Capitolul I – GENERALITĂȚI Pag. 1.1. Definiția și terminologia pomiculturii ………………………………………………………….. [614827]

3
CUPRINS

Capitolul I – GENERALITĂȚI Pag.
1.1. Definiția și terminologia pomiculturii ……………………………………………………….. …….. 4
1.2. Importanța cultivării po milor și arbuștilor fructiferi …………………………………….. ……. 4
1.3. Importanța culturii prunului, originea și aria de răspândire …………………………… ……. 5
1.4. Cultura prunului pe plan mondial, în Europa și în Romania …………………………. …….. 7
1.5. Particularități morfologice ale prunului ……………………………………………………… ……. 8
1.6. Cerințe față de factorii climatici ……………………………………………………………….. …….. 9
1.7. Soiuri de prun ………………………………………………………………………………………… …….. 13
1.8. Fenofazele de creștere ale prunului …………………………………………………………… …….. 15
CAPITOLUL II –ASPECTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ LA PRUN
2.1.Tăierile și formele de coroană întâlnite în platațiile de prun ………………………….. ……. 17
2.2. Densități de plantare ………………………………………………………………………………………. 18
2.3. Fertil izarea, irigarea și lucrările solului …………………………………………………. ………… 18
2.4. Principalele boli și dăunători ai prunului ………………………………………………………….. 19
CAPITOLUL III –METODE DE LUCRU ȘI REZULTATE
OBȚINUTE
3.1.Amplasarea și descrierea lotului didactic …………………………………………………………… 25
3.2.Descrierea soiurilor studiate …………………………………………………………………………….. 26
3.3.Determinarea diametrului trunchiului ……………………………………………………………….. 29
3.4.Măsurarea lăstarilor pe șarpante control ……………………………………………………………. 32
3.5.Determinarea numărului de fructe pe pom și evaluarea producției la hectar …………… 33
3.6.Rezultate privind estimarea cheltuielilor necesare înființării unei livezi de pru n…….. 34
3.7.Necesarul de insectofungicide și îngrășăminte foliare ………………………………………… 45
3.8.Concluzii ………………………………………………………………………………………………………. 46
BIBLIOGRAFIE ………………………………. …………………………………….. ……………… …… 48

4
CAPITOLUL I – GENERALITĂȚI
1.1.DEFINIȚIE ȘI TERMINOLOGIE

Prin definiție, pomicultura este o ramură a științelor agricole și în același timp unul
dintre principalele sectoare ale producției horticole. Etimologic, această denumire derivă de la
latinescul pomus ,-i =arbore fructifer și cultura, -ae =îngrijire, cultivare. Ca sector de producție,
pomicultura reprezintă activitatea tehnico -economică și administrativă desfășura tă pentru
obținerea fructelor.
Pomicultura, ca domeniu științific, alături de întreaga știință agricolă, a luat naștere
numai după consolidarea științelo r fundamentale: fizica, chimia, biologia, botanica, fiziologia,
ecologia și biochimia. Pomicultura folosește cunoștințele fundamentale ale acestor științe în
vederea producerii fructelor pri n dirijarea ecosistemului antropogen format de planta cultivată
(soi) și mediul înco njurător . Acest ecosistem unic , din punct de vedere calitativ, pe întreag a
planetă este directă dependent ă de condițiile ecologice locale. De aici decurge particularitatea
comun ă a tuturor științelor agricole : legile și principiile generale se aplică numai în raport de
condițiile concr ete locale. Din această cauză, știința pomicolă poate fi definită ca : „Studiul
particularităților biologice și productive ale pomilor si arbuștilor fructiferi și stabilirea
tehnologiilor diferențiate pe specii, soiuri și zone ecologice pentru obținerea unor recolte
mari de fructe cu valoare biologică superioară, în condiții de eficiență economică ridicată. ”
(M. Popescu și colaboratorii –Pomicultură generală și specială).

1.2. IMPORTANȚA CULTIVĂRII POMILOR ȘI ARBUȘTILOR
FRUCTIFERI

Ponderea culturilor fructifere în economia mondială a producției agricole se datoarează,
în primul rând, rolului pe care îl au fructele în alimentația rațională a omului sănătos, apoi în
prevenirea și combaterea unor maladii, în sporirea venitului național al țărilor cultivatoare,
precum și în ameliorarea condițiilor mic roclimatice de viață ale omului .
Fructele sunt alimente indispensabile omului. Aceste a produse horticole sunt alimente
vegetale cu un conțin ut crescut de apă , iar substanța uscată conține prote ine, lipide, glucide

5
etc, care nu depăș ește 20% din greutatea totală ( doar în cazuri extrem de p uține este depășit
acest procent ).
În hrana omului fructele sunt utilizate ca dese rt sau ca și gustări între mese , în stare
proaspătă, ceea ce permite ingerarea întregii cantități de vitamine și săruri minerale de care
organismul are nevoie. Fructele au și alte utilizări a limentare cum ar fi, de exemplu : coapte în
cuptor, mâncăruri gătite din fructe proas pete sau uscate(mere/pere/gutui ), salată alături de
fripturi (mere murate, vișine, caise, cireșe etc) marmeladă/piureuri , compoturi, băuturi non –
alcoolice (suc,nectar,sirop) , băuturi alcoolice: cidru (mere, pere) , țuică (prune) , rachiu de fructe
(mere,pere,piersici,caise). Din mere se poate obține oțetul de mere și este folosit pentru
asezonarea multor prepara te culinare (salate ).
Cele mai importante și numeroase sunt utilizările interne ale fructelor. Ele s e recomandă
pentru a ajuta digestia. Aciditatea lor moderată provoacă o importantă secreție în salivă,
stimulează sucurile gastrice și reglează funcțiile intestinale. Consumul de fructe este și o
metodă de corec tare a hipertensiunii arteriale , deorece fruc te precum merele, gutuile și perele
sunt fructe bogate în pectină, substanță care are puterea de a reduce colesterolul în sânge.

1.3. IMPORTANȚA CULTURII PRUNULUI, ORIGINEA ȘI ARIA SA DE
RĂSPÂNDIRE

Importanță – În țările cu climat temperat, prunul este una din importantele specii
pomicole, fructele acestuia fiind mult apreciate si foarte solicitate atât pentru consum în stare
proaspătă, cât și pentru in dustrializare. Prunele conțin ( în funcție de soi, portaltoi, zonă
ecologică și tehnologia de cultivare a acesti specii pomicole):
 glucide 7 -18% ;
 acizi organici 0,16 -2,30% ;
 substanțe tanoide 0,15 -1,5% ;
 aproximativ 0,65% substanțe pectice ;
 0,7-16,6 mg/100 g substanță proaspătă;
 vitamina C, urme de vitaminele A și B
 săruri minera le de Fe, Ca, P, Mg, K, Na, Mn
Toate aceste componente au rol important în alimentația rațională a omului.

6
În țările balcanice, cultura prunului are o veche tradiție , prunele constituind un important
mijloc de venituri cât și un produs alimentar foarte apreciat. Ext inderea largă și aprecierile de
care are parte cultura prunului se datorează faptu lui că are următoarele însușiri :
 cerințele modeste pe care le are față de sol, climă și tehnol ogia de cultură ;
 comparativ cu alte specii, prunul are capacitatea de a se adapta ușor la condițiile
ecologice deosebite ;
 se înmulțește ușor prin sămânță , drajoni și altoire ( cel mai co mun portaloi fiind
corcodușul) ;
 intrarea pe rod este relativ timpurie ( anii 3 -4 de la plantare);
 asigură producții mari iar durata de viață a pomilor este lungă, chiar și în condiții de
sol nefavorabile ( cum ar fi sol urile grele, podzolice etc) ;
 prunul are și un aspect decorativ atrăgător și este folosit ca atare, datorit ă coloritului
viu al florilor ( alb, roz și roșu), dar decorează și prin frunze, iar unele soiuri au o
perioadă de înflorire mai lu ngă și decorează mai mult timp;
 perioada de fructificare a fructelor este o perioadă lungă, aproximativ 90 de zile,
datorită numeroaselor soiuri cu epoci diferite de coacere, începând cu sfârșitul lunii
iunie – soiurile timpurii, până în luna oct ombrie – soiurile foarte târzii;
 formele fructelor sunt diversificat e, la fel culoarea și gustul; aceste aspecte satisfac
preferințele consumatori lor din diferite zone ale lumii;
 valorificarea fructelor are posibilități multiple, cum ar fi consumul în stare proaspătă
dar și prelucrarea prunelor în gem, dulceață, magiun, compot sau chi ar distilate sau
deshidratate;
 deșeurile fructelor sunt de proporți reduse, acestea constau în sâmburi, codițe, pielițe.
O altă importanță a prunului este dată de trunchiul său , care are un miez foarte dur,
rezistent la apă, de culoare roșu -maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care
circulă se va. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului cărbunele său fiind
folosit în fierării.
Originea – În locuințele lacustre din Europa Centrală s-au găsit sâmbur i ai speciei
“goldan” (P. insititia ) care dovedesc că încă din perioadele preistorice se c onsumau fructele
acestei specii . În scrierile lui Plinius apar date referitoare la cultura prunului comun ( P.

7
domestica ) abia în secolul I e.n. . Se presupune că acesta a fost adusă în S -E Europei din
Caucaz unde s -ar fi putut produs o încr ucișare dintre soiurile P. spinosa și P. cerasifera.
Prunul se cultivă în Europa în tările precum Spania, Italia, Franța, Ucraina etc. În
România se cultivă în zonele subcarpatice din Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău etc.

1.4. CULTURA PRUNULUI PE PLAN MONDIAL, EUROPA ȘI ÎN
ROMÂ NIA

Conform unui studiu făcut în anul 1988, pe plan mondial, prunul a fost si tuat pe locul al
IV-lea, după mere, citri ce, banane, piersici și ananas. (M. Popescu și colaboratorii –
Pomicultură generală).
În țara noastră , o bună parte a producției de prune a fost destinată o lungă perioadă de
timp distilării. Apoi, datorită faptului că au fost îmbunătățite sortimentele de soiuri și s -a
dezvoltat și tehnologia de cultură, cantitatea de fructe destinate consumului în stare proas pătă
a crescut, iar formele de industrializare au fost diversificate.
Tabel ul 1.4.
Date privind producția în tone pe plan mondial, în Euro pa și respectiv în țara noastră
Anul Producția (tone)
Plan mondial Europa România
2000 8.539.765 2.359.647 549.627
2001 8.615.341 2.454.331 557.200
2002 8.455.858 1.835.463 220.638
2003 9.891.287 3.025.300 909.648
2004 9.639.784 2.805.535 475.767
2005 9.970.248 2.501.850 475.767
2006 10.573.021 2.729.539 598.753
2007 9.705.028 2.593.564 372.631
2008 10.289.781 2.624.232 475.290
2009 10.888.944 2.920.632 533.691
2010 10.574.170 2.792.382 624.884
2011 11.066.382 2.820.136 573.596
2012 10.714.641 2.259.696 424.068
2013 11.435.270 2.792.893 512.459
2014 11.282.527 2.473.880 495.287
Date FAOSTAT (http://www.fao.org/faostat/en/ )

8
1.5. PARTICULARITĂȚI MORFOLOGICE ALE PRUNULUI

1.5.1.Sistemul radicular
Prunii altoiți pe corcoduș au rădăcinile subțiri si lungi și pot ajunge la o adânci me în sol
de până la 120 -130 cm . Rădăcinile pomilor maturi pot depăși pe orizontală lungimea de 6m
față de trunchi, asta însemnând că depășește de 2 -3 ori proiecția coroanei. În schimb, prunii
altoiți pe prun franc și cei crescuți pe rădăcini proprii au sistemul radicular mai superficial,
majoritatea rădăcinilor fiind plasa te în sol la adâncimea de 10 -50 cm.

