Capitolul I – Imaginea femeilor în perioada pre -divizare Subcapitole: 1. Influența confucianismului asupra imaginii femeilor 2. Începuturile… [613879]

1

Capitolul I – Imaginea femeilor în perioada pre -divizare
Subcapitole:
1. Influența confucianismului asupra imaginii femeilor
2. Începuturile educației pentru femei
3. Perioada colonială
4. Perspectiva nord -coreeană asupra ”femeilor d e comfort” și cazul din provincia
Hwanghae, Coreea de Nord, 1947

Acest capitol explic ă evoluția statutului social și educațional al femeilor în perioada Choson,
perioada colonială, până la divizare, contribuția Sirhak și Tonghak la viziunile despre
drept urile omului în Coreea de Nord. Voi discuta și importanța acordată perioadei coloniale
de către DPRK și cum sunt portretizate femeile în această perioadă.

Influența confucianismului în imaginea femeilor

Confucianismul este o parte cent rală din identitatea culturală a Coreei. 1
În lucrările ce abordează subiectul femeilor din Asia de Est în general, cât și al femeilor din
Coreea în particular, confucian ismul este folosit ca principală categorie și element de analiză.
Cele mai multe inter pretări asupra femeilor din Asia de Est presupun, susțin și încearcă să
demonstreze cum acestea sunt victimele confucianismului, ideologie pe care cercetătorii o
considerau ca fiind cea mai puternică politic în Asia de Est premodernă. După interpretările
existente, confucianismul nu doar că a privat femeile de drepturi, ci a și susținut o structură
socială strictă nefavorabilă recunoașterii aptitudinilor femeilor sau a demnității lor.2

1 SONG, Jiyou ng, "Human rights discourse in North Korea : Post-colonial , Marxist and Confucian
perspectives " (2011).
2 Kim, Youngmin, and Michael J. Pettid, eds. Women and Confucianism in Choson Korea: New
Perspectives . Suny Press, 2011,p 11

2
Având în vedere imaginea femeii ca victimă a confucianismului, este exp licabil faptul că
cercetătorii pun în prim -plan ideea de patriarhat în detrimentul altor elemente ale tradiției
confucianiste. Descrierea tradiției confucianiste ca fiind patriarhală nu este greșită, dat fiind
faptul că textele confucianiste transmit acea stă imagine. Ideea de patriarhat ca esență a
confucianismului este discutabilă. Odată remarcată diversitatea tradiției confucianiste,
realizăm că aceasta nu poate fi redusă de ideea de patriarhat. De aceea, este important de
menționat faptul că numeroasele teorii asupra naturii umane întâlnite in tradiția confucianistă
nu pot fi reduse la ideea de patriarhat. 3
Dinastia Chosŏn , care a condus pentru mai mult de 500 de ani, până la colonizarea de către
Japonia în anul 1910, a reprezentat o perioadă foarte im portantă pentru femei.
Ideologia confucianstă, înrădăcinată ferm în dinastia Yi(Choson) a fost cea care restricționat
cu exigență libertatea femeilor. Datorită relațiilor ierarhice stricte, bazate pe vârstă, sex și
clasă socială, societatea încuraja femei le să adopte ideile și virtuțile confucianiste. 4
În această perioadă, educația școlară era exclusiv pentru bărbații din clasa superioară, iar
învățământul secundar și superior erau administrate de către guvern. Nivelul primar era
organizat pe o scară rest rânsă de către profesori sau de către familiile bogate. Studiul lor se
axa pe clasicii chinezi și literatură, iar printre conținuturi se regăseau învățături despre
relațiile ierarhice, cum ar fi superioritatea bărbatului în raport cu femeia, a bătrânilor î n raport
cu tinerii, precum și coduri etice care să mențină aceste relații ierarhice. 5 În societatea
tradițională, educația femeilor era aproape ignorată, iar școlile pentru femei erau inexistente.
Educația femeilor avea loc, cel mult, în familie. Femeile de clasă mijlocie erau învățate să
citească romane și să scrie scrisori. Datorită temerii că prea multă cunoaștere ar putea afecta
menținerea relațiilor ierarhice în familie, familiile se temeau să educe femeile prea mult,
având în vedere că principalul r ol al acestora era să fie subordonate bărbaților.6 Prin urmare,
educația femeilor era centrată pe îndeplinirea rolurilor impuse de către tradiția confucianstă. .
Bărbații si femeile erau despărțiți de la vârsta de 7 ani, urmând ca bărbații să locuiască în
partea exterioară a casei, numită sarangchae , iar femeile în partea interioară , numită anchae.
O femeile virtuoasă de supunea bărbaților de -a lungul vieții ei. În tinerețe era supusă tatălui,
după căsătorie, soțului, iar în cazul decesului acestuia, se supu nea fiului. Căsătoria era

3 Idem, p 12
4 Women and re volution in North Korea, pg 528
5 Mijeong Lee, Womențs Education Work and Marriage in Korea, Seoul National University Press, pg 11
6 Mijeong Lee, Womențs Education Work and Marriage in Korea, Seoul National University Press, pg 12

3
aranjată de către părinți, iar odată intrată în familia soțului, femeia nu mai făcea parte din
familia în care s -a născut, devenind exclusiv proprietatea soțului. În familiile sărace se
practica frecvent vinderea fiicelor. Având î n vedere că femeile nu aveau dreptul la moștenire,
la proprietate sau la muncă în afara locuinței (exceptie făcând femeile de rând, care erau
nevoite să muncească pentru a supravietui) , acestea erau întru totul vulnerabile și depe ndente
de soț. Conform învățăturilor lui Co nfucius, cele 7 “păcate” care îndreptățeau alungarea
femeilor din familie erau nesupunerea față de socri, incapacitatea de a naște fii, adulterul,
gelozia, purtarea unei boli ereditare, logoreea și furtul. 7
Cultul str ămoșilor și păstrar ea liniei paterne au dat mai multă amploare patriarhatului. Prin
cultul strămoșilor, autoritatea bărbaților continuă până după moarte. Riturile ancestrale
comemorează strămoșii din linia paternă, începând de la părinți și continuând până la a 5 -a
generație . Cultul strămoșilor a reprezentat o parte importantă a pietății filiale. În consecință,
îndatorirea femeilor era să nască cel puțin un moștenitor de sex masculin, soarta femeilor
fiind determinată, practic, de șansă, iar recurgerea la concubine este just ificată de această
obsesie pentru linia masculină. 8

Începuturile educației pentru femei
Începutul educației moderne pentru femei trebuie înțeles în contextul situației politice interne
și externe de la sfârșitul secolului XIX. Ultima jumătate a sec. XIX poate fi caracterizată în
două aspecte: ferocitate, conflictele politice interne dintre elitele politice și pericolele externe
de invazie din partea țărilor din Vest și Japonia. În acest context, elitele politice s -au împărțit
în două grupuri cu viziuni d iferite asupra apărării națiunii de asupritori. Un grup susținea că
cea mai bună soluție pentru protejarea națiunii era păstrarea ”porților închise”, adică izolarea
completă a acesteia de influența străină. De cealaltă parte se afla grupul ce
susținea ”des chiderea porților”, adoptarea noțiunilor străine și a noilor tehnologii ca singura
soluție de protejare a națiunii. Choseon a păstrat politica ”porților închise” până în 1876, când
a fost încheiat un tratat cu Japonia9 ce permitea deschidere porturilor. Înainte de tratat, China

7 Women and revolution i n North Korea, pg 528

8 Mijeong Lee, Womențs Education Work and Marriage in Korea, Seoul National University Press, pg 12
9 Japan -Korea Treaty of Amity în Japoneză sau Treaty of Ganghwa Island în coreeană

4
era singura țară cu care Coreea avea relații diplomatice. Grupul ”păstrării porților închise” era
infuzat de ideologii confucianiste care disprețuiau tehnologiile și normele vestice. În contrast,
elitele ce susțineau deschiderea porț ilor aveau o viziunea mult mai realistă. Aceștia au
observat cum China se destrăma din cauza problemelor interne și a invaziilor, în timp ce
Japonia a fost nevoită să se deschidă prin tratate inegale. În urma tratatului din 1854 cu SUA,
Japonia a inițiat o serie de reforme politice pentru consolidarea națiunii. Adoptarea unei serii
de norme și tehnologii vestice au contribuit la modernizarea acesteia. Poziția grupului de
„deschidere a porților” era similară cu cea a Japoniei, susținând necesitatea unei m odernizări
a națiunii. În urma tratatului cu Japonia, Coreea a încheiat tratate succesive cu Rusia, Marea
Britanie, SUA și Franța. Aceste evenimente au contribuit la evoluția pe plan intern și extern a
Coreei, la schimbări în sistemul social tradițional, astfel că începuturile educației pentru
femei sunt datorate acestor schimbări. După ce activitățile religioase au fost permise,
misionarii creștini au pătruns în Coreea și s -au implicat în proiecte educaționale și medicale.10
Misionarii au susținut îmbunătățir ea statutului femeilor și educația universală pentru femei și
bărbați. Prima școală modernă pentru femei, Ewha Haktang a fost înființată în anul 188611 de
către Mary Scranton. Eforturile misionarilor de a educa femeile prin construirea școlilor erau
revoluț ionare, având în vedere statutul acestora la acea vreme. Aproximativ 20 de școli
pentru femei au fost construite în următorii de 20 ani de la fondarea școlii Ewha. Obi ectivul
acestor școli era de a ridica statutul femeii ocupat în societatea tradițională. Misionarii s -au
opus căsătoriei între minori, poligamiei, și au susținut egalitatea de gen. Aceștia doreau
educarea unor femei capabile să îndeplinească atât responsabilitățile din familie cât și
construirea unei cariere profesionale în învățământ sau as istență medicală. Astfel, în 1925 a
fost înființată prima instituție de învățământ superior pentru femei – Ewha College.

