CAPITOLUL I. LOGISTICA TRANSPORTULUI INTERNAȚIONAL DE MĂRFURI – INSTRUMENT IMPORTANT PENTRU CREȘTEREA ECONOMICĂ 1.1 Aspecte conceptuale,… [622544]

1
CAPITOLUL I. LOGISTICA TRANSPORTULUI INTERNAȚIONAL DE
MĂRFURI – INSTRUMENT IMPORTANT PENTRU
CREȘTEREA ECONOMICĂ
1.1 Aspecte conceptuale, particularități și importanța transportului internațional
în sistemul logistic
Transportul poate fi definit ca fiind mișcarea bunurilor și a persoanelor pe o distanță
anumită, prin utilizarea anumitor mijloace specifice. Se necesită însă, de a evidenția faptul că
definiția respectivă exclude din domeniul de analiză acele spații în care transportul este
restricționat , circulația mărfurilor pe teritoriul fabrici lor sau manipularea acestora în ariile de
depozitare. Termenul provine din limba latină de la ,,transportar e”, trans (peste) și portare (a
purta, a căra).
O altă definiție mai simplificată dată transportului, este cea de deplasare a oamenilor și
mărfurilor pe un anumit teritoriu și într -o anumită perioadă de timp . În acest context, teritoriul se
consideră a fi spațiu l ampl u, dotat cu anumite facilități . Abordarea respectivă presupune că astfe l
de mișcări implicate aduc o anumită valoare adăugată .
Transportul reprezintă un domeniu extrem de important al activității economico -sociale,
deoarece cu ajutorul acestora se efectuează deplasarea într -un anumit spațiu și pe diferite căi de
circulație, a bunurilor și a oamenilor, avînd drept scop satisfacerea necesităților materiale și
spirituale ale întregii societăți omeneș ti.
Transportul este acea parte a întregii activități economice, constituită cu scopul de a
prevala distanțele. Activitatea de transport efectuează mișcarea bunurilor sau a oamenilor în tr-un
anumit spațiu , pentru a satisface în mare parte nevoile materiale și spirituale ale societății umane.
Transportul se află într -o strînsă conexiune cu societatea umană, și deci urmează calea în paralel
cu aceasta . Omul primitiv la început se deplasa dintr -un loc în altul pentru a dobîndi hrana
necesară și de a se proteja de vicisitudinile naturii . Limitele fizice ale c orpului uman în ceea ce
privesc distanțele care necesitau a fi eliminate , cît și cantitățile de material care trebuiau cărate,
au condus treptat la descoperirea diferitor ajutoare , fiind n umite astăzi "căi și mijloace de
transport". Acestea au suferit niște modificări cantitative, calitative și structurale, în paralel cu
progresele înregistrate în producție, știință și tehnologie, astfel contribuind direct la de zvoltarea
forțelor de producț ie și la creșterea economică la nivel mondial.
Rolul și importanța transportului pot fi marcate prin analiza relațiilor pe care o are
ramura respectivă cu membrii societății din diverse activități economice, sociale și politice.
Odată cu d ezvoltarea și îm bunătățirea transporturilor noi, a fost practic eliminată izolarea

2
economică, ceea ce a dus la specializarea activităților de schimb, formarea unor piețe naționale și
piața mondială, cît și dezvoltarea comerțului pe plan intern și internațional.
Aspecte economice. Produc erea de bunuri materiale necesare existenței umane și
creșterea nivelului de trai acestora, se datorează separării și transformării anumitor obiecte în
mediul lor natural, astfel modificîndu -le în bunuri destinate nevoilor diferitelor pers oane. În
prezent, schimbul de produse și alte activități este atît de dezvoltat, astfel încât cam nu mai
există zone și localităț i care să depindă anume de bunurile produse local. Datorită tr ansportul ui a
devenit posibilă exploatarea mult mai complexă și eficientă a resurselor naturale ale planetei,
contribuind direct la progresul economic și social al tututor țărilor lumii.
Dezvoltarea schimbului de produse și diverse activități cu ajutorul transportul ui
național și internațional , evidențiază următoarele aspecte economice importante:
 Dacă nu ar exista transportul, oportunitatea de a face comerț ar fi lim itată strict la piața
locală. Prin intermediul dezvoltării și îmbunătățirii mijloacelor de transport, piața are
capacitatea de a se extinde la nivel național și internațional, astfel crescînd capacitatea sa
de absorbție;
 Transportul a realizat și continuă să contribuie la menținerea unui echilibru mai bun între
cerere a și oferta pentru diverse bunuri la nivel n ațional și internaț ional. În prezent,
surplusul de produse din anumite zone poate acoperi cu mult cererea pentru produse le
sărace din alte areale ;
 Întrucât se extind zonele care oferă produse similare, crește și concurența între furnizori ,
ceea ce duce la menținerea prețurilor la un nivel rațional. Fiecare cumpărător dispune de
un număr mai m are de potențiali furnizori ce concurează între ei , și deci este practic
exclusă posibilitatea unei înțelegeri asupra stabilirii prețurilor ridicate.
Aspectele sociale care generează de fapt activitate a de transport, se remarcă prin
următoarele caracteristici :
 Libera circulație a persoane lor, împărtășirea ideilor și schimbul de experiență contribuie
la îmbogățirea patrimoniului universal al gând irii și al cunoașterii u mane;
 Pe măsura dezvoltării și îmbunătățirii transportului atît pe plan intern, cât și pe plan
internațional , a fost extinsă activitatea turistică pent ru odihnă și relaxare sau în scopuri
terapeutice. Mijloacele de transport au devenit mult mai rapide și fiabile , la prețuri
accesibile pentru orice distanță, astfel punînd accent asupra dezvoltării turismului în
lumea întreagă ;
 Educația ar putea fi îmbunătățită prin schimb ul de profesori ș i studenți din diferite țări;

