesc.
Se desprind deci, în cadrul ofertei turistice a României, următoarele produse turistice (care includ
resurse turistice, structur i de cazare etc.):
a. Produsul turistic litoral . După cum a reieșit și din analiza anterioară, acest produs
înregist rează o tendință ascendentă, cu următoarea nuanță: devine preferabilă pentru rezidenții români
(numărul acestora fiind în creștere , atingând valoarea de 50 % în 2011 din total), însă se remarcă o
scădere continuă a turiștilor străini care vin pe litoralul românesc după anul 2000, ceea scoate în
evidență interactivitatea produsului turistic litoral pentru rezidenții europeni (Melinda Cândea, 2012,
p. 226.) . Și aceasta din mai multe motive: deși structura de cazare a crescut de la an la an, tendința
ascendentă înregistrată statistic a fost contrabalansată de calitatea precară a serviciilor, de costurile
ridicate ale acestora, de durata foarte scurtă a sezonului și de lipsa alternativelor în extrasezon, lipsa
de viziune și de strate gie, construirea ha otică și extinderea absolut dezorganizată a infrastructurii
generale și specifice (lipsa spațiilor de parcare, poluarea fonică, lipsa spațiilor verzi, ambuteiajele auto
etc.) ca să enumerăm doar câteva dintre probleme.
b. Produsul turist ic montan . Având în vedere că România este o țară eminamente carpatică,
cererea predominantă pentru acest produs a fost egală în ultimele două decenii, chiar dacă și aici
tendința a fost ușor descendentă (în favoarea celui litoral în cazul rezidenților rom âni). Atractivitate a

46

zonei montane este sporită și de complexitatea activității turistice, turismul montan și de sporturi de
iarnă este completat de specificul balneo‐climateric datorat izvoarelor minerale și termale de pe
marginea ramei carpatice și varie tății formelor de t urism speciale ce pot fi practicate în Carpații, de la
speleoturism (turism speologic) și până la ciclism montan, rafting, turism cinegetic, ș.a. Deci, turismul
montan ar trebui să fie produsul turistic „de forță” al țării noastre. Și în acest caz sunt mai multe
nuanțe: pe măsură ce capacitatea de cazare s‐a mărit și s‐a modernizat în stațiunile de la poalele
munților, nu au mai fost întreținute refugiile și cabanele simple de adăpost din arealul subalpin și
alpin, ceea ce nu încurajează drumețiile și turis mul cu adevărat specific muntelui, ci mai mult forme
asociate, conexe, dezvoltate în depresiunile submontane și intramontane.
c. Produsul turistic balnear . Nici un un segment al turismului național nu a fost afectat atât de
puternic de evoluția postdecembristă .
Deși este tipul de turism cu cele mai adânci rădăcini în România, turismul balnear dezvoltându‐
se încă de pe vremea romanilor (faimoasele „termae” – „băile” de mai târziu) (http://www.sdtr.ro/,
2019) prin valorificarea izvoarelor minerale și termale, România dispunând în acest sens de o varietate
extraordinară hidrominerală (toate tipurile cunoscute pe glob sunt prezente în țara noastră și sunt
recunoscute ca atare de Organizația Mondială a Sănătății ), stațiunile balneoclimaterice, cu câteva
excepții, au înregistrat o degradare continuă, astfel încât, multe dintre stațiunile altădată de „renume
internațional” apar astăzi ca „fantomatice”, cu o infrastructură „fosilă”, deteriorată, pe alocuri distrusă,
multe dintre stațiunile mici și mijlocii de acest tip involuând în privința activității turistice (Borsec,
Malnaș, Harghita etc.) și unele dintre cele mari, cum ar fi de exemplu Băile Herculane. Rar, apar și
contraexemple, respectiv o reactivare a activit ății turistice și o îmbunătățire a infrastructurii specifice
în ultimii ani, un exemplu grăitor în acest sens fiind stațiunea Slănic Moldova (care, pe lângă specificul
balneoclimateric, va beneficia în viitorul imediat de o partie de schi, aflată în prezen t în construcție).
Printre factorii responsabili de declinul infrastructurii bal neare românești pot fi enumerați:
privatizarea defectuoasă, lipsa de investiții pe fondul absenței unei strategii clare care să depășească
„faza de sertar de birou”, gestiunea nepropice, divergențele economice locale, neîntreținerea
infrastructurii și nemo dernizarea ei la standarde europene și mulți alții.
În completarea acestor trei produse turistice esențiale pentru oferta turistică a României, este
necesar a fi elaborate și a ltele – cererea în acest sens o confirmă –, cum sunt:

47

Produsul turistic urban . Deși pe plan european există o concurență puternică la această
categorie – atât dimensiunea culturală asociată spațiului urban românesc, cât și cea de afaceri. fiind
net inferio are celor europene occidentale – pot fi valorificate anumite nișe având în vede re costurile
mai reduse de pe piața românească. Se pune un mare accent astăzi în lume pe turismul de tip city break
sau pe turismul de eveniment (congrese, conferințe, eveniment e sportive sau culturale de amploare
internațională).
Produsul turistic rural . Un potențial cu adevărat uriaș, un produs turistic care aproape că
lipsește cu desăvârșire, deși s‐au făcut pași importanți începând cu anii ’90 pentru dezvoltarea
agroturismulu i, pensiunile turistice specifice acestui produs turistic aflându‐se constant p e o curbă
evolutivă ascendentă, atât ca număr al unităților de cazare, cât și ca număr de locuri disponibile.
(http://www.sdtr.ro/, 2019) Trebuie a vut în vedere potențialul uriaș în privința spațiului rural de care
dispune Rom ânia (secole la rând o țară, prin excelență, rurală), în multe cazuri de excepție, cu multe
elemente de unicitate în Europa și pe glob, multe alte forme de turism putând fi dezv oltate sub sfera
turismului rural, specializate în dimensiunea culturală (turis m rural meșteșugăresc, rural‐gastronomic,
rural‐arhitectural, rural‐etnofolcloric etc.), funcțională (agroturism, ecoturism ș.a.), tematică (legate
de specificul unor anumite ac tivități: dezvoltarea unor pensiuni viticole, pomicole, pentru creșterea
animal elor, piscicole, hipice etc.) sau, pur și simplu, legate de dezvoltarea turismului de aventură,
departe de tumultul marilor aglomerații urbane.
Produsul turistic deltaic . Deși se remarcă prin multe elemente de unicitate în cadrul Europei,
perimetrul deltaic românesc nu dispune de nicio stațiune turistică, ceea ce încurajează o activitate
turistică agresivă, inconstantă, nemonitorizată, în locul uneia responsabile, bine reglemen tate.
Produsul turistic deltaic ar ocupa un loc aparte și ar valorifica Rezervația Biosferei Deltei Dunării .
Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de
folosință turistică înscrise în ultimul act de rec epție, omologare, clasificare al unității de cazare
turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția
turiștilor de căt re unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile
în perioada considerată.
Structurile de primire turistică cu funcției de cazare turistică, existente la 31 iulie 2018

–

48

număr –
Tipuri de structuri
de primire turistică Total
structuri
de primire
turistică din total, pe categorii de clasificare:
5 stele 4 stele 3 stele 2
stele 1 stea
Neclasificate
pe stele
Total 8449 136 1001 4446 2251 513 102
Hoteluri 1633 36 367 850 337 41 2
Hosteluri 318 – 2 147 117 49 3
Moteluri 231 – 3 108 102 17 1
Hanuri 4 – – 1 2 – 1
Vile turistice 695 40 113 350 159 30 3
Cabane turistice 231 1 – 123 55 44 8
Pensiuni turistice 1709 22 202 1001 443 36 5
Pensiuni agroturistice 2821 35 298 1627 801 60 –
Campinguri 58 – 1 7 18 21 11
Popasuri turistice 47 – – 10 22 13 2
Sate de vacanță 10 1 1 1 4 2 1
Bungalouri 533 – – 199 156 175 3
Tabere de elevi și preșcolari 59 – – – 1 6 52
Unități tip căsuță 73 – 1 12 31 19 10
Spații de cazare pe nave 27 1 13 10 3 – –

Sursa: Prelucrare date preluate din Breviarul turistic al României, Ediția 2018, Institutul Național de Statistică București

Structuri de primire turistică existente la data de 31 iulie 2018
Sursa : INSS, http://www.insse.ro
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000HoteluriMoteluriVile turisticePensiuni turisticeCampinguriSate de vacanțăTabere de elevi și preșcolariSpații de cazare pe naveTotal structuri de primire turistică

49

Din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 28,1% în stațiunile din zona
montană, 18,3 % au fost în Municipiul București (exclusiv orașul Tulcea), 9,1% în stațiunile din zona
litorală (exclusiv orașul Constanț a), 7,0% în stațiuni le balneare și 3,4% în Delta Dunării (inclusiv
orașul Tulcea), 34,1% au fost în alte localitați și trasee turistice .

Structura locurilor de cazare turistică, pe zone turistice, în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazar e turistică, existente la 31 iulie 2018

Sursa : INSS, http://www.insse.ro

Turismul are un rol mult mai important în economia oricărei țări. Serviciile tu ristice oferite de
acea țară trebuie analizate în funcție de caract eristicile caracteristicile generale și specific ale acestora ,
pentru ca având în vedere aceste aspect , oferta de servicii turistice ale prestatori lor de servicii turistice
(agentiile de turism, personalul hotelier, companiile de transport) s ă satisfac ă nevoile de consum ale
popula ției.
Problema de cercetare: va permit e obținerea de informa ții necesare identificării factorilor care
influen țează comportamentul de cump ărare al consumatorilor de servicii turistice.
Obiectivele cercetarii avute în vedere sunt: identificarea factorilor care determină un anumit
comportament de cu mpărare; determinarea unui procent din popula ție care cump ără servicii turistice ,
determinarea gradului de satisfac ție în urma cump ărăturilor realizate .