1.5.2.Trunchiul
Majoritatea soiurilor au trunchiul mijlociu și acoperit în prima parte a vieții cu un
ritodom de culoare cenușie. La unele so iuri acest ritodom este neted ( Anna Späth, Renclod
verde) la altele este tor sionat (Roșior văratic, Montfort ), iar la altele prezintă coaste e vidente
(Agen, Rivers timpuriu ).

1.5.3. Coroana
În funcție de soi, aceasta are diametre și înălțimi cuprinse între 4 și 7 metri, având
diferite forme: globuloasă, elipsoidală sau invers piramidală, cu ramuri de schelet numeroase,
garnisite în tinerețe cu multe ramuri de schelet. Florile sunt hermafrodite, iar petalele pot fi de
culoare albă sau alb -verzui, de dimensiuni diferite. Înflorirea are loc înai nte de înfrunzire
(Stanley, Silvia) poate fi și simultan cu aceasta ( soiul Vinete de Italia ) sau poate avea loc chiar
și după ce se desfășoară înfrunzitul – Vinete românești. Fructele sunt drupe iar acestea au
dimensiunile, forma, gust, aroma și culorile foarte diferite. În țara noastră se consideră ca fiind
soiuri valoroas e cele cu fructe mijlocii (35 -40g) având pielița colorată uniform în vânăt închis
și acoperite cu un strat de prui nă, un strat fin dar persisten t, cu un gust plăcut, aromă fină , iar
sâmburele să fie mic și neaderent față de pulpă ( Tuleu gras, Vinete rom ânești ).

1.5.4. Ciclul anul
Prunul pornește în vegetație devreme, începând cu jumătatea lunii martie, deci putem
spune despre prun că este o specie timpurie (depinde de soi). Umflarea mugurilor durează

9
câteva zile, între 4 -12 zile, în funcție de evoluția temperaturilor. Înflorirea are loc, de obicei, în
luna aprilie. În aceeași zonă și în toți anii soiurile înfloresc î n aceeași ordine. În funcție de
epoca înfloririi, soiurile se pot grupa a stfel: cu înflorire timpurie (Grase românești) , cu
înflorire mijlocie (Stanley) și cu înfl orire târzie (Vinete românești ). Polenizarea la prun este
entomofilă. Soiurile de prun, în funcție de comportarea în procesul fecundării , se clasifică în :
autofer tile (Stanley, Vinete românești), parțial autofertile ( Grase româneș ti) și autosterile
(Tuleu gras, Tuleu timpuriu) .
Creșterea lăstarilor are loc, de regulă, într -un singur val, în ma i-iulie la pomii tineri și
mai-iunie la pomii maturi. În funcție de zona de cultură, fructele ajung la maturitate după 15
iunie (în funcție de soi ).
După acest aspec t, soiurile se pot clasifica în soiuri timpurii, soiuri cu coacere mijlocie și
soiuri tardi ve (soiuri cu coacere târzie).
Prunul intră în perioada de repaus în a doua jumătate a lunii octombrie și prima jumătate a
lunii noiembrie.

1.5.5. Longevitatea
Marea majoritate a soiurilor de prun altoite pe corcoduș, trăiesc de obicei între 25 și 30
de ani. Unele s oiuri, precum „Grase românești” , în zonele favorabile pot ajunge la 40 -50 sau
chiar și la 70 de ani. Perioada de creștere durează 3 -7 ani, cea de început de rodire între 4 și 6
ani, iar cea de rodire maximă 10 -12 ani. După 25 – 30 de ani pomii i ntră în perioada de declin.

1.6. CERINȚE FAȚĂ DE FACTORII CLIMATICI

1.6.1. Necesarul de căldură
Soiurile de prun sunt mai puțin pretențioase față de că ldură, comparativ cu soiurile de
cais, piersic, cireș, nuc și migdal. Luând ca prag biologic temperatura de +5 ˚ C pentru
începutul vegetației , necesarul de temperatură activă pentru declanșarea înfloritului este în
medie de 321 grade Celsius, pentru maturarea fructelor de 2000 -2200 grade C elsius la soiurile
timpurii (Rivers timpurii, Diana, Ialom ița) și de 3200 -3500 ˚ Celsius pentru soiurile târzii
(Gras românesc ).

10
Cea mai critică fenofază a prunului este înflorir ea, când temp eratura trebuie sa aibă
valori c uprinse între 10 și 25˚C, pentru a asigura fecundarea . Valorile optime corespunzătoare
cerințelor prunului se regăsesc în zonele cu durata totală de strălucire a soarelui de 2100 -2200
ore și 100 -110 zile cu cer senin, în care temperatura medie a nuală este de 9,2 -10,5 grade C ,
media maximelor este de +16˚ C iar media minim elor este de 3,9 ˚C (Gh. Amzăr , 1984 ).
Excesul de căldură și mai ales însoț it de secetă și vânturi uscate, nu este fa vorabil pentru
cultura prunului .

1.6.2. Cerințele față de lumină
Aceste cerințe situează specia prun în grupa speciilor cu cerințe mijlocii. Cerințele
prunului față de lumină poate fi satisfăcută în majoritatea zonelor din țară. În zonele nordice
(și pe expoziții le nordice), lumina și căldura implicit, devin insuficiente pentru unele soiuri
puțin mai exigente la acești factori, cum ar fi soiul Stanley , existent în lotul didactic FSNSA.
Pomii devin mai sensibili la ger în acest e condiții, produc mai puțin, fructele sunt mai mici și
mai slab colorate, gustul este mediocru, iar conțin utul în zaharuri este mai redus.
Lumina este insuficientă și în plantațiile prea dese sau în coroanele unor soiuri cu
capacitate mare de lăs tărire, la care porțiunile umbrite se degarnisesc rapid.

1.6.3 .Umiditatea
Soiurile europene sunt des tul de pretențioase față de apă , dovadă fiind plasarea lor
naturală în regiuni cu dealuri sau în văile largi ale râurilor mari și umiditate suficientă în sol.
Gh. Amz ăr (1984) constată că cea mai mare densitate de pruni se găsește în zonele cu
precipitații cuprinse între 700 și 800 mm anual, din care minumul este de 100 -120 mm în lun a
iunie și 70 -80 mm în luna august iar evapotranspirația medie anuală este de 550 -600 mm, 120-
130 mm în luna iul ie și 110 -115 mm în luna august . Media anulă a umezelii aerului în zonele
cu densitate maximă de pomi este cuprinsă între 68 și 72 % , iar în lun a iulie 56 -64% .
În stepă și pe platouri sunt necesare măsuri agrotehnice speciale pentru reușita unei
cultur i de pruni, inclusiv irigarea. Precipitațiile continue și reci din timpul fenofazei de
înflorire împiedică polenizarea și fecundarea, uneori pot compromite cultura. Umiditatea
ridicată a aerului în perioada coacerii fructelor favorizează atacul bolilor pre cum: Monilia
laxa, Xanthomonas, Polystigma etc. Rezistența la secetă depinde de fiecare soi în parte.

11
1.6.4 .Cerințele față de sol
Cerințele față de sol nu sunt prea mari, având în vedere sistemul radicular trasant. Se
poate spune că solul nu reprezintă o problemă pentru cultura prunului, având în vedere că
portaltoii folos iți (corcodușul, prunii locali ) au o capacitate mare de adapta re la diferite tipuri
de soluri .
De obicei , prunul se dezvoltă bi ne pe solurile argilo -nisipoase chiar și în solurile
nisipoase dar cu un substrat argilos. Cele mai bune rezultate le dă pe solurile calde și reavene
de tip cernoziom. Sunt contraindicate solurile sărăturoase. Prunul este specia cu ce l mai larg
interval optim de pH , acela fiind cuprins între 5,5 și 8,4.
De asemenea, prunul rezistă până la conținutul de 15 -16% CaCo 3 , fără a se modifica
arhitectonica, numărul, capacitatea de ramificare și grosimea rădăcinilor.
În general, dacă avem în vedere tipurile de sol pe c are prunul este larg răspândit, se constată că
acestea sunt reprezentate de: soluri negre de fâneață, podzoluri, brune și brune podzolice,
soluri erodate de gradul II -IV, care au ca și caracteristică esenți ală argilizarea puternică a
orizontului B. Se comportă bine chiar și în condițiile în care solurile conțin 50% argilă.
Cu toate că prunul este o specie destul de modestă, acesta este sensibil la scăderea
conținutului de oxigen, pretenția sa față de poroz itatea de aerație este mare (15 -20 %) și nu
rezistă la excesul de umezeală. Prunul se dezvoltă bine numai în solurile în care volumul de
sol neafectat de procese de reducție (gleizare) la dispoziția sistemului radicular este de minim
30%. Aceasta este o co ndiție obligatorie pe toate tipurile de sol, indiferent de alte însușiri
fizice sau chimice.

1.6.5 .Rezistența prunului la temperaturi scăzute
Limitele de rezistență la temperaturi scăzute la specia prun, au fost redate în tabelul
1.6.6. după cum s -au găsit date în literatura de specialitate ( Florin Stănică și Nicolae Braniște
–Ghid pentru pomicultură , 2011 ). Datele sunt încadrate într -un tabel pentru a putea observa cu
ușurință temperaturile minime înregistrate. Au fost folosite ca și re per stadiile fenologice și la
fiecare au fost notate pierderile minime și maxime înregistrate.

12

Tabelul 1.6 .5.
Limite de rezistență la temperaturi scăzute la specia prun la care s -au găsit date în
literatura de speci alitate
Muguri
de rod Stadiul fenologic
reper Temperaturi ˚ C Efecte înregistrate
Limite Minim
înregistrate Minime Maxime
A Repaus de iarnă -31…-35
-29…-34
(1962 -1963)
35% muguri
distruși
C Umflarea mugurilor – -5,5
(1995) 0-3%
boboci
afectați
D Apariția bobocilor -6…-5,0
(1968) 0-35%
muguri
distruși
E Dezvoltarea bobocilor
(buton alb) -3,5
-1,1… -4,2 -4,4 (1968)
6-20%
muguri
distruși
F Înfloritul prunului -0,5… -2,2
-0,6… -3,2
-2,8 -1,2… -6,0
(1988)
18-40%
flori
afectate
10-35%
flori
afectate 50-80%
flori
afectate
25-
50%flori
afectate
G Căderea primelor petale -0,5… -2,2
I Legarea și dezvoltarea
fructelor tinere -0,5… -1,1
-0,6… -2,1 -2,7 (1994) Înnegrirea
fructelor și
pierderea
completă a
recoltei
Lemn
anual Perioadă de repaus -29…-34 Degerat pe
10-60 cm
lungime și
necrozare
Trunchi Perioadă de repaus -36…-38
Rădăcini Perioadă de repaus -8…-10

După Florin Stănică și Nicolae Braniște – GHID PENTRU POMICULTURĂ , 2011

13
1.7. SOIURI DE PRUN

Sortimentul acestei specii de pom fructifer este diversificat și cuprinde multe soiuri.
Soiurile prunului se pot clasifica după perioada de coacere astfel:
 soiuri timpurii;
 soiuri cu coacere mijlocie ;
 soiuri tardive (cu coacere târzie).
Coacerea fructelor se produce în intervalul: începutul lunii iul ie-sfârșitul lunii
septembrie ; fiind eșalonată în acest interval de timp (în funcție de zonă și de soiurile cultivate)
în acest fel producția prosperă pe o perioadă mai lungă de timp. În tabelele de mai jos sunt
prezentate soiurile de pr un și soiurile polenizatoare ale acestora.

