CAPITOLUL I – – ELEMENTE DEFINITORII
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – – ELEMENTE DEFINITORII
: Definiție, premise și trăsături caracteristice
1.1.1. Scurt istoric privind apariția burselor de valori
1.1.2. Organizarea și reglementarea burselor de valori
1.1.3. Clasificarea burselor de valori
1.2. Bursa de Valori București și rolul ei în economie
1.2.1. Apariția Bursei de Valori București
1.2.2. Condițiile esențiale pentru înființarea bursei de valori
1.2.3. Contextul economic și funcțiile bursei de valori
CAPITOLUL II – RELAȚIA MANAGEMENT – MARKETING ÎN CADRUL BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI
2.1. Conținutul management – marketing
Conducerea bursei, acțiuni și acționari
Managementul și structura organizatorică a Bursei de Valori București
2.4. Mecanismul tranzacțiilor la Bursa de Valori București
2.4.1. Indicii Bursei de Valori București
2.4.2. Compensarea și decontarea tranzacțiilor
2.4.3. Managementul Riscului
2.4.4. Registrul bursei de valori și fondul de garantare
2.5. Comunicare și marketing
2.6. IT și dezvoltarea Bursei de Valori București
2.6.1. Sistemul de tranzacționare și infrastructura IT
2.6.2. Diseminare informații
2.7. Tehnici de promovare a Bursei de Valori București
2.8. Propuneri de îmbunătățire a managementului și marketingul Bursei de Valori București
CAPITOLUL III – ACTIVITATEA DE MANAGEMENT – MARKETING A SOCIETĂȚII S.C. LORDCHIM S.A. ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI
3.1. Prezentarea generală a S.C. LordChim S.A
3.2. Analiza SWOT și diagnosticul management – marketing
3.3. Tranzacționarea acțiunilor emise de S.C. LordChim S.A. la Bursa de Valori București
3.4. Elemente de perspectivă privind activitatea societății S.C. LordChim S.A
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Criza economico-financiară care a monopolizat economiile din întreaga lume în ultimii ani, a avut un impact nefavorabil asupra evoluției piețelor bursiere. Astfel, cotațiile acțiunilor marilor companii listate la bursă au scăzut dramatic, lichiditatea din piețele bursiere s-a redus foarte mult și, pe acest fond, a scăzut volumul tranzacțiilor ca urmare a reducerii interesului manifestat de investitori și speculatori.
În acest context, prezenta lucrare de disertație subliniază necesitatea dezvoltării pieței bursiere, relația management – marketing, precum și modul în care o societate comercială tranzacționează pe această piață.
Motivul pentru care am ales această temă rezidă în dorința de identificare a elementelor definitorii ce caracterizează Bursa de Valori București în contextul economic actual, precum și a curiozității manifestate pentru modul în care o societate comercială tranzacționează pe piața bursieră.
Lucrarea este structurată în două părți importante, una teoretică și alta practică. În prima parte am abordat aspectele teoretice privind bursa de valori, funcțiile și rolul departamentelor de management și marketing, iar în ceea ce privește documentarea, am analizat etapele de tranzacționare a S.C. LordChim S.A. pe piața bursieră din România.
În capitolul I – “Bursa – elemente definitorii” am subliniat faptul că preocupările teoretice privind bursele și piața bursieră se îngemânează cu apariția primilor germeni ai acestora. Astfel, după o scurtă introducere privind istoricul, funcțiile și caracteristicile bursei, am evidențiat rolul Bursei de Valori București în economie.
Cel de-al doilea capitol – “Relația management – marketing în cadrul Bursei de Valori București” este dedicat modalităților de construire și perfecționare a departamentelor de management și marketing, precum și relația dintre acestea. O atenție specială am acordat-o și indicilor bursieri, deoarece prin capacitatea lor de a descrie sintetic evoluția de ansamblu a unei piețe bursiere, au devenit extrem de populari și reprezintă un instrument de marketing pentru orice operator bursier.
În finalul capitolului am prezentat unele considerații personale referitoare la tehnicile de promovare și îmbunătățire a Bursei de Valori București.
Capitolul III – “Activitatea de management – marketing a societății S.C. LordChim S.A. în vederea listării la Bursa de Valori București” debutează cu prezentarea generală a societății S.C. LordChim S.A., și se încheie cu elementele de perspectivă privind activitatea acesteia.
Bibliografia cuprinde pe lângă lucrările la care s-a făcut referire în text și lucrările care au fost consultate pentru realizarea clasificărilor și modelărilor prezentate.
CAPITOLUL I – – ELEMENTE DEFINITORII
Bursele actuale sunt rezultatul unei evoluții istorice îndelungate și reflectă, cu particularități zonale sau naționale, modelul general al pieței libere; natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici. Bursele sunt piețe specifice, mecanisme de concentrare a cererii și ofertei pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacții într-un cadru organizat și în mod operativ, în condiții de liberă concurență. Bursa este piață prin excelență.
Bursa: Definiție, premise și trăsături caracteristice
Denumirea de „bursă" provine de la orașul Bruges, unde aceste adunări se țineau la Hotel des Bourses, numit așa după un senior din vechea și nobila familie van den Boursen care îl construise și pe al cărui frontispiciu erau sculptate în piatră trei pungi (fr. bourse). Aici se întâlneau bancherii și negustorii pentru a negocia bani, metale prețioase, hârtii de valoare și mărfuri. Cu timpul, locurile de întâlnire ale comercianților au primit denumirea de burse.
În esență, noțiunea indică locul de întâlnire a negustorilor și oamenilor de afaceri, în sensul unui spațiu de concentrare a cererii și ofertei. Acest conținut rezultă din definițiile date în limbajul de specialitate. Legea 52/94 (abrogată) privind valorile mobiliare și bursele de valori definea bursa de valori astfel: “instituție cu personalitate juridică asigurând publicului prin activitatea intermediarilor autorizați sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată, transparentă și echitabilă a tranzacțiilor cu valori mobiliare și care constituie piața oficială și organizată pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă oferind economiilor investite în ele garanția morală și securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității respectivelor valori mobiliare”.
Bursa reprezintă o tehnică managerială de afaceri economice specifică economiei de piață, având un caracter concurențial și care concentrează în timp și în spațiu cererea și oferta de mărfuri, servicii, valori (efecte de comerț) și devize și se desfășoară după o procedură determinată, potrivit unui program, într-un loc cunoscut (și recunoscut), în prezența vânzătorilor și a cumpărătorilor (sau a împuterniciților acestora).
Bursele sunt centre ale vieții comerciale, piețe unde se tranzacționează mărfuri, titluri pe mărfuri, active monetare și financiare.
Bursa prezintă o serie de caracteristici specifice:
are un caracter colectiv, în sensul că este o asociație care oferă celor interesați facilități de negociere;
activitatea se desfășoară conform regulamentului bursei și sub supravegherea autorităților competente;
comercializarea la bursă se face în mod practic în cadrul unor ședințe (sesiuni) fixate potrivit programului bursei;
piața bursieră este o piață de titluri, aceasta consemnând fie proprietatea asupra mărfii (conosament, warant, etc.) fie participații sau creanțe ale deținatorului lor (acțiuni și obligațiuni), fie drepturile asupra unor active monetare sau financiare;
prețurile stabilite la bursă (cotațiile) sunt operativ difuzate prin mijloacele de informare în masă, fiind accesibile tuturor celor interesați, publicului larg;
este o piață concurențială care concentrează un mare număr de ofertanți și cumpărători, încheierea contractelor realizându-se printr-un procedeu bine stabilit de tipul licitației, respectiv prin confruntarea directă a cererii cu oferta.
Bursele sunt locuri de concentrare a cererii și ofertei pentru mărfuri, precum și pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. Dacă la începutul lor, piețele bursiere erau organizate pentru tranzacționarea în egală măsură a mărfurilor și valorilor, ulterior s-a produs o separare între cele două categorii de burse.
În concluzie, bursa este o piață care se particularizează prin obiectul tranzacțiilor și modul de organizare și funcționare. Juriștii văd această instituție ca fiind locul unde se negociază (se vând și se cumpără) valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anumită și numai de către anumiți intermediari sub supravegherea unor autorități. Finanțist-monetariștii vor considera bursa a fi una din piețele caracteristice economiilor de piață, pe care se oferă și se desfac după o procedură specială, mărfuri sau valori fungibile.
1.1.1. Scurt istoric privind apariția burselor de valori
Termenul întâlnit cu cea mai mare frecvență desemnează o instituție a economiei de piață, bursele fiind piețe specializate unde se pot vinde și cumpăra public, valute și hârtii de valoare, mărfuri, aur și alte metale prețioase, servicii care funcționează după anumite proceduri sub supravegherea si controlul statului. Deci în esență bursa reprezintă locul de întâlnire a negustorilor și oamenilor de afaceri. în sensul unui spațiu de concentrare a cererii și ofertei.
Acest conținut rezultă și din definițiile date în literatura de specialitate. Într-o lucrare din domeniul dreptului se apreciază că „bursele sunt instituții unde se negociază valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anume și numai de către anumiți intermediari, sub supravegherea unor autorități”.
Apariția și formarea burselor de mărfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a început în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia și Roma Antică și continuă și astăzi.
Schimburile, tranzacțiile se cunosc din cele mai vechi timpuri și se efectuau, la început, sub formă de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Mică a înlocuit trocul tradițional printr-un schimb de mărfuri contra unor piese din argint și aur.
În Mesopotamia apare pentru prima dată sistemul de împrumut cu dobândă, la care apelau cei ce doreau să dezvolte o activitate comercială. Câteva secole mai târziu, în Roma antică, apare categoria de publicani reprezentând comercianții abilitați de către senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Aceștia întemeiau societăți în comandită pe acțiuni numite societăți publicanorum, iar acțiunile acestor societăți se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acțiuni se numeau argentari.
„Inexistent în urmă cu 10 ani, capitalul străin investit în acțiuni și obligațiuni, în tinerele economii din Asia, America Latină sau Europa de Est, a explodat – trecând de la 6-8 miliarde de dolari pe an, în 1980, 32 miliarde, în 1992 și la 65 de miliarde de dolari, în 1993, devenind, astfel, prima sursă de finanțare externă pentru aceste țări.
Astăzi, 500 de întreprinderi cotate la bursă, aparținând unor țări care se dezvoltă rapid, beneficiază de o capitalizare bursieră superioară celei de-a 500-a societăți cotate în Wall Street. Raportată la produsul național brut pe locuitor, piața bursieră joacă un rol mai mare în Malaysia, India, Thailandași Mexic, decât înțările importante ca Franța, Germania sau Olanda. Chiar dacă pentru multe din acestea lipsa de lichidități rămâne încă o problemă, volumul tranzacțiilor s-a mărit de 50 de ori in ultimul deceniu. Aceasta explozie evidentiaza si mai mult limitele tehnice ale acestor piete, din care nu prea poti iesi in caz de urgenta.”
La aproximativ 1000 de ani după prăbușirea Imperiului Roman, această activitate de schimb apare la genovezi și la armatorii și comercianții venețieni care, pe durata unei călătorii, constituiau societăți pe acțiuni ce se dizolvau la sfârșit prin separarea părților cu care fiecare a contribuit.