În timpul sec. XIX, numeroase mișcări au influențat schimbarea sistemului tradițional, astfel
că, noi școli de gândire, Silhak (învăț are prac tică) și Tonghak( învățare vestică), împreună cu
influența occidentală a creștinismului, și -au concentrat atenția asupra drepturilor omului și
egalitatea dintre oameni, indiferent de statut social sau sex. 12 Idei confucianiste din școlile
Silhak și Tonghak au fost, mai târziu, aplicate în doctrina Juche de către Kil Il Sung și în

10 Mijeong Lee, Womențs Education Work and Marriag e in Korea, Seoul National University Press, pg 14 -16
11 Women and revolution in Nortj Korea, pg 529
12 Women and revolution in North Korea, pg 529

5
drepturile omului înscrise de Kim Jong Il. Savanții Sil hak, Yi Ik și Chong Yag -Yong au
susținut reforme sociale, aplicarea științei și a tehnologiei și adoptarea învățături lor chineze și
occidentale, argumentând că acest lucru va ridica standardul de viață a cetățenilor și va crește
eficiența și productivitatea în agricultură și comerț. 13
Ideile savanților Sirhak asupra egalității dintre clasele sociale au pus bazele filosof ice și
culturale pentru acceptarea ideilor marxiste de abolire a capitalismului, după 1945. Savanții
nord-coreeni menționează ideile Sirhak în discursurile despre drepturile omului, pentru a
susține tradiția egalității cu mult înainte de influența marxistă . Sirhak a avut un rol important
în abolirea sclaviei14. Perspectiva asupra Sirhak este una predominant pozitivă, în comparație
cu confucianismul criticat ca filosofie a clasei feudale. Filosofii nord -coreeni au încercat să
lege Sirhak de materialismul marx ist. DPRK recunoaște contribuția Sirhak în societatea târzie
a dinastei Choson prin patriotism, progresism și importanța acordată tehnologiei și
științei : ”Savanții Sirhak au propus numeroase reforme progresiste pentru pământuri, taxe,
statut social și sis teme militare care era ilogice sau ineficiente”15 . Progresul în egalitatea
socială și preferința tehnologiei și științei poate fi interpretată ca o predilecție pentru
drepturile socio -economice, iar atitudinea patriotică este similară cu ideile moderne as upra
drepturilor omului ca suveranitate colectivă împotriva influenței străine. 16
Tonghak(învătare vestică) este cea mai influentă bază coree ană tradițională pentru formarea
drepturilor nord -coreenilor, ea supraviețuind încă, în două forme: ca religie (Ch’ Ōndogyo), și
ca partid politic (Ch’Ōndogyo Youth Party, întemeiat în 1919, în timpul perioadei coloniale
de Kim Ki -chŌn) . Tonghak a promovat egalitatea de gen și au criticat discriminarea
femeilor, apărând dreptul femeilor la respect reciproc. Adepții Ton ghak erau „Obligați moral
să se trateze reciproc ca egali, indiferent de vârstă, sex, sau statut social. ”17 Înainte de
influența Tonghak, tinerele văduve erau forțate să nu se mai căsătorească și să rămână fidele
soțului decedat. În urma Răscoalei țărănești din 1894, tinerelor văduve le este permis să se
recăsătorească, o îmbunătățire neconvențională și revoluționară la sf. Sec. XIX. Guvernul

13 SONG, Jiyoung, " Human rights discourse in North Korea : Post-colonial , Marxist and Confucian
perspectives " (2011), pg 64
14 Între începutul sec. XVII și până la sf. Sec XVIII aproximativ 30% din populația coreeană era
formată din sclavi
15 Science Encyclopedia Press (Kwahak beakwasajeon ch’ulp’ansa) 1982
16 SONG, Jiyoung, " Human rights discourse in North Korea : Post-colonial , Marxist and Confucian
perspectives " (2011), pg 66 -67

17 Jacobs, Norman, 1985, The Korean Road to Modernisation and Developmen, Urbana: University of Illinois
Press – 239

6
DPRK recunoaște ideile revoluționare asupra egalității sociale și opunerea față de sistemul
feudal Choson și rezultat ul politic direct al Tonghak, Răscoala Țăranilor din 1894. Acest
lucru demonstrează că, în perioada premodernă, Coreea avea deja câteva idei despre
drepturile omului, în special legate de egalitatea socială și egalitatea de gen, care a devenit
baza cultura lă a acceptării ideilor marxiste în abolirea sistemului de clasă. 18
Mișcarea naționalistă a început să se dezvolte la sfârșitul perioadei Choson, când
suveranitatea Coreei era amenințată de agresiuni străine. Eforturile pentru independență au
continuat în timpul perioadei coloniale 1910 -1945. Ca multe alte societăți colonizate,
îmbunătățirea statutului social al femeilor era văzută ca o treaptă importantă către
modernizare. Femeile erau încurajate să devină educate pentru a contribui la dezvoltarea
național ă, în timp ce își îndepineau rolul tradițional în familie. Participările femeilor în
domeniul politic au luat naștere din mișcarea naționalistă. Noi voci ale scriitoarelor și
traducătoarelor coreene ilustrează suferința oamenilor. 19

Perioada colonială

Perioada colonizării japoneze rămâne controversată atât în Coreea de Nord, cât și în Coreea
de Sud, și a rămas o memorie a suferinței colective.
Una dintre cele mai importante influențe în crearea noilor drepturi ale cetățenilor nord –
coreeni, între 1945 ș i 1948 a fost memoria trecutului colonial. 20 Jurnaliștii americani care au
reușit să pătrundă în Coreea de Nord au scris despre mitul național al rezistenței anti –
japoneze, despre monumentele sibolice ale acestei perioade, ce se pot observa în țară, chiar și
după 35 de ani de la ieșirea de sub ocupație japoneză. În Coreea de Nord se vehiculează că,
Kim Il Song a comandat această mișcare, și că viața politică și militară este modelată după

18 SONG, Jiyoung, " Human rights discourse in North Korea : Post-colonial , Marxist and Confucian
perspectives " (2011), pg 73
19 Writing Women in Korea: Translation and Feminism in the Colonial Period, by Theresa Hyun,
2003. Honolulu: University of Hawai'i Press, pg xiii
20SONG, Jiyoung, " Human rights discourse in North Korea : Post-colonial , Marxist and Confucian
perspectives " (2011 ), pg 75

7
această rezistență anti -Japoneză. Cu siguranță, aceasta este viziunea Coreei de Nord asupra
mitului fondării națiunii.21
Coreea a intrat în sfera de influență japoneză prin tratatul din 1876, urmând o perioadă în care
guvernul Meiji a început un proces de integrare politică și economică a Coreei în Japonia.
Prin Tratatul din 1905, Coreea intra sub protectorat japonez și era indirect condusă prin
Rezidentul General al Coreei. Japonia a anexat formal Coreea în 1910 prin Tratatul din 1910,
fără aprobarea regelui Gojong. Japonezii au declarat Peninsula Coreeană colonie a Japonie i
administrată de Guvernul General stabilit În Keijō (Gyeongseong ), care deținea puterea.
Această perioadă a fost caracterizată de o industrializare rapidă, exploatarea resurselor țării și
a poporului, marginalizarea istoriei și culturii coreene.
Tratatul de Protectorat din 1905, care amenința autonomia Coreei, i -a făcut pe cetățeni să
conștientizeze importanța educării femeilor și că educația este singura soluție de salvare a
națiunii, as tfel că, în următoarea perioadă numărul școlilor a crescut. 22

Touși, numărul studentelor a rămas infim. În 1919, doar 2.2 % din fetele coreene frecventau
școala primară, în comparație cu 98.8 % din fetele din Japonia. Până în 1929, procentul a
crescut doa r până la 7,9 %. Din acest număr, doar 1/5 avansau la școala gimnazială23, și doar
o mică parte din absolventele de liceu aveau oportunitatea de a studia în străinătate. Însă,
datorită influenței acestora, studentele alegeau de cele mai multe ori Japonia pe ntru studiile
postliceale. Până la sfârșitul anilor 20, numărul studentelor coreene din Japonia l -a depășit pe
cel al studentelor din Coreea. De exemplu, în anul 1929, Ewha Women’s Professional School
(Ewha yŏja chŏnmun hakkyo), singura instituție de învăț ământ superior pentru femei, număra
138 de studente, față de 158 de studente coreene ce studiau în Japonia. Totuși numărul de
studente este minuscul față de cel al studenților bărbați, acesta fiind de 1,411 în 1929, în timp
ce 2,15324 studenți studiau în Ja ponia. A doua cea mai mare gazdă a studenților era SUA.
Potrivit Sinhan Minbo, un ziar pentru coreeni -americani fondat în 1909, numărul estimat de

21 Chapter 13 in Ramon H Myers and Mark R. Peattie, eds, The Japanese Colonial Empire,1895 -1945.
Princeton: Princeton University Press, 1984, pp. 478, Bruce Cumings

22 New Women in Colonial Korea: A Sourcebook by Hyaeweol Choi. New York: Routledge, 2013, pg 6

23 Kim Kyŏngil. (2004) Yŏsŏng ŭi kŭndae, kŭndae ŭi yŏsŏng (Modernity of Women, Women of Modernity),
Seoul: P’urŭn yŏksa. Pg 273 -286 în New Women of Colonial Korea
24 Pak Sŏnmi. (2007) Kŭndae yŏsŏn g cheguk ŭl gŏch’ŏ chosŏn ŭro hoeyu hada(Modern Women Return to
Korea via Empire), Seoul: Ch’angbi. Pg 39, In New Women of Colonial Korea

8
studenți coreeni, deopotrivă femei și bărbați, în anul 1917, era de 5425, dintre care doar 6 erau
femei. Acest ea se specializau pe muzică, literatură, educație și filosofie. 26
La o analiză a acestor numere, putem concluziona că, Coreea nu a reușit formarea unei mase
critice de femei educate în timpul perioade coloniale27, guvenul coreean concentrându -și
atenția asu pra educației moderne pentru bărbați, contrar afirmațiilor de necesitate a educației
egale pentru femei și bărbați. De altfel, chiar și după înființarea școlilor pentru femei,
preocuparea pentru educația femeilor în rândul naționalilor nu era la fel de mar e ca în rândul
misionarilor creștini28. Scopul educației pentru femei, atât în școlile private, cât și in cele
publice era producerea unor soții și mame bune, care prin educația lor puteau oferi urmașilor
un viitor mai bun și posibilitatea de a deveni cetă țeni capabili de apărarea națiunii: „Educația
femeilor trebuie să fie centrată pe maternitate. Datoria centrală în viața unei femei este de a
deveni mamă. O jumătate din viața unei femei este dedicată nașterii copiilor și creșterii lor,
iar bazele caracter ului copiilor sunt modelate la pieptul mamei lor.”
„ (…) este în aceeași măsură periculos și ridicol să ne așteptăm ca cineva să devină mamă
fără o pregătire corespunzătoare pentru maternitate.”
„Scopurile educației se schimbă în funcție de dorințele oamen ilor și de tendințele de la acea
vreme. Acum, în Coreea, educația femeilor ar trebui să se axeze pe maternitate; altfel,
educarea femeilor este fără sens.” 29
Femeile au primit acces la o educație modernă ca urmare a schimbărilor produse în națiune,
iar edu cația le -a făcut patriote. Mai târziu, în timpul perioadei coloniale, femeile educate s -au
implicat în mod activ la mișcarea anti -japoneză. Începuturile educației moderne a avut un
impact uriaș asupra educației femeilor. Ele puteau studia în școli, iar ed ucația nu era limitată
la femeile yangban30. „Pentru prima dată în istoria coreeană, în scopurile educației
moderne, individualitatea femeilor a fost declarată oficial. Femeile au fost recunoscute ca
persoane cu gândire independentă și capabile să facă acel eași lucruri ca și bărbații.”31 Deși
numărul femeilor care beneficau de educație era destul de mic în această perioadă, impactul