3
 Locuitorii care trăiesc în zonele sla b populate nu mai sunt izolați de serviciile medicale,
personalul calificat se poate mobiliza cu ușurință, iar pacienții care ne cesită un tratament
special pot fi tra nsportați în termen scurt la orice spital ;
 Datorită îmbunătățirii și dezvoltării transportului , activitățile de recreere, sport, culturale
și științif ice pot fi extinse prin transferul în timp scurt de la o localitate la alta, d intr-o țară
în alta.
Aspectele politice care influențează dezvoltarea transporturilor vizează în principal:
 Consolidarea economiei naționale prin eliminarea problemei distan ței dintre centrele
economice sau sociale ș i deplasarea rapidă a oamenilor și mărfurilor;
 Implementarea politicii de amplasare a f orțelor de producție în țară;
 Consolidarea apărăr ii naționale împotriva oricărui tip de agresiune .
Transportul este o ramură a geografiei economice care studiază distribuția teritorială,
tipurile rețelelor ș i fluxurile de trafic, condițiile și caracteristicile dezvoltării acestora în cadrul
structurii teri torial -economice a țărilor și regiunilor privind conexiunea cu repartizarea resurselor
naturale, populației și ramurilor economiei.
Transportul este împărțit în moduri , cum ar fi cel: terestru, maritim și aerian. Acestea
sunt legate de utilizarea diferitor căi rutiere naturale și artificiale și de caracterul specific al
formării prețurilor (tarife și taxe de transport), care afectează d istribuția geografică a întregii
economii .

Importanța economică a transportului
Așa ca multe alte activități eco nomice care au un rol semnificativ în infrastructură,
sectorul transporturilor este o parte componentă extrem de importantă a economiei , avînd impact
direct asupra dezvoltării și bunăstării populației. În momentul în care sistemele de transport sunt
cu ade vărat eficiente, acestea oferă oportunități economice, sociale și beneficii care au ca rezultat
efecte multiplicatoare pozitive, cum ar fi , de exemplu, o mai bună accesibilitate la piețe,
ocuparea forței de muncă și atragerea de investiții suplimentare. Atunci când sistemele de
transport sunt deficitare în ceea ce privește c apacitatea sau fiabilitatea, acestea înregistrează
anumite costuri economice, cum ar fi : oportunități le reduse sau chiar lipsa lor. Transportul are de
asemen ea, o importanță socială și de mediu, care nu poate fi nicidecum neglijată. Astfel, din
punct de vedere general, impactul economic al transportului poate fi direct și indirect:
 Impacturi directe legate de schimbarea accesibilității – în cazul în care trans portul permite
accesul la piețe le mai mari, econom isirea timpului și a costurilor;

4
 Impacturi indirecte legate de efectele multiplicatorului economic – în cazul în care scade
prețul mărfurilor, bunurilor sau serviciilor și / sau varietatea acestora.

Impor tanța economică a industriei transporturilor poate fi astfel evaluată din
perspectivă macroeconomică și microeconomică:
 La nivel macroeconomic (im portanța transportului pentru întreaga economie), transportul
și mobilitatea pe care o oferă, sunt legate de: nivel ul de producție, ocupărea forței de
muncă și veniturile într-o economie națională ;
 La nivel microeconomic (importanța transportului pentru anumite părți ale economiei),
transportul este legat de costurile de consum, de producție și însuși cele asumate de către
producător . Importanța activităților specifice de transport și infrastructură poate fi astfel
evaluată pentru fiecare sector în parte al economiei.
După cum a fost menționat anterior, creșterea economi că este din ce în ce mai strîns
legată de ev oluția transportur ilor, și anume de infrastructura acestora , deaceea expertiza
managerială este esențială pentru logistică. Prin urmare pot fi evaluate următoarele impacturi :
Rețele – stabilirea rutelor care permit interacțiunile noi sau exist ente între entitățile economice;
Performanț ă – Îmbunătățirea costurilor și duratei de timp pentru circulația pasageri lor și de
mărfuri deja existente;
Fiabilitate – îmbunătățirea performanței de timp, în special ceea ce privește punctualitatea,
precum și reduc erea pierderilor sau a daunelor;
Dimensiunea pieței – accesul la o bază de piață mai largă, în care pot fi îmbunătățite economiile
de scară în producție, distribuție și consum ;
Productivitate – creșterea productivității ca urmare a accesului la o bază mai mare și mai diversă
a materiilor prime (părți, energie sau forță de muncă) și a piețelor mai largi pentru produse
diverse (produse intermediare și finite).
Deși nu există nici o îndoială că transportul este esențial în buna funcționare a
economiei de piață, ma i este necesar a fi înțelese modurile în care un sistem eficient de transport
poate îmbunătăți productivitatea economiei.
Transporturile ocupă un rol esențial în viața socio -econimică, de aceea importanța
acestuia poate fi analizată din două p uncte de ved ere: a sistemelor și a serviciilor. Făcînd referire
la sistemele de transport , societățile economice cît și actorii ce își desfășoară activitatea în cadrul
acestora, prestează servicii de transport la necesitatea clientului, cei din urmă avînd statut fizic
sau juridic. Serviciile de transport sunt intangibile, caracterizate prin: c alitatea bazei tehnice
folosite (mijloace de transport și gradul de confort a acestora, infrastructura) și efectul pe care îl

