Capitolul I Descrierea generala a procesului de productie 1.1 Receptie materie prima Receptie de materie prima de la subcontractor (aliaj de aluminiu… [308576]

Capitolul I Descrierea generala a procesului de productie

1.1 Receptie materie prima

Receptie de materie prima de la subcontractor (aliaj de aluminiu sub forma de lingouri)

[anonimizat] (intre 660 o si 2500 o).

Figura 1.1 Aliaj de aluminiu sub forma de lingouri

1.2 Topirea

In procesul de turnare a pieselor se utilizeaza ca materie prima aliaj topit din aluminiu. Aliajul necesar turnarii se obtine prin procesul de topire a lingourilor din aluminiu si a aliajelor care se recircula ([anonimizat]). Topirea aliajelor din aluminiu este realizata in cuptoarele centrale de topire.

[anonimizat].

[anonimizat],

Figura 1.2 [anonimizat] 5000kg

Figura 1.3 [anonimizat] 1000[anonimizat] o capacitate intre 1500 si 2000kg.

Au rolul de topire atunci cand sunt alimentate cu lingouri si rol de mentinere cand sunt alimentate cu aluminiu lichid.

Figura 1.4 [anonimizat], se verifica compozitia chimica prin prelevarea probelor.

Figura 1.5 [anonimizat], la anumite intervale orare.

[anonimizat].

[anonimizat], se face cu ajutorul oalei de transport.

Oala de transport, (Fig.1), este manevrată cu ajutorul stivuitorului (Fig.2), iar operațiile de manevrare si transport realizate cu precădere de către operatorul stivuitorist. Înainte a de a [anonimizat], (Fig.3) și preâncălzită. Preâncălzirea oalei se realizează practic prin așezarea oalei la o [anonimizat] o [anonimizat].

Fig.1.6 Oala de transport Fig.1.7 Oala manevrată cu stivuitorul Fig.1.8 [anonimizat] a aluminiului cu azot.

Operatia de degazare asigura o puritate crescuta a aliajului, prin trecerea gazelor si a [anonimizat].

[anonimizat].

Figura 1.9 Transportul aliajului topit

1.2 Turnarea

Figura 1.10 [anonimizat]oare turnarii scade.

Una din cele mai importante operații din procesul de fabricație a pieselor turnate este umplerea formelor cu metal lichid sau turnarea. Metalele și aliajele, elaborate în cuptoare metalurgice, se toarnă în forme prin intermediul unor recipiente metalice căptușite cu materiale refractare, denumite oale.

Principiul turnarii la presiune ridicata

Turnarea la presiune ridicata reprezinta un procedeu turnare neconventional (special), care se caracterizeaza prin particularitatea ca aliajul lichid este introdus in amprenta piesei din forma de turnare prin injectare sub actiunea unei suprapresiuni mari, realizate mecanic. Aliajul lichid este dozat volumetric si este introdus intr-un cilindru (camera) de presare, de unde este injectat in forma de turnare cu ajutorul unui piston actionat mecanic. Este posibil ca injectarea sa se realizeze si prin intermediul unui gaz sub presiune ridicata.  Forma este o matrita metalica si are o constructie speciala, de cele mai multe ori fiind racita fortat. Datorita presiunii ridicate aliajul intra in amprenta piesei din forma cu viteza foarte mare, iar timpul de umplere este foarte scurt. Forma metalica determina o solidificare foarte rapida a piesei. Dupa solidificare matrita se deschide, iar piesa si aliajul solidificat in reteaua de turnare sunt extrase.

Avantajele și dezavantajele turnării sub presiune

Cel mai important avantaj ar fi ca asigură o productivitate ridicată.