25 (Sinhan minboJune 21, 1917
26 Underwood, H. H. (1930) “Korean Students in America and What They Bring Back,” The Kore a Mission
Field26.4: 67 –72.
27 New Women in Colonial Korea: A Sourcebook by Hyaeweol Choi. New York: Routledge, 2013, pg 6
28 Womențs education, work and marriage in Korea, pg. 17
29 Yi Kwangsu: Centering women’s education on motherhood
[“Mosŏng chungsim ŭi yŏja kyoyuk,” Sin yŏsŏng 3, no. 1 (1925): 19 –20
30 Clasă aristocrată din timpul dinastiei Choseon, formată în principal din funcționari publici și oficiali militari
31 Womențs education, work and marriage, pg 17

9
educației moderne asupra statutului femeii, la nivel simbolic, a reprezentat enorm. 32 Un grup
mic de femei educate a reușit să s e afirme în literatură, educație, artă, jurnalism, medicină,
muncă socială: ”Majoritatea au devenit profesori cu normă întreagă; apoi, odată ce s -au
căsătorit, au devenit gospodine excelente. În alte cazuri, unele au devenit medici sau
asistente. Cele care au studiat peste mări, la întoarcerea acasă, au lucrat în școli, conduc
activități educaționale în comunități agricole, iau parte la lucrările bisericii sau predau
coreeană străinilor. Dacă o clasă de absolvenți dintr -o singură instituție poate aduce
contribuții atât de importante societății, atunci am încredere deplină că Coreea va obține
beneficii enorme din înființarea mai multor instituții de învățământ superior pentru femei.” 33
Acestea au avut un rol important în exprimarea punctului de vedere asupra imaginii femeilor
despre ele însele, spre deosebire de imaginea lor văzută prin ochii intelectualilor bărbați.
Acestea au reușit să vorbească în numele tuturor femeilor despre subiecte ce pănă atunci nu
erau abordate: „(…)faptul că eliberarea femeilor es te adusă în discuție în societatea
contemporană indică faptul că societatea noastră se trezește. Acesta este un semn că există o
promisiune pentru fericire în viitorul societății noastre.”34 Un pas important în această
perioadă este conștientizarea de care au dat dovadă femeile asupra propriului lor destin,
asupra importanței emancipării și a rolului lor în stat și în societate, care nu trebuie sa fie
limitat la cel de mamă și soție.
Perioada colonizării japoneze a reprezentat una dintre cele mai grele peri oade din istoria
Coreei, iar impactul acesteia asupra femeilor este unul major. Deși, pe de -o parte observăm
un progres în conștientizarea importanței acestora în societate, pe de cealaltă parte ne
confruntăm cu o rană ireparabilă în istoria Coreei, o rană ce a afectat nu doar victimele, ci și
întreaga populație coreeană de la acea vreme, memoriile rămase fiind o dovadă a suferințelor
poporului coreean sub dominație: „femeile de comfort” ale armatei Japoneze. Chiar și după
eliberarea de s ub ocupația japonez ă, în Coreea acest subiect era considerat taboo și era evitat
atât de către rudele victimelor, cât și de victimele însele . „Acest lucru de datorează ideilor
predominante din societatea noastră, una dominată de bărbați, care le privesc pe femei fie ca
sfinte, fie ca prostituate. Într -o asemenea societate, femeile stigmatizate drept „femei de

32 Womențs education, work and marriage, pg 17

33 Alice Appenzeller: Issues in the higher education for women in Korea5
[“Chosŏn yŏja kodŭng kyoyuk munje,” Samch’ŏlli 4, no. 3 (March 1932): 45 –47
34 Ham Sep’ung: Women’s liberation means social progress3 [excerpt] [“Yŏja haebang i chŭk chinbo,” Kaebyŏk
(September 1920): 43 –45

10
comfort” erau privite cu reticență și erau tratate ca prostituate chiar și de femeile din jurul
lor. Ele trebuiau să păstreze liniștea fără nicio șansă de a demonstra c ircumstanțele injuste,
oamenii uitându -se la ele într -o manieră dezaprobatoare.”35

Perspectiva nord -coreeană asupra ”femeilor de comfort”

Datorit ă importanței acordate castității femeilor în tradiția coreeană, victimele
supraviețuitoare atât din Coreea de Nord, cât și din Coreea de Sud erau forțate să păstreze
liniștea. Abia de curând, în special în ceea ce privește îngrijorarea la nivel guvernamental față
de soluționarea postcolonială, vocea ” femeilor de comfort” din Coreea a fost auzit ă și
acordată atenție atât în Coreea de Nord, cât și în Coreea de Sud și Japonia.36
Coreea de Nord a pus experiența colonială în fața și centrul celor mai importante criterii care
definesc formațiunile sociale postcoloniale .37 Astfel că, d upă instaurarea r egimului comunist
nord-coreean a urmat o perioadă dominată de vehiculări intense cu privire la restimente le față
de imperialismul japonez, având scop propagandistic și de stimulare a naționalismului,
vehiculări care au continuat pe tot parcursul dinastiei Kim, până în prezent.
Destul de recent, în ziarele nord -coreene se abordează subiectul femeilor de comfort ale
armatei japoneze. De pildă, în ziarul Rodong Sinmun38, la data de 16 august 2018(Juche
10739) se publică un articol intitulat ” Națiunea coreeană va obliga cu siguranță Japonia să
plătească scump pentru crimele trecute”.
Comitetul Coreean de Măsuri privind Sclavia Sexuală pentru Armata Japoneză și de Redactare
a Victimelor40 a obținut declarații de la o japoneză pentru a dovedi sclavia sexuală exerc itată
de armata imperialistă Japoneză asupra sa. Femeia pe nume Sumie Nakamura, în vârstă de 92

35 Do you know the comfort Women, pg 4
36 Gender in Oblivion, pg 330
37 Suzi Kim
38 ziarul oficial al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc publicat încă din 1945
39 Sistem de numerotare al anilor în Republica Democrată Populară Coreeană care începe de la data nașterii lui
Kim Il Sung
40 Localizat în Seul, Coreea de Sud

11
de ani, deși de naționalitate japoneză, s -a născut și a trăit în Coreea până la eliberarea de sub
ocupație Japoneză, după care s -a întors în Japonia. Aceasta af irmă că a asistat la operațiunea
unei ”stații de comfort” în provincia Hamgyeong de Nord. Comitetul a afirmat că, după
declarațiile femeii au demarat cercetări de teren în zona Sŏnbong , în orașul Ras ŏn41. Întrucât
a confirmat sclavia sexuală comisă de arm ata japoneză acolo, comitetul a publicat un raport de
sondaj pentru a clarifica situația crimelor, r aport care avea în vedere situația trupelor japoneze
ce au ocupat regiunea Kyonghung, regiune de importanță strategică, plasat între China și Rusia,
înaint e de eliberarea Coreei.
Gărzile de frontieră din cel de -al 76 -lea regiment al Diviziei 19 Ranam a armatei japoneze au
fost recent reorganizate în 1937, conform „orientărilor pentru modificarea formării polițiștilor
de frontieră”. Grănicerii aveau sediul î n județul Kyonghung și își desfășurau unitățile în
diverse locuri. O astfel de situație oferea condiții complete pentru apariția anterioară a unei
„stații de confort” pentru armata japoneză.
Existe nța ”stației de comfort” pentru armata Japoneză ce a fost i nstalată în Wonjong -dong,
districtul Sŏnbong , în orașul Ras ŏn a fost confirmată în urma cercetării de teren.
Clădirea ”stației de comfort” care cel mai probabil a fost construită la mijlocul sau jumătatea
anilor 1930, este o casă cu un singur etaj înconj urată de un gard înalt.
Fetele de 17 până la 20 de ani au fost aduse în aceste stații din sudul regiunii și erau păstrate
aproape în izolare.
Rezultatele de pe teren au confirmat că clădirea de care își amintea Sumie Nakamura coincide
cu mărturiile locuito rilor.
Compozi ția locuitorilor din Wonjong -dong de la acea vreme demonstrează că „stațiile de
comfort” erau folosite exclusiv de armată.
Majoritatea locuitorilor săi erau fermieri chiriași săraci. Cu excepția lor, erau doar poliția și
gardienii militari japonezi. ” Este de neconceput că a fost instalat un bordel pentru țăranii
săraci care abia își trăiau viața.”

Cel mai explicit motiv pentru care „ stația de comfort„ a fost folosită exclusiv de armata
japoneză este că femeile erau examinate regulat de m edicul armatei. Asemenea stații au fost
descoperite în mai multe locuri, precum Chongjin din provincia Hamgyong.

