CAPITOLUL I. DELIMITARI C ONCEPTUAL E PRIVIND ETICA ÎN AFACERI [624701]

CUPRINS

CAPITOLUL I. DELIMITARI C ONCEPTUAL E PRIVIND ETICA ÎN AFACERI
1.1. Notiuni d efinitorii
1.2. Principiil e de bază și conținutul eticii în afaceri
1.3. Etica și economia de piață actuală
1.4. Codul etic și m anagementul organizației

CAPITOLUL II. PROGRAMELE CU FIN ANȚARE NERAMBURS ABILĂ
2.1. Pr ogramele cu fin anțare neramburs abilă l a nivel european
2.2. C aracteristicil e proiectelor cu fin anțare neramburs abilă
2.3. Etapele implementării unui pr oiect cu fin anțare neramburs abilă

CAPITOLUL III. PROGRAMUL ST ART-UP PLUS . STUDIU D E CAZ – S.C
ADIPAN S.R.L
3.1.Informații g enerale
3.2.Dom eniul d e activitat e în car e se realizează inv estiția
3.3.Locuri d e muncă cr eate în cadrul rrogramului
3.4.Analiza r ieței și strategia de marketing
3.5. Proiec ții financiare
3.6. Conduit a etică în impl ementarea proiectului

CONCLUZII

BIBLI OGRAFIE

ANEXE

2

CAPITOLUL I
ETICA ÎN AFACERI

Et ɻica în afacerile ec ɻonomice inter ɻnaționale este un su ɻbiect tot mai discu ɻtat care
stârn e ɻște interesul unui numă ɻr din c e în ce mai m ɻare de persoane, generând nu ɻmeroase
discu ɻții atât de natură t eore ɻtică cât și pr a ɻctică.

1.1. D ELIMI ɻTĂRI C ONCEPTU ɻALE
Defin ɻită de-a lu ɻngul timpu ɻlui în dif erite m ɻoduri, în func ɻție de conte ɻxt sau de
domen ɻiul sp ecific d e aplica ɻbilitate pr ɻactică, etica a fo ɻst foca ɻlizată pe ɻprincipiil e și
stand ɻardele care ar tr ɻebui să guv ernez ɻe relațiile soci ɻale dintr e in ɻdivizi și org ɻanizații și a
stâr ɻnit înt otdeauna int ɻeresul c elor int ɻeresați să trăi a ɻscă într -o lu ɻme mai bu ɻnă, atentă l a
nev ɻoile și aspira ɻțiile celor din jur, m ɻenită să apre ɻcieze ade ɻvăratele valori um a ɻne și să
prom ɻoveze modelele exe ɻmplare de compo ɻrtament.
În lit e ɻratura de sp ɻecialitate, etica (ter ɻmen p ɻrovenit din gr ec ɻescul „ ethos” – morav,
ob ɻic ɻei, ca ɻracter) este dis ɻci ɻplina filoz ɻofică c are stu ɻdi ɻază pr oble ɻmele teor ɻet ɻice și ɻpract ɻice
ale mo ɻralei; în v orbirea curen ɻtă, terme ɻnul d e etică se util ɻizează ade ɻsea și în s e ɻns d e
m ɻorală. (Sommer & Tomoiaga, 1973)
Din d efi ɻniția de mai s ɻus rezult ɻă deci că etic ɻa promovea ɻză anumit e va ɻlori (cinst e,
drepta ɻte, corectitudin ɻe, imp arțiali ɻtate, ec ɻhitate, mări ɻnimie etc.) și încear ɻcă să f acă
resp ɻectate anumit e no ɻrme.
As ɻtfel, pe de o p ɻarte, etica es ɻte științ a care stu ɻdiază principi ɻile morale, o ɻrigin ea,
natu ɻra, esența, dezv ɻoltarea și co ɻnținutul l or, i ɻar pe de altă pa ɻrte, etica repr ɻezintă ansambl ɻul
de reguli, v al ɻori și n orme m ɻorale care reglem ɻentează comport ɻamentul p ersoa ɻnelor în
societate sau/ și d e ɻtermină obligațiile ace ɻstora, în g eneral, s ɻau într -un anumit d o ɻmeniu d e
activit ate, în p a ɻrticul ar. (Reoyo Gonzalez, 2000)
În ɻtr-o definiți e mai pu ɻțin formală, etica r ɻeprezintă v alorile și nor ɻmele care defin ɻesc,
la nivel de socie ɻtate, caracterul a ɻngajaților și r egulile de compor ɻtare justă, d emnă și
vred ɻnică d e respect, a căror î ɻncălc are este critic ɻată. (Filip & Iamandi, 20 15)
Cu ti ɻmpul, în cadrul e ɻticii s -au constituit d ou ɻă părți:

3

Se po ɻate considera c ɻă etica are un c a ɻracter analitic ɻ (se preoc ɻupă d e cauzele
acțiun ɻilor umane) și nor ɻmativ (stabilește anu ɻmite reguli d e cond ɻuită).
Ac ɻeasta este o științ ɻă practică (orien ɻtată spr e acțiun e), ra ɻțională, nu o im ɻpunere
externă s au o obli ɻgație. (Miroiu & Blebea, 2001)
Et ɻica nu este, însă, o ș ɻtiință des ɻcriptivă (nu ind ɻică cum tr eb ɻuie înde ɻplinit e acțiunil e
um ɻane pentru a fi conside ɻrate morale), ci este presc ɻriptivă (recoma ɻndă anumit e nor ɻme
morale ce ar treb ɻui resp ɻectate).
D ɻin perspectiva eticii, st a ɻndardele sau normele mo ɻrale sunt enunțuri cu c ɻaracter, în
general, imp er ɻativ prin c are se indi ɻcă ce trebuie să fac ɻă sau să nu f acă un i ɻndivid c onștient,
pentru c a f ɻelul c omportame ɻntului său să fi e apr ɻeciat ca bun d e către s ɻemeni sau
comuni ɻtate.
Norm ɻele morale reprezintă v alori cultu ɻrale, consacrate prin tr ɻadiție și educație,
respect ɻarea lor fiind imp ɻusă d e opinia pub ɻlică.
Una din ɻtre clasificăril e n ɻormelor morale (cu imp or ɻtanță pr actică p e ɻntru etica în
afaceri) ɻeste următ oa ɻrea (Ți ɻgu, 2000):

Figur a 1.1. Clasifi ɻca ɻrea normelor mor ɻa ɻle

etica normativă – vizează elaborarea și fundamentarea teoretică a unui sistem
determinat de norme și standarde morale, a unui anumit cod moral
etica teoretică – se ocupă cu cercetarea problemelor teoretice propriu -zise ale originii
și esenței moralei
norme generale sau
universal e
sunt prezente în toate
tipurile de comunități
umane, au durabilitate
mare în timp și
influențează întreaga gamă
de relații și activități
umane (exemple: cinstea,
demnitatea, sinceritatea,
curajul, loialitatea,
generozitatea);
norme particulare
se adresează unor
comunități umane
determinate, cu o anumită
variație în timp și spațiu, și
influențează relații sau
activități umane particulare
(exemple: normele vieții de
familie și normele morale
specifice unor activități
profesionale);
norme speciale
se manifestă în cadrul
unor grupuri restrânse și,
uneori, la ocazii speciale
(exemple: normele de
protocol, reg ulile de
etichetă în afaceri, codul
manierelor elegante).