Începând cu secolul XIV, în Franța, printr-o ordonanță a lui Filip cni reprezentând comercianții abilitați de către senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, etc. Aceștia întemeiau societăți în comandită pe acțiuni numite societăți publicanorum, iar acțiunile acestor societăți se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acțiuni se numeau argentari.
„Inexistent în urmă cu 10 ani, capitalul străin investit în acțiuni și obligațiuni, în tinerele economii din Asia, America Latină sau Europa de Est, a explodat – trecând de la 6-8 miliarde de dolari pe an, în 1980, 32 miliarde, în 1992 și la 65 de miliarde de dolari, în 1993, devenind, astfel, prima sursă de finanțare externă pentru aceste țări.
Astăzi, 500 de întreprinderi cotate la bursă, aparținând unor țări care se dezvoltă rapid, beneficiază de o capitalizare bursieră superioară celei de-a 500-a societăți cotate în Wall Street. Raportată la produsul național brut pe locuitor, piața bursieră joacă un rol mai mare în Malaysia, India, Thailandași Mexic, decât înțările importante ca Franța, Germania sau Olanda. Chiar dacă pentru multe din acestea lipsa de lichidități rămâne încă o problemă, volumul tranzacțiilor s-a mărit de 50 de ori in ultimul deceniu. Aceasta explozie evidentiaza si mai mult limitele tehnice ale acestor piete, din care nu prea poti iesi in caz de urgenta.”
La aproximativ 1000 de ani după prăbușirea Imperiului Roman, această activitate de schimb apare la genovezi și la armatorii și comercianții venețieni care, pe durata unei călătorii, constituiau societăți pe acțiuni ce se dizolvau la sfârșit prin separarea părților cu care fiecare a contribuit.
Începând cu secolul XIV, în Franța, printr-o ordonanță a lui Filip cel Frumos este dată prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare.
Tot în secolul 14, la Brouge negustorii veniți din îndepărtatele Indii își negociau mărfurile într-un han la familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 săculeți, de unde și denumirea de “bursă”.
În continuare, dezvoltarea activității economice a determinat apariția în 1792 a primei burse în America la New York unde se negociau acțiuni ce se derulau sub un platan în fața unei clădiri din Wall Street. În mai 1792 se semnează documentul “Barter Wood Agreement”. În 1848 apare Bursa de la Chicago la intersecția celor două mari drumuri ce întretăiau America.
În Romania perioada de apariție a burselor a fost ce a anilor 60 – 70, când în economia românească a pătruns capitalismul sub forma incipientă a societăților în comandită pe acțiuni.
În 1920 – 1930 este dată prima lege privind organizarea burselor. 1929 – Legea Madgearu definea bursa ca o “instituție publică creată cu scopul de a reuni comercianți sau negustori, industriași sau producători, armatori și asiguratori în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, închirierii vapoarelor și acoperirii riscurilor de orice fel”. Începând cu 1949, însă, bursele au fost desființate până după 1990.
În 1991 s-a permis înființarea de burse de mărfuri ca societăți pe acțiuni, iar o dată cu Legea nr. 52/1994 a fost reglementată piața bursieră cu componenta ei cea mai activă – piața de capital. Legea 129/2000 reglementează expres bursele de mărfuri. Ca urmare a analizelor întreprinse de numeroși specialiști în domeniu, s-a demonstrat că bursa este piața cea mai dezvoltată ce poate fi reglementată și permanent perfecționată.
Dinamismul vieții economice a demonstrat că însuși conceptul de bursă este într-o permanentă dezvoltare. Cea mai relevantă definiție dată bursei este cea a lui Fernand Brendel – “Bursa este ultimul etaj al unei piețe care nu se mai închide și care cuprinde și domină întreaga activitate economică”.
1.1.2. Organizarea și reglementarea burselor de valori
Din punct de vedere al reglementării, cele mai multe dintre piețele bursiere contemporane au adoptat principiul „autoreglementării”, instituția bursei având în acest caz dreptul de a-și stabili, în limitele legii, modul de organizare și funcționare, prin elaborarea și adoptarea statutului și regulamentelor.
Statutul este actul de constituire al instituției bursei și stabilește în principal, drepturile și îndatoririle membrilor bursei, managementul și organizarea interna a instituției, principiile funcționării bursei, precum și soluționarea litigiilor care pot să apară între participanții pe piață.
Regulamentele prezintă în detaliu modul de realizare a activității bursei, respectiv cerințele și modalitățile de desfășurare a tranzacțiilor cu titluri financiare. În acest sens, sunt precizate condițiile pentru admiterea titlurilor la cota bursei, sistemele de tranzacții acceptate, tipurile de operațiuni care se realizează în bursă, modul de primire și executare a ordinelor de bursă, executarea contractelor încheiate în bursă, regulile privind distribuirea informației bursiere. Câștigarea unei credibilități pentru aceste instituții ale economiei de piață se poate face numai prin crearea unui cadru legal adecvat și prin reglementarea activității. În acest sens, statutele și regulamentele bursiere urmăresc impunerea unor condiții menite să garanteze profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere și crearea unei imagini favorabile burselor de valori în rândul investitorilor.
Piețele bursiere sunt organizate sub cele două forme principale. Sub formă de burse de valori (fr. bourse, engl. Stock-Exchange) numite și piețe sau burse oficiale, sau sub formă de piețe interdealeri sau de negocieri (engl. Over-the-Counter markets, prescurtat OTC), numite și piețe "la ghișeu" sau burse electronice (mai recent).
Bursele pot fi organizate și administrate de către stat sau ca societăți private. Bursele de stat sunt instituții publice înființate și administrate de stat. Asemenea burse funcționează în Franța, Belgia sau România. Bursele private sunt înființate prin asocierea unor persoane fizice și/sau juridice. Bursa trebuie să elaboreze un Statut și un Regulament, care trebuie să respecte prevederile legale în vigoare privind piața bursieră și valorile mobiliare din țara respectivă. Bursele pot fi organizate sub forma unor societăți pe acțiuni dar ele pot îmbrăca și alte forme, de exemplu societăți non-profit. Astfel primele două burse din lume NYSE și Tokyo Stock Exchange sunt organizate ca și corporații non profit (not for profit corporation). O bursă privată, în sensul clasic, este cea din .
CNVM reglementează organizarea și funcționarea burselor de valori, a altor piețe de valori mobiliare, funcționarea organismelor colective de investiții și plasament, funcționarea Oficiului de Evidență a Valorilor Mobiliare, modul de autorizare și exercitare a activității de intermediere cu valori mobiliare, organizarea și funcționarea sistemelor de depozitare colectivă a valorilor mobiliare, activitatea cenzorilor independenți și a consultanților de plasament, modul de promovare și derulare a ofertelor publice de valori mobiliare.
1.1.3. Clasificarea burselor de valori
Bursele se clasifică după criterii legate de obiectul tranzacțiilor pe care le adăpostesc, forma lor de organizare și de reglementare a statutului juridic, reglementarea participanților la piață, specializarea din punct de vedere al obiectului tranzacțiilor sau al mecanismului de realizare a tranzacțiilor și tehnica tranzacționării.
DUPĂ OBIECTUL TRANZACȚIILOR:
– Burse de mărfuri;
– Burse de valori.
DUPĂ FORMA DE ORGANIZARE:
– Burse publice;
– Burse private.
DUPĂ NUMĂRUL DE PARTICIPANȚI (MEMBRI):
– Cu participare limitată;
– Cu participare nelimitată.
DUPĂ GAMA DE MĂRFURI SAU TITLURI TRANZACȚIONATE:
– Burse specializate;
– Burse universale.
DUPĂ MODUL DE EXECUȚIE A CONTRACTELOR:
– Burse cash;
– Burse cu tranzacții în marjă.
DUPĂ TEHNICA TRANZACȚIONĂRII:
– Burse cu strigare liberă;
– Burse electronice.
Bursa de Valori București și rolul ei în economie
1.2.1. Apariția Bursei de Valori București
Bursa de Valori București a fost înființatǎ pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. BVB este investitǎ cu personalitate juridicǎ, încheie bilanț contabil și are cont bancar. Activitatea sa se desfǎșoarǎ în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul realizǎrii unei piețe organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotǎ și al asigurǎrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizați a unor sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuǎ, ordonatǎ și echitabilǎ a tranzacțiilor cu valori mobiliare.
Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcționat după modelul burselor occidentale, istoria României consemnează, în anul 1881, apariția primei burse de valori. Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptării Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb și mijlocitorilor de mărfuri. Realizată după model francez, această lege reglementă înființarea, prin decret regal, a burselor de valori și mărfuri. Deschiderea bursei din București, ca urmare a adoptării acestei legi, a avut loc la 1 decembrie 1882, în clădirea Camerei de Comerț din Str. Doamnei, în Monitorul Oficial al României, din decembrie 1882 fiind publicate cotațiile bursiere ale primelor companii românești tranzacționate. Evoluția cadrului normativ în domeniul pieței de capital a fost marcată de următoarele etape:
– anul 1904 – o nouă lege a bursei în care operațiunile bursiere sunt mai clar definite și, ca o consecință imediată, publicul larg este tot mai convins de eficiența plasamentelor în titluri de valoare;
– anul 1929 aduce legea asupra bursei, cunoscută ca „Legea Madgearu”, care a reprezentat unificarea legislativă a regimului burselor din România și, totodată, o abordare modernă a actului legislativ.
Cel de-al doilea an al Bursei de Valori București a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societăților de valori mobiliare s-a menținut însă pe un trend crescător, înregistrându-se o dublare a numărului membrilor Asociației Bursei.
Implementarea noului sistem de tranzacționare al Bursei, HORIZON, este momentul crucial al anului 1999.
Considerată una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, în 2002 toți cei trei indici calculați de Bursa de Valori București au atins niveluri maxime istorice, rata anuală de creștere a acestora fiind spectaculoasă.
Anul 2002 a evidențiat faptul că piața de capital din România devine un subiect de interes major nu numai pentru investitorii sau analiștii financiari, ci și pentru publicul larg, mass-media acordând spații din ce în ce mai importante comentariilor privind evoluțiile înregistrate pe piața bursieră. În această tendință se remarcă articolul dedicat pieței de capital românești, “Rising star defies global gravity”, apărut în numărul din 9 ianuarie 2002 al publicației “Financial Times”, în care BVB este prezentată ca piața bursieră care a înregistrat în anul 2002 cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume.
Anul 2008 a reprezentat pentru Bursa de Valori București și pentru toți participanții pe piața bursieră autohtonă una dintre cele mai complicate perioade din istoria modernă a pieței de capital din România. După aproape un deceniu în care principalii indicatori și indici ai BVB au descris o tendință ascendentă, accentuată și susținută în ultimii ani de efectele asociate procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, 2008 a fost marcat de inversarea abruptă a trendului crescător al cotațiilor și de diminuarea sensibilă a lichidității generale a pieței bursiere.
1.2.2. Condițiile esențiale pentru înființarea bursei de valori
Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei condiții:
a) existența în zona respectivă sau în apropiere a unor societăți anonime de mare anvergură;
b) difuzarea acțiunilor și a obligațiunilor emise de societățile anonime respective la un număr mare de acționari;
c) reglementarea judicioasă a activității tranzacționale prin norme legislative imperative cu privire la codul de conduită, limita participărilor, modul de desfășurare a negocierilor, etc.