41 În prezent, pe teritoriul Coreei de Nord

12
Articolul afirmă în final: ”Reacționarii japonezi folosesc tot felul de trucuri de bază pentru a
pune sub covor eternele crime, dar poporul c oreean îi va obliga cu siguranță să -și asume
responsabilitatea de a răscumpăra trecutul și să plătească scump pentru nenorocirea,
durerea, dizgrația și daunele națiunii coreene suferite din cauza Japoniei.”42

Cazul din provincia Hwanghae, Coreea de Nord , 1947
Suzy Kim, în studiul său, Revolutionary Mothers, descrie un caz adus la tribunal în 1947.
Acest caz implica un bărbat de 41 de ani(Ahn Seung -un) cu un fiu de 14 ani(Cheong -mo) și o
femeie de 47(Yi Yeong -sun) cu fiica sa de 18 ani(Keum -Ok). A ceștia au fost judecați pentru
încălcarea Legii Egalității de Gen( pe care o voi detalia în capitolul următor), căsătorindu -și
copii sub vârsta legală. Acuzatul a afirmat că știa despre această lege, însă nu a crezut că va
comite o faptă atât de gravă, dat fiind faptul că și el la rândul său a fost căsătorit la 17 ani și
trimis la casa soției, cum se întâmpla frecvent pentru băieții din famililiile sărace, însă a dorit
să îi ofere fiului oportunitatea de a se căsători ”normal”. Ambii părinți, Ahn și Yi au d orit
această căsătorie, mai ales datorită faptului că familia Yi se confrunta cu foametea și a propus
căsătoria. Întrebat dacă și -a forțat fiul să se căsătorească, Ahn a dat un răspuns ce arată relația

42 Korean Nation Will Surely Force Japan to Pay Dearly for Past Crimes, Aug. 16, Juche 107 (2018),
disponibil pe http://rodong.rep.kp/en/index.php?strPageID=SF01_02_01&newsID=2018 -08-16-0018

13
tradițională dintre părinți și copii: ” Nu a fost forț at să se căsătorească. Cheong -mo s-a
căsătorit pentru că l -am căsătorit, iar el nu a spus că nu vrea să se căsătorească”.
Răspunsul doamnei Yi este însă cel care ne face să ne putem cele mai multe semne de
întrebare asupra vulnerabilității femeilor în tim pul colonizării și în perioada imediat
următoare instaurării regimului comunist în Coreea de Nord. Doamna Yi afirmă, de
asemenea, că era conștientă de Legea Egalității de Gen, însă în urmă cu 3 ani, în februarie
1944, când autoritățile coloniale au venit s ă recruteze fete necăsătorite, posibil ca ”femei de
comfort”, aceasta a aranjat căsătoria pentru a preveni pierderea fiicei. Mai mult, aceasta crede
că, oricum căsătoria s -ar fi întâmplat la un moment dat, și prin această căsătorie aranjată a
protejat -o de foame. Tinerii au fost separați, însă părinții au fost scutiți de pedeapsă, pe motiv
că și-au recunoscut greșeala. 43
Datorită mijloacelor greu accesibile de a obține informații despre Coreea de Nord, nu putem
știi dacă acest caz este unul izolat, însă, g ândindu -ne la trecutul tradițional și la impactul
acestuia, probabil ca este unul dintre multele cazuri de acest gen. Cu toate acestea, câteva
surse sugerează această problemă, ajutându -ne să observăm situația și să creem conexiuni.
Cazul de față ne ajută să conștientizăm situația femeilor, în special celor necăsătorite, de la
mijlocul sec. XX, când tradiției confucianiste i se adaugă problema femeilor de comfort. Din
acest punct de vedere, putem privi cazul fetei cu empatie. Deși pare un caz clasic de căsă torie
aranjată, așa cum avea loc deja de secole în dinastia Choseon, semnul cel mai mare de
întrebare este de ce ar risca părinții să facă închisoarea, încălcând legea? Nu putem să nu
observăm cum, aflați la 2 ani după ieșirea de sub ocupație japoneză și d ivizare, elemente
confucianiste sunt păstrate. Totuși, având în vedere situația tinerelor fete ce riscau să devină
victime ale armatei japoneze, putem considera un motiv plauzibil și preferabil căsătoria
aranjată în locul pierderii fiicei.

43 Suzy Kim, Revolutionary Mothers, pg 744 -745

14

Capitolul 2: Crearea imaginii femeii socialiste sub conducerea lui
Kim Il Sung
Subcapitole :
1. Contextul divizării celor două Coree și consecințe
2. Adoptarea marxismului feminist
3. Importanța maternității în imaginea femeilor
4. Imaginea femeilor în literatura și mas s-media de propagandă
5. Ideea juche
6. Influența sistemului Songbun asupra imaginii femeilor

Contextul divizării celor două Coree și consecințe

Identitatea nord -coreeană a fost construită în jurul imaginii create de lider și guvern, a unei
intense propagande care promovează ideologia partidului unic ș i o imagine înfrumusețată a
realizărilor regimului și ale liderului său.
Identitatea nord -coreeană a fost puternic influențată de istoricul colonial, de impactul
divizării(1910 -1945), consecințele Războiului Coreean(1950 -1953) și caracteristicil e
ideologiei totalitar -comuniste ( controlul total al statului asupra economiei, culturii și
societății în general; nerespectarea principiului separației puterilor în stat; existența unui
singur partid politic , cu un lider dominator; nerespectarea drepturil or și libertăților
cetățenești; reprimarea oricărui protest împotriva regimului).
Divizarea celor dou ă Coree este o consecință a schimbărilor politice și ideologice ale
secolului XX. Această perioadă a fost reprezentată de schimbări critice în istoria omen irii,
care au dus pe parcurs la condiția în care se află cele două Coree în prezent.

15
Secolul XX reprezintă o perioadă importantă în istoria omenirii, deoarece încep să se
definească două regimuri politice contrastante: totalitare și democratice, ca urmare a crizei
economice din perioada interbelică(1929 -1933), manifestată prin inflație, prăbușirea
producției industriale, falimentul multor bănci și creșterea ratei șomajului. Aceste evenimente
au condus la slăbirea încrederii populației în guvern și au favor izat ascensiunea socialismului,
astfel că, în preajma anului 1930 totalitarismul ajunge treptat la maturitate în Rusia, Italia și
Germania.
Coreea nu a fost ferită de aceste schimbări, astfel încât, prin capitularea Japoniei din august
1945, la sfârșitul celui de -al Doilea Război Mondial, Coreea a fost divizată în două regiuni
delimitate de paralela de 38 de grade, urmând ca regiunea de nord(numită în continuare
Coreea de Nord, sau Republica Populară Democrată Coreeană ) să fie administrată de
Uniunea Repub licilor Socialiste Sovietice(URSS), iar partea sud(numită în continuare Coreea
de Sud) să fie administrată de Statele Unite ale Americii.
Ajuns la Pyongyang și sp rijinit de armata sovietică, Kim Il Su ng a pornit procesul de fondare
a noului stat, unul inf uzat de principii și valori marxist -leniniste. Bazându -se pe memoria
trecutului colonial, pe restimentul american, japonez și imperialist, Kim Il Sung dorea
fondarea unui stat puternic, capabil să se apere de o posibilă invazie. Naționalismul joacă un
rol foarte important în societatea nord -coreeană, restabilind identitatea coreeană și întreținând
sentimentele de ostilitate, nedreptate, ură, mânie față de Japonia și SUA. Kim Il Sung afirmă:
“Cei 30 de milioane de oameni care au suferit o lungă perioadă de t imp sub opresiunea
colonială a imperialismului japonez nu vor să devină din nou sclavi care nu au un stat pe
care să îl numească al lor. Oamenii din Coreea de Nord care au câștigat cu adevărat
drepturi democartice și libertăți au beneficiat direct de refor ma agrară, naționalizarea
industriilor, legea muncii și legea egalității de gen precum și de alte reforme democratice, și
nu li se vor mai încălca niciodată libertățile și drepturile pe care le -au dobândit.” Kim Il
Sung, Korea Will Become A Unified, Democ ratic Independent State44
Acest lucru a dus la adoptarea unor drepturi după model sovietic, potrivite majorității
populației, indiferent de factori precum sex sau clasă socială. Începând din martie 1946, o
nouă serie de fragmente de legislație asupra drep turilor omului, sub numele de ”Democrația
Revoluționară a P oporului” a fost întemeiată, conținând Legea Reformei Funciare,

44 A treia parte a speech -ului ținut la cea de -a 25 -a întâlnire a a Comitetului Central al Frontului Democratic
Național Unit din Coreea de Nord, 9 Martie 1948, Kim Il Song, For the independent Unification of the country,
pg 12

16
Regulamentul privind Componența Instanței și a Parchetului, Legea Muncii pentru Muncitori
și Lucrători de Birou, Legea privind Egalitat ea de Gen, Programul Guvernamental și, în
sfârșit, Constituția Poporului. Toate aceste demersuri pot fi interpretate și ca o dorință de
introducere a unei structuri de guvern modern, pe care poporul coreean nu o experimentase
până atunci, manifestarea poli tică a construcției naționale a lui Kim Il Song reprezentând
dorința poporului nord -coreean de a preîntâmpina evenimentele din trecut. 45

Adoptarea marxismului feminist

Pentru a percepe felul în care a fost construită imaginea femeilor în timpul conducerii lui Kim
Il Sung, este important să înțelegem teoria marxist -feministă pe care statul coreean a adoptat –
o cu privire la femei. Marxism -feminismul vedea capitalismul ca sursa opresiunii femeilor,
aceasta din urmă dezv oltându -se ca o consecință a supraproducției și a proprietății private.
Capitalismul a dat amploare patriarhatului deoarece bărbații aveau rolul productiv, și se punea
un mare preț pe patriliniaritate și moștenire, în timp ce femeile aveau un rol reproduct iv.
Începând din anii 1840, marxismul a analizat munca reproductivă a femeilor ca o parte
integrantă a capitalismului, istoricizând reproducerea în relație cu producția pentru a putea
înțelege exploatarea și asuprirea femeilor.46

Prin faptul că bărbații de țineau controlul asupra gospodăriei, femeile au devenit sclavele
dorințelor lor și erau folosite pentru nașterea copiilor. După cum menționează Pat Brewer,
termenul de familie provine din cuvântul din limba latină famulus care însemna sclav în
gospodărie ș i familia, totalitatea sclavilor aparținând unui bărbat care deține acea gospodărie
și moștenește averea. Această deplasare înspre inegalitatea dintre bărbați și femei este
reprezentată ca un proces natural, nu social.47

Lucrarea lui Engels, Originea famil iei, a proprietății private și a statului încearcă să explice
sursele de opresiunea asupra femeilor odată cu evoluția instuțiilor sociale, a patriarhatului și a