Alte avantaje:

precizia dimensională mult mai mare dacât cea obținută la oricare alt procedeu de turnare;

posibilitatea de realizare a unor piese cu configurații complexe;

obținerea unei calități superioare a suprafețelor;

posibilitatea obținerii unor piese cu pereți foarte subțiri (sub 1 mm);

posibilitatea utilizării forței de muncă mai puțin calificată;

posibilități foarte bune de automatizare;

micșorarea rebuturilor.

Principalele dezavantaje sunt:

costul ridicat al investițiilor;

procedeul nu este rentabil pentru producția sub un anumit număr de piese;

dificultățile la proiectarea și execuția formei sunt mari.

Cuptoare de topire aliaj aluminiu care alimenteaza constant masinile de turnare cu aliaj topit.

Lingura se alimenteaza din cuptor.

Figura 1.11 Dozarea aliajului de aluminiu

Lingura transporta aliajul topit la masina de turnare si il toarna in camera de injectie.

Figura 1.12 Turnarea aliajului lichid in camera de injectie

Pasii corespunzatori unui ciclu de turnare :

1-Turnarea aliajului lichid in camera de injectie ;

2-Injectie ;

3-Solidificare ;

4-Deschiderea matritei ;

5-Ejectarea piesei ;

6-Scoaterea piesei turnate cu ajutorul robotului ;

7-Lubrifierea matritei ;

8-Inchiderea matritei.

Dupa turnare, piesa ajunge pe banda rulanta echipata cu doua ventilatoare care racesc piesa cu aer. La sfarsitul benzii transportoare, operatorul inlatura surplusul de material de pe piesa (retea de turnare, bavuri, racitori).Dupa curatare, operatorul verifica calitatea piesei turnate, dupa care o aseaza in container sau pe palet.

Unele piese necesita operatia de stantare pentru a inlatura surplusul de turnare.Dupa ce piesele sunt racite la temperatura camerei, pot fi stantate.

Presa hidraulică funcționează cu ajutorul unui motor acționat electric, care acționează la rândul sau o pompă hidraulică. Pompa hidraulică asigură forța necesară presei pentru operațiile ștanțare, găurire și îndreptare.

Pentru a porni operația de ștanțare/găurire/îndreptarea pe un anumit produs este necesar ca presa să fie utilată cu ștanța aferentă operației și implicit a produsului și să fie încărcat programul de operare al presei.

Pentru lucrul in semiautomat, la operatia de ștanțare/îndreptare/găurire este necesar ca operatorul de la presa să acționeze simultan butoanele din figura 1.10.

Figura 1.13 Presa ( Technopress 20 t ) cu stanta de decupat

Figura 1.14 Modul de lucru in operatia de stantare

Organigrama

Operator cuptoare topire

Figura 1.15 Operator cuptoare topire

Cea mai importanta functie a sa este aceea de a asigura aliaj topit sectiei Turnatorie.

Ce trebuie sa cunoasca:

sa citeasca: regulamentul de ordine interioara, fisa postului, instructiunile de lucru, sarcinile primite in scris de la superior;

sa stie sa faca calcule matematice: adunari, scaderi, inmultiri;

sa stie sa scrie: completeaza formularele de urmarire;

sa cunoasca capacitatea cuptoarelor de incarcare si topire;

sa cunoasca tipurile de aliaj folosite in turnare si diferentele dintre acestea;

sa stie sa foloseasca utilajele, uneltele si sculele din dotarea atelierului.

Ce trebuie sa faca:

sa ia la cunostiinta, la fiecare intrare in schimb, nivelul de aliaj la cuptoarele de topire, cantitatea de recirculat si de lingouri folosite la topire;

sa fie la curent asupra calitatii aliajelor topite;

sa urmareasca temperatura aliajului in cuptor;

sa intretina zona de lucru si echipamentele din dotare prin curatenie si verificari periodice;

sa anunte seful de schimb la aparitia oricarei anomalii la echipamente sau operatii/procese.

sa urmeze ciclul normal al aliajului: incarcare cuptor cu lingouri si recirculat conform calitativtopire aliajprelevarea probelor pentru determinarea compozitiei chimicedegazare si zgurificare topitura in cuptorcuratare topituradesarjare cuptor in oala de transportdegazare, zgurificare si curatare topitura in oala de transport transport la cuptoarele de mentinere.

