CAPITOLUL I: Importanța și necesitatea lucrării Ca urmare a producerii unor fenomene hidrometeorologice periculoase în județul Bistrița-Năsăud, în… [308673]

CAPITOLUL I: Importanța și necesitatea lucrării

Ca urmare a [anonimizat], în luna mai 2019 au fost instituite coduri de atenționare pentru inundații respectiv de creștere a debitului râului Șieu. În urma acestor fenomene extreme s-au produs pagube pe raza comunei Mărișelu.

În urma verificărilor efectuate pe raza comunei Mărișelu s-[anonimizat], Mărișelu, [anonimizat]-economice, [anonimizat].

[anonimizat].

In perioada de 15-17.05.2019 si 20-22.05.2019 [anonimizat], Budușel, Dipșa, Bistrița, [anonimizat], Crainimăț, Cetate, Șieuț, Mărișelu, Șieu, Beclean, Țigău, Sărățel, Domnești, Bârla, Sântioana, [anonimizat]-un timp scurt o [anonimizat], activare torenți ce au dus la creșterea nivelului respectiv a [anonimizat].

Având în vedere pagubele importante provocate de inundațiile din perioada mai sus menționată a fost inițiat și aprobat proiect prin care se dorește realizarea în regim de urgență a unor lucrări hidrotehnice precum și înlăturarea efectelor calamităților produse de inundații.

a) [anonimizat];

[anonimizat], [anonimizat] a cursului de apă Șieu. Impactul social se consideră a fi unul major.

În faza de execuție a proiectului vor fi create un număr de 15 locuri de muncă. În faza de operare nu vor exista locuri de muncă permanente.

b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: [anonimizat];

În faza de execuție a proiectului vor fi create un număr de 15 locuri de muncă. În faza de operare nu vor exista locuri de muncă permanente.

c) impactul asupra factorilor de mediu

Impactul nu este semnificativ asupra mediului acvatic deoarce lucrările se execută de pe malul cursului de apă. Impactul va fi redus la minim prin limitarea timpului de lucru în albia râului și prin alegerea unor soluții de execuție mai puțin invazive. [anonimizat], [anonimizat], nu se află în arii protejate. [anonimizat] (Cod: ROSCI0400) și se află la 3,5 km de lucrările propuse.

d) [anonimizat], Mărișelu, [anonimizat], [anonimizat], astfel se mărește capacitatea de transport a albiei. Prin aceste lucrări se pun în siguranță localitatățile amintite împotriva viiturilor.

Ca urmare a producerii unor fenomene hidrometeorologice periculoase în județul Bistrița-Năsăud, în luna mai 2019 au fost instituite coduri de atenționare pentru inundații respectiv de creștere a debitului râului Șieu. În urma acestor fenomene extreme s-au produs pagube pe raza comunei Mărișelu.

În urma verificărilor efectuate pe raza comunei Mărișelu s-au constatat creșteri importante de debite ale cursului de apa Șieu care au amplificat eroziunile de mal existente și au favorizat revărsările de apă în zona localitaților, Domnești, Mărișelu, Bârla și Sântioana, care pun în pericol obiective socio-economice, drumuri și ulițe comunale, locuințe si terenuri agricole.

Precipitații maxime înregistrate și precipitații cumulate care au condus la inundații, niveluri atinse ale râului Șieu în raport cu mărimile caracteristice de apărare.

In perioada de 15-17.05.2019 si 20-22.05.2019 in bazinele hidrografice ale râurilor Șieu, Budac, Budușel, Dipșa, Bistrița, Bârgău din județul Bistrița Năsăud, pe raza localităților Chintelnic, Crainimăț, Cetate, Șieuț, Mărișelu, Șieu, Beclean, Țigău, Sărățel, Domnești, Bârla, Sântioana, Budacu de Jos, au căzut într-un timp scurt o cantitate mare de precipitații, care au generat scurgeri de pe versanți, activare torenți ce au dus la creșterea nivelului respectiv a debitului pe cursurile de apa cu atingerea și depășirea cotelor de apărare la stațiile hidrometrice Budacu de Jos, Domnești și Viile Tecii.