1.2.3. Contextul economic și funcțiile bursei de valori
Rolul Bursei de Valori București este de a furniza o piața organizată pentru tranzacționarea valorilor mobiliare, de a contribui la creșterea lichidității valorilor mobiliare prin concentrarea în piață a unui volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor prețuri care să reflecte în mod corespunzător relația cerere-ofertă și de a disemina aceste prețuri către public.
Bursa poate stabili relații de asociere bilateralǎ cu burse din alte țǎri și se poate afilia la forurile internaționale ce reunesc instituțiile specifice piețelor de capital.
Bursa de Valori îndeplinește rolul preponderent pe care îl are pe piața de capital româneascǎ prin respectarea unor cerințe de transparențǎ a pieței bursiere, protecția investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficiențǎ și lichiditate corespunzǎtoare pentru titlurile tranzacționate. Astfel, ea oferǎ investitorilor garanție moralǎ și securitate financiarǎ prin mǎsurarea continuǎ a lichiditǎții valorilor mobiliare înscrise la cotǎ.
Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piața de capital sǎ poatǎ ajunge în zonele productive, la societǎțile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.
1. Funcția cea mai importantă care conferă statutul de instituție reprezentativă a economiei de piață este funcția fundamentală de a asigura cadrul optim necesar efectuării de tranzacții bursiere cu valori mobiliare sau instrumente financiare în condiții de protecție a investitorilor și de transparență a tranzacțiilor. Organizarea unei piețe vaste prin concentrarea cererii și ofertei cu un număr important de participanți într-o dimensiune vastă în condiții de concurență asigurată.
2. Formarea unui preț corect – mecanismul de formare a prețurilor urmărește riguros respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii și al ofertei să se realizeze în punctul ce reprezintă prețul corect, acesta fiind prețul reprezentativ pentru întreaga piață de referință.
3. Armonizarea prețurilor – bursa efectuează și difuzarea informațiilor, și ulterior realizează armonizarea prețurilor pe întreaga economie (națională, comunitară, mondială). Informația bursieră, deci, joacă rolul de mediator pe piață stabilind prețul de referință.
4. Acoperirea riscurilor – prin intermediul pieței bursiere, a mecanismelor specifice de tranzacții se realizează operațiunile de acoperire a riscului. Participanții la piață sunt motivați diferit, astfel încât unii sunt dispuși să preia un risc mai mare în condițiile unui profit potențial mai mare, pe când alții nu sunt dispuși să riște. Transferul riscului de la participanții cu aversiune față de risc la participanții cu dispunere la risc se realizează cu ajutorul operațiunilor de acoperire prin bursă.
În perioada de raportare, Bursa de Valori București și-a desfășurat activitatea economico financiară în baza Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru anul 2010, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor în ședința din 30.04.2010, care la capitolul „venituri totale” prevede suma de 20.669.000 lei, iar la capitolul „cheltuieli totale” suma de 14.945.570 lei, rezultând la 31.12.2010 un profit brut prognozat de 5.723.430 lei și un profit net de 5.109.869 lei.
Tabelul nr. 1.1. – Veniturile și cheltuielile realizate de BVB în 2010
Sursa: www.bvb.ro – „Raport anual 2010”
Din compararea veniturilor și a cheltuielilor planificate față de cele realizate, rezultă că BVB realizează în perioada raportată o creștere a profitului brut cu 13% (5.723.430 lei față de 6.488.396 lei ) și cu 12% a profitului net (5.109.869 lei față de 5.707.898 lei).
Tabelul nr. 1.2. – Indicatorii economico – financiari
Sursa: www.bvb.ro – „Raport anual 2010”
CAPITOLUL II – RELAȚIA MANAGEMENT – MARKETING ÎN CADRUL BURSEI DE VALORI BUCUREȘTI
2.1. Conținutul management – marketing
Managementul și marketingul oferă suportul științific al identificării unor soluții optime care să asigure o eficiență înaltă a activităților desfășurate de orice firmă, cu condiția ca specialiștii angrenați în desfășurarea proceselor să stăpânească la nivelul corespunzător ambele domenii științifice.
Apariția și dezvoltarea conceputului de Management – Marketing a avut loc spre finalul unui proces evolutiv care a marcat deopotrivă cele două științe.
În fapt, odată cu amplificarea și îmbogățirea practicilor de marketing a evoluat și abordarea acestora în cadrul teoriei economice; drept consecință – completarea de la o perioadă la alta, a definițiilor atribuite marketingului și am adăuga noi, a celor atribuite managementului.
“Cei patru piloni pe care se sprijină activitatea de marketing sunt produsul, prețul, plasamentul (distribuția) și promovarea, constituind instrumentele care intervin în punctele de contact ale organizației cu piața (cei patru P). Deoarece mixul de marketing nu conține în mod obligatoriu ansamblul celor patru elemente, este necesară o corelare judicioasă a acestora pentru realizarea obiectivului global. Structura concretă a mixului de marketing și poziția ocupată de fiecare element vor depinde de posibilitățile organizației, de solicitările pieței și de specificul strategiei adoptate.”
Conform regulamentelor bursei de valori, direcția de relații publice din cadrul acesteia coordonează și asigură activitățile care formează și întrețin relațiile bursei cu publicul, mass-media și comunitatea de afaceri, elaborând strategiile de imagine și promovare a instituției în aceste medii. De asemenea, ea realizează analize și studii de piață pentru societățile membre și pentru publicul larg. Practica relațiilor publice a consacrat o întreagă paletă de tehnici.
Bursa de valori trebuie să întrețină relații de colaborare cu celelalte burse, cu societățile membre, mijloacele de informare în masă, publicul și societățile înscrise la cotă și trebuie să asigure difuzarea în mass-media a datelor și informațiilor despre piața bursieră, în colaborare cu direcția informatică și direcția operațiuni bursiere.
2.2. Conducerea bursei, acțiuni și acționari
Organele de decizie ale instituției bursei sunt adunarea generală și consiliul de administrație. Organul suprem poate fi adunarea generală, sau asociația bursei. Acestea se întâlnesc de obicei o dată pe an și iau decizii cu privire la strategia instituției, respectarea cadrului nominativ, elaborează sau modifică regulamentul, desemnează organele de decizie, aprobă exercițiul financiar precedent. Administrația instituției bursei se realizează printr-un consiliu de administrație, sau purtând diverse alte denumiri, format dintr-un număr impar de persoane. Aceștia se întâlnesc de obicei o dată pe lună și iau decizii operative legate de activitatea instituției.
Bursa se autofinanțeazǎ din comisioanele percepute conform reglementǎrilor bursiere, constituite la dispoziția sa și utilizeazǎ fonduri bǎnești în condițiile legii. Bursa a beneficiat de finanțare de la bugetul de stat în primul an de activitate. Ea deține cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sǎu și este abilitatǎ sǎ primeascǎ donații, legate și subvenții. În exercitarea dreptului sǎu de proprietate, Bursa posedǎ, folosește și dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu în direcția realizǎrii scopului pentru care s-a înființat.
Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piața de capital sǎ poatǎ ajunge în zonele productive, la societǎțile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.
Organele de decizie asigură desfășurarea curentă a activitații bursei și sunt alcătuite din cadrele de conducere și funcționarii superiori, directori executivi și de asemenea lucrători operativi, în general personalul de execuție.
Comisiile speciale au rol consultativ în diverse arii specifice de activitate ale BVB, ca operator de piața și operator de sistem, din acestea făcând parte persoane cu experiență și practică în domeniul pieței de capital și/sau financiar-bancar. Activitatea Comisiilor speciale ale BVB este guvernată de următoarele principii: principiul autonomiei decizionale, principiul obiectivității, principiul protecției investitorilor, principiul promovării dezvoltării pieței bursiere, principiul rolului activ.
Comisia de Admitere la Tranzacționare are rol consultativ pentru asigurarea unei activități unitare, ordonate și eficiente de admitere, promovare, retrogradare și retragere în/de pe piața reglementată la vedere.
Comisia de Apel are rol consultativ în soluționarea contestațiilor introduse de Participanții la sistemul de tranzacționare al BVB și agenții de bursă/agenții de derivate împotriva deciziilor de sancționare sau de dispunere de măsuri preventive emise de Directorul general – conducător al BVB.
Comisia de Reglementare, Dezvoltare Produse Noi are rol în susținerea eforturilor de diversificare a tipurilor de operațiuni de bursă și de instrumente financiare care fac obiectul regulilor BVB.
Comisia Indicilor denumită și Comitetul Indicilor are rol consultativ în legatură cu crearea de indici bursieri ai BVB și participă la adoptarea măsurilor operaționale considerate necesare în legătura cu aceștia.
Camera Arbitrală a BVB este o instituție permanentă de arbitraj, fără personalitate juridică, independentă, pentru soluționarea litigiilor izvorâte din operațiunile derulate pe piețele reglementate și sistemele alternative de tranzacționare sau piața Rasdaq administrate de BVB. Acestea iși va desfăsura activitatea potrivit propriului regulament de organizare și funcționare adoptat de Consiliul Bursei. Persoanele care vor fi înscrise pe lista Camerei Arbitrale a BVB sunt numite de către Consiliul Bursei.
2.3. Managementul și structura organizatorică a Bursei de Valori București
În structura organizatorică a BVB funcționează Direcții și Departamente.
Asociația Bursei de Valori București reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ având dreptul la un vot în adunǎrile generale ale Asociației.
Membrii Asociației Bursei sunt societǎțile de valori mobiliare și primesc din partea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare “Autorizația de Negociere în Bursǎ”.
Calitatea de membru al Asociației Bursei este dobânditǎ la data înscrierii societǎții de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze în Bursǎ în Registrul de Asociați. Înscrierea în acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociației Bursei, la data adoptǎrii hotǎrârii de admitere în Asociație de cǎtre Comitetul Bursei.
Membrii Asociației Bursei se bucurǎ în mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobândirii acestei calitǎți. Membrii vor respecta Statutul Asociației Bursei, regulamentele, procedurile și orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ și Comisia Naționalǎ a Valorilor Mobiliare.
Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanți, aleși de cǎtre Asociația Bursei. Comitetul numește și Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎții instituției, precum și cu reprezentarea ei. Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea și controla activitatea bursierǎ.
Comisiile Speciale care își desfǎșoarǎ activitatea pe lângǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional și consultativ. Ele sunt înființate prin decizii ale Comitetului Bursei. În cadrul BVB funcționeazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ și Conduitǎ, Comisia de Înscriere la Cotǎ și Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.
Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii: principiul autonomiei; principiul obiectivitǎții; principiul protecției investitorilor; principiul promovǎrii dezvoltǎrii pieței bursiere; principiul rolului activ.
Rolul Comisiei de Înscriere la Cotǎ constǎ în asigurarea unei activitǎți unitare, ordonate și eficiente de înscriere, promovare, retrogradare și retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.
Comisia de Eticǎ și Conduitǎ urmǎrește respectarea prevederilor Codului de Eticǎ și Conduitǎ și ale reglementǎrilor Bursei, în mǎsura în care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.
Comisia de Dezvoltare, Produse Noi susține eforturile de diversificare a tipurilor de operațiuni de bursǎ și de valori mobiliare care fac obiectul acestora, precum și de îmbunǎtǎțire a reglementǎrilor Bursei de Valori București.