Operator presa

Figura 1.16 Operator presa

Cea mai importanta functie a sa este aceea de a semnala superiorului defectele aparute pe piesa.

Ce trebuie sa cunoasca:

sa citeasca: regulamentul de ordine interioara, fisa postului, instructiunile de lucru/de inspectie;

sa stie sa faca calcule matematice: adunari, scaderi, inmultiri;

sa stie sa scrie: completeaza formularele de urmarire;

sa cunoasca cum functioneaza masina de turnare si perifericele sale;

sa stie sa identifice partile componente ale unui produs turnat: retea de turnare, piesa, surplus de turnare;

sa stie sa comande masina de turnare si perifericele acesteia (lubrificator, lingura, robot).

Ce trebuie sa faca:

sa respecte intocmai sarcinile primite de la superiorul sau;

sa opereze conform instructiunilor pe produs, afisate la masa de lucru;

sa anunte seful de schimb orice neconformitate aparuta pe produs, la masina sau la periferice;

sa depoziteze corespunzator recirculatul (reteau de turnare) si deseul (surplusul de turnare);

sa intretina zona de lucru si echipamentele din dotare prin curatenie si verificari periodice.

1.3 Operații Secundare

1.3.1 Șlefuire

Pregătirea locului de muncă și a postului de lucru;

Aprovizionarea și dispunerea containerelor metalice sau paleților cu piese turnate de prelucrat în zona de lucru;

Executarea operației de șlefuire;

Verificarea în autocontrol a pieselor prelucrate;

Aranjarea pieselor prelucrate pe paleți în zona de lucru.

Pregătirea locului de muncă și a postului de lucru

Locul de muncă destinat realizării operației de șlefuire (grinding) este organizat în cadrul secției de operații secundare (SO) și are în compunere: posturi (mese) pentru șlefuire, mașină de debavurat cu două posturi și amplasamente destinate poziționării containerelor metalice și a paleților cu piese pentru prelucrat sau prelucrate.

Figura 1.17 Postul de lucru

Postul (masa) de lucru pentru executarea operației de șlefuire :

masa de lucru cu poliță și unul sau mai multe sertare pentru păstrare formulare, scule și materiale consumabile;

cutie (ladă) roșie pentru piese neconforme;

instalatie electrică de iluminat;

instalație aer comprimat pentru uneltele de șlefuit;

panou pentru afișare instrucțiuni specifice de lucru .

În permanență zona determinată de locul de muncă se păstrează curată, eliberată de obiecte inutile, căile de acces libere iar dispunerea containerelor metalice sau a paleților se va face doar pe amplasamentele marcate corespunzător.

Materialele consumabile (benzi, discuri abrazive etc.) atât cele noi cât și cele utilizate vor fi păstrate în locurile special destinate la masa de lucru dar NU pe suprafața de lucru a acesteia pentru a nu îngreuna desfășurarea activității.

Periodic de pe masa de lucru se va strânge și îndepărta pilitura rezultată prin șlefuirea pieselor.

Mașinile, uneltele și dispozitivele se utilizează doar în scopul pentru care au fost concepute cu respectarea instrucțiunilor de lucru specifice (SOP) fiecărei piese.

Pentru executarea operației de șlefuire se utilizează, de obicei, următoarele unelte :

Pistol de debavurat

Mașină șlefuit orbital

Pilă lată

Pilă rotundă

Figura 1.18 Unelte de debavurat

Figura 1.19 Mașina de șlefuit (debavurat) prevăzută cu două posturi de lucru

La mașina de șlefuit (debavurat) prevăzută cu două posturi de lucru se îndepărtează, bavurile mai mari de 3 mm.