50

Metodologia de cercetare : utilizâ m cercetarea descriptiv ă, metoda – ancheta pe baz ă de
chestionar .
Aria cercet ării: Suceava
Esantionul : a fost de 50 de persoane, selec ția lor realiz ându-se aleator;
Perioada colectarii datelor : 21-28 aprilie 20 19
Analiza și tratarea datelor
Intrebarea 1. Su nteți consumator de servicii turistice?
Dupa cum se poate vedea toate persoanele chestionate au cons umat fie doar si o singura data servicii
turistice.probabil decizoa cea mai importanta de luat este cea conform careia turistul se orienteaza sau
nu spre ac tivitatea turistica.Acesta este motivul pentru care prima intrebare a chestionarului doreste
sa scoa ta in evidenta interesul pentru turism al respondentilor
Tabel 1. Consumator de servicii turistice
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecve nțe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
DA 50 100 100 100

DA
100%Frecvență absolută
DA

51

Intrebarea 2. Ce s urse de informare folosi ți atunci când doriți să ach iziționați un produs
turistic ?
Sursele de inform are utilizate de turisi sunt : 36% cunostin țele/rudel e acestea avand impactul
cel m ai mare asupra puterii de decizie a consumatorului de servicii turistice. Pe locul doi la o
aproximativa egalitate se situeza internetul, iar pe al treilea, respectiv al patrulea loc se situeaz ă
informa țiile de la agențiile de tur ism, din cataloage , ghiduri turistice.
Tabel Sursele de informare
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe
relative valide
(%) Frecvențe
relative cumulate
(%)
cunostin țele/rudel e 18 36 36 36
internet 17 34 34 70
Agenții de turism 13 26 26 96
Cataloage, ghiduri
de turism 2 4 4 100
Total 50 100 100

020406080100SURSE DE INFORMARE
Frecvență relativă (%)

52

Întrebarea 3. Atunci când planific ați o vacanță car e sunt serviciile pe care le luați în
considerare?

Tabel . Servicii turistice de baz ă
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Cazare 35 70 70 70
Transport 10 20 20 90
Alimentație 3 6 6 96
agrement 2 4 4 100
Total 50 100 100

Serviciile p referate de consumatori sunt cele de cazare în pro cent de 70%, având în ved ere
faptul c ă repondenț ii sunt persoane cu v ârstă cuprins ă între 18 – 24 și 24-34 ani, care practic ă turism
de aventur ă.

Întrebarea 4. Care sunt serviciile turistice suplimentare pe care le luati in considerare pentru o
vacanta?

010203040506070
Cazare Transport Alimentație agrementFRECVENȚĂ RELATIVĂ

53

Tabel 4.Servicii turi stice suplimentare
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Tratament 23 46 46 46
Ghid turistic 5 10 10 56
NS/NR 22 44 44 100
Total 50 100 100

Un procent de 46% prefer ă ca și produs turistic pachetul cu tratament, iar un procent de 44%
dintre persoane pref eră să nu răspund ă la aceast ă întrebare sau nu s -au gândit să apeleze la unele
servicii suplimentare .

Întrebarea 5. Cum apreci ați rela ția dintre tarifele practicate și calitatea serviciilor
turistice?
28% dintre turi știi chestionați au răspuns că exist ă un raport echitabil între calitatea serviciilor
și tarifele practicate ; 48% au răspuns : calitatea serviciilor justifică tarife le ridicate , iar persoanele
care consider ă că tarife le practicate sunt nejustificate su nt în propor ție de 24%.

05101520253035404550
Tratament Ghid turistic NS/NRFrecvență relativă

54

Tabel 5 .Tarifele practicate
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Tarifele ridicate
sunt justificare 24 48 48 48
Tarifele ridicate
sunt nejustificate 12 24 24 72
Eixtă un raport
între calitate și
prețuri 14 28 28 100
Total 50 100 100

Întrebarea 6. C ât de des achizitiona ți servicii turistice?
Tabel 6. Frecventa achizițiilor
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecvențe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
O dată pe an 24 48 48 48
1 – 2 ori pe an 20 40 40 88
3 ori pe an 6 12 12 100
Total 50 100 100

Rezult ă că 64% din persoanele chestionate călătoresc în scop turistic o dat ă pe an , 24% dintre
persoan e de dou ă ori pe an, în timp ce doar 6 persoane c ălătoresc în scop turistic de trei ori pe an.
05101520253035404550
Tarifele ridicate
sunt justificareTarifele ridicate
sunt nejustificateEixtă un raport
între calitate și
prețuriFRECVENȚĂ RELATIVĂ

55

Întrebarea 7. Ce este mai important pentru dumneavoastr ă confortul sau tarilele ?
Tabel 7. Confort sau tarif
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Confort 17 34 34 34
Tariful 33 66 66 100
Total 50 100 100

Un procent de 56 % din tre persoane sunt influen țate în luarea decizi ei de tariful produselor
turistice, î n timp ce un procent de 46% aleg serviciile turistice ținând cont de calitatea acestora .