Tabe lul 1.7.1 .
1. Soiurile timpurii (1 iulie – 1 august )

Soiuri Soiurile polenizatoare
Early Rivers Anna Späth, Agen, Stanley, Gras ameliorat
Diana (+) Early Rivers, Agen, Stanley, Anna Späth
Renclond de Caransebeș (+) Anna Späth, Vinete de Italia, Vinete românești
Ialomița Silvia, Agen, Anna Späth, Gras ameliorat
Vâlcean Agen, Stanley, Anna Späth
Bărăgn 17 Stanley, Anna Späth, Vinete de Italia
Carpatin (A) * Agen, Stanley, Anna Späth, Gras ameliorat
Minerva (A) Early Rivers, Agen, Stanley, Anna Späth
Piteștean Agen, Stanley, Gras ameliorat, Anna Späth
Tita Early Rivers, Anna Späth, Agen, Stanley

După Florin Stănică și Nicolae Braniște – GHID PENTRU POMICULTURĂ 2011

14
2.Soiurile cu coacere mijlocie (1 august –sfârșitul lunii august)
Tabel ul 1.7.2
Soiuri Soiuri polenizatoare
Flora * Stanley, Anna Späth
Tuleu timpuriu (A) Gras ameliorat, Agen, Stanley, Renclod Althan
Alina Agen, Stanley, Anna Späth, Péche
Centenar (A) Agen, Gras ameliorat, Stanley, Anna Späth
Sarmatic Early Rivers, Renclod Althan, Péche
Silvia Renclod Althan, Early Rivers, Agen, Stanley, Anna Späth,
Pescăruș (+) Stanley, Anna Späth, Renclod Althan
Agen Anna Späth,Vinete românești, Stanley
Dâmbovița Early Rivers, Silvia, Agen, Stanley, Anna Späth
Tuleu gras (A) Agen, Stanley, Gras ameliorat, Renclod Althan
Stanley (+) * Agen, Gras ameliorat, Anna Späth, Early Rivers
După Florin Stănică și Nicolae Braniște – GHID PENTRU POMICULTURĂ 2011

3.Soiurile tardive (1 septembrie – sfârșitul lunii septembrie)

Tabel ul 1.7.3 .
Soiuri Soiuri polenizatoare
Vinete de Italia (+) Anna Späth,Vinete românești, Agen
Anna Späth (+) * Agen, Gras ameliorat, Vinete românești, Stanley
Gras ameliorat (+) Vinete de Italia, Vinete românești, Anna Späth
Vinete românești (+) Renclod Althan, Agen, Anna Späth
Record Anna Späth, Stanley, Agen, Gras ameliorat
Grase românești (+) * Anna Späth, Stanley, Agen, Renclod Althan
După Florin Stănică și Nicolae Braniște – GHID PENTRU POMICULTURĂ 2011

În cele trei tabele am marcat cu simbolul „* ” soiurile care sunt tolerante la vărsatul
prunului ( Sharka, plum -pox), „A” – marchează soiurile androsterile și simbolul „ +” soiurile
parțial autofertile și autofertile.

15
Portaltoii din țara noastră:
În țara noastră portaltoii se folosesc după zonele de cultură care sunt diferențiate
teritorial astfel:
 pentru zona subcarpatică a Olteniei și Mu nteniei se recomandă corcodușul ;
(mirobolanul) cu fructe de culoare galbenă, Roșior văratic, Voinești B, Oteșani 8 ;
 pentru zona subcarpatică a Moldovei, Transilvaniei și în Banat, cele mai bune rezultate
le dau mirobolanul galben (sel. C 163), Buburuz, Renclod verde și Gălbior ;
 pentru zona de silvostepă și stepă, de preferat este mirobolanul galben care dă rezultate
bune.

1.8. FENOFAZELE DE CREȘTERE ALE PRUNULUI

Prunul, ca oricare altă specie pomicolă din climatul temperat, are două perioade în
timpul anului: perioada de repaus și perioada de vegetație. În perioada de vegetație se
desfășoară următoarele fenofaze: umflarea mugurilor vegatativi, începutul creșterii lăstarilor,
umflarea mugurilor floriferi, înfloritul, legarea și creșterea fructelor.
În literatura de specialitate (după Fleckinger J) s -a acc eptat că fenofazele de fructificare
să fie notate după cum urmează în următoarea imagine:

A. Mugurele de iarnă este complet închis,
ascuțit, în întregime brun. Este caracterizat de
starea de repaus a pomului.
B. U mflarea mugurilor vegetativi – mugurele
este rotunjit la vârf (umflat), iar diametrul este
crescut de 2 -2,5 ori față de mugurele de iarnă .
(A)
C. Apariția butonilor –solzii din vârful
mugurilor se desfac și lasă să se observe
butonii de culoare verde -deschis, dar sunt încă
lipiți.
V. Coiciu și colaboratorii, PRUNUL, 1997

16

D. Separarea butonilor –în această fenofază se pot obse rva punctele albe ale corolelor .
E. Apariția staminelor –butonii se deschid parțial apoi apar staminele .
F. Înflorirea –corolele sunt complet deschise. Această fenofază re prezintă înflorirea deplină
G. Căderea petalelor –staminele se usucă și încep să cadă petalele .
H. Legarea fructelor –are loc fecundarea. Toate petalele au căzut iar baza caliciului se
îngroașă.
I. Scuturarea cămășuțelor –fructul rămâne descoperit, deoarec e staminele caliciului sunt
uscate, se detașează de ovar și încep să cadă.
J. Fructul tânăr –ovarul se îngroașă și capătă caracteristicile soiului (rotund, oval etc ) .

Cunoașterea stadiilor de dezvoltare a mugurilor floriferi este importantă deoarece per mite
pomicultorului să combată mai ușor potențialele boli și dăunători.
Cea mai importantă fenofază este cea de înflorire deoarece are rolul de a asigura recoltele.
Această fenofază este determinată genetic și variază de la un soi la altul, dar in limite
restrânse, în cadrul speciei.

17
CAPITOLUL II
ASPECTE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA PRUN

2.1.TĂIERILE ȘI FORMELE DE COROANĂ ÎNTÂLNITE ÎN
PLATAȚIILE DE PRUN

Tăierile la prun, alături de celelalte măsuri agrotehnice care se aplică în plantați i,
reprezintă o verigă foarte importantă. Cu ocazia acestei intervenții se urmărește adoptarea
formei de coroană cea mai adecvată și asigurarea unei rodiri cât mai îmbelșugate. Formele de
coroană trebuie să răspundă la unele cerințe, cum ar fi:
 formarea unui schelet solid, viguros, cu ramurile bine repartizate în plan orizontal și
subordonate în plan vertical ;
 garnisirea ramurilor de schelet cu ramuri roditoare ;
 conducerea și dimensionarea creșterilor, astfel încât să se poată realiza cu ușurință
celelalte măsuri agrotehnice necesare ;
 tehnica de formare să fie simplă, ușor de însușit iar lucrările de manoperă să fie cât ma i
simple ;
 să permită intrarea pe rod cât mai timpuriu .
Tipurile de coroană răspândite în plantație se clasifică în două grupe: coroane glo buloase
și coloane aplatizate. Coroanele globuloase au o formă aproape sferică și au rezultat din
formele clasice de tufă -piramidă și vas. Tipurile acestea de coroană dețin avantajul că
restrânge spațiul slab productiv din interior. Dezavantajul acestor coroane globuloase, este că
îngreunează realizarea lucrărilor de întreținere a solu lui.
Cele mai răspândite forme de coroană la specia prun sunt următoarele: vasul clasic,
vasul ameliorat, vasul suprapus, piramida etajată, piramida etajată -rărită și piramida mixtă.
Coroanele aplatizate sunt mai rar folosite la plantațiile de prun. Cea m ai cunoscută și
folosită metodă de formare a coroanei aplatizate este palmeta cu brațe oblice.

18
2.2. DENSITĂȚI DE PLANTARE

Densitatea de plantare diferă în funcție de tipul sistemului de cultură (clasic, intensiv,
superintensiv) și astfel calculăm numărul de pomi necesari la plantare pe suprafața de 1ha.

Tabelul 2.2.
Numărul de pomi necesari la 1 ha de plantație în funcție de distanțele de plantare și
sistemul de cultură la prun

Distanța între
pomi pe rând
(m) Distanța între rânduri (m)
3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 6,0 7,0
1,5 2222 1904 1666 1481 1333 1111 952
2,0 1666 1428 1250 1111 1000 833 714
2,5 1333 1142 1000 888 800 666 571
3,5 952 816 714 634 517 476 408
4,0 833 714 625 555 500 416 357
5,0 666 517 500 444 400 333 286

2.3.FERTILIZAREA, IRIGAREA ȘI LUCRĂRILE SOLULUI

2.3.1.Fertilizarea
Fertilizarea este făcută la pregătirea terenului cu 40 -60 t/ha gunoi de grajd, 400 -600
kg/ha superfosfat și 250 -300 kg/ha sare potasică. Aceste doze de îngrășăminte asigură pomilor
pe perioada de 4 ani necesarul de P 2O5 și K 2O dar nu și pe cel de N. Ca urmare, în anul I se
administrează local, sub coroana fiecărui pom, 50g N s.a. în două reprize : prima jumătate se
administrează în martie -aprilie și cealaltă jumătate în mai -iunie.
Anual, doza de N va crește cu 50g/pom s.a. În toamna anului IV de vegetație, care este
anul premergător intrării pe rod (asta depinde și de soiul prunului) se efectueză o fertilizare
complexă administrând 30 -40 t/ha gunoi de grajd, 50 -70 kg/ha P 2O5 și 100 -120 kg/ha K 2O.
Acest ea sunt incorporate în perioada octombrie -noiembrie, prin arătura de toamnă. Se
administrează amendamente cu calciu (3 -5 t CaCO 3/ha) pe solurile cu pH mai mic de 6 .

19
2.3.2.Irigarea
Irigarea se practică în zonele secetoase sau în anii de secetă prelungită. În zonele și în
anii în care cad sub 200 -250 l/m2, în perioada mai -iulie pomii trebuie udați (local) cu 20 -30l
de apă, de 3 -4 ori. La adâncimea de 20 -60 cm, unde se află majoritatea rădăcinilor, umiditatea
trebuie să atingă un proce nt de 70% (din intervalu l umidității active). Pentru a avea o
pruducție ridicată și de calitate, în livezile superintesive irigarea este obligatorie.