5
produc (ris c minim sau exclus, rapiditate etc.). Prin serviciile de transport este dedusă însuși
legătura dintre ceea ce dorește c lientul și ceea ce primește în schimb. Legătura respectivă are
drept concept nivelul serviciului (termenul în engleză fiind Level of Service – LoS). Indicatorii
LoS ce caracterizează transportul de bunuri tangibile sunt: prețul, variații în durata și timpu l de
transport, disponibilitatea echipamentelor specializate, existe nța unei pierderi sau deteriorări , iar
cei ce ce vizează transportul de călători: durata călătoriei, prețul biletului, gradul de confort,
frecvența și regularitatea curselor.
O data cu tr ecerea anilor, au existat niște piloni de bază care au dus la apariția și
diversificarea transporturilor noi, printre aceștia incluzînduse: amplificarea diviziunii
internaționale a muncii, ridicarea gradului de producție și extinderea circulației mărfurilo r între
diferite zone etc.
Necesită a fi remarcat faptul că transportul joacă un rol esențial în domeniul producției.
Prin intermediul unei gestiuni și organizări corecte, acesta are capacitatea de a reduce ciclul de
producție și de a ridica performanța i ndicatorilor economico -financiari. Întreg procesul de
producție a unei întreprinderi este dependent nu doar de operațiunile de transport ce au loc la
nivel intern, dar și de legăturile de transportare în exterior, cu alte companii sau chiar piața
economică locală. Dat fiind cele menționate anterior, rezultă că funcția de bază a transportului
este de a menține acele verigi de producție între societățile comerciale, comunicațiile dintre
companiile din sfera industriei sau agriculturii etc.
Deasemenea, prin intermediul transporturilor se amplifică relațiile dintre state, prin
urmare sunt dezvoltate căi economice internaționale de acces, nu doar în limitele regionale.
Astfel, este tot mai dezvoltat circuitul economic mondial . Prin intermediul unui amplu sistem
tehnico -economic, o parte din produsele create în exterior sunt aduse pe piața locală, astfel
ducînd la schimbări de structură, cantitate și calitate în produsul intern brut a unei țări.
Progresul principiilor tehnice și manageriale îmbunătățesc mobiliza rea încărcărilor,
viteza de livrare, calitatea serviciilor, costurile operaționale, utilizarea facilităților și
economisirea energiei. Transportul are un rol considerabil în manipularea logisticii. Generalizînd
situația actuală , un sistem puternic necesită un spectru clar al logisticii și implimentarea adecvată
a tehnicilor de transport, pentru a face conexiunea cu toate procedurile de producere.
Rolul transportului în Calitatea Serviciului
Rolul pe care transportul îl ocupă în sistemul logistic este mul t mai complex decît o
simplă livrare a bunurilor unor proprietari. Complexitatea acestuia capătă amploare doar printr –
un management înalt al calității. Printr -un sistem de transport bine manevrat, bunurile pot fi

6
trimise spre locul potrivit, la timpul potr ivit, pentru a satisface cererea consumatorului. Acesta
oferă eficacitate, și deasemena construiește o punte între producător și consumator. Prin urmare,
transportul este baza fundamentală a eficienței și economiei în logistica afacerilor.
Particularități le procesului de producție în transport
Un sistem de transport bine funcționabil reprezintă un element cheie într -o economie de
succes. Întrucît domeniul transport ului e considerat a fi o ramură, acesta întrunește cîteva
particularități specifice:
1. Rezultatul muncii productive în transporturi constituie o prestație în sine, și nu un produs
nou. Prin mobilizarea mărfurilor dintr -un punct în altul, acestea nu suferă modificări și își
păstrează proprietățile fizico -chimice, însă le este intensificată va loarea;
2. Transporturile de bunuri reprezintă o activitate economică propriu -zisă care își desfășoară
activitatea în sfera producției, și în același timp în distribuire mărfurilor . Se diferențiază:
 transporturile interioare – care includ absolut toate activitățile de producție din
cadrul întreprinderii: de la furnizarea cu materie primă și pînă la deplasarea
cadrelor de muncă dintre diferite secții și
 transporturile comerciale – care tind să continuie și să finalizeze activi tățile
aferente procesului de producție prin punerea în circulație a mărfurilor din
interiorul întreprinderii spre piața din exterior.
3. Există o deosebire radicală dintre transportul de mărfuri și de pasageri . În timp ce
transportul de călători este practic o activitate cu ritm și număr echilibrat, volumul de
mărfuri transportate diferă de cele mai multe ori, îndeosebi pe un traseu tur -retur;
4. Activitatea de transport este considerată una de durată și continuă ca timp , ce se
desfășoară zilnic, dar extrem de variabilă ca intensitate , avînd un randament neechilibrat;
5. Activitățile de transport se desfășoară neținîndu -se cont de arealul de întindere, de spațiu,
de depărtarea față de diverse puncte geografice , se des fășoară oriunde, utilizîndu -se doar
diferite moduri de transport adaptabile acelei zone.

