CAPITOLUL I INTRODUCERE …………………………………………… ……………………………….1 1.1. Motivarea Alegerii Temei… [620410]

1 CUPRINS

CAPITOLUL I INTRODUCERE …………………………………………… ……………………………….1
1.1. Motivarea Alegerii Temei …………………. …………………………………………… ……………….1
1.2. Premisele cercet ării………………………………………… …………………………………………… …2
1. 3. Ipoteza cercet ării………………………………………… …………………………………………… ……3
1. 4. Sarcinile cercet ării ………………………………………… …………………………………………… …3
CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETIC Ă A LUCR ĂRII ………………………….5
2. 1. Orient ări privind cre șterea eficien /uni0163ei educa /uni0163iei fizice școlare. ………………………………..5
2.2. Rolul capacit ă/uni0163ilor motrice………………………………… …………………………………………… .6
2. 2. 1. Viteza……………………………… …………………………………………… ………………………8
2. 2. 2. Îndemânarea…………………………. …………………………………………… ………………..10
2.3. Metoda dezvolt ării vitezei și îndemân ării………………………………………… ……………….12
2.4. Jocul motric și întrecerea – mijloace eficiente de dezvoltare a v itezei și îndemân ării ..15
CAPITOLUL III ORGANIZAREA ȘI DESF ĂȘ URAREA CERCET ĂRI …………………19
3. 1. Organizarea claselor pentru efectuarea cercet ării………………………………………… …….19
3. 2. Probele aplicate în timpul cercet ări …………………………………………. ……………………..19
3.2.1. Parametrii somatici…………………… …………………………………………… ………………19
3.3. Metodele utilizate ………………………. …………………………………………… …………………..20
Eșantionul supus cercet ării………………………………………… ……………………………………..20
3.4. Jocurile De Mi șcare Utilizate Pentru Dezvoltarea Vitezei Și îndemân ării……………….22
CAPITOLUL IV ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ……………………………..32
4. 1. Cu privire la dezvoltarea parametrilor somati ci …………………………………………. ……..32
4. 1. 1. În ăl/uni0163imea……………………………………….. …………………………………………… ………32
4.1.2. Greutatea…………………………….. …………………………………………… ……………………..34
4.1.3. Anvergura…………………………….. …………………………………………… …………………….35
4.1.4. Perimetrul toracic…………………….. …………………………………………… ……………………36
4.1.5. Parametrul toracic – în inspira /uni0163ie …………………………………………. …………………………..37
4.1 6. Parametrul toracic – în expira /uni0163ie…………………………………………. …………………………..38
4.1.7. Perimetrul bazinului …………………… …………………………………………… …………………39
4.2. Cu privire la dezvoltarea probelor motrice…. …………………………………………… ………………40
4.2.1. Alergarea de vitez ă…………………………………………… …………………………………………40

2 4.2.1. Naveta ……………………………….. …………………………………………… …………………….41
4.2.3. Proba Matorin …………………………. …………………………………………… …………………..43
4.2.4. S ăritura în lungime de pe loc…………………… …………………………………………… ………..44
4.2.5. Detenta pe vertical ă în cm…………………………………….. ………………………………………45
4.2.6. îndoirea trunchiului – mobilitatea în pian a nterior (în cm)……………………………… ……….47
4.2.7. Aruncarea mingii de oin ă la distant ă, de pe loc …………………………………. …………………48
4.2.8. Alergare de rezistent ă – 600 m……………………………………. …………………………………..49
CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………… …………51
BIBLIOGRAFIE …………………………………………… …………………………………………… ……….52
ANEXE …………………………………………… …………………………………………… …………………….54

1 CAPITOLUL I INTRODUCERE

1.1. Motivarea Alegerii Temei

Cre șterea eficien /uni0163ei educa /uni0163iei fizice școlare a devenit o preocupare constant ă a speciali știlor,
a tuturor factorilor investi /uni0163i cu r ăspundere în acest domeniu.
Obiect al studiilor, cercet ărilor, dezbaterilor în cadrul manifest ărilor știin /uni0163ifice, metodice și
didactice, perfec /uni0163ionarea educa /uni0163iei fizice în vederea cre șterii eficien /uni0163ei acesteia, angajeaz ă reconsider ări,
reevalu ări, explor ări și inov ări.
în aceast ă lucrare mi — am propus s ă experimentez și s ă demonstrez în ce m ăsur ă jocurile
motrice și ștafetele aplicative folosite sistematic în lec /uni0163iile de educa /uni0163ie fizic ă, î și aduc contribu /uni0163ia la
cre șterea eficien /uni0163ei lec /uni0163iilor de educa /uni0163ie fizic ă și mai ales la dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice, în mod special
al vitezei și îndemân ării.
Jocurile de mi șcare sunt considerate de speciali ști drept mijloace ale educa /uni0163iei fizice cu
importante valen /uni0163e formativ – educative. Ele î și aduc un aport valoros la îndeplinirea sarcinilor educa /uni0163iei
fizice școlare, permit manifestarea divers ă și simultan ă a deprinderilor motrice de baz ă și specifice, a
calit ă/uni0163ilor motrice.
Folosirea întrecerii și jocului motric pe lâng ă influen /uni0163a lor selectiv ă asupra diferitelor deprinderi și calit ă/uni0163i,
ofer ă posibilitatea de a realiza indici superiori calita tivi, educativi, de atractivitate și varietate de lec /uni0163ii.
Urm ărind ultimii ani de activitate nivelul motricit ă/uni0163ii
generale al elevilor din înv ă/uni0163ă mântul preuniversitar, am constatat un slab nivel î n ceea ce prive ște nivelul
de dezvoltare al calit ă/uni0163ilor motrice și al sistemului de cuno știn /uni0163e, priceperi și deprinderi.
S — a observat c ă, pe m ăsur ă ce cresc, copii r ămân în urm ă privind capacitatea motric ă,
raportat ă la dezvoltarea lor segmentar ă. Acest lucru are o influen /uni0163ă negativ ă asupra dezvolt ării globale a
motricit ă/uni0163ii lor.
Pentru a preîntâmpina aceste st ări, de fapt, profesorul de educa /uni0163ie fizic ă are datoria s ă
asigure lec /uni0163iei un nivel de eficien /uni0163ă sporit prin perfec /uni0163ionarea con /uni0163inutului, metodelor și mijloacelor,
precum și a formelor de organizare a activit ă/uni0163ii în lec /uni0163ia de educa /uni0163ie fizic ă.
Lec /uni0163ia de educa /uni0163ie fizic ă, ca form ă de baz ă a organiz ării procesului instructiv – educativ în
școal ă este supus ă perfec /uni0163ion ării și moderniz ării continue. Modernizarea nu înseamn ă negarea
experien /uni0163ei tradi /uni0163ionale acumulate în domeniul educa /uni0163iei fizice privind metodele utilizate cu bune

2 rezultate de-a lungul anilor, ci reprezint ă un proces de reevaluare a tot ceea ce este valoros pentru
procesul instructiv – educativ, precum și introducerea unor elemente noi, moderne, privind actuala
orientare didactico – pedagogic ă a lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă.
Preg ătirea și instruirea elevilor este de neconceput f ără cunoa șterea particularit ă/uni0163ilor de
vârst ă și a influen /uni0163elor diferitelor regimuri de activitate motric ă.
Prezenta lucrare se înscrie pe linia intensific ării activit ă/uni0163ii de cercetare în scopul
îmbun ătă/uni0163irii metodologiei de instruire în cadrul lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă în înv ă/uni0163ă mântul gimnazial.
Tema aleas ă face parte din tematica general ă a îmbun ătă/uni0163irii și perfec /uni0163ion ării activit ă/uni0163ii
didactice de instruire și de educare a c ărei fundamentare știin /uni0163ific ă se impune cu necesitate sporit ă în
condi /uni0163iile actuale.
Având în vedere rezultatele ob /uni0163inute în cadrul cercet ării pe plan na /uni0163ional, între care
"Poten /uni0163ialul bioritmic al popula /uni0163iei școlare" care atrag aten /uni0163ia asupra sc ăderii nivelului calit ă/uni0163ilor motrice
din ultimul deceniu, cât și rezultatele ob /uni0163inute de elevii din școala în care î și desf ăș oar ă activitatea, la
probele și normele de control, am sim /uni0163it nevoia de a lucra dup ă o concep /uni0163ie nou ă, unitar ă, folosind
întrecerea și jocul motric în mod sistematic, în scopul cre șterii eficien /uni0163ei lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă, a
atingerii unor parametrii superiori ai calit ă/uni0163ilor motrice, în special ai vitezei și îndemân ării.
Experien /uni0163a practic ă mi-a dovedit c ă lec /uni0163iile în care s-au utilizat numai mijloace și metode
tradi /uni0163ionale nu rezolv ă toate obiectivele instructiv – educative și sarcinile lec /uni0163iei. Consider c ă prin
introducerea întrecerii și a jocului motric în mod sistematic obiectivele in structiv — educative ale lec /uni0163iei
de educa /uni0163ie fizic ă se pot realiza integral, cu indici spori /uni0163i ai motricit ă/uni0163ii generale a elevilor.

1.2. Premisele cercet ării

Numero și speciali ști, precum și practica educa /uni0163iei fizice și sportive, atest ă c ă nivelul de
dezvoltare al calit ă/uni0163ilor motrice determin ă, în mare m ăsur ă, îndeplinirea cerin /uni0163elor prev ăzute în
programele școlare și perfec /uni0163ionarea sistemului de cuno știn /uni0163e și deprinderi motrice la elevi.
Ac /uni0163iunea motric ă, simpl ă sau complex ă, este rezultatul multiplelor forme de combinare a
calit ă/uni0163ilor motrice, cu elemente de tehnic ă. Nici o ac /uni0163iune motric ă, indiferent cât de simpl ă ar fi structura
ei, nu este sus /uni0163inut ă doar de o singur ă calitate motric ă, ci de rezultanta combin ării, în propor /uni0163ii diferite, a
dou ă sau mai multe calit ă/uni0163i sau forme de manifestare a acestora.
Dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice reprezint ă un domeniu care ne ofer ă posibilit ă/uni0163i largi și
concrete de apreciere obiectiv ă a progreselor realizate de elevi, a calit ă/uni0163ii muncii efectuate de elevi și
profesori.

3 Un aspect prin care se exprim ă o latur ă a eficien /uni0163ei lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă îl reprezint ă formarea
convingerii la elevi privind cre șterea contribu /uni0163iei educa /uni0163iei fizice la men /uni0163inerea st ării de s ănătate și
dezvoltarea fizic ă armonioas ă a copiilor, precum și obi șnuin /uni0163a elevilor de a practica independent
exerci /uni0163iul fizic, atât în perioada școlii, cât și dup ă absolvirea ei.
În timp ce formarea și consolidarea deprinderilor motrice de baz ă, mai ales a celor specifice
diferitelor ramuri de sport se pot realiza în gener al numai cu aparatur ă adecvat ă, pe terenuri amenajate și
în s ăli de sport, dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice, în mod special viteza, îndemânarea și rezisten /uni0163a se pot
efectua în condi /uni0163ii simple de spa /uni0163iu cu aparatur ă u șor de confec /uni0163ionat.
în orice școal ă, chiar și în cele care nu dispun de o baz ă material ă optim ă, pe orice timp,
dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice – a vitezei și îndemân ării – se pot realiza la nivelul cerin /uni0163elor programei
școlare.

1. 3. Ipoteza cercet ării

1. /uni0162inând cont de premisele enun /uni0163ate, FORMUL ĂM IPOTEZA, c ă aplicând metoda repet ării sub
form ă de joc și întrecere în cadrul lec /uni0163iei de educa /uni0163i fizic ă, elevii lucreaz ă cu mai mult ă pl ăcere, cre ște în
acest fel gradul de atractivitate și, deci, eficien /uni0163a lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă, ob /uni0163inându-se astfel rezultate
superioare pe planul dezvolt ării fizice și al motricit ă/uni0163ii generale ale elevilor.
2. Utilizarea jocurilor de mi șcare contribuie la cre șterea gradului de socializare a elevilor, la
integrarea acestora în colectivul din care fac part e.
3. O alt ă întrebare la care cercetarea încearc ă s ă r ăspund ă este dac ă și în ce m ăsur ă, educarea vitezei
și îndemân ării, duce și la îmbun ătă/uni0163irea celorlalte calit ă/uni0163i motrice și a indicilor morfo – func /uni0163ionali.

1. 4. Sarcinile cercet ării

Studierea literaturii de specialitate și alc ătuirea unor fi șe bibliografice privind caracteristicile
dezvolt ării morfologice, dinamica dezvolt ării calit ă/uni0163ilor motrice și metodica dezvolt ării acestora.
Stabilirea modalit ă/uni0163ilor de folosire a jocului motric și întrecerii în cadrul lec /uni0163iilor de educa /uni0163ie fizic ă,
pentru cre șterea eficien /uni0163ei acestora în mod activ, pl ăcut și util.
Elaborarea unei baterii de probe care s ă eviden /uni0163ieze eficien /uni0163a folosirii întrecerii și jocului motric în
cadrul lec /uni0163iei de educa /uni0163ie fizic ă pentru dezvoltarea vitezei și îndemân ării.
Prelucrarea statistic ă a datelor rezultate din aplicarea probelor de cont rol și elaborarea unor etaloane
de folosire a lor, într-o perspectiv ă apropiat ă școlii.

4 Elaborarea sistemelor de ac /uni0163ionare în cadrul orelor de educa /uni0163ie fizic ă pentru dezvoltarea vitezei și
îndemân ării.

5 CAPITOLUL II FUNDAMENTAREA TEORETIC Ă A LUCR ĂRII
2. 1. Orient ări privind cre șterea eficien /uni0163ei educa /uni0163iei fizice școlare.
Pornind de la sensul cuvântului "eficient" care pre supune folosirea unor mijloace și metode
care s ă duc ă la ob /uni0163inerea unor rezultate pozitive, în educa /uni0163ia fizic ă școlar ă trebuie s ă /uni0163inem seama de unele
obiective considerate prioritare:
Cre șterea contribu /uni0163iei educa /uni0163iei fizice la men /uni0163inerea st ării de s ănătate și dezvoltarea fizic ă
armonioas ă a copiilor. Acest obiectiv care ilustreaz ă func /uni0163ia de sanogenez ă a educa /uni0163iei fizice, impune
speciali știlor necesitatea de a integra practicarea exerci /uni0163iilor fizice ca m ăsur ă pentru asigurarea s ănătă/uni0163ii și
dezvoltarea fizic ă armonioas ă, înc ă din cele mai fragede vârste, în perioada de mare p lasticitate a
organismului uman, copil ăria și adolescen /uni0163a.
Num ărul crescut al elevilor cu scutiri medicale, precum și a celor cu deficien /uni0163e globale sau
segmentare trebuie s ă constituie elemente de analiz ă a tehnologiilor folosite și, în consecin /uni0163ă stabilirea
căilor și mijloacelor de cre ștere a eficien /uni0163ei acestora. în acest sens, dezvoltarea fizic ă armonioas ă,
multilateral ă, nu trebuie considerat ă doar ca element de estetic ă corporal ă, ci și ca aspect deosebit de
important al st ării de s ănătate.
Se impune, ca în condi /uni0163iile realiz ării prioritare a acestui obiectiv, s ă se asigure cunoa șterea
aprofundat ă a parametrilor st ării de s ănătate și de dezvoltare somato – func /uni0163ional ă a organismului
copiilor, în baza folosirii unor tehnici de investi gare simple și eficiente, accesibile condi /uni0163iilor școlii. S ă se
depisteze elevii cu defec /uni0163iuni fizice în scopul corect ării lor și, totodat ă, s ă se ac /uni0163ioneze asupra ob /uni0163inerii
unor indici superiori somato – func /uni0163ionali prin tehnologii cu eficien /uni0163ă sporit ă.
Cre șterea contribu /uni0163iei educa /uni0163iei fizice la integrarea socio – profesional ă a elevilor, la
preg ătirea pentru munc ă și via /uni0163ă este obiectivul care trebuie s ă asigure elevilor cre șterea capacit ă/uni0163ii de
efort a organismului și implicit a capacit ă/uni0163ii de munc ă, înzestrarea lor cu priceperi, deprinderi și calit ă/uni0163i
motrice de baz ă și specifice meseriei pentru care se preg ătesc.
În contextul asigur ării condi /uni0163iilor pentru educa /uni0163ie permanent ă, educa /uni0163iei fizice îi revine
sarcina de a forma capacitatea și obi șnuin /uni0163a de a practica sistematic și în mod independent exerci /uni0163iile
fizice.
Educa /uni0163ia permanent ă, devenind o realitate a vie /uni0163ii, solicit ă școlii s ă dezvolte la elevi
dispozi /uni0163ia pentru auto formare, s ă — i înarmeze cu cuno știn /uni0163e, tehnici și obi șnuin /uni0163e de a practica și în
mod independent exerci /uni0163iile fizice, aceasta cu atât mai mult, cu cât progr amul obligatoriu nu este în
măsur ă s ă asigure continuitatea sistemului de stimuli, privi nd dezvoltarea sistemului și privind

6 dezvoltarea și preg ătirea fizic ă a acestora. Școala trebuie s ă ofere modele de activitate independent ă,
astfel încât dup ă absolvirea acesteia individul s ă poat ă ac /uni0163iona eficient asupra perfec /uni0163ion ării organismului
său.
Pentru cre șterea eficien /uni0163ei fizice în sensul realiz ării acestor obiective, se impun urm ătoarele
sensuri de ac /uni0163ionare:
– Perfec /uni0163ionarea programelor de educa /uni0163ie fizic ă
– Perfec /uni0163ionarea tehnologiei didactice
Problematizarea sau înv ă/uni0163area prin descoperire, care favorizeaz ă dezvoltarea la elevi a
gândirii creatoare, a imagina /uni0163iei, inteligen /uni0163ei, capacit ă/uni0163ii de analiz ă, selec /uni0163ie și decizie. Se folosesc mai
mult în fazele de consolidare și perfec /uni0163ionare a actelor motrice. Are eficien /uni0163ă în aceast ă direc /uni0163ie, obligând
copilul s ă — și reorganizeze cuno știn /uni0163ele, priceperile, deprinderile pe care le posed ă și s ă le adapteze în
mod creator.
Jocul, sub toate formele sale, reprezint ă un teren prielnic pentru problematizare, ca și
întrecerea, care poate fi folosit ă atât ca mijloc, cât și ca metod ă.
Ra /uni0163ionalizarea – prin cele dou ă metode ale sale: modelarea și algoritmizarea.
Perfec /uni0163ionarea sistemului de evaluare.
Perfec /uni0163ionarea lec /uni0163iei ca unitate structural ă a procesului instructiv — educativ, prin
perfec /uni0163ionarea structurii lec /uni0163iei, implementând dou ă verigi constante pentru dezvoltarea calit ă/uni0163ilor
motrice, îmbun ătă/uni0163irea densit ă/uni0163ii, cre șterea gradului de atractivitate prin folosirea jocu lui, a întrecerii,
îmbun ătă/uni0163irea bazei materiale.