45 Human rights discourse in North Korea, pg 77
46 Armstrong, Elisabeth, "Ma rxist and Socialist Feminism" (2020). Study of Women and Gender: Faculty
Publications, Smith College, Northampton, MA., pg. 1
47 Frederick Engels The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 11

17
proprietății private. Viziunea lui Engles contrastează cu cea religioasă, care susținea că stat utul
inferior al femeilor este dat de menirea cerească de inferioritate biologică, fizică și intelectuală.
Odată ce știința și metodologia științifică au început să capete credibilitate, explicația pentru
opresiunea femeilor a deviat de la religie la expli cație similară că inegalitatea a fost bazată pe
diferențe naturale. Engles și Marx considerau că aceste viziuni au dus la asuprirea femeilor.
Aceasta nu a existat din toate timpurile, ci a evoluat ca urmare a dezvoltării sociale, prin urmare
este socială, nu biologică. 48
Patriarhatul a luat amploare în urma domesticirii animalelor și creșterii stocurilor ce a permis
acumularea averilor și a dus la noi relații sociale ce ai schimbat și relațiile între sexe.49
Moștenirea și posesia materială a dus la o acumula re între generații cea sporit bogăția și ierarhia
socială de clasă, statut și putere. Cei înstăriți au devenit puternici prin împrumuturi oferite
familiilor sărace, care în schimb munceau pentru ei. Această divizare între bogați și săraci a
devenit cu atât mai puternică cu cât cei săraci au devenit și mai îndatorați și nu mai aveau atât
de mult timp pentru a se ocupa de propria subzistență. Acest lucru a favorizat schimburile de
produse, animale, bunuri, pământuri, chiar și persoane. În acest context, femei le și copiii puteau
fi folosiți ca forță de muncă sau de reproducere pentru achitarea datoriei.50

Engels folosește termenul de ”familie” pentru a se referi la o organizare socială de reproducere
și producție a vieții de zi cu zi în toate stagiile societăți i umane. 51
Acumularea averii a dat amploare statului bărbatului și a permis răsturnarea moștenirii
matriliniare pentru a stabili patriliniaritatea. Engels afirma că revoluția genurilor a pornit încă
din preistorie, de aceea nu se poate știi exact când și c um a început, însă poate fi demonstrată
etnografic. Acesta afirma că răsturnarea drepturilor mamei a fost înfrângerea istorică a sexului
feminin.52

48 Fred erick Engels The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 7
49 Frederick Engels The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 11
50 Frederick Eng els The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 23
51 Frederick Engels The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 12
52 Frederick Engels The Origin of the Family, Private Property and the State Introduction by Pat Brewer,
Introducere, pg. 11

18
Marxismul feminist considera familia patriarhală o sursă a opresiunii femeilor ce ar trebui
distrusă. Doar î n momentul în care femeile vor participa în munca proletară, atunci vor putea
ieși de sub valorile patriarhale și sociale. 53
Pentru a ieși de sub opresiunea patriarhatului, femeile ar trebui să participe în industrie, la fel
ca și bărbații, cu un nouă posi bilitate de a face acest lucru prin preluarea publică a creșterii
copiilor.

Cu toate acestea, Coreea de Nord a avut o abordare diferită de cea marxistă asupra familiei. În
Coreea de Nord, familia nucleară este văzută ca principala unitate de reproducere. Aceasta
implică dizolvarea sistemului tradițional de clan derivat din patrilinealitatea confucianistă54.
Coreea de Nord acordă o importanță specială pietății filiale, așa cum menționează site -ul
oficial al acesteia55. Pietatea filială are o tradiție ferm înrădăcinată în istoria Coreei.
Principiile acesteia sunt devotamentul pentru părinți, îngrijirea acestora și comemorarea celor
decedați, cu toate că riturile ancestuale care erau frecvent făcute și scumpe au fost abo lite în
194856. Coreea de Nord oferă drept exemplu pietatea filială a personajului principal
din ”Povestea lui Simchong”, o poveste folclorică îndrăgită de toți coreenii. Personajul
principal al acestei povești este o fată umilă, Simchong, care se aruncă în mare ca sacrificiu
pentru ca tatăl ei să își recapete vederea. Este salvată de un prinț care o ia în căsătorie, iar
aceasta își reîntâlnește tatăl care își recapătă vederea. Luând în considerare faptul că această
poveste este oferită drept exemplu de fiic ă devotată tatălui, putem concluziona că aceasta este
o caracteristică a unei fete și fiice exemplare în familia nord -coreeană.

Importanța maternității în imaginea femeilor
Legea egalității de gen, publicată în avea ca scop principal eliminarea practicilor
discriminatorii asupra femeilor, să reformeze relațiile feudale dintre bărbați și femei și să le
dea femeilor oportunități egale în sfera publică. Aceasta menționează:
1. Drepturi egale cu bărbații în sfera economică, cu lturală, socială și politică
2. Dreptul la vot și de a participa la alegeri.
3. Dreptul la muncă, salariu, asigurare socială și educațională

53 Armstrong, Elisabeth, "Marxist and Socialist Feminism" (2020). Study of Women and Gender: Faculty
Publications, Smith College, Northampton, MA., pg. 4
54 Gender in oblivion 333
55 https://www.korea -dpr.com/family.html
56 Gender in oblivion 333

19
4. Dreptul la căsătorie
5. Dreptul la divorț
6. Dreptul la mariaj legal după vârsta de 17 ani pentru femei și 18 ani pentru bărb ați
7. Interzicerea poligamiei, prostituției și traficului de femei
8. Femeile au aceleași drepturi ca și bărbații să moștenească o proprietate
Deși conținutul legilor a avut ca tipar modelul Sovietic, principalul scop era scoatere
femeilor de sub istoricul de v ictime sunt ocupația japoneză pentru a le face o parte a forței
de muncă și a procesului de contruire a națiunii. 57

Articolele de la 4 la 8 au de -a face cu sfera familială, reglementând căsătoria și divorțul
evidenții nd accentul pus pe familie în viziunea nord-coreeană asupra ”întrebării femeii”.
Totuși, spre deosebire de URSS, Coreea de Nord a aplicat o strictețe mult mai mare în
ceea ce privește divorțul. Dacă în URSS cuplurile puteau divorța ușor, fără consimțământ
din partea ambelor părți, în Coreea de Nord divorțul trecea printr -un lung șir de proceduri.
58Ch'i-ok, Hong, într -un articol din Choson Yosong menționează: ” Libertatea fără
responsabilitate nu este nimic mai mult decât o indulgență. Din moment ce familia este
unitatea de compoziție și relații le familiale au o influență majoră în țară și în societate,
este absolut necesar să stabilim relații familiale sănătoase între șoț și soție.”59

„Întrebarea femeii” în contextul ieșirii din perioada colonială a fost încadrată în necesitatea
de a construi o națiune și în ambiguitatea de ce ar trebui să însemne tradiția în acest context
post-colonial revoluționar. Această dilemă a fost rezolvată prin imaginea maternității ca
mediator între rolurile tradiționale ale sexelor și subiectul revoluționar modern, ca un ideal de
cetățean, servitor public și altruist, ca modele pe care națiunea nord -coreeană să le urmeze în
îndeplinirea rolurilor sociale și de cetățeni patrioți. 60
Suzy Kim este de părere că, coreencele au fost mobilizate în război în ultimii ani ai per ioadei
coloniale prin discursuri asupra femei lor care se sacrifică, incluzând sloganul de ” mamă
înțeleaptă și soție bună”. Folosirea maternității nu este nouă, însă circumstanțele au schimbat
felul în care maternitatea a fost percepută ca o imagine recept ivă și a permis rolului

57 human rights 78
58 revolutionary mothers, 752 -753
59 revolutionary mothers 753, apud. Ch'i-ok, Hong , “Ssoryǒn Yǒsǒ ng ŭi Sahoejǒk Chiwi [Social status of
Russian women],” Chosǒn Yǒsǒng (Sept. 1946): 50 –54
60 Revolutionary mothers, 761

20
tradițional să devină un subiect revoluționar .61 Suzy Kim consideră că experiența perioadei
coloniale a permis statului nord -coreean să metaforizeze familia cu referire la statul nord –
coreean, care este o familie mai mare, iar domeni ul privilegiat este sfera internă, nu cea
publică. Aceste schimbări revoluționare ale spațiului intern sunt reprezentate cel mai bine de
femei și mame, ca pictogramă a puterii domestice și a identității naționale : ”Încă din
antichitate, stăpânul casei se r eferea la soț…acum realizăm că stăpânul casei trebuie să fie
femeia, aceasta este, soția si mama. Nu trebuie să rămână nicio urmă din ideea putredă din
trecut că ” tot ce trebuie să facă o femeie este să nască copii și să gospodărească bine.”
Astăzi, chia r și caznicile ar trebui să fie interesate de societate și politică, luând parte cu
bucurie și tristețe la pacea și libertatea națională și contribuirea la ele.” 62 Pak Cheong -ae,
președintele Ligii Femeilor, afirmă importanța datoriei sociale pe care feme ile le au ca
mame: ” nu este doar natura de bază a ființelor, dar totodată o datorie socială
indispensabilă .”63
Kim I l Sung a evidențiat în neumărate rânduri că responsabilitatea ”naturală” a femeilor să
nască, să crească și să educe copiii acasă: ” Mama trebuie să poarte responsabilitatea majoră
pentru educația la domiciliu. Responsabilitatea este mai mare decât cea a tatălui, pentru că
ea este cea care naște copiii și îi crește ”64
Sonia Ryang consideră că ceea ce trebuie subliniat în Coreea de Nord este că nu s -a apreciat
prea mult datoria dublă a femeilor. În ciuda dovezilor statistice, precum și a propriei referințe
frecvente a lui Kim Il Sung la deficitul acut de forță de muncă, participarea femeilor la
producție a fost înfățișată de Kim ca nu în primul rând de dragul construirii de stat, ci pentru
propriul beneficiu al femeilor, deoarece rezultă în aprofundarea lor angajamentul față de
cauza revoluționară a clasei muncitoare.65

Sony Ryang afirmă că imaginea femeii revoluționare în discursul nord -coreean nu es te văzută
ca o femeie în sine, ci ca mamă. După o observare atentă a lucrărilor și discursurilor lui Kim
Il Sung arată că, categoriile sociale la care acesta se referă sunt tinerii, copiii, mamele și