2.4. Tranzacții la Bursa de Valori București
2.4.1. Indicii Bursei de Valori București
Indicii bursieri sunt expresia numerică, măsurată în puncte, a trendului cursurilor celor mai reprezentative titluri de pe o piață, fiind considerați o principală oglindă e evoluției pieței.
Indicele bursier este cel mai sintetic indice al unei economii, în condițiile în care pe aceea bursă sunt cotate majoritatea companiilor reprezentative ale acelei economii și reflectă punctul de echilibru între cerere și ofertă la un moment dat pe piața respectivă. Din acest punct de vedere, indicele caracterizează starea economică în general, dacă structura indicelui e reprezentativă pentru ansamblul ramurilor și sectoarelor de activitate.
Indicii bursieri sunt de fapt portofolii compuse din acțiuni cu proporții diferite de participare. Modalitatea de stabilire a proporției de participare a acțiunilor în acest portofoliu se stabilește folosindu-se unul din cele două criterii: capitalizarea sau prețul acțiunilor.
Indicele BET (Bucharest Exchange Trading) este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră și este creat pentru a reflecta tendința de ansamblu a prețurilor celor mai lichide 10 acțiuni tranzacționate la prima categorie a Bursei de Valori București.
“Indicele BET a fost lansat la data de 19 Septembrie 1997 cu o valoare de start de 1.000
puncte, fiind primul indice dezvoltat de BVB”.
Scopurile creării primului indice BET al Bursei de Valori București (BVB) sunt următoarele:
– reflectarea tendinței de ansamblu a prețurilor corespunzătoare celor mai lichide și active 10 societăți tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București. Aceste societăți sunt selectate din lista tuturor societăților cotate la Bursa de Valori București, exclusiv SIF, aplicându-se totodată și criteriul diversificării activității societăților respective;
– furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici (index options și contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.
Reguli de selectare a societăților în portofoliul indicelui BET:
R1. Societățile trebuie să dispună de cea mai mare capitalizare bursieră, de asemenea suma capitalizării societăților ale căror acțiuni sunt incluse în portofoliul indicelui BET trebuie să reprezinte cel puțin 60% din capitalizarea bursieră totală.
R2. Selectarea societăților trebuie să asigure diversificarea portofoliului indicelui.
R3. Acțiunile societăților incluse în indice trebuie să fie cele mai lichide, valoarea totală tranzacționată a acțiunilor incluse în portofoliul indicelui trebuie să reprezinte cel puțin 70% din valoarea totală tranzacționată în BVB.
Indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading – Indice compozit) a fost lansat la data de 17 aprilie 1993, cu o valoare de start de 1000 puncte, numărul de societăți variabil.
Al doilea indice al Bursei de Valori București a fost creat pentru a reflecta evoluția de ansamblu a prețurilor tuturor societăților listate la BVB, cu excepția Societăților de Investiții Financiare. Necesitatea creării acestui indice compozit a fost impusă și de creșterea numărului de societăți listate la BVB.
În vederea includerii unei societăți în indicele BET-C este necesar ca respectiva societate să fie listata la BVB. Societățile de investiții Financiare nu sunt incluse în indicele BET-C. Ponderea maximă admisa a capitalizării unei societăți din coșul indicelui BET-C în totalul capitalizării indicelui este aceeași ca și în cazul indicelui BET.
Indicele BET-FI (Bucharest Exchange Trading – indice sectorial pentru fonduri de investiții) a fost lansat pe 1 noiembrie 2000, cu o valoare de start de 1000 puncte.
Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflectă tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții tranzacționate în cadrul BVB.
Singura regulă privind includerea unui fond de investiții în indicele BET-FI este că acesta să fie listat la BVB. Lista societăților incluse actualmente în indicele BET- FI : SIF1 Banat-Crișana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia.
Noile structuri ale indicilor BVB sunt prezentate detaliat în anexele la prezenta lucrare.
2.4.2 Compensarea și decontarea tranzacțiilor
Rolul Bursei de Valori București în ceea ce privește compensarea și decontarea tranzacțiilor constă în stabilirea corectă a sumelor nete de plată sau de încasat pentru fiecare SSIF în parte (sume care se referă atât la tranzacțiile încheiate în numele societății, cât și la cele încheiate în numele clienților) precum și în asigurarea decontării acestor sume.
În reglementările pieței de capital românești instituția custodiei este prezentă, fiind definită sub termenul de agent custode, rolul lui fiind stabilit în Regulamentul nr. 14/1996 elaborat de CNVM. Începând cu luna ianuarie 1998, BVB a fost în măsură să introducă accesul direct al agenților custozi la sistemul de compensare-decontare și la Registrul bursei, existând la ora actuală 5 agenți custozi: ING BANK, ABN AMBRO Bank, B.C.R., HVB Bank si BRD-Groupe Societe Generale.
Lansarea serviciilor de custodie constituie un stimulent în plus pentru atragerea de noi investiții străine.
După încheierea ședinței de tranzacționare, bursa transmite societăților de valori mobilare Raportul de Tranzacționare, Raportul de Compensare, Raportul de Decontare și Raportul de Comision; agenților custode Raportul de Compensare și Raportul de Decontare aferente tranzacțiilor cu valori imobiliare executate de către clienții lor, iar băncilor Raportul de Decontare Bancară. În cazul în care societatea de valori mobiliare, respectiv agentul custode sunt conectați de la distanță, aceștia îsi vor tipări rapoartele la sediul propriu.
În baza acestor documente și a Balanței pentru Decontare finală a operațiunilor efectuate în BVB, transmise de către Serviciul Compensare și Control al Decontării, Banca Națională a României, în calitate de bancă de decontare finală, va efectua:
– transferul sumelor din conturile de decontare ale băncilor debitoare în contul special al BVB;
– transferul sumelor din contul special al BVB în conturile de decontare ale băncilor creditoare;
O dată cu confirmarea de către B.N.R. a efectuării tuturor operațiunilor privind decontarea, bursa va efectua transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare în Registru, conform datelor cuprinse în Raportul de Tranzacționare.
Activitatea de compensare-decontare a tranzacțiilor încheiate la BVB se desfășoară cu participarea directă a 89 de societăți de valori mobiliare și 5 agenți custode înregistrați, care utilizează pentru decontarea finală bănească a tranzacților bursiere conturi de numerar deschise la 13 bănci de decontare din totalul de 19 autorizate de B.N.R. să participe la compensarea multilaterală și decontarea finală realizate de BVB.
2.4.3. Managementul Riscului
În vederea limitării riscului ca SSIF debitoare să nu iși onoreze obligațiile de plată față de societățile creditoare, bursa stabilește, prin regulamentele și procedurile sale, anumite mecanisme de acoperire a acestui risc. Toate aceste mecanisme au rolul de a asigura desfășurarea decontării bănești, respectiv a transferului banilor de la cumpărători la vânzători.
În urma realizării acestui transfer de bani, prin intermediul Băncii de Decontare, bursa efectuează în registrul transferul de proprietate asupra valorilor mobiliare, în sensul mutării acestora din contul vânzătorului în cel al cumpărătorului, care devine astfel noul proprietar al valorilor mobiliare.
Pentru evitarea riscului de neplată, BVB stabilește lunar o limită de tranzacționare pentru fiecare societate de valori mobiliare în parte.
În cazul în care se constată că, la data decontării, societatea de valori mobiliare nu are suficiente diponibilități în contul curent pentru acoperirea obligației de plată, banca la care societatea are cont deschis, în baza unui acord prealabil, poate proceda la acordarea unui credit. Societatea de valori mobiliare este obligată să gajeze valorile mobiliare existente în contul propriu, atât cele decontate, cât și cele în curs de decontare, în favoarea băncii care a acordat creditul.
În situația în care banca nu va acorda creditele în condițiile specificate anterior sau acestea nu acoperă integral poziția debitoare a societății de valori mobiliare, se apelează la Fondul de Garantare.
2.4.4. Registrul bursei de valori și fondul de garantare
Registrul reprezintă acele evidențe ale bursei care au ca principal scop ținerea Registrului de Acțiuni, a Registrului Acționarilor și a Registrului Obligațiunilor. În Registrul Bursei de Valori București sunt înregistrate valorile mobiliare emise în forma dematerializată și cele emise în forma fizică și imobilizate conform „Procedurilor privind imobilizarea valorilor mobiliare emise în formă fizică”. Bursa de Valori asigură depozitarea valorilor mobiliare, emise în formă fizică și imobilizate conform procedurii menționate.
Informațiile conținute în Registru se referă la: numele și prenumele sau denumirea persoanelor fizice, respectiv juridice; numărul de identificare; cetățenia sau naționalitatea; domiciliul sau sediul social; tipul și clasa valorilor mobiliare deținute; numărul valorilor mobiliare deținute.
Registrul Bursei este organizat în trei secțiuni:
1. secțiunea conturilor clienților care nu au un cont deschis la o societate de valori mobiliare;
2. secțiunea conturilor clienților care au cont deschis la o societate de valori mobiliare;
3. secțiunea conturilor proprii ale societăților de valori mobiliare.
La deschiderea unui cont la o societate de valori mobiliare, clientul semnează un ordin în urma căruia acțiunile deținute de către acesta sunt transferate din secțiunea 1 în secțiunea 2 a Registrului Bursei.
Prin intermediul Registrului Bursei se realizează transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare în urma tranzacționării în cadrul sistemului Bursei sau a altor modalități de dobândire a proprietății prevăzute de lege (moșteniri, donații etc.). De asemenea Registrul operează toate modificările intervenite în atributele de identificare ale persoanelor fizice și juridice, deținătoare de valori mobiliare, înscrise în aceste evidențe.
BVB are propriul sistem de registru și în plus este conectată cu două registre independente externe. Începând cu anul 1999, Registrul Bursei colaborează și cu aceste registre independente. Prin acesta se oferă o soluție în plus societăților emitente de a putea opta pentru serviciile altor registre independente.
Fiecare cont din Registru are o structură specială pentru a reflecta în timp real propria activitate (introducere de ordine, transfer de valori mobiliare, tranzacționare, decontare, etc.) SVM și Custozii nu au dreptul să transfere valori mobiliare între conturile propiilor clienți din Registrul BVB. Custozii au dreptul să gajeze (blocheze) valorile mobiliare din conturile clienților proprii, în concordanță cu instruncțiunile clienților respectivi.
Fondul de garantare este unul din mecanismele de acoperire a riscului de neplată a obligațiilor bănești de către societățile debitoare. Fondul se constituie prin deschiderea de către Bursa de Valori a unui cont la Banca de Decontare, cont administrat de către bursă.
Fondul de garantare este astfel dimensionat încât să acopere obligațiile de plată ale unei societăți debitoare care din anumite motive nu poate face plățile, având rolul de a proteja investitorii și de a le da certitudinea încasării banilor la momentul decontării tranzacțiilor încheiate de ei, și anume la trei zile de la efectuarea acestora în bursă.
Fondul este format din contribuțiile inițiale și curente ale tuturor membrilor Asociației Bursei, precum și ale tuturor agenților custode autorizați de Bursă.