05101520253035404550
O dată pe an 1 –2 ori pe an 3 ori pe anFRECVENȚĂ RELATIVĂ
34%
66%Frecvență relativă (%)
Confort
Tariful

56

Întrebarea 8. Precizați destinația preferată ?
Tabel 8. Destinația
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Intern 24 48 48 48
Extern 26 52 52 100
Total 50 100 100

Conform răspunsurilor oferite de cei chestionaț i se poate observa c ă doar 48% prefer ă
destina țiile interne pentru practicarea turismului, și un procent de 52% prefer ă destina țiile externe.
Întrbarea 9. Pentru turism intern prefera ți oferta de?
Tabel 9. Turism intern
Frecvență
absolută Frecven ță relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Munte 21 42 42 42
Litoral 15 30 30 72
Agroturism 7 14 14 86
Balneoclimateric 6 12 12 98
Altele 1 2 2 100
Total 50 100 100

Intern 24
48%
Extern 26
52%FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

57

Întrebarea 10. Pentru turism extern preferati oferta ?
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Sejur cu unică
destinație 17 34 34 34
Circuite cu
destinații multiple 21 42 42 76
Turism cultur al 10 20 20 96
Altele 2 4 4 100
Total 50 100 100

0%
Munte
42%
Litoral
30%Agroturism
14%Balneoclimat
eric
12%Altele
2%Frecvență relativă
Munte Litoral Agroturism Balneoclimateric Altele
0%
34%
42%
20%
4%Frecvență relativă
Sejur cu unică destinație
Circuite cu destinații multiple
Turism cultural
Altele

58

Întreb area 11. C ât ați fi dispus s ă cheltui ți pentru un concediu?

Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Între 500 –
1000 lei 7 14 14 14
Între 1000 –
2000 lei 32 64 64 78
Între 2000 –
5000 lei 11 22 22 100
Total 50 100 100

64 % dintre persoanele vor aloca o sum ă destul de mare pentru un concediu între 100 0 – 2000
lei; 22% aloc ă peste 200 0 lei pentru un concediu , iar 14% cheltuie între 500 și 1000 lei

Întrebarea 12. C ât de importante sunt calitatea, tariful, oferta atunci c ând achiziționați servicii
turistice?

0%Între 500 –
1000 lei
14%
Între 1000 –
2000 lei
64%Între 2000 –
5000 lei
22%FRECVENȚĂ RELATIVĂ

59

Tabel 12. Calitatea
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Foarte
importan t 34 68 68 68
Important 12 24 24 92
Neutru 2 4 4 96
Nu foarte
important 1 2 2 98
Deloc
important 1 2 2 100
Total 50 100 100

Calitatea serviciilo r turistice este un factor pe care consumatorii îl consider ă foarte important
în vederea lu ării deciziei de cump ărare.

68%24%4%2%2%Frecvență relativă (%)
Foarte important Important Neutru Nu foarte important Deloc important

60

Tabel 13. Tariful
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Foarte
importan t 10 20 20 20
Important 14 28 28 48
Neutru 6 12 12 60
Nu foarte
important 10 20 20 80
Deloc
important 10 20 20 100
Total 50 100 100

Tabel 14. Oferta diversificat ă
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Foarte
importan t 3 6 6 6
Important 8 16 16 22
Neutru 3 6 6 28
Nu foarte
important 13 26 26 54
Deloc
important 23 46 46 100
Total 50 100 100
0%
20%
28%
12%
20%
20%Frecvență relativă
Foarte important
Important
Neutru
Nu foarte important
Deloc important

61

Întrebarea 13. Ce modalitate de cazare preferați ?
Aproximativ 40% preferă cazarea la hotel, dar tot mai mulți turiști preferă cazarea în regim
particular, fiind influențați de costurile implicate precum și do tările p use la dispoziție.
Table 15. Modalitate de cazare
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Hotel 20 40 40 40
Pensiune 7 14 14 54
Cabană 4 8 8 62
Particulari 19 38 38 100
Total 50 100 100

Foarte
important
Important
Neutru
Nu foarte
important
Deloc
importantFRECVENȚĂ RELATIVĂ
0%
40%
14%
8%
38%Frecvență relativă
Hotel
Pensiune
Cabană
Particulari

62

Întrebarea 14. Ce mijloacele de transport folosi ți pentru a ajunge la destinație ?
Tabel 16.Mijloace de transport
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Transpo rt rutier 27 54 54 54
Transport feroviar 18 36 36 90
Transport aerian 5 10 10 100
Total 50 100 100

Prefe ratul tur iștilor în proporție de 54% este transportul rutier, costurile de transport fiind mai scăzute.