2,2. Rolul capacit ă/uni0163ilor motrice

Func /uni0163ia motric ă conform lui V. M. Zatiorski are dou ă laturi, respectiv deprinderi și calit ă/uni0163i,
care se condi /uni0163ioneaz ă reciproc.
Deprinderile fiind componente automatizate ale motr icit ă/uni0163ii umane, calit ă/uni0163ile privesc
activitatea muscular ă și reprezint ă propriet ă/uni0163i ale acestei activit ă/uni0163i în literatura de specialitate, aceste
propriet ă/uni0163i ale activit ă/uni0163ii musculare, manifestate prin indici de vitez ă, îndemânare, for /uni0163ă sau rezisten /uni0163ă ,
sunt denumite calit ă/uni0163i fizice, în sensul c ă sunt ni ște calit ă/uni0163i ale "fizicului" uman.
Categoria "calitate", asociat ă no /uni0163iunii de "fizic" (calitate fizic ă) vizeaz ă determin ările de
ordin biologic, respectiv morfologi și func /uni0163ional. Dar activitatea motric ă are și determin ări de ordin
psihologic. Pe baza considerentelor de mai sus, apa re ca fiind mai cuprinz ătoare no /uni0163iunea de "calitate

7 motric ă", aceasta și pentru motivul c ă indicatorii, cum ar fi viteza și îndemânarea, nu pot fi puse în
eviden /uni0163ă decât în leg ătur ă cu mi șcarea, cu actul motric, ca fiind parametrii actului motric.
Astfel calitatea motric ă poate fi definit ă ca însu șirea esen /uni0163ial ă a activit ă/uni0163ii musculare,
exprimat ă prin intermediul actelor motrice condi /uni0163ionate de structura și capacit ă/uni0163ile func /uni0163ionale ale
diferitelor aparate și sisteme ale organismului uman, dar mediat ă și de procese și capacit ă/uni0163i psihice.
Viteza, rezisten /uni0163a și for /uni0163a sunt calit ă/uni0163i motrice de baz ă, îndemânarea, detenta, suple /uni0163ea sunt
calit ă/uni0163i complexe, calit ă/uni0163i combinate (dup ă conf. univ. T. Ardelean). în actul motric, calit ă/uni0163ile, chiar și cele
de baz ă, nu se manifest ă separat, ci combinat, în diferite propor /uni0163ii, una sau chiar dou ă putând avea rolul
preponderent.
în dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice exist ă perioade de vârst ă optim ă și limite individuale și de
sex, determinate, pe lâng ă al /uni0163i factori și de zestrea ereditar ă.
Dup ă conf. univ. T. Tatu, principalele tr ăsături caracteristice ale calit ă/uni0163ilor motrice sunt
urm ătoarele:
– Ritmul de dezvoltare al calit ă/uni0163ilor motrice difer ă în raport de vârst ă, urmând dezvolt ările
calitative (dezvoltare – maturizare) a substratului morfo – func /uni0163ional, care condi /uni0163ioneaz ă manifestarea
fiec ărei calit ă/uni0163i motrice;
– Evolu /uni0163ia calit ă/uni0163ilor fetelor pe scara vârstei la care se manifest ă, precede pe cea a b ăie /uni0163ilor
cu 1-2 ani. Aceast ă caracteristic ă st ă la baza diferen /uni0163ierii grupelor de vârst ă între preg ătirea fetelor și a
băie /uni0163ilor, orienteaz ă periodizarea preg ătirii;
– Valorile mari și maxime la una din calit ă/uni0163ile motrice se ob /uni0163in numai când și celelalte
calit ă/uni0163i au ajuns la un nivel înalt de dezvoltare. Este ne cesar ca în func /uni0163ie de vârst ă, s ă ac /uni0163ion ăm
permanent pentru asigurarea unei dezvolt ări armonioase a tuturor calit ă/uni0163ilor motrice, îndeosebi în etapele
de prematurizare a organismului;
– La copii procesul de maturizare a unei calit ă/uni0163i motrice determin ă cre șterea indicilor de
manifestare și a celorlalte calit ă/uni0163i motrice;
– O alt ă tr ăsătur ă caracteristic ă privind manifestarea calit ă/uni0163ii motrice este determinat ă de
faptul c ă, în nici o situa /uni0163ie concret ă oferit ă de actele motrice și ac /uni0163iunile motrice, ce nu se manifest ă
singur ă, ci concomitent cu interinfluen /uni0163area celorlalte calit ă/uni0163i motrice. M ăsura exact ă în care intervine
fiecare calitate în executarea unui act motric, cât de simplu ar fi el, nu se poate stabili datorit ă proceselor
complexe ale tuturor sistemelor, aparatelor și func /uni0163iilor organismului care ac /uni0163ioneaz ă interactiv.

8 2. 2. 1. Viteza
Calitate motric ă care depinde și este influen /uni0163at ă de foarte mul /uni0163i factori și care, în conceptul
general, se traduce prin capacitatea individului de a efectua mi șcările într-un timp cât mai scurt.
Este cunoscut faptul c ă viteza este o calitate mai mult înn ăscut ă decât dobândit ă. Ea depinde
de activitatea scoar /uni0163ei cerebrale, a calit ă/uni0163ilor proceselor nervoase fundamentale ca: mobilitat ea c ăilor
nervoase, senzitive și motorii.
Din punct de vedere al excitabilit ă/uni0163ii c ăilor nervoase putem remarca indivizi care au c ăi
nervoase de un nivel calitativ mai ridicat, deci cu un indice de vitez ă mai bun.
Problemele controversate apar din punct de vedere a l reactivit ă/uni0163ii mu șchiului. Ultimele
cercet ări arat ă c ă musculatura este compus ă din dou ă feluri de fibre diferite func /uni0163ional: fibre fizice rapide,
cu un timp de contrac /uni0163ie scurt, dar obosesc repede și fibre tonice, cu un timp de contrac /uni0163ie mai lung, care
obosesc ai greu.
Între cele dou ă fibre musculare exist ă o diferen /uni0163ă de echipament enzimatic propriu. Deci
mu șchiul mai bogat în fibre fizice este mai rapid, iar cel în fibre tonice este mai lent, dar apt pentru eforturi
de rezisten /uni0163ă . Structura privind compozi /uni0163ia celor dou ă categorii de fibre este programat ă genetic.
În ultimii ani a ap ărut o teorie nou ă, a transform ărilor, care sus /uni0163ine c ă prin antrenament
fibrele tonice se adapteaz ă la capacitatea de contrac /uni0163ie rapid ă ca fibrele fizice.
Viteza proprie a mu șchiului depinde și de calitatea impulsului nervos, de unde reiese c ă
viteza este o calitate motric ă programat ă genetic, iar mu șchiul este organul efector al actului motric.
Baza biochimic ă a calit ă/uni0163ii motrice vitez ă, la nivelul organului efector, const ă în con /uni0163inutul
de A. T. P. din mu șchi și viteza disocierii A. T. P. -ului sub influenta fl uxului nervos.
Factorii psihici care influen /uni0163eaz ă calitatea motric ă vitez ă sunt: capacitatea de mobilizare
psihic ă, în general, capacitatea de concentrare a aten /uni0163iei prin analizatorii implica /uni0163i (tactili, chinestezic și
audio — vizual), echilibrul afectiv manifestat prin capacitatea de conservare a comportamentului motor
specific în prezen /uni0163a unor factori de stres.
Viteza mi șcărilor este condi /uni0163ionat ă și de alte calit ă/uni0163i motrice, în special de for /uni0163ă și rezisten /uni0163ă .
For /uni0163a static ă și viteza sunt complet independente, dar pân ă la un anumit punct, for /uni0163a este implicat ă în
viteza mi șcărilor. Dezvoltarea for /uni0163ei dinamice peste acest punct nu mai contribuie la sporirea vitezei,
datorit ă instal ării "barierei de vitez ă", cre șterea for /uni0163ei peste nivelul opus de rezisten /uni0163ă extern ă ducând la
schimbarea raportului între for /uni0163ă și vitez ă, iar durata mi șcării este atât de scurt ă, încât timpul nu este
suficient pentru atingerea nivelului maxim al for /uni0163ei.
Rezisten /uni0163a condi /uni0163ioneaz ă manifestarea vitezei, mai ales în mi șcările ciclice, iar durata
lucrului cu vitez ă maxim ă depinde de capacitatea de concentrare și de contractare a mu șchiului care
asigur ă o bun ă irigare cu sânge, deci o refacere rapid ă.

9 Alt factor care favorizeaz ă viteza este tehnica actului motric care reprezint ă valorificarea
maxim ă a poten /uni0163ialului motric.
La aceasta se poate ad ăuga c ă viteza este mediat ă și condi /uni0163ionat ă de capacitatea de
coordonare neuromuscular ă a individului.
Majoritatea cercet ărilor descriu manifestarea vitezei astfel:
/square4 Vitez ă de reac /uni0163ie sau decizie;
/square4 Vitez ă de execu /uni0163ie;
/square4 Vitez ă de repeti /uni0163ie;
În practic ă viteza se manifest ă complex, ca urmare a îmbin ării celor trei forme, dar, a șa
cum am ar ătat, ea depinde și de al /uni0163i factori.
Viteza de reac /uni0163ie (decizie) reprezint ă timpul scurs din momentul aplic ării stimulului și
momentul r ăspunsului motor.
În medie s — a stabilit c ă timpul de reac /uni0163ie total este de 177 m/s, dar este diferit în func /uni0163ie
de ac /uni0163iunea excitan /uni0163ilor (la impulsul de contact 145 m/s, la semnalele acustice 150 m/s, la semnalele
vizuale 195 m/s).
Exerci /uni0163iul fizic ac /uni0163ioneaz ă pozitiv asupra timpului de reac /uni0163ie
determinându-1 s ă scad ă între 7-25 ani. Trebuie s ă men /uni0163ion ăm
părerea speciali știlor care sus /uni0163in c ă viteza de reac /uni0163ie a diferitelor fibre musculare poate fi m ărit ă, de
asemenea și viteza de scurgere a impulsului nervos pe canalel e neuronale.
Cre șterea vitezei de reac /uni0163ie este posibil ă prin c ăi indirecte prin îmbun ătă/uni0163irea for /uni0163ei,
elasticit ă/uni0163ii musculare, mobilit ă/uni0163ii articulare și coordon ării musculare.
Din toate aceste probleme controversate, practicien ii pot trage o concluzie util ă: viteza de
reac /uni0163ie se perfec /uni0163ioneaz ă în limite foarte reduse.
Viteza de execu /uni0163ie reprezint ă timpul scurs între momentul declan șă rii și momentul
închiderii unei mi șcări singulare. Aceasta este condi /uni0163ionat ă de mai mul /uni0163i factori, printre care și factori
relativ independen /uni0163i pe planul proceselor nervoase:
o Intensitatea influxului nervos și viteza de transmitere a lui;
o Viteza de reac /uni0163ie a mu șchilor și valoarea mu șchilor
antagoni ști;
o For /uni0163a de contrac /uni0163ie a mu șchilor angrena /uni0163i;
o Felul și m ărimea pârghiilor;
o Elasticitatea muscular ă și mobilitatea
articular ă;
o St ăpânirea tehnicii;

10 Astfel, putem concluziona c ă, îmbun ătă/uni0163irea vitezei de execu /uni0163ie se poate realiza prin
dezvoltarea for /uni0163ei, perfec /uni0163ionarea coordon ării neuromusculare, îmbun ătă/uni0163irea elasticit ă/uni0163ii și mobilit ă/uni0163ii,
dar mai ales prin perfec /uni0163ionarea tehnicii.
Viteza de repeti /uni0163ie se adreseaz ă mi șcărilor ciclice și reprezint ă capacitatea de a a efectua
mi șcări identice pe unitatea de timp. Factorii care infl uen /uni0163eaz ă viteza de repeti /uni0163ie sunt:
/square4 Mobilitatea scoar /uni0163ei cerebrale;
/square4 Izocronismul neuromuscular;
/square4 Existen /uni0163a unui stereotip dinamic corespunz ător;
/square4 Coordonarea neuromuscular ă;
/square4 Rezisten /uni0163a scoar /uni0163ei musculare;
/square4 Rezisten /uni0163a fizic ă specific ă;
Dezvoltarea acestei forme de manifestare a vizetei se poate realiza pe calea form ării
stereotipului dinamic.
2. 2. 2. Îndemânarea
Calitate motric ă complex ă care are multe interferen /uni0163e cu celelalte calit ă/uni0163i motrice și care este
definit ă cu mai pu /uni0163in ă precizie datorit ă faptului c ă mecanismele ei nu sunt suficient elucidate.
Gh. Mitra și A. Mogo ș definesc îndemânarea ca fiind capacitatea individu lui de a însu și și a
efectua ac /uni0163iuni motrice cu grade de dificultate diferite, diri jând precis și economic mi șcările în timp și
spa /uni0163iu, cu vitezele și încord ările necesare, în deplin ă concordan /uni0163ă cu condi /uni0163iile impuse și cu situa /uni0163iile ce
apar pe parcursul efectu ării ac /uni0163iunii.
îndemânarea condi /uni0163ioneaz ă însu șirea și perfec /uni0163ionarea deprinderilor și priceperilor motrice,
asigur ă aplicarea lor adecvat ă în condi /uni0163iile cele mai variate, ajut ă individul s ă se adapteze f ără dificult ă/uni0163i
condi /uni0163iilor mereu modificate în care î și desf ăș oar ă activitatea.
Coordonarea mi șcărilor, aceast ă armonizare fin ă și precis ă a tuturor mu șchilor a fost
considerat ă de Orbeli "una din minunile cele mai uimitoare și una din cele mai grele probleme în
domeniul fiziologiei omului. Nu este un lucru simpl u pentru creierul omenesc s ă dirijeze în toate
mi șcările, gândite și neprev ăzute, num ărul mare de mu șchi, deoarece, cu cât mi șcările sunt mai
complexe, cu atât impulsurile nervoase trebuie s ă ac /uni0163ioneze un num ăr mai mare de mu șchi".
Dac ă for /uni0163a și rezisten /uni0163a sunt calit ă/uni0163i care se pot dobândi, iar viteza este calitate înn ăscut ă,
îndemânarea este capacitatea care este atât înn ăscut ă cât și dobândit ă. Spre deosebire de celelalte calit ă/uni0163i
motrice, îndemânarea nu se poate m ăsura, dar se pot stabili unele probe care pot indic a nivelul
îndemân ării, dezv ăluind complexitatea și importan /uni0163a ei. Pentru perfec /uni0163ionarea îndemân ării trebuie s ă
/uni0163inem cont de factorii care o influen /uni0163eaz ă, și anume

11 /square4 Calitatea sistemului nervos central;
/square4 Fine /uni0163ea, acuitatea și precizia organelor de sim /uni0163;
/square4 Experien /uni0163a motric ă anterioar ă;
/square4 Nivelul dezvolt ării vitezei, for /uni0163ei și rezisten /uni0163ei;
Ace ști factori sunt implica /uni0163i în problemele de coordonare, reglare fin ă a proceselor nervoase și integrarea
activit ă/uni0163ii organismului dependent de cerin /uni0163ele impuse de activitatea motric ă desf ăș urat ă.
Formarea și dezvoltarea complex ă a îndemân ării se realizeaz ă în etape, cea mai elocvent ă
fiind împ ăr/uni0163irea f ăcut ă de V. S. Far fel:
/square4 Prima etap ă se caracterizeaz ă prin precizia în spa /uni0163iu a coordon ării mi șcărilor, iar
viteza de execu /uni0163ie nu este luat ă în seam ă;
/square4 A doua etap ă se caracterizeaz ă prin precizia mi șcărilor în spa /uni0163iu în timp scurt;
/square4 în a treia etap ă îndemânarea se manifest ă în condi /uni0163ii variate, iar subiectul trebuie s ă
execute mi șcările f ără gre șeli, în raport cu situa /uni0163ia creat ă și neprev ăzut ă.
Din cele prezentate se poate aprecia c ă îndemânarea este o calitate motric ă cu un caracter
specific individului și ac /uni0163iunii motrice, iar factorii de care depinde sunt pe rfectabili, deci îndemânarea se
poate îmbun ătă/uni0163ii printr-o planificare sistematic ă, mai ales la vârstele mici. Fiind o calitate compl ex ă,
prev ăzut ă în toate ac /uni0163iunile, îndemânarea nu are metode și exerci /uni0163ii specifice, dar orice exerci /uni0163iu utilizat,
orice procedeu exersat constituie un sistem de ac /uni0163ionare petru perfec /uni0163ionarea îndemân ării.
Se va insista pentru însu șirea elementelor spa /uni0163iale temporale și structurale ale mi șcării,
ac /uni0163ionând mai întâi cu un singur segment, în condi /uni0163ii de simetrie. Ulterior, exerci /uni0163iile se vor complica din
punct de vedere al coordon ării, solicitând un grad sporit de îndemânare prin m odificarea pozi /uni0163iilor
ini /uni0163iale, legarea exerci /uni0163iilor și schimbarea ritmului.
îndemânarea poate fi general ă și reprezint ă capacitatea organismului de a efectua ra /uni0163ional și
creator diverse ac /uni0163iuni motrice sau special ă, care se refer ă la o anumit ă categorie de deprinderi motrice
pentru anumite segmente ale organismului.
Dup ă clasificarea realizat ă de Virgil Ludu, îndemânarea are urm ătoarele forme de
manifestare:
/square4 îndemânare general ă;
/square4 îndemânare specific ă;
/square4 îndemânare în regim de vitez ă;
/square4 îndemânare în regim de for /uni0163ă ;
/square4 îndemânare în regim de rezisten /uni0163ă ;
O clasificare corect ă a îndemân ării, din punct de vedere al aplic ării acesteia este:
/square4 îndemânarea social ă, manifestat ă în via /uni0163a e toate zilele;

12 /square4 îndemânarea motric ă, manifestat ă în activitatea sportiv ă care este
de dou ă feluri:
/square4 îndemânare tehnic ă;
/square4 îndemânare tactic ă;
Dac ă ne referim la indicii valorici ai îndemân ării ea trebuie analizat ă și din punct de vedere
al complexit ă/uni0163ii:
– Gradul de dificultate (indicele de dificultate) dep inde de modalitatea de
coordonare pretins ă de execu /uni0163ia mi șcării;
– Indicele de precizie al încadr ării mi șcării în spa /uni0163iu, asigur ă perceperea
fin ă a componentelor spa /uni0163iale, cu un randament sporit în efectuarea ac /uni0163iunilor motrice;
– Indicele de vitez ă care ne arat ă timpul de execu /uni0163ie, tempoul și ritmul;
– Indicele de for /uni0163ă (încordarea cu care se execut ă mi șcările) prezint ă
importan /uni0163ă în executarea mi șcărilor dezinvolt, rapid și precis. Prezen /uni0163a lui în execu /uni0163ie ne
indic ă un înalt nivel de îndemânare. Indicele de precizie raportat la gradul de încordare
ne d ă raportul între consumul de energie și lucrul efectuat;
– Indicele de sincronizare este reprezentat de modu l de a executa mi șcările
dependent de parametrii și de adversar. Acesta presupune indici de precizie ridica /uni0163i,
adapt ări și corect ări frecvente, deci manifestarea îndemân ării în condi /uni0163ii variate;
în aceast ă situa /uni0163ie, îndemânarea se manifest ă în condi /uni0163iile instruirii celorlal /uni0163i indici care
ridic ă gradul de complexitate a coordon ării mi șcărilor.
Din cele expuse rezult ă c ă îndemânarea este o calitate motric ă cu un caracter specific
individului și fiec ărei activit ă/uni0163i motrice. Factorii de care depinde aceast ă calitate sunt perfectabili, deci ea
poate fi îmbun ătă/uni0163it ă printr-o preg ătire riguroas ă.

2.3. Metoda dezvolt ării vitezei și îndemân ării

Motricitatea la vârsta înv ă/uni0163ă mântului primar și gimnazial nu prezint ă deosebiri esen /uni0163iale între
băie /uni0163i și fete, ci numai particularit ă/uni0163i care trebuie luate în seam ă pentru o tratare diferen /uni0163iat ă. Aceste
particularit ă/uni0163i se refer ă la gradul de maturizare al mi șcărilor, economicitatea acestora, cursivitatea,
tempoul, expresivitatea. B ăie /uni0163ii au înclina /uni0163ii c ătre exerci /uni0163iile de for /uni0163ă , efectuate cu repezeal ă, de învingere,
cu orientare precis ă care le m ăre ște eficien /uni0163a, în timp ce fetele prefer ă mi șcările expresive, efectuate pe
muzic ă, caracterizate uneori de lips ă de economicitate, dar care tind c ătre acurate /uni0163e tehnic ă.