În cazul funcționării anormale sau defectării mașinilor sau uneltelor acționate electric sau pneumatic se anunță imediat șeful de echipă fiind interzis operatorului să încerce repunerea în funcțiune a acestora.

Echipamentul individual de protecție

Elementele care intră în compunerea echipamentului individual de protecție sunt:

mănuși

antifon extern sau dopuri antifoane interne

mască împotriva pulberilor

ochelari protecție

pantofi cu bombeu metalic și talpă antiderapantă.

Figura 1.20 Echipament individual de protectie

1.3.2 Biaxare

Pregătirea locului de muncă și a postului de lucru

Locul de muncă destinat realizării operației de biaxare (brushing) este organizat în cadrul secției de operații secundare (SO) și are în compunere: posturi (mese) pentru biaxare și amplasamente destinate poziționării containerelor metalice și a paleților cu piese pentru prelucrat sau prelucrate.

În permanență zona determinată de locul de muncă se păstrează curată, eliberată de obiecte inutile, căile de acces libere iar dispunerea containerelor metalice sau a paleților se va face doar pe amplasamentele marcate corespunzător.

Pe masa de lucru se vor afla doar un anumit număr de piese pentru prelucrat, precum și unelte, dispozitive, scule necesare executării operației de șlefuire.

Materialele consumabile (vârfuri biax, freze, inele abrazive etc.) atât cele noi cât și cele utilizate vor fi păstrate în locurile special destinate la masa de lucru dar NU pe suprafața de lucru a acesteia pentru a nu îngreuna desfășurarea activității.

Figura 1.21 Postul de lucru pentru operația de biaxare

Postul (masa) de lucru pentru executarea operației de biaxare

masa de lucru cu blat suprafață semidură;

scaun metalic;

cutie (ladă) roșie pentru piese neconforme;

instalatie electrică de iluminat;

instalație aer comprimat pentru uneltele de biaxat;

instalație (pâlnie cu burduf) de exhaustare reglabilă;

panou pentru afișare instrucțiuni specifice de lucru

Periodic de pe masa de lucru se va strânge și îndepărta pilitura rezultată prin biaxarea pieselor.

Uneltele și dispozitivele se utilizează doar în scopul pentru care au fost concepute cu respectarea instrucțiunilor de lucru specifice fiecărei piese.

Pentru executarea operației de biaxare se utilizează de obicei următoarele unelte, accesorii și materiale consumabile:

biax

cheie pentru schimbat vârf biax

pin pentru schimbat vârf biax

vârf biax și freze

Figura 1.22 Unelte si accesorii folosite in operatia de biaxare

Prelucrarea (biaxarea) unui anumit produs se execută utilizând unelte și dispozitive adecvate. Înlocuirea vârfurilor (gumelor) de biax sau frezelor se face periodic în funcție de uzura acestora astfel încât prin biaxare să se poată obține forma și calitatea suprafețelor (rugozitatea) dorite.

Pentru limitarea conținutului de pulberi în aer operatorul va face reglajele necesare astfel încât pâlnia (cu clapeta în poziția deschisă) instalației de exhaustare să se afle cât mai aproape de piesa prelucrată.

Figura 1.23 Instalatie de exhaustare

Fiecare piesă prelucrată va fi obligatoriu suflată cu pistolul de aer pentru îndepărtarea piliturii obținute prin biaxare.

1.3.3 Sablare

Pregătirea locului de muncă și a postului de lucru.

Locul de muncă destinat realizării operației de sablare (sandblasting) este organizat în cadrul secției de operații secundare (SO) și are în compunere: mașini automate și manuale de sablat și amplasamente destinate poziționării paleților cu piese pentru prelucrat sau prelucrate.

Figura 1.24 Posturi de lucru pentru executarea operației de sablare automată.

