CAPITOLUL I. INFLUENȚ A COMUNICĂRII DE M ARKETING PRIN SOCI AL MEDI A ASUPR A [607839]

CAPITOLUL I. INFLUENȚ A COMUNICĂRII DE M ARKETING PRIN SOCI AL MEDI A ASUPR A
ATITUDINII ȘI PERCEPȚIEI CONSUM ATORULUI
1.1 ROLUL COMUNICĂRII DE M ARKETING ȊN FORM AREA PERCEPȚIEI ȘI ATITUDINII
CONSUM ATORULUI F AȚĂ DE O ANUMITĂ M ARCĂ

Comunic area a însoțit omul pe p arcursul întregii s ale existențe și evo luții, în to ate genurile de
activități în c are a fost implic at. Comunic area cu scop persu asiv, de convingere, este ce a care
marchează începutul pr acticilor de m arketing, cu mulți ani în ainte de primele m anifestări ale
marketingului modern.
Comunic area între o ameni este o comunic are de d ate, semn ale, semnific ații și înțelesuri, i ar la baza
acestui proces complex se află un a sau mai multe forme de limb aj, apte să situeze omul într -o lume
simbolică, trecându -l simult an prin ipost azele de homo f aber, ludus, s apiens și religiosus.
Deși formele moderne de comunic are în m arketing și -au făcut simțită apariția relativ recent,
tehnicile de comunic are utiliz ate astăzi de anunțători au origini cev a maiîndepărt ate: unii autori
semn alează existenț a, într -o formă incipien tă, a publicității, arelațiilor publice, a sponsorizării și
mecen atului, chi ar în antichit ate. Odată cu apariția preocupărilor pen tru perfecțion area produselor
concretiz ate într-o nouă c oncepție asupra cond ucerii activită ții de m arketin g, se f ace simțită, pe planul
comunicării, o nouă tendință: subliniere a perform anțelor obiective ale produsului promov at, a
superiorității acestui a sub aspect calitativ.
(Popescu , 2002, pg. 11)

Trăsătur a de bază a noului concept de m arketing se referă l a situarea consum atorului în centrul
preocupărilor org anizației. Speci aliștii apreci ază că, potrivitnoii filosofii, activit atea de m arketing
trebuie să aibă c a punct de plec are identific areanevoilor și a dorințelor consum atorilor viz ați.
Cunoscând cerințele consum atorilor, agentul economic v a putea acțion a în direcți a satisfacerii acestor a
mai eficient decât concurenții săi, re alizându -și astfel obiective le.
În același timp, trebuie rem arcat și f aptul că m ajoritatea practicienilor a încet at să mai abordeze în
mod distinct publicit atea, promov area vânzărilor, rel ațiile publices au forț a de vânz are, preferând să
realizeze progr ame comunic aționale complexe, c aresă includă decizii coerente cu privire l a utiliz area
întregii g ame de tehnici decomunic are. Așa stând lucrurile, unii autori apreci ază chi ar că apariția
comunicăriiintegr ate a reprezent at cea mai import antă tendință de dezvolt are a marketinguluiîn anii
’90. În plus, deciziile cu privire l a marcă și l a ambalaj ocupă un loc tot m aiimport ant în elaborarea
strategiei de comunic are, fiind v alorific ate la maxim v alențelelor comunic aționale.

(Popescu, , 2002, pg. 1 2-13)

În func ție de n atura și numărul celor că rora le este destin at mesajul, comunic area poate fi:
– comunic area intraperson ală, când r eceporul mes ajului este chi ar emițătorul acestui a;
– comunic area interperson ală, care are loc între două perso ane diferite, fiec are fiind pe rând și
emițător și rece ptor de mes aje;
– comunic area intragrup , când aceasta se desf ășoară între pe rsoane care fac parte din același grup
(de exemplu: f amilie, colectiv de munc ă etc.);
– comunic are intergrup , ce se re alizează între două sisteme diferite, c are funcțione ază, fiec are, după
regulile proprii;
– comunic are în m asă, ce presupune emitere a de mes aje că tre un public l arg, c are poate include
atât indivizi, cât și org anizații.
Willi am F. Arens define a comunic area de m arketing c a fiind „ansamblul mes ajelor planificate pe
care firmele și/s au org anizațiile le cree ază și le folosesc în scopul susținerii obiective lor și a strategiilor
de m arketing. Pe lângă publicit ate, alte instrumente import ante în comu nicarea de m arketing sunt:
forțele de vânz are, promov area vânzărilor, rel ațiile publice și materialele col aterale”
(Arens, 2002, p.17 )
Profesorul americ an Philip K otler defineșete comunic area de m arketing pornindde l a mixul
comunic ațional total al întreprinderii, astfel, aceasta constă „într -ocombin ație specific ă realizată între
publicit ate, for țe de vînz are, promov area vânzărilor și relații publice pe c are firm a le utilize ază cu
scopul îndeplinirii obiectivelor s ale publicit are și de m arketing .”
(Kotler, Armstrong et Cunningh am, 2000, p .540.)

Fluxurile comunic arii in m arketing
(Kotler, Armstrong et Cunningh am, 2000, p.540 )

1.2 PRINCIP ALELE TEHNICI DE COMUNIC ARE DE M ARKETING

Comunic area ȋn marketing, se po ate concretiza prin două tipuri de tehnici: actiuni in scopul de a
asigura o comunic are perm anentă cu publicul viz at, numite tehnici de comunic are continuă și
demersuri tempor are des fășurate în c adrul unor c ampanii numite tehnici de comunic are promoțion ală .
Comunic area continuă se bazează pe elemente cu caracter con secvent , imprimând mes ajului
transmis un c aracter stabil , constant .
Tehnicile princip ale de comunic are continuă sunt m arca și ambalajul.
Marca, reprezentând un s imbol capabil să deosebeasca si sa diferen țieze bunurile și serviciile
realizate sau fur nizate de o comp anie, de cele produse de alte comp anii , orice logo-uri, cuvinte , litere ,
numere , imagini, reprezentari , figuri , culori, , etichete s au combinarea acestora , utiliz ate in mod
distinctiv pentru a distinge bunuri s au servicii , marca este ce a care conferă produsului, g amei de
produse s au compa niei, identi tatea și contribuie nemijlocit l a form area unei im agini reprezentative .
(Mangold ,Faulds ,2009 )
Pentru a îndeplini interesele întreprinderii și a satisface cerintele consum atorilo r, o m arcă trebuie
să fie ușor de recun oscut. În raport cu ansamblul mijlo acelor de comunic ație și al elementelor de
marketing marca trebuie sa indeplineasca caracteristicile de unitate , origin alitate, personalitate ,
notorieta te, să aibă putere de sugerare , sa fie ușor memor abilă si identificabila și nu in ultimul rand să
fie asociativă , legata cu ușurință , înglob ata si cuprinsa într-o strategie de marketing .