13 Datorit ă faptului c ă la aceast ă vârst ă calit ă/uni0163ile motrice se dezvolt ă inegal, se impune o ac /uni0163ionare
sistematic ă, dirijat ă în direc /uni0163ia dezvolt ării prioritare a vitezei și îndemân ării.
Privind calitatea motric ă vitez ă, se va urm ări dezvoltarea general ă a acesteia, respectiv a tuturor
formelor de manifestare. La început ponderea va c ădea pe dezvoltarea vitezei de reac /uni0163ie, a vitezei de
execu /uni0163ie, mai ales în leg ătur ă cu exerci /uni0163iile de s ărituri și arunc ări, și viteza de repeti /uni0163ie tipic ă pentru
alergare.
Dezvoltarea vitezei, calitate mai mult înn ăscut ă decât dobândit ă, constituie în metodica educa /uni0163iei
fizice și a preg ătirii sportive o problem ă foarte delicat ă.
Dup ă conf. univ. T. Ardelean, unica metod ă de dezvoltare a diferitelor forme de manifestare a
vitezei este metoda repet ărilor. Se repet ă exerci /uni0163iile specifice, identice sau foarte apropiate ca st ructur ă de
activitate motric ă în care vrem s ă dezvolt ăm viteza mi șcărilor.
Exerci /uni0163iile de vitez ă trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele
cerin /uni0163e:
/square4 Structura exerci /uni0163iului respectiv s ă permit ă execu /uni0163ia cu vitez ă
maxim ă;
/square4 Exerci /uni0163iul s ă fie, în prealabil, bine însu șit, pentru ca aten /uni0163ia s ă poat ă
fi coordonat ă asupra execu /uni0163iei rapide;
/square4 Durata exerci /uni0163iului s ă asigure ca spre sfâr șitul acestuia viteza s ă nu
scad ă din cauza oboseli;
Dac ă primele dou ă cerin /uni0163e nu reclam ă motiva /uni0163ii și cerin /uni0163e suplimentare, în sprijinul celei de-a
treia cerin /uni0163e sa stabilit, pe baz ă experimental ă, c ă organismul uman nu poate suporta un efort maxim
decât un timp de 7-8 secunde.
Pe baza unor cercet ări mai recente – Rene Jean Monoevet – se fixeaz ă aceast ă limit ă la 6 secunde.
Deci, durata maxim ă a unui exerci /uni0163iu de vitez ă nu poate dep ăș i 6 secunde, iar durata optim ă a unui
exerci /uni0163iu de vitez ă efectuat cu intensitate maxim ă trebuie stabilit ă sub aceast ă limit ă.
G. Schomolinsky precizeaz ă: "Viteza, dup ă principiul sistematiz ării, nu se poate dezvolta decât
dac ă efortul de execu /uni0163ie a exerci /uni0163iilor se produce cu vitez ă maxim ă și în condi /uni0163iile unui sistem nervos
odihnit", iar D. Harre men /uni0163ioneaz ă "deoarece exerci /uni0163iile de vitez ă sunt cele mai eficiente când sistemul
nervos se afl ă în stare de excitabilitate optim ă, antrenamentului de vitez ă nu trebuie s ăi precead ă nici o
alt ă activitate obositoare".
De aici rezult ă dou ă indica /uni0163ii metodice foarte importante:
/square4 Exerci /uni0163iile se repet ă în vitez ă maxim ă sau aproape de viteza maxim ă;

14 /square4 Pentru a asigura condi /uni0163ia "Stare de excitabilitate optim ă și sistem
nervos odihnit", lucrul pentru dezvoltarea vitezei se face în prima
parte a lec /uni0163iei, în urma unei înc ălziri suficiente, dar nu exagerate.
Durata pauzei se stabile ște în a șa fel încât s ă asigure o revenire cât mai complet ă a organismului,
dar s ă nu dep ăș easc ă limita în care se p ăstreaz ă starea de excitabilitate optim ă a scoar /uni0163ei cerebrale.
Dup ă conf. univ. E. Firea, pentru dezvoltarea vitezei s e folosesc cu prec ădere exerci /uni0163ii specifice
dezvolt ării motrice și
exerci /uni0163ii cu caracter vitez ă – for /uni0163ă :
– Exerci /uni0163ii de aten /uni0163ie, executarea unor mi șcări rapide la diferite semnale
auditive sau vizuale, starturi din diferite pozi /uni0163ii;
– Ștafete și jocuri bazate pe alergare de vitez ă, vitez ă de reac /uni0163ie și
execu /uni0163ie;
– Exerci /uni0163ii de alergare prev ăzute în școala alerg ării;
– Exerci /uni0163ii preg ătitoare pentru jocurile sportive;
– Săriturile din gimnastic ă;
în dezvoltarea vitezei trebuie s ă se /uni0163in ă cont de urm ătoarele reguli metodice:
– Executarea exerci /uni0163iilor cu vitez ă crescut ă și maxim ă;
– Alternarea execu /uni0163iei exerci /uni0163iilor cu vitez ă crescut ă cu pauzele pentru
odihn ă;
– în vederea stabilirii vitezei, se recomand ă efectuarea exerci /uni0163iilor în
condi /uni0163ii variabile, exerci /uni0163ii și jocuri care necesit ă reac /uni0163ii multiple;
– Dozarea efortului s ă asigure executarea exerci /uni0163iilor în condi /uni0163ii de
vitez ă crescut ă;
Sistemul de stimuli cu care ac /uni0163ioneaz ă asupra dezvolt ării îndemân ării este extrem de bogat
și variat, manifestat prin:
– Acte motrice efectuate în condi /uni0163ii diferite de complexitate;
– Sărituri, arunc ări, elemente tehnice specifice diferitelor probe și ramuri
sportive (gimnastic ă, atletism, jocuri);
– Succese de ac /uni0163iuni motrice care necesit ă schimb ări de direc /uni0163ie, de
în ăl/uni0163ime a centrului general de greutate și echilibru, de încordare și relaxare muscular ă,
precum și efectuarea anumitor sarcini motrice suplimentare;
în dezvoltarea îndemân ării se vor lua în considerare urm ătoarele reguli metodice:

15 – Lărgirea sistemului motric prin însu șirea de noi și variate priceperi și
deprinderi motrice;
– Crearea de situa /uni0163ii problematice complexe care s ă necesite succesiuni și
combin ări de acte motrice cu structuri diferite, executate în ritm variat ( ștafete,
parcursuri aplicative, jocuri motrice);
Dozarea efortului necesar dezvolt ării îndemân ării trebuie s ă asigure pe tot parcursul ac /uni0163ion ării o
stare optim ă de excitabilitate a sistemului nervos;
Ca și viteza, îndemânarea necesit ă o stare optim ă de excitabilitate a scoar /uni0163ei cerebrale, stare care
se realizeaz ă prin preg ătirea organismului pentru efort. Ca urmare, temele care privesc îndemânarea vor
fi plasate dup ă înc ălzirea organismului
înaintea realiz ării celorlalte teme de lec /uni0163ie.
Pentru îndemânare se poate lucra pe tot parcursul a nului școlar atât în sal ă, cât și în aer liber,
folosindu-se și mijloacele din diferite ramuri de sport.

2.4. Jocul motric și întrecerea – mijloace eficiente de dezvoltare a v itezei și îndemân ării

Jocul constituie un mijloc adecvat de preg ătire a copilului pentru munc ă, pentru înv ă/uni0163ă tur ă sau
pentru activit ă/uni0163ile școlare. Un copil absorbit de joc î și încordeaz ă for /uni0163ele și gânde ște mult.
Îndeplinirea regulilor jocului este primul semn al capacit ă/uni0163ii de orientare a activit ă/uni0163ii într-o
anumit ă direc /uni0163ie, aten /uni0163ia și eforturile fiind concentrate asupra a ceea ce est e principal.
Jocul îl bucur ă pe copil, succesul îi m ăre ște puterea de munc ă, îl ajut ă s ă — și mobilizeze for /uni0163ele
și s ă înving ă greut ă/uni0163ile. în efortul de a atinge scopul propus, copilul î și exerseaz ă voin /uni0163a.
Urmând în mod corect jocurile, profesorul poate, și trebuie, s ă formeze dragostea copilului
pentru munc ă, s ă — l înve /uni0163e s ă munceasc ă în colectiv, s ă — l obi șnuiasc ă s ă /uni0163in ă seama de al /uni0163ii și s ă — i
insufle sentimente elementare de responsabilitate și solidaritate.
Oferind posibilit ă/uni0163i multiple de aplicare în condi /uni0163ii variate a deprinderilor motrice de baz ă
(alerg ări, s ărituri, arunc ări, priceperi, echilibru), acestea favorizeaz ă manifestarea larg ă a independen /uni0163ei în
ac /uni0163iune, în limitele unor reguli prescrise. Aceasta es te condi /uni0163ionat ă, îns ă, și de în /uni0163elegerea de c ătre elev a
obiectului urm ărit, de preocuparea de a g ăsi în permanen /uni0163ă solu /uni0163ii optime pentru atingerea scopului
urm ărit.
Datorit ă faptului c ă solicit ă aplicarea deprinderilor motrice în condi /uni0163ii mereu schimb ătoare,
jocurile de mi șcare permit dezvoltarea creativit ă/uni0163ii și a ini /uni0163iativei. Fazele se succed cu repeziciune, ceea ce
impune analiza mental ă rapid ă, mobilizarea for /uni0163elor în timp scurt, orientarea în spa /uni0163iu rapid ă.

16 Cel mai multe jocuri de mi șcare se desf ăș oar ă pe baz ă de întrecere și sub form ă de ștafet ă.
Uneori se pot organiza și sub forma parcursurilor aplicative sau a parcursu rilor cu obstacole. în
componen /uni0163a traseelor aplicative alterneaz ă elemente dinamice cu cele de echilibru, de orienta re în spa /uni0163iu,
trecerile de la o pozi /uni0163ie joas ă la una înalt ă, schimb ările rapide de direc /uni0163ie în deplasare. Acestea pot fi
complicat prin m ărimea num ărului de obstacole și prin introducerea unor structuri motrice cu un gr ad
sport de complexitate. Accesibilitatea acestui gen de exerci /uni0163ii trebuie realizat ă în mod diferen /uni0163iat în
func /uni0163ie de particularit ă/uni0163ile de vârst ă, sex, nivel de preg ătire.
Cea mai eficient ă form ă de angrenare în efort este întrecerea sub form ă de ștafet ă, care se
desf ăș oar ă pe o anumit ă distan /uni0163ă . Pentru c ă participan /uni0163i sunt pu și în situa /uni0163ia de a executa rapid anumite
ac /uni0163iuni în condi /uni0163ii dificile, sunt solicitate și totodat ă dezvoltate, pe lâng ă calit ă/uni0163i fizice și unele calit ă/uni0163i
morale și de caracter: voin /uni0163a, dârzenia, hot ărârea, prezen /uni0163a de spirit, st ăpânirea de sine.
Multitudinea sarcinilor și jocurilor de mi șcare impune o anumit ă ordonare pentru a fi mai
judicios în /uni0163elese și folosite. Literatura de specialitate indic ă mai multe criterii de clasificare – unele legate
de forma jocului, altele de con /uni0163inut, de efectivul de joc sau de anotimpul în care se practic ă.
A. D. Novikov și L. P. Mateev propun o clasificare:
/square4 dup ă efectiv: individuale, colective și de mas ă;
/square4 dup ă rela /uni0163iile reciproce: f ără împ ăr/uni0163ire în echipe, cu trecere la cele de
echip ă, cu împ ăr/uni0163ire pe echip ă sau joc sportiv;
/square4 dup ă caracterul rela /uni0163iilor dintre participan /uni0163i. F ără contact direct cu
adversarul și cu contact direct cu adversarul;
D. Braga și N. Mujicikov prezint ă o sistematizare a jocurilor de mi șcare colectiv ă astfel:
/square4 Criteriul rela /uni0163iilor reciproce: f ără împ ăr/uni0163ire pe echipe și cu împ ăr/uni0163ire
pe echipe,
/square4 Dup ă materialul folosit: f ără obiecte și cu obiecte;
/square4 Pentru preg ătirea jocurilor sportive: handbal, volei și fotbal;
Clasificarea acceptat ă de majoritatea speciali știlor este cea realizat ă de GH. Mitrea și A. Mogo ș:
/square4 Jocuri de mi șcare: dinamice, de baz ă, elementare;
/square4 Jocuri preg ătitoare: pentru diferite ramuri de sport;
/square4 Jocuri sportive
/square4 organizate pe baza regulamentelor adoptate pe plan interna /uni0163ional;
Dup ă clasificarea profesoarei Valentina Epuran re /uni0163inem urm ătoarele feluri:
/square4 Jocuri pentru alergare, s ăritur ă, c ă/uni0163ă rare, târâre, escaladare;
/square4 Jocuri pentru educarea sensibilit ă/uni0163ii motrice. Orientare în spa /uni0163iu, ritm
și echilibru;

17 /square4 Jocuri pentru dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice de baz ă. Viteza,
rezisten /uni0163a, for /uni0163a, îndemânarea;
/square4 Jocuri preg ătitoare pentru jocuri sportive;
/square4 Jocuri folosite în activitatea extra școlar ă; Pornind de la ideea c ă
jocurile de mi șcare se utilizeaz ă în scopuri diferite în educa /uni0163ie fizic ă,
prof. dr. Georgeta Chiri /uni0163ă consider ă c ă e mai corect ă și cuprinz ătoare
sistematizarea jocurilor de criteriul sarcinilor de rezolvat. Potrivit
acesteia jocurile de mi șcare se împart:
1. Jocuri pentru formarea și perfec /uni0163ionarea deprinderilor motrice de baz ă și aplicative:
– Jocuri pentru alergare;
– Jocuri pentru s ărituri;
– Jocuri pentru arunc ări;
– Jocuri pentru c ă/uni0163ă rare;
– Jocuri pentru escaladare;
– Jocuri pentru târâre;
2. Jocuri pentru formarea și perfec /uni0163ionarea deprinderilor motrice specifice diferitelor
ramuri de sport:
– Jocuri preg ătitoare pentru jocurile sportive (handbal, fotbal, baschet,
volei);
– Jocuri preg ătitoare pentru gimnastic ă (gimnastic ă, sportiv ă, s ărituri);
– Jocuri preg ătitoare pentru atletism;
3. Jocuri pentru sensibilizarea motric ă și dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice de baz ă:
– Jocuri pentru dezvoltarea sim /uni0163ului de orientare în spa /uni0163iu;
– Jocuri pentru dezvoltarea sim /uni0163ului ritmului;
– Jocuri pentru dezvoltarea sim /uni0163ului echilibrului;
– Jocuri pentru dezvoltarea vitezei;
– Jocuri pentru dezvoltarea rezisten /uni0163ei;
– Jocuri pentru dezvoltarea for /uni0163ei;
– Jocuri pentru dezvoltarea îndemân ării;

18 4. Jocuri pentru educa /uni0163ia aten /uni0163iei.
Jocul de mi șcare se deosebe ște de celelalte mijloace ale educa /uni0163iei fizice prin particularit ă/uni0163ile sale
specifice. Jocurile de mi șcare permit manifestarea complex ă și favorizeaz ă dezvoltarea simultan ă a
deprinderilor motrice de baz ă sau specifice, a calit ă/uni0163ilor motrice, precum și a însu șirilor morale și de
voin /uni0163ă . în cazul lor se formeaz ă și se consolideaz ă deprinderi motrice utilitare și de baz ă: mers, alerg ări,
sărituri, arunc ări și prinderi, etc., fiind favorizat ă în acela și timp și dezvoltarea unor calit ă/uni0163i fizice ca:
viteza cu toate formele ei de manifestare, rezisten /uni0163a, for /uni0163a, îndemânarea.
În jocurile preg ătitoare și sportive, priceperile și deprinderile motrice de baz ă și mai ales
procedeele tehnice sunt aplicate în condi /uni0163ii mereu schimb ătoare.
Jocului îi este specific ă activitatea în colectiv, ce presupune cooperare, c olaborarea cu partenerii
de joc, armonizarea intereselor, a ac /uni0163iunilor și eforturilor personale cu cele colective – încadra rea în
colectiv, asumarea unor responsabilit ă/uni0163i, atitudinea critic ă și autocritic ă. Aceasta este posibil ă numai în
cazul în care elevii st ăpânesc un bagaj larg de deprinderi și calit ă/uni0163i fizice.
Jocurile nu permit o dozare precis ă a efortului și nici o reglementare a exerci /uni0163iilor tehnice.
Participarea elevilor este inegal ă datorit ă nivelului de preg ătire diferit. Unii sunt foarte activi, lucreaz ă
intens, al /uni0163ii sunt re /uni0163inu /uni0163i, se sustrag.
În cadrul activit ă/uni0163ii de educa /uni0163ie fizic ă, jocul de mi șcare are urm ătoarele sarcini:
– dezvoltarea fizic general ă și înt ărirea s ănătă/uni0163ii;
– dezvoltarea deprinderilor și calit ă/uni0163ilor motrice necesare în via /uni0163ă
(îndemânare, coordonare, angrenare rapid ă în activitate);
– formarea unor deprinderi și cuno știn /uni0163e utile, ini /uni0163ierea în tehnica și tactica
special ă anumitor ramuri de sport;
– dezvoltarea spiritului de echip ă și a calit ă/uni0163ilor morale și de voin /uni0163ă .
în clasele mici, în special la ciclul primar și primele clase din ciclul gimnazial, elevii sunt d eficitari la
capitolul for /uni0163ă , rezisten /uni0163ă , aten /uni0163ie. De aceea, la aceast ă vârst ă se recomand ă alegerea jocurilor de mi șcare
care s ă con /uni0163in ă alerg ări scurte, s ărituri, prinderi, arunc ări, arunc ări la /uni0163int ă acestea vor urm ării dezvoltarea
coordon ării mi șcărilor din mers și alergare, s ărituri, formarea deprinderilor de a prinde și de a arunca
mingi mici și mijlocii.
O aten /uni0163ie special ă la acest nivel se acord ă dezvolt ării vitezei și îndemn ării.

19 CAPITOLUL III ORGANIZAREA ȘI DESF ĂȘ URAREA CERCET ĂRI
3. 1. Organizarea claselor pentru efectuarea cercet ării
În cercetare au fost cuprinse 4 clase, dou ă clase a IV — a și dou ă clase a V — a, cu un num ăr
total de 96 elevi. Dintre acestea, câte o clas ă de la fiecare nivel a constituit clas ă experimental ă, iar
celelalte dou ă au fost clase martor.
Test ările ini /uni0163iale s-au realizat la începutul anului școlar 2010 – 2011 la toate cele patru clase.
Studiul cu clasele supuse investiga /uni0163iei s — a realizat pe toat ă perioada anului școlar, folosindu-se
ca mijloace și metode de realizare a sarcinilor lec /uni0163iilor în mod prioritar: ștafetele, întrecerea și jocul
motric.
Test ările finale au fost efectuate la sfâr șitul anului școlar 2010-2011.
3. 2. Probele aplicate în timpul cercet ări
3.2.1. Parametrii somatici

1. Înăl/uni0163imea – se m ăsoar ă din pozi /uni0163ia stând cu spatele rezemat la perete. Iar corpul s ă fie în pozi /uni0163ie perfect
vertical ă;
2. Greutatea – se m ăsoar ă în kilograme și sute de grame;
3. Anvergura – se m ăsoar ă, întinzând bra /uni0163ele lateral, de la vârful degetului mijlociu al mâi ni drepte pân ă
la vârful degetului mijlociu al mânii stângi;
4. Perimetru toracic – se a șeaz ă banda metric ă sub omopla /uni0163i și se m ăsoar ă în relaxare, în inspira /uni0163ie
profund ă și în expira /uni0163ie profund ă,
5. Perimetrul bazinului – se a șeaz ă banda la nivel maxim;
3. 2. 2. Probe motrice

a) Naveta
Se porne ște de pe linia de plecare, se alearg ă 10 m pân ă la un p ătrat cu latura de 20 cm, în
care se afl ă o minge de oin ă, se ia mingea, se duce în spatele liniei de plecar e, apoi se alearg ă pân ă la al
doilea p ătrat cu aceea și dimensiuni lipit de primul, se ia a doua minge și se duce în spatele liniei de
plecare, (4 x 10 m). se cronometreaz ă timpul scurs de la prima mi șcare pân ă în momentul în care se
așeaz ă a doua minge pe sol.

20 b)Proba Matorin
Se traseaz ă pe sol un cerc cu raza de 20 cm, în care se înscri u gradele 0°, 90°, 180°, 360°.
Subiectul intr ă în cerc și efectueaz ă o s ăritur ă înalt ă cu rota /uni0163ie în jurul axei longitudinale a corpului spre
partea îndemânatic ă. Dup ă aterizare se a șeaz ă o rigl ă la mijlocul distan /uni0163ei dintre t ălpi și se cite ște valoarea
rota /uni0163iei în grade.
c)Detenta pe vertical ă
Se efectueaz ă desprinderi pe vertical ă, dup ă ce, în prealabil, s-a întins mâna sus și s — a însemnat
pe perete, la vârful degetului mijlociu, în ăl/uni0163imea. Se efectueaz ă trei s ărituri și se înregistreaz ă cea mai
bun ă performan /uni0163ă .
d)Alergare de vitez ă.
– 30 m clasele a IV — a;
– 50 m clasele a V — a;
Se alearg ă cu start din picioare, începând cronometrarea la p rima mi șcare a alerg ătorului și
oprindu-l la trecerea liniei de sosire.
e)Săritura în lungime de pe loc.
Se efectueaz ă trei s ărituri în lungime de pe loc și se înregistreaz ă cea mai bun ă performan /uni0163ă .
f)Aruncarea mingii de oin ă la distan/uni0163ă .
Se execut ă trei arunc ări le mingii de oin ă de pe loc și se înregistreaz ă cea mai bun ă aruncare.
g)Alergarea de rezisten /uni0163ă – 600 m.
h)Îndoirea genunchiului.
Se m ăsoar ă mobilitatea articula /uni0163iei coxo-femurale prin procedeul obi șnuit. La nivelul sprijinului
tălpilor este linia "0", ce este sub aceasta este not at cu "+", iar ce este peste este notat cu"-".

3.3 . Metodele utilizate
3.3.1. Eșantionul supus cercet ării
Se vor investiga pentru clasele de elevi, dou ă clase a IV — a și dou ă clase a V — a, câte o
clas ă de la fiecare nivel va constitui dou ă clase experimentale, iar celelalte dou ă vor fi clase martor.
3.3.2. Metode de cercetare în vederea realiz ării obiectivelor propuse am folosit urm ătoarele metode
de cercetare:
• Metoda document ării: în studiul acestei teme am consultat materialu l bibliografic,
luând cuno știn /uni0163ă despre aspectele generale ale problemei.