Având în vedere pagubele importante provocate de inundațiile din perioada mai sus menționată a fost inițiat și aprobat proiect prin care se dorește realizarea în regim de urgență a unor lucrări hidrotehnice precum și înlăturarea efectelor calamităților produse de inundații.

CAPITOLUL II: Prezentare generală

Investiția propusă se află în intravilanul satelor Domnești din comuna Mărișelu, județul Bistrița Năsăud în bazinul hidrografic Someș-Tisa.

Lucrările hidrotehnice se situează în bazinul hidrografic Somes (cod cadastral IV-1), pe cursul râului Sieu (cod cadastral II-1.24), afluent al Somesului Mare pe teritoriul administrativ al localităților Sieu,Ardan,Posmus,Soimus – județul Bistrita Nasaud. este un râu care izvorăște din Muntii Rodnei si se varsă în raul Somes.Străbate orașele Sandeorz Bai, Nasaud si Beclean.Se formează la confluența a două brațe raul Preluci (Pârâul Mariei) și raul Zmeu.

Bazinul hidrografic: Someș-Tisa

Râul: Șieu

Cod cadastral: II-1.24

Județul: Bistrița-Năsăud

Localitate: Domnești,

Comuna: Mărișelu

Valoarea perioadei de colț Tc=0,7s

Accelerația terenului ag =0,10 g potrivit normativului P100/1-2013

Accesul rutier la amplasament este asigurat de pe:

– drumul județean DJ 154.

Plan de încadrare în zona

Râul Șieu este caracterizat de următoarele date hidromorfologice conform cadastrului apelor: lungime – 71 km; panta medie – 8%o; coeficient de sinuozitate -1,8; suprafata bazinului hidrografic – 1818 km²; altitudinea medie a bazinului de recepție – 600 m; suprafața fond forestier 52439. ha.

Datele hidrologice ale râului Șieu, furnizate de către Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa:

„Conform datelor hidrologice de Q1% = 248 m3/s și Q5% = 134 m3/s„

b) topografia;

Înainte de a trece la proiectarea soluției de realizare a investiției, s-a procedat la ridicarea topografică a amplasamentului respectiv, pentru a avea la dispoziție datele necesare în proiectarea tuturor variantelor luate în considerare, precum și pentru pregătirea estimărilor comparative ale cheltuielilor.

Pentru implementarea proiecției s-a folosit GPS-ul Profesional SunNav G10 (Precizia, RTK orizontal: 8mm+-1ppm, RTK vertical: 15mm+-1ppm), elementele din teren au fost măsurate atât cu GPS-ul Profesional SunNav G10 cât și cu Stația Totală robotizată Leica Viva TS16P – precizia de 1’’ (0.3 mgon).

c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;

Unități climatice. Aparținând atât sectorului cu clima continental-moderată, cât și celui cu clima de munte, jud. Bistrița-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ținutul climatic al Pod. Transilvaniei, iar cu părțile marginale dinspre N și E, în ținutul climatic al munților înalți cu pajiști alpine.

Regimul climatic general. Efectul maselor de aer polar maritim din V este mai puternic, în special, în intervalul rece al anului (Oct. – Apr.), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziție (primăvara, toamna) sunt mai scurte în comparație cu cele din S țării, iernile mai lungi și umede, iar verile călduțe și destul de umede.

Radiația solară globală. Regimul anual are valoarea maximă în iun. (cca. 15 Kcal/cm2) și minimă în dec. (2 Kcal/cm2). Valoarea medie anuală este cuprinsă între 8,5-9,0 Kcal/cm2 an.

Circulația generala a atmosferei. În decursul anului este frecventă advecția maselor de aer umed și o activitate frontală mai pronunțată – efect diferențiat al circulației atmosferice, condiționat de dubla zonalitate, latitudinală și altitudinală.

Temperatura aerului.

Aria deluroasă din jumătatea de SV are o nuanță de continentalism mai pronunțat. Mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane (Rodna și Căliman), au valori între 0°C – 2°C; în perimetrul SV sunt între 8,0°C și 8,5°C. Pe dealurile Năsăudului și Bistritei, valorile medii variază între 6,0°-8,5°C. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8,00C și 190C. În zona montană valorile medii lunare ajung la 14 – 150C, în timp ce în zona de podiș la 160C. Temperatura medie a lunii ianuarie este între -8,00C, pe cele mai înalte creste și poduri montane, și -3,50C în sectoarele joase (Culoarul Someșului). Astfel, maximele absolute depășesc 400C, iar minimele absolute coboară sub -330C. În zona montană propriu-zisă, primele înghețuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele înghețuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual fără îngheț de aprox. 100-120 zile.