Transmiterea mesajului de marketing prin ambalaj se realizeaza prin intermediul tehnologiei
împachetării si ambalarii , a modului de imprimare si tipărire, prin design sau cu ajutorul diversitat ii
materialelor intrebuintate . Valoarea produsului este intens comunic ată și semnalizata prin utilizarea
ambalajului decorat si ilustrat intr-o gama larga de culori si imagini , prin etichetă, prin simboluri
tipogr afice utiliz ate (sigl a, logo) . Paul R. Smith numește ambalajul „vânzător ul mut” . Astfel a mbalajul
are putere a de a atrage si capta atenția consum atorului , de a-i stârni curiozit atea, de a-i inspir a
încredere în produs și de a-l îndemn a să cumpere.
Princip alul mijloc prin c are comp aniile își de sfasoara campaniile de marketing , în ciud a
faptului că t arifele sunt fo arte m ari, în c omparație cu cele oferite de zi are și revist e este t eleviziune a ,
aceast a acoper ind 72% din pi ața publicității . Televiziu nea este cea mai eficienta locomotiva public itara
avand cea mai mare putere de impact asupra publicului particip ant. Un spot publicitar in cadrul
calupului de publici tate este eficient în functie de ora de difuzare si plasarea în cadrul calupului , durata
și nivelul de uzură al acestui a. Pe o piață publicitară suprasatu rată de mesaje și produse, diferența este
din ce în ce mai greu de făcut. Dar când imaginația, profesionalismul și tehnica de ultimă generație își
dau mâna, un spot publicitar poate face cu adevărat carieră. Televiziune a și radio c onstituie o metoda
de com unicare de m arketing, avȃnd ȋn vedere f aptul că aceste me dii sunt ușor accesibile, i ar aria pe
care aceste a o acoperă este un a extrem de amplă.
(Baran, 2000 )

De la an la an revistele glossy, în mod deosebit reviste le pentru femei, f avoritele p ublicului și ale
adviserilor, concureaza pentru a atrage publicul interesa t de serviciile paginilor de publicit ate și a oferi
o multitudine de inserturi si produse , de la cataloage la leaflet -uri și mostre , ceea ce contribuie la
publicatii tot m ai volumi noase. Astfel se ajunge ca în ediții le de sfarsit de an , lunile noiembrie și
decembrie, numărul de p agini de publicit ate sa creasca mult peste 100 de pagini într-o singură revistă ,
vanzarile înregistrând o creștere de 5% față de trimestrul anterior al ace luiași an.
Se apreci ază ideile noi , imaginatia si sp iritul creator , iar publicatiile speci ale trebui e să atragă
atenția și să asigur e o interactivitate foarte buna ,fără însă a prejudicia în vreun fel confortul experienței
citito rilor cu revist a. S-a constatat că 80% dintre cititori p arcurg p aginile de publicit ate, 93% citesc
leaflet-urile, i ar 90% utilize ază sau înce arcă m ostre le produselor inser ate în reviste. Î n gener al, paginile
întregi sunt mult m ai ieftine și asigură mult m ai bine tr ansmitere a coeren tă a mesajului.
De asemene a, unii consum atori caută conținutul pe stâng a iar pe dreapta s-au obișnuit cu
publicarea reclamei, pagina din stâng a constituind o alternativă (pentru creațiile de im agine s au
impact).

O str ategie de publicit ate online genere ază vânzări , influențând decizi a de cumpăr are a
consumatorului , colecte ază inform ații privind clienții, majoreaza conștient izarea brandului și modifică
modul de percepție a acestui a. Asupra afacerilor comp aniei, publicit atea online are un im pact sporit
asupra vânzărilor, asupra intenției de c umpăr are, atrage noi consum atori, intensifica eficienț a și
conștientiz area brandulu i, reamintește atributele acestui a și a publicității, crește profit abilitatea și cot a
de piață. D aca o firmă nu are un site, e c a și cum acea firmă nu există. Prin intermediul un ui site, se pot
prezent a detaliat firm a, produsele și serviciile, se pot include imagini sugestive și d ate de cont act.
(Baran, 2000 )

Tehnici al caror suport îl constituie m arca ce face obiectul promovă rii. De cele m ai multe ori,
promoțiile l a produsele concurente sunt concomitente. Aceasta se datorează faptului că o acțiun e de
promov are a vânzărilor este cel m ai rapid și eficient instrument de contr acare a atacurilor concurenței,
efectele publicității m anifestându -se m ai târziu. Așadar, dacă apare o promoție l a cafea se anticipe ază
că la scurt timp, v a fi urm ată de alte pro moții la același tip de produs. În aceste condiții, trebuie să
existe cel puțin un elemen t suficient de puternic, c are să diferențiez e pro moțiile.
Acest element este cre ativitatea în jurul mes ajului pe c are îl po artă premiile.
Ideal ar fi, pentru un brand, c a fiecare promoție să adauge cev a, să construi ască prin mes aj, premii,
noutate, cev a, în br and equity în loc de a fi un si mplu canal de livr are a premiilor – prize del ivery
device. În c azul în c are diferențiere a se face do ar prin premii, vor avea câștig de c auză, în aceeași
categorie, acele promoții c are oferă premii cât m ai mari, ceea ce în sine atrage o cursă a valorii
prem iilor.
(Baran, 2000 )
Cele m ai import ante aspecte l a care merch andising -ul face referire sunt:
• amplasamentul produsului în m agazin (et alare, eș antion are, condițion are, pre ambalare);
• cantitatea din fiec are produs c are va fi prezent ată (expu să) – cantitatea suficientă pentru c a
produsul să fie vizibil și pentru a evita rupturile de stocuri între două perio ade de aprovizion are,
cantități însă limit ate pen tru a evita stocurile inutile;
• mod alitățile de dispunere și aranjare a produselor, mobi lierul de prezent are folosit adaptat
tipului de produs: et ajere, p aleți, coșuri, r afturi de perete, vitrine, gond ole, st anduri (rotative) etc.;
• punere a în evidență a suprafețelor având un imp act puternic asupra cumpărătorului:
extremitățile r afturilor, etajere situ ate la nivelul privirii sau al mâinilor;
• natura materialelor de semn alizare și de publicit ate folosite l a locul de vânz are:

✓ reclama grafică ( afișe, postere, pli ante, c ataloage de prezent are, b roșuri, autocol ante,
etichete);
✓ reclama sonoră (folos irea de teme muzic ale) și video (prezent area de filme video
publicit are);
• promov area prin m arcă (im aginea și notoriet atea mărcii), p romov are prin ambalaj, cadouri .
Forțele de vânz are cuprind un grup de reprezent anți ai întreprinderii investiți cu multiple co mpetențe,
având rolul de a crește cifr a de afaceri, distribuind produsele cu ajutorul unor mijlo ace specifice, fără a
utiliza reteaua comerci ală clasică, și de a contribui l a stabilirea unui dialog de c alitate între org anizație
și clienții săi. Pe lângă actul de vânz are propriu -zis, forț a de vânz are m ai are printre atributii
prospect area pieței, identific area clienților pote nțiali, definire a profilului clienților, consult anță tehnic o-
comerc ială acordată clienților, negociere a ofertei și încheiere a contr actelor, culegere a inform ațiilor
despre clienți.
(Kotler, Armstrong, Saunders et Wong, 2001)

1.3 ELEMENTE C ARACTERISTICE COMUNI CĂRII PRIN SOCI AL MEDI A
Mediul online a cȃștig at din ce ȋn ce m ai mult teren ȋn ultimii ani, astfel că se po ate vorbi despre
un adevăr at fenomen ȋn cee a ce privește internetul și rețelele soci ale, de o mare varietate și cu un număr
important de utiliz atori.
Revoluți a social medi a a început! D ar ce este soci al medi a? Andreas Kaplan și Mich ael
Haenlein (2008) , definesc soci al medi a ca „un grup de aplicații online c are cresc pe fund ațiile
ideologice și tehnologice ale Web 2.0 și permit cre area și schimbul con ținutului produs de utiliz atori”.
Este vorb a despre c anale de co munic are online, inter acțiune soci ală și pro pagare, dep artajare,
sindic alizare sau căut are si rasp andire a inform ațiilor ușor accesibile, prin c are m ari grupuri si
colectivitati de p articip anți pot interactiona prin producere a și schimbul textelor, fotogr afiilor,
materialelor audio și v ideo, c are sunt redifuz ate de l a un uti lizator la altul, în m aniera în care publi cul
își dorește și exista cerere potrivit principiului „telefo nul fără fir” (un concept import ant în soci al medi a
este „lume a inform ației din gură în gură” – world of mouth).
Scopul i nteracțiunilor dintre utiliz atorii online es te dezvoltarea unor noi relații în scop person al
sau de business. O amenii discuta , recom andă, exploreaza și creează inform ații, monologul se
preschimba în dialog (cu ajutorul resurselor oferite de pl atformele gr atuite: forumuri, grupuri, blo guri,
rețele s ociale și pl atforme de conținut video, audio, de partajare și comunic are inst ant), inform ația

devine accesi bilă, i ar utiliz atorii se tr ansformă din consum atori în cre atori de conținut, într ‑un context
în care cun oaștere a se democr atizează.
Puternic a influe nță pe c are a ajuns să o dețină social medi a asupra tuturor acestor domenii
complet diferite ne îndreptățeș te să considerăm comunic area ca fiind, așa cum am afirmat la început, o
nouă ideologie, în ciud a faptului că Cuilenbur g, Scholten și No omen (1998, P. 78) o defines c doar drept
„un pr oces prin c are un emițător tr ansmite inform ații receptorului prin intermedi ul unui c anal, cu
scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”
„Dezvolt area Internetului și evoluți a acestu ia de la o simpl ă mod alitate de a transmite mesaje la
princip ala modalitate de comunic are a avut o influență m ajoră în privinț a modului î n care sunt cre ate și
promov ate br andurile, precum și a modului în c are este structur ată activit atea de br anding cu tot ce
presupune aceasta, de l a creare, la comu nicare și promov are, până l a evaluarea impactului br andurilor.
Astfel, conform unui studiu re alizat de Forrester Rese arch, cheltuielile pentru promov area online, c are
atinge au, în anul 2010, cifr a de 13 mili arde dolari, ar urm a să depășe ască, în anul 2016, pragul sumei
de 77 de mili arde dol ari, această sumă depășind cheltuielile cu publicit atea TV, radio și print ”.
(Hof, 2011, p. 31 ).

Asistăm, deci, l a o modific are amplă a modului în c are se comunică și se promo vează diferitel e
branduri, modific are determ inată de câțiv a factori fo arte import anți.
Aplicația World Wide Web a fost invent ată în anul 1989 de fizici anul Tim Berners Lee, c are în
acea perio adă lucr a ca și speci alist în computere in c adrul CERN și c are a realizat prim a comunic ație
prin intermediul protocolului Hypert ext Tr ansfer Protocol (HTTP). Prin progr amele de n avigare
apărute, aplicația de tip World Wide Web a facut posibil c a un singur site să ofere accesul l a un număr
mai mare de p agini de inform ație conținând tex t, fotogr afii, sunet, im agini video, precum și l egături
coerente și directe între p agini.. Astfel a luat naștere cee a ce astăzi numim WEB 1.0, adică un mediu
electronic, virtu al, ce po ate fi privit c a o macro-rețea de retele și un mediu info rmațional și de calcul cu
resurs e și servici i extrem de bogate, capabil să reunescă, prin f acilitățile v aste de inform are si
comunic are oferite, o comunit ate de perso ane din to ate domeniile vieții economice și soci ale, cărei a îi
răspunde l a solicit ari dint re cele m ai diverse.
Se po ate afirma cu sigu ranță că un real potențial și multiple idei pentru cre area de rețele de
calculatoare avand d rept scop noi facilitati de inter acțiune soci ală medi ată de computer au fost
suger ate încă de timpuriu, i ar efortu rile de a dezvolta rețelele soci ale pentru comunicarea medi ată de
computer au fost efectu ate în m ai multe servicii on -line.

(internetworldst ats.com , 2019)

Princip alele tipuri de servicii de rețe le soci ale sunt ce le care au la bază un punc t comun – cum
ar fi anul școl ar sau cel universit ar – și presupun interconect area colegilor s au prietenilor, de obicei, cu
auto-descriere de p agini și un sistem de recom andare 55 leg at de încredere. Dej a popul are, o serie de
servi cii care combină m ai multe metode de conect are și cre are a grupurilor utiliz atorilor comuni sunt
folosite pe pl atformele de tip F acebook și Twitter, utiliz ate pe sc ară largă în to ată lume a, respectiv
Nexopi a (utiliz ată mai ales în C anada). Pot fi enumer ate însă în continu are rețele sociale precum: Bebo,
VKont akte, Hi5, Hyves (m ai ales în Țările de Jos), Dr augiem.lv (m ai ales în Letoni a), StudiVZ (m ai
ales în Germ ania), iWiW (m ai ales în Ung aria), Tuenti (ce a mai mare parte în Sp ania), Nasza-Klasa
(mai ales în Poloni a), Dec ayenne, T agged, XING, B adoo și Skyrock în unele părți ale Europ a.
(Miege, 2000 )