21 • Metoda observa /uni0163iei, îndreptat ă asupra activit ă/uni0163ii elevilor, a modului cum r ăspund
cerin /uni0163elor impuse, cum reac /uni0163ioneaz ă la sarcini, cum î și organizeaz ă și conduc
ac /uni0163iunile motrice, evolu /uni0163ia raporturilor dintre elevi, cât și dintre elevi și profesori.
• Metoda antropometric ă (a m ăsur ătorilor) care a determinat parametrii somatici,
morfologici și motrici ai elevilor cuprin și în experiment.
• Metoda experimentului pedagogic a c ărei principal ă caracteristic ă este aceea că
verific ă ipoteza propus ă.
• Metoda statistico – matematic ă, de prelucrare a indicilor ob /uni0163inu /uni0163i înaintea
experimentului și la sfâr șitul experimentului, calculând statistico – matemat ic media
aritmetic ă ponderat ă:

22 În scopul eviden /uni0163ierii progresului realizat de clasele participante la experiment, am întocmit un
tabel centralizat cu datele ob /uni0163inute pentru a eviden /uni0163ia progresele realizate de clasele de experiment,
comparativ cu clasele martor, de la testarea ini /uni0163ial ă la testarea final ă.
Pe baza înregistr ărilor au fost calculate și ob /uni0163inute date privind evolu /uni0163ia parametrilor somatici și a
probelor motrice.

3.4. Jocurile De Mi șcare Utilizate Pentru Dezvoltarea Vitezei Și îndemân ării
Crabii și creve /uni0163ii
Juc ătorii se împart în dou ă echipe egale ca num ăr. Echipele se a șeaz ă pe dou ă rânduri, spate în
spate, pe centrul terenului la o distan /uni0163ă de 1 metru între ele. Intervalul între juc ătorii aceleia și echipe va fi
de 1-2 m.
În fa /uni0163a fiec ărei echipe la 10 – 12 m se traseaz ă câte o linie care reprezint ă "casa". Una dintre
echipe are denumirea de "Crabi", iar cealalt ă de "Creve /uni0163i".
Conduc ătorul jocului strig ă numele unei echipe. Fiecare juc ător trebuie s ă — și cunoasc ă bine
numele. Echipa strigat ă trebuie s ă fug ă spre casa sa, fiind urm ărit ă de juc ătorii celeilalte echipe. Juc ătorul
atins înainte de a fi dep ăș it linia casei aduce un punct echipei adverse. Jocu l se repet ă de câteva ori,
conduc ătorul jocului c ăutând ca pân ă la urm ă fiecare echip ă s ă fi fost strigat ă de acela și num ăr de ori.
Câ știg ă echipa care în final are cel mai mare punctaj.
Conduc ătorul jocului va c ăuta s ă stimuleze aten /uni0163ia juc ătorilor strigând și alte cuvinte care vor
începe cu aceea și silab ă "era" sau "ere", cum ar fi de exemplu: cravat ă, creion, creion, crati /uni0163ă , crac ă.
Din aceea și forma /uni0163ie se poate folosi pozi /uni0163ia ghemuit, pe genunchi și pe c ălcâie șezând, etc.

Vân ătoarea capelei
Clasa este împ ăr/uni0163it ă în dou ă echipe egale ca num ăr de juc ători. Echipele sunt a șezate în spatele a dou ă
linii trasate pe sol la distan /uni0163a de 2-3 m, fa /uni0163ă în fa /uni0163ă . La mijlocul acestei distan /uni0163e se a șeaz ă un obiect u șor de
apucat. Fiecare juc ător are câte un num ăr stabilit la num ărătoarea ini /uni0163ial ă. La strigarea unui num ăr
juc ătorii cu num ărul respectiv alearg ă spre obiect c ăutând s ă-1 apuce și s ă se întoarc ă la echipa sa f ără a fi
atins de adversar. Dac ă ajunge la echipa sa f ără a fi atins, acesta are un punct, iar dac ă este atins, cealalt ă
echip ă are un punct. Câ știg ă echipa acre acumuleaz ă cel mai mare num ăr de puncte. Se pot folosi pozi /uni0163ii
diferite de plecare, ca și la jocul precedent.
Se va /uni0163ine cont ca to /uni0163i elevii s ă execute cel pu /uni0163in odat ă sarcina jocului.

23 Alergarea în lan /uni0163
Juc ătorii se împart pe echipe formate din 8-10 juc ători. Fiecare echip ă se împarte în dou ă
jum ătă/uni0163i care se a șeaz ă la o distan /uni0163ă de 10 – 12 m una de alta fa /uni0163ă în fa /uni0163ă , astfel ca într-o parte s ă fie
juc ătorii num ăr cu so /uni0163, iar în cealalt ă num ăr f ără so /uni0163. La semnalul de începere juc ătorul cu num ărul 1 va
alerga la num ărul 2 pe care îl ca lua de mân ă și se va întoarce împreun ă cu el pentru a — l lua de mân ă pe
num ărul 3, apoi pe num ărul 4 și a șa pân ă au luat ultimul juc ător și se întorc la locul de unde a plecat
num ărul 1 și se a șeaz ă în flanc câte unul în ordine numeric ă. Câ știg ă echipa care termin ă prima.
Juc ătorii nu au voie s ă — și dea drumul la mâini în timpul jocului.
Cursa pe numere
Juc ătorii sunt organiza /uni0163i pe patru șiruri în coloan ă de gimnastic ă. Fiecare șir num ără de la primul
la ultimul juc ător, formând o echip ă și /uni0163inând minte num ărul. Conduc ătorul jocului strig ă la întâmplare
un num ăr. Juc ătorul cu num ărul strigat, prin dreapta șirului s ău alearg ă înainte, ocole ște primul juc ător,
apoi alearg ă spre coada șirului, ocole ște ultimul juc ător și se a șeaz ă la locul lor. Juc ătorul care a ajuns
primul câ știg ă câte un punct. Juc ătorii nu au voie s ă se aga /uni0163e de primul sau de ultimul juc ător în timpul
alerg ării. Conduc ătorul jocului va avea grij ă s ă strige toate numerele pentru a participa la joc to /uni0163i copiii.
Va câ știga echipa care va totaliza cel mai mare num ăr de puncte.

Leap șa cu ghemuire
Echipele formate din 8 – 1 0 juc ători î și aleg un prinz ător care, în spa /uni0163iul fixat pentru joc, caut ă
să ating ă unul dintre alerg ători. Acesta, pentru a sc ăpa de urm ărire, se a șeaz ă în ghemuit. Dac ă este atins,
înainte de a se a șeza în ghemuit, acesta devine prinz ător.
Juc ătorii nu au voie s ă r ămân ă în ghemuit mi mult de 1-2 secunde. Se pot stabili mai mul /uni0163i
prinz ători dac ă num ărul juc ătorilor este mare.
Se poate stabili ca mod de refugiu "coco /uni0163area" sau "de-a prinselea cu ajutor" în care juc ătorii
pentru a sc ăpa de urm ărire prind câte doi.

Ștafeta cu alergare In linie dreapt ă și ocolire de obstacole
Juc ătorii se împart în echipe egale ca și num ăr de juc ători, a șezate în spatele unei linii de plecare,
pe șiruri. La o distan /uni0163ă de 10- 15 m se stabile ște punctul de întoarcere. La semnal, primul juc ător porne ște
în alergare pân ă la punctul de întoarcere, îl ocole ște în alergare maxim ă și se întoarce tot în alergare
predând ștafeta la urm ătorul juc ător care efectueaz ă acelea și sarcini de joc.
Câ știg ă echipa care termin ă prima traseul.

24 Pe traseu pot fi a șezate obiecte pentru a fi ocolite sau se pot folosi obiecte care vor fi transmise de
la un juc ător la altul.
Sem ănatul și culesul cartofilor
Juc ătorii se a șeaz ă pe șiruri în echipe egale ca num ăr de jucători. Se traseaz ă o linie de plecare, iar în fa /uni0163a
fiec ărei echipe, pe distan /uni0163e de 10- 15 -20 m se a șeaz ă din metru în metru câte o minge de oin ă într-un cerc
cu diametrul de 0, 50 m. Mingea reprezint ă cartoful, cercul reprezint ă cuibul. La semnal, primul juc ător
de la fiecare echipa alearg ă s ă culeag ă pe rând cartofii și s ă — i aduc ă la linia de plecare. Iar dup ă ce a
adus ultimul cartof, îi va sem ăna la loc în toate cuiburile dup ă care pred ă ștafeta urm ătorului juc ător.
Jocul continu ă pân ă ce ultimul juc ător revine la locul lui.Cartofii se a șeaz ă numai în cuib, nu se arunc ă.
Juc ătorul urm ător nu pleac ă decât atunci când i s — a predat ștafeta.
Obiectele care reprezint ă cartofii pot fi de m ărimi diferite în func /uni0163ie de vârsta juc ătorilor, la fel și
distan /uni0163ele și num ărul cuiburilor.

Mingea rostogolit ă pe sol
Juc ătorii se a șeaz ă pe echipe ca la ștafet ă. La distan /uni0163e de 15 – 20 m de la linia de plecare se fixeaz ă
punctul de întoarcere. La semnal, primul juc ător de la fiecare echip ă porne ște rostogolind pe sol, prin
atingere, o minge, pân ă la punctul de întoarcere pe care îl ocole ște și revenind la echip ă în acela și
procedeu, o d ă celui care urmeaz ă și trece apoi la coada șirului. Jocul continu ă cu fiecare juc ător pân ă
când ultimul a ajuns la locul s ău. Câ știg ă echipa care a terminat prima. Se poate stabili s ă fie împinse
alternativ cu o mân ă la dus și cu cealalt ă la întors.

Cursa In saci
Clasa este împ ăr/uni0163ite cu num ăr egal de juc ători a șeza /uni0163i în spatele unei linii de plecare. La o distan /uni0163ă
de 15 – 20 m se stabile ște linia de întoarcere.
În fa /uni0163a fiec ărei echipe se g ăse ște câte un sac, pe care primul juc ător îl trace pân ă la brâu, intrând
cu picioarele în el dup ă care se deplaseaz ă pân ă la punctul de întoarcere prin s ărituri succesive și revine la
echip ă, las ă sacul jos, pred ă ștafeta și trece la coada șirului. Se repet ă pân ă când to /uni0163i juc ătorii au efectuat
sarcina și au revenit la locul lor. Câ știg ă echipa care a terminat prima. Juc ătorul c ăzut se ridic ă și continu ă
cursa singur.

Îmbrac ă și dezbrac ă cercul
Juc ătorii se împart pe echipe egale ca num ăr și se a șeaz ă pe șiruri în spatele unei linii de plecare.
în fa /uni0163a fiec ărei echipe se a șeaz ă, la distan /uni0163a de 10 – 15 m, un cerc. La semnal, primul juc ător de la fiecare
echip ă alearg ă pân ă la cerc, îl îmbrac ă trecând prin el cu piciorul stâng, apoi trunchiul și capul dup ă care

25 îl dezbrac ă sco /uni0163ând din cerc piciorul drept. A șeaz ă cercul pe sol și revine la echip ă, dup ă care trece la
coada șirului. Jocul continu ă pân ă când particip ă to /uni0163i juc ătorii. Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Cercul va fi îmbr ăcat și dezbr ăcat la fel de to /uni0163i juc ătorii. Procedeul de îmbr ăcare și dezbr ăcare va
fi înv ă/uni0163at înainte de întrecere.
Transportul piramidelor
Juc ătorii se împart pe echipe egale ca num ăr de juc ători, pe șiruri a șezate în spatele unei linii de
plecare. În fa /uni0163a fiec ărei echipe la o distan /uni0163ă de 10 – 15 m se marcheaz ă un cerc cu diametrul de un metru,
iar lâng ă linia de plecare, un alt cerc cu acela și diametru în care se a șeaz ă în form ă de piramid ă mingile.
La semnal primii juc ători de la fiecare echip ă (2) se prind de mâini și astfel ridic ă și transport ă piramida
pân ă la cercul urm ător unde o las ă și se întorc la locul lor, predând ștafeta la urm ătoarea pereche, dup ă
care trec la coada șirului. Urm ătoarea pereche alearg ă și aduce mingile și astfel continu ă întrecerea pân ă
când au executat to /uni0163i participan /uni0163ii.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Echipa care transport ă mingile nu poate fi ajutat ă dac ă pe parcurs una din mingi cade,
ace știa recuperând-o singuri și î și continu ă cursa. Num ărul de mingi folosite, precum și greutatea lor, vor
fi stabilite în func /uni0163ie de vârsta și posibilit ă/uni0163ile elevilor.
Ștafeta cu trasee aplicative și transportul mingilor în diferite pozi /uni0163ii

Juc ătorii sunt împ ăr/uni0163i/uni0163i pe șiruri egale ca num ăr de juc ători, a șezate înapoia unei linii de
plecare.
A. În fa /uni0163a fiec ărei echipe se fixeaz ă la distan /uni0163a de 10 – 15 m un punct de întoarcere
marcat pe sol, iar în fa /uni0163a șirurilor se afl ă dou ă mingi. La semnal, primul juc ător ia mingile și le a șeaz ă pe
palme, întinde bra /uni0163ele lateral, porne ște în alergare c ătre punctul de întoarcere, îl ocole ște, pred ă mingile la
urm ătorul și trece la coada șirului.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
B. În fa /uni0163a fiec ărei echipe se a șeaz ă în linie de 3 – 5 jaloane la distan /uni0163a de 1. 5 m una
de alta, un traseu lung de 10 – 15 m. La semnal pri mul juc ător de la fiecare echip ă porne ște în slalom
printre jaloane, rostogolind o minge pe sol, f ără a d ărâma obstacolele, apoi revine la echip ă în acela și
mod.

26 Mingea în prese
Juc ătorii se împart pe echipe egale ca num ăr de juc ători, a șeza /uni0163i în flanc câte doi înapoia unei linii
de plecare. Fiecare echip ă are câte o minge. La semnal, prima pereche de la f iecare echip ă ridic ă mingea,
o a șeaz ă între capetele lor presând-o, apoi se prind de bra /uni0163 și pornesc în alergare spre punctul de
întoarcere, îl ocolesc și revin la echip ă, transmit mingea perechii urm ătoare și se duc la coada șirului.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Dac ă o echip ă scap ă mingea este obligat ă s ă o ridice și s ă continue de unde au întrerupt
cursa. Juc ătorii nu au voie s ă se ajute cu mâna pentru men /uni0163inerea mingii între capete. Predarea mingii se
face numai dincolo de linia de plecare.

Ștafeta cu bastonul In echilibru
Juc ătorii se împart pe echipe egale ca num ăr de juc ători. Fiecare echip ă se împarte în dou ă
jum ătă/uni0163i, a șezate fa /uni0163ă în fa /uni0163ă în spatele unei linii de plecare. Distan /uni0163a dintre cele dou ă jum ătă/uni0163i s ă nu
dep ăș easc ă 10 – 15 m. Primul juc ător de la fiecare echip ă va avea în mân ă un baston care la semnal va
porni cu el în echilibru pe palm ă, în alergare c ătre coechipierul a șezat în fa /uni0163a lui, predându-i bastonul,
dup ă care trece la coada șirului acestuia. Predarea se face înapoia liniei de plecare, jocul continu ă pân ă
când to /uni0163i jucătorii au executat sarcina. Câ știg ă echipa care a terminat prima. Juc ătorii nu trebuie s ă
foloseasc ă ambele mâini. Anterior întrecerii se poate exersa purtarea bastonului în echilibru.

Ștafeta cu întoarcere împrejur
Juc ătorii se împart în patru echipe a șezate în flanc câte unul înapoia unei linii de plec are. în fa /uni0163a
fiec ărei echipe la o distan /uni0163ă de 20 – 30 m se a șeaz ă un obiect care trebuie ocolit. În timpul alerg ării, la
semnalul profesorului, elevii trebuie s ă execute o întoarcere de 360°, indiferent de locul unde se g ăsesc.
Echipa al c ărei juc ător sose ște primul prime ște un punct. Câ știg ă echipa care acumuleaz ă cel mai mare
num ăr de puncte. În func /uni0163ie de vârst ă și preg ătirea participan /uni0163ilor se poate m ări distan /uni0163a sau num ărul de
întoarceri.

Cursa în cercuri
Clasa se împarte în echipe cu num ăr egali de juc ători a șeza /uni0163i în flanc câte doi, înapoia unei linii de
plecare. În fa /uni0163a fiec ărei echipe se g ăse ște pe sol un cerc, iar la 10 15 m distan /uni0163ă în fa /uni0163ă se afl ă punctul de
întoarcere. La semnal, prima pereche din fiecare ec hip ă intr ă în cerc, îl ridic ă la nivelul taliei și porne ște în
alergare pân ă la punctul de întoarcere pe care-l ocole ște, se întoarce las ă jos cercul înapoia liniei de
plecare, pred ă ștafeta și trece la coada șirului. Perechile urm ătoare execut ă la fel.Câ știg ă echipa care a
terminat prima.Juc ătorii cor sta cu fa /uni0163a pe direc /uni0163ia alerg ării și vor /uni0163ine cercul orizontal.

27 Vân ătorii și ra /uni0163ele
Pe teren se marcheaz ă dou ă cercuri concentrice, unul cu raza de 3 – 4 m, iar cel ălalt cu raza de 6 –
7 m.
Juc ătorii împ ăr/uni0163i/uni0163i în dou ă echipe egale, o echip ă st ă în cercul mic și reprezint ă "ra /uni0163ele", iar
cealalt ă echip ă "vân ătorii" st ă în cercul mare.
Echipa vân ătorilor are mingea pe care o arunc ă de la unul la cel ălalt, iar când socote ște momentul
prielnic arunc ă în "ra /uni0163e". Acestea se ap ără prin deplas ări repezi sau prin s ărituri în interiorul cercului. O
ra /uni0163ă lovit ă se socote ște un punct pentru echipa vân ătorilor. Dup ă câteva minute se schimb ă rolul
echipelor, dup ă ce în prealabil s — a nota num ărul punctelor. Învinge echipa care are cel mai mare num ăr
de puncte. Vân ătorii nu au voie s ă dep ăș easc ă limitele cercului. Reprizele de joc trebuie s ă aib ă aceea și
durat ă.

Buchetele
Juc ătorii se deplaseaz ă în flanc câte unul sau câte doi și primesc, din mers sau din alergare,
diferite comenzi, constând în variante de mers sau alergare sau executarea anumitor mi șcări. La un
moment dat conduc ătorul jocului strig ă un num ăr, de exemplu "trei". La auzul num ărului strigat, juc ătorii
se gr ăbesc s ă formeze grupe egale de juc ători a șeza /uni0163i în cercule /uni0163e mici, apuca /uni0163i de mâini. Juc ătorii care au
rămas în afara grupelor vor fi penaliza /uni0163i sau vor primi pedepse mici, hazlii.
Mingea zbur ătoare
Juc ătorii se împart în echipe egale ca num ăr de juc ători și se a șeaz ă în spatele unei linii de
plecare. În fa /uni0163a fiec ărei echipe la distan /uni0163ă de 2 – 3 m se g ăse ște un c ăpitan cu o minge.
La semnalul de începere, "c ăpitanii" încep s ă paseze mingea la primul juc ător din echip ă, acesta
dup ă ce o paseaz ă la c ăpitan trece la coada șirului sau se ghemuie ște.
Jocul continu ă pân ă când ultimul juc ător paseaz ă mingea la c ăpitan.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Dac ă cineva scap ă mingea, acesta este obligat s ă o ia și s ă o repun ă în joc.
Mingea în cerc
Juc ătorii se împart în echipe egale, ca num ăr de juc ători, a șeza /uni0163i în forma /uni0163ie de cerc, cu distan /uni0163a
de 2 – 3 m între juc ători. Fiecare cerc are câte o minge sau dou ă distribuite la interval egal.
La semnal mingile sunt pasate spre stânga sau spre dreapta din om în om, cât mai repede f ără a fi
sc ăpate din mân ă.
Dac ă n juc ător este surprins cu ambele mingi este penalizat cu un punct.