Harta temperaturilor și precipitațiilor atmosferice a județului Bistrița-Năsăud

d) geologia, seismicitatea;

Din punct de vedere geologic perimetrul investigat aparține sedimentului neomogen al Bazinului Transilvaniei, ce este reprezentat în zona prin depozite badenieneși sarmatiene.

Sedimentarul Badenian este reprezentat prin orizontul argilelor mărnoase cu Spiralis, cu intercalații de nisip, gresii și pietrișuri.

Sedimentul Sarmatian (Buglovian) este constituit dintr-o alternanță dintr-o alternanta de argile mărnoase, sisipuri și local gresii.

Peste acestea sunt dispuse depozitele aluvionare cuaternare ale râului Șieu și afluenților acestuia, constituite din pietrișuri și nisipuri aparținând terasei superioare (Pleistocean) și respectiv terasei joase și luncii (Holocen).

Harta geologică – extras din Foaia Bistrița

Studiul geotehnic a fost executat de S.C. CAPE GEOTEHNICA S.R.L.

“In vederea determinării stratificației și caracteristicilor terenului natural în arealul investigat, precum si a naturii si prezentei apei subterane, s-au executat 3 sondaje geotehnice (SG1-SG3), pe adancimea de 6.00 m. Amplasamentul sondajelor este prezentat pe planurile de situatie anexate.

Stratificatia de detaliu se gaseste in fisele de foraj anexate prezentului raport geotehnic.

Tabel 1. Stratificatie

Din sondaje s-au prelevat probe de pamant, in scopul determinarii parametrilor geotehnici necesari pentru calculul terenului de fundare.

Zona seismică

Conform SR 11100/1-93 privind macrozonarea seismică a teritoriului României, amplasamentul investigat se situează în zona de gradul 6 (scara MSK).

Conform codului de proiectare seismică a construcțiilor P100 – 1/2013, arealul investigat este situat într-o zonă cu un interval mediu de recurență IMR = 225 ani și 20 % probabilitate de depășire în 50 de ani, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare este ag = 0.10g, iar valoarea perioadei de colț (Tc) este de 0.7s.

Zonarea României în valori de vârf a accelerației terenului cu intervalul de recurență IMR = 225 ani

Zonarea României în termeni de perioadă de control (colț), Tc a spectrului de răspuns

g) căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea;

Principala cale rutieră este DJ 154, drum ce leaga DN 17 de județul Mures pe Valea Sieului.

h) căile de acces provizorii;

Se vor realiza căi de acces provizorii care vor limita transportul pe șantier. Majoritatea căilor de acces sunt în zona vadurilor existente deja. Terenul afectat de astfel de căi de acces se va reface la starea inițială.

2.2. Soluția tehnică:

a) caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;

Lucările de reprofilare a albiei, de refacere a consolidărilor de mal, a celor 12 praguri de fund și a stației hidrometrice Domnești sunt imperios necesare pentru scoaterea de sub efectul inundațiilor a localității Mărișelu, a gospodăriilor și anexelor acestora, terenuri agricole, drumuri, obiective socio-economice riverane cursului de apă.

Situație existentă:

Râul Șieu (cod cadastral II-1.24), afluent de stânga a râului Someșul Mare traversează comunele Șieu, Mărișelu, Sărățel, Șieu-Măgheruș și Șintereag.

Mărișelu este o comună în județul Bistrița-Năsăud, formată din satele Bârla, Domnești, Jeica, Măgurele, Mărișelu (reședința), Nețeni și Sântioana. Domnești, Mărișelu Bârla și Sântioana sunt traversate de cursul de apă Șieu și sunt studiate în prezenta documentație.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șieu se ridică la 2383 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2568 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,73%).