Internet m arketing este d efinit c a fiind "utiliz area mijlo acelor electronice / digit ale în aplicarea
principiilor și tehnicilor de m arketing p entru atingere a obiectivelor de m arketing". Marketingul pe
Internet, prin urm are, este însoțit de o definiție a termenului și definire a domeniulului de aplicare al
mass-medi a digitale . În liter atură se folosesc în princip al termene c a Internet, m ass-medi a digitală,
new med ia, și altele simil are. Me dia digitală, de obicei, se referă l a mecanismele de comunic are
utiliz ate pentru schimbul de d ate și inform ații în c adrul unei rețele de comunic ații.
Prin urm are, utiliz area mediilor digit ale este cel m ai apropi at cuvânt, c are des crie cu ex actitate
concept ul, deo arece Internetul este do ar platform a (sau infr astructur a) care definește rețe aua de
comu nicații, în timp ce termenul de new medi a este frecvent utiliz at pentru a defini rețelele soci ale ca
Facebook, Linked In, Twitter și altele simil are. Medi a online , pe de altă parte, "este mediul digit al, în
sine, m ateriale și org anizare logică, susținută de interf ața sau sistemul de oper are, aplicațiile softw are,
aspectul vizu al și formele utiliz ate în org anizarea mass-media ca un întreg" .
(DiNucci, 1999 , pp. 32 -35)

Practicanții din ultimul deceniu au abordat într -o majoritate covârșito are aplicarea mass-media
digitale pe str ategiile de comunic are de m arketing ale organiza tiilor și a procesului de br anding . Acest
lucru se d atorează faptulu i că m assmedi a digitală are un imp act profund asupra tuturor elementelor
strategiilor de m arketing ale comp aniilor, nu pr in schimb area regulilor jocului, ci prin integr area
strânsă a acestei a cu activitățile de m arketing ale comp aniilor – marketing pe inte rnet.

Având în vedere acest l ucru, se po ate vede a cu ușurință că rolul cel m ai import ant in m arketing este
identific area cu ex actitate a pieței în c are comp ania intențione ază să continue. În m ajoritatea
întreprinderilor, pi ața poate fi ușor de definită de misiune a de afaceri și viziun ea comp aniei . Această
piață este ce a pentru c are comp ania dezvoltă un proces de furniz area de valoare. Este o activit ate de
marketing str ategic, ce are ca scop fin al pozițion area și perform anța de succes, indife rent d acă același
lucru este u tilizat în med ii tradițion ale sau digit ale.
(Adamson, 2008)

Conceptul de produs se referă l a ofert a reală a comp aniei clienților săi. În internet m arketing,
conceptul se po ate depl asa în două direcții: produsul în sine și br anding. În primul caz, lume a digitală
modifică fără echiv oc diferențiere a simplă în m arketingul tr adițion al pe produse fizice și pe servic ii. Ea
introduce bunul digit al, realizat dintr -o serie de progr ame, știri, muzică, fotogr afii, cot ații bursiere,
horosco p, scoruri spor tive și sf aturi de sănăt ate. Mai mult, pl atform a digitală reduce costul m arginal al
producerii și distribuirii de produse digitale. Aceasta permite, de asemene a, niveluri de person alizare de
masă de produse digit ale și non -digitale nem aivăzu te în m arketing ul tradițion al. Clienții onli ne pot
alege o v arietate de combin ații pentru c alculatoarele person ale achizițion ate prin in termediul
internetului s au pot person aliza noul lor autovehicul. Sistemul online de e -casierii c a Amazon, s au e-
Bay, gen erează recom andări specifice d e cărți s au alte produse pe b aza preferințelor clienților. Același
lucru este v alabil și pentru moto arele de căut are ca Google și Y ahoo.
(Kepffer (2008), Kotler and Keller (2006), Armstrong (2008) )

Rețelele de soci alizare au transformat felul în c are oamenii comunică în s ecolul XXI. Ele au pus
accent pe soci alizare și pe comunic area bidirecțion ală cu clienții . Oamenii își comunica pe rețelele
sociale interesele, evenimentele din vi ața lor, rel ațiile lor. C a urmare a acestor tendin țe, comp aniile
utilize ază site -uri de soci al medi a în comunic area cu clienții. Soci al medi a poate fi folosită pentru
creștere a audienței blogurilor și a articolelor, împreună cu inform ații despre comp anie și produsele și
serviciile s ale. M ai mult, soci al media poate ajuta organizatiile să inter acționează cu clienții existenți,
cu condiți a ca afacerea să fi cre at o b ază solidă de perso ane interes ate si cu scopuri comune . Unele
dintre cele m ai popul are pl atforme de soci al networking includ: F acebook, Twitter, LinkedIn,
MySp ace, Instagram, Ning, Scribd și altele.
(Mangold , Faulds, 2009 , p. 52)
2.Analiza comunicării de m arketing a mărcii Me rcedes -Benz

2.1.Prezent area mărcii Mercedes -Benz
Mercedes -Benz ( adeseori prescurt at ca Mercedes ori do ar Benz) este o m arcă germ ană con sacrată de
automobile, autobuze, c amioane și auto tr enuri rutiere c are este propriet atea comp aniei pe acțiuni
DaimlerChry sler AG (cunoscută în aintea fuziunii s ale cu Chrysler că D aimler -Benz). (wikipedi a,
2018).
Comp ania deține în potrofoliu o g amă largă de produse, diversific ate. M arca s-a extins cu autoturismele
și autobuzele pe ș ase continente și 26 de t ari .
Istori a Mercedes -Benz aparține unor o ameni c are s-au dedic at unui vis: al mobilității absolute.
(Financiaru, 2011)
În anul 1880, K arl Benz și Gott lieb D aimler lucr au sep arat; fiec are preocupându -se de motorul de
vitez a mare, respectiv automobilul. ( istoric auto, 2011)
Astfel, în 1883, K arl Benz a înființ at Benz&Co, fiind ajutat de f amilia sa: Berth a Benz și cei 2 fii ai săi,
Eugen și Rich ard. (agerpres, 2015)
Mai târziu, în 1926, Rheinische G asmotoren -Fabrik, a fuzion at cu D aimler -Motoren -Gesellsch aft,
Daimler -Benz AG. (w all-street , 2011)
Anul memoristic în istori a Mercedes Benz rămân e data de 29 i anuarie 1886, când C arl Benz depune l a
Berlin o cerere de brevet are a autovehiclului său cu trei roți – ziua este cons acrată drept ziu a oficială de
naștere a automobilului.( wall-street , 2011)
Înaintea de Primul Război Mondi al, cei doi fond atori lucr au sep arat, însă perio adă interbelică de după
cel de -al Doile a Război Mondi al, i-a unit, astfel, formând un sindic at ce urm a să st andardizeze
designul, producți a, achizițiile, v ânzările și p romov area, dar care să păstreze în același timp și
compe tivitatea. (descoper a, 2007)
Inițial, au ales c a numele – Benz și D aimler – să reprezinte origine a și calitatea moto arelor și
autovehic ulelor p e care le f abricau. După doi ani de vânzări împreun a, cei doi au hotărât să se une ască
și să formeze D aimler -Benz AG. Od ată cu această hotărâre, a venit și un nou concept al mărcii:
combin ația dintre cunun a de laturi cu ste aua în 3 colțuri ca marcă înregis trată.(descoper a, 2007)
Numele mă rcii