Întrebarea 15. Ce tip de alimentație preferați?
Tabel 17. Alimentație
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecve nțe relative
cumulate (%)
Pachet cu mic dejun 29 58 58 58
Demipensiune 8 16 16 74
Pensiune comple tă 3 6 6 80
All inclusiv 10 20 20 100
Total 50 100 100

0%
Transport rutier
54%Transport
feroviar
36%Transport aerian
10%Frecvență relativă
Transport rutier
Transport feroviar
Transport aerian

63

Majoritate a persoanelor chestionate au răspuns că doresc să achiziți oneze un pachet turistic c u
mic dejun inc lus, aproximativ 58%, în al doilea r ând pentru toate serviciile incluse 20%, pe locul trei
situându-se demipensiunea cu 16%.

Întrebarea 16. Care este modalitatea de călătorie preferată ?
Tabel 18. Pe cont p ropriu sau cu operator
Frecvenț ă
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Pe cont propriu 21 42 42 42
Cu operator specializat 29 58 58 100
Total 50 100 100

Pachet cu mic
dejun
Demipensiun
e
Pensiune
completă
All inclusivFRECVENȚĂ RELATIVĂ
0%
42%
58%Frecvență relativă
Pe cont propriu
Cu operator specializat

64

Dintre persoanele chestionate 58% prefer ă să călătoreasc ă cu un oper ator specializat (agenție
de turism), dar se poate observa ca un procent destul de mare dintre respondenți călătoresc pe cont
propriu 42%.
Întrebarea 17. Ați apelat la serviciile oferite de o agenție de turism?
Tabel 19.Serviciile agenției
Frecvență
absol ută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Nu 2 6 6 6
Da 47 94 94 100
Total 50 100 100

Dintre cei întrebați, 94% au apelat măcar o data la serviciile oferite de o agenție de turism .
Doar 6% dintre respondenți nu au apelat la o agenție de turism.

Întrebarea 18. Care sunt criterii pe care le aveți în ved ere atunci când alegeți o agenție de
turism?

Nu
6%
Da
94%FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

65

Tabel 20. Criterii
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvenț e relative
cumulate (%)
Amabilitatea
personalului 3 6 6 6
Calitatea serviciilor 1 2 2 8
Întâmp lător 2 4 4 12
Oferta 12 24 24 36
Oferta diversificată 4 8 8 44
Prestigiul agenției 7 14 14 58
Preț 17 34 34 92
Recomandă rile
rudelor 4 8 8 100
Total 50 100 100

Criteriile de care se ține cont în momentul în care se alege o agenți e de turism s unt:
amabilitatea p ersonalului 34%; oferta de care dispune 24%; prestigiul agenției de turism, consumatori
având încredere prestatorii de servicii turistice cunoscuți pe piață .

6%
2%
4%
24%
8%
14%
34%
8%Frecvență relativă (%)
Amabilitatea personalului
Calitatea serviciilor
Întâmplător
Oferta
Oferta diversificată
Prestigiul agenției
Preț
Recomandările rudelor

66

Întrebarea 19. Care au fost motivele pentru care ați apelat la o agenție de turism?
Tabel 21. Motive
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Comoditate 24 48 48 48
Lipsa timpului 9 18 18 66
Oferta atractivă 17 34 34 100
Total 50 100 100

Un procent important – 48% dintre respondenți apelează la serviciile oferite de o agenție de
turism din comoditate .

Întrebarea 20. Care este opinia dumneavoastră referitor la ?
Tabel 22. Atitudinea angajaților
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 2 4 4 4
Dezacord 4 8 8 12
Neutru 6 12 12 24
Acord 16 32 32 56
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Comoditate
Lipsa timpului
Oferta
atractivăFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

67

Tabel 23. Așteptări privind calitatea serviciilor
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 1 2 2 2
Dezacord 1 2 2 2
Neutru 7 14 14 18
Acord 25 50 50 78
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Majoritatea persoanelor au fost mulțumite 50% (acord) și 32% (aco rd) de atitudinea angajaților
agenției de turism. Doar la 4% dintre aceștia spun că nu au fost tratați pe măsura așteptărilor.