Conceptul de ,,logistică” își are rădăcinile în sectorul militar. Încă din secolul al XIX –
lea, oamenii foloseau termenul pentru a descrie proiectarea infrastructuri i în ceea ce privește
reaprovizionarea trupelor și mobilizarea cererii. Conceptul modern de logistic ă, poate fi descris
printr -o varietate de definiții, dar toate la bază conțin aceleași elemente . Acestea în sine includ:
procesele de logistică, obiectele și sistemele . În cadrul proceselor de logistică intră toate
operațiunile de stocare, transportare și manipularea asociată. Obiectele logisticii sunt prezentate

7
de bunurile materiale, în special produsele și materiile fabricilor industriale, oamenii și
informația. Sistemele de logistică sunt utilizate pentru a manipula întregul proces, fiind
percepute drept rețele formate din hub -uri, cum ar fi diferite spații și spițe de stocare.
Chiar dacă nu există o definiție standartă a termenului de ,,logistică”, urmă toarea
definiție tindă să cuprindă absolut toate elemenetele ce constuie acest termen: ,,Logistica este
definită ca fiind procesul de planificare, implimentare și control al fluxului și stocării eficiente și
rentabile a materiilor prime, bunurilor, echipam entelor și personalului, din punctul de inițiere a
unei activități și pînă la finalizarea acesteia, în conformitate cu cerințele utilizatorului final”
Scopul principal al operațiunilor logistice este de a elimina orice fel de barieră între
clienți și furn izori, ceea ce este esențial pentru a satisface nevoile clienților. Așa cum a expus și
Donald Bowersox în una dintre cărțile sale despre logistică: "materialul potrivit, în cantitatea
potrivită, la momentul potrivit, din sursa potrivită, cu o calitate potr ivită, la prețul potrivit".
Conform cercetărilor și analizelor efectuate de către doi profesori americani Johnson
and Woods, termenul de logistică cuprinde cinci termeni fundamentali: logistica, logistica de
intrare, managementul materialelor, distribuția fizică și managementul lanțului de aprovizionare.
Logistica descrie întregul proces de materiale și produse care se mișcă în, prin și în afara
companiei. Logistica de intrare se referă la mișcarea de materiale primite de la furnizori.
Managementul materia lelor descriu mișcarea materiilor prime și componentelor în interiorul
companiei. Distribuția fizică privește mișcarea bunurilor în exterior, de la finalizarea asamblării
pînă la client. Managementul lanțului de aprovizionare este mult mai vast decît logis tica în sine,
aceasta făcînd legătură directă dintre logistică și rețeaua totală de comunicare a utilizatorului sau
a personalului de inginerie.
Logistica a reprezentat dintotdeauna o trăsătură esențială a activității economice. Există
cîteva aspecte ale activității umane care depind în mare măsură de fluxul de bunuri din punctul
de origine în cel de consum. Cu toate că costurile variază de la o industrie la alta, logistica are un
impact puternic asupra performanței financiare a unei companii. Se consideră că 1% economisit
în costul de livrare a materialelor oferă același beneficiu ca și o creștere în vînzări de 5%.
Gestiunea neadecvată a operațiunilor logistice din cadrul unei companii cauzează aproape 50%
din totalul de reclamații din partea clienților. Prin urmare, dezvoltarea unui lanț de aprovizionare
bine organizat și structurat îi poate oferi companiei un avantaj competitiv destul de s emnificativ.
Timpul este unul din instrumentele principale ale logisticii. O creștere a eficienței se
realizează cu ușurință prin reducerea timpului fluxurilor, care la rîndul lor vor crește viteza
sistemelor de distribuție.

8
Furnizarea diferitor servicii la momentul potrivit și cu bunuri nedeteriorate, este o
componentă de bază a activității de logistică de succes. Pe ntru realizarea acestui lucru, sunt
utilizate cele mai fiabile căi de transport, chiar dacă nu sunt neapărat cele mai ecologice.
Un al t factor important în activitatea de logistică este depo zitarea. Îndeosebi atunci cînd
se vorbește despre globalizare, l ogistica are o importanță majoră , pentru că în zilele noastre
stocarea nu mai este necesară , deoarece cele mai multe stocuri sunt livrate în timp util.
Unul dintre obiectivele activității logistice este de a reduce costurile, în special cele
rezultate din efectuarea transporturilor. Beneficiile logisticii sunt realizate, dar în același timp
mediul înconjurător este cel care are de suferit.
Termenul de ,,sustenabilitate” nu este unul nou, acesta corespunde perfect cu spiritul de
timp actual. Industria tran sportului și logisticii nu pot neglija responsabilitatea față de protecția
mediului și devotamentul social. În momentul de față, aspectele sustenabilității exercită o
influență majoră asupra competitivității întreprinderilor de logistică, așa cum clienții cer tot mai
multă transparență.
Modul în care sunt manevrate și organizate aceste activități, determină cantitatea și
calitatea transportului cerut și natura relațiilor comerciale dintre transportator și cei care oferă
servicii de transport. Sistemul logistic are cîteva noțiuni fundament ale pe care se bazează pentru
a avea succes, acestea sunt ,,în scurt timp” și ,,feedback rapid”.

Relația dintre l ogistică și transport
Transportul joacă un rol de conexiune dintre diferite etape , care rezultă din
transformarea resurselor în bunuri, în numele consumatorului final. Însuși conceptul de logistică
a afacerilor cuprinde în sine procesul de planificare a tuturor funcțiilor menționate anterior, la
fiecare pas, într -un sistem de mobilizare a bunurilor, astfel încît să fie minimizate costurile și
maximizate serviciile prestate clientului. Toată această conexiune dintre sistemul de transport și
cel de logistică, odată ce a fost creată, necesită a fi condusă cît mai eficient.
Dacă nu ar exista un sistem de transport bine dezvoltat, logistica nu și -ar putea
manifesta pe deplin toate avantajele. În afară de asta, sistemul complex de transport în cadrul
activităților de logistică oferă un grad înalt de eficiență, reduce costurile operaționale și
promovează calitatea serviciilor. Îmbunătățiri în infrastructura transportului trebuie să vină atît
din partea sectorului public cît și celui privat. Un sistem de logistică bine manevrat, crește
competitivitatea guvernului și întreprinderil or.