În bazinele hidrografice ale râurilor Șieu, Budac, Budușel, Dipșa, Bistrița, Bârgău din județul Bistrița Năsăud, pe raza localităților Chintelnic, Crainimăț, Cetate, Sieuț, Mărișelu, Șieu, Beclean, Țigău, Sărățel, Domnești, Bârla, Sântioana, Budacu de Jos, au căzut într-un timp scurt o cantitate mare de precipitații care au generat scurgeri de pe versanți, activare torenți care au dus la creșterea nivelului respectiv a debitului pe cursurile de apă cu atingerea și depășirea cotelor de apărare la stațiile hidrometrice Budacu de Jos, Domnești și Viile Tecii.

Precipitații înregistrate ( l/mp)

Lucrarea se încadrează conform Stas 4273/83 în clasa a IV-a de importanță.

Conform Strategiei de apărare împotriva inundațiilor aprobată prin HG 846 din 2010 se face pentru debitul cu probabilitatea de depășire de 1%.

Categoria de importanta a constructiei conform HG 766/1997: C

Clasa de importanta a constructiei conform P100/2013: III

Poze din timpul viiturii

Situația existentă Stația hidrometrică Domnești

b) varianta constructivă de realizare a investiției;

Alegerea categoriei de importanță a construcției s-a făcut în conformitate cu prevederile art.22 secțiunea 2 “Obligații și răspunderi ale proiectantului” din legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, “Legea privind calitatea în construcții”.

Clasa și categoria de importanță a construcțiilor hidrotehnice:

Categoria de importanță a construcției “C” conform HG 766/1997.

Clasa de importanță a construcției III, conform P100/1-2013.

Clasa de importanță a construcției IV, conform STAS 4273/83.

Conform Strategiei de apărare împotriva inundațiilor aprobată prin HG 846 din 2010 dimensionarea hidraulică s-a efectuat pentru debitul cu probabilitatea de depășire de 1%.

În baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importanță a construcțiilor” din “Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor” aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995, completat cu H.G. 766/97, categoria de importanță a lucrărilor, este C – pentru construcții de importanță normală, respectiv clasa III de importanță conform P 100-2013.

Principala cale rutieră este DJ 154, drum ce leaga DN 17 de județul Mures pe Valea Sieului.

5. Baza legală

La începutul lucrărilor se va face în mod obligatoriu instructajul de Protecția Muncii, folosind ca material de bază următoarele acte normative:

Legea 90/1996 – Legea Protecției Muncii publicată în Monitorul Oficial nr.157/23.07.1996, republicata in M. Of. nr 47/29.01.2001,

Ordin nr.388/1996 – Ordin privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii Protecției Muncii nr.90/1996 publicat în Monitorul Oficial nr.249/15.10.1996,

Norme Republicane de Protecția Muncii

Norme de Protecția Muncii specifice activității de Construcții și Montaj, Terasamente și pentru transporturi rutiere.

Măsuri specifice de protecție a muncii, elaborate sub egida Ministerului muncii și protecției sociale pentru:

Lucrări de terasamente

Lucrări de beton

Lucrări de execuție la înălțime

Înainte de începerea lucrărilor, executantul va elabora fișa tehnologică în care va cuprinde toate măsurile de Protecția Muncii.

Apa subterană dacă apare în timpul săpăturilor trebuie evacuată de îndată, pentru a nu înmuia pământul și produce prăbușirea malurilor sau a elemntelor de construcție.

Pământul provenit din săpătură trebuie așezat la o distanță de cel puțin 0,50 m de la marginea săpăturii.

Este interzis așezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a șanțului la o distanță mai mică de 2,00 m de la margine.

Trebuie să se supravegheze zilnic starea terenului, caz în care sunt posibile surpări sau alunecări ale elementelor de construcție sau a maselor de pamânt.

Nu se va începe lucrul fără o verificare prealabilă a terenului.

În cazul în care executantul lucrărilor consideră necesară colaborarea cu proiectantul la elaborarea măsurilor de Protectia Muncii, cuprinse în Fișele Tehnologice, va solicita acestuia în timp util.

Executantul are libertatea, conform legislației în vigoare, să ia orice măsuri suplimentare de protecție, în funcție de evenimentele și situațiile impuse de lucrare.

Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcții montaj, în condiții care să asigure evitarea accidentelor de muncă și a îmbonăvirilor profesionale.

Baza normativă

Cod de proiectare seismică P100-2006;

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții CR0-2011;

Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zăpezii asupra construcțiilor CR1-1-3-2012;

Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton armat și beton precomprimat-Partea 1-Producerea betonului NE 012/1-2007;

Încărcări datorate procesului de exploatare STAS 10101-2-75;

Urmărirea tasării construcțiilor prin metode topografice – STAS 2745-90;

Teren de fundare. Principii generale de calcul seria STAS 3300 (1 și 2);

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă NP 112-2010;

Normativ privind comportarea în timp a construcțiilor P130/1999;

Acțiuni în construcții. Eurocode 1. Actiuni generale, densități, greutăți proprii și încărcări ale clădirilor – Eurocode 1 (SR EN 1991)

Proiectarea structurilor din beton armat. Reguli generale pentru proiectarea construcțiilor– Eurocode 2 (SR EN 1992)

Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung

STAS-4273-83 Încadrarea în clase de importanță

STAS 4068-2-87 Probabilitățile anuale ale debitelor și volumelor maxime în condiții normale și speciale de exploatare

Capitolul III Soluția constructivă propus

Reprofilarea albiei

Propunerea de reprofilare a albiei constă în lucrări de: decolmatarea albiei, finisarea taluzurilor, creșterea secțiunii de scurgere, îndepărtarea arborilor căzuți în albie, tăierea arborilor care îngustează secțiunea de scurgere.

Secțiunea de reprofilare a albiei va avea panta taluzurilor 1:1,5 și lățimea la bază va fi de 14 m astfel încât să se asigure tranzitarea debitului cu asigurarea de Q1% . Taluzurile se vor însămânța natural. Materialul rezultat în urma reprofilării albiei se va depune pe malul albiei în zonele de umplutură acolo unde malurile sunt joase. Cota malurilor va respecta înălțimea minimă dată în profilele tip. Deponiile sistematizate se realizează din materialul rezultat din reprofilarea albiei.

Profil tip reprofilare albie

Pereu uscat

Se propune realizarea unei protecții de mal din pereu uscat pe o lungime totală de 295 m.

Acesta este amplasat în mai multe zone pe ambele maluri ale râului Șieu, având înălțimea de la nivelul talvegului proiectat de 2,8 m iar 4,65 m reprezintă lungimea pereului în plan înclinat, conform planșei nr. 6 nr. 348/2019.

Atât elevația cât și fundația sunt realizate din piatră brută cu greutăți diferite, astfel pietrele mai mari sunt folosite în fundație. Fundația consolidării de mal este realizată din piatră brută cu greutatea mai mare de 1000 kg/buc așezată sub nivelul talvegului proiectat pe adâncimea de 1.00 m. Pereul va fi executat pornind de pe prism și are panta taluzului de 1:1.5. Grosimea pereului este de 30 cm și este amplasat pe un strat drenant, filtru invers din material granular cu grosimea de 15 cm, așternut pe geotextil cu g>400 g/m2, care pornește de la partea inferioară a fundației, conform planșei nr. 6. În vederea racordării lucrărilor cu terenul existent se va realiza umplutură compactată sau deponie sistematizată, după caz.

Secțiunea albiei după consolidarea malurilor și reprofilarea albiei va fi de 14 m, astfel încât să asigure trecerea debitului de calcul cu asigurarea de 1%, conform studiului hidrologic realizat de ABA Someș Tisa. Garda pentru debitul cu asigurarea de Q1% este de minim 30 cm.

Poziția cu amplasarea pereului uscat este detaliată pe planurile de situație. La partea superioară a consolidărilor de mal și pe taluz se așterne un strat vegetal în vederea înierbării.

Secțiune consolidare de mal din pereu uscat

Zid de sprijin din beton armat

Acesta va avea o lungime de și o înălțime de la nivelul talvegului de 3.00 m, dimensionat pentru tranzitarea debitului cu asigurarea Q1%.