4
Eti ɻca afacerilor (eti ɻca economică), f orm ɻă particul ară a etic ɻii aplicate, reprez ɻintă
ansam ɻblul d e reguli și n ɻorme morale care vizea ɻză c onduit a agenț ɻilor în acti ɻvitatea
eco ɻnomică (în afaceri), atât la nivel ɻ individu al, cât și l a ni ɻvel colectiv.
Etica econ ɻomică este o ramură a m ɻoralei care sint ɻetizează sist emul d e val ɻori,
princ ɻipii și n orme ce s-a ɻu statornicit d e-a lun ɻgul timp ɻului în r apo ɻrturil e dintr e agenți ɻi
econo ɻmici. Alături d e princ ɻipiile și nor ɻmele de dre ɻpt, etica econ ɻomică asigură bun ɻa
desfăș ɻurare a activitățil or și re ɻușita în afaceri. D e ɻși normele eticii e ɻconomice nu sunt
înves ɻtite cu forță juridic ɻă precum n or ɻmele de drept, ele au u ɻn rol deosebit de imp ɻortant în
acțiu ɻnile agenților ec ɻonomici, c ontând un e ɻori mai mult d ecâ ɻt cele jur ɻidice.
Comporta ɻmentul etic al ag ɻenților economic ɻi este marcat de re ɻspectarea rigur oasă,
bene ɻvolă, a unor prin ɻcipii cum su ɻnt (Țigu, 2000) :
1) în ɻcrederea și sin ɻceritatea deplină ɻîntre age ɻnți;
2) corec ɻtitudin e în neg ɻocieri și în înd e ɻplinir ea obl ɻigațiilor contra ɻctuale;
3) respectarea înt ɻocmai a tutur or ang ɻajamentelor asu ɻmate;
4) mutu alit ɻatea avantajelor of ɻerite și a risc ɻurilor.
Accepta ɻrea și respecta ɻrea normelor de eti ɻcă economic ɻă este, de fap ɻt, o proble ɻmă d e
conș ɻtiință economi ɻcă cu un imp act ɻ puternic asu ɻpra cristal ɻizării n or ɻmelor juridic e.
Se po ɻate concluzi o ɻna că etica ɻ afacerilor, co ɻmponentă r e ɻlativ n ouă a cercetării
ști ɻințific e, este un d o ɻmeniu d e s ɻtudiu aplicativ ɻal eticii, c a ɻre vizează d e ɻtermin area
princi ɻpiilor morale și a c ɻoduril or de co ɻnduită c e re ɻglementează relații ɻle interum ɻane din
cadrul organ ɻiza ɻțiilor (econo ɻmice și come ɻrc ɻiale), guv e ɻrnează deciziil e o ɻamenilor de af ɻaceri
sau ale ma ɻnagerilor și s e manif ɻestă la cinci niv ele inte ɻrdependente (Țigu, ɻ2000) :

Figu ɻra 1.2. Nivelele de m ɻanifestare a eticii af ɻacerilor
NIVELELE
ETICII ÎN
AFACERI
Etic
internațional
Etic
cultural
Etic
național
Etic
organizațional
Etic
individual

5
1.2. PRINCIPIIL E DE BAZĂ ȘI C ONȚINUTUL ETICII ÎN AFACERI

Etica reprezintă un sist em de principii m orale și de metode pentru aplicarea
acestora, furnizând instrum entele pentru elaborarea judecății m orale.
În acest sens, tr ebuie să se țină s eama de o serie de principii etice ce caracterizează
conduit a curentă.
Principiil e etice se referă la conduit a curentă, l a obiceiurile și atitudinil e oamenilor
cu privir e la conceptele generale de bine și rău, d e adevăr și minciună, d e echitate și
discrimin are, libertate și constrâng ere etc.(Mathis, P anaite & Costach e, 2007)
Unii autori consideră că etica se construi ește pe baza următ oarelor principii:
a) Principiul egalității în f ața normelor – se referă la egalitatea fiecărui a în fața
principiil or și n ormelor morale și la egalitatea în fața legii.
Pentru c a o astfel de egalitate să fie posibilă, principiil e și normele morale trebuie să fie
accesibile ca înțelegere, indif erent de gradul d e educație al persoanei și, în același timp, ele
trebuie să fie practicabile.
Spre deosebire de achizițiil e intelectuale, principiil e și normele morale trebuie să fi e
accesibile și fezabile pentru orice persoană, indif erent de nivelul ei intelectual, atâta timp
cât ea are discernământ.
Recunoașterea discernământului este o condiție a autonomiei, lib ertății și
responsabilității. Viața cotidiană nu implică d ecât rar acte exemplare . Prin urm are, conținutul
moralei răspund e în mare măsură dil emelor de zi cu zi și s e adresează oricui s e confruntă cu
astfel de dileme puse în termenii a ceea ce am numit m ai sus "pr obleme morale".
b) Principiul cl arității și cl arificării (conceptelor, pozițiilor)
Într-o societate deschisă, plur alistă, oamenii p ot să-și enunțe clar poziția față de o
problemă m orală și să acționeze în consecință. Dacă o persoană este neinteresată să acționeze
pentru bin ele public, m oral ar fi să nu s e implic e în politică s au în administr ație publică. Aici apare
ca evidentă și dif erența față de poziții fund amentaliste: o religie este impusă ca morală de stat și
transferată int egral sau aproape integral în legislație.
Normele și principiil e etice sunt dif erite și percepute diferit în culturi dif erite; ele
apar sau disp ar în c ontexte social-cultur ale relativ omogene. Cu t oate acestea, există n orme
morale care trebuie să se supună principiului univ ersalității, să fi e aplicabile oricui, oriund e
și oricînd. Ele au caracter absolut și obiectiv, nu d epind d e credințe, sentimente și obiceiuri
particul are.

6
Promovarea unui c omportament etic adecvat, atât din p artea managerilor cât și a
subordonaților, are o importanță c apitală, cu imp act decisiv p entru r ezultatele finale ale
întregii organizații. (Mathis, P anaite & Costach e, 2007)
Obiect ɻul de studiu al eti ɻcii afacerilor este reprez ɻentat de probl ɻemele morale c ɻare se
pot naște în relațiile ɻ de afaceri.
În c ɻadrul eticii afa ɻcerilor se fac rați ɻonamente despre ce e r ɻău și c e e bine în m ɻodul
în care se fac afa ɻcerile. Proble ɻmele abordate inc ɻlud:
 drept ɻurile salariaților,
 sigur ɻanța și securita ɻtea consum atori ɻlor,
 nondiscrimi ɻnarea sexua ɻlă, etnică s au religioa ɻsă,
 bunele practi ɻci manageriale și ɻfinanciar-contabile,
 utiliz ɻarea res ɻponsabilă a resurselor și ene ɻrgiei,
 negocierea în ɻ afaceri,
 corupți a,
 spațiul pr ɻivat al angajaț ɻilor etc.
Există pat ɻru pr oblem ɻe majore ale etic ɻii aface ɻrilor:

Figu ɻra 1.3. Problemele m ɻajore ale eticii în af ɻaceri

David M ɻurray enumeră șap ɻte valori esențiale pe car ɻe o companie ar ɻtrebui să l e
aibă în ɻvedere:
responsabilitatea socială a organizațiilor – în ce măsură
organizația „consimte” să contribuie la atenuarea sau
eliminarea inechităților din societate ;
sfera de cuprindere a drepturilor angajaților;
etica strategiilor promoționale;
obligațiile angajatului față de organizații și partenerii
de afaceri .

7

Sursă – Alexandru Puiu, Management în afacerile economice internaționale, Tratat, ediția a II-a, Editur a
Independența Economică, 2007, pp.87 -90

Eti ɻca afacerilor este focal ɻizată pe patru dir ec ɻții (Popa & Filip, 2010) :
a) spre socie ɻtate în ans ɻamblu – obiect ɻivele orga ɻnizației nu tr ebuie ɻ să vină în c ontradicț ɻie
cu obiec ɻtivele societății ɻ în care își des ɻfășoară acti ɻvitatea;
b) spre fac ɻtorii int ɻeresați – stakehol ɻderii;
c) spre ɻ interiorul o ɻrganizației – cu referi ɻre la relațiile ɻde muncă m a ɻnager-angajați;
d) spre fiec ɻare persoan ɻă în p art ɻe.
Aspecte ɻle legate de etica afac ɻerilor sunt f or ɻmalizate în co ɻduril e etice prin c are se
urm ɻărește stabilirea unor pr ɻoceduri d e sol ɻuționare a problem ɻelor de natură et ɻică în mediul
intern și ext ɻern al organiza ɻției. Aceste codur ɻi etice au semn ɻificații pr actice ɻ, utile ɻpentru t oți
membrii org ɻanizației. M od ɻalitatea de aplic ɻare a coduril or etic ɻe depinde de atitu ɻdinea
man ɻagerilor.
Tabel 1.1. Obiec ɻtivele și fun ɻcțiile coduril ɻor etice
Obiect ɻive: F ɻuncții:

– promovarea virtu ɻților și v alor ɻilor
profesio ɻnale;
– încheier ɻea unui c o ɻntract moral î ɻntre
organizație și cei im ɻplicați în acți ɻunile
acesteia; ɻ
– protejare ɻa organizației de compo ɻtamente
nec ɻinstit e sau nelo ɻiale;
– promo ɻvarea imaginii p ozitive a
organizaț ɻiei. ɻ
– sunt sur ɻse de inspir ație ɻ pentru c onduită;
– au fun ɻcție discipli ɻnară;
– con ɻtribui e la de ɻzvoltarea încrederii față de
or ɻganizație.