Numele mărcii vine de l a Jellinek Mercedes, fiică lui Jellinek Emil, cel c are a fost în sp atele lui
Daimler -Benz AG, încur ajându -l să producă automobile r apide.Denumire a Mercedes a fost înregistr ată
pe 23 iunie 1902, i ar pe 26 septembrie devene a marcă comerci ală.( istoric auto , 2011).
În anul 1910, m arca a fost înregistr ată drept steu a în trei colțuri.
Steaua în trei colțuri er a un simbol al principiului lui D aimler, a motorizării univers ale “pe pământ , în
apa și în aer”. De -a lungul anilor, această a suferit nu mero ase modificări ale design -ului. În anul 1916
un cerc a fost plasat în jurul stelei, în c adrul cărui a vor fi înser ate 4 stele mici și cuvântul “Mercedes”.
(istoric auto , 2011)
În cee a ce privește perspectiv a lui K arl Benz asupra unui nume d at mărcii, acesta și-a inclus numele
într-o roată; simbolizând solidit atea tehnologiilor s ale din M annheim. M ai târziu, ro ata a devenit o
cunun a de laturi. (didyouknow, 2011).
Primul Mercedes
În anul 1909, se l ansează “f aimosul automobil de curse "Lightning Ben z" care a depășit recordurile este
primul autovehicul al cărui design a fost în mod evident determin at de principiile aerodin amicii.”
(wall-street , 2011)
Poveste a mărcii
Poveste a mărcii Merced es-Benz este una despre p asiune a pentru perfecțiune, f ascinație și
respons abilitate pentru sigur anța pasagerilor.
Totod ată, această idee este recunoscută și prin intermediul slog anului “Cel m ai bun sau nimic”, c are
vizează asteptările pe c are m arca le pune la dispoziț ia consum atorilor. În același timp, aceste a
repre zintă și c aracteristicile mărcii : inov ație ( Mercedes Benz dezvoltă noi mod alități de a efectu a
mobilit atea fără accidente și fără em isii), pe rform anță ( Mercedes dorește să fie l a înăltime a așteptărilor
clienților), design (Mercedes -Benz cre ază stilul vi itorului automobilelor, unul cât m ai unic), sigur anță (
Mercedes -Benz se străduieste să găse ască tehnologi a care să protejeze și să pr evină col iziunile ) și
mediu ( comp ania lucre ază pentru a reduce imp actul negativ asupra mediului). ( Mercedes, 2017)

Sursa: www.mercedes -benz.ro
Pe pi ața auto, Mercedes -Benz concure ază cu mărci cunoscute pe pi ața internaționala precum Audi,
Bayerische Motoren Werke (BMW ), Porche, L amborghini, Bug atti, Bentley, Lexus și Ferr ari. Audi
reprezintă princip alul “dușm an” al mărcii d atorită g amei l argi de produse și al aspectului
exterior/interior fo arte apreci at de public. C u BMW co ncure ază în cee a ce privește produse și
tehnologiile cât mai noi și m ai inov ative. L a nivel glob al, Merce des-Benz și Porche st au în strânsă
concurență, m ai ales pe pi ața pentru automobilele sport și de lux.

Pozițion area mărcii Mercedes
După Al. Ri es și J ack Trout (2004) “Pozițion area începe cu un produs ( o m arfă, un serviciu, o
instituție s au chi ar o perso ană). D ar pozițion areanu reprezintă cee a ce faci unui produs. Pozițion area
este cee a ce faci cu minte a consum atorului potenți al”
Pentru o poziționare corectă a mărcii Mercedes vom avea în vedere principiul identificării.
Conform acestui a, Mercedes -Benz a adoptat o str ategie de pozițion are ca producător de automobile
extrem de fi abile și sigure, rezultând o primă de preț comp arativă f ață de concu renții i ntern aționali
simil ari. Astăzi, Mercedes Ben z oferă noi inov ații pentru a reduce numărul de accidente s au cel puțin
pentru a-l face m ai puțin sever, m ai puțin dăunător. Datorită p atrimoniului lor, sunt proiect ate să
protejeze. În f apt, sloganul lu i Merced es-Benz este definitor pentru tot cee a ce în seamnă m arca " Cel
mai bun s au nimic ".( mercedes -benz.ro )
Dimensiune a referito are la produs plasează marca Mercedes drept prest ator de produse și servicii de
înalta calitate, construite cu ajutor unor tehnologi i inovatoare, care îmagazinează inovația, perform anța,
designul și sigur anța ( caracteristicile mărcii). (Danciu, 2005)
Totod ata, pozițion area mărcii se face și prin intermediul strategiei de comunic are. Comp ania Mercedes
a știut ca unul dintre cele mai importante aspecte pentru a oferi notoriet ate mărcii este numele. Astfel,
comp ania a apelat la un nume simplu și unic care să imprime o pozițion are distinctă mărcii și să-i
ofere un avantaj concurenți al. Totod ată, aceasta trebuie să contin ue să-și protejez e marca și prin
păstr area reput ației cât mai intactă, făcându -i pe consum atori să simtă că produsele pe care le folosesc
se merită.(D anciu, 2005)
2.2 Segmentele de consum atori ale mărcii Mercedes

Preponderenț a pe piața auto o au bărbații, în ceea ce prive ște achizițion area de autoturisme, fiind dublu
la număr.Totod ată, vârst a cumpărătorilor de autoturisme este cuprins a între 25-35 de ani, atât la sexul
femeiesc, cât și la cel bărbătesc.
Conform wall-street.r o , în Români a, achizițiile de autovehicule sunt re alizate, în princip al, de către
perso anele juridice, c are acoperă 63% din tot alul achizițiilor de autoturisme înregistr ate în primele 9
luni ale anului 2 017.
Totod ată, wall-street.ro afirmă că prin segment area pe clase se observă majoritatea care înregistre ază
creșteri impor tante (SUV +48,3%, Clasa A +47,7%, Clasa F +32,3%, Clasa B +20,8%, Clasa C
+11,1% si Sport +6,9%),d ar și segmente care înregiste aza scăderi semnific ative (MPV -23,2%, Clasa
E -11,2% si Clasa D -0,2%). Iar în funcție de tipul de combustibil, autoturismele cu moto are pe benzin a
continuă să fie în majoritate.
Conform stephenzoeller.com , Merced es-Benz folosește strategii simil are producătorilor auto de pe
piata intern aționala; aceasta se referă la furniz area unui produs de lungă durată pentru consum ator, la
prețuri mai mari dar în conformit ate cu veniturile clasei sociale vizate. Segment area pieței se referă la
diviz area în grupuri al unui segment care au nevoi comune.
Mercedes Benz segmente aza piața în funcție de mai mulți f actori, printre c are
1.Segment area geogr afică :
Mercedes Benz (MBZ) este un automobil multin ațional germ an. Mercedes Benz , este vâ ndut în toate
țările bog ate precum SU A, Canada, Chin a, Europ a de Vest, Rusi a, Germ ania și Japonia (DAIMLER,
2014) .
De exemplu, cl asa S este ce a mai vândută în între aga lume, în să piața cea mai mare o ocup a SUA.
Clasa S a fost vândută pentru prim a data în China, rămânând drept un stâlp de reper pentru indust ria
auto.
2.Segment area demogr afica:
Mercedes Benz este o m așină scumpă și este m ai atractivă pentru adulții tineri cu vârst a cuprinsă între
25 și 40 de ani. Acest grup are, de obicei, venituri m ai mari și locuri de muncă st abile c are îi permit să –
și permi tă costul ridic at al MBZ (D AIMLER, 2014).
3.Segment area psiho logică