Acesta va fi executat pe tronsoane de 5.0 m lungime, pe un soclu din beton simplu de clasă C30/37. Tronsoanele sunt separate cu ajutorul unui strat de poliestiren extrudat de 30 mm. Elevația va fi executată din beton armat C30/37. S-au prevăzut două barbacane pe un tronson de zid de 5.0 m care vor descărca apa din drenul din spatele zidului.

Armarea se va realiza din bare independente de oțel BST 500S și plase sudate.

Drenul din material granular va fi prevăzut pe toată lungimea zidului, de asemenea s-a prevăzut și un tub riflat de drenaj amplasat la baza drenului pentru a descărca apa în barbacane. La partea superioară a consolidărilor de mal și pe taluz se așterne un strat vegetal în vederea înierbării.

Zid de sprijin din beton armat

Stație hidrometrică 1 buc.

S-a propus construirea unei consolidări de mal pe ambele maluri ale râului Șieu printr-un pereu rostuit din piatră cu lungimea totală de 140 m (35 m aval respectiv 35 m amonte în raport cu profilul stației). Pe malul drept al stației hidrometrice amonte de puntea hidrometrică s-a prevăzut refacerea scărilor de acces, refacerea pasarelei, refacerea cabinei pentru materiale și a canalului de acces a apei pentru măsurarea debitului. Pe scările de acces se vor aplica plăcile de miră. Cele existente, datorită fenomenelor meteorologice prezintă o stare avansată de degradare.

Stația are în dotare aparatură de măsurare automată a parametrilor hidrologici și senzorii de măsură vor fi montați pe canalul de acces a apei. S-a prevăzut amenajarea unei secțiuni speciale de amplasare a senzorilor, sub pereu pentru ca senzorii să fie introduși într-un tub PVC și repoziționați pentru o funcționare continuă și în siguranță. S-a prevăzut realizarea unui canal din beton pentru a ușura efectuarea măsurătorilor la debite medii și mici.

Stația hidrometrică propusă

Capitolul IV: Breviare de calcul

DESCRIEREA ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Lucrările de organizare de șantier reprezintă totalitatea amenajărilor, a construcțiilor, a instalațiilor, a obiectelor și a cheltuielilor necesare creării condițiilor pentru folosirea eficientă a fondurilor fixe din dotarea unităților de construcții-montaj și pentru desfăsurarea activității acestora în socopul realizării, în termen și de bună calitate, a obiectivelor planificate.

Pentru bună desfăsurare a lucrărilor, organizarea de șantier s-a materializat pe planul de situație, cu poziționarea fiecărui element necesar.

Accesul în respectiva zonă se realizează din drumul județean DJ 154.

Organizarea de șantier va cuprinde:

– panou de identificare a investiției

– cabină portar/ pază

– PSI

– rezervor colectare uleiuri uzate – capacitate – 1000 l

– container menajer – colectare selectivă

– platforme depozitare material – 4 buc.

– platformă parcare autoturisme – 3 locuri

Utilajele minime necesare realizării obiectivelor sunt:

– excavator 36t pe șenile – 4 buc.

– autobasculante pentru transport – 4 buc.

– autocamioane 7t- 1 buc.

-buldozer pe senile 65-80cp

Personalul minim necesar desfășurării activităților de construcție va fi alcătuit din:

– inginer Manager de Proiect 1;

– inginer specialitate A.C.H

– 5 șoferi

– 5 operatori utilaje

– 1 maistru construcții

– 3 pietrari

– 3 fierari betoniști

– 5 dulgheri

– 6 muncitori necalificati

– paznic

Personalul calificat va fi prezent pe șantier în etape și pe perioade de timp diferite. Instruirea SSM se va realiza periodic de către personal specializat conform Planului SSM.

Terenul pe care se va amplasa organizarea de șantier nu este împrejmuit și nu este racordat la utilități.

În organizarea de șantier va exista un punct sanitar de prim ajutor ce va fi dotat cu stingătoare portabile cu dioxid de carbon și cu spumă mecanică precum și cu stingătoare transportabile cu spumă.

Deșeurile rezultate în urma proceselor tehnologice de construcție se vor depune în containere metalice. Containerele metalice folosite la deșeuri vor fi golite la groapa de gunoi a localității Bistrița.

Pe șantier se va evita formarea de pulberi fine, deversarea accidentală a apelor uzate sau a compușilor poluanți.