Figura 1.25 Postul de lucru pentru executarea operației de sablare manuală

Postul de lucru pentru executarea operației de sablare manuală

mașină de sablare manuală;

instalatie electrică de iluminat;

instalație aer comprimat;

instalație de exhaustare;

zonă pentru afișare instrucțiuni specifice de lucru

În permanență zona determinată de locul de muncă se păstrează curată, eliberată de obiecte inutile, căile de acces libere iar dispunerea paleților se va face doar pe amplasamentele marcate corespunzător. Periodic se va îndepărta de pe mașinile de sablat și zona de lucru nisipul pentru sablare depus.

Deservirea mașinilor automate de sablat de către operatori se face cu respectarea strictă a instrucțiunilor de utilizare specifice.

În cazul funcționării anormale sau defectării mașinilor de sablare sau a instalațiilor de exhaustare se anunță imediat șeful de echipă fiind interzis operatorului să încerce repunerea în funcțiune a acestora.

Prelucrarea (sablarea) unui anumit produs se execută în conformitate cu instrucțiunea de lucru prin efectuarea tuturor fazelor utilizând mașina de sablare și granulatia nisipului adecvate pentru obținerea rugozității dorite.

La mașinile de sablat manuale înlocuirea nisipului se face de regulă la începutul fiecărui schimb iar la mașinile de sablat automate se face doar completarea cu nisip dacă în instrucțiunile de lucru nu sunt prevăzute alte reguli.

La mașinile de sablat manuale pentru asigurarea evacuării constante a nisipului din incintă, operatorul trebuie să curețe ritmic filtrele.

După sablare toate piesele se suflă obligatoriu cu pistolul de aer.

1.4 Prelucrarea CNC

Figura 1.26 Centru de prelucrare orizontal cu echipament Sinumerik 840D

Procesul de așchiere este procesul de tăiere-deformare, desprindere și îndepărtare sub formă de așchii a surplusului de material de pe piesa semifabricat, în scopul generării suprafețelor, obținerii dimensiunilor și a condițiilor tehnice impuse piesei, prin desenul de execuție al acesteia.

Pentru desfășurarea procesului de așchiere este necesară o mașină de lucru, numită mașină-unealtă, una sau mai multe scule așchietoare, dispozitive de poziționare-fixare a sculelor și a piesei de prelucrat, cât și o serie de instrumente, aparate sau instalații pentru controlul tehnic de calitate.

Ansamblul format din mașina-unealtă (M.U.), scula așchietoare (S.A.), dispozitivele de poziționare – fixare a sculei (D.S.) și a piesei (D.P.) și piesa de prelucrat (P.), poartă denumirea de sistem tehnologic MUSDP (mașină-uneltă-sculă-dispozitiv-piesă).

Mașina unealtă încorporează toate elementele structurale ale sistemului tehnologic, piesa și scula așchietoare constituind elementele finale ale sistemului, scula servind efectiv la îndepărtarea surplusului de material.

Dispozitivele de prindere ale sculei și piesei asigură poziționarea și fixarea elementelor finale (scula și piesa) în poziția relativă impusă și în condiții de rigiditate.

Figura 1.27 Centru de prelucrare vertical MillTap cu echipament Sinumerik 840D

Figura 1.28 Masina de debavurat Sugino- cu jet de fluid

1.4.1 Masini unelte cu comanda numerica

Figura 1.29 Structura constructiva

Figura 1.30 Masina unealta

Figura 1.31 Echipament numeric – Consola

Figura 1.32 MU Structura functionala

1.4.2 Descrierea proceselor tehnologice – Prelucrarea prin aschiere

Tipuri de prelucrari prin aschiere utilizate :

Prelucrarea prin frezare

Prelucrarea prin gaurire

Prelucrarea prin filetare cu tarodul

Prelucrarea prin frezare

Frezarea este o metoda principala de prelucrare a materialelor realizata cu ajutorul unei scule aschietoare, numita generic freza, multi-muchii care executa o miscare de atac (avans) programata impotriva piesei in aproape orice directie.