9
Logistica și Outsourcingul
În economia mondială, fiecare companie este nevoită să concureze împotriva alegerilor
clientului care vin din diferite părți. Cel mai vizibil rezultat obținut în urma acestei
hipercompetitivități este acomodarea într -un ti mp scurt. Sunt așteptate o creștere și o
profitabilitate, dar în același timp este cerută o valoare înaltă a acționarilor. În prezent, contează
mai mult să faci un lucru bine, decît să faci orice. Prin urmare, societățile devin din ce în ce mai
concentrate și mai specializate. Acestea evaluează fiecare activitate pentru a determina dacă și în
ce măsură furnizează un avantaj unic competitiv. Domeniile care oferă un avantaj tind să
primească cele mai mari investiții, pe cînd cele care nu aduc un plus valoare riscă să fie eliminate
în totalitate .
Parteneriatele dintre companii și firmele care oferă servicii de logistică se intensifică și
capătă o importanță și mai mare folosind noul trend de ,,outsourcing”. Outsourcingul în sfera
logistcii este unul dintre domeniile care s -a dezvoltat cu pași rapizi în ultimii ani, și astfel a
crescut și competiția. În tot acest proces, este necesară o bună descriere a factorilor de succes sau
eșecuri și riscurile implicate, astfel încît companiile de outsourcing să poată beneficia de cele
mai bune oportunități. Încă începînd cu anul 1990, s -a înregistrat o creștere semnificativă a
numărului organizațiilor care au decis să utilizeze outsourcing -ul parțial sau pentru toată
activitatea sa de logistică. Conform literaturii de specialitate, există o nepotrivire între teoria și
punerea în practică a procesului de externalizare. În ansamblu, toate studiile efectuate sugerează
că companiile care fac outsourcing ar trebui să atragă at enția la ce, cum și cui oferă acest suport.
Deaceea este necesar să înțeleagă care sunt acei factori cheie de succes a externalizării logisticii,
pentru ca ulterior, cei din jur să învețe din experiența sa.

Impactul tehnologiilor informaționale asupra si stemului de transport de mărfuri este atît
de semnificativ încît tinde să se extindă în ritm accelerator. Prețurile pentru noile tehnologii, care
sunt într -o continuă scădere, împreună cu creșterea gradului de conșientizare a operatorilor de
mărfuri despre potențialele beneficii ale tehnologiilor, vor încuraja industria bunurilor să le
folosească mai intens în activitățile sale. Domeniul transporturilor a implimentat deja tehnologii
de ultimă oră pentru a îmbunătăți serviciile oferite clientului și a reduce din cheltuieli. Revoluția
tehnologiei este responsabilă pentru schimbările care își au originea atît în interiorul cît și în
exteriorul sistemului de transport de mărfuri.

10
1.2. Analiza tipurilor de transport internațional
În ultimii ani , din fapt că a crescut considerabil volumul transportului internațional de
mărfuri, s -a intensificat și transportul rutier, în detrimentul eficienței mult mai ridicate și
ecologice a transportului feroviar. Logistica terestră reprezintă o verigă importantă în toate
activitățile unei societăți , pentru că tinde să extindă serviciile transportului aerian și maritim de la
aeroporturi pînă la porturi. Una dintre caracteristicile sale esențiale este gradul înalt de
accesibili tate la nivelul zonelor terestre . În momentul în care este necesară selectarea unui
anumit timp de transport, se iau în considerație cîteva elemente definitorii: costurile implicite, cît
de urgent trebuie să ajungă marfa la destinație, valoarea totală a bunurilor care necesită a fi
livrate, cît și dimens iunile sau greutatea acestora. Sistemul de transport este cel mai des
diferențiat după un criteriu tehnic, care curpinde transportul: rutier, feroviar, aerian, maritim și
prin conducte.

Avantajele diferitor tipuri de transport

Sursa: Elaborat de autor în baza informației disponibile pe : www.freighthub.com/en/
(citat 05.01.2018)

Transportul maritim
Transportul maritim implică în sine deplasarea mărfurilor și pasagerilor prin
intermediul navelor, pe diferite căi de navigație: canale, fluvii, rîuri, lacuri, mări sau oceane. La
momentul actual, acestuia îi revin aproximativ 90% din volumul total de mărfuri comercializate
la nivel mondial. Utilizînd acest sistem de transport, toate statele lumii crează legături pornind
din porturile maritime de care dispun. Navele permit deseori circulația mărfurilor cu o valoare

11
redusă, care nu sunt nici perisabile și nici atît de urgente, cheltuielile de transportare fiind mai
mici în paralel cu durata de livrare îndel ungată și distanțele mari. Acest sistem de transport este
unul foarte complex, care ajută nemijlocit la creșterea rentabilității activităților în cadrul relațiilor
economice internaționale, prin:
1. Eficiența economică – pentru îndeplinirea anumitor cerințe prestabilite;
2. Rentabilitate – care include în sine costurile legate de transportare și cele aferente
operațiunilor conexe.
Transportul maritim a contribuit enorm la extinderea detrimentului de colaborare
internațională dintre state, aflîndu -se sub patrona jul Organizației Națiunilor Unite, cu scopul de a
asigura:
 siguranța mărfurilor, persoanelor și navelor pe apă;
 evitarea accidentelor și acordarea primului ajutor pe mare;
 unificarea reglementărilor și legilor prevăzute transportului maritim;
 protejarea me diului înconjurător și evitarea poluării apelor;
 elaborarea unui cadru juridic și economic sustenabil pentru comerțul maritim;
 asigurarea egalității în drepturi și obligații a furnizorului și clientului în cadrul cooperării
internaționale.
Avantaje
 Capacitate mare de încărcare, ca și volum de mărfur i;
 Costuri preponderent mici;
 Accesibilitate în oricare colț al lumii, unde există căi navigabile interne și în afara țării;
 Gradul înalt de diversificare a mărfurilor care pot fi transportate;
 Asigurarea legăturii dintre insulele îndepărtate și continente;
 Existența unui număr mare de participanți în cadrul schimburilor comerciale;
 Posibilitatea de a organiza concomitent grupaj din diverse mărfuri ale cîtorva beneficiari;
 Este ecologic, considerat cel mai ,,verde” mod de transport, care emite o cantitate mai
scăzută de CO 2 în mediului înconjurător.
Dezavantaje
 Viteza de deplasare mult mai redusă față de alte sisteme de transport;
 Mai mult timp necesar pentru tranzitare;
 Existența pirateriei, care amenință securitatea transportului maritim internațional.