2.3.3.Lucrările solului
Până la intrarea pe rod este obligatoriu ca pe rândul de pomi solul să fie menținut ca
ogor lucrat pe o bandă lată de 1,5 -2,0 m. Intervalele pot fi cultivate cu plante de talie joasă
(cartofi,fasole,mazăre etc) . În plantațiile pe rod, pe rândul de pomi, pe o lățime de 2 -3 m, solul
se menține ca ogor (lucrat, erbicidat sau mixt).

2.4. PRINCIPALELE BOLI ȘI DĂUNĂTORI AI PRUNULUI

2.4.1.Principalele boli ale prunului

Pătarea roșie a frunzelor de prun ( Polystigma rubrum )
Această boală este des întâlnite la culturile de prun la care nu au fost aplicate deloc
tratamente sau au fost insuficiente.
Manifestări ale bolii apar în luna mai, când pe frunze le prunului se dezvoltă pete
circulare de culoare verde -gălbuie iar mai târziu capătă o culoare roșie -sângerie. Țesutul
frunzelor din pete este îngroșat și puțin bombat spre fața interioară a limbului, are un aspect
ceros și devine casant. Numărul petelor de pe o frunză poate ajunge până la 13 (Minoiu,1987)
dar sunt și cazuri când petele pot fi în n umăr și mai mare, până la 70 ( Rafailă, Rădulescu și
Olangiu, 1972) petele ocupând toată suprafața limbului frunzei. Spre mijlocul verii petele se
închid la culoare iar țesutul afectat începe să se necrozeze, se deshidratează iar frunzele se
torsionează și cad eșalonat, cauzând o defoliere timpurie. Lăstarii anuali au creșteri reduse,
fructele rămân mici iar multe dintre ele cad înainte să ajungă la perioada de maturare.

20
Monilioza ( Monilia laxa )
Această boală este una foarte gravă mai ales la prune, deoarece este răspândită în toate
livezile din țară. Patogenul atacă florile și fructele din pârgă dar se manifestă și pe frunze si
lăstari. Atacul pe flori și frunze este asemenea cu efectul înghețulu i târziu de primăvară.
Fructele atacate sunt putrede și prezintă pe suprafața lor sporodochii de culoare cenușie –
albicioasă, care conține conidii. Daca fructele atacate râmăn în pom, acestea se mumifică iar în
anul următor pe suprafața acestora se dezvoltă din micelii noi fructificații care asigură
transmiterea bolii de la un an la altul. Fructele căzute pe sol, de obicei putrezesc și se
descompun. Atacul de monilioză este cauzat de căderea grindinei și de insecte.

Vărsatul prunului ( Plum pox, Sharka )
Este viroza cea mai gravă pentru speciile sâmburoase, cu fructul mare, nu numai pentru
prun. Ea poate afecta și mirobolanul, caisul și piersicul. Pomii atacați de această viroză au
producțiile mult mai mici, sunt variabile , în funcție de sensibilitatea supo rtată de soi, intră în
declin timpuriu.
Vărsatul prunului se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor, sâmburilor, pe ramurile de
schelet și pe trunchiul prunului. În funcție de sensibilitatea soiului, vârsta pomului și perioada
de vegetație, gradul de ma nifestare a simptomelor variază.
Frunzele pomilor infectați de această boală prezintă niște pete inelare clo rorice sau
benzi, fără margini bine delimitate, fiind prezentă uneori și îngălbenirea țesuturilor pe nervuri.
La început frunzele afectate prezintă pete de culoare verde -gălbui, iar la unele soiuri frunzele
pot căpăta o culoare galbenă ca lămâia, la alte soiuri culoarea poate căpăta și reflexe arămii iar
la sfârșitul verii conturul petelor se accentuează puternic și devin roșiatice.
Simptomele virusului plum pox evidente pe fructe prezintă o importanță deosebită,
astfel, la soiurile sensibile se observă apariția unor inele și benzi de culoare mai închisă pe
pieliță, formând adâncituri în pulpă. Sub pielița, pulpa este necrozată până l a sâmbure,
prezintă gome și are un gust amar. Simptomele apar încă din creșterea fructului, când acesta
este verde și devin mai accentuate la pârgă. Fructele soiurilor foarte sensibile sunt puternic
deformate și cad înainte de recoltare cu 1 -3 săptămâni în proporție de 75 -94% în timp ce la
pomii neafectați se constată pierderi cuprinse între 13 -16% , în aceeași perioadă. Fructele

21
atacate au dimensiuni reduse cu cca 14%, greutatea scade cu un procent de 30%, iar conținutul
de zahăr scade cu 0,63 -2,33%.
Virus ul se transmite mecanic prin altoire, butășire și prin grefarea scoarței. Perioada de
incubație în livadă durează între 9 și 10 luni.
Combaterea virusului care produce vărsatul prunului se fac prin urmarea măsurilor
precum:
 asigurarea carantinei fitosanita re interne cât și la import ;
 pomii infectați din pepiniere și plantațiile tinere se distrug ;
 evitarea plantării soiurilor foarte sensibile în zonele infectate și extinderea în cultură a
soiurilor tolerante;
 combaterea vectorilor prin tratamente efectuate pe toată perioada de vegetaț ie în
plantații și în pepiniere;
 înainte de plantare se va dezinfecta solul cu nematocide care au o acțiune complexă și
vizează combaterea patogenilor de sol, în vederea eliminării fe nomenului de oboseală
biologică;
 soiurile tot al infectate se vor elibera de virusuri prin termochimioterapie sau prin
culturi de meristeme.

Piticirea prunului ( Prune dwarf, Nanus pruni )
Boala a fost sesizată prima oară în SUA, în anul 1936 la soiul de prun Vânăt de Italia.
Acest virus nu atacă doar prunul, ci și speciile de piersic, cais, migdal, mirobolanul, cireșul,
vișinul și mahalebul.
Simptome –Virusul afectează atât frunzele, cât și lăs tarii,florile inclusiv polenul.
Frunzele afectate se alungesc, se îngustează și devin rugoase, cu un luci u sticlos, fiind
asemănătoare cu cele de salcie (soiurile sensibile). Lăstarii se dezvoltă timpuriu, având
internodurile scurte. Frunzele nedeformate prezintă uneori o marmorare clorotică și pete
inelare. Florile avortează și ca urmare, din cauza bolii, pr oducția pomului este scăzută. Pomii
infectați au o creștere mult mai redusă.
Transmiterea virusului la prun se poate fac e prin altoire, portaltoi vegetativi infectați,
prin semințe de mirobolan și în cazuri foarte rare prin polen.

22
Combatere –Selecția mater ialului de înmulțire liber de piticirea punului se realizează cu
ajutorul plantelor test ierboase și a unor indicatori lemnoși. În cazul utilizării indicatorilor
lemnoși, virusul se trans mite prin gre farea mugurilor sau grefarea scoarței de la pomul testat .
Ca o măsură de combatere specificăm aplicarea tratamentelor de fitoprotecție pe toată
perioada de vegetație în pepinieră și plantațiile mamă producătoare de altoi, butași, semințe și
marcote. Defrișarea pomilor infectați din platații este o altă măsură d e combatere a bolii, mai
ales la soiurile sensibile.

Pătarea inelară necrotică la prun ( Prunus ring spot)
Simptomele bolii: Pătarea inelară se manifestă la frunulițe de prun primăvara. Petele
sunt de culoare gălbui -clorotice, având forma rotundă, sub forma unor inele cu centrul
necrotic. Țesuturile necrozate se despr ind și cad, frunzele rămân ciuruite și cu aspect clorotic.
La majoritatea soiurilor faza de șoc apare în a nul precedent al infectării, infecția putând
rămâne latentă ani de zile și poate să reapară și neregulat. Creșterea pomilor poate să nu fie
afectată dar producția de fructe este redusă cu 15 -45% la soiurile sensibile.

2.4.2.Dăunătorii principali ai prunu lui

Viespea semințelor de prun ( Eurytoma schereineri Sch. )
Viespea m ăsoară 4 -6 mm în lungime, are culoarea neagră cu perișori albicioși. Capul
este mare, lat, cu ochii ovali de culoare brună. Antele sunt formate din 13 articule. Abdomenul
este scurt pedunculat, neted și prezintă un luciu metalic. Ovopozitorul este gălbui i ar
picioarele au culoarea brună. Oul este oval și are mărimea de 0,3 mm, având un pedicel
alungit la una din extremități, ce depășește de 2 ori lungimea oului. Larva este apodă, de
culoare albă, cu corpul bombat la mijloc și subțiat la extremități.
Are o singură generație pe an și iernează ca larvă în sâmburii fructelor căzute pe sol sau
rămase în pom. Larvele se transformă în pupe, în luna aprilie când temperaturile ating 10˚C,
stadiu ce durează 10 -20 zile. Înainte de a se transforma în pupe, larvele rod pereții sâmburilor
formând orificii circulare având 1 -1,4 mm în diametru. Când temperatura depășește 15,6 ˚C,
acestea se transformă în adulți (la 5 -10 zile după scuturarea petelelor).

23
O femelă poate depune 120 -130 ouă, câte 1 -2 într -un fruct. Ponta dureaz ă 15-30 zile și
se desfășoară în cursul lunii mai. Larvele eclozează la câteva zile și încep să se hrănească cu
sămânța fructului. Dezvoltarea larvelor durează aproximativ 3 săptâmâni. Fructele gazdă ale
larvelor, devin vinete, se opresc din creștere și cad eșalonat încă din luna iunie până în luna
august.

Păduchele din San Jose ( Quadraspidiotus perniciosus Comst. )
Masculii și femelele ale ace stui dăunător sunt diferiți . Masculii au mărimea corpului de
0,8 – 0,9 mm, de culoare galben -portocaliu. Antenele lor au o lungime medie, prevăzute cu
peri, iar picioarele sunt lungi. Aparatul bucal este atrofiat, deoarece masculul nu se hrănește în
viața sa scurtă . Scutul larvelor care dau naștere la masculi au o formă ovală și culoare a este
brun-cenușie, ca cele de la femele. Corpul femelei este cordiform, de culoare galben
portocaliu, iar lungimea este de 0,8 –1,2 mm . Antenele, ochii și picioarele lipsesc, iar trom pa
sugătoare este bine dezvoltată și lungă ( de două ori mai l ungă decât corpul) și permite
pătrunderea în profunzime în sistemul de vase conducătoare ale plantei.
Larvele din primul stadiu (vârsta I) au apendicele bine dezvoltate și corpul galben –
portocali u, oval, de 0,2 – 0,26 mm; sunt mobile de la câteva ore la o zi. Larvele din al doilea
stadiu (de vârsta a II-a), care sunt sedentare, au apendicele atrofiate și capătă t oate
caracteristicile femelei. Quadraspidiotus perniciosus poate dezvolta la noi în țară două sau trei
generații anuale. Hibernarea se face în stadiul de larvă primară. Acestea, adăpostite sub scut
petrec iarna pe scoarța tulpinilor sau ramurilor pomilor .
Primăvara , după ce își reiau activitatea, se transformă în larve secundar e – fază în care se
pot deosebi larvele de femele de cele de masculi. Larvele fe mele vor suferi două năpârliri în
timp ce larvele masculi lor au parte de patru. Adulții apar la sfârșitul lunii a prilie -începutul
lunii mai. O femelă poate ajunge să depună până la 450 de larve , timp de 6 – 7 săptămân i (8 –
10 larve pe zi).