28 Jocul se reia în sens opus.
Dup ă ce jocul s — a reluat de 10 – 15 ori, se stabile ște rezultatul: la fiecare cerc câ știg ă juc ătorii
care au cele mai pu /uni0163ine punte sau deloc, iar între cercuri, cercul cu c ele mai pu /uni0163ine penaliz ări.
Cine scap ă mingea este obligat s ă o ridice și s ă continue jocul.
Se poate introduce și o a treia minge dac ă juc ătorii st ăpânesc bine școala mingii.
Cursa pe numere cu mingi
Juc ătorii se împart în echipe de 8 – 10 elevi, a șeza /uni0163i în flanc câte unul înapoia unei linii de plecare
și la o lungime de bra /uni0163 între ei.
Fiecare echip ă se numeroteaz ă în continuare de la cap la coada șirului. Juc ătorii pot sta în
picioare sau încruci șat șezând.
În fa /uni0163a fiec ărei echipe, la un metru de linia de plecare, se mar cheaz ă pe sol un cerc cu diametrul
de 50 cm în care se a șeaz ă o minge, iar la 10 -15 m mai departe se a șeaz ă un punct de întoarcere.
Conduc ătorul de joc strig ă un num ăr, juc ătorul cu numărul respectiv de la fiecare echip ă porne ște în
alergare prin dreapta echipei, culege mingea cu car e porne ște în dribling, ocole ște punctul de întoarcere,
se întoarce spre echip ă în acela și mod, a șeaz ă mingea în cerc și revine la locul s ău în forma /uni0163iei.
Juc ătorul care a ajuns primul câ știg ă un punct pentru echipa sa. Jocul continu ă, conduc ătorul
strigând toate numerele.
Câ știg ă echipa care la sfâr șit totalizeaz ă cel mai mare num ăr de puncte.
Ștafeta cu mingea
Juc ătorii se împart ca echipe egale a num ăr de juc ători, a șeza /uni0163i în flanc unul câte unul, înapoia
unei linii de plecare. în fa /uni0163a fiec ărei echipe la distan /uni0163a de 8 – 10 m este a șezat un juc ător.
Primul juc ător din fiecare minge pe care la semnalul de începe re a jocului o arunc ă juc ătorului
din fa /uni0163ă și apoi alearg ă în direc /uni0163ia mingii, juc ătorul din fa /uni0163a echipei prinde mingea și o paseaz ă juc ătorului
care vine în întâmpinare, apoi alearg ă și se a șeaz ă în spatele echipei din care face parte. Juc ătorul care a
primit mingea îi ia locul și jocul continu ă pân ă când to /uni0163i juc ătorii particip ă la joc și revin la locul lor.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Primirea mingii se face înapoia liniei de plecare.
În aceast ă organizare se pot efectua pase ori dribling — uri.
Mingea frige
Se formeaz ă cercuri din 10 – 15 juc ători cu fa /uni0163a spre exteriorul cercului. Unul din juc ătorii din
cerc are o minge pe care, la semnalul conduc ătorului, o paseaz ă într-un singur sens. La un alt semnal al

29 conduc ătorului, juc ătorul care este prins cu mingea, dac ă nu o paseaz ă imediat este scos din joc. Dac ă o
paseaz ă și juc ătorul urm ătorul nu este atent și o prime ște, acesta este scos din joc. Jocul se reia din sen s
opus și se continu ă în acela și fel.
Câ știg ă ultimi patru juc ători care au r ămas în joc din fiecare cerc.
Pentru a nu elimina din joc se pot penaliza cei car e gre șesc cu un anumit num ăr de puncte,
câ știgând acei elevi care au mai pu /uni0163ine puncte penalizare sau de loc.
Mingea în zigzag
Juc ătorii se împart în dou ă și se a șeaz ă pe dou ă linii fa /uni0163ă în fa /uni0163ă , la distan /uni0163ă de 3 – 4 pa și una de alta
și un pas între juc ătorii de pe aceea și linie.
Se începe num ărătoarea juc ătorilor din flancul drept al unei linii – câte doi – și se continu ă cu
cealalt ă linie. În felul acesta juc ătorii cu num ărul *1* vor avea în fa /uni0163ă un juc ător cu num ărul "2". Juc ătorii
cu acela și num ăr formeaz ă echip ă.
Juc ătorii dintr-o extrem ă primesc câte o minge pe care la semnal o paseaz ă în zigzag juc ătorului
cu acela și num ăr. Când mingea ajunge la ultimii juc ători, este pasat ă în sens invers pân ă ajunge la
juc ătorul de la care aplecat.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Juc ătorul care scap ă mingea o ridic ă și continu ă jocul. Se recomand ă ca mingile s ă aib ă culori
diferite pentru a fi recunoscute mai u șor.
Mingea alerg ătoare
Juc ătorii se împart în echipe egale, ca num ăr de juc ători, a șeza /uni0163i în flanc câte unul înapoia unei
linii de plecare. în fa /uni0163a fiec ărei echipe, la distan /uni0163e de 10 – 15 m se fixeaz ă un punct de întoarcere (m ăciuc ă,
fanion, cerc).
La semnal fiecare primul juc ător ia mingea care se g ăse ște pe linia de plecare și porne ște cu ea în
dribling, ocole ște punctul fix, se întoarce și a șeaz ă mingea pe linia de plecare, dup ă care pred ă ștafeta
urm ătorului juc ător. Jocul se repet ă pân ă când to /uni0163i juc ătorii au efectuat traseul.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.
Mingea se va a șeza obligatoriu pe linia de plecare, nu se va da în mâna juc ătorului urm ător.
Distan /uni0163a se stabile ște în func /uni0163ie de vârst ă și se va lucra alternativ cu ambele mâini pentru
ambidextrie.

30 Dribling șerpuit
Juc ătorii se împart pe echipe și se a șeaz ă în flanc câte unul ca pentru ștafet ă. În fa /uni0163a fiec ărei
echipe se a șeaz ă, pe distan /uni0163a de 15 – 20 m m ăciuci sau mingi medicinale, la 3 – 5 m una de alta.
La semnal, primul juc ător de la fiecare echip ă care are o minge, porne ște în dribling între
jaloanele a șezate în teren, iar dup ă ce-l ocole ște pe ultimul, se întoarce în acela și mod și transmite mingea
urm ătorului. Jocul continu ă pân ă ce fiecare juc ător a parcurs traseul, câ știgând echipa care a terminat
prima.
Elevii vor conduce mingea alternativ cu ambele mâin i. Distan /uni0163a și num ărul jaloanelor vor fi
stabilite în func /uni0163ie de vârsta și gradul de preg ătire al elevilor.
La început se poate efectua șerpuirea numai la ducere, iar la întoarcere elevii pot lua mingea în
mân ă și s ă o predea urm ătorului.
Cine este mai îndemânatic
Forma /uni0163ia de joc este împ ăr/uni0163it ă pe șiruri ca pentru ștafet ă, în fa /uni0163a fiec ărei echipe, la distan /uni0163ă de 10 –
15 m de linia de plecare se fixeaz ă câte un scaun sau o banc ă de gimnastic ă pe care se a șeaz ă câte un
trening.
La semnal, primul juc ător de la fiecare echipa alearg ă pân ă la trening, îl îmbrac ă și alearg ă înapoi
la echipa sa și înapoia liniei de plecare îl dezbrac ă și d ă treningul urm ătorului juc ător. Acesta îl îmbrac ă și
apoi alearg ă la scaun unde — l dezbrac ă și îl a șeaz ă pe scaun pentru urm ătorul juc ător, dup ă care se
întoarce și pred ă ștafeta urm ătorului juc ător. Jocul continu ă pân ă când to /uni0163i juc ătorii au efectuat sarcina
jocului, câ știgând echipa care termin ă prima.
Treningul trebuie îmbr ăcat și dezbr ăcat obligatoriu înapoia liniei de plecare. Juc ătorii nu vor fi
ajuta /uni0163i.

Șarpele î și prinde coada
Juc ătorii a șeza /uni0163i în coloan ă câte unul se prind de mijloc. Primul din coloan ă reprezint ă "capul
șarpelui", iar ultimul reprezint ă "coada".
"Capul" trebuie s ă prind ă "coada" care se fere ște fiind ajuta /uni0163i și de ceilal /uni0163i juc ători. Atunci când
"capul" reu șește s ă prind ă "coada" primul juc ător trece ultimul și jocul continu ă.

Al doilea fuge
Juc ătorii a șeza /uni0163i în cerc, cu fa /uni0163a spre interior, la interval de 2 pa și. Doi participan /uni0163i afla /uni0163i în afara
forma /uni0163iei (urm ăritor și urm ărit) alearg ă prin exterior. Juc ătorul urm ărit se poate salva oprindu-se în fa /uni0163a

31 unui juc ător aflat în cerc. Cel care devine al doilea devine urm ăritor iar cel ălalt este urm ărit. Jocul
continu ă pân ă când to /uni0163i elevii au participat la joc.
Pentru m ărirea densit ă/uni0163ii jocului pot fi desemna /uni0163i doi urm ăritori și doi urm ări /uni0163i.

Gemenii
Juc ătorii a șeza /uni0163i pe perechi, spate în spate, se /uni0163in de bra /uni0163 la nivelul coatelor îndoite. Unul st ă
cu fa /uni0163a spre direc /uni0163ia de deplasare, iar cel ălalt cu spatele, amândoi fiind plasa /uni0163i în spatele unei linii de
plecare. La semnal perechile alearg ă 10 -15 m pân ă la o linie de sosire unde î și schimb ă rolurile și se
întorc. Câ știg ă perechea care ajunge prima la locul de plecare.
Mingea frige
Participan /uni0163ii dispu și în forma /uni0163ie de șiruri, pe echipe iau pozi /uni0163ia stând dep ărtat. Primul juc ător
transmite mingea medicinal ă, a) prin întinderea bra /uni0163elor sus; b) printre picioare; c) prin r ăsucirea lateral ă a
trunchiului spre stânga sau spre dreapta. Ultimul j uc ător alearg ă în fa /uni0163a șirului și continu ă jocul. Se
continu ă transmiterea mingii pân ă când juc ătorul num ărul "1" ajunge în fa /uni0163a șirului.
Câ știg ă echipa care a terminat prima.

32 CAPITOLUL IV ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

4. 1. Cu privire la dezvoltarea parametrilor somati ci
4. 1. 1. În ăl/uni0163imea
Dup ă cum se constat ă, la prima testare, clasele de experiment au o medi e aritmetic ă de 141. 8
respectiv 146, iar la a doua testare se înregistrea z ă un progres de 2 cm respectiv 1. 5 cm.
La clasele de control valoarea progresului este apr oximativ aceea și, fapt care ne determin ă s ă
afirm ăm c ă din acest punct de vedere nu exist ă diferen /uni0163ieri mari între clase. Procesul de cre ștere se
desf ăș oar ă normal, conform ritmului natural de cre ștere la aceast ă vârst ă.
Prob ă de vitez ă și coordonare, proba Matorin ob /uni0163ine modific ării importante în urma aplic ării
sistemelor specifice de ac /uni0163ionare, mai ales la clasele experimentale.
Media aritmetic ă ponderat ă are un progres de 57. 35 la clasa a IV — a și 40. 13 la clasa a V — a
experimental ă, fa /uni0163ă de 15. 25 la clasa a IV — a și 14, 34 la clasa a V — a, clase martor.
Coeficientul de variabilitate de 4. 79 la testarea ini /uni0163ial ă și 4. 76 la testarea final ă prezint ă o
diferen /uni0163iere identic ă la ambele clase experimentale, respectiv 0. 03, ce ea ce demonstreaz ă c ă avem clase
foarte omogene. De asemenea și la clasele martor diferen /uni0163a între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă prezint ă
valori mici ceea ce demonstreaz ă c ă sunt clase omogene, dar progresul realiza la clase le experimentale
este net superior celui ob /uni0163inut la clasele martor.
Abaterea standard prezint ă o diferen /uni0163ă de 2. 66 la clasa a IV — a și 1-83 la clasa a V — a, clase
experimentale, între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă, iar la clasele martor este de 0. 54 la clasa a IV — a
și 0. 64 la clasa a V — a, ceea ce demonstreaz ă o dispersie mic ă. Valoarea medianei este foarte apropiat ă
de valoarea mediei aritmetice ponderate ceea ce ne arat ă frecven /uni0163ă bun ă a valorilor ob /uni0163inute.
de 0. 22 la clasa a V — a experimental ă fa /uni0163ă de 0. 01 la clasa a V — a martor.
Coeficientul de variabilitate și indicele de împr ăș tiere ne demonstreaz ă clase omogene la acest
parametru, iar abaterea standard și eroarea mediei înregistreaz ă valori mici.

33 Clasa a IV – a – în ăl/uni0163ime *

Clasa a V-a – în ăl/uni0163ime

X VIdn S Am Cv w Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
146
147.5
0.42
146
148
2
7.00
7.07
0.07
1.42
1.44
0.02
4.97
4.97
0
27
27
0
164
165
1
137
127
0
M
146.5
148.3
1.80
146.5
148
1.5
7.02
7.11
0.09
1.43
1.45
0.02
4.79
4.79
0
20
20
0
155
156
1
135
136
1
D
0.50
0.72
0.38
0.5
0
0.5
0.02
0.04
0.02
0.01
0.01
0
0
0
0
7
7
0
9
9
0
2
1
1

Coeficientul de variabilitate la acest parametru ne indic ă clase omogene, iar amplitudinea împr ăș tierii
are valori sensibil egale, atât la test ările ini /uni0163iale, cât și la test ările finale la toate clasele, ceea ce demonstreaz ă o distribu /uni0163ie
uniform ă.MII
T2 X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
141.83
143.68
1.38
142
143.2
1.2
6.8
6.89
0.09
1.38
1.4
0.2
4.79
4.79
0
22
23.5
1.5
152
153.5
1.5
130
130
0
M
141.7
143.2
11.52
141
143.5
2.5
6.79
6.86
0.07
1.38
1.40
0.02
4.79
4.78
1
27
28.5
1.5
156
159
3
129
130
1
D
.13
.46
.14

.3
.3
.01
.03
.02

5
5

0
0
0
1
0
. 1
0
0
. 0
. 0
0
0
0
1
1
5
5
0
4
5.
1
. 1
0
1

34 4.1.2. Greutatea
Clasa a V-a – greutatea

Clasa a V-a – greutatea

X Mdn s Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
35.5
37.29
1.79
34
36
2
1.70
1.78
0.08
0.34
0.36
0.02
4.78
4.77
1
23
24
1
49
51
2
26
27
1
M
34.62
35.45
0.83
34.5
35.5
1
1.66
170
0.04
0.33
0.34
0.01
4.79
4.79
O
16
16
0
44
45
1
28
28
0
D
0.88
1.84
0.96
0.5
0.5
1
0.04
0.08
0.04
0.01
0.02
0.01
1
2
1
7
8
1
5
6
1
2
1
1

Analizând rezultatele ob /uni0163inute, rezulta c ă media aritmetic ă la clasa a IV — a a
înregistrat o cre ștere de 2.21 fa /uni0163ă de 0.92 la clasa martor, iar la clasa a V — a. 1.7 9 fa /uni0163ă de 0.83
la clasa de control.
Coeficientul de variabilitate este constant atât la clasele experimentale cât și la clasele
martor, ceea ce indic ă o omogenitate bun ă a acestora.
Abaterea standard are varia /uni0163ii mici, nesemnificative, iar amplitudinea împr ăș tierii la
clasele de experiment este aceea și cu
cea de la clasele de control la clasa a IV-a, respe ctiv 2 și 1 la clasa a V-a.

X VIdn s Am Cv w Xniax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
33.66
35.87
2.21
32
34.5
2.5
1.61
1.72
0.11
0.32
0.35
0.03
.4.79
4.79
0
19
17
2
45
47
2
26
30
4
M
33.20
34.12
0.92
33.5
35
1.5
1.59
1.63
0.04
0.32
0.33
0.01
4.78
4.77
1
21
19
2
44
44
0
23
25
2
D
0.34
1.75
1.29
1.5
0.5
1
0.02
0.09
0.07
0
0.02
0.02
1
2
1
2
2
0
1
3
2
3
5
2

35 4.1.3. Anvergura

Legat ă indispensabil de evolu /uni0163ia parametrului în ăl/uni0163ime, anvergura elevilor realizeaz ă progrese în limitele
normale ale desf ăș ur ării procesului de cre ștere din aceast ă perioad ă.
Clasa a IV-a – anvergur ă

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
135.2
136.9
1.75
136
137.5
1.5
6.74
6.77
0.03
1.32
1.34
0.02
4.98
4.94
4
26
25
1
149
150
1
123
125
2
M
130.2
136.8
0.67
136
136.5
0.5
6.53
6.56
0.03
1.33
1.33
0
4.79
4.79
0
24
25
1
146
147
1
122
122
0
D
1
0.08
1.08
0
1
1
0.21
0.21
0
0.01
0.1
0.1
0.02
19
15
4
2
0
0
3
0
1
3
2

Clasa a V-a – anvergur ă

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
140.6
141.0
0.61
142
142
0
6.74
6.77
0.03
1.37
1.38
0.01
4.79
4.79
0
15
15
0
157
157
0
122
122
0
M
140.2
141.0
0.79
142
142.5
0.5
6.72
6.76
0.04
1.37
1.38
0.01
4.79
4.79
0
15
15
0
146
147
1
131
132
1
D
0.35
0.17
0.18
0
0.5
0.5
0.02
0.01
0.01
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11
10
1
9
10
1

Diferen /uni0163a mediei aritmetice între cele dou ă test ări la cele dou ă clase, de 1.08 și 0,18 demonstreaz ă
că elevii au avut o evolu /uni0163ie normal ă. Eroarea standard are diferen /uni0163e nesemnificative între clasele de experiment și
clasele de control, iar abaterea mediei are valori egale la clasa a V-a și o diferen /uni0163ă de numai 0.02 la clasele a IV-a.

36 Coeficientul de variabilitate este constant la toat e clasele, respectiv 4.79 la toate test ările, ceea ce indic ă un
colectiv omogen și pentru acest parametru somato – func /uni0163ional.
4.1.4. Perimetrul toracic
Clasa a IV-a – perimetrul toracic – în relaxare

X VIdn S Am Cv w Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
68.91
70.12
1.21
65
66
1
3.30
3.36
0.06
0.67
0.68
0.01
4.78
4.79
1
15
16
1
73
75
2
58
59
1
M
65.37
66.04
0.67
65
65.5
0.5
3.13
3.16
0.03
0.63
0.64
0.01
4.78
4.78
0
18
18
0
76
77
1
58
59
1
D
.54
.08
.54

.5
,5
.17
2
03
04
04

4.
0.
0
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0
0
1
1
3
2
1
3
2
1
0
0
0

Clasa a V-a – perimetrul toracic – în relaxare

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
66.83
67.66
0.83
65.5
66.5
1
3.2
3.24
0.04
0.65
0.66
0.01
4.78
4.78
0
16
16
0
6
77
1
60
61
1
M
70.12
70.75
0.63
7
70.5
0.5
3.36
3.39
0.03
0.68
0.69
0.01
479
4.79
0
18
18
0
8
81
1
62
63
1
D
3.29
3.09
0.20
4.5
4
0.5
0.16
0.15
0.01
0.03
0.03
0
1
1
0
2
2
0
4
4
0
2
2
0

Înregistrând o cre ștere a mediei aritmetice de la 1.21 la clasele a IV -a și 0.83 la clasele a V-a de
experimentat, constat ăm o diferen /uni0163ă de 0.54 și 0.20 fa /uni0163ă de clasele martor.

37 Abaterea standard și abaterea medie prezint ă diferen /uni0163ieri mici între cele dou ă test ări la ambele clase.
Coeficientul de variabilitate este constant la ambe le test ări, ceea ce arat ă c ă nu s-a lucrat specific dezvolt ării acestui
indicator somato – func /uni0163ional, dar demonstreaz ă clase omogene.
4.1.5. Parametrul toracic – în inspira /uni0163ie
Clasa a IV-a – perimetrul toracic – în inspira /uni0163ie

Mdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
65.20
66.62
1.12
69
69.5
0.5
3.12
3.19
0.07
0.63
0.65
0.02
4.78
4.78
0
16
15
1
78
79
1
63
64
1
M
70.08
70.91
0.83
70
70.5
0.5
3.36
3.40
0.04
0.68
0.69
0.01
4.79
4.79
0
18
18
0
80
81
1
62
63
1
D
.88
.29
29

.24
21
03
05
04
01

4
3
0
1
[I
0
0.
0.
0.
0.
0.
0.
1
1
0
2
3
1
2
2
0
1
1
0

Clasa a V-a – perimetrul toracic – în inspira /uni0163ie

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
72.41
73.08
0.67
71
72
1
3.47
3.50
0.03
0.70
0.71
0.01
4.79
4.78
1
18
17
1
84
85
1
66
67
1
M
74.87
74.70
0.17
74
74
0
3.59
3.58
0.01
0.73
0.73
0
4.79
4.79
0
17
17
0
85
85
0
62
63
1
D
.46
.62
.50

,12
.08
02
.03
02
01

2
1.
0
3
2
1
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0
1
1
1
0
1
1
0
1
4
4
0

Analiza datelor din tabel ne arat ă o cre ștere a mediei aritmetice a acestui indicator la cla sele de
experiment cu 1.12 respectiv 0.67 fa /uni0163ă de 0.83 respectiv 0.17 la clasele martor ceea ce d emonstreaz ă c ă efortul
sus /uni0163inut contribuie la cre șterea acestuia.