61 Revolutionary mothers, 762
62 Revolutionary mothers 760 apud Chang Cǒng -suk,“Saer’un Kajǒngkwa Chupu [The new home and
housewife],”Chosǒ n Yǒsǒ ng (Oct. 1947): 33 -36
63 Choson yosong, revolutionary mothers 760 Pak Chǒng -ae, “The Labor Law and Women,” Chosǒn Yǒsǒng
(Sept. 1946): 33 -34
64 Gender in Oblivion apud (Kim Il Sung 1971a:216)
65 Gender in oblivion 336

21
bărbații, dar femeile sunt fie numite tinere sau mame. M aterninatea este prima calificare
asociată cu femeile.66
În Coreea de Nord, ”problema femeii” a fost în principal ” problema mamelor” și ”problema
muncitoarelor”.67

Am observat importanța acordată maternității, însă ce se întâmplă cu femeile care nu dores c
să fie mame? Au posibilitatea de a alege sau trebuie să se supună acestei imagini create de
stat?
” Toate femeile din țara noastră vor copii. Orice femeie care nu ar vrea, ar fi considerată
anormală.” Când intervievatorul a întrebat dacă există o anumit ă stigmă socială asupra
femeilor care nu au copii, aceasta a răspuns: ”Toate femeile au copii.”68
Comuniștii plasează statul și interesul public deasupra interesului individual69, de aceea
femeile trebuie să se supună interesului statului. Prin îndoctrinare a femeilor cu ideea că
scopul lor este de a deveni mame devotate statului, nu mai există o cale de mijloc, acestea
trebuind să se supună. Statele comuniste construiesc aceste stereotipuri tocmai pentru a
controla cetățenii. Dacă femeile ar alege să nu fac ă copii, asta ar duce la un dezechilibru în
rata natalității, iar stimularea cetățenelor spre a deveni socialiste naționaliste nu ar mai fi
posibilă.

Jon Halliday consideră că poziția femeii este determinată de trei presiuni, și anume pentru
producția de bunuri și servicii, pentru o populație mai numeroasă și pentru un serviciu de
lungă durată și celibat în cadrul armatei. Pentru a face acest lucru, regimul a încurajat munca
în afara casei și creșterea natalității prin construirea creșelor și grădinițelor .70 Însă femeile au
întâmpi nat probleme în îndeplinirea atât a sarcinilor casnice și de îngrijirea a copiilor, cât și a
celor de la locul de muncă, în timp ce bărbații nu aveau sarcini casnice în afara locului de
muncă. Suzy Kim afirma că, mai mult decât or ice, femeile doreau ajutor în gospodărie ca
rezolvarea a întrebării femeii. Femeile au afirmat că trebuie oprită educația diferențiată între
băieți și fete, care s -a făcut până acum.71 Potrivit lui Kim Il Sung, statul trebuie să facă pași

66 Gender in oblivion 336
67 Gende r in oblivion 337
68 Jon Halliday (1985) Women in North Korea: An interview with the Korean democratic women's union,
Bulletin of Concerned Asian Scholars, 17:3, 46 -56, pg. 47
69 Kim Il sung, The duty of mothers, pg. 294
70 Jon Halliday (1985) Women in North Korea: An interview with the Korean democratic women's union,
Bulletin of Concerned Asian Scholars, 17:3, 46 -56, pg 47 -48
71 Suzy Kim, Revolutionary mothers, pg 758

22
înspre instituțiil e publice de îngrijire a copiilor pentru a încuraja femeile să participe în viața
publică. 72 În interviul realizat de J. Ha lliday, femeia intervievată afirmă: ” Trebuie să
îmbunătățim creșterea copiilor și alte măsuri, astfel încât femeile să poată fi, în practică,
eliberate de toate sarcinile. În timpul luptei armate revoluționare anti -japoneze, președintele
Kim Il Sung a elaborat planul de creștere a copiilor și la scurt timp după eliberare [1945], a
instruit să fie construite grădinițe și creșe. Acum ace astă problemă s -a rezolvat enorm. După
cum ai spus, Marx și Engels au acordat atenție întrebării familiei. Politica noastră este să
creștem copii în grădinițe și creșe, și aceasta este o politică comunistă. Avem o istorie de
treizeci de ani de creștere a c opiilor în acest fel. Există 3.500.000 de copii crescuți în
grădinițe și creșe, dintre care 60.000 în întreaga țară.”73

”Întrebarea femeii ” centrată pe felul în care identitatea femeilor ca mame și soții poate fi
reconfigurată în noul context de femeie lu crătoare, cum pot femeile îmbina munca și familia
într-un mod eficace. Suzy Kim consideră că întrebarea femeii constă în rolul maternității ca o
caracteristică unică feminină care poate fuziona vechiul și noul, mai degrabă decât de a
elibera rolurile tradi ționale, femeile devenind ”stăpânele casei”. 74

Kim Il Sung afirmă că cea mai grea sarcină în construirea societății comuniste este educarea
populației în linii comuniste. 75 De aceea, statul nord -coreean a acordat o importanță deosebită
educației mamelo r și felului în care copiii sunt educați: ”Mamele au un rol extrem de important
în combaterea ideilor demodate.” 76Acesta susține că o mamă trebuie să ducă cea mai mare
responsabilitate a educației de acasă. Responsabilitatea acesteia este mai mare decât ce a a
tatălui, deoarece ea naște copiii, fiind primul educator al copiilor. Ea îi învață tot ceea ce este
necesar, de la mers, vorbit, îmbrăcăminte sau mâncare. Educația oferită de mame acasă
constituie o importanță majoră în dezvoltarea ulterioară a copiilo r, ulterior fiind mai ușor să fie
educați în școală: “ Ceea ce este învățat de la o mamă în timpul copilăriei râmâne în timpul
vieții. Ceea ce va rămâne în memorie sunt cuvintele și exemplele de la mame. Impresiile pe

72 ”On the Further Tasks” p.194 apud. Women in revolution pg. 536
73 : Jon Halliday (1985) Wom en in North Korea: An interview with the Korean democratic women's
union, Bulletin of Concerned Asian Scholars, 17:3, 46 -56, pg. 53
74 suzy kim revolutionary mothers pg. 760
75 Kim Il Sung, the duty of mothers, pg. 290
76 K I S, pg 296

23
care o mamă le transmite au un impact mare asupra formării caracterului și obiceiurile unui
om. Mamele oamenilor extraordinari au dat o educație bună din copilărie.” 77
Din persepctiva lui Kim Il Sung, f emeile înapoiate își iubesc doar copiii lor, însă o femeie
comunistă trebuie să aibă la fel de multă afecțiune și iubire pentru copiii altora precum au de
copiii lor. Kim Il Sung o dă ca exemplu pe Ri Yong Suk, care avea grijă de 9 copii: ”Cred că
ea este un model pentru femei, ea fiind plină de ideologie și morală comunistă. ” Liderul afirmp
că acest lucru nu înseamnă că nu va fi nicio disticție între familia cuiva și copiii altcuiva în
societatea comunistă, însă oamenii din ideologia comunistă nu își vor iubi niciodată doar
familia proprie . Când societatea comunistă va fi realizată, toată socie tatea va fi ca o familie .78

Imaginea femeilor în literatura și mass -media de propagandă

Kim Il Sung a avut o sarcină foarte importantă după divizarea celor două Coree. Acesta a
dorit într-un timp scurt să îndoctrineze poporul în ideologia c omunistă, să câștige încrederea
oamenilor și să stabilească metode de a susține economia națională. De aceea, femeile au fost
și primele care au primit noi drepturi și s -a susținut o imagine a femeii muncitoare, deoarece
statul avea nevoie de cât mai multă forță de muncă, fără a pierde însă îndatorirea de soție și
mamă bună, care este importantă pentru creșterea numărului populației.

Pentru consolidarea îndoctrinării populației, literatura, mass -media și prop aganda sunt
instrumente folosite . Construirea i maginii femeilor ar fi fost imposibilă fără crearea unor
stereotipuri prin aceste mijloace. Într -o societate în care aceste mijloace sunt folosite pentru a
educa și îndoctrina populația, acestea reprezintă cele mai bune metode de a implementa
imaginea unei mame bune, a femeii socialiste devotate regimului. Liderul nord -coreean
considera că exemplul este foarte important în educarea populației, de aceea a încurajat
scrierea de opere literare, producerea de filme, reviste și imagini propagandistice pentru a
stimula cetățenii să preia acele modele și să devină la rândul lor buni comuniști. Textele din
mass -media nord -coreeană lăudau în repetate rânduri ideea Juche, înțelepciunea și dăruirea
pentru popor a liderului Suprem. După construirea ideii Juche și îndepă rtarea de marxism –

77 Kim Il Sung, The Duty Of Mother, pg. 297
78 Kim Il Sung, pg. 295

24
leninism, statul nord -coreean a susținut o propagandă ce stimula spiritul revoluționar,
principiile ideii Juche și idolatrizarea lui Kim Il Sung. Acesta considera că literatura și arta
pot ajunge la inimile oamenilor și pot transmite iub ire doar atunci când conținutul socialist
este legat corect de forme variate și ingenioase, caracteristice națiunii. De aceea, statul a
dirijat opere literare sau artistice conform dorinței liderului, în care mesajul propagandistic
era bine încorporat în f ormele de artă.
În revista Democratic People’s Republic, nr. 2 din 1977, un articol prezintă drama muzicală
Cântecul unui Paradis , ce conține un prolog, 8 acte și un final, prezentând în cadrul acesteia
avantajele sistemului socialist stabilit de Kim Il S ung. Protagonista este Son Hui, o jurnalistă
ce pornește într -o călătorie pentru a strânge materiale pentru serialul ”Cântecul unui
Paradis”. Călătorind prin Coreea de Nord vizitează o livadă cu meri, o fabrică de textile, de
fier și o fermă cooperativă. A ceste vizite îi produc o mare mândrie și încredere în sine când se
întâlnește cu proletari fericiți cu viața socialistă. Aceasta urcă pe muntele Paektu, muntele
sacru al revoluției, trecând prin siturile de bătălie din lupta anti -japoneză, și realizează că
paradisul din prezent își are rădăcina în revoluție. Son Hui era fata unui erou nord -coreean ce
a murit în Războiul Coreean, însă nu a apucat să îl cunoască pe acesta și nici pe omul care a
salvat -o de americani. Însă, mulțumită grijii liderului, ea a fos t premiată cu medalia de erou
pentru tatăl ei. Ea a jurat să fie loială liderului care a stabilit paradisul Juche.79
Articolul menționează că Son Hui îi încurajează pe muncitori să ia parte la The Three –
Revolution Red Flag Movement. Aceasta a fost o mișc are de masă ce avea ca scop
accelerarea construirii socialismului și comunismului prin revoluții ideologice, tehnice și
culturale în concordanță cu cerințele pentru modelarea întregii societăți asupra ideii Juche.
Prin aceasta se dorea transformarea tuturo r cetățenilor în comuniști revoluționari, o mișcare
de inovație tehnică de masă pentru a dota economia națională cu tehnologie modernă și o
mișcare de reeducare culturală în masă pentru a ridica cultura și nivelurile tehnice ale tuturor
membrilor Partidul ui și ale muncii și pentru o viață confortabilă, fiind o continuare a mișcării
Chollima. 80
Într-un mod evident, prin personajul Son Hui, statul avea ca scop îndoctrinarea cetățenilor în
The Three – Revolution Red Flag Movement. Imaginea femeii construită în acest caz este a
femeii revoluționare, îndoctrinate și cu recunoștință față de lider. Această dramă este folosită