2.5. Comunicare și marketing
În anul 2010, activitățile de comunicare și marketing desfășurate de BVB au fost orientate în patru direcții: consolidarea imaginii Bursei de Valori București, informarea investitorilor, a participanților la piață, a emitenților, a presei și a publicului larg prin prezentarea activităților BVB și a noilor produse și servicii, educarea generației viitoare de investitori prin promovarea mecanismelor specifice pieței de capital în rândul elevilor și studenților, și cooperarea internațională cu instituții ale pieței de capital de peste graniță.
În ceea ce privește consolidarea imaginii BVB, evenimentele majore ale anului 2010 au fost aniversarea a 15 ani de bursă modernă, evenimentele prilejuite de listarea acțiunilor Bursei de Valori București pe propria piață reglementată la vedere, continuarea programului demarat în anul precedent „Personalități deschid bursa” și participarea la o serie de conferințe în calitate de partener.
Conferința de presă și recepția oficială care au marcat aniversarea a 15 ani de bursă modernă au fost precedate de o campanie de promovare difuzată pe principalele canale media. Astfel, au fost incluse pastile zilnice despre fiecare an al existenței Bursei de Valori București, interviuri cu brokeri, analiști și reprezentanți ai managementului BVB, pentru a trece în revistă evoluția BVB de la înființare și până în prezent.
Activitatea de comunicare a avut ca obiectiv principal informarea continuă a investitorilor, a intermediarilor, a presei și a publicului larg prin prezentarea evenimentelor BVB importante pentru piață, precum și a produselor și serviciilor nou lansate. În acest sens, s-au desfășurat mai multe tipuri de activități, de la transmiterea de comunicate de presă până la organizarea de întâlniri cu participanții sau la organizarea de deschideri oficiale în scopul de a promova oferte publice inițiale sau de a marca începerea tranzacționării unor noi acțiuni sau a altor tipuri de instrumente financiare.
Peste 160 de comunicate, rapoarte și broșuri informative au fost diseminate către presă în anul 2010. Reprezentanții media au fost invitați de conducerea BVB la o conferință de presă, pentru a li se prezenta bilanțul anului tocmai încheiat și direcțiile prevăzute pentru 2011.
Figura nr. 2.1. – Evoluția numărului de rapoarte procesate în perioada 2006 – 2010
COMMUNICATE / RAPOARTE
Sursa: www.bvb.ro
Pentru informarea investitorilor, a fost realizată o secțiune pe site-ul www.bvb.ro dedicată relației cu investitorii. În 2 și 3 iunie au avut loc evenimente dedicate prezentării BVB ca și emitent, premergător începerii tranzacționării acțiunilor BVB pe propria piață reglementată la vedere administrată în calitate de operator de piață. Participanții la seminar au fost, în prima zi, intermediarii care activează în cadrul BVB și investitorii instituționali, în cea de a doua zi. Tot în ceea ce privește relația cu investitorii trebuie amintită desfășurarea a trei adunări generale ale acționarilor, în lunile februarie, aprilie și septembrie.
În ceea ce privește relațiile internaționale, Bursa de Valori București a participat la London Vendors Event, o conferință dedicată vendorilor de date, precum și la roadshow-ul Wood & Company în vederea promovării emitentului BVB în rândul investitorilor instituționali internaționali. În încheierea Adunării Generale a Federației Euro-Asiatice a Burselor (FEAS), desfășurată în luna decembrie la Istanbul, a avut loc un târg de promovare a burselor, la care BVB a fost reprezentat în calitate de membru al Federației.
În septembrie 2010, delegația Bursei de Valori București a luat parte la jocurile sportive ale CEE Capital Markets Sports Tournaments, turneul sportiv al burselor de valori din Europa, care s-a desfășurat la Budapesta.
Campania de comunicare și promovare a BVB în 2011 va fi axată pe două paliere determinate de statutul de emitent listat al BVB, cumulat cu cel de operator de piață și de sistem.
Obiective corporative de comunicare:
• Creșterea vizibilității BVB și a pieței de capital din România;
• Realizarea de întâlniri instituționalizate cu presa, analiștii și investitorii;
• Dezvoltarea politici de CSR.
Obiective de comunicare impuse de activitatea desfășurată în calitate de operator de piață și de sistem:
• Promovarea instrumentelor financiare disponibile la tranzacționare, precum și a celor nou dezvoltate, a produselor și serviciilor BVB;
• Atragerea de emitenți pentru piața reglementată și sistemul alternativ de tranzacționare;
• Atragerea de participanți la sistemul de tranzacționare al BVB;
• Fructificarea statutului de membru la organismele și organizațiile internaționale la care BVB este membru.
2.6. IT și dezvoltarea Bursei de Valori București
2.6.1. Sistemul de tranzacționare și infrastructură IT
Arena reprezintă marca înregistrată a Bursei de Valori București, reprezentând platforma tehnologică proiectată și dezvoltată de BVB, fiind utilizată de toate societățile din Grupul Financiar BVB, implicate în activitățile de tranzacționare și post tranzacționare, precum și de către toți participanții la sistemele administrate de societățile din grup.
ArenaXT se bazează într-o bună măsură pe tehnologia și arhitectura Arena-Automated Exchange Platform la care s-au adăugat module funcționale care țin de specificul activității de brokeraj. ArenaXT transferă spre utilizatori siguranța, performanța și fiabilitatea sistemului de bază, parametrii obținuți – de această dată – pe infrastructuri hardware și software, care o poziționează ca eficientă pe piața serviciilor de profil.
ArenaXT este o soluție complexă de tranzacționare ce oferă clienților finali și brokerilor posibilități de interconectare cu sistemul de tranzacționare al BVB având următoarele caracteristici:
– soluție multi-engine – se poate conecta și opera cu mai multe sisteme de tranzacționare simultan;
– soluție multi-assets – acomodează mai multe tipuri de instrumente financiare: acțiuni, drepturi, unități de fond, obligațiuni și titluri de stat, produse structurate și instrumente financiare derivate (contracte futures);
– operează cu acele conturi individuale și globale, precum și cu ordine cu sau fără prevalidare;
– informații în timp real din piața (real-time market data);
– soluție completă de management al ordinelor și tranzacțiilor;
– flux de ordine integrat în timp real cu managementul de poziții (order flow integrated in position keeping);
– managementul de poziții de bani (cashflow management) și de poziții financiare (position keeping);
– modul de risk management pentru riscul de piață (market risk) atât pentru piața la vedere cât și pentru piața de derivate, a riscului de credit prin evaluarea în timp real a deținerilor bănești;
– verificarea validității ordinelor de tranzacționare înainte de a fi trimise către sistemul de tranzacționare;
– facilitate de introducere/corecție de tranzacții;
– gestionarea apelurilor în marjă (manage exposure to market risk);
– accesul utilizatorilor la funcțiile aplicației este diferențiat în funcție de drepturile acordate.
Figura nr. 2.2. – Prezentare ArenaXT (captură ecran)
Sursa: www.arena-xt.com
Figura nr. 2.3. – Arhitectura funcțională
Sursa: www.arena-xt.com
2.6.2. Diseminare informații
Informațiile generate de feedul de date ARENA în timpul ședințelor de tranzacționare sunt diseminate de către BVB spre toate categoriile de utilizatori (investitori, instituționali și privați, analiști financiari, media, etc.) prin intermediul distribuitorilor de informații specializați, autorizați de BVB.
Distribuitorii de date în timp real sau date întârziate (datele întârziate sunt acele date care sunt transmise către utilizator cu cel puțin 15 minute întârziere de la momentul generării în feedul de date) sunt obligați să semneze cu BVB un contract de diseminare de date și să achite o taxă de licență anuală.
Din punct de vedere al calității datelor oferite către diferitele categorii de utilizatori de informații bursiere, BVB și-a menținut standardele construite în anii anteriori furnizând atât date de piață în timp real, prin distribuitorii profesioniști (data vendors) și prin website (produsele în timp real din secțiunea „Bursa în direct”), cât și date referitoare la companiile listate, inclusiv date financiare, informații despre instrumentele tranzacționate, furnizarea la cerere de rapoarte statistice conținând date istorice de tranzacționare, indicatori de piață, etc.
2.7. Tehnici de promovare a Bursei de Valori București
Bursa de Valori București promovează piața de capital și ideea de investiție la Bură prin mai multe mijloace, atât la nivel macro, cât și cu target pe anumite categorii de public. Astfel, pe lângă conferințe, seminarii, road-show-uri, apariții în mass-media, prezente în unități de învățământ sau la intermediarii din țară, Bursa derulează programul „Open Doors”, prin care liceeni și studenți vin la sediul instituției și sunt informați despre mecanismele pieței.
Promovarea reprezintă acțiunile de informare, convingere și influențare a clientului în vederea cumpărării unui anumit produs sau serviciu, și constă în comunicare, reclamă, vânzare directă, diversificarea producției și publicitate. O strategie de marketing presupune existența mai multor componente.
“Activitatea de promovare a bursei de valori presupune stabilirea de relații funcționale cu publicul în general și cu comunitatea de afaceri în special, prin utilizarea judicioasă a diverselor mijloace de informare, și asigură o prezență activă pe lângă asociațiile comerciale și profesionale. În acest scop, direcția de relații publice dezvoltă și asigură protecția imaginii bursei prin stabilirea de politici și norme privind mijloacele grafice și audiovizuale, preocupându-se de controlul utilizării acestora și asigurând prezența activă a bursei la colocvii, adunări și alte manifestări publice.”
Puncte tari: Obiectivele propuse, noua arhitectură instituțională, noile produse bursiere.
Puncte slabe: Eșecul creării sistemului alternativ de tranzacționare (ATS) destinat companiilor mici sau celor care nu îndeplinesc sau nu sunt de acord cu condițiile de listare pe o piață clasică, reglementată; Resursele limitate ale Fondului de Compensare a Investitorilor.
Oportunități: Mediu prielnic, creșterea încrederii investitorilor în piața de capital.
Provocări: Ieșirea unor resurse financiare importante către alte piețe; Rezolvarea problemei costurilor, încă ridicate, pentru serviciile bursiere.
Elaborarea și implementarea unui program de publicitate și promovare instituțională asigură reprezentarea oficială a bursei, cu prilejul unor evenimente importante și un serviciu eficient și ordonat de primire a persoanelor din afara instituției. De asemenea, bursa de valori trebuie să fie preocupată de afilierea la organismele și organizațiile internaționale din domeniu: Federația Internațională a Burselor de Valori, Federația Europeană a Burselor de Valori.
Valentin Ionescu spune că a analizat, la un moment dat, ideea de promovare a bursei prin ecranele din stațiile de metrou din capitală, dar nu a luat o decizie. De asemenea, nu exclude nici o promovare outdoor, mai ales că bursa ar trebui să se adreseze și clasei medii.
O sursă majoră de distribuție a produselor bursiere o constituie filialele băncilor și ale firmelor de asigurări, care încep să fie deosebit de active în domeniul pieței de capital. Operațiunile acestora sunt asemănătoare cu cele realizate de societățile de brokeraj care-și administrează propriile portofolii, însă băncile au avantajul că percepția publicului față de o bancă este cea a unui “loc sigur pentru plasament”.
Cel mai revoluționar mijloc de comercializare a produselor bursiere este internet-ul. Cercetări ale pieței susțin ideea că un număr suficient de mare de posesori de calculatoare personale au acces la rețeaua de interne și, implicit, pot accesa informații exhaustive despre categoria de valori mobiliare care apelează la acest instrument de marketing.