38 4.1 6. Parametrul toracic – în expira /uni0163ie
Clasa a IV-a – perimetrul toracic – în expira /uni0163ie

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
66.20
65.91
0.29
66
65.5
0.5
3.17
3.16
0.01
0.64
0.64
0
4.78
4.79
1
14
14
0
73
74
1
59
59
0
M
68.20
68.08
0.12
70
70.5
0.5
3.27
3.26
0.01
0.66
0.66
0
4.79
4.78
1
18
18
0
78
78
0
62
63
1
D
2
2.17
0.17
4
5
0
0.10
0.10
0
0.02
0.02
0
1
1
0
4
4
0
5
4
1
3
4
1

Clasa a V-a – perimetrul toracic – în expira /uni0163ie

X VIdn s Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
63.54
63.84
0.30
63
63
0
3.04
3.04
0
0.62
0.62
0
4.78
4.76
2
15
15
0
70
71
1
56
56
0
M
63.58
63.75
0.17
63
63
0
3.04
3.04
0
0.62
0.62
0
4.78
4.76
2
18
18
0
74
74
0
56
56
0
D
0.04
0.09
0.13
0
0
0
0
10
0
0
0
0
0
0
0
3
3
0
4
3
1
0
0
0

Din analiza datelor ob /uni0163inute la acest indicator se constat ă o cre ștere a mediei aritmetice de la 63.54 la
63.84 la clasele a IV — a și de la 66.20 la 66.91 la clasele a V — a. diferen /uni0163a ob /uni0163inut ă la clasele de experiment de 0.30
la clasa a IV — a și 0.29 la clasa a V — a de la
testarea ini /uni0163ial ă la testarea final ă demonstreaz ă eficien /uni0163a sistemelor de ac /uni0163ionare asupra acestui indicator.
Coeficientul de variabilitate este constant, ceea c e ne demonstreaz ă clase omogene atât cele
experimentale, cât și cele martor.

39 4.1.7. Perimetrul bazinului
Clasa a IV-a – perimetrul bazinului

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
68.91
70.12
1.21
68.5
69.5
1
3.30
3.36
0.06
0.67
0.68
0
4.78
4.79
1
20
21
1
80
81
1
60
60
0
M
69.37
69.79
0.42
68.5
68.5
0
3.32
3.34
0.02
0.67
0.68
0
4.78
4.78
0
30
29
1
86
86
0
56
57
1
D
0.46
0.33
0.79
0
1
1
0.02
0.02
0.04
0
0
0
0
1
1
10
9
0
6
5
1
4
3
1

Clasa a V-a – perimetrul baznului

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
72.58
73.25
0.67
72.5
73
0.5
3.48
3.51
0.03
0.71
0.71
0
4.79
4.79
0
23
23
0
84
85
1
61
62
1
M
72.70
73.37
0.67
73
73.5
0.5
3.48
3.51
10.03
0.71
0.71
0
4.79
4.79
0
14
14
0
81
82
1
67
68
1
D
0.12
0.12
0
0.5
0.5
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
9
9
0
3
3
0
6
6
0

Studiind datele ob /uni0163inute la acest indicator observ ăm o cre ștere a mediei aritmetice la clasele de
experiment de la 68.91 la 70.12 la clasa a Vl-a și de la 72.58 la 73 la clasa a V — a, diferen /uni0163a.
fiind mai mare la clasa a IV-a de la 1.21, la clasa de experiment, la 0.42 la clasa martor.
Coeficientul de variabilitate este constant, iar am plitudinea împr ăș tierii este nesemnificativ ă, ceea ce
demonstreaz ă clase omogene.

40 Abaterea standard la clasele de experiment are o di feren /uni0163ă de 0.06, respectiv 0.03 fa /uni0163ă de 0.02, respectiv 0.03
la clasele martor, iar abaterea medie prezint ă diferen /uni0163e mici ceea ce demonstreaz ă c ă acest la indicator procentul de
cre ștere se desf ăș oar ă normal, sistemele de ac /uni0163ionare neavând o prea mare influen /uni0163ă asupra lui.

4.2. Cu privire la dezvoltarea probelor motrice

4.2.1. Alergarea de vitez ă

30 m – la casele a IV-a;
50 m – la clasele a V-a;
Clasa a IV-a – 30 m plat

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
5.89
5.60
0.29
5.8
5.4
0.4
0.28
0.26
0.02
0.05
00.5
0
4.75
4.64
0.11
1.5
1.5
0
6.8
6.5
0.3
5.3
5.0
0.3
M
.96
.89
,07
.9
,8
.1
.28
28

05
05

69
75
06
8
8

0
0

2
2

5
5.
0.
5,
5,
0
0,
0,
0
0.
0.
0
4.
4.
0.
1.
…
1. 0
7.
7.
0
5.
5.
0
D
.07
,29
.22
,1
.4
.3

02
02

06
11
05
3
3

2
5
3
1
2
3

0.
0.
0,
0,
0,
0,
0
0.
0.
0
0
0
0.
0.
0.
0.
0.
0
0.
0.
0.
0.
0.
0.

Clasa a V-a – 50 m plat

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
67
16
.51
8
,3
.5
.46
,43
.03
.09
.08
.01
,75
,69
.06
.1
.9
,2
0.3
.8
.5
.2
.9
.3

9.
9.
0.
9.
9.
0.
0.
0.
0.
0,
0.
0.
4.
4,
0.
2,
1.
0,
1
1 9,
0.
8,
7,
0.
M
45
25
20
.4
2
2
.45
.44
,01
.09
.09

,76
.75
.01
.2
.7
.5
D.5
.9
.6
.3
.2
.1

9.
9.
0.
9.
9.
0.
0.
0,
0,
0,
0.
0
4.
4.
0.
2.
1.
0.
1
1 9,
0,
8,
8,
0.
D
22
11
31
,4
.1
3
.01
,01
02

01
.01
.01
,06
.05
,1
,2
3
2
,1
.1
.1
3
.2

0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0
0.
0,
0.
0.
0.
0,
0,
0.
0,
0.
0.
0.
0.
0,

41 Având în vedere c ă problematica acestei lucr ări este cre șterea vitezei și îndemân ării folosind ca sisteme
de ac /uni0163ionare întrecerea și jocul motric observ ăm la acest indicator o cre ștere vizibil ă la clasele de experiment fa /uni0163ă de
clasele martor.
Astfel, media aritmetic ă la clasele de experiment a sc ăzut de la 5.89 la 5.60 la clasa a IV — a de la 9.67
la 9.16 la clasa a V — a, realizând o diferen /uni0163ă de 0.29 la clasa a IV — a și 0.51 la clasa a V — a de la testarea ini /uni0163ial ă la
testarea final ă, fa /uni0163ă de 0.07 la clasa a IV — a și 0.20 la clasa a V — a, la clasa martor.
Coeficientul de variabilitate demonstreaz ă omogenitatea claselor, înregistrând o diferen /uni0163ă de 0.10 la
clasa a IV — a și 0.06 la clasa a V — a , clase experimentale fa /uni0163ă de 0.06 la casa a IV și 0.01 la clasa a V — a, clasele
martor realizând descre șteri importante ceea ce demonstreaz ă eficien /uni0163a mijloacelor folosite, precum și omogenitatea
claselor.
Abaterea standard reprezint ă o diferen /uni0163ă de 0.02 și 0.03 între cele dou ă test ări ceea ce demonstreaz ă o
dispersie mic ă la nivelul claselor. Media înregistreaz ă valori apropiate de media aritmetic ă, demonstrând o frecven /uni0163ă
bun ă.
4.2.1. Naveta
Clasa a IV-a – naveta

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
12.80
12.29
0.51
12.8
12.2
0.6
0.61
0.58
0.03
0.1
0.1
0
4.76
4.71
0.05
2.2
2.1
0.1
14.0
13.60
0.4
11.8
11.5
0.3
M
13.82
13.67
0.15
13.7
13.5
0.2
0.66
0.65
0.01
0.1
0.1
0
4.77
4.75
0.02
3.3
3.4
0.1
15.8
15.6
0.2
12.2
12.2
0.3
D
1.02
1.38
0.36
0.9
1.3
0.4
0.05
0.07
0.02
0
0
0
0.01
0.04
0.03
1.1
1.3
0
1.8
2
0.2
0.7
0.7
0

42 Clasa a V-a – naveta

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
13.11
12.42
0.74
13.0
12.3
0.7
0.63
0.58
0.04
0.01
0.01
0
4.78
4.75
0.03
3.4
2.8
0.6
15.0
13.8
1.2
11.6
11.0
0.6
M
12.8
12.55
0.13
12.8
12.6
0.2
0.6
0.6
0
0.1
0.1
0
4.73
4.78
0.05
2.4
2.5
0.1
13.9
13.8
0.1
11.5
11.3
0.2
D
.48
.13
.61
.2
.3
.5
.03
.01
.04

05
03
02

3
5
1

1
1
3
4

0
0
0
0
0
0
0
0.
0.
0
0
0
0.
0.
0.
1
0.
0.
1.
0
1.
0.
0.
0.

Analizând rezultatele ob /uni0163inute la aceast ă prob ă care îmbin ă viteza cu îndemânare, observ ăm progrese
importante de la testarea ini /uni0163ial ă la cea final ă mai ales a clasele de experiment, dovedind înc ă o dat ă eficien /uni0163a folosirii
încetinirii și jocului motric în acest sens.
Astfel media aritmetic ă ponderat ă realizeaz ă o sc ădere de la 12,80 la 12,29 la clasa a IV — a și de la
13,16 la 12,22 la clasa a V — a, clase experimental e, realizând o diferen /uni0163ă de 0.51 și 0.74 la aceste clase, fa /uni0163ă de 0.15 la
clasa a IV — a și 0.60 la clasa a V — a, clase martor.
Coeficientul de variabilitate are valori între 4.73 și 4.78 ceea ce demonstreaz ă o omogenizare mare a
claselor cuprinse în experiment.
Abaterea standard prezint ă o diferen /uni0163ă de 0.03 la clasa a IV — a și 0.04 la clasa a V — a
experimental ă, între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă, fa /uni0163ă de 0.01 și 0 la clasele martor, iar abaterea medie este
constant ă la toate clasele.
Amplitudinea împr ăș tierii înregistreaz ă o sc ădere vizibil ă la clasele experimentale de la 2.2 la 2.1 la
clasa a IV — a și de la 3.4 la 2.8 la clasa a V — a, iar media demo nstreaz ă o frecven /uni0163ă bun ă a valorilor înregistrate,
fiind apropiate de media aritmetic ă ponderat ă.

43 4.2.3. Proba Matorin

Prob ă de vitez ă și coordonare, proba Matorin ob /uni0163ine modific ării importante în urma aplic ării sistemelor
specifice de ac /uni0163ionare, mai ales la clasele experimentale.
Media aritmetic ă ponderat ă are un progres de 57.35 la clasa a IV — a și 40.13 la clasa a V — a
experimental ă, fa /uni0163ă de 15.25 la clasa a IV — a și 14,34 la clasa a V — a, clase martor.
Coeficientul de variabilitate de 4.79 la testarea i ni /uni0163ial ă și 4.76 la testarea final ă prezint ă o diferen /uni0163iere
identic ă la ambele clase experimentale, respectiv 0.03, cee a ce demonstreaz ă c ă avem clase foarte omogene. De
asemenea și la clasele martor diferen /uni0163a între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă prezint ă valori mici ceea ce demonstreaz ă
că sunt clase omogene, dar progresul realiza la clase le experimentale este net superior celui ob /uni0163inut la clasele martor. Clasa a IV-a – proba Matorin
VIdn s Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
273.12
330.45
57.33
270
320
50
13.09
15.75
2.66
2.67
3.21
0.54
4.79
4.76
0.03
70
90
20
360
360
0
190
270
80
M
283.9
299.2
15.25
270
275
5
13.61
14.15
0.54
2.77
2.88
0.11
4.79
4.72
0.07
135
135
0
360
360
0
225
225
0
D
10.83
31.25
42.08
0
45
45
0.52
1.60
2.08
0.10
0.33
0.43
0
0.04
0.04
65
45
20
0
0
0
35
45
80
Clasa a V-a – proba Matori
X Wdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
280.62
320.75
40.13
280
320
40
13.45
15.28
1.83
2.74
3.12
0.38
4.79
4.76
0.03
55
90
45
345
360
15
190
270
80
M
278.95
293.29
14.34
270
285
15
13.37
14.01
0.64
2.73
2.86
0.13
4.79
4.77
0.02
105
105
0
315
330
15
210
225
15
D
1.67
27.46
33.79
10
45
35
0.08
1.27
1.19
0.01
0.26
0.25
0
0.01
0.01
50
15
35
30
30
0
20
45
65

44 Abaterea standard prezint ă o diferen /uni0163ă de 2.66 la clasa a IV — a și 1-83 la clasa a V — a, clase
experimentale, între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă, iar la clasele martor este de 0.54 la clasa a IV — a și 0.64 la clasa
a V — a, ceea ce demonstreaz ă o dispersie mic ă. Valoarea medianei este foarte apropiat ă de valoarea mediei
aritmetice ponderate ceea ce ne arat ă frecven /uni0163ă bun ă a valorilor ob /uni0163inute.

4.2.4. S ăritura în lungime de pe loc

Clasa a IV-a – s ăritura în lungime de pe loc

X vu S Am Cv W Xmax Xmin
TI TA D TI T2 D TI TS D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
.45
.59
.14
.45
.62
.17
.06
.07
.01
.01
.01

13
4
27
65
65

75
9
25
1
25
15

1
n
0
1
U
0
0
0
0
0,
0.
0
4.
4.
0.
0.
0.
0
1.
1.
0.
1.
1.
0.
M
.5
.56
.06
.50
57
.07
.07
.07

.01
.01

.66
,48
.18
70
7

90
00
1
20
3
10

1
U.
0
1
1

0
0
0
0
0
0
4.
4.
0.
0.
0.
0
1.
2.
0.
1.
1.
0.
D
.05
.03
.08
.05
.05
.1
.1

.1

43
08
09
05
05

15
1
15
10
05
05

0
0
0
0
0
0
0
0
0.
0.
0
0
0.
0.
0.
0.
0.
0
0.
0.
0.
0.
0.
0.

Clasa a V-a – s ăritura în lungime de pe loc

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
.55
.63
.08
.55
.6
.15
.07
.07

01
01

.51
29
22
50
7
20
8
00
2
3
35
05

1
1
0
1
1
0
0
0.
0
0.
0.
0
4
. 4
. 2
. 0.
0.
0.
1.
2
. 0.
1.
1.
0.
M
.57
.62
.05
.60
.65
.05
.07
.07

.01
.01

.45
.32
13
,62
60
05
8
8

15
20
05

1
1
0
1
1,
0
0
0.
0
0.
0.
0
4
. 4
. 0.
0.
0.
0.
1.
1.
0
1.
1.
0.
D
02
01
03
,05
05

06
03
01
05
10
15

2
2
15
15

0.
0.
0.
0.
0.
0
0
0
0
0
0
0
0.
0.
0.
0.
0.
0.
0
0.
0.
0.
0.

45 Analizând datele ob /uni0163inute la aceast ă prob ă observ ăm progrese mari între testarea ini /uni0163ial ă și testarea
final ă mai ales la clasele experimentale.
Media aritmetic ă ponderat ă cre ște la clasele experimentale de la 1.45 la 1.59 la c lasa a IV — a și de la
1.55 la 1.63 la clasa a V — a, diferen /uni0163a fiind de 0.14, respectiv 0.08 fa /uni0163ă de clasele martor la care media aritmetic ă
cre ște de la 1.50 la 1.56 și de la 1.57 la 1.62 ceea ce reprezint ă o diferen /uni0163ă de 0.07.
Coeficientul de variabilitate ne indic ă clase omogene la acest indicator, la clasele exper imentale
prezentând o diferen /uni0163ă de 0.27, la clasa a IV — a și 0.22 la clasa a V — a, iar la clasele martor de 0 .18 și 0.13 la clasa a
V — a.
Abaterea standard și abaterea medie au valori nesemnificative, diferen /uni0163a intre cele dou ă test ări fiind
doar la clasa a IV — a experimental ă de 0.01.
Amplitudinea împr ăș tierii are valori minime, iar mediana e indic ă valori apropiate de media aritmetic ă
ponderat ă.
4.2.5 . Detenta pe vertical ă în cm
Clasa a IV-a – detenta pe vertical ă

X Mdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
17.79
25.66
7.87
18
26
8
0.85
1.23
0.38
0.17
0.25
0.08
4.77
4.79
0.02
11
12
1
23
30
7
12
18
6
M
19.16
20.33
1.17
20
20
0
0.91
0.97
0.06
0.18
0.19
0.01
4.74
4.77
0.03
17
18
1
27
28
1
10
10
0
D
1.37
5.33
6.70
2
6
8
0.06
0.26
0.32
0.01
0.06
0.07
0.03
0.02
0.01
6
6
0
4
2
6
2
8
6

46
Clasa a V-a – detenta pe vertical ă

X 1VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
18.87
25.48
5.71
19
25
6
0.9
0.17
0.27
0.18
0.24
0.06
4.76
4.75
0.01
16
14
2
28
32
4
12
18
6
M
22.58
24.70
2.12
21
24
3
1.08
1.18
0.10
0.22
0.24
0.02
4.78
4.77
0.01
14
12
2
29
30
1
15
18
3
D
3.71
0.12
3.59
2
1
3
0.18
0.01
0.17
0.04
0
0.04
0.02
0.02
0
2
2
0
1
2
3
3
0
3

Și la aceast ă prob ă subiec /uni0163ii au ob /uni0163inut rezultate bune, evaluate în cre șteri apreciabile între testarea
ini /uni0163ial ă și testarea final ă, m ăsurate în cm.
Media aritmetic ă la clasele experimental a crescut de la 17.79 la 2 5.66 la clasa a IV — a și de la 18.87
la 24.58 la clasa a V — a realizând o diferen /uni0163ă între cele dou ă test ări de 787 1 clasa a IV — a și de 5.71 la clasa a V —
a. La clasele martor diferen /uni0163a între cele dou ă test ări este mult mai mic ă, respectiv 1.17 la clasa a IV — a și 2.12 la clasa
a V — a. Aceste cre șteri demonstreaz ă eficien /uni0163a folosirii întrecerii și a jocului motric și în direc /uni0163ia dezvolt ări acestui
parametru.
Coeficientul de variabilitate are valori mici de 0. 85 și 1.23 la clasa a IV — a experimental ă și 0.90 și
1.17 la clasa a V — a martor ceea ce demonstreaz ă o dispersie mic ă, adic ă o grupare a valorilor în jurul mediei.

47 4.2.6. îndoirea trunchiului – mobilitatea în pian a nterior (în cm)
Clasa a IV-a – îndoirea trunchiului

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
3.66
7.08
3.42
2
6.5
4.5
0.17
0.33
0.16
0.03
0.06
0.30
4.64
4.66
0.02
10
16
6
10
18
8
0
2
2
M
4.45
5.87
1.42
4
6
2
0.21
0.28
0.07
0.04
0.05
0.01
4.71
4.77
0.06
12
10
2
12
12
0
0
2
2
D
0.79
1.21
2.00
2
0.5
2.5
0.04
0.05
0.04
0.01
0.01
0.02
0.07
0.11
0.04
2
6
4
2
6
8
0
0
0

Clasa a V-a – îndoirea trunchiului

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
4.75
7.00
2.25
4
6
2
0.22
0.33
0.11
0.04
0.06
0.02
4.63
4.71
0.08
13
11
2
13
15
2
0
4
4
M
4.66
4.70
1.04
5
6
1
0.22
0.27
0.05
0.04
0.05
0.01
4.72
4.73
0.01
10
8
2
10
10
0
0
2
2
D
0.09
1.3
1.21
1
0
1
0
0.06
0.06
0
0.01
0.01
0.09
0.02
0.07
3
3
0
3
5
2
0
2
2

Măsurate în cm ca la proba anterioar ă, rezultatele ob /uni0163inute la aceast ă prob ă prezint ă progrese
vizibile de la testarea ini /uni0163ial ă la testarea final ă.
Media aritmetic ă ponderat ă de la clasele experimentale prezint ă un progres de la 3.66 la 7.08 la
clasa a IV — a și de la 5.75 la 7.00 la clasa a V — a, iar la clase le martor de la 4.45 la 5.87 la clasa a IV — a și de
la 4.66 la 5.70 la clasa a V — a. Diferen /uni0163ele mari ob /uni0163inute între testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă, mai ales la clasele
experimentale, atest ă efectul pozitiv pe care îl au sistemele de ac /uni0163ionare asupra acestui perimetru.