24
2.4.3.COMBATEREA BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR
Tabelu l 2.4.3.
Momente optime și tratamente fitosanitare recomandate pentru combaterea bolilor și
dăunătorilor la prun
Fenofaza Boala/dăunătorul Produsele recomandate
1. Repaus vegetativ Păduchi țestoși, ouă de afide,
ouă de acarieni etc Insecticide pe bază de ulei:
Mospilan 20SG 450g/ha +
ulei Toil 0,5%
2. Buton verde Ciuruirea bacteriană și
micotică, monilie Fungicide cuprice: Triumf 40
WG 0,25%
3. Înflorirea corolei (10 –
15% din inflorescențe) Ciuruirea frunzelor, monilia,
pătarea roșie a frunzelor,
viespea prunelor
Buruieni Fugicid de contact: Rover
500 SC 0,2%
Insecticide: Mospilan 20SG
0,02% (selectiv pentru
albine)
Erbicid total: Sanglypho 3 -4
l/ha
4. La 2 săptămâni dupa
tratamentul 3 Pătarea roșie a frunzelor,
monilioză, viespea
sâmburilor Fungicid
sistematic+contact:Drago76
WP 0,2%
Insecticide: Novadim
Progress 0,1%
5. La 2 săptămâni de la
tratamentul 4 (la avertizare) Este la fel ca la tratamentul 4
și parțial viermele prunelor
(G1T1)
Fertilizare NPK Fungicid sistemic: Topsin
500 SC 0,14%
Insecticide: Trebon 30EC
0,03%
Fertilizant foliar:
(N+P+K+microelemente):
Elite 2,5 -3,0 kg/ha
6. La 2 săptămâni de la
tratementul 5 (la avertizare)

Pătarea roșie, monilioză,
ciuruire, Viermele prunelor,
(G1T2) și Păduchele din San
Jose (G 1T1) Fungicid de contact: Dithane
M45 0,2%
Insecticide: Nurelle D
0,075%
7-8. La 10 -12 zile de la
tratamentul precedent Monilioza, defoliatoare,
minatoare, acarieni (când
PED=3 -5 forme
mobile/frunză). Fungicid de contact: Rover
500 SC 0,2%
Insecticide -acaricide:
Sanmite 0,05 -0,075%
9-10. La 10 -14 zile de la
tratamentul precedent Monilioze, viermele prunelor
(G2-T1-2), defoliatoare,
minatoare Fungi cid antibotritic: Topsin
500 SC 0,14%
Insecticide: Mospilan 20 SG
0,02%
11. După căderea frunzelor. Ciuruirea bacteriană și
micotică a frunzelor,
monilioze Fungicide cuprice: Triumf 40
WG 0,3%, Sulfat de cupru
1,0 %
După Florin Stănică și Nicolae Braniște – GHID PENTRU POMICULTURĂ , 2011

25
CAPITOLUL III
METODE DE LUCRU ȘI REZULTATE OBȚINUTE

3.1.AMPLASAREA ȘI DESCRIEREA LOTULUI DIDACTIC

Câmpul didactic ocupă suprafața de 1 hectar ș i este destinat desfășurării lucrărilor
practice ale studenților de la specilizările de Horticultură și Agricultură din cadrul Facultății de
Științe ale Naturii și Științe Agricole. Acesta este situat în incinta sediului universității, pe
Aleea Universităț ii, nr. 1.
Parcela a fost înființată de către studenți în primăvara anului 2011, pentru buna
desfășurare a lucrărilor practice de Pomicultură și Pomologie.
Materialul biologic plantat aparține diferitelor specii și soiuri, cu epoci diferite de
coacere a fructelor. În funcție de vigoarea combinației soi/portaltoi s -au utilizat distanțe de
plantare diferite:
 cireș/mahaleb (distanța de plantare 4/4 m): Boambe de Cotnari, Stel la, Van, Roz
amar de Mărculești;
 cais/Constanța 14 (distanța de plantare 4/4 m): Harcot, Goldrich, CMBU, Olimp,
Mamaia, Sirena, Sulmona, Tudor și Traian ;
 prun/corcoduș (distanța de plantare 4/4 m): Stanley, Vinete Românești, Centenar.
 migdal/Tomis 1 (distanța de pl antare 4/3 m): Preanîi, Ferragnes, selecțiile
Autofertil 1 și Autofertil 2;
 gutui/gutui franc (distanța de p lantare 4/3 m): Champion, Aurii;
 piersic/Tomis 16 (distanța de plantare 4/3 m): Springcrest, Raluca, Cardinal,
Florin, Filip, Redhaven, Southl and, Superbă de toamnă, Flacăra;
 nectarine/Tomis 16 (distanța de plantare 4/3 m): Romamer 2, Cor a, Delta, Liana,
Creola, Marina;
 vișin/mahaleb: (distanța de plantare 4/3 m): De Botoșani, Mocănești, Crișane;
 păr/păr franc (distanța de plantare 4/2 m): Ina Es tival, Napoca, Untoasă Bosc,
Williams;

26
 măr/M106 (distanța de plantare 4/2 m): Remus 3, Granny Smith, Frumos de
Voinești, Ionagold, Generos.

Pentru localizarea câmpul ui didactic am realizat o imagine cu vedere din satelit a
acestuia, având încercuite, ca puncte de reper corpul A, respectiv corpul B, iar bulevardele
Mamaia și Aurel Vlaicu sunt vizibile în imagine.

Sursa imaginii: Google Maps (https://www.google.ro/maps)

3.2.DESCRIEREA SOIURILOR STUDIATE

După ce am descris lotul didactic, am făcut și o scurtă descriere a celor două soiuri de
prun analizate di n lotul dida ctic UOC: Soiul Stanley re spectiv soiul Vinete Românești. Am
făcut ace aste descrieri pentru a putea compara cu ușurință soiuri le plantate .

27
Soiul Stanley
Stanley este un soi de prun având originea american ă, obținut prin încrucișarea a două
soiuri: Agen si Marele Duce, în anul 1913 la Stațiunea experimentală agricolă din Geneva
(statul New York) și a fost dat în comerț în anul 1926. Soiul este răspândit în America, cât și
în Europa, unde a fost foarte apreciat deoarece rivalizează cu succes cu cele mai bune soiuri
vechi.
În țara noastră a fost introdus abia în ultimii ani din colecțiile pomologice ale i nsitutelor
de învățământ și de cercetă ri științifice.
Caracteristicile soiului :
 pomul crește foarte viguros – cele mai bune rezultate se obțin în locuri adăpostite, cu
soluri fertile și reavene ;
 este destul de rezistent la boli ;
 este rezistent la ger ;
 înflorește l a mijlocul epocii de înflorir e;
 este autofertil ;
 este foarte bun polenizator ;
 intră pe rod timpuriu, la 4 -5 ani de la plantare ;
 produce mult și regulat.
Fructele sunt mari (în unele cazuri foarte mari), de culoare vânătă închis, negricioasă. Se
colorează cu mult înainte de a se coace, iar din această cauză fructele trebuie lăsate în pom 2 -3
săptămâni pentru a atinge maturitatea completă, când pulpa devine neaderentă, capătă un gust
plăcut, dulce și aromat. Fructele sunt foarte rezistente la transport.
Pomul poate atinge înălțimea de 4 -5 metri și formează trunchi drept, de grosime
mijlocie. Ramurile de schelet sunt relativ lungi, de grosime mijlocie, formând cu axul unghiuri
între 30 ˚ și 50˚. Ramurile de rod sunt mijlocii (rar sunt lungi) garnisite cu bu chete de mai.
Lăstarii sun t de lungime ș i grosime medie, cu scoarța de culoare brună -verzuie, cu lenticele
mici și numeroase. Mugurii vegetativi au o mărime mijlocie, ovoconici, de culoare brună, cu
solzii bine lipiți, cu vârful slab depărtat de ramură, aș ezați pe pernuțe destul d e proeminente.
Mugurii floriferi sunt de mărime mijlocie, ovoconici slab rotunjiți la vârf, de culoare castanie –
negricioasă.

28
Frunzele soiului Stanley sunt destul de mari, epileptice, îngustate și alungite către bază,
cu vârful rotu njit și imediat asculțit, de culoare verde -închis, semilucioase pe partea
superioară, verde -deschis pe partea inferioară, cu nervurile proeminente, sunt prezenți niște
perișori rari pe ambele părți iar marginile sunt mărunt serate. Limbul este puțin arcuit către
partea inferioară, iar pețiolul este de lungime și grosime mijlocie, fin pubescent.
Florile sunt destul de mari și apar o dată cu frunzele. Au petalele albe, obovate, îngustate
și îndepărtate la bază, concave. Sepalele sunt verzi gălbui, răsfrânte în afară, cu vârful puțin
ridicat. Stilul este de aceeași lungime cu staminele.
Fructul este de mărime mare, având H= 53 -56 mm, D=41 -42 mm, d=41 -42 mm iar
greutatea medie este de 50 g. Pielița este subțire, însă densă și elastică. La fructele coapte
aceast a se dezlipește ușor, lăs ând urme roșii pe pulpă. Pulpa este verzuie , apoi gelben -aurie, cu
aderențe roșii dinspre sâmbure. La început este foarte consistentă , apoi devine fermă, relativ
suculentă, dulce, plăcută și pe alocuri este puțin aderentă la sâmbu re când fructele sunt
complet coapte.
Maturitatea fructelelor începe din a treia decadă a lunii august până la sfârșitul lunii
septembrie.

Soiul Vinete Românești
Soiul Vinete Românești face parte din tipurile de prun vânăt din care mai fac parte și
soiurile: Tuleu gras, Vinete de Italia, Vinete timpurii etc.
Caracteristicile soiului:
 pomul este de v igoare mijlocie și trăiește în medie 30 de ani ;
 crește bine și pe rădăcini proprii, dar d ă rezultate bune altoit pe corcoduș ;
 nu este pretențios față de condițiile de sol și climă ;
 este rezistent la ger ;
 este f oarte rezistent la secetă ;
 sensibil la boala petelor roșii ( Polystigma rubrum ) și la atacul păduchelui țestos
(Eulecanium corni );
 este un soi autofertil ;
 înflorește către sfârșitul epocii de înflorire a prunului, iar aceastăă fenofază durează în
medie 5 -7 zile .