În privința marketingului, Valentin Ionescu susține că în România nu ar fi eficientă o campanie agresivă, ci mai degrabă o promovare constructivă, deschisă, care să promoveze produsele și să atragă masele.
O altă tehnică de promovare a pieței de capital o reprezintă evenimentul în cadrul proiectului Ziua Porților Deschise la BVB.
Bursa de Valori București a lansat o campanie de publicitate al cărei obiectiv este promovarea pieței de capital și încurajarea investițiilor la bursă. Campania prevede, într-o primă fază, difuzarea a două spoturi TV și se derulează sub sloganul "Informează-te despre bursă".
Astfel, Bursa de Valori București a derulat cea mai recentă campanie de promovare, a două din existența sa, pentru a încuraja investițiile pe piața de capital. "Salut! Sunt Tudor Chirilă. Actor, muzician și investitor pasionat. Iar începând de astăzi vom învăța câte ceva despre bursă”. Astfel își începe mesajul solistul trupei Vama într-unul din cele 12 clipuri TV care au rulat în luna iunie 2011 numai pe Antena 3.
O promovare de o lună de zile prin care BVB a vrut, în același timp, să testeze și piața. Mai ales că, în funcție de rezultatele acesteia, se va decide strategia de marketing și promovare din a doua jumătate a anului. Fără a da amănunte legate de costul acestei campanii, Valentin Ionescu spune doar că pentru alegerea canalului de televiziune s-a organizat un pitch. Cum, de altfel, s-a mai făcut încă o licitație pentru desemnarea agenției de PR care se va ocupa de imaginea și de comunicarea instituției. Până la sfârșitul acestui an, BVB vrea să-și externalizeze departamentul de relații publice, iar în prezent se află în discuții cu trei firme importante din domeniu.
Despre momentul începerii campaniei de promovare, directorul BVB este convins că, de această dată, a fost bine ales.
În viitorul apropiat, BVB va propune Academiei de Studii Economice introducerea unui curs specializat pe piețe de capital la cât mai multe facultăți.
2.8. Propuneri de îmbunătățire a managementului si marketingului Bursei de Valori București
Bursa de valori este prin excelență o piață, având caracteristici proprii care o detașează de alte piețe economice în general, și financiare, în special. Funcționarea acestui tip de piață este dependentă deopotrivă de politici specifice, dar și de activități care au scopul de a întreține un permanent contact între participanții la un contract economic vizând cumpărarea și vânzarea, în cele mai profitabile condiții, a unui anumit produs, materializat într-un titlu financiar.
Activitatea de marketing bursier, prin efectele pozitive pe care le induce, dar mai ales prin cele negative, în cazul inexistenței sale, trebuie să constituie o componentă principală a managementului în domeniul bursier, fie a întreprinderilor emitente, fie a societăților de intermediere (societăți de brokeraj) sau chiar a instituției bursiere însăși.
O funcționare perfectă a Bursei de Valori București depinde în mare măsură de funcționarea perfectă a compartimentelor de management și marketing.
Altfel spus, are loc o evoluție concomitentă a conceptelor de marketing și management, fiecare reflectând, în teorie, conform specificului propriu, mutațiile produse în practica activității economice ca urmare a încorporării și utilizării instrumentarului de marketing.
Pentru îmbunătățirea managementului și marketingului Bursei de Valori București propun următoarele proiecte ample axate pe direcții principale:
1. Atragerea de noi emitenți pe piață și îmbunătățirea structurii emitenților listați prin măsuri precum:
o contactarea directă de către bursă a potențialilor emitenți privați valoroși și prezentarea avantajelor și mecanismelor finanțării prin piața de capital;
o campanii de informare a managerilor de societăți comerciale cu privire la potențialul pieței de capital și al bursei de valori;
o organizarea de seminarii și prezentări pentru potențiali emitenți;
o efectuarea de demersuri direcționate către instituțiile statului pentru acordarea de facilități firmelor ce se listează la bursă (reduceri de impozit, etc);
o derularea de către BVB de campanii publicitare și informative în presa scrisă și pe posturi TV în vederea promovării pieței și avantajelor sale în rândul emitenților potențiali;
o monitorizarea atentă, implicarea și susținerea de către BVB a procedurilor de deschidere și listare a marilor companii de stat;
2. Atragerea de noi investitori pe piață și îmbunătățirea structurii investitorilor la bursă prin măsuri precum:
o Contactarea directă de către bursă și/sau cu sprijinul unor instituții, organizații sau asociații de profil a unor clase de investitori precum viitoarele fonduri de pensii locale sau a fondurilor de investiții străine;
o Măsuri de promovare a pieței de capital în rândul publicului investitor din România prin campanii publicitare și informative derulate în presa scrisă și pe posturi TV, direct mailing, organizarea de prezentări, cursuri și seminarii;
o Publicarea de ghiduri de investiții si alte tipuri de materiale tipărite care sa fie distribuite în mod gratuit sau la preț redus unor clase de potențiali investitori români sau lideri de opinie, precum absolvenții de facultăți economice, profesorii din instituțiile de învățământ superior, antreprenori și proprietari de firme, reprezentanți ai profesiunilor liberale;
o Organizarea de întâlniri cu fondurile de investiții regionale sau alte tipuri de investitori instituționali străini desfășurate în principalele capitale ale lumii;
3. Completarea gamei de instrumente și mecanisme disponibile pe piață prin măsuri precum :
o Înființarea unui departament specializat în cadrul BVB care să se ocupe de monitorizarea și accelerarea implementării la BVB din punct de vedere tehnic, procedural și legislativ cel puțin a tranzacționării titlurilor de stat, vânzărilor în absență, tranzacționării în marjă și opțiunilor pe acțiuni;
o Înființarea unei comisii în cadrul bursei și organizarea de către BVB a unor întâlniri regulate comune cu reprezentanți ai CNVM, Ministerului de Finanțe, BNR și Parlamentului României în vederea introducerii tranzacționării titlurilor de stat la bursă;
o Identificarea soluției optime de tranzacționare a instrumentelor derivate la bursă (fuziune cu BMFMS sau lansarea unei platforme proprii) și accelerarea introducerii efective a acestora;
4. Măsuri de creștere a eficienței activității intermediarilor la bursă prin inițiative precum:
o Organizarea unor întâlniri regulate între BVB și intermediari în vederea identificării de probleme apărute în activitatea curentă și a soluțiilor de rezolvare a acestora, precum și a proiectelor de dezvoltare a bursei pe termen lung;
o Publicarea de către BVB a unui buletin electronic lunar destinat exclusiv intermediarilor care să includă o sumarizare a principalelor noutăți, modificări și proiecte derulate de bursă;
o Creșterea eficienței activității și asigurarea posibilităților de dezvoltare ulterioară a platformei BVB prin investiții în dezvoltarea infrastructurii tehnice a bursei;
o Creșterea eficienței activității de tranzacționare prin eliminarea regulii de 5 minute pentru tranzacțiile de tip cross;
o Creșterea transparenței în relația cu investitorii prin extinderea informațiilor transmise de bursă prin fluxurile de date în timp real destinate aplicațiilor web ale SSIF, și introducerea de terminale în regim view-only pentru investitorii mari.
CAPITOLUL III – ACTIVITATEA DE MANAGEMENT – MARKETING A SOCIETĂȚII S.C. LORDCHIM S.A. ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI
3.1. Prezentarea generală a S.C. LordChim S.A.
S.C. LORDCHIM S.A. este una din cele mai mari companii de produse chimice din România. Amplasarea ei pe platfoma chimică, situată la 10 km de Craiova are o serie de avantaje, printre care am putea menționa:
zona limitrofă Craiova bogată în zăcăminte: gaze, petrol, cărbune, calcar, apă;
existența în zonă a unui zăcământ natural de sare, estimat a avea o rezervă pentru 100 ani (amplasat la 8 km distanță de platforma chimică);
odată cu repornirea instalațiilor din cadrul activității de petrochimie de la Combinatul Petrochimic Pitești achiziționate de la OMV PETROM SA, va avea asigurat necesarul la principalele materii prime etilena și propilena care se vor aproviziona prin cele două conducte subterane care fac legatura dintre cele două combinate.
utilizarea râului Olt, situat la o distanță de 0,7 km, ca sursă de apă;
centrala termică situată la o distanță de 0,5 km ca sursă de energie termică;
forța de muncă calificată din zonă;
acces la căile de comunicație rutiere și ferate – având legătură cu toate frontierele și porturile de la Dunăre și Marea Neagră.
Obiectul de activitate cuprinde în principal: proiectarea și producția de produse clorosodice, mase plastice, oxoalcooli, produse petrochimice, energie termică, alte produse chimice, inclusiv servicii și asistență tehnică și comercializarea acestora la intern și export, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv al societății.
Tabelul nr. 3.3. – Elemente de evaluare generală mii lei
Sursa: www.lordchim.ro – „Raport anual 2010”
Pierderea înregistrată pe total activitate în anul 2010 este în sumă de 223.316 mii lei, constituită din:
– Pierdere din activitatea de exploatare: 135.304 mii lei;
– Pierdere din activitatea financiar: 88.012 mii lei.
Descrierea principalelor produse realizate și/sau servicii prestate:
– Produse anorganice: sodă caustică (lichidă, bloc, fulgi, perle); acid clorhidric de sinteză; clor lichid;
– Produse macromoleculare: policlorura de vinil (PVC); polieteri- polioli pentru spume poliuretanice;
– Produse organice de sinteză: oxo-alcooli (octanol, izo-butanol și n-butanol); dioctilftalat(DOF); propilenoxid; propilenglicol; anhidrida ftalica.
În afara acestor produse, societatea realizează, secundar activității de bază, materiale de
construcții (profile pentru ferestre și uși din PVC – RAMPLAST 2000).
LordChim își concentrează, în prezent, toate eforturile spre îmbunătățirea calității produselor, reducerea costurilor, diversificarea gamei de fabricatie, creșterea gradului de satisfacție a clienților, protecția mediului și consolidarea poziției sale pe piața internă și externă.
Specialiștii societății au conceput un amplu și ambițios Program de Retehnologizare și Dezvoltare care a demarat în 1994 și se derulează pe etape, corelate cu cerințele din domeniu ale pieței mondiale. Prioritare sunt lucrările de extindere a capacităților la instalațiile de clorură de vinil, policlorura de vinil si propenoxid, precum și achiziționarea unei instalații de fabricare izocianați, pentru care există proiecte de colaborare cu firme renumite la nivel mondial.
Aplicarea unei astfel de strategii care denotă maturitate și stabilitate, face ca LordChim să-și consolideze poziția pe care și-a dobândit-o în cei peste 35 de ani de experiență și prezență neîntreruptă pe piața mondială de produse chimice.
Tabelul nr. 3.4. – Cota deținută de principalele produse în 2010
Sursa: www.capital.ro
Tabelul nr. 3.5. – Ponderea categoriilor de produse în veniturile societății
Sursa: www.capital.ro
Veniturile realizate sunt în sumă de 1.427.880 mii lei, echivalent 339.172 mii euro, față de valoarea programată de 1.371.000 mii lei, rezultând o depășire de 56.880 mii lei.