12
De obicei, din categoria mărfurilo transportate pe cale maritimă fac parte: produsele
agricole în vrac (grîu, porumb, soya etc.), cărbuni, fier, metale, minerale, echipamente de
dimensiuni mari (elice, moto are etc.), ulei sau petrol etc.
Transportul aerian
Transportul aerian definește deplasare în spațiu a oamenilor și mărfurilor prin
intermediul aeronavelor. Odată cu trecerea anilor, populația întregului glob nu mai percepe acest
sistem de transport ca un obiect de lux sau ceva interzis, pentru că a devenit extrem de accesib il
în rîndul fiecărei categorii de vîrstă și venit. Avioanele au facilitat accesul dintre țările separate
de mări și oceane, oferind posibilitatea de a ajunge în timp scurt, și nu săptămîni, în oricare punct
al planetei. Elicopterele sunt vehiculele mai mi ci utilizate în diverse domenii: de la cel militar
pînă la evacuarea medicală în caz de urgență, și permite accesul în acele areale greu accesibile,
cum ar fi zonele muntoase, padurile sau spațiile de extragere a petrolului. Pe cale aeriană sunt
transporta te mărfurile perisabile (de exemplu alimente sau flori) sau produsele farmaceutice.
Conform unui raport efectuat de către ,,Aviation Safety Network”, anul 2017 este
considerat a fi anul cel mai sigur din toată istoria aviației. La momentul actual, există 4 09
companii aeriene la nivel mondial. Începînd cu anul 2004, Uniunea Europeană depune efort
considerabil, poartă dialoguri și duce tratative de formare a unui ,,cer unic european”. Acesta din
urmă ar reprezenta un spațiu cu adevarat integrat, ar reduce cos turile operaționale, ar crește
eficiența prin modernizarea sistemului aerian și ar lupta cu problema poluării mediului.
Transportul aerian este caracterizat prin cîteva particularități:
Rapiditate – aeronavele sunt remarcate prin viteza mare în comparație cu orice alt timp de
transport, prin urmare i se atribuie conceptul de ,,în/la timp”. Astfel, societățile comerciale și
întreprinderile de producție apelează tot mai mult la serviciile ,,aero” luc rînd la cererea
clientului. În acest mod, companiile dispun de o mai mare flexibilitate și reduc costurile de
depozitare sau inventariere.
Regularitate – transportul se efectuează conform unor curse, prestabilite după un orar fix și
exact, pe orice anotimp sau perioadă de zi/noapte.
Oportunitate – așa cum fiecare țară ajunge să aibă mai mult de un singur aeroport, aeronavele
moderne permit călătoriile confortabile dintre oricare extreme geografice atît naționale cît și
internaționale.
Avantaje
 Timp scurt de tranzitare a unei anumite distanțe;
 Manipulare simplă a mărfurilor, fapt care duce la evitarea furturilor sau distrugerilor;

13
 Nu necesită o documentație variată, aceasta fiind cît mai complexă;
 Persistența încrederii în timpul și locul de decolare /aterizare;
 Prezența unui sistem înalt de securizare a mărfii.
Dezavantaje
 Fiind cunoscut pentru viteza mare folosită, transportul aerian consumă mult combustibil,
ceea ce îl determină să fie foarte costisitor;
 Există limitări de capacitate și volum a mărf urilor care necesită a fi manevrate;
 Poluează aerul emițînd o cantitate mare de gaze nocive față de alte moduri de transport.
Transportul feroviar
Noțiunea de transport feroviar cuprinde deplasarea oamenilor și a mărfurilor dintr -o
parte în alta, cu ajutorul locomotivelor, trenurilor și vagoanelor, care au un traseu fix pe căi
ferate. Sistemul feroviar diferă de la țară la țară, fiecare dintre acestea impunînd anumite criterii
tehnice, sisteme de semnalizare și circuite de alimentare, ceea ce impiedică ca să fie pe larg
utilizate aceleași tipuri de trenuri la nivel internațional, fără bariere transfrontaliere. Căile ferate
din Europa oferă cel mai ridicat grad de siguranță de pe glob, și tinde să păstreze acest statut
prin aplicarea normelor și standartelor la cel mai înalt nivel .
Avantaje
 Capacitate de transportare a unui volum mare de mărfuri;
 Existența unui flux preponderent continuu de transport pentru furnizarea cu marfă;
 Este mai puțin influențat de condițiile climaterice și cursele sunt efectuate regulat ;
 Nivel scăzut de consum de energie electrică;
 Riscul de avariere mai redus față de alte sisteme de transport, ceea ce permite ca marfa
sau bunurile transportate să își pă streze integritatea pe durata livrării;
 Siguranța privind primirea mărfii de către beneficiar, deoarece aproape toate liniile de
transport feroviar aparțin statului,
 Existența unei liste de tarife deja prestabilite pentru expedierea și încărcarea mărfurilo r;
 Este unul din cele mai ecologice moduri de transport.
Dezavantaje
 Întreține re dificilă și extrem de costisitoare;
 I se atribuie costuri înalte pentru facilitățile de bază , cum ar fi materialul rulant ;
 Lipsa elasticității în cazul unor cereri urgente;
 Timpul mai îndelungat folosit în organizarea încărcării marfii pe vagoane;