79 Revista Democratic People’s Republic, nr. 2(245), 1977, articolul Song OF PARADISE
80 Kim Il Sung, LET US STEP UP THE THREE -REVOLUTION RED FLAG MOVEMENT Letter to Those Attending the
National Meeting of the Vangu ard of the ThreeRevolution Red Flag Movement November 23, 1986

25
pentru a stimula spiritul revoluționar al cetățenilor, resentimentele față de Japonia și SUA și
educarea populației în doctrina Juche.

Figura 2.1. Femei practicând prelucrarea hainelor, Ho Byong Sok
După lansarea mișcării Chollima, tot mai multe creșe, grădinițe, spălătorii au fost deschise ca
măsuri ale socializării treburilor casnice, pentru a le încuraja pe femei să participe în
industrie. Femeilor li se cerea să participe viguros la revoluția tehnică, prin dobândirea a cel
puțin o abilitate tehnică pentru a se elibera de munca grea. Măsurile luate de stat și
campaniile de mobilizare Chollima au e xtins participarea femeilor în forța de muncă. 81
Astfel, în mass -media au fost scrise frecvent articole ce prezentau femei lucrând în diverse
industrii sau în agricultură, pentru a servi scopului revoluției. Imaginile din aceste articole
arată femei lucrân d destoinic în industria ușoară precum croitorie, producerea de instrumente
medicale sau ustensile casnice. Un articol din Democratic People’s Republic din anul 1978,
figura 2.1. prezintă studente și studenți ai Școlii de Textile și Îmbrăcăminte din Pyongy ang,
cu titlul ” Combinarea adecvată a educației teoretice cu instruirea practică”82. Articolul are ca
scop propagarea ideii liderului Kim Il Sung că educația teoretică trebuie combinată cu cea
practică pentru a îi transforma pe studenți în revoluționari. L a practică, studenții erau învățați
diferite probleme ce pot apărea în producție și cum le pot rezolva, urmând ca după absolvire
să fie alocați în diverse posturi din industria ușoară pentru a purta misiunile revoluției.

81 Women and Revolution in North Korea, pg. 536 -537
82 Democratic People s Republic, no. 262/1978, pg. 22

26
Articolele din revista Democratic People’s Republic aveau ca scop propaganda asupra
transformării Coreei de Nord într -o țară socialistă industrial -agriculturală. Acestea lăudau
reușitele regimului, bunătatea și înțelepciunea liderului suprem, dar și eforturile cetățenilor de
a participa în forța de muncă pentru bunăstarea țării și implinirea scopurilor mișcării
Chollima. Prin articolele despre femei muncitoare în industrie, statul a creat o tipologie de
femei muncitoare în diverse industrii sau în agricultură. Articolele ce portretizau fe mei se
lăudau reușitele acestora și ale partidului.

Figura 2.2 Kim Il Sung întâlnindu -se cu Li Gye San
”Fiica unui fermier devine o eroină” este titlul unui articol din anul 1977 (figura 2.2) . Acest a
menționează opresiunea femeilor în timpul perioadei coloniale, prin care a trecut și Li Gye
San, femeia protagonistă. Sub ocupație japoneză, Li a dus o viață grea ca lucrător într -o fermă
din Pyongyang, iar după ce și -a pierdut soțul a trăit în sărăcie cu cei doi copii ai săi. După
eliberarea de sub ocupație colonială, aceasta a primit pământ și a putut duce o viață decentă,
datorită altruismului liderului, de aceea a mers să îi mulțumească personal, ducându -i grâu și
cartofi. Kim Il Sung și -a făcut timp pentru a se întâlni cu Li și a purtat o discuție cu aceasta.
Ea i-a mulțumit liderului pentru grânele oferite, însă a spus că ar fi dorit să fie donate pentru
construirea unei școli în satul ei, pentru o educație mai bună pentru noua generație. Li era
analfabetă, iar Kim Il Sung a îndemnat -o să învețe să scrie în trei luni, pentru ca apoi să îi
trimită o scrisoare, dar și să îi îndemne pe consăteni să învețe carte. Li i -a trimis o scrisoare

27
de mulțumire liderului, care este încă păstrată. În acea zi s -a ținut o întâlnire a țăranilor în
Pyonggang, în urma căreia s -a decis începerea unor campanii împotriva analfabetismului.
Mai apoi, femeile învățate puteau primi un răspuns de la liderul însuși. Li a devenit
absolventă de facultate, deputat al Adunării Popor ului, eroină a muncii și președinte al
consiliului de administrație a fermelor cooperative.
Titlul articolului ridică un semn de întrebare, de pildă, de ce Li este caracterizată după
meseria tatălui ei, chiar dacă acesta nu este menționat. Articolul inte nționează glorificarea
statului nord -coreean, care a reușit scoatere femeilor de sub opresiunea japoneză. Li este un
model special ales, deoarece multe femei se pot identifica cu aceasta. Majoritatea femeilor au
suferit în timpul perioadei coloniale, au tr ăit în sărăcie și analfabetism. Prin acest articol se
arată faptul că femeile primesc atenția liderului și că acestea pot deveni eroine prin loialitatea
față de regim, educație, participare în industrie și agricultură. 83
Femeia în literatură – Nuvela Ogi de Chon Se Bong

Literatura este un alt instrument folosit pentru propagandă. Statul a folosit exemple în literatură
care să se preteze ideologiei statului. După analiza nuvelei Ogi, scrisă în 1961 de Chon Se
Bong, se observă accea și tipologie de femeie lucrătoare în agricultură, însă și o bună logodnică,
ce își va îndrepta partenerul spre calea comunistă corectă.
Ogi este po rtretizată ca o fată ideală statului nord -coreean, fiindu -i accentuate calitățile și
justificate defectele. Aceasta era membru activ al Ligii Tinerilor Democrați și al lecțiilor de
agro-tehnică. La 20 de ani, aceasta terminase doar gimnaziul, însă îi plăcea să cite ască ziare,
reviste sau romane, era foarte inteligentă și harnică. Lucra în agricultură, la o ferm ă și era mereu
lăudată pentru calitățile ei. Când Kim Bonk Guk, un tractorist din orașul de pe râu a cerut -o în
căsătorie, mama ei a fost imediat de acord, gândindu -se că el este un bărbat potrivit pentru ea.
În momentul în care Bong Guk și -a dorit să renu nțe la agricultură pentru a continua studiile,
Ogi l -a criticat în repetate rânduri pentru că acesta nu înțelegea cât de onorabilă e misiunea lui
ca tractorist: ”În opinia mea, nicio meserie nu este mai onorabilă decât cea de tractorist, pentru
că este as istența clasei muncitoare asupra țăranilor.” Cu toate că Bong Guk era logodit cu
Ogi, o vedea ca pe un copil care îl va urma credincioasă orice ar fi. Mama lui Ogi a dezaprobat
de asemenea decizia acestuia, spunându -i că este vanitos. Datorită acestor neîn țelegeri, Bong
Guk a decis să rupă logodna. Ogi credea că trebuie să îl salveze pe Bong guk de vanitate și voia

83 Democratic People ’s Republic of Korea, No. 8 (251), 1977, pg. 8 -9

28
să îl ajute să fie un luptător Chollima. Fiind obligat de un superior să se întoarcă în Kongnam –
ri să lucreze pe tractor, Ogi încearcă să sparg ă gheața de pe râu, pentru ca el să poată trece.. În
final, Ogi îl convinge să contiunie studiile și să lucreze în același timp, ba mai mult, și ea dorea
acum să studieze agro -tehnica. 84

Personajul Ogi este construit ca un exemplu pentru femeile de vârsta ei, ca un ideal. Deși ar
trebui să ridice un semn de întrebare faptul că a terminat numai gim naziul iar fratele ei era
studen t la universitate, autorul justifică acest lucru inteligența pe care o posedă, evidențiind
faptul că educația nu trebuie să repre zinte neapărat calitățile intelectuale, iar femeile nu ar
trebui să se limiteze la educația școlară. Femeia ar trebui să îmbine dezvoltarea intelectuală cu
munca, în cazul lui Ogi, agricultura. Prin relația cu Kim Bong Guk, autorul transmite
necesitatea c a o logodnică să își îndrepte partenerul înspre îndeplinirea idealurilor Chollima,
să fie un sprijin pentru acesta la nevoie. Deși Bong Guk avea impresia că Ogi este naivă și îl
va asculta fără să discuții, este surpins de devotamenul acesteia pentru viito rul lui și al statului.
Încă dinainte de căsătorie, femeia ar trebui să pună bazele unei relații care să se conformeze
idealului Juche.