Acest mod de masinare face ca frezarea sa fie una dintre cele mai eficiente si versatile metode de masinare.

Cele mai cunoscute strategii de prelucrare prin frezare :

Frezarea plana

Frezarea de colt

Figura 1.33 Frezarea plana

Figura 1.34 Frezarea de colt

Prelucrarea prin gaurire

Gaurirea este metoda de masinare care acopera majoritatea strategiilor de realizare in piesele de prelucrat a gaurilor cilindrice prin utilizarea sculelor aschietoare metalice.

Scula aschietoare utilizata poarta denumirea generic de burghiu.

Figura 1.35 Prelucrarea prin gaurire

Prelucrarea prin filetare cu tarodul

Filetarea cu tarodul este metoda de masinare utilizata pentru executarea filetelor cilindrice si conice interioare.

Exista doua metode de formare a filetelor :

Prin aschiere – se utilizeaza sculele denumite generic tarozi de aschiere

Prin deformare plastic– se utilizeaza sculele denumite generic tarozi de formare

Figura 1.36 Prelucrarea prin tarodare

1.4.3 Descrierea proceselor tehnologice – Fixarea – centrarea sculelor aschietoare

Fixarea-centrarea sculelor aschietoare in axul masinii-unelte se realizeaza prin intermediul dorn-urilor portscula (holder-e) care pot fi clasificate dupa :

Sistemul de fixare-centrare a dornului portscula in axul masinii-unelte

Figura 1.37 Dornuri tip HSK

Figura 1.38 Dornuri ISO (tip BT sau SK)

Sistemul de fixare-centrare a sculei in dornul portscula (cele mai uzuale) se poate face cu :

bucsa elastica (penseta)

fixare cu surub si centrare pe alezaj interior (tip Weldon)

fixare prin fretare si centrare pe alezaj interior

Figura 1.39 Bucsa elastica (penseta)

Figura 1.40 Fixare cu surub si centrare pe alezaj interior (tip Weldon)

Figura 1.41 Fixare prin fretare si centrare pe alezaj interior

1.4.4 Descrierea proceselor tehnologice – Fixarea – centrarea pieselor

Fixarea-centrarea pieselor pe dispozitiv necesita doua etape :

centrarea-bazarea (oriectarea) pieselor este activitatea de pozitionarea a piesei in elementele de centrare ale dispozitivului (centratori) si bazarea acesteia pe suprafetele de rezemare (reazeme):

Centratori mobili – se utilizeaza pentru prima operatie de masinare numita si OPERATIA10 in cadrul careia centrarea-fixarea piesei se realizeaza pe suprafete brute obtinute in urma procesului de turnare

Figura 1.42 Centrator mobil

Centratori ficsi – se utilizeaza pentru operatiile intermediare sau finala numita OPERATIA 20 in cadrul careia centrarea-fixarea piesei se reaalizeaza pe suprafete masinate in operatiile precedente

Figura 1.43 Centrator fix

Fixarea piesei pe dispozitiv reprezinta aplicarea asupra piesei a unor forte care sa o mentina pe aceasta in raport cu elementele de centrare si rezemare, actiune care nu trebuie sa deformeze piesa si care sa contribuie la obtinerea a unei cat mai bune rigiditati a ansamblului piesa-dispozitiv in vederea inlaturarii sau diminuarii vibratiilor. Fixarea piesei pe dispozitiv se realizeaza de obicei prin intermediul bridelor. In zone care piesa necesita rezemari suplimentare, se utilizeaza reazeme reglabile numite anti-vibratori.

Figura 1.44 Ansambluri brida-reazem si antivibrator

1.4.5 Descrierea proceselor tehnologice – Spalare

Spalarea cu ultrasunete

Spalarea si curatarea pieselor in cuva cu ultrasunete este metoda cea mai rapida si mai eficienta deoarece ultrasunetele reusesc sa indeparteze microparticule de rugina, oxizi, grasimi, calamina si alte impuritati in maxim 10- 15min.