Sursă – Ioan Popa, Radu ɻ Filip, Manag ement int ern ɻațional, Editura Econom ɻică, Bucur ești, 20 ɻ10

considerația față
de ceilalți;
perseverența în
păstrarea
standardelor etice;
perseverența în
păstrarea
standardelor etice;
creativitatea în
economisirea
resurselor și în
protecția mediului;
deservirea cât mai
bună a clienților;
corectitudinea față
de furnizori,
beneficiari,
personal angajat,
asociați,
comunitate;
transparența în
comunicare;

8
1.3. ETICA ȘI ECONOMIA DE PIAȚĂ ACTU ALĂ
În ultimii 10 -20 de ani, pr oblema locului p e care pe care ar trebui să îl ocupe etica
în cadrul economiei de piață a început să suscit e un int eres din c e în ce mai puternic.
Economia de piață pr ezintă un număr c onsiderabil d e probleme, dintr e care se
remarcă: extind erea șomajului într -un număr din c e în ce mai mare de țări, sărăci a,
accentuarea unor inegalități economice și sociale, scăd erea nivelului d e trai. (Crăciun,
2005)
Analizând tip ologia raporturil or dintr e etică și economia de piață, se poate observa
că int egrarea eticii în vi ața economică s e face în mod dif erit și c ontradictoriu, în funcți e de
epocile istorice, țăril e și persoanele care abordează subi ectul și c orespund e, în principiu,
unuia dintr e cele trei modele explicit e: etica ignorată, etica periferică și etica integrată.
(Iamandi&Filip, 2015)
1) Etica ignorată exprimă o diferențiere clară într e economie și preocuparea etică;
este domnia liberalismului cur at și dur, a unei legi a jungl ei ostile oricărei reglementări cu
caracter etic, economia de piață revendicând o autonomie completă.
Singur a valoare morală afirmată și r evendicată este aceea a libertății c elor puternici,
care își achită obligațiile față de societate în mod cât m ai corespunzăt or. (Iamandi & Filip,
2015)
Această viziun e a raporturil or economie-etică a marcat put ernic prim ele faze ale
dezvoltării s ocietății industri ale și occidentale.
Etica ignorată se exprimă, în m od deosebit, și în c adrul țărilor care acced la
industri alizare sau care descoperă, în pr ezent, după lungi p erioade de socialism c entralizat,
avantajele economiei de piață.
2) Etica periferică sintetizează tendinț a care a transformat și c ontinuă să -și pună
amprenta asupra modificăril or societăților occidentale. Această viziun e are la bază cât eva
preocupări d e natură etică: căut area echității, s olidaritatea, preocuparea pentru c ei slabi și
promovarea populației mai puțin f avorizate social, înscri erea jocului economic în
perspectiva binelui comun. (Iamandi & Filip, 2015)
Acest tip d e etică înc adrează, r eglementează și c orectează situ ațiile care devin
negative, dar nu pătrund e câtuși d e puțin în j ocul pi ețelor. Etica nu m ai este ignorată, dar
locul său s e găsește mult în amonte (ameliorarea de către stat a modului d e funcți onare al
piețelor) sau în aval (corectarea de către puterea publică a consecințelor negative) față de
economie, și nicid ecum în int eriorul m ecanism elor ei.

9
Deși pr eocuparea etică este prezentă, ea rămân e totuși periferică în r aport cu
economia. În c eea ce privește poziționarea sa cronologică, etica periferică urmează, în
mod logic, eticii ign orate.
3) Etica integrată susțin e ideea conform căr eia fiecare agent, dispunând d e un
spațiu d e libertate individu ală sau colectivă, v a trebui să int egreze în alegerile sale
componenta etică a valorilor care dirijează și orientează acțiunil e sale.
Astfel, în pr ezent, un număr din c e în ce mai mare de întreprind eri își afirmă
ambiți a unei responsabilități s ociale, luptă împ otriva marginalizării s ociale și își aduc
contribuții imp ortante la îmbunătățir ea calității m ediului și pr omovarea culturii. (Iamandi
& Filip, 2015)

1.4. CODUL ETIC ȘI MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIEI
Mediul afacerilor se dezvoltă în s ocietățile caracterizate de proprietate privată,
libertate economică și c ompetiție. Chi ar dacă firm ele sunt lib ere să-și maximiz eze profitul,
întregul l or succ es depinde de cererea consum atorului, m ai pe larg, d e pretențiile
consum atorului și d e puterea lui d e cumpăr are. Pr etențiile consum atorului au și
componente etice de care trebuie să se țină c ont într -un m ediu c ompetitiv.
În afara viciil or pe care, incontestabil, unii oameni de afaceri le dețin, argum entele
tipice împotriva asocierii etică-afaceri sunt, în princip al, următ oarele mituri (Mur eșan,
2009) :
 Etica în afaceri este mai degrabă o religie decât o știință m anagerială;
 Etica în afaceri este o disciplină bună p entru fil osofi, academicieni și t eologi;
 Angajații noștri au un c omportament etic, d eci nu avem nevoie de etică în afaceri;
 Organizația noastră nu are probleme cu legea, deci este etică;
 Etica managerială are puțină r elevanță pr actică.
Managerii recunosc n evoia existenței normelor etice în activitățil e pe care le
întreprind zilnic. D eciziil e elaborate la fiecare nivel al firm ei sunt influ ențate de etică,
indif erent dacă aceste decizii afectează calitatea condițiil or de muncă, ș ansa angajării,
sigur anța muncit orilor și pr oduselor, realitatea surprinsă d e reclamă, utiliz area materialelor
toxice etc.
Managerii au înțeles că, fără etică, singur a restricți e rămân e legea. Fără etică, orice
tranzacție care nu a fost probată și înr egistrată nu p oate fi adevărată și d e încredere.
Codul etic este un d ocument oficial al companiei prin c are aceasta își d eclară
valorile și principiil e în problemele sociale.

10
Scopul c odului etic este de a comunic a angajaților, într -un limb aj simplu c are sunt
standardele organizației.
Codul etic este valabil când este însușit și acceptat de toți angajații,
comportamentul l or încadrându -se în pr evederile sale, iar dacă m anagerul nu -l respectă, cu
sigur anță nu -l vor accepta nici angajații. C odul etic m ai poate conține și prevederi legale
foarte importante, precum și m esajul pe care firma dorește să-l transmită publicului l arg.
Coduril e etice reprezintă, d eci, declarațiile formale ale unor grupuri d e specialiști,
sau a unor firm e care reglementează relațiile dintr e proprii m embri și c elelalte categorii de
indivizi cu c are se realizează un c ontact, de obicei o afacere.
Aceste coduri etice sunt atât scris e (formale) cât și n escrise (informale). Cele
nescrise sunt c oduri d e conduită c are specifică c eea ce indivizii ar trebui să nu f acă. C ea
mai mare parte a influ enței acestor coduri este inconștientă și sunt em adeseori conștienți
de-o astfel de influ ență d oar în c ondiții sp eciale cum ar fi atunci când avem primul c ontact
cu noul loc de muncă.
Nivelurile de aplicare ale eticii m anageriale sunt cl ar precizate în coduril e etice.
Încă d e acum d ouă decenii mult e din m arile corporațiile au instituit programe etice și au
angajat funcți onari care să m onitorizeze comportamentele etice în organizații. Iniți al,
coduril e au fost dezvoltate de grupuri pr ofesionale sub f orma unor reguli d eontologice și
abia apoi, s-a înregistrat o explozie a acestora în cadrul organizațiilor. Sp ecialiștii
argum entează că acest lucru a fost posibil, d eoarece fără un pr ogram și o activit ate cu
caracter formal, nu p ot fi încur ajate practicil e etice.
Codul d e etică p oate fi definit prin m ai mult e moduri (Mur eșan, 2009) :

un ansamblu de percepte, prescripții de conduită pentru
diverse aspecte ale valorii morale de drept, socio –
profesionale;
o declarație formală care constituie un ghid etic pentru
modul în care oamenii dintr -o organizație trebuie să
acționeze și să ia decizii;
un ghid al practicilor de afaceri care direcționează
comportamentele umane individuale și de grup;
un document formal care statuează normele și credințele,
reflectă valorile obiective și principiile promovate de o
firmă, reflectând gradul de cultură al firmei.