Ideea Juche

Ideea Juche (juche sasang) este principiul de bază al Republicii Populare Democrate Coreene,
o formă de conducere derivată di n marxism -leninism pentru realizarea revoluției și a
construcției statului. 85 Cu toate că la început, Kim Il Sung a admis apropierea față de marxism –
leninism, această expresie a fost eliminată din constituție începând cu anul 1992, fiind înlocuită
cu principiul Juche:86 ”Toate politicile și liniile partidului nostru provin din ideea Juche și
întruchipează această idee.” 87

Kim Il Sung, într -un interviu din 1972 a subliniat faptul că principiul de răspundere asupra
propriulu i destin nu este nou, ci este derivat din marxism -leninism, însă ideea juche a evidențiat
și mai mult acestă idee. Pentru asigurarea libertății și independenței țării, Kim Il Sung a ajuns
la concluzia că necesitatea este și mai mare de a lucra la propriul destin. Kim Il Sung

84 Korean Short Storie s, a Collection from North Korea, pg. 71 -99
85 kim il sung, for a independent and peaceful country, pg. 126
86 Human rights, pg. 127
87 Kim Il Sung, for an independent and peaceful country, pg. 218

29
menționează eforturile managementului economiei după eliberare și divizarea între nord și sud
care a cerut o soluție rapidă.88
Kim Il Sung afirmă că eforturile de a susține țara în perioada post -eliberare s -au validat în ideea
Juche, cân d rezolvarea problemelor țării trebuia să se conformeze cu necesitățile cetățenilor.
Kim Il Sung era convins că doar prin devenirea unor maeștri ai revoluției, statul va avea victorii,
prin urmare trebuie să urmeze standardele revoluționare ale clasei munc itoare și să aplice
marxism -leninismul la realitățile țării.
”Pentru a deveni maeștri propriului destin, o națiune trebuie să aibă un guvern independent
și să garanteze ferm autonomia politică. De aceea, ideea Juche ar trebui întâi să fie
întruchipată ca principiul de autonomie politică. ” 89
Introducerea ideii Juche ca principiu de bază poate fi justificată prin atmosfera internă și
externă din jurul lui Kim Il Sung la mijlocul anilor 1950. Presiunea internațională, dar și cea
internă l -au încurajat pe Kim Il Sung să adopte o nouă ideologie care să justifice acțiunile sale
și a legitimității Coreei de Nord pe scena politică.

Pe plan intern, eșecul Războiului din Coreea, apariția influențelor anti -Kim Il Sung pe scena
politică nord -coreeană, stimulate de d e-stalinizare, scăderea asistenței financiare a URSS față
de Coreea de Nord și dificultățile economice.
Pe plan extern, moartea lui Stalin din 1953, reformele de de -stalinizare și de -sovietizare,
Mișcarea de concentrare a statelor nealiate și îndoieli le lui Kim Il Sung în ceea ce privea
acțiunile URSS și Chinei în Războiul din Vietnam și pericolul unui atac american.
Ideea Juche se bazează pe trei principii fundamentale:
1. Autonomie politică
2. Independență economică
3. Autoapărare
Cu toate c ă liderul nord -coreean a dorit aplicarea marxism -leninismului la condițiile nord –
coreenilor, este destul de probabil că acesta avea mai multe cunoștințe despre confucianism
decât despre filosofia marxistă.90 Alzo David -West afirmă că mai multe studii ce analizează
autoritat ea, birocrația, ierarhia, familismul, pietatatea filială, centrarea pe bărbat, mentalitatea,

88 Kim Il Sung for an ind. Pg. 208
89 Kim Il Sung, for an indepen dent and peaceful country, pg 213
90 Case of chong tasan, apud. Don Oberdorfer, The Two Koreas: A Contemporary History (New York: Basic
Books, 1997), 19, Questia, http://www.questia.com/read/87109852 (accessed Dec. 19, 2010) – de autor

30
educația morală, patriarhia, respectul pentru bătrâni dovedesc aspecte confucianiste ale Coreei
de Nord.91
După decesul lui Stalin, Kim Il Sung a anticipat ameninț area de -stalinizării din anii 1953 și s –
a opus rusificării culturii coreene92, încurajând folosirea studiilor sirhak în discursurile despre
ideea juche, în special referindu -se la scriitorii Pak Yo˘nam (1737 –1805) și Cho˘ng Tasan
(1762 –1836). Ideile lui Ta san au primit atenție politică între anii 1950 și 1960 și ulterior au
fost asimilate în ideologia Juche, constituționalizată în 1972.93
Jiyoung Song consideră că ideea juche este compusă dintr -un naționalism post -colonial,
marxism, și alte filosofii tradiți onale coreene și aspecte religioase, iar drepturile omului
construite după ideea juche au avut ca și componente:
1. Un concept divin al drepturilor derivat din aspectele religioase ale juche
2. Dreptul unui om de a -și alege propriul destin după legământul națion alist post -colonial
3. Drepturile omului ca ființă socială după originile marxiste
4. Dreptul de a trăi departe de tradiția confucianistă94
Deși statul nord -coreean neagă originea în confucianismul tradițional, cultura confucianistă a
stat la baza societății nord -coreene. Pietatea filială excesivă din jurul familiei Kim
demonstrează rădăcinile confucianiste și, mai mult, o tradiție feudală care a afectat ideologia
Juche și perspectiva asupra drepturi lor omului. 95Hwang Jang Yup afirma că ideologia juche
este o combinație între totalitarism și feudalism, cel din urmă fiind bazat pe tradiția
confucianistă în care cetățenii ar trebui să se supună conducerii absolute a regelui, la fel ca și
conducerea dinastiei Kim asupra poporului coreean.96

91 Case of chong tasan, pg. 94
92 Between Confucianism apud. Bala ´zs Szalontai, Kim Il Sung in the Khrushchev Era: Soviet -DPRK Relations
and the Roots of North Korean Despotism, 1953 –1964 (Washington, D.C.: Woodrow Wilson Cent er Press,
2005), 57 –58, 78 –81.
93 Between Confucianism, pg 94
94 Human rights discourse, pg 124
95 Human rights, pg.125
96 Human rights pg 125. Apud. Hwang, Jang Yup (1999), Nanŭn yŏksa’ŭi chillirŭl boatta [I have seen the truth of
the history] (Seoul: Hanul), pg. 371 -4

31
Influența sistemului Songbun asupra imaginii femeilor

Deși dictatura comunistă nord -coreeană susținea abolirea luptei de clasă după modelul
ideologiei marxist -leninste, divizarea cetățenilor în diferite clase sociale a continuat. Printre
elementele de control social, cel mai elaborat și intruziv era sistemul de clasificare socială
songbun. Acest sistem prevede împărțirea populației în 51 de categorii, în funcție de loialitatea
față de familia Kim și stat. Aceste categorii aparțin uneia dintre cele 3 clase: clasa de bază
(haeksim) , clasa e zintantă (dongyo) și clasa ostilă (choktae) . 97 Sistemul songbun prevedea
atribuirea fiecărui cetățean nord -coreean a unei clase sociale sau a unui rang socio -politic încă
de la naștere, în funcție de istoricul familiei. Acest sistem a avut un impact major asupra
cetățenilor, aceștia știind ce oportunități au sau ce dificultăți vor avea în funcție de clasă. 98
Rolul sistemului songbun este de a identifica posibilii inamici ai statului și cetățenii cu potențial
de a deveni inamici din cauza istoricului familiei. Acesta permitea statului și instituțiilor să știe
cine este o persoană, unde locuiește, unde lucrează etc. 99
Sistemul songbun a permis o amploare a controlului statului asupra vieții cetățenilor , și in
special a cultului familie Kim, deoarece exista o evidență informațională asupra fiecărei
persoane. 100
Aceste clase au determinat incorectitudini pe mai multe planuri și încălcări ale dreptului omului.
Privilegiată era, desigur, clasa de bază, forma tă din membrii de partid și familiile acestora,
familiile patrioților nord -coreeni și a militarilor nord -coreeni, fermieri, vânzători și muncitori,
eroi naționali din lupta anti -japoneză sau din războiul coreean. 101
Statul a promovat femeile din clasa de ba ză songbun , adică femeile din Partid, lucrătoarele în
fabrici, agricultură, veterane în lupta anti -japoneză sau Războiul Coreean, patrioatele și
familiile acestora. Femeile ce proveneau din alte clase songbun , precum clasa ezitantă sau clasa
ostilă se conf runtau cu inegalitate socială și încălcarea drepturilor.

97Marked for Life: SONGBUN, North Korea’s Social Classification System Robert Collin s, pg. III
98 Marked for Life: SONGBUN, North Korea’s Social Classification System Robert Collins, pg. 1 -2
99 idem, pg 16
100 idem, pg. 20
101 idem pg 115.

32
Barbara Demick considera că, Kim Il Sung a preluat cele mai inumane elemente din
confucianism și le -a combinat cu stalinismul, rezultând acest sistem de clasificare socială.102
Songbun putea determina viitorul academic al unei femei. Oricât de talentată și înțeleaptă era
o femeie, nu își putea continua studiile dacă nu făcea parte dintr -o clasă privilegiată a songbun .

Concluzii capitol 2

Pentru a îndeplini idealurile comunismului și a le ideii Juche, Kim Il Sung s -a apropiat de
marxismul feminist în ceea ce privește problema femeilor. Realizând necesitatea participării
femeilor la forța de muncă, dar și pentru a stimul a ura față de trecutul sub opresiune japoneză,
acesta a propus legi, a ținut discursuri, a coordonat mass -media care să se preteze formării unei
noi imagini asupra femeilor.
Imaginea femeilor ca mame din tradiția confucianistă s -a păstrat, însă a fost tran sformată încât
să valorifice ideile comuniste dorite de regimul Kim Il Sung. Astfel, imaginea de mamă este
folosită pentru îndatorirea de a forma o familie, de a naște și a educa buni comuniști. Pietatea
filială este încă păstrată pentru a sublinia import anța unei fiice cred incioase în familia ca nucleu
ala societății nord -coreene.
Construcția unei noi imagini a femeilor a fost necesară ca urmare a schimbării regimului.
Pentru a reuși susținerea dar și controlul cetățenilor, statul nord -coreean a trebuit s ă perpetueze
imaginea femeii lucrătoare în agricultură sau industrie, dar și a unei mame bune. Statul a
încurajat prin mijloace mass -media și literatură multiple sarcini pe care femeile ar trebui să le
îndeplinească.
În intrumentele de propagandă, următo arele imagini asupra femeilor au fost perpetuate, des
îmbinându -se:
1. femeia ca mamă, soție și fiică bună
2. femeia ca lucrătoare în agricultură și industrie
3. femeia ca victimă în timpul perioadei coloniale
4. femeia ca eroină a luptei anti -japoneze

102 Barbara Demick, Nothing to Envy: Love, Life and Death in North Korea, Fourth Estate, London, 2010, pp. 2 6–27