48 Coeficientul de variabilitate este de 4.64 la testa rea ini /uni0163ial ă și 4.66 la testarea final ă la clasa a IV — a
experimental ă și 4.63, respectiv 4.71 la clasa a V — a experimenta l ă. în compara /uni0163ie cu clasele de control la care
înregistreaz ă valori de 4.71, respectiv 4.77 la clasa a IV — a și 4.72, respectiv 4.73 la clasa a V — a,
Abaterea standard înregistreaz ă valori mici având o diferen /uni0163ă de 0.16 la clasa a IV — a și 0.11 la clasa a
V — a, clase experimentale și 0.07 la clasa a IV — a și 0.05 la clasa a V — a, clase martor.
în schimb amplitudinea împr ăș tierii are valori ridicate ceea ce demonstreaz ă clase omogene la acest
parametru de și progresul realizat de elevi între cele dou ă test ări este evident.
4.2.7. Aruncarea mingii de oin ă la distant ă, de pe loc
Clasa a IV-a – aruncarea mingii de oin ă

X Mdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
16
22.45
6.45
14.5
22
7.5
0.76
1.02
0.26
0.15
0.21
0.06
4.75
4.54
0.21
18
20
2
26
32
6
8
12
4
M
16.54
18.91
2.37
15
19
4
0.79
0.9
0.11
0.16
0.18
0.02
4.76
4.75
0.02
17
19
2
27
30
3
10
11
1
D
0.54
3.54
4.08
0.5
3
3.5
0.03
0.12
0.15
0.01
0.03
0.04
0.02
0.21
0.19
1
1
0
1
2
3
2
1
3

Clasa a V-a – aruncarea mingii de oin ă

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
21.5
25.5
4
22
24
2
1.03
1.17
0.14
0.21
0.23
0.02
4.79
4.58
0.21
23
24
1
35
39
4
12
15
3
M
17.45
20.45
3
17
21
4
0.83
0.98
0.15
0.17
0.20
0.03
4.75
4.79
0.04
26
27
1
35
39
4
9
12
3
D
4.05
5.05
1
5
3
2
0.20
0.19
0.01
0.04
0.03
0.01
0.04
0.21
0.17
3
3
0
0
0
0
3
3
0

49 Analizând datele ob /uni0163inute în urma experimentului se constat ă un proces evident realizat de elevi între
testarea ini /uni0163ial ă și testarea final ă.
Astfel, media aritmetic ă ponderat ă realizeaz ă un proces de 6.45 la clasa a IV — a și 4 la clasa a V — a
experimental ă, fa /uni0163ă de 2.37 la clasa a IV — a martor și 3 la clasa a V — a martor, ceea ce ne demonstreaz ă eficien /uni0163a
mijloacelor folosite în dezvoltarea acestui paramet ru motric.
Coeficientul de variabilitate are valori de 4.75 la testarea ini /uni0163ial ă și 5.54 la testarea final ă la clasa a IV —
a experimental ă și 4.79 și 4.58 la clasa a V — a experimental ă, dar amplitudinea împr ăș tierii are valori mai ridicate
ceea ce ne demonstreaz ă c ă și la aceast ă prob ă clasele au o omogenitate medie. Abaterea standard și abaterea medie
înregistreaz ă valori mici, nesemnificative.

4.2.8. Alergare de rezistent ă – 600 m

Clasa a IV-a – alergare de rezisten /uni0163ă

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
,70
65
.05
,45
.42
.03
.12
12

.02
02

.44
.42
.02
,94
.27
,67
,11
,45
66
17
18
01

2,
2.
0
. 2,
2,
0
. 0
. 0
. 0
0
. 0
, 0
4.
4.
0
. 1,
1.
0
. 4.
3
. 0
. 2,
2.
0
,
M
.6
,58
.02
.08
.49
.59
.12
.12

.02
.02

.61
.54
.07
95
.11
,84
10
26
84
15
15

2,
2
0
, 3
, 2.
0
0
0
, 0
0
. 0
. 0
4.
4.
0
. 1.
1
. 0
. 4.
3
. 0
. 2
. 2
. 0
D
0.1
0.07
0.03
0.63
0.07
0.56
0
0
0
0
0
0
0.17
0.12
0.05
0.01
0.16
0.17
0.01
0.19
0.18
002
003
0.01

50 Clasa a V-a – alergare de rezisten /uni0163ă

X VIdn S Am Cv W Xmax Xmin
TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D TI T2 D
E
.93
.71
.22
.58
.42
.16
.14
.13
.01
.02
02

.77
79
02
76
27
49
00
39
61
22
12
12

2
5
0
2

0
0
0
0,
0,
0.
0
4.
4.
0.
1.
1.
0.
4.
3.
0.
2.
2.
0.
M
.81
.80
.01
.02
.01
.01
.13
.13

.02
.02

,62
64
02
23
28
05
5
48
02
27
30
07

2
\î
0
3
3
0
0
0
0
0,
0.
0
4.
4.
0.
1.
1.
0.
3.
3.
0.
2.
2.
0.
D
.12
.09
.21
.44
.59
.15
.01

.01

,15
15

53
01
44
50
09
59
03
08
05

0
0
0
0
0
0
0
0
0
, 0
0
[0
0
, 0
. 0
0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
. 0
.

De și nu s-au aplicat sisteme de ac /uni0163ionare specifice dezvolt ării rezisten /uni0163ei, prin cuprinderea acestei probe
în experiment am demonstrat înc ă o dat ă interrela /uni0163ia dintre calit ă/uni0163ile motrice, faptul c ă ac /uni0163ionând specific pentru
dezvoltarea vitezei și îndemân ării s — a dezvoltat indirect și rezisten /uni0163a în regim de vitez ă.
Media aritmetic ă ponderat ă a sc ăzut de la 2.70 la 2.65 la clasa a IV — a și de la 2.95 la 2.71 la clasa a V — a
experimental ă, diferen /uni0163a fiind net superioar ă fa /uni0163ă de clasele martor, respectiv 0.05 la clasa a IV — a experimental ă fa /uni0163ă
de 0.02 la clasa a IV — a martor și de 0.22 la clasa a V — a experimental ă fa /uni0163ă de 0.01 la clasa a V — a martor.
Coeficientul de variabilitate și indicele de împr ăș tiere ne demonstreaz ă clase omogene la acest
parametru, iar abaterea standard și eroarea mediei înregistreaz ă valori mici.

51 CAPITOLUL V CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Dup ă prezentarea și interpretarea rezultatelor cercet ării se poate afirma c ă ipoteza, sarcinile
și scopul studiului se confirm ă.
Întrecerea și jocul motric folosite intensiv în cadrul orelor d e educa /uni0163ie fizic ă, al ături de
mijloacele tradi /uni0163ionale sporesc frecven /uni0163a elevilor la ore, cre ște gradul de atractivitate al acestora, creeaz ă
un cadru afectiv și emo /uni0163ional propice particip ării con știente și active a elevilor, contribuind în mare
măsur ă la cre șterea eficien /uni0163ei lec /uni0163iilor.
Valorile înregistrate în cadrul celor dou ă test ări demonstreaz ă c ă, folosind preponderent în
orele de educa /uni0163ie fizic ă întrecerea și jocul motric, se ob /uni0163in progrese vizibile privind dezvoltarea calit ă/uni0163ilor
motrice, în primul rând al vitezei și îndemân ării pentru care s-a ac /uni0163ionat în mod special, cât și o dezvoltare
corespunz ătoare a indicilor somatici, fapt ce nu poate fi ign orat.
S-au ob /uni0163inut valori superioare și la celelalte calit ă/uni0163i motrice – for /uni0163a și rezisten /uni0163a – asupra
cărora nu s-a pus în mod special accentul, ceea ce de monstreaz ă intercondi /uni0163ionarea care exist ă între
calit ă/uni0163ile motrice: dezvoltarea uneia atrage dup ă sine și dezvoltarea celorlalte calit ă/uni0163i motrice.
Se poate realiza și o evaluare a unor test ări de caracter a elevilor, progresul realizat de
ace știa sub aspect educativ și formativ pe perioada desf ăș ur ării experimentului. La clasele la care s-a
folosit jocul motric și întrecerea, elevii au fost mai aten /uni0163i, mai disciplina /uni0163i, mi șcările au fost executate
corect, demonstrându-se în acest fel eficien /uni0163a folosirii intensive a acestor lec /uni0163ii.
Întrecerea și jocul motric pot fi folosite cu mai mult curaj în lec /uni0163iile de educa /uni0163ie fizic ă, mai
ales la nivelul claselor I — IV, vârst ă la care copiii gust ă pl ăcerea jocului și a întrecerii.
La aprecierea jocului s ă se ia în considerare educa /uni0163ia corect ă, respectarea regulilor,
num ărul ac /uni0163iunilor reu șite, totalul gre șelilor și al penaliz ărilor, num ărul elevilor elimina /uni0163i din joc în scopul
realiz ării efectivului educativ al jocului.
În folosirea jocului motric și al întrecerii se va /uni0163ine cont de corelarea efortului cu nivelul de
dezvoltare psiho-fizic ă al elevilor, eliminând astfel suprasolicitarea sau subsolicitarea.
Se poate aprecia c ă aceast ă modalitate folosit ă ca experiment poate fi generalizat ă de
profesorii care predau la ciclul primar sau la cicl ul gimnazial, fiecare aplicând-o în func /uni0163ie de
particularit ă/uni0163ile colectivului de elevi și de baza material ă de care dispune.
Este necesar ca s ă se multiplice unele culegeri de jocuri de mi șcare și ștafete aplicative în
scopul folosirii acestora ca material didactic în școli.

52 BIBLIOGRAFIE
1. ARDELEAN, T. – Particularit ă/uni0163ile dezvolt ării calit ă/uni0163ilor motrice în atletism; I. E. F. S., Bucure ști,
1982
2. CEAU ȘESCU, N. N. – Pedagogia educa /uni0163iei fizice și sportului; I. E. F. S., Bucure ști, 1984
3. CHIRI /uni0162A, G. – Educa /uni0163ie prin jocuri de mi șcare; Editura Sport – Turism, Bucure ști, 1983
4. CÎRSTEA, GH. – Teoria și metodica educa /uni0163iei fizice și sportului.; Editura Universul, Bucure ști,
1993
5. DEMETER, A. – Bazele fiziologice și biochimice ale calit ă/uni0163ilor motrice; Editura Sport —
Turism, Bucure ști, 1981
6. DRAGNEA, A. – M ăsurarea și evaluarea în educa /uni0163ie fizica și sport; Editura Sport — Turism,
Bucure ști, 1984
7. EPURAN, M. -Metodologia cercet ării activit ă/uni0163ilor corporal; Universitatea Ecologica, Facultatea
de Educa /uni0163ie Fizica, Bucure ști, 1995
8. EPURAN, M. – Psihologia educa /uni0163iei fizice școlare; Editura Stadion, Bucure ști, 1974
9. FIREA, E. – Metodica educa /uni0163iei fizice școlare; I. E. F. S., Bucure ști, 1985
10. FIREA, E. – Studii privind modelarea con /uni0163inutului educa /uni0163iei fizice școlare pentru cre șterea
eficien /uni0163ei sale; Revista "Educa /uni0163ie fizic ă și sport", Bucure ști, 1987
11. . FIREA, E. – Orient ări actuale privind cre șterea eficien /uni0163ei educa /uni0163iei fizice școlare, I. E. F.
S., Bucure ști, 1988
12. HUILINGA, I. – Homo ludens; Editura Humanitas, Bu cure ști, 1998
13. LUDU, V. – îndemânarea și metodica dezvolt ării ei; Editura CMEFS, Bucure ști, 1962
14. MITRA, GH. ȘI MOGO Ș, A. – Dezvoltarea calit ă/uni0163ilor motrice; Editura Sport – turism, Bucure ști,
1975
15. NICU, A. și colab. – Studii comparative ale poten /uni0163ialului biomotric al elevilor din clasele V-VIII,
la a treia edi /uni0163ie a evalu ării; C. C. P. S., Bucure ști, 1994
16. NOVAK, A. – Metode statistice în pedagogie și psihologie; Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști 1977
17. POPI /uni0162AN, D. Gimnastica, Atletismul și Jocurile în școal ă; Editura Sport – turism, Bucure ști
1975
18. RINDERU, I. DRAGOMIR, MARCELA, DRAGOMIR, M. – Pre darea atractiv ă a atletismului
jocurilor și exerci /uni0163iilor preg ătitoare cu

53 caracter de întrecere; Universitatea din Craiova, F . E. F. S., Craiova, 1997
19. SCARLAT, E. – Educa /uni0163ia fizic ă a copiilor de vârst ă școlar ă; Editura Editis, Bucure ști, 1993
20. TATU, T. și URSAC, M. – Complexe de exerci /uni0163ii în aer liber, Editura Sport – turism, Bucure ști,
1975
21. THOMAS, I., NELSON, I. – Metodologia cercet ării în activitatea fizic ă, Vol. I-II; Ministerul
Turismului și Sportului, C. C. P. S., Bucure ști, 1996
22. TUDOS, S. – Elemente de statistic ă aplicat ă; Ministerul Tineretului și Sportului,
Bucure ști, 1993
23. U/uni0162IU, I. – Metodica educa /uni0163iei fizice și sportului școlar; U. B. B. Cluj Napoca, 1995
24. XXX – Programele de educa /uni0163iei fizic ă pentru clasele V- VIII

54

ANEXE

55 PARAMETRU SOMATICI

PROBA ﾎN ﾃL ﾞIMEA GREUTATEA ANVERGURA

T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
IV V IV V IV V IV V IV V IV V
EXPERIMENT
MEDIA ARITMETIC ﾃ X 414.83 146 143.68 147.58 33.66 35.5 35.87 37.29 135.2 140.6 136.95 141.25
MEDIANA Me 6.8 7 6.89 7.07 1.61 1.7 1.72 1.78 8.74 5.74 6.77 6.77
ABATEREA MEDIA Am 1.38 1.42 1.4 1.44 0.32 034 035 0.36 1.32 1.37 1.34 1.38
COEFICIENT DE VALABILITATE Cv 4.79 4.79 4.79 4.79 4.79 4.78 4.79 4.77 4.78 4,79 4.94 4.79
DISPERSIA W 22 27 23.5 27 J.9 23 17 24 24 15 25 15
ABATEREA STANDARD S 142 146 143.2 148 32 34 34.5 36 136 142 136.5 142
MARTOR
MEDIA ARITMETIC ﾃ X 141.7 146.5 143.2 148.3 33.2 34.62 34.12 35.45 136.2 140.2 136.87 141.08
MEDIANA Me 6.79 7.02 6.68 7.11 1.59 1.66 1.63 1.7 6.53 8.72 6.56 6.76
ABATEREA MEDLA Am 1.38 1.43 1.4 1.45 0.32 0.33 0.33 0.34 1.33 1.37 1.33 1.38
COEFICIENT DE VALABILITATE Cv 4.78 4.79 4.79 4.79 4.78 4.79 4.77 4.79 4.78 4.79 4.79 4.79
DISPERSIA W 27 20 28.5 20 21 16 19 16 24 15 25 15
ABATEREA STANDARD S 141 146.5 143.5 148 33.5 34.5 35 35.5 134 142 136.5 142

56
PARAMETRU SOMATICI

PERIMETRUL TORACIC PERIMETRUL
BAZINULUI
RELAXARE INSPIRA ﾞIE EXPIRA ﾞIE
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
IV V IV V IV V IV V IV V IV V IV V IV V

68.91 66.83 70.12 67.66 65.2 72.41 66.62 73.08 63.54 66.2 63.84 65.91 68.91 72.58 70.12 73.25
3.3 3020 336 3.24 3.12 3.47 3.19 3J 3.04 3.17 3.04 3.16 3.3 3.48 3.36 3.51
0.67 0.65 0.68 0.66 0.63 0.7 0.65 0.71 0.62 0.64 0.62 0.64 0.67 0.71 0.68 0.71
4.78 4.78 4.79 4.78 4.78 4.79 4.78 4.78 4.78 7.78 4.76 4.79 4.78 5 4.79 4.79
15 16 16 16 16 18 15 17 15 i4 15 14 20 23 21 23
65 65.5 66 66.5 69 71 69.5 72 63 66 63 65.5 68.5 72.5 69.5 73

65.37 70.12 66.06 70.75 70.08 74.87 70.91 74.7 63.58 68.2 63.84 68.08 69.37 72.7 69.79 77.37
3.13 3.36 3.16 3.39 3.36 3.59 3.4 3.58 3.04 3.27 3.04 3.26 3.32 3.48 3.34 3.51
0.63 0.68 0.64 0.69 0.6S 0.73 0.69 0.73 0.62 0.66 0.62 0.66 0.67 0.71 0.68 0.71
4.78 4.79 4.79 4.79 4.79 4.79 4.79 4.79 4.78 4.79 4.76 4.78 4.78 4.79 4.78 4.79
18 18 18 18 18 17 18 17 18 18 18 18 30 14 29 14
65 70 65.5 70.5 70 74 70.5 74 63 70 63 70.5 6S.5 73 68.5 73.5

57
PROBA NAVETA PROBA MATORIN DETENTA PE VERTICAI
T.I. TF. T.I. T.F. T I . T.F.
IV V IV V IV V IV V IV V IV
EXPERIMENT
MEDIA ARITMETICA X 12.8 13.16 12.29 12.42 2-3.1
2 280.6 330.4
5 320.7 17.79 18.87 25.86
MEDIANA Me 0.61 0.63 0.58 0.59 13.09 13.45 15.75 15.28 0.S5 0.9 1.23
ABATEREA MEDIA Am 0.1 0.1 0.1 0.1 2.67 2.74 3.21 3.12 0.17 0.18 0.25
COEFICIENT DE VALABILITATE Cv 4.76 4.78 4.71 4.75 4.79 4.79 4.76 4.76 4.77 4.76 4.79
DISPERSIA W 2.2 3.4 2.1 2.8 70 55 90 90 U 16 12
ABATEREA STANDARD S 128 13 12.2 12.3 270 280 320 320 18 19 26
MARTOR
MEDIA ARITMETIC ﾃ X 12,82 12.68 13.67 12.55 283.9
5 278.9
5 299.2 293.2 19.16 22.58 22.33
MEDIANA Me 0.66 0.6 0.65 0.6 13,61 14.34 14.15 13.3 0.91 1.08 0.97
ABATEREA MEDIA Am 0.1 0.1 0.1 0.1 2.77 2.73 2.88 286 0.18 0.22 0.19
COEFICIENT DE VALABILITATE Cv 4.77 4.73 4.75 4,78 4.79 4.79 4.72 4.77 4.74 4.78 4.77
DISPERSIA W 3.3 2.4 3.4 2.5 135 105 135 105 17 14 18
ABATEREA STANDARD S 13.7 12.8 13.5 12.6 270 270 275 285 20 21 20

58 PARAMETRII MOTRICI 1 1 1
VITEZA LUNGIMEA ors'A REZISTENTA ﾎNDOIREA TRUNCHIULUI
T. ・. T.F. T.I T.F. T.L TF. T.I. T.F. T.I. T.F
IV V IV V IV V IV V IV V i IV V IV V IV V IV V IV V

5.99 9.67 5.6 9.16 1.45 1.56 1.59 1.63 16 213 ! 28.45
! 25.5 2.7 293 2.65 2.71 3.66 4.75 7.08 7
o.:s 0,46 0.26 0.43 0.06 0.07 0.07 0.07 0.76 103 1 1 102 1.17 0.12 0.14 0.12 0.13 0.17 0.22 0.33 0.33
0.05 0.09 0.05 0.08 0.01 0.01 0.01 0.01 0.15 0.21 021 0.23 0.02 0.02 0.02 0.02 0.03 0.04 0.6 0.06
4.75 4.75 4.65 4.69 4.13 4.51 4.4 4.29 4.75 4.79 4.74 4.58 4.44 4.77 4.42 4.79 4.64 4.63 4.66 4.71
1.5 2.1 1.5 1.9 0.65 0.05 0.65 0.7 18 23 20 24 1.94 1.76 1.27 1.27 10 13 16 11
5.8 9.8 5.4 9.3 1.45 1.55 1.62 1.6 14.4 22 22 24 2.45 2.58 2.42 2.42 2 4 6.5 6