Total
dezacordDezacord
Neutru
Acord Total acord FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)
Total dezacord
2%
Dezacord
2%
Neutru
12%
Acord
45%
Total acord
39%Frecvență relativă (%)
Total dezacord
Dezacord
Neutru
Acord
Total acord

68

Tabel 24. Oferta agenției
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Total dezacord 1 2 2 2
Dezacord 1 2 2 2
Neutru 7 14 14 18
Acord 24 48 48 56
Total acord 22 44 44 100
Total 50 100 100

Întrebarea 21. Sexul
Tabel 25. Sexul
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Bărbați 20 40 40 40
Femei 30 60 60 100
Total 50 100 100

Total dezacord
Dezacord
Neutru
Acord
Total acord FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

69

La chestionar au participat în proporție de 60% femeile și 40 % bărbații.
Întrebarea 22. În ce interval se încadrează vârsta dumneavoastră ?
Persoanele care participat la cercetare sunt cele cu vârsta până la 25 de ani cu 52%, urmate de
persoanele cu vârstă între 26 și 35 de ani cu 13%.
Tabel 26.V ârsta
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Sub 18 ani 7 14 14 14
Între 18 – 24 ani 19 38 38 52
Între 24 – 34 ani 13 26 26 78
Între 34 – 44 ani 9 18 18 96
Peste 54 ani 2 4 4 100
Total 50 100 100

40%
60%Frecvență relativă (%)
Bărbați
Femei
Sub 18 ani
Între 18 –24 aniÎntre 24 –34 aniÎntre 34 –44 aniPeste 54 aniFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

70

Întrebarea 23. Mediul de unde proveniți ?
Tabel 27. Mediu
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Rural 45 90 90 90
Urban 5 10 10 100
Total 50 100 100

Întrebarea 24. Care este venitul dumneavoastră personal lunar?
Tabel 28. Venitul
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Între 500 – 700 lei 16 32 32 32
Între 900 – 1500 lei 23 46 46 78
Între 1500 – 2000 lei 8 16 16 94
Peste 2000 l ei 3 6 6 100
Total 50 100 100

Rural Urban FRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)

71

Întrebarea 25.Domeniul în care lucrați ?
Tabel 29. Domeniu de activitate
Frecvență
absolută Frecven ță
relativă
(%) Frecven țe relative
valide (%) Frecvențe relative
cumulate (%)
Învățământ 10 20 20 20
Industrial 13 26 26 46
politic 3 6 6 52
Econom ic 22 44 44 96
Sănătate 2 4 4 100
Total 50 100 100

Între 500 –700
lei
Între 900 –
1500 lei
Între 1500 –
2000 lei
Peste 2000 leiFRECVENȚĂ RELATIVĂ (%)
20%
26%
6%
44%
4%Frecvență relativă (%)
Învățământ
Industrial
politic
Economic
Sănătate

72

Concluzii le și recomandări în urma cercetării
Atunci când cumpără servicii turistice, consumatorii au în vedere o serie de factori , precum: persoane
din anturajul s ău (membru al familiei, un prieten, un coleg ), agenți a de turism sau de publicit ate.
Rezultatele obținute în urma cercetării sunt:
– cele mai multe persoane care își organizează călători ile turistic e prin intermediul unei agen ții de
turism, coresp und grupei de v ârstă 30-49 de ani (27%) în timp ce persoanele mai ti nere 18 – 29 de ani
optează pentru organizarea sejurului turistic pe cont propriu;
– se observă că persoanele sunt influen țate î n alegerea destinației turistice de nivelul pre țurilor în cea
mai ma re parte , dar sunt și multe persoane care sunt dispus e să plătească mai mult pentru servicii de o
calitate superioar ă;
– se poate observa o cerere tot mai mare spre turismul internațional (52% dintre persoanele chestionate
dorind acest lucru, motivație – calitat ea superioare a serviciilor turistice );
– putem o bserva ca majoritatea persoanelor plec ă doar o singur ă dată sau maxim de dou ă ori în
vacanță . Din aces ta categorie fac parte muncitorii, persoanele cu studii medii principalul motiv fiind
veniturile scăzute de care aceștia dispun;
– majoritatea persoanele intervievate au fost mulțumite de calitatea serviciilor turistice ș i sunt dispuse
să aloce o sum ă mai mare pentru un confort mai bun.