11
Majoritatea coduril or etice identifică c omportamentele așteptate în cadrul r elațiilor
sociale, recomandă evitarea acțiunil or impr oprii și il egale în munc a desfășur ată și
recomandă r elații bun e cu cli enții.
Un c od etic formul ează id ealuri, v alori și principii după c are este guvernată o
organizație. Dinc olo de aceste elemente, coduril e etice abordează pr obleme cum ar fi
conflict ele de interese, concurenții, c aracterul priv at al informațiilor, oferirea cadourilor,
etc. Un c od de etică tr ebuie să pr evadă (Mur eșan, 2009) :
 modul în c are membrii un ei organizații să acționeze într-o situație dată;
 modul în c are membrii organizației ar trebui să gând ească și să s e comporte;
 probleme cum ar fi: c onflict e de interese, concurenții, c aracterul priv at al informațiilor,
oferirea cadourilor, oferirea/ primir ea sponsorizăril or politice;
 concurența între membrii un ei profesiuni;
 conflict ele între membri;
 relațiile între profesioniști și cli enți, c onsum atori, surs e de aprovizionare sau
beneficiari;
 relațiile angajaților cu sup eriorii;
 relațiile între practicieni și sp ecialiști într -o profesiune, etc.
Prin c oduril e etice se încearcă rezolvarea unor conflict e de interese în mediul int ern
și în r elațiile externe ale organizației respectiv, st atuarea unor principii și c erințe care să-i
facă pe manageri mai sensibili l a problemele etice. Ele nu conțin pr ecepte pur t eoretice, ci
stabilesc semnific ații pr actice, util e pentru t oți membrii organizației. Aceasta nu îns eamnă
că un c od de etică asigură automat un c omportament m oral sau că poate acoperi toate
situațiile întâlnit e în viața organizațională.
Limit a de acțiun e a coduril or etice constă în f ormul area lor în t ermeni generali
tocmai pentru că, l a început, m anagerii și sub ordonații lor se află în inc apacitatea de a
identific a toate problemele etice care pot apărea.
Princip alele caracteristici ale unui c od de etică sunt (Mur eșan, 2009) :
– să fie rigur oase, să pr evadă cl ar idealurile și/sau obligațiile;
– nu tr ebuie folosite în int eres propriu; nu v or servi un ei profesiuni în d efavoarea
interesului public;
– trebuie să pr otejeze interesul public;
– să fie specifice și oneste;
– trebuie să pr evadă și p edepse, penalizări;
– trebuie să stabilească anumit e priorități adică, adevăratele valori ale firmei;

12
– să pr ovină d e la o autoritate legitimă;
– să nu contravină altor legi (ex. Constituți a);
– să fie posibile din punct d e vedere fizic și m oral;
– să fie cât m ai simpl e și accesibile.
Elaborarea coduril or se face de obicei în echipă. Obiectivele organizației sunt
stabilite de către conduc ere. Tot conduc erea numește, de obicei, un c olectiv d e lucru. Acest
colectiv pun e în comun v alorile împărtășit e de membri, inf ormații despre coduri simil are
cu obiective simil are.
Normele, credințele sunt în g eneral propuse, discut ate și definite de manageri și un
colectiv de lucru, i ar apoi public ate și distribuit e angajaților, ținându -se cont de nevoile și
specificul organizației.Specialiștii în d omeniu f ac următ oarele sugestii l egate de felul în
care poate să fie scris un bun c od de etică p entru o anumit a profesie (Mur eșan, 2009) :
a) Obiectivele trebuie formul ate în mod clar, astfel încât să existe sigur anța că ele vor fi
susținut e și de către ceilalți. Echipa de elaborare a codului etic tr ebuie să se asigur e în
mod particul ar de acceptul c onduc erii.
b) Stabilirea unui termen realist pentru d ezvoltarea și intr oducerea codului;
c) Conștientizarea costuril or de implementare a codului și previzionarea acestor costuri
pe termen scurt și lung;
d) Codul tr ebuie să fie deschis spr e schimbări dacă apar situ ații noi;
e) Codul tr ebuie orientat către problemele cu care se confruntă pr ofesia pentru c are se
realizează codul;
f) Codul tr ebuie să ia în considerare în m od corect legislația și reglementăril e aplicate
profesiei pentru c are se realizează codul;
g) Echipa trebuie să consult e un jurist pentru p artea de acoperire legală a codului;
h) Referitor la felul în c are trebuie promovat codul și influ ențați angajații și cli enții, este
recomandat sfatul experților;
i) Codul nu tr ebuie să creeze celorlalți așteptări n erealiste;
j) Exprimăril e utiliz ate în cod trebuie să fi e simpl e și clare, fără expresii sau cuvint e
tehnice, de specialitate;
k) Managerul tr ebuie să-și asume personal obiectivit atea și responsabilitatea codului;
l) Managerul tr ebuie să aleagă pe cineva care să administr eze competent și int egru codul
etic.
Modul în c are codul etic este transpus în pr actică rămîn e, până l a urmă, l a
latitudin ea managerilor și a subordonaților.

13
Codul etic rămân e valabil d acă toți m embrii organizației îl r espectă. C ând
managerul nu acordă imp ortanță acestuia, cu sigur anță nici angajații nu v or urm a
prevederile sale.
Avantajele elaborării c oduril or de etică sunt (Mur eșan, 2009) :
– formul ează experiența matură a unei profesiuni;
– încearcă să echilibr eze interesul colectiv cu c el personal;
– pot oferi un ghid p entru p ersoanele tinere care intră în pr ofesiune;
– pot constitui b azele unei acțiuni disciplin are împotriva abaterilor;
– poate fi un mijl oc de aliniere la normele profesiunii, a celor ce se abat de la ele;
– ajută l a dezvoltarea eficientă a problemelor de discrimin are, a dilemelor etice în
general;
– este un mijl oc de încur ajare a practicil or etice în organizații;
– crește loialitatea și implic area conduc erii și a salariaților;
– are loc îmbunătățir ea selecției, formării, pr omovării p ersonalului, etc;
– sporește încrederea și cooperarea în echipă: iniți ativele personale se îndreaptă cătr e
interesul g eneral;
– deciziil e adoptate vizează dr eptatea, eficiența și nediscrimin area, etc.

14
CAPIT OLUL II .
PROGRAMELE CU FINANȚARE NERAMBURSABILĂ

Finanță rile nerambursabil e sunt d estinat e sprijinirii d esfășurării un or activităț i,
importante pentru anumit e segmente ale societății sau p entru d ezvoltarea de ansamblu a
organismului economic ș i social, din d omenii pentru car e, din cauza situaț iei conjunctural e,
nu există resurse financiar e sufici ente accesibile în mod cur ent (d e exemplu , reabilitar ea
infrastructurii în r egiuni să race, recalificar e profesională, sprijinir ea dezvoltării s ectorului
ONG î n calitat e de partener al aut orităților public e) sau din d omenii în car e există în m od
tradiț ional o nevoie de resurse financiar e mai mar e decât disp onibilitățil e (de exemplu,
activităț ile cu caract er social).
Astfel pot fi ac ordate finanțări p entru educați e, cultură, pr otecția m ediului,
cercetare, religie, sănătate, servicii s ociale, cooperare internațională, dr epturi civil e și
cetățenești, dezvoltare economică și s ocială, afac eri, infrastructură etc.

2.1. PR OGRAM ELE CU FINANȚAR E NERAMBURSABILĂ
LA NIV EL EUROPEAN
Cele mai imp ortante program e cu finanțar e nerambursabilă (www.f onduri -ue.ro):
Programul Operațional Capital Uman (P OCU) stabil ește prioritățil e de investiții,
obiectivele specifice și acțiunil e asumat e de către România în d omeniul r esurselor uman e,
continuând astf el investițiil e realizat e prin F ondul S ocial European în p erioada 2007‐2013
și contribuind, t otodată, la ating erea obiectivului g eneral al Ac ordului d e Parteneriat (AP
2014‐2020) ‐ implicit al F onduril or Europene Structural e și de Investiții din R omânia, și
anum e, de a reduce disparitățil e de dezvoltare economică și s ocială dintr e România și
Statele Membre ale UE.
Axele prioritare ale POCU sunt:
 Axa Pri oritară 1 – Inițiativa l ocuri d e muncă p entru tin eri
 Axa Pri oritară 2 – Îmbunătățir ea situați ei tinerilor din categoria N EETs
 Axa Pri oritară 3 – Locuri d e muncă p entru t oți
 Axa Pri oritară 4 – Incluziun ea socială și combat erea sărăci ei
 Axa Pri oritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub r esponsabilitat ea comunității (DLRC)
 Axa Pri oritară 6 – Educați e și competențe
 Axa Pri oritară 6 – Asist ență tehnică.