Tabelul nr. 3.6. – Veniturile totale pe subunități
Sursa: www.lordchim.ro
3.2. Analiza SWOT și diagnosticul management – marketing
Oportunități: Utilizatorii încep să manifeste un interes deosebit pentru materiale de construcții moderne.
Amenințări: Pătrunderea tot mai puternică a materialelor pentru construcții din import; Intenția GEALAN de a produce profile în România.
Puncte tari: Singurul producător de panouri tip PANPLAST; Profilele din PVC au o rețetă de ultimă generație, sunt ecologice și performante; Raportul preț-calitate al produselor este bun; Personalul din domeniul materialelor de construcții este tânăr, calificat și dinamic.
Puncte slabe: Gama limitată de oferte; LordChim nu oferă profile colorate, curbate, nu are sisteme de profile pentru uși glisante și de interior, nu are un profil pentru schimbare de unghi, panourile sandwich nu se confecționează din tabla prevopsită; Panourile Panplast nu au o comportare tocmai bună în timp; se decolorează, loviturile accidentale rămân vizibile; Produsele nu beneficiază de un sistem de distribuție dezvoltat, majoritatea vânzărilor se fac direct de la sediul firmei pe bază de comandă, și nu prin depozitele de materiale de construcții; Promovarea produselor în tara este slabă.
Apariția crizei economice și financiare mondiale a influențat în mod semnificativ negativ LordChim S.A. ca urmare a faptului că, în contextul în care 74% din producția societății este destinată exportului, orice perturbare a pieței mondiale se resimte asupra activității societății.
Oprirea de către Omv Petrom S.A. a activității de petrochimie a produs efecte negative majore asupra activitătii LordChim datorită imposibilității de a se aproviziona cu principala materie primă etilenă din alte surse.
Față de aceste situații, conducerea S.C. LordChim S.A. se vede nevoită să își regândească întreaga strategie și să adopte măsurile necesare pentru controlul costurilor de producție și pentru identificarea modalităților prin care acestea pot fi ajustate într-un mod optim, în funcție de evoluția piețelor externe și interne.
Responsabilitatea socială corporativă reprezintă un proces de management prin care LordChim dorește să contribuie la dezvoltarea unei societăți durabile și performante.
În ceea ce privește latura internă, responsabilitatea socială s-a concentrat asupra a două aspecte principale: managementul resurselor umane; securitatea la locul de muncă; adaptare la schimbare și managementul impactului mediului și resurselor naturale.
Având în vedere domeniul de activitate al companiei, o provocare majoră o constituie atragerea și menținerea angajaților cu înaltă calificare în domeniul chimic, LordChim consideră că în domeniul resurselor umane performanța individuală trebuie să fie suficient de ridicată pentru ca organizația să exceleze. În acest context formarea și perfecționarea profesională la nivelul societății au fost și sunt obiective strategice al managementului, susținut prin programe de instruire și perfecționare.
Mecanismele puse în practică de societate, pentru creșterea performanței angajaților se referă la: participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională; stagii de adaptare profesională la cerințele postului și ale locului de muncă; stagii de practică și specializare în țară și străinătate; ucenicie organizată la locul de muncă; formare individualizată; reconversia profesională prin schimbarea calificării; cursarea unui număr de 21 de salariați care au obținut competențe în activitatea de prevenire și stingere a incendiilor.
Unul din obiectivele urmărite de către conducerea societății a fost și va fi atragerea studenților care au rezultate foarte bune, încheindu-se cu aceștia contracte prin care să le fie asigurate burse de studii pe perioada ultimilor ani și condiții pentru realizarea practicii și proiectelor.
Pentru a-și sublinia și mai mult prezența pe piața internațională, LordChim și-a dezvoltat relațiile de cooperare externă prin crearea de societăți mixte: LordGroup S.R.L, LordQuino S.A, LordChim Petzetaski S.A.
3.3. Tranzacționarea acțiunilor emise de S.C. LordChim S.A. la Bursa de Valori București
Tranzacționarea acțiunilor emise de S.C. LordChim S.A. se face în cadrul Bursei de Valori București pe baza Deciziei de înscriere la cota nr. 21/26.11.1996, începând cu data de 18.02.1997. Acțiunile societății sunt cotate la categoria I și volumul tranzacționării acestora intră în calculul indicelui BET-C și BET-XT (începând cu data de 01.04.2010).
Pentru ca acțiunile societății S.C. LordChim S.A. să fie cotate la categoria I, aceasta trebuie să îndeplinească anumite cerințe specifice, și anume:
Valoarea capitalului propriu din ultimul an trebuie să fie de cel puțin 30 milioane euro, echivalentul în lei;
Compania trebuie să fi obținut profit net în ultimii 2 ani de activitate;
– Emitentul va prezenta un plan de afaceri pentru, cel puțin, următorii 3 ani calendaristici;
Acțiunile emitentului să fie distribuite public către cel puțin 2 000 de acționari;
Respectarea a 14 din cele 19 principii ale Codului de Guvernanță Corporativă.
În anul 2010 evoluția prețului acțiunilor Lord s-a înscris în tendința generalizată de evoluție a pieței. Prețul de închidere al acțiunilor la sfârșitul anului (27.12.2010) a scăzut cu 13 % față de cel înregistrat la începutul anului 2010 ( la 0,2030 lei față de 0,2330 lei). Prețul de închidere al acțiunilor a variat între un maxim înregistrat, în data de 30.03.2010, de 0,3200 lei și un minim de 0,1630 lei în data de 22.09.2010.
Comparativ cu anul 2009 se observă o creștere a volumului și valorii tranzacțiilor cu acțiunile Lord.
Tabelul nr. 3.7. – Comparație evoluția acțiunilor Lord
Sursa: www.pluscapital.ro
Etapele parcurse în vederea admiterii la tranzacționare:
1. Road show și : evaluarea succesului unei viitoare oferte prin contactarea potențialilor investitori;
2. Elaborarea prospectului de către Intermediar;
3. Obținerea avizului de la C.N.V.M.;
4. Activități de promovare a ofertei;
5. Derularea ofertei și subscrierea acțiunilor;
6. Încheierea ofertei publice;
7. Înregistrarea acțiunilor la C.N.V.M. și a majorării de capital la Registrul Comerțului;
8. Depunerea dosarului pentru admiterea la tranzacționare la Bursa de Valori București;
9. Obținerea avizului din partea Consiliului Bursei și începerea tranzacționării acțiunilor societății la B.V.B.
Figura nr. 3.4. – Pașii parcurși în vederea atingerii obiectivului final
Sursa: www.gminvest.ro
Graficul nr. 3.1. – Evoluția prețului acțiunilor Lord în anul 2010
Sursa: www.bvb.ro
Graficul nr. 3.2. – Evoluția prețului în ultimele 12 luni
Sursa: www.bvb.ro
Tabelul nr. 3.8. – Performanțe acțiuni
Sursa: www.kmarket.ro
Rezultatele pozitive înregistrate în primul trimestru din 2011 de LordChim SA deschid perspectiva unei privatizări de succes a societății. Aceste rezultate au fost posibile chiar și în condițiile în care societatea a continuat să funcționeze la capacitate redusă, din cauza lipsei principalelor materii prime (etilenă și propilenă). Managementul societății a reușit să găsească surse alternative de aprovizionare, ceea ce a făcut ca societatea să funcționeze în primul trimestru din 2011 la 57% din capacitatea de producție, în creștere față de anii 2009 și 2010, când combinatul a funcționat la doar 35% din capacitate. Funcționarea combinatului la întreaga capacitate, integrat cu fabrica de la Arpechim, ar permite revenirea pe profit chiar în anul acesta, în vederea privatizării.
Investitorii care în ultima perioadă au avut curajul să iși asume riscuri semnificative au putut profita de pe urma unor randamente incomparabil mai mari față de cele aferente depozitelor bancare sau altor tipuri de plasamente. În cazul unor emitenți, cum ar fi LordChim, cotația a crescut de până la 10 ori de la începutul acestui an, iar în cazul altor companii, precum Rompetrol Rafinarie, cotația aproape s-a dublat în numai câteva zile.
Cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de LordChim. Dacă în cazul celorlalți emitenți oscilațiile semnificative de preț au fost înregistrate cu precădere în luna iunie, în ceea ce privește combinatul chimic, perioada de timp în care a oscilat semnificativ este mai extinsă. La începutul anului, cotația LordChim se situa în jurul nivelului de 0,2 lei, însa perspectiva privatizării a determinat întețirea luptei pentru preluarea combinatului între unii acționari minoritari. Astfel, prețul a crescut treptat, în multe ședințe atingând limita maximă de variație, de 15%, iar în luna iunie a atins mai multe niveluri maxime istorice, în sesiuni consecutive. Cea mai mare cotație din istoria LordChim s-a înregistrat pe 14 iunie, când prețul a ajuns la 2,048 lei. Ulterior însă acesta a început să scadă, consemnând, în mai multe sesiuni consecutive, corecții de 15%. Principalii cumpărători au fost compania germană PCC SE și fondul de investiții Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie. Inițial, cei doi acționari aveau strategii individuale, însă la începutul săptămânii, aceștia au anunțat că acționează concertat la LordChim, deținând împreună 31,3% din acțiunile combinatului chimic.
Astfel, în acest an valoarea Oltchim a crescut cu 93 de milioane de euro. Evoluția prețului din ultima perioadă este ieșită din comun, în condițiile în care compania a înregistrat în 2010 pierderi de 223,3 milioane de lei, și avea datorii de 2,29 miliarde de lei la finalul anului trecut, mai mari decât valoarea activelor pe care le deține.
Structura sintetică consolidată a acționarilor, conform Depozitarului Central S.A., la data de 10 iunie 2011 este:
Tabel nr. 3.9. – Structura acționariatului
Sursa: www.capital.ro
Graficul nr. 3.3. – Procentul structurii acționariatului
Sursa: www.capital.ro
Societatea nu a acordat dividende acționarilor săi întrucât în perioada 2008-2010 a înregistrat pierdere.
Pană în prezent societatea nu are aprobat un plan de răscumpărare a propriilor acțiuni. Societatea deține un număr de 6.180 acțiuni proprii, cu valoarea nominală de 0,1 lei fiecare, reprezentând 0,0018% din capitalul social, rezultate în urma regularizării capitalului social ca urmare a subscrierilor din cadrul procesului de privatizare în masă.
3.4. Elemente de perspectivă privind activitatea societății S.C. LordChim S.A.
Pentru anul 2011, societatea a prevăzut prin bugetul de venituri și cheltuieli funcționarea integrată cu activitatea de petrochimie începând cu luna iunie, lucru care va conduce la realizarea unor indicatori economico – financiari superiori celor realizați în anul 2010, astfel:
– creșterea cifrei de afaceri cu 86%, preliminând pentru anul 2011 o valoare de 2.433.700 mii lei față de 1.309.544 mii lei realizată în anul 2010;
– creșterea valorii producției exportate cu 73%, prevăzând pentru anul 2011 o valoare de 398 milioane EUR față de 230 milioane EUR în anul 2010;
– înregistrarea de profit pe total activitate în anul 2011 de 2.100 mii lei, comparativ cu anul 2010 cand s-a înregistrat pierdere.