14
 Existența unor cheltuieli suplimentare pentru descărcarea cu ajutorul unui lift special a
mărfurilor din vagoane într -un vehicul terestru;
 Necesitatea de investiții mari în construc ția căilor ferate față de drumuri;
Transportul rutier de mărfuri
Prin noțiunea de transport rutier este descrisă orice activitate și tranzacție efectuată cu
un vehicul rutier sau autovehicol , cu scopul de a deplasa persoane sau mărfuri dintr -un anumit
punct de expediere în alt punct de destinație. Este tipul de transport care a înregistrat cele mai
mari ritmuri de creștere în ultimele decenii. Uniunea Europeană a reușit să liberalizeze
transportul internațional de mărfuri prin eliminarea tarifelor și li cențelor speciale obligatorii
pentru trecerea frontierei altui stat. Totuși, în prezent sunt aplicate anumite taxe pentru
infrastructură: traversarea drumurilor rapide, poduri, porțiuni montane sau tuneluri, și în unele
zone extrem de poluate, este impusă taxa de protejare a mediului. Conform unei legislații
comune pentru maximă siguranță , transportatorii rutieri de mărfuri din statele europene sunt
obligați să respecte un orar strict, care limitează timpul maxim de conducere și timpul minim de
odihnă pe du rata traseului.
Avantaje
 Fonduri ieftine de investiții;
 Cheltuieli mai reduse în efectuarea operațiunilor de încarcare și descărcare;
 Grad în alt de accesibilitate, mobilitat e și disponibilitate chiar și pe distanțe mici;
 Transportarea directă a bunurilor de la furnizor la beneficiar, astfel evitînd pierde ri
cantitative sau calitative, costuri suplimentare de intermediere sau transbordare ;
 Livrarea în timp mai scurt a mărfurilor perisabile sau celor urgente;
 Rulajul transportului auto fiind mai eficient, permite intensificarea procesul de producție
și de distribuire a mărfurilor;
 Dotarea autovehiculelor cu instalații speciale, care mențin o anumită temperatură
necesară diferitor tipuri de mărfuri pe toată durata transportului;
 Flexibilitate faț ă de cerințele și condițiile pieții;
Dezavantaje
 Capacitate scăzută de a transporta volume mari de mărfuri;
 Nivel scăzut de siguranță;
 Viteză redusă pe șosele;
 Dependența de condițiile meteorologice, cele de drum și trafic.

15
Transportul prin conducte
Transportul prin conducte permite deplasarea mărfurilor de natură și masă lichidă.
Acestea fac parte din clasa transporturilor neconvenționale, diferite de cele clasice. De obicei,
sistemul respectiv de transport are un ritm continuu, prin intermediul cont ractelor prestabilite și
menținerea unor relații comerciale pe termen lung.
Avantaje
 Capacitate înaltă de transportare a mărfurilor;
 Este mai puțin dependent de condițiile meteorologice;
 Taxe reduse de operare;
 Necesită personal redus pentru a putea fi man evrat;
 Transfer continuu și regularitatea curselor doar cu încărcare plină;
 Este mai puțin poluat;
Dezavantaje
 Infrastructura costisitoare;
 Necesită un grad înalt de supraveghere;
 Implică un criteriu de specializare a bunurilor;
 Cere o întreținere constantă;
Indicatorii de bază ai domeniului de transport internațional
Sistemul de transport posedă o serie de indici care ajută la măsurarea eficienței
tehnico -economice a fiecărui tip de transport în parte sau la general.
1. Tone expediate – indicele respectiv arată cantitatea totală de mărfuri care iese dintr -o
societate, fabrică, întreprindere etc., și necesită a fi transportată spre un punct de
destinație, utilizînd un anumit mod de transport;
2. Tone -nete-km – prin intermediul acestui indice este exprimat parcursul mărfii : cantitatea
de mărfuri și distanța pe care trebuie să o parcurgă pînă la destinație (de exemplu, dacă se
transportă 100 tone de marfă și distanța este de 50 km, indicele va avea valoarea de
100*50=5000 tone -net-km). În cadrul sistemului de transport maritim, se folosesc tone –
nete-mile.
3. Distanța medie de transport – definită ca raportul dintre tonele -nete-km și tonele -nete:

16
Indicele respectiv descrie cadrul cantitativ și calitativ a tangenței dintre costuri și distanța
de parcurs.
4. Capacitatea unitară a tipului de transport – indicele reprezintă creșterea sau scădărea
eficienței și utilității economice a unui anumit mod de transport.
5. Capacitatea de circulație – indică cîte unități de transport trec pe o anumită porțiune de
drum într -un interval de timp stabilit.
6. Capacitatea de transport a căii – exprimă cantitatea de bunuri sau mărfuri (în tone) care
pot fi mobilizate pe un traseu anumit într -o perioadă de timp.
7. Product ivitatea mijlocului de transport – indicele cuprinde cantitatea de tone -nete-km
îndeplinite într -o perioadă anumită de timp de către fiecare tonă capacitate a tipului de
transport implicat.
8. Consumul de combustibil sau energie electrică
9. Costul – calculat p rin raportul dintre cheltuielile activității de transport (de obicei
exprimate în valuta folosită în statul respectiv sau cea stipulată în contractul de transport),
și prestația serviciului (tone -nete-km).
10. Productivitatea muncii – dedusă în urma raportului dintre prestația serviciului și numarul
de personal care a luat parte la executarea serviciului respectiv.