15
Programul Operațional S ectorial Cr eșterea Competitivității Economice (POSCC E)
are ca obiectiv g eneral creșterea productivității într eprind erilor românești, cu asigurar ea
principiil or dezvoltării durabil e și reducerea decalaj elor față d e productivitat ea la niv elul
Uniunii Europene.
Axele prioritare ale POS CC E sunt următ oarele:
 Axa Pri oritară 1 : Un sist em de producți e inovativ și eco-eficient
 Axa Pri oritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și In ovare pentru c ompetitivitat e
 Axa Pri oritară 3: TIC p entru s ectoarele privat și public
 Axa Pri oritară 4: Creșterea eficienței energetice și a s ecurității furnizării
 Axa Pri oritară 5: Asist ență tehnică
Fiecare axă prioritară este împărțită în d omenii maj ore de intervenție, care cuprind
operațiuni sp ecifice de implementare a obiectivelor ax ei pri oritare și implicit al e
programului operațional.
Programul Operațional R egional (P OR) 2014 -2020 este succesorul Programului
Operațional R egional 2007 -2013 și unul dintr e program ele prin car e România va put ea
accesa fonduril e europene structural e și de investiții pr ovenite din F ondul European pentru
Dezvoltare Regională (F EDR), în p erioada 2014 -2020.
Programul Operațional R egional (P OR) 2014 -2020, g estionat d e Minist erul
Dezvoltării Regionale și Administrați ei Public e în calitat e de Autoritate de Manag ement, a
fost adoptat d e Comisia Europeană (CE) pe data d e 23 iuni e 2015.
Viziun ea strat egică privind n evoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă P OR
2014 -2020 ar e la bază analiza situați ei economice și sociale a regiunil or Români ei (în
Strat egia Nați onală p entru D ezvoltare Regională 2014 -2020), car e a dus la id entificarea
principal elor probleme:
1) Cercetare-dezvoltare și in ovare: transf er limitat al r ezultat elor cercetării în piață și
nivel scăzut d e asimilar e a inovării în firm e,
2) IMM: sector al IMM -urilor insufici ent d ezvoltat, cu impact n egativ asupra
competitivității economiilor regionale. Principal ele punct e slabe ale sectorului IMM –
urilor, în d ocumentele de programar e strategică nați onală, sunt:
3) Gradul r edus d e cultură antr eprenorială – reflectat prin d ensitat ea relativ scăzută a
afacerilor în t oate regiunil e, reziliența scăzută a n oilor afac eri (2/3 dintr e întreprind erile
noi dispar d e pe piață în primul an d e viață ).
4) Eficiență energetică: consumuri energetice nesustenabil e și potențial d e economisir e
ridicat în infrastructuril e public e, inclusiv clădiri public e și clădiri r ezidențiale.

16
5) Mediu: nivel de poluare ridicat în z onele urban e.
6) Dezvoltare urbană: zone urban e degradat e, vacant e sau n eutilizat e corespunzăt or în
orașele din R omânia.
7) Resurse de patrim oniu: resurse valoroase de patrim oniu cultural slab val orificat e.
8) Turism: p otențial turistic val oros, echilibrat distribuit t eritorial – alternativă p entru
revigorarea zonelor mai puțin d ezvoltate/izolate.
9) Infrastructură ruti eră: gradul scăzut d e accesibilitat e al anumit or zone ale țării, car e are
drept consecință o atractivitat e scăzută și inv estiții extrem de reduse.
10) Infrastructura s ocială și p entru educați e: infrastructuril e educați onale, de sănătat e și de
servicii s ociale subdim ensionate împiedică incluziun ea socială și d ezvoltarea
capitalului uman.
11) Cadastru: nivel scăzut al înr egistrăril or cadastral e, car e afectează impl ementarea
politicil or privind d ezvoltarea socio-economică a c omunitățil or locale.
12) Capacitat e administrativă: nevoia întăririi capacității administrativ e a Aut orității d e
Manag ement a P OR, a Organism elor de Implementare a POR și a b eneficiaril or, pentru
o bună impl ementare a POR.
Aceste direcții d e acțiun e au fost corelate cu dir ecțiile de acțiun e strategică
menționate de Comisia Europeană în c eea ce privește finanțar ea din F onduril e Europene
Structural e și de Investiții, prin F ondul European pentru D ezvoltare Regională în p erioada
2014 -2020:

POR 2014 -2020 își pr opune ca obiectiv g eneral cr eșterea competitivității
economice și îmbunătățir ea condițiil or de viață al e comunitățil or locale și regionale, prin
sprijinir ea dezvoltării m ediului d e afaceri, infrastructurii și s erviciil or, pentru d ezvoltarea
durabilă a r egiunil or, astf el încât ac estea să își p oată g estiona în m od eficient resursele și să
își val orifice potențialul d e inovare și de asimilar e a progresului t ehnologic.
Inovare și cercetare;
Agenda digitală;
Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM –
uri);
Economie cu emisii reduse de carbon.

17
Aceste obiective sunt tradus e în 11 ax e prioritare (plus o axă d e asistență tehnică),
care au în t otal o alocare estimată d e 8,25 miliard e euro, din car e 6,7 miliard e de euro
reprezintă sprijinul U E, prin F ondul European pentru D ezvoltare Regională (F EDR), iar
1,5 miliard e de euro – contribuția nați onală:
– Axa pri oritară 1: Promovarea transf erului t ehnologic
– Axa pri oritară 2: Îmbunătățir ea competitivității într eprind erilor mici și mijl ocii
– Axa pri oritară 3: Sprijinir ea tranziți ei cătr e o economie cu emisii scăzut e de carbon
– Axa pri oritară 4: Sprijinir ea dezvoltării urban e durabil e
– Axa pri oritară 5:Îmbunătățir ea mediului urban și c onservarea, protecția și val orificar ea
durabilă a patrim oniului cultural
– Axa pri oritară 6: Îmbunătățir ea infrastructurii ruti ere de importanță r egională
– Axa pri oritară 7: Diversificar ea economiilor locale prin d ezvoltarea durabilă a
turismului
– Axa pri oritară 8 : Dezvoltarea infrastructurii d e sănătat e și sociale
– Axa pri oritară 9 : Sprijinir ea regenerării economice și sociale a comunitățil or
defavorizate din m ediul urban
– Axa pri oritară 10: Îmbunătățir ea infrastructurii educați onale
– Axa pri oritară 11 : Extind erea geografică a sist emului d e înregistrar e a proprietăților în
cadastru și cart ea funciară
– Axa pri oritară 12 : Asist ență tehnică .
La niv elul anului 2019 s e vor acorda fonduri p entru:

Fonduri europene pentru domeniul IT ;
Fondurile europene nerambursabile pentru agricultur ă și
produc ție agro -alimentar ă;
Start -up Nation 2019 ;
Fondurile din linia 2.2 IMM în cadrul POR 2019 .

18
Fonduril e europene din d omeniul IT
Domeniul IT ar e o creștere spectacul oasă în R omânia ultimil or ani. Țara n oastră
devine ușor-ușor un punct d e interes european în c eea ce privește această industri e.
Astfel, Uniu nea Europeană oferă șansa micr oîntreprind erilor și firmelor mijl ocii să
se dezvolte prin acc esarea unor fonduri n erambursabil e extrem de atractiv e, în d omeniul d e
activitat e IT.

Figura 2.1. F onduri europene pentru IT
Sursa – https://pr ofitpoint.ro/index.php?r oute=product/pr oduct&pr oduct_id=8281

Fiecare firmă IT p oate obține până la 3,5 mili oane de euro nerambursabili,
conform Programului Operațional C ompetitivitat e (POC) 2014 -2020.
Acest program desfășoară în vederea sprijinirii cr eșterii ac estui s ector de activitat e
și a val orii adăugat e generate de forță de muncă angr enată în ac est domeniu, dar f onduril e
pot fi folosite și în v ederea inovării în ac eastă dir ecție.
Firm ele pot depune proiectele în sistemul electronic MySMIS 2014 iar ap elul d e
proiecte va fi g estionat d e Minist erul F onduril or Europene în part eneriat cu Minist erul
Comunicațiil or.
Fonduril e acordate se situează între suma de 500.000 euro și 3,5 mili oane euro
fiecare. (www.f onduri -ue.ro/mysmis.r o)
Fonduril e europene nerambursabil e pentru agricultură și pr oducți e agro-
alimentară
Agricultura este unul dintr e cele mai avantajat e domenii în c eea ce privește
atrag erea de fonduri n erambursabil e de la UE.
Uniun ea Europeană pun e mult acc ent pe dezvoltarea agriculturii, așa încât oferă
fonduri europene nerambursabil e de până la d ouă milioane de euro pe proiect pentru
antreprenorii car e își lans ează afac eri în d omeniu.

19
În pr oducția agr o-alimentară, d e asemenea, se pot atrag e între 200.000 și
2.5 mili oane de euro pentru lansar ea unei fabrici d e producți e din d omeniul alim entar. O
fabrică d e bere, o fabrică d e pâine sau d e produse de patis erie se pot încadra cu succ es în
această ari e.
Start -Up Na tion – fonduri d e până la 40 .000 euro pentru afac eri mici
Programul R omânia Start Up Plus este destinat s olicitanțil or persoane fizice din
regiunil e de dezvoltare ale Români ei (urban și rural), cu excepția z onei Bucur ești/Ilfov.
Programul în sine are o organizar e asemănăt oare cu ac eea a pr ogramului România
Start -up astfel că o serie de intermediari d e tip ONG, administrații public e, persoane
juridic e au aplicat în t oamna lui 2016 la Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020
pentru o finanțar e pe proiect de până la 5 mili oane de euro.
Începând cu ianuari e 2018, int ermediarii au înc eput d eja să anunț e program ele de
care se ocupă. M omentan sunt în stadiul în car e își fac pr opriile proceduri p e care
beneficarii finali tr ebuie să le respecte pentru a obține ajutorul financiar n erambursabil.
Este important d e știut că b eneficiarii s e vor put ea înscri e doar la int ermediarii
selectați din r egiunea de dezvoltare de unde își au r eședința. B eneficiarii p ersoane fizice
(de ex: șomeri, persoane inactiv e, persoane care au un l oc de muncă și înființ ează o afacere
cu sc opul cr eearii d e noi locuri d e muncă) tr ebuie să înființ eze o afacere nonagric ola în
mediul urban. Din grupul țintă al ac estui pr oiect nu p ot face parte tinerii N EETs cu vârstă
între 16-24 ani.