Figura 1.45 Masina de spalat cu ultrasunete

Eyuxini ULTRASONIC

Spalarea cu jet de apa si ultrasunete

Combinarea efectului jeturilor de spălare și a ultrasunetelor asupra pieselor din soluția apoasă crează condiții optime de îndepărtare a șpanului, emulsiilor, uleiurilor și a particulelor rămase pe piese în diferite faze ale procesului de prelucrare.

Clatirea pieselor se face cu apa demineralizata, iar uscarea in camera cu vacuum si tuburi cu infrarosu.

Figura 1.46 Masina de spalat cu jet de apa cu detergent si ultrasunete

DURR ECOBASE

1.5 Vibrofinisare

Debavurare

Debavurarea este procedeul de eliminare a bavurilor (curățare mecanică și netezire muchii) rezultate în urma unui proces de prelucrare mecanică prin aschiere.

Debavurare manuală

Debavurare automată

vibrofinisare cu pietre

vibrofinisare cu pini metalici

cu jet

cu pastă abrazivă

cu aer cald

Debavurare manuală

Debavurarea manuală este operația de îndepărtare a bavurilor cu unelte debavuratoare tip:

lamă

pâlnie

conic pentru găuri

Figura 1.47 Scule de debavurare manuala

Debavurare prin Vibrofinisare

Vibrofinisarea este un proces de finisare a suprafetelor care funcționează pe bază chimico-mecanică. În cuva de lucru al unei mașini de vibrofinisare, piesele de prelucrat, corpurile de slefuit, apa și compound-ul sunt puse în mișcare de un sistem de antrenare vibratorie. Acesta duce la o mișcare relativă constantă dintre corpul de slefuit și piesa de prelucrat. Interacțiunea între apă, compus, corp de slefuit și mașină produce finisarea dorită a suprafeței.

Prin fenomenul de abraziune rezultat din alunecarea pieselor în masa de corpuri abrazive cu forme specifice, se obține efectul dorit pentru suprafața sau muchiile pieselor. Materialul îndepărtat de pe piese și corpurile abrazive este eliminat prin clătire cu apă. Procesul este însoțit de un compus chimic, așa numitul Compound. Acesta asigură ca piesele să rămână curate asigurand in acelasi timp și protecția suprafeței contra ruginei.

Vibrofinisarea poate fi utilizată în diverse scopuri. Ea serveste la debavurarea, detartrarea, șlefuirea, netezirea, rotunjirea muchiilor, lustruirea sau curățarea pieselor, precum și la îndepărtarea straturilor de suprafață sau a vopselei, în general pentru finisarea pieselor. Utilajul, corpurile abrazive și compound-ul se aleg în funcție de scopul prelucrării și, de multe ori, se fac teste de laborator în acest scop. La vibrofinisare nu se are în vedere corectarea formei sau precizia dimensiunilor, ci eliminarea defectelor de suprafață și obținerea unor proprietăți specifice ale suprafațelor.

Vibrarea corpurilor de șlefuit poate fi realizată cu ajutorul :

unui motor cu greutăți excentrice (pietre),

unui câmp magnetic variabil (pini metalici).

Vibrofinisare cu greutăți excentrice

Figura 1.48 Mașină liniară

RENI CIRILLO BRS 55

Figura 1.49 Mașină rotativă

ROSLER R 620

Componente mașină

Figura 1.50 Componente masina- RENI CIRILLO

BRS 55

Cuva mașinii poate să conțină și separatoare pentru a crea mai multe compartimente de lucru.