Mercedes Benz este cunoscut c a o mașină de lux și are clase diferite de C, E, S, etc. O amenii din cl asa
superio ară și mijlocie cumpără M ercedes Benz.
4.Segment area comport ament ală
În cee a ce privește segment area comport ament ală, clienții Mercedes -Benz benefici ază de servic ii de
înaltă calitate, de excepție și de confort. Cumpărătorii Mercedes Benz își apreci ază prestigiul și luxu l
(DAIMLE R, 2014) .
Mercedes -Benz folosește o strategie prin care dorește să atragă segmnetul tânăr al popul ației: audienț a
tânără, prin crearea diferitelor campanii online. Un astfel de exemplu îl consitituie campania
“Gener ation Benz” ce cuprinde 200-250 de perso anne cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani. Această
campanie a ajutat comp ania să afle obiceiurile și preferin țele cumpărătorilor.
Potrivit stephenzoeller.com , strategia de brand și strategia utilizată de Mercede s-Benz este exemplul
pentru abordarea comuni cării integr ate de marketing. Astfel, marca îmbin a noul produ s și component a
a mixului de marketing -prețul într-un mod care nu este consider at neglij at asupra prestigiului mărcii și
comunicării mesajelor care se realizeaza pe mai multe platforme și implic a publicul țintă.
Una dintre cele m ai import ante segmente s -a realizat pe b aza prețului de pi ață. Astfel, prețul împ arte
piața automobilelor în trei segmente: premium, mediu și economic.
Mercedes face parte din c ategori a segmentului premium. În acest segmen t fac parte categoriile ne ar-
luxury ( Cl asa C Mercedes), mid -luxury (Mercedes CLK320 ș i 500) și ultr alux – cu un preț cuprins
între 50 000 și 100 000 euro ( Cl asa S Mercedes).

2.3. Comunic area mărcii pr in soci al-medi a
Conform mercedes -benz.ro , site-ul rețelei Mercedes p romove ază gama de produse din c adrul acestei a
punând l a dispoziți a clienților o serie de servicii precum autovehicule AMG perform ance, e-mobili tate,
designul, ofertă gener ală de prețuri și modele le mărcii ( modele AMG s au EQ).
Potrivit brand24.ro , în soci al medi a, Mercedes -Benz apelează la o str ategie de m arketing prin c are
dorește să ținte ască, în princip al, segmen tul tânăr al popul ației; astfel, comp ania apelează la microsite –

uri și medii on line pentru g ama lor de pr oduse. C analele soci al medi a prin c are marca se promove aza
sunt YouTube, Twitter, F acebook și Inst agram, adică to ate rețelele soci al-media pe c are indi vizii
navigeaza zi de zi, pentru a spori gr adul de conștientiz are a campaniilor .
Totod ata, atitudine a indiviziilor pentru m așinile de lux și mod a de lux este stâns leg ată de imp actul pe
care aceste a îl cre ază pe soci al medi a, subliniând im portanța imaginilor puternice pentru c aptarea
atenției consum atorilor. (stephenzoeller.com, 2019 )
Particip area mărcilor auto în m ass-medi a se po ate identific a drept un rezult at secund ar al încasărilor
uriașe ale comp aniilor pentru publicit atea în online și în offli ne, având drept scop de a ținti o audiență
cât m ai mare.
Atenția Mercedes -Benz se conce ntrează în speci al pe departamentul de marketing, în speci al asupra
rețelelor social-medi a.
Marca Mercedes -Benz și-a cunoscut notoriet atea datorită regizorului Case Neisat, care a realizat un
colaj de scurt -metraje în care a integr at experiențele sale cu automobilele Mercedes. În schimbul
mesajului publicit ar, regizorului i s-a oferit o mașină Mercedes CLA. În urmă acestei reușite, s-au
organizat numero ase concur suri care să aducă și mai mult dinamism imaginii mărcii. Astfel, au fost
“angajati” cinci fotogr afi să pozeze marca, iar cea mai reușită fotogr afie era premi ata tot prin câștigul
unei mașini marca Mercedes -Benz.

Prezent are gener ală a perform anței Merced es-Benz i n mediul online , surs a:https://unmetric.com/br ands/merce des-benz
Conform brand24.ro , la nivel mondi al, Mercedes Benz are în jur de 23,5 milio ane de f ani pe p aginile
Facebook n aționale și intern aționale ale comp aniei; aceasta stabilind un punct de referință în sectorul
automobilelor, ținând legătur a cu fanii și clienții. Mercedes Benz are 2 milio ane de aprecieri, acțiuni și
coment arii lun are pe p agina internațională Facebook.