Figura 2.2. Start -up Plus 2018 -2019
Sursa – https://startup.pr ois-nv.ro/

În cadrul Start -Up Plus, fi ecare solicitant c e respectă pr ocedura p oate obține până la
40.000 d e euro, sub f ormă d e ajutor financiar n erambursabil , fiecărui s olicitant c e respectă
procedura d e obținere a acestora.
Cei 40.000 d e euro reprezintă o contribuți e de 100% di n val oarea într egului pr oiect,
însă pr ecum la R omânia Start -up Nation, nu e exclus ca la impl ementare să se solicite o
contribuți e proprie de până la 5%, în funcț ie de tipul d e intermediari la car e se aplică .

20
Banii s e acordă în d ouă tranș e: 30.000 d e euro la înc eput și r estul d e 10.000 d e euro
după c e beneficiarul va put ea să d ovedească faptul că a realizat o cifră d e afaceri de cel
puțin 30% din val oarea prim ei tranș e de bani, în t ermen de 12 luni.
De menționat faptul că suma de 40.000 d e euro poate să dif ere de la int ermediar la
intermediar, unii oferind mai puțini bani.
Schema d e antreprenoriat includ e următ oarele etape cadru d e implementare:

Lista d e cheltuieli eligibil e este una extinsă, b eneficiarii putând ch eltui banii
pentru d ezvoltarea propriei afac eri.
Ei trebuie totuși să cr eeze minimum d ouă locuri d e muncă, la c el puțin 6 luni d e la
semnar ea contractului d e ajutor de minimis.
După înființar e, într eprind erile nou create trebuie să-și continu e activitat ea pentru o
perioadă d e minimum 18 luni.
Fonduril e din linia 2.2 IMM în cadrul P OR 2019 – pana la 5 mili oane de euro
pentru fi ecare proiect
Micr oîntreprindril e și firm ele mici și mijl ocii din R omânia b eneficiază prin
intermediul n oului pr ogram 2.2 IMM (P OR 2019) de fonduri n erambursabil e europene de
câte 500.000 – 5 mili oane de euro fiecare.
Etapa I – Formare antreprenorială (maxim 12 luni de la
data de incepere a proiectului);
Etapa a II -a – Implementarea planurilor de afaceri
finanțate din fonduri FSE (maxim 18 luni de la
finalizarea primei etape);
Etapa a III -a – Program de monitorizare a funcționării
și dezvoltării afacerilor finanțate (maxim 6 luni de la
finalizarea celei de -a doua etape).

21

Figura 2.3. F onduri din linia 2.2.IMM – POR 2019
Sursă – https://ar ea4u.r o/por-2-2-fonduri -de-pana -la-5-000-000-euro/

Pentru acc esarea acestor fonduri, firm ele pot activa în div erse arii: pr oducți e IT,
jocuri vid eo, alim entație, textile etc., însă ac ești bani p ot fi obținuți numai în anumit e
condiții, iar unul dintr e impedimente este aportul pr opriu. În ac est caz, micr oîntreprind erile
au nevoie de un ap ort propriu d e cel puțin 55% p entru a put ea obține finanțar ea.

2.2. CARACT ERISTICIL E PROIECTELOR CU FINANȚAR E
NERAMBURSABILĂ
Complexitatea și ampl oarea car e caract erizează manag ementul pr oiectelor au f orțat
apariția unui element de noutate: proiectele nu mai sunt finanțat e decât p e baza un ei
propuneri scris e, pe baza unui f ormular car e, de cele mai mult e ori, este standardizat.
La niv elul Uniunii Europene, aceasta este singura m odalitat e prin car e pot fi
accesate fonduril e comunitar e.
Înaint e de a trece efectiv la munca d e redactar e, trebuie parcurs e anumit e etape, pe
care le prezentăm d etaliat în c ontinuar e. Este bine ca etapele respective să fie parcurs e
toate și în ordinea în car e le expun em și n oi. Un ele necesită at enție mai d e durată, st udiu
temeinic ( ex. consultar ea ghidului solicitantului ), alt ele presupun o muncă d e maxim
jumătat e de oră (citir ea cu at enție a anunțului prin car e este lansată c ompetiția d e proiecte).
Sublini em în ac est context câteva dif erențe care există între proiecte în general, mai
ales pr oiectele comerciale și pr oiectele cu finanțar e nerambursabilă d erulate prin
program ele Uniunii Europene.
Dintr e alte metode de finanțar e, în afară d e cele sub f orma f onduril or
nerambursabil e (granturi ), amintim: cr editele, inv estițiil e, fundraising, aut ofinanțar ea,

22
leasing, d onația, maj orarea d e capital, emiterea d e obligațiuni, sp onsorizarea
(www.finantar e.ro).
În cazul pr oiectelor cu finanțar e nerambursabilă d erulate prin pr ogram ele Uniunii
Europene:
1. Formularul standard este o prezență obligat orie.
2. Finanțăril e sunt ac ordate în sc opul pr omovării un ei anumit e politici a Uniunii
Europene; prin urmar e, obiectivele sursei de finanțar e, acelea de a promova o anumită
politică , trebuie cunoscute și luat e în considerație.
În felul ac esta, ele exercită c onstrâng eri mai acc entuat e asupra obiectivelor
organizați ei. Dacă c ele două tipuri d e obiective nu coincid, pr opunerea nu este eligibilă; d e
exemplu, dacă un pr ogram european ar e drept obiectiv sprijinir ea învățământului d e scurtă
durată și a pr egătirii c ontinu e, o propunere care are în vedere învățământul d e lungă durată
(studii univ ersitar e complete) nu este eligibilă, indif erent cât d e argum entată ar fi c ererea
de finanțar e, indif erent cât d e presantă pr oblema, indif erent cât d e bogată expertiza
organizați ei care și-ar dori proiectul;
3. Durata pr oiectelor cu finanțar e nerambursabilă este impusă, c eea ce creează o
diferență marcată față d e proiectele comerciale. În cazul c elor din urmă, este deosebit d e
importantă d ecizia cu privir e la numărul r elevant d e ani p entru car e să fi e evaluată
viabilitat ea unui pr oiect;
4. Bug etul este, și el, mai d egrabă o constrâng ere decât un obiectiv (mai exact, prin –
cipala pr ovocare este cum să exploatezi la maxim un bug et dat și nu cum să atingi anumit e
obiective cu efortul financiar c el mai mic p osibil, cum este cazul pr oiectelor comerciale);
5. Manag ementul (p erformant) al pr oiectelor europene realizează un echilibru într e:
 constrâng erile de timp;
 resursele prestabilit e (bugetul fix);
 constrâng erile/proceduril e/standard ele impus e de Uniun ea Europeană.
6. Analiza obiectivelor, stabilir ea obiectivelor, redactar ea propunerii d e proiect
repre- zintă faz e mult mai imp ortante decât în pr oiectele obișnuit e, cele comerciale sau c ele
care sunt inițiat e în int eriorul un ei organizații d e către diferitele departam ente.
7. C onsultar ea documentelor surs ei de finanțar e – ghidul pr ogramului/ ghidul
solicitantului, c onsultar ea termenilor de referință ai pr oiectului, familiarizar ea cu
obiectivele generale ale sursei de finanțar e constitui e tot atât ea etape suplim entare, care
lipsesc din pr oiectele obișnuit e.

23
8. Finanțat orul nu își pr opune să își r ecupereze suma d e bani ac ordată inițial și să
obțină o plată suplim entară (d obândă) . Recuperarea creditului , sau r ecuperarea investiției
se fac sub f orma p romovării un ei anumit e politici – de aici, acc entul p e rezultate, pe
durabilitat ea rezultat elor, pe metodele de diseminar e/promovare a acestora.