73

CONCLUZII

Criza economic ă și-a pus amprenta asupra turismului românesc manifestându -se în planul
stagnării ori reduce rii numărului de turiști , care preferau în trec ut anumite forme de turism, de exemp lu
turismul de litoral, practi cat în luna septembrie și prima decadă din octombrie. Se observă o scădere
a atractivității pachetelor de servicii turistice standard (cazare, masă, transport) în avantajul pachetelor
perso nalizate.
Pe fondul crizei econ omice s-au produs, în anul 2010, preferințele clienților (atât persoane
fizice cât și persoane juridice) s -au modificat, aceștia au devenit tot mai atenți cu banii lor și tot mai
receptivi la ofertele promoționale (http://www.seap.usv .ro, 2019) . Astfel, au fost pr eferate pachetele
de servicii turistice personalizate, adaptate dimensiunii și structurii menajelor, ai căror componenți
călătoresc în scop tur istic, pachetele se servicii inedite, care incl ud servicii noi, precum vizitarea
localităților (orașe, metropole) turistice, cunoscute sub denumirea de city-break, iar pentru segmentul
de clienți corporații, pachetele compuse din servicii complexe, ale căr or tarife au fost dimensionate în
funcție de nu mărul solicităril or, de structura so cial-profesională a angajațilo r corporațiilor care au
participat la acțiunile în scop turistic (pachetele de servicii incentive, evenimente precum colocviile,
work -shop -urile etc.)
În timpul promovării și implementării e conomiei verzi, e ste necesară o mai bună utilizare a
resurselor tu ristice. Aceasta implică atât o utilizare eficientă a valorilor turistice cât și protecția și
conservarea acestor resurse.
Din analiza secundar ă de date putem concluziona că unitățile de pri mire turistică au crescut
ușor în 20 12 față de 2009 și această cre ștere poate fi văzut în numărul crescut de pensiuni agroturistice,
hoteluri și pensiuni turistice din regiunea de dezvoltar e Centru. De asemene a, este subliniată o creștere
treptată a privat izării acestor structuri. Utilizare netă a capacității de cazare t uristică în funcțiune este
relativ mică și arată că promovarea sectorului turistic este un factor cheie în această problemă .
Raportul dintre so siri și plecări pentru România este subunitar, ceea ce înseamnă că trebuie să fie
încurajate sosirile turiștilor străini. În ceea ce privește cheltuiala medie în România, aceasta este mai
mică pentru călătoriile interne decât pentru căl ătorii în străinătat e, ceea ce înseamnă că există un aport
mai mic de bani în țara noastră.

74

Prin urmare, piața serviciilor este cadru l în care se manifestă cererea de servicii din partea
cliențil or/cetățenilor sau persoanelor juridice, dar și oferta de servicii furnizate de d iferite organizații
publice și private,deci o c oncluzie pe care am putea sa o tragem este aceea ca trebuie mereu analizata
si adaptata oferta in functie de cerere (aceasta tin zand mereu la schimbare). În acest context,
identificarea și analiza cererii de s ervicii publice pe piață este o necesitate pent ru managerii din
organiza țiile prestatoare de servicii.
Având în v edere cele prezentate mai sus, încurajăm autoritățile competente să facă o evaluare
a strategiilor actuale de turism implementate în România, s ă le îmbună tățească și să încurajeze
dezvoltare a acestui sector. Propunem accelerarea procesul de privatizare a u nităților de primire
turistică și îmbunătățirea continuă a cadrului legislativ. De asemenea, propunem introducerea unor
instrumente financiare pentru dezv oltarea turismului, care să fie ușor accesibile și specifice pentru
turism. Turismul românesc este un sector cheie pentru dezvoltarea economiei noastre și are multe
avantaje competitive, care pot și trebuie valorificate pentru binele societății românești .

75

BIBLIOGRAFIE

1. C.Cristureanu. (1992 pag.106) , Economia și politic a turismului internațional,. București: Ed.
ABEONA
2. Cosmescu I. (1998) , “Turismul – fenomen complex contemporan -“, București , Ed. Economică
3. Daniela Turcu, J. W. (2008) , Economia turismului, Timi șoara , Editura Eurostampa
4. Glavan, V. (2002) , Geografia turismul ui București , ed. România de Mâine.
5. A. Vorzsak (coord.), A. ș. ( 2001). Introducere în marketingul serviciilor,. Cluj -Napoca,: Presa
Universitară Clujeană
6. Mărculescu I, N. N. (1977) , Serviciil e si modernizarea economiei român eștii . București, Ed.
Științi fică și Enciclopedică
7. Melinda Cândea, T. S. (2012) , Patrimoniul turistic al României, București, Ed. Universitară
8. Rodica Minciu (2004, p.149) , Economia turismului, ediția a III -a revăzută și ad ăugită,
București, Editura Uranus
9. Nedelea, A. (2003). Piața tur istică , București , ed. Didactică și Pedagogică.
10. Olteanu, V. (1984) , Sezonalitatea activității turistice și căile atenuării ei, teză de doctorat .
București: ASE București.
11. Postelnicu, G. (1997) Introducere în teoria și practica turismului, Cluj-Napoca, Ed. Dacia
12. Serbu, D. (2009) , Principiile și funcțiile managementului în turism , Galați , Universitatea
Danubius Galați
13. Snak Oscar, B. P. (2003) , Econ omia turismului, București , Editura Expert
14. Snak, O . (2003). Economia turismului. București , ed. Expert
15. Stancioiu, A.-F. (2014, ediția a 2 -a rev. și ad.) , Strategii de marketing in turism. Bucureșt i, ed.
Economică.
16. Stănciulescu, G. (2002) , Managementul ope rațiunilor de turism. București , All Beck.
17. Ștefani a, B. L. (2003) , Economia turismu lui. București , ed. Universita ria.