29
Fructele pomilor din acest soi au un conținut mijlociu de zahăr (10,74 -12,97%), aciditate
(0,61 -0,83%), substanțe proteice (0,72 -0,92%) și au un conținut ridicat de tanin (0,15 -0,22%).
Pomul este de m ărime mijlocie, atingând înălțimea de până la 6 m, are un trunchi drept,
nerăsucit, destul de gros iar scoarța lui este de culoare cenușie. Ramurile de schelet sunt
insuficient de groase, dar totuși viguroase, însă cu timpul părțile lor terminale se apleacă ușor
fără a provoaca o răsfirare pronunțată a coroanei. Ramurile de rod sun t reprezentate de
buchete de mai și d e ramuri mijlocii. Mugurii vegetativi sunt mici, scurt -conici, așezați pe
pernuțe proeminente de culoare roșiatică. Mugurii floriferi sunt destul de mari, ovoconici,
bombați, grupați câte 1 -2 la baza frunzelor. Frunzele sunt mijlocii, eliptice, cu vârful a cut.
Limbul este foarte puțin pubescent, mat, de culoare verde -normal pe fața superioară. Florile
sunt de mărime mijlocie, cu petalele albe -verzui, alungite cu marginile ondulate.
Fructul are o mărime variabilă (în funcție de tipul de sol) dar în general e ste mijlocie, cu
H=45 -55mm, D=30 -35mm, d=25 -28mm, iar greutatea medie unui fruct este de 40 g. Culoarea
fructului este vânăt -închis, uniformă. Pielița este mată, subțire dar foarte elastică și se
dezlipește cu ușurință de pulpă atunci când fructul este bin e copt. Pulpa are o culoare galben –
verzuie, apoi capătă o culoare galbenă -roșiatică, suculentă dar nu zemoasă și nu este aderentă
la sâmbure. Maturitatea fructelelor începe de la mijlocul lunii septembrie până la sfârșitul lunii
octombrie.

3.3.DETERMINAREA DIAMETRULUI TRUNCHIULUI

Au fost efectuate observații și determinări în
perioada 2 016-2017. S -au luat în studiu 17 pomi din
soiurile menționate mai sus. Din soiul Stanley au fost
luați în calcul cei 10 pomi plantați, iar din soiul Vinete
Românești 7 pomi.
La pomi marcați din terenul didactic, s -au
efectuat măsurători pentru a determina diametrul
trunchiului. Pomi au fost măsurași în luna noiembrie,
după intrarea în repaus de iarnă, la 20 cm de la colet,
pe soiuri. Datele au fost obținute cu ajutorul unui

30
dispozitiv electronic numit șubler , marca “IN SIZE” . Acestea au fost notat e pe caiet ul de lucru
și au fost interpretate ulterior în tabele și reprezentate grafic .

Tabelul 3 .3.1
Date medii privind diam etrul trunchiului la prun, soiurilor Stanley și Vinete Românești ,
anul 2016, lot didactic

Soiul Nr. pom Diametrul trunchiului la data de
02.noiembrie.2016 (mm)

Stanley P1 72,26
P2 74,31
P3 76,35
P4 74,72
P5 83,49
P6 67,27
P7 78,63
P8 57,24
P9 68,10
P10 76,60
Media pe soi 72,89

Vinete R omânești P11 70,75
P12 68,40
P13 62,16
P14 62,62
P15 62,17
P16 67,75
P17 59,96
Media pe soi 64,83

31
Reprezentarea grafică privind diametrul trunchiului la prunii din soiul Stanley

Figura 3.3 .1

Reprezentarea grafică privind diametrul trunchiului la prunii din soiul Vinete Românești

Figura 3.3 .2

După ce am calculat media dimensiunii trunchiului pomilor analizați din cele dou ă
soiuri , se poate trage concluzia că soiul Stanley este mai viguros decât soiul Vinete Românești .
În medie , soiul Stanley are grosimea trunchiului de 72,89 mm , iar soiul Vinete Românești de
64,83 mm.
0102030405060708090
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10Diametrul trunchiului în mm Soiul Stanley
54565860626466687072
p11 p12 p13 p14 p15 p16 p17Diametrul trunchiului în mm Soiul Vinete Românești

32
3.4.MĂSURAREA LĂSTARILOR PE ȘARPANTE CONTROL

Creșterea lăstarilor a fost determinată prin măsurarea cu un centimetru a lăstarilor
control. Pe fiecare pom marcat , din fiecare soi, au fost măsurați câte 5 lăstari. Datele au fost
colectate de pe teren în data de 13.05.2017 și au fost trecute în caietul de lucru , unde s-au
calculat mediile pe pom și au fost trecute în tabele.

Tabelul 3.4.1.
Date medii privind lungimea lăstarilor (cm) a pomilor marcați din soiul Stanley
Nr.pom Lăstar 1 Lăstar 2 Lăstar 3 Lăstar 4 Lăstar 5 L medie/pom (cm)
2 28 51 40 42 34 39
3 25 41 30 27 36 31,8
5 39 52 26 48 37 40,4
Lungimea medie a lăstarilor / soi 37,1

Tabel ul 3.4.2.
Date medii privind lungimea lăstarilor (cm) a pomilor marcați din soiul Vinete Românești
Nr.pom Lăstar 1 Lăstar 2 Lăstar 3 Lăstar 4 Lăstar 5 L medie/pom (cm)
2 11 20 28 32 14 21
3 25 16 19 27 12 19,8
5 22 10 26 12 17 17,4
Lungimea medie a lăstarilor / soi 19,4

33
3.5.DETERMINAREA NUMĂRULUI DE FRUCTE PE POM ȘI
EVALUAREA PRODUCȚIEI LA HECTAR

Pentru determinarea acestui paramentru foarte important au fost numărate fructele d e pe
pomii marcați . Datele au fost notate în caietul de studiu. Pentru estimarea producției pe cele 2
soiuri studiate au fost făcute următoarele calcule:
 producția medie de fructe/pom = numărul de fruct e x greutatea me die a unu i fruct din
soiul respectiv . Literatura de specialitate studiată, indică greutatea medie a unui fruct
din soiul Stanley de 50 g, respectiv la soiul Vinete românești de 40 g.
 producția de fructe în tone la hectar s -a calculat utilizând formula : producția medie de
fructe/ pom x numărul de pomi la hectar. Pomi sunt plantați la densitatea 4×4 m, ceea
ce înseamnă că numărul de pomi la hectar este 625 (10.000 m2/16= 625 pomi).

Tabel ul 3.5.1.
Determinarea numărului de fructe și evaluarea producției la hectar la so iul Stanley

Soiul Nr. pom Nr. fructe

Stanley P2 187
P3 124
P5 121
Media 144

Producția media de fructe/pom: 144 x 50 g=7,200 g=7,2 kg
Producția de fructe la hectar: 7,2 x 625=4,500 kg= 4,5 tone

34
Tabel ul 3.5.2.
Determinarea numărului de fructe și evaluarea producției la soiul Vinete Românești
Soiul Nr. pom Nr. fructe

Vinete Românești P12 33
P13 58
P15 53
Media 48

Producția media de fructe/pom: 48 x 40 =1,920 g=1,9 kg
Producția de fructe la hectar: 1,9 x 625= 1,187 kg = 1,18 tone

3.6.REZULTATE PRIVIND ESTIMAREA CHELTUIELILOR
NECESARE ÎNFIINȚĂRII UNEI LIVEZI DE PRUN

S-au efectuat calcule privind estimarea cheltuielilor cu materialele necesare, manopera și
utilajele necesare înființării unei livezi de prun pe o suprafață de 5 ha. Calculele privesc și
întreținerea culturii pe o perioadă de 5 ani și au fost realizate utilizând normativele de muncă
aflate în viguare. Cheltu ielile sunt redate în tabelele 3.6.1. –3.6.7. iar totalul este redat în
tabelul 3.8.
După cum urmează, tabelele privind estimarea cheltuielilor sunt următoarele:
 Tabelul 3.6.1. –Deviz pe categorii de lucrări pentru pregătirea terenului pentru înființare
plantație pomi ;
 Tabelul 3.6.2 .–Deviz privind lucrările de înființare plantație de prun;
 Tabelul 3.6.3 .–Deviz privind lucrările de întreținere plantație de prun, anul I;
 Tabelul 3.6.4 .–Deviz privind lucrările de întreținere plantație de prun, anul II;
 Tabelul 3.6.5 .–Deviz privind lucrările de întreținere plantație de prun, anul III;
 Tabelul 3.6. 6.–Deviz privind lucrările de întreținere plantație de prun, anul IV;
 Tabelul 3.6. 7.–Deviz privind lucrările de întreținere plantație de prun, anul V.

35
DEVIZ PE CATEGORII DE LUCRĂRI PENTRU PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU ÎNFIINȚARE PLANTAȚIE I
POMI – 5 ha PRUN

Tabel ul 3.6.1.
Nr.
crt.
COD Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 Ordin 259/1982 Superfosfat 180 kg SA=1000 kg SB x 5,0= 5000
kg kg 5000 1,35 6750 6750
2 Ordin 259/1982 Sare potasică 200 kg SA= 500 kg SB x 5,0 ha =
2500 kg kg 2500 0,9 2250 2250
3 Ordin 259/1982 Complexe 15:15:15, 500 kg x 5,0 ha = 2500 kg kg 2500 0,9 2250 2250
4 Decret 239/86 Gunoi de grajd 60 t/ha x 5,0 ha = 300 t to 300 60 18000 18000
5 NPCM/1993
14853/25 Transport îngrășăminte chimice la 10 km 10,0 to
x 10 km= 100 to/km to/km 110 0,6 66 66
Motorină 0,095 l/t.kmx 100 t.km= 9,5 l l 9,5 4,93 46,84 46,84
6 NPCM/1993 Pg.72 Încărcat/descărcat gunoi de grajd de 2 ori, Wolla
300 to x 2 = 600 to To 600 0,9 540 540
Motorină 0,19 l/t.km x 600 t.km= 114,0 l l 114 4,93 562,02 562,02
7 NPCM/1993
14757/12
Transport gunoi de grajd la 15 km,
U650+2RB5A to/km 4500 0,5 2250 2250
15 km x 300 to = 4500 to/km
Motorină 0,097 l/t.kmx 4500 = 436,5 l 436,5 4,93 2151,95 2151,95
8 NPCM/1993 9/8 Arat la 30 cm, U650+PP 3 -30 Ha 5 10,55 52,75 52,75
Motorină 23 l/ha x 5,0 ha = 115,0 l l 115 4,93 566,95 566,95
9 NPCM/1985 Nivelat teren dupa arat, 1 trecere, S1500+ lamă Ha 5 391,3 1956,5 1956,5
Motorină 82 l/ ha x 5,0 ha = 525 l l 525 4,93 2588,25 2588,25
10 NPCM/1993
0301094 -3
Dezinfectat teren – VIDATE, U650+MVL300 kg 150 18,1 2715 2715
5,0 ha x 30kg/ha= 150 kg ha 5 9 45 45
Motorină 2,4 l/ ha x 5,0 ha = 12,0 l l 12 4,93 59,16 59,16
11 NPCM/1993
04311840 -3 Administrat gunoi de grajd, 60 t/ha, U650+MIG
6 Ha 5 127 635 635
Motorină 14,0 l/ ha x 5,0 ha = 70,0 l l 70 4,93 345,1 345,1

36
Nr.
crt. COD Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare
Materiale Manoperă Utilaj
12 NPCM/1993
03009341 -3
Administrat îngrășăminte chimice Ha 5 38 190 190
U650+MA 3,5
Motorină 2,3 l/ha x 5,0 ha = 11,5 l l 11,5 4,93 56,70 56,7
13 NPCM/1993
1112 -186
Discuit ogor de 2 ori Ha 10 31,2 312 156
U445 DT+GDU 3,4
Motorină 6,5 l/ha x 10,0 ha = 65 l l 65 4,93 320,45 320,45
TOTAL I 38662,41 6047,25 44709,66
Cheltuieli indirecte 10% 3866,241 604,725 4470,9655
TOTAL DEVIZ 42528,65 6651,98 49180,62

ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNFIINȚARE PLANTAȚIE DE PRUN

Tabel ul 3.6.2.
Nr.
crt.
Simbol sau cod
Articole din deviz

U/M

Cant.