5.96 9.45 5.89 9.25 1.5 1.57 1.56 1.63 16.54 17.45 18.91 20.46 2.6 2.81 2.58 2.8 4.45 4.66 5.87 5.7
0.28 0.45 0.28 0.44 0.07 0.07 0.07 0.07 0.79 0.33 0.9 0.98 0.12 0.13 0.12 0.13 0.21 0.28 0.28 0.27
0.05 0.09 0.05 0.09 0.01 0.01 0.01 0.01 0.16 O l? 0.18 0.2 0.02 0.02 0.02 0.02 0.04 OM 0.05 0.5
4.69 4.76 4.75 4.75 4.66 4.45 4.48 4.32 4.77 4.75 4.75 4.79 4.61 4.62 4.54 4.64 4.71 4.72 4.77 4.73
1.8 2.2 1.8 1.7 0.7 0.65 0.7 0.6 17 26 19 27 1.95 1.23 1.11 1.28 12 10 10 S
5.9 9.4 5.8 9.2 1.5 1-6 1.57 1.65 15 17 19 21 3.02 3.02 2.49 3.01 4 5 6 6

59 Nr. Numele ｺi 絜 絜 jtne Greutate Anvergurã Perimetru Perimetru
Crt. prenumele Re' ax. inspir. Expir toracic bazin
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
1 A.C. 150 150 34 35 143 143 75 76 83 83 72 72 73 73
2 A.R. 149 150 35 36 142 143 77 77 85 85 75 75 78 78
3 B.S. 146 149 33 33 142 144 70 71 73 74 68 68 74 75
4 B.E. 138 141 34 35 135 136 68 66 89 69 64 64 74 75
5 B.R. 154 155 37 37 144 144 78 78 82 82 74 74 75 75
6 B.C. 150 151 35 36 139 140 68 68 72 72 67 66 74 75
7 B.C. 144 146 29 30 140 140 62 63 68 68 60 60 68 69
8 B.D. 145 147 35 37 135 136 68 68 73 74 67 67 76 78
9 C.L. 147 147 31 32 140 140 67 67 72 72 66 66 69 70
1 0 C.S. 149 153 32 33 142 144 70 72 74 75 67 67 69 69
11 D.M. 145 147 34 37 138 138 71 72 75 76 69 69 71 72
12 D.L. 149 150 28 28 146 146 69 70 74 74 68 68 71 71
13 F.C. 143 145 39 39 144 145 71 71 75 76 69 69 80 81
14 G.C. 141 144 38 38 137 138 70 70 74 74 69 69 73 74
15 GT. 143 146 35 36 136 138 80 81 85 86 78 78 68 68
1 6 H.C. 155 157 34 35 146 147 67 67 71 71 69 69 71 71
17 I.D. 154 158 37 39 143 143 66 67 70 71 65 65 73 73
18 M.G. 144 145 32 32 142 143 64 65 70 70 63 63 68 69
19 N.C. 135 137 31 33 131 132 67 67 71 71 65 65 67 68
20 P.S. 148 152 37 33 144 146 73 74 79 79 70 69 77 78
2 1 S.L. 141 143 32 33 139 140 65 66 89 69 64 64 67 68
22 U.C. 150 152 44 44 142 143 73 74 75 78 70 70 81 82
23 V.G. 144 146 35 35 135 136 71 72 74 75 69 69 74 75
24 F.D. 152 153 40 40 142 142 75 76 79 79 73 72 74 74 Clasa V a Martor

60 V30m R600 L O Naveta Detenta pe 絜doirea
Proba Matorin
( 絜 grade) verticalã trunchiului
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
9.6 9.4 3.05 3.15 1.6 1.6 19 30 1.2 118 275 280 25 25 0 4
9.8 9.5 3 2.59 1.65 1.6 17 25 1.28 127 270 270 21 24 2 4
9.6 9.6 3.05 3.2 1.6 1.7 9 12 1.34 133 270 290 20 23 8 8
9 8.8 2.31 2.2 1.65 1.7 19 22 1.26 124 270 280 20 25 10 10
8.8 9 3.04 3.1 1.65 1.75 19 25 1.26 125 225 275 20 24 5 8
9.3 9 2.34 3.03 1.8 1.8 14 15 1.34 132 290 315 27 29 7 7
9.4 9.2 2.5 3.07 1.55 1.6 22 22 1.3 128 310 315 25 26 5 7
9.2 9 2.4 2.25 1.7 1.7 18 19 1.28 126 270 315 27 27 9 10
9.8 9.7 3.12 3.2 1.5 1.5 9 13 1.39 138 210 225 28 30 4 5
8.9 8.8 2.27 2.2 1.75 1.8 17 21 1.28 126 315 330 20 24 7 7
10 9.8 2.5 2.42 1.55 1.65 17 23 1.28 128 315 315 25 26 5 6
9.3 9 3.18 2.54 1.65 1.75 21 23 1.22 120 275 275 18 20 2 2
10.5 9.7 3.48 3.48 1.15 1.2 15 21 1.28 126 270 315 19 22 4 4
9.4 9.2 3.07 3 1.45 1.5 16 15 1.3 128 270 275 22 24 4 6
9.5 9.3 2.53 2.42 1.65 1.7 22 25 1.2 118 290 315 29 30 5 6
10 9.9 3.25 3.37 1.55 1.65 14 15 1.26 124 270 270 26 26 3 4
9.2 8.9 2.33 2.3 1.55 1.6 15 16 1.3 130 290 315 21 22 0 2
9.8 9.6 3.26 3.02 1.5 1.55 13 14 1.28 128 270 270 15 18 5 5
9 8.9 3.17 3.18 1.6 1.65 24 25 1.17 117 315 315 21 23 5 5
10.2 9.9 3.1 3.09 1.5 1.5 12 13 1.36 136 315 315 25 24 5 6
8.3 8.2 2.44 2.44 1.7 1.7 22 26 1.13 113 315 315 20 24 4 6
10.3 9.8 3.5 3.29 1.35 1.35 14 16 1.28 128 270 275 20 24 6 6
9.7 9.5 2.4 2.42 2.6 1.7 16 16 1.2 120 270 280 21 23 3 5
8.7 8.5 2.31 2.39 1.65 1.65 35 39 1.2 120 270 270 28 30 4 4

61 Nr. Numele ｺi 絜 絜 ime  Greutate Anvergurã Perimetru Perimetru
Crt prenumele R
e] lax. Ins pir. Expir toracic bazin
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
1 AR 145 148 48 50 144 144 76 77 84 84 72 72 84 85
2 AS 137 140 30 32 130 131 60 61 66 67 59 55 65 65
3 AL 146 148 35 36 143 144 67 67 72 73 67 67 72 72
4 BC 148 151 41 3 142 142 76 71 76 76 70 69 72 72
5 BM 147 149 34 36 143 144 63 64 70 70 62 62 71 71
6 BA 164 164 39 42 157 157 73 73 80 80 72 71 78 79
7 CP 152 155 36 38 142 142 65 66 70 71 64 63 66 68
S CO 145 146 31 32 135 136 61 62 67 68 68 67 65 66
9 DC 150 152 30 34 145 146 65 66 70 71 63 63 75 76
10 GA 160 161 49 51 154 155 66 67 74 75 73 72 82 83
11 GC 146 147 40 42 142 143 71 72 75 75 70 70 75 76
12 GV 149 150 44 45 140 141 76 77 78 79 69 68 78 78
13 KA 146 148 30 32 141 142 65 66 70 70 64 64 67 68
14 LC 146 147 34 36 141 141 66 67 72 73 63 63 74 75
15 LG 147 148 34 36 143 143 73 73 80 80 72 72 82 83
16 MC 142 144 31 33 143 144 64 65 66 69 63 63 71 71
17 MC 145 145 30 32 142 143 61 62 67 68 61 61 66 66
18 NC 137 138 26 27 132 132 62 63 66 67 59 59 61 62
1 9 o c 143 145 35 36 138 139 65 66 70 71 65 64 76 76
20 PF 149 151 34 36 138 138 67 67 74 75 67 67 73 74
21 RA 141 143 39 40 135 135 72 73 76 79 73 73 79 80
22 TC 149 150 40 42 149 150 70 71 75 76 69 69 75 76
23 TA 143 146 33 34 135 136 63 64 69 69 62 62 71 72
24 TA 127 127 29 30 122 123 63 64 67 68 62 62 64 64 CLASA V C Experiment

62 V50m R L O Naveta
Proba
Matorin
(la grade) Detenta pe
verticalã ﾎndoirea
trunchiului
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
9.8 9.1 4 3.03 1.65 1.65 12 20 13.8 130 315 330 23 25 10 12
9.5 8.7 2.26 2.15 1.8 1.9 27 29 12.5 ! 112 270 325 21 25 3 6
8.6 8.4 2.32 2.21 1.6 1.9 33 34 12 110 290 315 24 26 3 6
9.4 9.2 2.37 2.3 1.6 1.7 24 25 13 122 270 325 15 20 2 5
8.6 7.9 2.32 2.24 1.8 2 26 28 11.6 110 280 330 28 32 10 12
10 9.4 3.25 3.2 1.6 1.6 18 22 13.8 124 345 360 21 25 8 8
9.8 9.5 3.18 2.38 1.4 1.6 14 18 14.2 134 315 330 21 27 5 8
9.7 9.4 3.14 3.1 1.6 1.6 20 20 13 122 345 360 22 26 8 10
9.3 8.5 2.45 2.39 1.65 1.8 28 26 12.5 120 225 325 16 24 4 6
10 .2 9.7 3.25' 3.2 1.45 1.5 22 22 14 134 315 330 18 24 0 4
10 9.8 3.23 3.23 1.55 1.6 16 18 13.7 132 310 315 22 28 6 8
9.6 9.2 2.5 2.55 1.5 1.55 22 25 12.6 122 270 290 12 18 2 5
9.8 9.5 3.04 2.27 1.55 1.7 21 25 13.3 129 300 315 12 20 3 4
9.6 9.3 2.37 2.34 1.4 1.6 22 32 13 125 225 275 15 22 3 6
10.3 9.4 3.24 3.18 1.55 1.55 14 39 13.5 129 345 360 19 25 13 15
10 9.4 2.45 2.39 1.4 1.4 17 21 12.7 122 190 270 16 24 4 6
9.8 9 3.11 3.1 1.4 1.4 22 22 13.4 129 225 270 16 22 : 4 6
10 9.6 2.58 2.43 1.5 1.5 14 16 14 134 280 315 19 25 5 8
8.2 8 2.24 2.12 1.8 1.95 35 37 11.8 110 270 315 22 26 6 6
9.5 9 2.36 2.3 1.5 1.5 23 25 13 122 315 345 24 28 4 6
10 9.8 4 3.39 1.4 1.5 15 23 15 138 270 315 18 26 0 4
10 8.8 3.3 2.25 1.7 1.95 34 39 12.3 114 225 275 19 25 7 8
0.2 9.7 2.58 2.41 1.55 1.55 15 15 14.4 138 315 345 15 24 2 5
.0.2 9.6 2.52 2.48 1.3 1.3 22 27 12.8 120 225 315 15 23 2 4

63 CLASA IV B Martor
Nr. Numele ｺi 絜 絜 ime  Greutate Anvergurã Perimetru Perimetre
CRI prenumele Re ax. Ins pir. Expir toracic bazin
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F, T.I. T.F.
I A.C. 137 137,5 30 30 133 134 65 66 67 68 62 62 67 67
2 A.C. 138 139 38 38 133 133 63 63 69 69 62 62 72 72
3 A.C. 147 150 34 35 146 147 70 71 72 74 68 68 64 64
4 B.R. 152 152 44 44 143 144 65 66 70 71 63 63 72 73
5 B. ｪ. 141 143 30 32 134 134 64 64 68 69 63 63 65 66
6 B.S. 144 147 33 35 138 139 69 69 72 74 65 65 71 72
7 C.G. 133 136 30 30 126 126 62 63 66 67 61 61 67 67
8 C.A. 134 135 29 30 122 122 66 66 70 70 65 66 68 68
9 C.D. 138 140 32 32 132 133 61 62 66 66 59 59 64 64
10 C.A. 129 131 23 25 125 125 63 63 65 66 61 61 60 61
11 DI 133 134 28 30 129 130 63 63 66 68 61 61 62 62
12 E.P. 156 159 40 42 145 145 67 68 73 74 65 65 70 71
13 F.V. 141 145 35 35 142 144 68 69 72 74 67 67 74 75
14 G.T. 138 140 38 40 137 137 65 65 71 72 62 63 69 6 ｪ
15 G.B. 149 150 40 40 141 142 73 74 79 79 71 72 85 85
16 K.D. 48 149 36 36 139 139 66 67 72 74 64 64 74 75
17 K.A. 142 145 31 32 134 135 62 62 66 66 60 60 86 86
18 M.S. 148 148 35 35 143 145 70 71 75 76 69 69 77 77
19 P.C. 137 139 29 29 135 136 38 59 62 63 5 56 56 57
20 R.S. 146 147 38 39 139 139 67 68 73 74 65 55 67 67
21 S.I. 146 147 36 38 144 146 60 62 67 68 59 59 70 71
22 S.R 150 153 38 38 142 142 76 77 80 81 74 74 77 77
23 S.N. 134 135 24 26 132 133 62 63 68 68 61 62 63 64
24 v.v. 140 142 26 28 135 135 64 64 70 71 63 63 65 65

64 V30m R600 L O Naveta Proba
Matorin) Detenta pe 絜doirea
( 絜 grade) verticalã trunchiului
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
5.5 5.3 2.15 1.15 1.9 2 19 22 1.25 1.22 315 315 27 28 4 8
5.9 5.8 3.28 3.26 1.5 1.55 12 14 1.32 1.32 270 270 22 22 4 6
5.3 5.2 3.15 2.37 1.75 1.9 20 22 1.34 1.32 270 290 23 25 2 4
6.4 6.4 4.1 3.14 1.3 1.4 14 20 1.5 1.48 225 270 10 10 0 2
5.3 6.2 3.15 2.41 1.5 1.5 23 25 1.29 1.28 270 270 15 16 2 4
5.8 5.7 3.22 2.57 1.65 1.75 11 14 1.3 1.29 315 315 24 25 12 12
6.1 6 3.06 2.5 1.35 1.45 11 15 1.37 1.35 315 330 11 14 8 10
5.9 5.9 3.19 3.11 1.55 1.65 14 16 1.34 1.34 345 340 22 24 9 10
6 5.9 3.1 2.46 1.45 1.45 15 20 1.32 1.3 225 275 16 18 2 4
6.2 6.2 3.46 2.5 1.35 1.5 10 14 1.38 1.36 315 315 16 16 6 8
5.6 5.5 2.24 2.26 1.6 1.7 22 24 1.37 1.36 360 360 19 19 9 10
5.6 5.7 2.46 2.45 1.55 1.35 25 25 1.32 1.32 270 270 23 24 6 6
6.1 5.9 2.58 2.41 1.3 1.45 15 15 1.34 1.33 270 315 22 24 5 6
5.5 5.4 2.58 3.17 1.35 1.7 15 15 1.38 1.38 225 225 20 20 5 6
7 7 3.15 3.03 1.25 1.3 12 12 1.55 1.49 270 270 15 16 6 8
5.4 5.3 2.32 2.31 1.8 1.8 25 30 1.38 1.36 350 330 24 25 2 4
5.9 5.8 2.52 2.55 1.7 1.65 22 24 1.39 1.39 315 330 22 24 3 4
6.4 6.4 3.14 2.49 1.35 1.35 14 18 1.35 1.33 225 275 22 22 2 4
6.5 6.4 3.46 3.07 1.35 1.4 10 11 1.5 1.48 270 270 16 18 2 3
5.8 5.8 4.15 2.2 1.15 1.65 23 25 1.38 1.36 270 270 14 18 7 8
6.2 6 2.26 2.38 1.6 1.6 12 12 1.58 1.56 350 360 20 20 3 4
6.2 6.1 2.56 3.26 1.6 1.3 11 11 1.5 1.49 250 275 17 18 6 6
6.4 6.3 3.5 3 1.2 1.6 15 22 1.44 1.44 225 225 20 22 2 2
5.2 5.2 2.56 2.48 1.6 1.6 27 27 1.28 1.28 300 315 20 20 2 2

65 CLASA IV A Experiment
Nr. Numele ｺi 絜 絜 ime  Greutate Anvergurã Perimetru Perimetru
Crt. prenumele Re lax. Ins pir. Expir toracic bazin
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.I
1 B.A 136 138 32 33 125 127 64 66 67 68 63 63 69 7C
2 B.L 145 145 31 33 134 135 63 65 67 67 60 60 71 72
3 B.A 141 144 38 40 137 139 71 72 75 76 70 69 76 1%
4 B.R 143 144 32 34 136 137 62 64 66 68 61 61 64 65
5 B.C 136 139 26 30 125 128 59 60 64 65 57 57 61 62
6 C.A 143 147 38 40 141 143 70 70 75 76 65 65 71 73
7 D.G 150 153 45 47 149 150 70 71 75 76 70 70 75 77
8 F.E 135 136 29 32 131 133 65 66 68 69 64 64 68 69
9 G.G 148 150 40 42 137 138 73 75 76 77 71 71 80 81
10 G.M 150 152 32 34 138 139 61 62 67 68 60 60 67 68
11 LE 148 150 39 41 141 143 73 75 79 79 70 70 74 75
12 K.A 138 140 31 34 130 133 65 67 69 70 64 64 64 66
13 L.C 152 154 34 35 140 141 66 67 71 72 64 64 71 72
14 MD 134 137 31 33 123 125 62 63 66 67 61 61 63 64
15 MR 134 134 28 32 133 135 63 63 67 68 62 62 65 66
16 O.R 140 141 35 36 135 137 59 59 65 66 57 57 i 64 66
17 P.S 143 143 32 36 136 137 65 66 69 69 62 62 66 67
18 P.D 150 152 30 34 148 149 66 67 70 71 64 64 68 69
19 P.M 147 150 39 40 140 142 69 70 75 76 68 69 73 75
20 P.R 148 152 38 40 142 144 70 70 77 77 69 69 75 77
21 R.A 140 142 31 33 141 143 65 66 70 71 63 63 73 74
2.2 S.O 137 140 28 30 128 130 62 64 68 68 61 61 66 66
23 S.A 136 136 34 36 130 131 64 65 71 72 63 63 70 71
24 ｪ.M 130 130 35 36 125 127 58 59 63 64 56 56 60 60

66 V30m R6G9 L O Naveta Praba Matoria Detenta 絜doirea
(ta grade) pe verticalã tronc iulu 
i
T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F. T.I. T.F.
6.2 6 3.1 3.02 1.5 1.55 12 17 12.6 12.2 225 2750 20 26 1 2
6 5.9 3.1 3.08 1.45 1.6 13 16 12.8 12.2 270 315 22 26 6 8
6.8 6.5 4.09 3.34 1.15 1.25 9 12 14 13.6 225 315 i 12 18 2 3
5.6 5.3 2.17 2.18 1.55 1.65 14 18 12.8 12.4 315 325 14 20 1 3
6 57 2.49 2.24 1.45 1.55 8 12 13.4 13 270 388 19 26 3 5
5.6 5.3 2.4 2.32 1.55 1.7 26 32 12.3 12 270 315 16 28 0 5
6.4 5.8 3.02 3.04 1.3 1.5 11 16 13.5 12.8 190 280 19 25 0 2
6.2 6 2.45 2.4 1.35 1.42 13 16 13.5 12.6 270 360 18 28 2 5
6.6 6.5 4.11 3 1.25 1.45 13 18 13 12.8 270 360 19 24 5 9
5.6 5.4 2.5 2.36 1.5 1.65 21 27 12.6 12.2 315 315 14 25 1 3
6.4 6.2 3.58 3.23 1.1 1.25 13 16 13.8 13 225 315 14 25 1 5
5.4 5.2 4.08 3.08 1.6 1.8 19 26 12.1 11.7 315 360 16 30 10 18
5.3 5 2.23 2.2 6.5 1.7 23 29 12.3 11.5 270 270 18 30 2 10
5.8 5.4 4.1 3 1.45 1.55 12 18 12.5 12 315 360 19 24 8 10
5.6 5.3 3.1 2.58 1.5 1.75 10 14 12.8 12.2 270 360 22 30 8 10
5.6 5.4 2.17 2.27 1.6 1.65 25 30 12 11.8 315 315 18 27 4 2
5.8 5.4 2.2 2.2 1.5 1.6 23 18 11.8 11.6 360 360 18 24 2 8
5.9 5.7 3.03 3 1.45 1.65 15 22 12.8 12.2 280 360 22 28 4 8
5.6 5.3 2.23 2.28 1.75 1.9 18 26 12.5 12.1 225 360 16 26 1 10
5.8 5.3 2.44 2.36 1.4 1.65 9 26 12.7 12 275 225 23 24 9 14
5.5 5.3 2.22 2.24 1.7 1.9 20 28 13 12.4 275 360 22 29 2 5
6.3 5.6 2.28 2.26 1.5 1.6 ; 5 24 13.1 11.9 270 280 16 23 2 5
5.4 5.3 2.41 2.41 1.65 1.75 14 22 12 12 315 315 18 28 2 9
6 5.7 3.46 3.45 1.1 1.25 18 22 13.2 12.8 225 315 14 22 2 9