Pe platform a facebook se poste aza de do ua ori pe zi.
Conform brand24.ro , conținutul pe c are Mercedes Benz îl v alorifică pe f acebook este reprezent at de
imagini și videoclipuri, inclusiv videoclip uri live streaming.Totod ată, comp ania oferă inform ații
privin d știri leg ate de cursele auto, autovehiculele lor în acțiune , postări ce aduc în prim -plan istori a
mărcii, d ar și im agini s au videoclipuri ce promove ază campania actuală pe c are o desfășo ară.
Pentru a câștiga încredere a clienților, comp ania apelează la poveștile experiențelor consum atorilor pe
care le poste ază pe p agina lor de f acebook.
Conform brand24.ro , Instagram reprezintă ce a de-a doua platform a import antă soci al medi a, însumând
5,7 milio ane de indivizi l a contul lor glob al și 1,1 milio ane pe contul lor din SU A. Mercedes -Benz și
Mercedes -Benz US A, în speci al, au o abordare destul de diferită, în comp arație cu alte rețele princip ale
de soci al medi a. În tim p ce F acebook și Twitter sunt m ai degr abă canale de răspuns d irect, Inst agram
este destin at să serve ască în princip al drep t platformă de br anding.
Pe această pl atformă, se poste ază în jur de 5 -7 ori pe zi, adunând aproxim ativ 50 de mii și 100 de mii
de ini mioare/ postare.
Prezent a mărcii pe inst agram este fo arte bin e gândită, coresponzând cu str ategia de m arketing. Prin
postarile s ale, Mercedes Benz cre ază un conținut unic pentru consum atori, după cum afirma și M ark
Aikman (directorul gener al al serviciilo r de m arketing de la Merc edes-Benz US A) “Este import ant să
creați conținut origin al și să nu recicl ați im agini și videocli puri”, "Succesul este construit pe c alitatea
esteticii. Im aginile sunt totul pe Inst agram".
Datorită conținutului său unic, comp ania lucrează pentru a avea mereu pe feed im agini de în alta
calitate, din amice, în loc ații atent alese d ar și de l a diferite cur se pentru m așini, postări cu și de l a
diferite person alități, bloggări.
Totod ata, Mercedes este cunoscută și pentru c ampania #MBPhotoP ass care se desfă șoară pe instagram,
și a cărui rol princip al îi revine lui Kelly Lund, un influencer c are călătorește pri n lume alături de
câinele său, Loki .
Potrivit brand24.ro , pe Twitter, Mercedes -Benz deține m ai multe c onturi, însă cel e mai cunoscute sunt
cele germ ane 1, 6 milio ane (@MercedesBenz) și respectiv, americ ane cu 582 mi lioane (@ MBUS A).
Deși numărul urmăritorilor de pe Twitter este m ai mic, pe această pl atformă se poste ază m ai des in jur
de 6-8 ori p e zi.
Asemene a celorlate platforme soci al-medi a, Twitter post ează im agini și videoclipuri c are red au imagini
dimanice, exp eriențele consum atorilor și g ama de produse. Diferenț a semnific ativă dintre conținutul de

pe Twitter și celel alte pltforme, este repre zentat de cantitatea de poze și videoclipuri public ate.În tim p
ce pe f acebook, inst agram se poste ază o singur a imagine/vid eoclip, pe twitter se poste ază un album cu
2-3 fotogr afii/ videoclipuri. De preciz at este și f aptul că pe acestă pl atform a se întâlneș te același
conțin ut de pe celalalte pl atforme, acesta fiind r edistribuit.
Conform trackalytics.com , canalul de YouTube al mărcii Mercedes înregistre ază sume
impresion ante.Un tot al de 990,450 de abonați, numărul acestor a creștând din ce în ce m ai mult, i ar
numărul vizu alizărilor este de 203,265,923.
Totod ată, mercedes -benz.ro povestește despre c analul de YouTube că este destin at tuturor celor c are
doresc să afle m ai mult e despre marca Mercedes -Benz și despre experiențele pe c are aceasta le po ate
oferi. Încă de l a început comp ania, îi îndrum ă pe consum atori să descopere automonilele, noile invenții
și îi invită să descope re ce se afla în sp atele cortinei, direct de l a ingineri, des igneri ș i producători.
Conform www.mercedes -benz.ro , în m artie, 2019 "Play By Your Rules" ("Jo acă după regulile t ale")
are drept scop ascult area instinctului, alături de, bineînteles, Mercedes -Benz CL A Coupé (20 19).
Spotul publicit ar are în prim pl an versiune a tânără și versiune a actuală a person ajului princip al,
suprinzân d schimb area de comport ament și viziune a acestui a. Versiune a tânără îl ajută pe e xecutivul
milen ar să se bucure i ar de vi ață și, toto dată, ses izează cum se v a transorm a viața lui peste câțiv a ani,
exculzând noul Mercedes -Benz CL A Coupé.
În lun a martie, 2 019 se l anseaza spotul publicit ar "Justify Nothing" ("Justifică nimic") c are aduce în
atenția publicului noul Mercedes -Benz B -Class (2 019). Spo tul publ icitar surprinde greutățile pe c are le
înfru ntă orice om d ar și bucuriile ce îi sunt aduse în vi ață. Toto dată, sunt suprinse momentele cele m ai
import ante din vi ață, ilustr ate prin im aginea unui cuplu însărcin at, cariera, activitățile alături de
membrii f amiliei și momente alături de copii.
Tot în luna martie, 2019 s -a mai lansat un spot publicit ar "The Jour ney Th at Changed Everything"
("Călători a care a schimb at totul") ilustrând o înto arcere în timp. Acestă înto arcere are în prim pl an
perioada în care deplasarea se facea cu ajutorul c ailor. În ro lul princip al este Berth a Benz, soți a lui C arl
Benz, c are vre a să dovede ască lumii că invenți a soțului său aparține viitorului. Berth a Benz a făcut m ai
mult decât oricine altcinev a să demonstreze posibili tățile m așinii, nu în ultimul rând prin efectu area
primei călătorii cu m așina pe dist anțe lungi, confruntându -se cu diferite provocări.
Mercedes -Benz, producătorul de automobile de lux, a cărui cifră de vânzări a crescut cu 13,7% l a un
record rec ord de 1, 14 milio ane în între aga lume, a avut cele m ai multe angajamente soci al medi a în
rândul m arcilor glob ale în primel e șase luni ale anului, potrivit unui studiu re alizat de firm a Adtech
Origami Logi c pus l a dispoziți a Mobile M arketer. Im aginile produ selor s ale pe aplicațiile de soci al

medi a precum Inst agram, F acebook, Twitter au ajutat producătorul să atingă 153,7 milio ane
angajamente. ( mobi lemarketer.com ,2017)
Evenimente
Mercedes.ro afirma ca miezul nop ții la Muzeul Mercedes -Benz este una dintre cele m ai cre ative
campanii la care soci al medi a a asistat recent.
Muzeul celebre ază invenț iile, căr ora le suntem astăzi recunoscători: cele ale lui K arl Benz.
Muzeul reprezină un prilej pentru a cuno aște istori a mașinilor Mercedes, pentru a vedea legend arele
mașini până l a modelele cele m ai noi și expozițiile.
Misiune a acestui a a fost îndeplini tă în anul 2018, când în numărul vizitelor se include o ameni din 193
de state ale Uniunii Europene.
În anul 2017, s -a desfășurat o c ampanie vizând popul ația celor 7 țări c are nu au vizit at muzeul.
Campania a avut un re al succes, întrucât și cele 7 țări au ajuns s a explorez e muzeul.
Confirm brand24.ro , Mercedes Benz știe să profite de cee a ce ține de mediul online. Cu o strategie
bine întocmită și un public țintă bine ales, comp ania reușeste prin intermediul conținutulu i său să
ajungă s ă capteze atenția, încredere a și loil alitatea consum atorilor. Totod ată, succesul mărcii constă în
ascult area clienților. M ai întâi identi fică cee a ce le pl ace consum atorilor și ce nu, apoi cree ază
conținutul mes ajului de m arketing pe c are apoi îl p romove ază.
În eg ală măsur a, succesul lor se b azează și pe înțelege a relaționării cu publicul pe fiec are rețe a social
medi a. Astfel, pe twitter au perfecțion at folosire a hashtag-urilor. Pe Inst agram, au stăpânit pr actica
conținutului cu imp act senz orial, de factura sociala. Pe F acebook, prin videoclipurile l or, de multe ori
live stre amed, ajung l a un nivel fenomen al de plăceri și opinii.