1.3. Studierea cadrului legal a transportului internațional de mărfuri
Legislația privind transportul pasagerilor sau mărfurilor cuprinde atît leg ile
guvernamentale, cît și cele federale, care diferă de la stat la stat.
Una dintre cele mai proeminente politici păstrate în vizor de către spațiul european, este
cea legată de transportul internațional, guvernată prin intermediul Titlului VI (de la Ar ticolul
numărul 90 pînă la 100) a Tratatului privind Uniunea Europeană și Tratatul privind Funcționarea
Uniunii Europene. Din momentul intrării acestora în vigoare, s -au depus eforturi considerabile
pentru: a elimina barierele dintre statele membre, astfel facilitînd libera circulație; a asigura
dezvoltarea sustenabilă; a extinde rețelele de transport și în afara țărilor; a valorifica la maxim
spațiul; a crește gradul de securitate și de a promova cooperarea internațională. Odată fiind
dezvoltată, piața de transport internă a unei țări poate intra în competiția pentru inovații și
integrare în rețelele de transport din exterior. Uniunea Europeană are drept scop atingerea
anumitor obiective concrete în domeniul sistemului de transport internațional:
 Foaia de parcurs pentru un spațiu unic european de transport: către un sistem competitiv
și eficient de utilizare a resurselor. ,,Cartea Albă a Uniunii Europene”, instituită în anul

17
2011, și bazată pe 60 de inițiative bine definite, urmărește pe deplin ca fiecare stat din
regiune să aibă un sistem de transport competitiv, prosper și eficient în utilizarea tuturor
resurselor necesare, să creeze multe locuri de muncă, să reducă dependența de uleiuri de
import, și nu în ultimul rînd să reducă emisia de CO 2 cauzate de transport cu aproximativ
60% pînă în anul 2050. Această foaie de parcurs urmărește crearea unei infrastructuri
unice de transport prin eliminarea barierelor, evitarea blocajelor în multe zone și
instituirea unei rețele integrate, care ar conecta d iferite tipuri de transport pentru
deplasarea pasagerilor sau oamenilor.
 Logistica Transportului de mărfuri în Europa. Principalul scop al respectivei comunicări
din partea Comisiei Europene este de a îmbunătăți eficiența sistemului de transport prin
intermediul activității logistice. Un mare accent este pus pe tipul de transport multimodal
de mărfuri, care într -un final are un grad de siguranță mai înalt, este mai eficient din
punct de vedere energetic și mult mai ecologic, dat fiind faptul ca în ultimul d eceniu
transportul a devenit tot mai dependent de combustibilii fosili. Toate măsurile prevăzute
tind să reducă ambuteiajele, gălăgia, accidentele și poluarea masivă cauzate de transport,
printr -o logistică modernă, care ar menține competitivitatea economi că a Europei.
 Internalizarea costurilor externe de transport . A fost creat un pachet de inițiative care
urmăresc facă transportul mult mai sustenabil. Prin urmare, transportatorii sunt nevoiți să
achite costuri externe de transport pentru: ambuteiaje, gălăgie sau poluare, care afectează
direct întreaga societate. Internelizarea implică însuși reflectarea costurilor externe în
prețul de transport (care include asigurarea, cantitatea de combustibil consumată etc.).
Această măsură tinde să îl facă pe utili zatorul de transport mai conștient față de costurile
pe care le generează, și astfel, să încerce să le diminueze.
Fiecare tip de transport este caracterizat de propriile sale legi și politici:
Transportul terestru. Fiind principalul tip de transport, țăril or din Europa le revine practic cîte
un autovehicol pentru fiecare doi membri. Dezvoltarea transportului este nevoită să corespundă
tuturor cerințelor legate de siguranță și protecția mediului. Deci, Uniunea Europeană se
concentrează pe dirijarea anumitor costuri multiple de reglementare, în cazul apariției
competiției între operatorii de transport, condițiile de muncă, accesul la profesie sau normele
tehnice a autovehiculelor.
Transportul maritim. Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea transportului mar itim printr –
o serie de acțiuni, cum ar fi: modernizarea infrastructurii, armonizarea echipamentelor și a
procedurilor, îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea mediului acvat ic. Sunt necesare

18
investiții colosale pentru extinderea transportului pe ap ă prin cele mai înguste ,,coridoare” ale
rîurilor, astfel s -ar reduce traficul pe șosele și ar fi evitate blocajele.
Transportul feroviar. În prezent, este considerat cel mai ecologic mod de transport folosit la
nivelul național al unui stat. Uniunea Europeană își dorește să creeze un spațiu unic lipsit de
impedimente, adaptînd trenurile la aceleași standarte și norme pentru ca acestea să poată circula
între țări. Deaceea o mare parte din investiții sunt orientate spre reformarea infrastructurii acestu i
sistem de transport.
Transportul aerian. În ultimii cîțiva ani, Uniunea Europeană se focusează tot mai mult spre
crearea unui ,,Cer Unic European”, din cauza fluxului imens de oameni și problema saturației
infrastructurii acestui tip de transport. Aceste a fiind considerate, vor fi utilizate tehnologiile
moderne optime de controlare a traficului, va crește eficiența economică, securitatea și respectul
față de mediu.