Resuse web:
1. http://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp –
content/uploads/2018/02/RRSS_02_2018_A5_RO.pdf. Preluat de pe
www.revistadestatis tica.ro.
2. (2018, 12 12). Preluat de pe https:// administrare.info: https://admini strare.info/economie/530 –
facto rii-determinan%C5%A3i -ai-ofertei
turistice?cookie_3566ee18e9ca09ef93e16fc8e617bb04=accepted
3. (2018, 12 12). Preluat de pe https://ec.europa.eu: htt ps://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained /index.php?title=To urism_statisti cs/ro
4. http://businesslive.ro/. (2019, 03 03) , Preluat de pe http://businesslive.ro/:
http://businesslive.ro/turism -sosirile -si-innoptarile -au-avut-cresteri -de-85-si-91-in-
decem brie/
5. http://docplayer.net . (2019, 02 02). Prel uat de pe http://do cplayer.net:
http://docplayer.net/48281551 -Curtea -de-conturi -a-romaniei.html

76

6. http://file.ucdc.ro/. (2019, 02 02). Preluat de pe http://file.ucdc.ro/:
http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Econ omia_turismului.pdf.pdf
7. http://file.ucdc.ro/cur suri. (2019, 02 17). Preluat de p e http://file.ucdc.ro:
http:// file.ucdc.ro/cursuri/C_2_211_Economia%20turismului_Nenciu_Daniela.doc.doc
8. http://www.revistadestatistica.ro/. (2019, 01 23). Preluat de pe
http:// www.revistadestatistica. ro/: http://www.revista destatistica.ro/supliment/wp –
content/uploads/2018/02/RRSS_02_20 18_A5_RO.pdf
9. http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/3/srrs3_2012a21.pdf. (2019, 02 20).
Preluat de pe www.revistadestatistica.ro.
10. http: //www.scrigroup.com/afac eri/turism/PIATA -turist ica-in-Romania11622.php. (2019, 0 2
16). Preluat de pe www.scrig roup.com.
11. http://www.sdtr.ro/ . (2019, 03 20). Preluat de pe http://www.sdtr.ro/:
http://www.sdtr.ro/upload/STUDII/7.%20Raport_Activitatile%20si%20 infrastructura%20tur
istica_.pdf
http://www.uams ibiu.ro/studenti/docs/cursuri/2/E CTS-ec-turismului.pdf. (2019, 02 23). Preluat de pe
www.uamsibiu.ro.
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics explained/ . (2019). Preluat de pe https://ec.europa.eu:
https://ec .europa.eu/eurostat/stat istics
explained/index. php?title=File:Share_of_populatio n_participating_in_tourism,_20 16_(%25_
of_population_aged_15_years_or_more).png , accesat 03.03.2019
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=Tourism_s tatistics/ro . (2018, 12
13). Preluat de pe http s://ec.europa.eu.
https://ec.euro pa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=Tourism_statistics/ro, accesat
04.03.2019 . (2019, 04 03). Preluat de pe https://ec.europa.eu.
https://www.economica.net. (fără an). Preluat de pe ht tps://www.economica.net :
https://www.economica.net/turis mul-in-2018 -sosirile -in-creste re-cu-6-4prc-la-11-luni-pana –
aproape -de-12-milioane -22prc -dintre -turisti -au-fost-straini_163154.html, accesat 03.03.2019
https://www.economica.net . (2019, 03 03). Preluat de pe https://www.econ omica.net:
https://www.economica. net/turismul -in-2018 -sosirile -in-crestere -cu-6-4prc-la-11-luni-pana –
aproape -de-12-milioane -22prc -dintre -turisti -au-fost-straini_163154.html, accesat 03.03.2019
https://www.econ omica.net/. (2019, 03 05 ). Preluat de pe https: //www.economica.net/:
https://www .economica.net/turismul -in-2018-sosirile -in-crestere -cu-6-4prc-la-11-luni-pana –
aproape -de-12-milioane -22prc -dintre -turisti -au-fost-straini_163154.html, accesat 05.03.2019
https ://www.scribd.com/docume nt/49049038/Curs -Evalua re-Resurse -Turistice . (2019, 02 1 6).
Preluat de pe www.scribd.c om: https://www.scribd.com/document/49049038/Curs -Evaluare –
Resurse -Turistice
(fără an). Ordinul Ministerului Turismului nr.56/1995 pentru aprobar ea Normelor metodologice șI
a criteriilor privi nd clasificarea pe stele și categ orii a structurilor de primire turistice, M.O.
Partea I, nr. 220/25 sept. 1995.
www.anat.ro . (2019, 04 01).