Bibliogr afie
Adamson, A.P.(2008), BrandDigit al: Simple W ays Top Br ands Succeed in the Digit al World . New
York:Editur a Palgrave Macmill an
Arens, W.F. (2002 ), Contempor ary Adeverising . Boston: Editur a McGr aw Hill -Irwin

Baran, P. (20 00), Some Ch anges in the T echnology Affecting the M arketing in the Ye ar
2000 .Californi a: Editur a The r and corpor ation
DiNucci, D.(1999 ),Fragmen ted Futu re, Editur a Print
Internet World St ats, Us age and Popul ation St atistics ,(2019).Disponibil pe
https://www. internetworldst ats.com/st ats.htm . Accesat pe 30 m artie 2019
Kotler, Ph., Armstrong, G., Cunningh am, P.H. (2000), Principles of M arketing. Prent ice H all: Editur a
Fifth C anadian
Kotler, Ph., Armstr ong, G., S aunders, J., Wong, V. (2001), Principiile M arketingu lui.București:Editur a
Teor a
Mangold, W.G. and Faulds, D. J. (2009), Social Medi a: The new hybrid element of the promotion mix .
Editur a Business Horizons
Miege, B.(2000), Societ atea cucerită de comu nicare.Iași: Editur a Polirom
Popescu, I., C., (2002), Comunic area în marketing .București: Editur a Uranus
Pruti anu, Șt.(1996), Negociere a și analiza tranzacțion ală.Iași: Editur a Sagitarius
Van Cui lenburg, J., J., Scholten, O. et Noomen, G.,W.,(1998), Stiinț a comunicării . București:Editur a
Hum anitas
Kaplan, A., M.,H aenlein, M., (2010) , Users of the world, unite!The ch allenges and opportunities of
social medi a [Revist a de speci alitate] 53(2):105 -113.Disponibi l prin E merald(baze de d ate)
<http://www.mich aelhaenlein.eu/Public ations/K aplan,%20 Andreas%20 –
%20B ack%20to%20the% 20roots%20 and%20b ack%20to%20the%20future.pdf>
[Accesat pe 27 m ai]
( 2019), Mercedes -Benz . Disponibil pe https://www.tr ackalytics.com/youtube/user/mercedesbenztv/
Accesat pe d ata de 28 mai 2019
(2007), Mercedes -legend a stelei cu trei br ate. Disponibil pe https://www. descoper a.ro/cultu ra/930373 –
mercedes -legend a-stelei -cu-trei-brate. [Accesat pe 10 m ai 2018]

Agerpres, (2015), Istorii ale mărcilor de m așini: Mercedes -Benz . Disponibil pe
https://www. agerpres.ro/flux -document are/2015/02/16/istorii -ale-marcilor -de-masini-mercedes -benz –
10-58-59 [Accesat pe 10 m ai 2019]
Alecu B., Ciob anu C., (2011), Mercedes -Benz împlineșt e 125 de ani. Disponibil l a:
https://www.zf.ro/ auto/mercedes -benz -implineste -125-de-ani-vedeti -aici-care-sunt-modelele -mercedes –
benz -care-au-schimb at-istori a-galerie-foto-7934079?p=19 [Accesat 10 m ai 2019]
Bhasin, H., (2018) , Top Mercedes Competitors . Disponibil pe https ://www.m arketing91.com/top –
mercede s-competitors/ .[Accesat pe 29 m ai 2019 ]
Daimler, (2014), Annual Report & Full Year Results 2014 . Disponibil pe
https://www.d aimler.com/documents/ investors/berichte/gesch aeftsberichte/d aimler/d aimler -ir-
annualreport -2014.pdf .[Accesat pe d ata de 29 m ai 2019 ]
Danciu, V., (2005), Strategii moderne de m arketing , Editur a Independent a Econom ica, Pite ști
Gubandru, C.,(2018), Piata auto din Rom ania atinge un nou m axim din ultimii 10 ani. Livr arile de
masini au depasit 134.800 unit ati . Disponibil pe https://www.w all-street.ro/ articol/ Auto/235640/pi ata-
auto-din-romania-isi-continu a-evoluti a-pozitiv a-din-2018 -atingand-noi-maxime.html#gref . [Accesat
pe 29 m ai 2019]
Istoric auto,(2011), Istoria marcii Mercedes. Disponibil pe https://istoric auto.ro/istori a-marcii-
mercedes.html [Accesat pe 10 m ai 2019]
Letki,G., (2016), How Mercedes -Benz Uses Soci al Medi a – Case Study .Dispobibil pe
https://br and24.com/blog/how -mercedes -benz -uses-social-medi a-case-study/ . [Accesat pe d ata de 29
mai 2019]
Ries, Al., Trout, J., Pozițion area.Lupt a pentru un lo c în m intea ta. Cum să te f aci văzut și auzit pe o
piață supr aaglomer ată, Editur a Curier M arkting, București, 2004
Stiati ca?, Mașinile Mercedes sunt numite dup a numele unei fete austriece . Disponibil pe
https://di dyouknow.org/ro/d aimlerbenz.html .[Accesat pe 28 m ai 2019]
Universul Mercedes -Benz .Disponibil pe https://www.mercedes -benz.ro/ .[Aceesat pe 28 m ai 2019]

Wall-street, (2011), Istori a Mercedes -Benz in 60 de secu nde. Disponibil pe https://www.w all-
street.ro/slideshow/ Auto/98423/Istori a-Mercedes -Benz -in-60-de-secunde. html?full#g ref. [Accesat pe
28 m ai 2019]
Willi ams R.,(2017), Study: Merc edes-Benz e arns top spot for soci al medi a brand eng agements ,
Disponibil pe https ://www.m obilem arketer.com/news/study -mercedes -benz -earns-top-spot-for-social-
medi a-brand-engagements/ .[Accesat la data de 28 m ai 2019 ]
Zoeller S., (2019), How to use merketing segment ation: A Mercedes -Benz succes story . Disponibil pe
https://www.stephenzoeller.com/mb -marketing -segment ation/ .[Accesat pe 28 m ai 2019]