2.3. ETAP ELE IMPL EMENTĂRII UNUI PR OIECT CU FINANȚAR E
NERAMBURSABILĂ
Depunerea unui pr oiect în v ederea finanță rii prin int ermediul f onduril or europene
nerambursabil e este un pr oces foarte bine reglementat d e către Autoritatea de Manag ement
prin int ermediul unui d ocument numit Ghid al S olicitantului . (www.macr o-training.r o)
În perioada 2014 -2020, f onduril e europene nerambursabil e sunt g estionate de către
trei instituții (aut orități d e manag ement):

I. Primul pas este reprezentat de identificar ea lini ei de finanțar e adecvate pentru
proiectul d orit.
Astfel, trebuie să se realizeze o listă cu id ei generale legate de activitat ea
organizați ei pentru car e se va solicita finanțar e.
Ministerul
Fondurilor
Europene
•Infrastructura Mare (transport, mediu și energie);
•Competitivitatea (cercetare -dezvoltare, Agenda
Digitală);
•Dezvoltarea Capitalului Uman;
•Asistență Tehnică .
Ministerul
Dezvoltării
Regionale și
Administrației
Publice
•Dezvoltare Regională ;
•Dezvoltării capacității administrative ;
•Cooperarea teritorială european ă.
Ministerul
Agriculturii și
Dezvoltării
Rurale
•Programului Național de Dezvoltare Rurală ;
•Programului Operațional de Pescuit.

24
Este recomandat să:
 să se consult e sursele de informații privit oare la pr ogram ele de finanțări
nerambursabil e aflate în desfășurar e sau în pr egătire pentru lansar e.
 să fie analizat e obiectivele și pri oritățil e diferitelor program e de finanțar e, crit eriile de
eligibilitat e, dar și criteriile de evaluar e a proiectelor.
 să se analiz eze tipuril e de proiecte finanțat e anterior în cadrul în cadrul pr ogram elor
de finanțar e și condițiil e financiar e: sumă minima și maximă car e poate fi solicitată,
nivelul și structura c ofinanță rii car e trebuie asigurată d e către solicitant.
 să se identific e termenul limită d e depunere a proiectelor de finanțar e.
Pentru o eficiență sporită a pr ocesului d e identificar e a surs ei de finanțar e celei mai
potrivit e, se recomandă dezvoltarea unui dial og cu finanțat orii, înaint e de a înc epe
realizar ea propriu-zisă a pr oiectului.
În cazul în car e se au în vedere mai mulți finanțat ori pentru ac elași pr oiect, tr ebuie
să se țină cont că este interzisă dublă finanțar e pentru ac elași obiect de investiție.
Trebuie să se aibă perman ent în v edere data limită d e depunere a proiectelor.
Realizar ea unui pr oiect de calitat e presupun e o coordonare destul d e complexă; în
plus, d e foarte multe ori apa r div erse situații n eprevăzut e care pot prelungi f oarte mult
finalizar ea proiectului.
Calitat ea pr oiectului d epinde esențial d e calitat ea persoanelor și r esurselor
utilizat e, iar id entificar ea și atrag erea în pr oiect a p ersoanelor cele mai p otrivit e pentru
ating erea obiectivelor vizat e poate necesită un timp destul d e mare.
În alegerea programului d e finanțar e trebuie să se țină cont de planificar ea internă
a dezvoltării organizați ei, adică activitățil e pentru car e se solicită finanțar e, ținând u-se cont
de faptul că pr ocesul d e evaluar e a proiectelor de finanțar e durează, d e regulă, 3 luni.
În plus, în cazul câștigării licitați ei de proiecte, formalitățil e legate de semnar ea
contract elor specifice necesare pentru înc eperea efectivă a finanțării p ot dură o perioadă d e
cel puțin încă 1 lună.
II. C onstituir ea Firm ei
În cele mai mult e situații, d epunerea unui pr oiect cu finanțar e europeană este
permisă d oar solicitanțil or cu c el puțin un an v echim e și situații financiar e pozitive în
ultimul an fiscal.
Totuși, sunt linii d e finanțar e care permit ac ordarea un or ajut oare financiar e
nerambursabil e și solicitanțil or de tip start -up.

25
În cazul în car e linia d e finanțar e identificată la punctul ant erior permite finanțar ea
start-up-urilor, trebuie parcurs e două etape:
 Înregistrar ea firm ei la R egistrul C omerțului din rază d e activitat e;
 Obținerea aviz elor și aut orizațiil or legale de funcți onare pentru d omeniul/ domeniile de
activitat e propuse.
III. S olicitanții eligibili ai pr oiectelor
Persoane fizice. Această cat egorie de beneficiari p oate solicita asistentă financiară
nerambursabila d oar prin int ermediul Pr ogramului Nați onal d e Dezvoltare Rurală (PNDR).
După apr obarea proiectelor, persoanele fizice sunt obligat e să se constitui e din punct d e
vedere juridic, c el puțin că p ersoane fizice autorizate, pentru ac este formalități având la
dispoziție un termen de 15 zil e.
Micr o-întreprind eri și într eprind eri Mici și Mijl ocii – definite în conformitat e cu
Recomandar ea (C E) nr. 361/2003, r espectiv în c onformitat e cu L egea nr. 346/2004, cu
modificăril e și completările ulterioare.
IV. St abilir ea necesarului d e investiții pentru d ezvoltarea firm ei. Etape:
 în funcți e de mărim ea firm ei și d e domeniul d e activitat e în baza rap ortului Adunării
Generale a Acți onarilor se ia d ecizia r ealizării d e investiții n oi pentru d ezvoltarea
activității;
 se introduce în Bugetul Firm ei la cat egoria Cheltuieli a surs elor financiar e necesare
pentru impl ementarea inv estițiil or dorite;
 se va numi un Responsabil l egal sau Manag er de proiect responsabil cu
implementarea programului d e dezvoltare și inv estiții al fir mei.
V. Contactar ea unui C onsultant
În cazul în car e se dorește realizar ea inv estițiil or cu ajut orul un or ajut oare
financiar e nerambursabil e se poate apela la o firmă sp ecializată d e consultanță în
implementarea proiectelor UE. Acesteia i s e va pr ezenta pr oiectul d e dezvoltare a firm ei și
i se va solicita oferta financiară pentru c olaborare.
Dacă oferta financiară oferită d e consultant este mai mică d e echival entul a
30.000 Euro se poate semna c ontractul de consultanță iar dacă ac easta estemai mar e atunci
firma este obligată să r ealizeze un concurs d e oferte, respectiv trimit erea a minim tr ei
cereri de ofertă cătr e minim tr ei firme specializat e (care să aibă în d omeniul d e activitat e
consultanță d e manag ement și/sau pr oiectare lucrări civil e) și car e să fi e atestate și
autorizate în domeniu.

26
VI. V erificar ea eligibilității firm ei pentru acc esarea fonduril or europene
Aceasta este o etapă a nterioară d epunerii efective a cererii de finanțar e și ar e
avantajul că p ermite realizar ea unor corecturi a d ocumentelor ce urmează a fi d epuse.
Consultantul împr eună cu manag erul d e proiect vor analiza dacă firma este
eligibilă pentru acc esarea Fonduril or Europene (subv ențiilor pentru d ezvoltare) și v or lua
decizia în l egătură cu măsura care este cea mai oportună p entru firmă.
Proiectul tr ebuie să respecte conformitat ea cu obiectivul g eneral al măsurii cu c el
unul dintr e obiectivele specifice.
Îmbunătățir ea performanț ei generale a societății s e realizează prin unul sau multe
obiective de ordin t ehnic, economico-financiar, în funcți e de cerințele exprim ate de
finanțat or prin int ermediul Ghidului S olicitantului .
Beneficiarul sau reprezentantul l egal al proiectului tr ebuie să dovedească o bună
și o experiență relevantă în raport cu pr oiectul.
Este necesar ca beneficiarul să nu aibă fapte înscris e în cazierul fiscal, înscri eri
care privesc sancțiuni economico-financiar e în cazierul judiciar.
În cazul existenței unor datorii cătr e bancă, sau alt e instituț ii financiar e, solicitantul
va atașa c ererii sal e de finanț are graficul d e rambursar e a dat oriilor, precum și d ovada că
respectă cal endarul d e plăți.
VII. C onstituir ea echipei de manag ement a pr oiectului
Echipa d e proiect trebuie să fie formată din sp ecialiști î n domeniile de impact al e
proiectului. P entru fi ecare persoană d esemnă î n cadr ul echipei de proiect se va ataș a un
CV.
VIII. Alegerea necesarului d e investiții – caract eristici t ehnice și economice
Această etapă pr esupun e realizar ea Planului d e afaceri pentru pr oiectele fără
construcț ii sau a Studiului d e Fezabilitat e, în cazul pr oiectelor car e prevăd și r ealizar ea
construcțiil or.
IX. Găsir ea surs elor de finanț are
După d efinitivar ea studiului d e fezabilitat e sau planului d e afaceri se face analiza
indicat orilor economici iar ap oi se analiz ează dacă suma al ocată în bug et este în
concordanță cu suma n ecesară r ealizării inv estiției rezultată din analiza indicat orilor
economici.
În funcți e de aceasta:
 se modifică bugetul firm ei pentru impl ementarea proiectului;