Preț
unitar
Valoare Total
valoare
Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM 1993/1819 Confecționat picheți mii
buc 3,125 25,74 80,44 80,44
2 NTM 1993/1820 Pichetat pe teren plan ha 5 31,02 155,1 155,1
3 Ordin MAIA Pomii altoiți PRUN pomi 3125 15 46875 46875
3125 pomi x 15 RON = 46875
4 Decret 239/86 Gunoi de grajd bine fermentat t 62,5 60 3750 3750
20 kg la groapă 20 x 3125 = 62500 kg
5 NPCM 1993 Transport gunoi la 10 km, U650+2RB5A t.km 625 0,53 331,25 331,25
Transporturi 10 km x 62.5 t = 625 t.km
14737/12 Motorină 0,097l/t.km x 625 t.km = 56 l l 56 4,93 276,08 276,08

37
Nr
crt

Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
6 NPCM 1985
306001782/179
Încărcat gunoi de grajd x2, WOLLA
2 x 625 t = 1250 t T
1250
0,86

1075,00
1075

Motorină 0,191l/t x 10,0 t= 1,91 l l 1,91 5,8 11,07
7 NTM 1993/1833 Săpat gropi cu burghiul motorină l/buc. buc. 3125 0,042 131,25 131,25
8 NTM 1993/1848 Plantat pomi, lucrare completă fără udat buc. 3125 2 5578,125 5578,125
9 NTM 1993/1845 Repartizat pomi la gropi cu transport manual mii
pomi 3,125 122,07 381,47 381,47
10 NTM 1993/1850 Udatul pomilor după plantare cu găleata 3 x
3125= 9375 pomi pomi 9375 0,39 3656,25 3656,25

11 NTM 1993/1851 Mușuroit pomi 3x 3 x 2916= 9375 mii
buc. 9,375 97,5 914,06 914,06
12 NTM/1993
/1951 Tăieri de formare a coroanei la plantare mii
pomi 3,125 212,67 664,59 664,59
13 NTM/1993 1892 Protejarea tulpinilor de pomi contra rozătoarelor mii
pomi 3,125 216,45 676,41 676,41
14 NPCM 1985 Transport apa pentru udat pomi de 3 ori,
U650+ RCU 4 mii
litri 93,75 5,8 543,75 543,75
148002005/54 30 l x 3125= 93750 litri 700 65625 65625
15 NPCM 1992 –
9/8
Arat livada după plantare 4 m din 3 treceri
U445+PDL 5A ha 5 41,2 206 206
Motorină 16,7l/ha x 5 ha= 83,5 l 83,5 4,93 411,66 411,66
TOTAL I 116937,74 12106,44 2287,25 131331,44

Cheltuieli indirecte 10% 11693,77 1210,64 228,73 13133,14
TOTAL II 128631,51 13317,09 2515,98 144464,58

38
ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE PLANTAȚIE DE PRUN, ANUL I

Tabel ul 3.6.3.
Nr.
crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM
1993/art.1843 Fasonat pomi, făcut mocirlă și mocirlit pomi
pentru completat goluri 3% mii
pomi 0,094 116,55 10,96 11,00
2 NTM 1993/1837 Săpat gropi pentru completări goluri buc. 94 3 273,07 273,07
3 NTM
1993/art.1845 Repartizat pomi la gropi mii
buc. 0,094 87,64 8,24 8,24
4 NTM
1993/art.1848 Plantat pomi lucrare, completă inclusiv udatul buc. 94 1 121,73 121,73
5 NTM
1993/art.1851 Mușuroit pomi 3x, 3 x 94= 282 mii
pomi 0,282 45 12,69 12,69

6 NTM
1993/art.1951 Tăieri de formare a coroanei la plantare mii
pomi 0,094 154,29 14,50 14,5
7 NTM 1993/1918 Desfacerea de pe tulpini a materialului de
protecție a pomilor mii
pomi 3,125 103,6 323,75 323,75
8 NTM 1993/1871 Plivit lăstari 2x mii
pomi 6,25 122,85 767,81 767,81
9 NTM 1993/1879 Ciupitul lăstarilor mii
pomi 3,125 85,4 266,88 266,88
10 NTM
1993/art.2809 Preparat soluție pentru stropit livada mii
litri 50 3,7 185 185
10 tratamente x 5,0 ha x 1000 l/ha = 50000 l
11 NTM 1992/319 -98 Stropit livada 4 m, 1000 l/ha
10 ori x 5,0 ha= 50 ha Ha
50
16,4

820 820

U445DT+MST900
Motorină 4,3l/ha x 50 ha = 215 l L
215
4,93
1059,95
1059,95

12 Necesar subst. Ch. Insectofungicide + îngr. foliare lei – – 6660,25 6660,25
13 NTM
1993/art.1944 Prășit pe rând x 4, 25% din supraf. mii
m.p. 50 31,2 1560 1560
50000 x4 x 25%= 50000 m.p.

39
Nr.
crt. Simbol sau cod
Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
14 NPCM
1993/art.62/18 Discuit livada 4 m, 2 treceri de 4 ori
U445+GDP 2,5 Ha
20
17,1

342 342

4 x 5 ha= 20,0 ha
Motorină 6,3 l/ha x 20 ha = 126
l
126
4,93
621,18
621,8
15 NPCM
1992/art.9/8 Arătură de toamnă în livadă 4 m, Ha 5 41,2 206 206
3 treceri, U445+PDL5A
Motorină 16,7 l/ha x 5,0 ha = 83,5 l l 83,5 4,93 411,66 411,66
16 NTM
1993/art.1830 Sapa mare pe rând în plantații de 4 ori, 25% din
suprafața m.p. 50000 0,06 3000 3000
50000 m.p.x 25% = 50000 m.p.
TOTAL I 8753,04 4984,62 2928 16666,33
Cheltuieli indirecte 10% 875,30 498,46 292,8 1666,63
TOTAL DEVIZ 9628,34 5483,09 3220,8 18332,96

ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE PLANTAȚIE DE PRUN, ANUL II

Tabel ul 3.6.4.
Nr.
crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM/1993 Tăieri de formare a coroanei an. II mii
pomi 3,125 255 796,875 796,875
1954
2 NTM 1993/art.2809 Preparat soluție pentru stropit livada mii litri 50 3,7 185 185
10 tratamente x 5 ha x 1000 l/ha = 50000
3 NTM 1992/319 -98 Stropit livada 4 m, 1000 l/ha Ha 50 16,4 820 820
10 ori x 5,0 ha= 50 ha
U445DT+MST900 L 215 4,93 1059,95 1059,95
Motorină 4,3l/ha x 50 ha = 215 l
4 Necesar subst. Ch. Insectofungicide + îngr. foliare lei – – 6660,25 6660,25

40
Nr.
Crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
5 NTM 1993/art.1944 Prășit pe rând x 4, 25% din supraf. mii
m.p. 50 31,2 1560 1560
50000 x4 x 25%= 50000 m.p.
6 NTM Sapa mare pe rând în plantații de 4 ori,
25% din suprafața m.p. 50000 0,06 3000 3000
ART.1830 50000 m.p.x 25% = 50000 m.p.
7 NPCM/1992 /7/8 Arătură de toamnă în livadă 4 m, Ha 5 41,2 206 206
3 treceri, U445+PDL5A
Motorină 16,7 l/ha x 5,0 ha = 83,5 l l 83,5 4,93 411,66 411,66
8 NPCM
1993/art.62/18 Discuit livada 4 m, 2 treceri de 4 ori Ha 20 17,1 342 342
U445+GDP 2,5
4 x 5 ha= 20,0 ha
Motorină 6,3 l/ha x 20 ha = 126 l 126 4,93 621,18 621,8
9 NTM/1993/1879 Plivit lăstari 2x mii
pomi 6,25 122,85 767,81 767,81
10 NTM/1993 /1871 Ciupitul lăstarilor mii
pomi 3,125 85,4 266,88 266,88
TOTAL I. 8753,04 5016,56 2928 16698,23
Cheltuieli generale 10% 875,30 501,66 292,8 1669,82
TOTAL DEVIZ 9628,34 5518,22 3220,8 18368,05

ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE PLANTAȚIE DE PRUN, ANUL III
Tabel ul 3.6.5.
Nr.
crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM/1993
1955 Tăieri de formare a coroanei an.III mii pomi 3,125 131,25 410,16 410,16
2 NTM/1993
1918 Desfacerea de pe tulpini a materialului de
protecție a pomilor mii buc. 3,125 103,6 323,75 323,75

41
Nr.
Crt. Simbol sau cod Articol din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
3 NTM/1993
1948 Strâns ramuri ha 5 21,16 105,8 105,8
4 NTM/1993
1929 Ars ramuri (grămezi) mii
grămezi 1 149,94 149,94 149,94
200 grămezi/ha x 5 ha= 1000
5 NTM/1993
1868 Împrăștiat manual îngr. Chimice mii pomi 3,125 29,26 91,44 91,44
Aprox. 1 kg/pom
6 NTM/1993
1944 Prășit pe rând x 4, 25% din supraf. mii m.p. 50 31,2 1560 1560
50000 x 25%= 50000 m.p.
7 NTM
1993/ART.1930 Sapa mare pe rând în plantații de 4 ori, 25%
din suprafața m.p. 50000 0,06 3000 3000
50000 m.p.x 25% = 50000
8 NTM
1993/art.2809 Preparat soluție pentru stropit livada mii litri 50 3,7 185 185
10 tratamente x 5 ha x 1000 l/ha = 50000
9 NTM 1992/319 -98 Stropit livada 4 m, 1000 l/ha Ha 50 16,4 820 820
10 ori x 5,0 ha= 50 ha
U445DT+MST900 L 215 4,93 1059,95 1059,95
Motorină 4,3l/ha x 50 ha = 215 l
10 Necesar subst. Ch. Insectofungicide + îngr. foliare lei – – 6660,25 6660,25
11 Necesar ingr. ch. Îngrășăminte 15:15:15 kg 2000 0,9 1800 1800
400 kg/ha x 5,0 ha= 2000 kg
12 NPCM/1992 9/8 Arătură de toamnă în livadă 4 m,
3 treceri, U445+PDL5A Ha
5
41,2

206 206

Motorină 16,7 l/ha x 5,0 ha = 83,5 l l 83,5 4,93 411,66 411,66
13 NPCM/1993 Discuit livada 4 m, 2 treceri de 4 ori Ha 20 17,1 342 342
62/18 U445+GDP 2,5
4 x 5 ha= 20,0 ha
Motorină 6,3 l/ha x 20 ha = 126 l 126 4,93 621,18 621,8
TOTAL I. 10553,04 5826,08 1368 17747,75
Cheltuieli indirecte 10% 1055,30 582,61 136,8 1774,78
TOTAL DEVIZ 11608,34 6408,69 1504,8 19522,53

42
ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE PLANTAȚIE DE PRUN, ANUL IV