Figura 1.51 Interior masina – RENI CIRILLO

BRS 55

Vibrofinisare cu pini

Figura 1.52 Componente mașină de vibrofinisare cu pini

Mod de vibrare

Figura 1.53 Modul de vibrare al pinilor

Echipamente de protecție:

Pantofi/Cizme cu bombeu metalic

Manusi de cauciuc

Antifoane interne/externe

Ochelari de protecție

Sorț de cauciuc

Figura 1.54 Echipament de protectie

1.6 Tratarea suprafetelor (pasivarea)

În trecut, procesul specificat a fost de a "decapa și pasiva", o metodă cu scopul de a crea o suprafață de oțel inoxidabil, care ar fi rezistent la coroziune. Astăzi, se face diferența între cele două. Sunt două procese separate.

Decaparea (sau decojirea chimică) se face pentru a elimina impuritatile și pentru a curăța piesa înainte ca sa aiba loc procesul de pasivizare.

Pasivare, în chimia fizică și inginerie, se referă la un material de a deveni "pasiv", adică, mai puțin afectat sau corodat de mediul viitoare de utilizare. Pasivizarea presupune crearea unui strat exterior de material scut, creată prin reacție chimică cu materialul de bază.

Ca tehnică, pasivarea este folosirea unui strat subtire dintr-un material protector, cum ar fi oxidul de metal, pentru a crea un înveliș împotriva coroziunii. Pasivizarea poate avea loc numai în anumite condiții, și este utilizat în microelectronică .

Etapele de proces de pasivizare comune sunt :

curățarea alcalină a materialelor pentru a elimina toate contaminanți, uleiuri, materiale străine etc. – utilizează în mod obișnuit de curățare detergenți cum ar fi hidroxidul de sodiu,

clătire cu apă

uscare piese

testare piese folosind: spray de sare, expunerea cameră cu umiditate ridicată

Figura 1.55 Pasii procesului de pasivare

Capitolul II Fluxul de productie al piesei- Capac (Main cover)

Cu ajutorul desenului de execuție concepem procesul tehnologic de fabricație.

2.1 Turnarea

Parametrii de turnare:

Figura 2.1

2.2 Decuparea

Aceasta metoda este folosita in special pentru piese mari. Indepartarea extrametalului se face folosind niste cutite atasate in suportul dedicat.Pentru a porni operația de ștanțare pe un anumit produs este necesar ca presa să fie utilată cu ștanța aferentă operației și implicit a produsului.

Decuparea piesei se face pe presa hidraulica Technopress de 20 tone(fig.1.10).

Figura 2.2 Operatia de decupare

2.3 Debavurare manuala

Folosim aceasta operatie pentru zonele piesei care nu au rol functional, unde nu sunt rezonatori, tolerantele nu sunt foarte mici sau zonele nu sunt critice iar accesul in aceste zone este foarte bun. Defectele reparate aici sunt surplus de material, urme de revarsare(overflow), linie de despartire(parting line), ejectori, defecte ale matritei datorita folosirii indelungate.

Figura 2.3 Urme de revarsare si ejectori

Figura 2.4 Linie de despartire (parting line)

Metoda de reparatie:

Se indeparteaza defectul cu pistolul de debavurare, masina de slefuit si se foloseste pila in zonele greu accesibile sau pentru a indeparta bavurile subtiri care pot taia hartia abraziva.

Figura 2.5 Metode de debavurare manuala

e apare datorita unei raze prea mici in zon arespectiva.

Bavurile apar in locurile unde matrita are defecte sau crapaturi datorate utilizarii. Defectul din imagine apare datorita unei raze prea mici in zona respectiva.

Figura 2.6 Bavura pe piesa

Defectul se indeparteaza cu freza rotunda care se monteaza la biax.

Figura 2.7 Biax cu freza rotunda pentru indepartarea bavurii

2.4 Masinarea CNC

Prelucrarea prin aschiere este facuta cu ajutorul CPH (centrului de prelucrare orizontal), model DMG 55H.

2.5 Tratarea suprafetelor

Pasivarea

Timpi de executie MAIN COVER