În cursul anului 2010, societatea a pus în funcțiune obiecte de investiții în sumă totală de 117.962 mii lei, situația pe principalele obiective prezentându-se astfel:
Tabelul nr. 3.10. – Situația principalelor obiective pentru anul 2010 mii lei
Sursa: www.lordchim.ro
În cursul anului 2011 sunt programate a fi puse în funcțiune noi obiective de investiții în sumă de 409.896 mii lei, principalele obiective fiind următoarele:
Tabelul nr. 3.11. – Noi obiective de investiții pentru 2011 mii lei
Sursa: www.lordchim.ro
CONCLUZII
Prezenta lucrare conține informațiile de bază prin care orice persoană sau firmă din România poate deveni investitor la Bursa de Valori București.
Investiția în acțiuni listate la bursă este o activitate complexă. Iar o activitate complexă necesită efort pentru a produce rezultate pozitive. Desigur, mecanismul investiției în sine nu este complicat: deschiderea unui cont de investiții și lansarea unor ordine de cumpărare de acțiuni sunt proceduri destul de simple. Oricine poate învăta mecanismele bursei dupa câteva luni de antrenament.
Bursele de valori sunt “organisme” extrem de sensibile la toate schimbările care se produc, nu doar la nivelul economiei reale și sistemului financiar național, dar și la evoluțiile și procesele care se petrec la nivel global. De aceea, criza financiară internațională a afectat puternic și piața de capital din România, iar evoluția principalilor indicatori și indici bursieri a evidențiat cu foarte mare claritate dependența performanțelor BVB de fluxurile financiare internaționale și de prezența pe piața locală a investitorilor străini.
Investiția în acțiuni și obligațiuni reprezintă o alternativă pentru investitorii care urmăresc plasamente mai dinamice, vor câștiguri mai mari și sunt dispuși să iși asume riscuri. Jocul bursier poate oferi rentabilități ridicate și foarte ridicate.
Consider că principala problemă a pieței de capital în România este lipsa mai multor listări noi și IPO. Sectoare întregi ale economiei sunt inexistente sau slab reprezentate la bursă (utilități, IT, energie, bănci, etc); de altfel, segmentul serviciilor în întregime, cel mai dinamic din economie, are foarte puțini reprezentanți în rândul companiilor listate.
Rolul principal al bursei trebuie să fie cel de finanțare a economiei, dar acest rol este asumat într-o oarecare măsură de insuficiența pieței de capital. Până nu reușim să rezolvam această problemă, nu vom avea mai multi investitori și o lichiditate mai mare.
La BVB este nevoie de un departament puternic de vânzări, care să promoveze bursa și să contribuie în mod direct la atragerea de noi emitenți si investitori.
Un asemenea departament ar fi compus din 4-5 persoane cu experiență în business și vânzări, al căror unic obiectiv să fie promovarea bursei, stabilirea de întâlniri cu potențiali emitenți, organizarea de conferințe și seminarii, publicarea de materiale și ghiduri, elaborarea de strategii de marketing și publicitate, colaborări cu presa, lobby în rândul instituțiilor statului pentru listarea companiilor de stat, întâlniri cu antreprenorii.
Orice firmă are un departament de vânzări, prin urmare este obligatoriu ca și BVB să aibă unul. Bursa are deja un program bun de promovare, cursuri, colaborări, însă acesta trebuie să crească foarte mult.
Concluziile sunt similare și pentru LordChim. Aceasta are deja un program foarte bun de promovare și educare a publicului, iar recent a demarat și un program de atragere de emitenți.
Cu toată criza, am avut multe realizări și produse noi: începerea tranzacțiilor cu titluri de stat la bursă, produse structurate, piața spot a Sibex și listarea proprie a bursei, tranzacții bursiere cu contracte futures pe Dow Jones și pe certificate de emisii de gaze cu efect de seră, piața derivatelor la BVB, tranzacționarea drepturilor de alocare, distribuția IPO prin internet, etc. În plus, activele totale ale fondurilor mutuale s-au triplat, iar România a implementat un sistem de fonduri de pensii private. Toate acestea sunt realizări importante marcate în ultimii trei ani.
Prin urmare, mecanismele generale ale pieței funcționează bine, iar condițiile sunt favorabile. Ceea ce trebuie să facem acum este să creștem ritmul, și să folosim mult mai eficient acest mecanism. Deocamdată încă pare ca doar îl testăm. Cred că bursa începe să redevină interesantă pentru investitori, dar și pentru emitenți.
BIBLIOGRAFIE
Anghelache, Gabriela, Piața de Capital. Caracteristici, evoluții, tranzacții, Editura Economică, București, 2004;
Anghelache, Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Editura Economică, București, 2000;
Badea, L., Gestiunea portofoliului de titluri primare, Editura Economică, București, 2005;
Brezeanu, P., Prăjișteanu B. Gestiunea financiară a portofoliului, Editura Economică, București, 2002;
Dragotă V. și colab., Piețe și sisteme financiare, Editura A.S.E, București, 2008;
Dragotă V., Dragotă Mihaela, Dămian Oana, Mitrică E., Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Editura Economică, București, 2003;
Fama E., Efficient Capital Market: A.Review of Theory and Empirical/Work, Journal of Finance, 25 May 1970;
Florescu C., Marketing, Editura Independența Economică, , 1997;
Grinblatt M., Sheridan T., Financiar Markets and Corporate Strategy, Irwin McGraw-Hill, 1998;
Grossman S. J., Stiglitz J. E., On the Impossibility of Informationaly Efficient Markets, The American Economic Review, 1980;
Hurduzeu, Gheorghe, Piețe și burse internaționale de valori, Editura Pro-Universitară, București, 2007;
Ionescu E., Piețe de capital și titluri de valoare, Editura Fundației România de Mâine, Bucurețti, 2003;
Ionescu E., Managementul pieței de capital, Curs electronic, București, 2011;
Legea 52/94 privind valorile mobilare si bursele de valori;
Le Monde, 10 decembrie 1994;
Nitu A., Burse de mărfuri si valori, Editura Tribuna Economică, București, 2002;
Popa I., Bursa, vol. I, ediția a II-a, Editura Adevărul, București, 1995;
Radu, Emilia Carmen, Piețele de capital și rolul acestora în dezvoltarea economică, (teză de doctorat – manuscris, Universitatea Nicolae Titulescu, București, 2005);
Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002;
Stanciu, Nicușor, Burse internaționale, Editura MJM, Craiova, 1999;
Stoica, Victor; Gruia, Adriana–Irina, Piețe de capital și produse bursiere, Editura Universitară, București, 2006;
Stoica, Victor; Ion, Corbu; Murariu, Ioana, Sistemul bursier internațional, Editura Fundația Romania de Mâine, București, 2006.
Stoica, V., Ionescu, E. Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, Bucuresti, 2002;
Stoica, V., Ionescu, E., Negru T. Piețe financiare. Piața de capital, Gestiunea Portofoliilor, Piața Asigurărilor, Editura FRM, București, 2006;
Ștefan Brațu, Mimică Boajă –Burse de valori, Editura Universitară, Craiova, 2002;
Ghidul legislativ pentru piața de capital, Ghid redactat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, vol. 2 si 3;
*** www.bvb.ro
*** www.ase.com.jo
*** www.bursa.ro
*** www.arena-xt.com
*** www.intelistock.ro
*** www.capital.ro
*** www.gminvest.ro
ANEXE
Anexa nr. 1
Structura indicelui BET (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 2
Structura indicelui BET-XT (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 3
Strctura indicelui BET-C (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 4
Structura indicelui BET-FI (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 5
Structura indicelui BET-NG (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 6
Organigrama BVB
Anexa nr. 7
Bilanț S.C. LORDCHIM S.A. – formă prescurtată
Anexa nr. 8
Cont de profit și pierdere S.C. LORDCHIM S.A. – formă prescurtată
BIBLIOGRAFIE
Anghelache, Gabriela, Piața de Capital. Caracteristici, evoluții, tranzacții, Editura Economică, București, 2004;
Anghelache, Gabriela, Bursa și piața extrabursieră, Editura Economică, București, 2000;
Badea, L., Gestiunea portofoliului de titluri primare, Editura Economică, București, 2005;
Brezeanu, P., Prăjișteanu B. Gestiunea financiară a portofoliului, Editura Economică, București, 2002;
Dragotă V. și colab., Piețe și sisteme financiare, Editura A.S.E, București, 2008;
Dragotă V., Dragotă Mihaela, Dămian Oana, Mitrică E., Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Editura Economică, București, 2003;
Fama E., Efficient Capital Market: A.Review of Theory and Empirical/Work, Journal of Finance, 25 May 1970;
Florescu C., Marketing, Editura Independența Economică, , 1997;
Grinblatt M., Sheridan T., Financiar Markets and Corporate Strategy, Irwin McGraw-Hill, 1998;
Grossman S. J., Stiglitz J. E., On the Impossibility of Informationaly Efficient Markets, The American Economic Review, 1980;
Hurduzeu, Gheorghe, Piețe și burse internaționale de valori, Editura Pro-Universitară, București, 2007;
Ionescu E., Piețe de capital și titluri de valoare, Editura Fundației România de Mâine, Bucurețti, 2003;
Ionescu E., Managementul pieței de capital, Curs electronic, București, 2011;
Legea 52/94 privind valorile mobilare si bursele de valori;
Le Monde, 10 decembrie 1994;
Nitu A., Burse de mărfuri si valori, Editura Tribuna Economică, București, 2002;
Popa I., Bursa, vol. I, ediția a II-a, Editura Adevărul, București, 1995;
Radu, Emilia Carmen, Piețele de capital și rolul acestora în dezvoltarea economică, (teză de doctorat – manuscris, Universitatea Nicolae Titulescu, București, 2005);
Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 2002;
Stanciu, Nicușor, Burse internaționale, Editura MJM, Craiova, 1999;
Stoica, Victor; Gruia, Adriana–Irina, Piețe de capital și produse bursiere, Editura Universitară, București, 2006;
Stoica, Victor; Ion, Corbu; Murariu, Ioana, Sistemul bursier internațional, Editura Fundația Romania de Mâine, București, 2006.
Stoica, V., Ionescu, E. Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, Bucuresti, 2002;
Stoica, V., Ionescu, E., Negru T. Piețe financiare. Piața de capital, Gestiunea Portofoliilor, Piața Asigurărilor, Editura FRM, București, 2006;
Ștefan Brațu, Mimică Boajă –Burse de valori, Editura Universitară, Craiova, 2002;
Ghidul legislativ pentru piața de capital, Ghid redactat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, vol. 2 si 3;
*** www.bvb.ro
*** www.ase.com.jo
*** www.bursa.ro
*** www.arena-xt.com
*** www.intelistock.ro
*** www.capital.ro
*** www.gminvest.ro
ANEXE
Anexa nr. 1
Structura indicelui BET (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 2
Structura indicelui BET-XT (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 3
Strctura indicelui BET-C (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 4
Structura indicelui BET-FI (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 5
Structura indicelui BET-NG (începând cu data de 20 iunie 2011)
Anexa nr. 6
Organigrama BVB
Anexa nr. 7
Bilanț S.C. LORDCHIM S.A. – formă prescurtată
Anexa nr. 8
Cont de profit și pierdere S.C. LORDCHIM S.A. – formă prescurtată
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: CAPITOLUL I – – ELEMENTE DEFINITORII (ID: 137095)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.