Tabel ul 3.6.6.
Nr.
crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM/1993 Tăieri de formare a coroanei anul IV mii pomi 3,125 578,31 1807,22 1807,22
1955
2 NTM/1993 Desfacerea de pe tulpini a materialului de
protecție a pomilor mii buc. 3,125 103,6 323,75 323,75
1918
3 NTM/1993 Strâns ramuri ha 5 21,16 105,8 105,8
1948
4 NTM/1993 Ars ramuri (grămezi) mii
grămezi 1 149,94 149,94 149,94
1929 200 grămezi/ha x 5 ha= 1000
5 NTM/1993 Împrăștiat manual îngr. Chimice mii pomi 3,125 29,26 91,44 91,44
1868 Aprox. 1 kg/pom
6 NTM/1993 Prășit pe rând x 4, 25% din supraf. mii m.p. 50 31,2 1560 1560
1944 50000 x 25%= 50000 m.p.
7 NTM
1993/ART.1930 Sapa mare pe rând în plantații de 4 ori, 25%
din suprafața m.p. 50000 0,06 3000 3000
50000 m.p.x 25% = 50000
8 NTM 1993/art.2809 Preparat soluție pentru stropit livada mii litri 50 3,7 185 185
10 tratamente x 5 ha x 1000 l/ha = 50000
9 NTM 1992/319 -98 Stropit livada 4 m, 1000 l/ha Ha 50 16,4 820 820
10 ori x 5,0 ha= 50 ha
U445DT+MST900 L 215 4,93 1059,95 1059,95
Motorină 4,3l/ha x 50 ha = 215 l
10 Necesar subst. Ch. Insectofungicide + îngr. foliare lei – – 6660,25 6660,25

43
Nr
crt Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
11
Necesar ingr. ch. Îngrășăminte 15:15:15 kg 2000 0,9 1800 1800
400 kg/ha x 5,0 ha= 2000 kg
12 NPCM/1992 9/8 Arătură de toamnă în livadă 4 m, Ha 5 41,2 206 206
3 treceri, U445+PDL5A
Motorină 16,7 l/ha x 5,0 ha = 83,5 l l 83,5 4,93 411,66 411,66
13 NPCM/1993 Discuit livada 4 m, 2 treceri de 4 ori Ha 20 17,1 342 342
62/18 U445+GDP 2,5
4 x 5 ha= 20,0 ha
Motorină 6,3 l/ha x 20 ha = 126 l 126 4,93 621,18 621,8
TOTAL I. 10553,04 7223,15 1368 19144,81
Cheltuieli indirecte 10% 1055,30 722,31 136,8 1914,48
TOTAL DEVIZ 11608,34 7945,46 1504,8 21059,29

ANTEMĂSURĂTOARE – DEVIZ PRIVIND LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE PLANTAȚIE DE PRUN, ANUL V

Tabel ul 3.6.7.
Nr.
crt. Simbol sau cod Articole din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
1 NTM/1993 Tăieri de formare a coroanei anul IV mii pomi 3,125 711,51 2223,47 2223,47
1955
2 NTM/1993 Desfacerea de pe tulpini a materialului de
protecție a pomilor mii buc. 3,125 103,6 323,75 323,75
1918
3 NTM/1993 Strâns ramuri ha 5 21,16 105,8 105,8
1948

44
Nr
Crt Simbol sau cod Articol din deviz U/M Cant. Preț
unitar Valoare Total
valoare Materiale Manoperă Utilaj
4 NTM/1993 Ars ramuri (grămezi) mii
grămezi 1 149,94 149,94 149,94
1929 200 grămezi/ha x 5 ha= 1000
5 NTM/1993 Împrăștiat manual îngr. Chimice mii pomi 3,125 29,26 91,44 91,44
1868 Aprox. 1 kg/pom
6 NTM/1993 Prășit pe rând x 4, 25% din supraf. mii m.p. 50 31,2 1560 1560
1944 50000 x 25%= 50000 m.p.
7 NTM
1993/ART.1930 Sapa mare pe rând în plantații de 4 ori, 25%
din suprafața m.p. 50000 0,06 3000 3000
50000 m.p.x 25% = 50000
8 NTM 1993/art.2809 Preparat soluție pentru stropit livada mii litri 50 3,7 185 185
10 tratamente x 5 ha x 1000 l/ha = 50000
9 NTM 1992/319 -98 Stropit livada 4 m, 1000 l/ha Ha 50 16,4 820 820
10 ori x 5,0 ha= 50 ha
U445DT+MST900 L 215 4,93 1059,95 1059,95
Motorină 4,3l/ha x 50 ha = 215 l
10 Necesar subst. Ch. Insectofungicide + îngr. foliare lei – – 6660,25 6660,25
11 Necesar ingr. ch. Îngrășăminte 15:15:15 kg 2000 0,9 1800 1800
400 kg/ha x 5,0 ha= 2000 kg
12 NPCM/1992 9/8 Arătură de toamnă în livadă 4 m, Ha 5 41,2 206 206
3 treceri, U445+PDL5A
Motorină 16,7 l/ha x 5,0 ha = 83,5 l l 83,5 4,93 411,66 411,66
13 NPCM/1993 Discuit livada 4 m, 2 treceri de 4 ori Ha 20 17,1 342 342
62/18 U445+GDP 2,5
4 x 5 ha= 20,0 ha
Motorină 6,3 l/ha x 20 ha = 126 l 126 4,93 621,18 621,8
TOTAL I. 10553,04 7639,40 1368 19561,06
Cheltuieli indirecte 10% 1055,30 763,94 136,8 1956,11
TOTAL DEVIZ 11608,34 8403,34 1504,8 21.517,17

45
3.7.NECESARUL DE INSECTOFUNGICIDE ȘI ÎNGRĂȘĂMINTE FOLIARE

În cadrul cheltuielilor de întreținere a culturii de prun pe această perioadă determinată de
5 ani este inclus și necesarul de insectofungicide și îngrăsăminte foliare. Acest necesar este
calculat pentru fiecare an în parte. Fiecare tratament, soluție sau îngrasământ are definit ă
unitatea de măsură în k ilograme sau litri și prețul unitar în lei. Totalul acestor cheltuieli,
împreună cu celelalte intră în totalul final cal culat în tabelul 3.8.
Tabel ul 3.7.
Necesar insectofungicide și î ngrășăminte foliare , anii I, II, III, IV și V
Nr. Denumirea U.M. Cant. Preț unitar Preț total
(lei) crt.
1 Bouille Bordelaise – 2 tratamente kg 50 15 750
5 kg/ha x 5 ha x 2= 50 kg
2 Ovipron 200 1,5% – 1 tratament l 75 10,65 798,75
15 l/ha x 5 ha = 75 l
3 Score – 2 tratam kg 2,25 410 922,5
0,225 l/ha x 5 ha x 2 trat.= 2,25 kg
4 Carbendazim l 10 70 700
1 l/ha x 5 ha x 2 trat.= 10 l
5 Dacmancoz 0,2% kg 30 25 750
2 kg/ha x 5 ha x 3 trat.= 30 kg
6 Calypso l 3 54 162
300 ml/ha x 5 ha x 2 trat.= 3,0 l
7 Karate 0,015 % l 1,5 72 108
150 ml/ha x 5 ha x 2 trat= 1,5 l
8 Megafol 2,5 l/ha l 60 41,15 2469
3 l/ha x 5 ha x 4 tratam. = 60 l
TOTAL 6.660,25

46
3.8.CONCLUZII

În urma studiului întreprins se poate concluziona următoarele :

 În România, cultura prunului are o veche tradiție, atât în zona de deal, dar și în unele
zone din Dobrogea, prunele fiind un produs alimentar foarte apreciat pe ntru consumul
în stare proaspătă, cât și prelucrate sub formă de gem, magiun, băuturi alcoolice și
nonalcoolice, constituind astfel un important mijloc de venituri.
 În zona noastră, prunul înflorește (în fucție de soi) după cais și piersic, scăpând astfel de
pericolul gerurilor și al brumelor de revenire din primavară.
 În urma programelor de ameliorare derulate în Europa și în România, au fost create
soiuri autofertile de prun, care asigură producții de fructe mai ridic ate.
 Consumul de fructe proaspete în țara noastră se întinde în perioada 1 iulie – sfârșitul
lunii septembrie.
 În urma calculelor p rivind estimarea cheltuielior e fectuate cu înființarea și întreținerea
unei live zi de prun (5 ha) în sistem intensiv, acestea sunt listate, după cum urmează
tabelele 3.6.1 -3.6.7. și totalul în tabelul 3.8. .
 În ceea ce priveșt e diametrul trunchiului, soiul Stanley s -a dovedit a fi mai viguros
(72,89 m m) comparativ cu soiul Vinete Românești (64,83 mm ). Ca urmare, soiul
Vinete Românești necesită tăieri mai puternice , deși prunii din ambele soiuri au aceiași
vârstă de la plantare.
 Referitor la producțiile medii calculate a reieșit că soiul Stanley (4,5 tone /ha) este mai
productiv decât soiul Vinete românești (1,18 tone /ha).
 Creșterea lăstarilor în anul 2017 a arătat că soiul Stanley a avut o lungime medie mai
mare a lăstarilor (37,1 cm) față de soiul Vinete Românești (19,4 cm).
 Se recomandă cultura prunului în zona orașului Constanța, cu condiția aplicării în optim
a tăierilor de formare, a tratamentelor fito -sanitare și obligatoriu irigarea culturii.

47
Tabel ul 3.8.
Totalul cheltuielilor privind înființarea unei culturi de prun și întreținerea ei timp de 5 ani
Specificare TOTAL cheltuieli
(lei)
Pregătirea terenului 5,0 ha 49,180
Înființare plantație PRUN 144,464
Întreținere plantație, anul I 18,333
Întreținere plantație, anul II 18,368
Întreținere plantație, anul III 19,522
Întreținere plantație, anul IV 21,059
Întreținere plantație, anul V 21,517
TOTAL GENERAL 292,443

48
BIBLIOGRAFIE

Cărți de specialitate :

Florin Stănică și Nicolae Braniște –Ghid pentru pomicultură , Editura Ceres, București
2011 .

M. Popescu, I Milițiu, V. Cireașă, I. Godeanu, N. Cepoiu, Gh. Drobotă, G. Ropan, P.
Parnia –Pomicultură (generală și specială) , Editura Didactică și Pedogogică, R.A. , București .

D. Blaja, S. Bobeanu, Acad. T. Bordeianu, M. Botez, V. Cociu, S. Cojocaru, St. Coman,
N. Constantinescu, M. Costețchi, D Cvasnîi, N. Ghena, T Gozob, Al. Iconaru, C. Ioniță, I.
Ivan, Aneta Lefter, Gr. Mihăescu, I. Mircea, Gh. Miron, M. Mitu, I. Modoran, A. Negrilă, St.
Nica, C Nicolae, M. Onigoaie, Florica Oros, R. Palocsay, Iuliana Pandele, M. Păun, Elena
Pompeius, P. Popa, H. Popescu, M. Popescu, N. Popescu, Gh. Predescu, D. Prică, St. Radu, C.
Rădulescu, M. Rădulescu, V. Sonea, Gh. Stanciu, N. Ștefan –Pomologia Republicii Socialiste
România , Volumul IV , Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1965.

V. Cociu, I. Botu, N. Minoiu, I. Pasc, I. Modoran –Prunul , Editura Conphys ,1997.

Site-uri:

http://www.fao.org/faostat/en/
https://www.google.ro/maps