27
 se realizează un pr oiect în v ederea obținerii unui cr edit bancar p entru r ealizar ea
investiției.
X. Întocmir ea proiectului d e finanț are – reprezintă d e fapt c ompletarea cererii de
finanțar e în c onformitat e cu m etodologia legală impusă d e finanțat or prin ghidul
solicitantului.
Câteva d ocumente obligat orii car e trebuie atașat e cererii d e finanț are pentru
întocmirea proiectului sunt:
a) studiul d e fezabilitate sau planul d e afaceri;
b) situațiil e financiar e (bilanț, c ont de profit și pierderi și f ormular ele 30 si 40) ;
c) documente pentru clădiri și t erenuril e pe care sunt/ vor fi realizat e investițiile;
d) certificat d e urbanism/ aut orizație de construire pentru pr oiecte care prevăd
construcții etc.
Este recomandat ca înaint e de depunerea efectivă a pr oiectului să se realizeze:
 verificarea dat elor de valabilitat e a cazi erelor, certificat elor, aviz elor și aut orizațiilor;
 verificar ea num erotării paginil or, a s emnării fi ecărei pagini, în c olțul indicat în ghidul
fiecărei măsuri, pr ecum ș i depunerea în t ermenul l egal al s esiunil or alocate fiecărei
măsuri.
XI. Depunerea proiectului d e finanț are
Cererile de finanțar e, odată finalizat e, se multiplică în nu marul d e exemplar e impus
prin ghidul s olicitantului. Originalul și c opiile solicitat e, împr eună cu formatul electronic
(CD) s e depun la s ediul finanț atorului.
Depunerea pr oiectului s e face de responsabilul l egal al firm ei sau d e către
manag erul de proiect.
XII. V erificar ea conformității și eligibilității pr oiectului se realizează pe baza fișei
de verificar e. Pentru pr oiect se verifică :
 dacă c ererea de finanțar e este corect completată;
 dacă c ererea de finanțar e și restul d ocumentelor solicita te sunt pr ezentate atât în
format fizic cât ș i în f ormat electronic;
 dacă anexele tehnice și administrativ e cerute sunt î n termen de valabilitat e.
Verificar ea este făcută pe baza d ocumentelor prezentate de solicitant.
XIII. Analiza pr oiectului și afiș area pe site web a pr oiectelor câștigă toare
După verificare pot exista d ouă variant e:
 cererea de finanțar e este declarată neconformă (nu s e poate obține finanț area).

28
 cererea de finanțar e este declarată c onformă (s e trece la următ oarea etapă de
verificar e).
Verificar ea eligibilității t ehnice și financiar e constă în: verificar ea eligibilității
solicitantului; verificar ea eligibilității pr oiectului; verificar ea bug etului indicativ al
proiectului; verificar ea studiului d e fezabilitat e și a tutur or documentelor anexate.
În urma ac estor verificări p ot exista d ouă situaț ii: proiectul este neeligibil s au
proiectul este eligibil și va av ea un punctaj.
Când val oarea totala a pr oiectelor eligibil e se situeaza sub val oarea totala al ocata
masurii în cadrul un ei sesiuni, Finantat orul pr opune aprobarea pentru finantar e a
proiectelor car e îndeplinesc punctajul minim.
Când val oarea totala a pr oiectelor eligibil e se situeaza p este valoarea totala al ocata
masurii în cadrul un ei sesiuni, C omitetul de Selectie analiz eaza lista pr oiectelor eligibil e cu
punctajul ac ordat iar s electia s e face în ordinea descrescatoare a punctajului d e selectie, cu
încadrar ea în punctajul stabilit p entru pragul minim si în suma al ocata.
În cazul pr oiectelor cu ac elasi punctaj, d epartajar ea acestora se face în functi e de
criterii de departajar e suplim entare, diferite de la un pr ogram operational la altul (val oarea
eligibila, numarul d e locuri d e munca n ou create, etc).
XIV. Semnar ea contract elor de finanț are
După primir ea raportului în car e sunt inclus e proiectele aprobate pentru a fi
finanțat e, finanțat orul notifică beneficiarul privind d ecizia d e selecție.
Într-un anumit t ermen de la primir ea notificării, b eneficiarul tr ebuie să se prezinte
la sediul f inanțat orului, p entru s emnar ea contractului d e finanțar e.
În cazul în car e beneficiarul nu se prezintă în t ermenul din n otificar e și nici nu
anunță f inanțat orul, atunci s e consideră că a r enunțat la ajut orul financiar.
În ac eastă etapă, p ersoanele fizice au obligația d e a se constitui juridic c el puțin cu
statutul d e persoană fizică aut orizată (această situați e este întâlnită d oar în cazul pr oiectelor
depuse spre finanțar e în cadrul PNDR).
XV. D epunerea dosarelor de decontare. Dosarul c ererii de plată s e depune de
către beneficiar la finanțat or, în d ouă exemplar e pe suport hârti e, la car e atașează pe suport
magn etic documentele întocmite de beneficiar. D osarul c ererii de plată tr ebuie să cuprindă
documentele justificativ e aferente plății.
XVI.Primir ea banil or. Termenul d e rambursar e a cheltuielilor eligibil e aferente
unui d osar cerere de plată este de maxim 90 d e zile calendaristic e de la data la car e cererea
de plată este completă.

29
CAPIT OLUL III. PR OGRAMUL START -UP PLUS. STUDIU DE
CAZ – S.C ADIPAN S.R.L

3.1.INF ORMAȚII G ENERAL E
TITLUL RROI ECTULUI Extind erea activității patis eriei AdiPan din Rloi ești,
județul Rrahova

Denumir e solicitant: S.C. Adi Pan S.R.L
Cod Unic d e Înregistrar e: 32498389
Nr. d e înregistrar e la ORC: J29/1828/2015
Adresă solicitant : Str. Nuferilor 15 A , Rloi ești
Județul: Rrahova
Nr. telefon 0736084194
Nr. fax: 0244 525 801
Adresă de e-mail: adrian.ci obanu@yahoo.com
COD CA EN af erent activității
rrinciral e și proiectului 1071 – Fabricar ea pâinii; fabricar ea prăjituril or și a
produselor proaspete de patis erie
Locația imrl ementării rroi ectului
(Adr esă, telefon, fax): Str Nuf erilor 15 C , Rloi ești, Rrahova
Telefon – 0745 324 120
Fax – 0244 525 801
Rersoană d e contact
(Adr esă, telefon, fax, email): Administrator Adrian Ci obanu
Microîntr errind erea este
rlătitoar e de TVA Da
Nu

Valoare totală a pr oiectului fără
TVA 396.000 l ei
Valoare totală AFN
Valoare credit bancar
Contribuți e proprie 43.995.6 lei (11% din val oare totală pr oiect)
352004.4 lei lei (89% din val oare totală pr oiect)
0 lei

30
3.2.D OMENIUL D E ACTIVITAT E ÎN CAR E SE REALIZ EAZĂ INV ESTIȚIA
Scurtă d escriere a firm ei, viziun e, misiun e, strat egie:
Investiția pr opusă prin ac est pr oiect viz ează activitat ea clasificată prin C od Ca en
1071 – Fabricar ea pâinii; fabricar ea prăjituril or și a pr oduselor proaspete de patis erie.
Firma n ou infiintată și -a propus înființar ea unei brutării.
Patis eria AdiPan S.R.L este o firmă înființată din inițiativa d oamnului Ci obanu
Adrian car e și-a propus cr earea unei afac eri în pr oducți e și comerț cu pâin e și produse de
patis erie, după o analiză at entă a pi eței de profil, p entru obținerea unui randam ent optim.
Societatea este administrată d e Ciobanu Adrian, car e este și unic as ociat și ar e un
capital s ocial d e 2.000 r on, potrivit l egislați ei în vig oare.
Impl ementarea se va fac e într-o zonă pr opice activității pr opuse, cu p ersonal
angajat minim iar d otările brutări ei vor fi făcut e pe principiul r espectării utilității,
randam entului, eficienței în operare, fără a s e pierde din v edere factorul ergonomic.
Administrat orul firm ei nu ar e o experiență vastă în ac est domeniu, dar ar e o viziun e
coerentă și r ealistă asupra antr eprenoriatului, abilități practic e și voința d e a fac e un
busin ess pr ofitabil, angajându -se să urm eze în prim ele luni d e implementare și un curs
autorizat d e lucrăt or în c omerț, sau d e brutar patis er.
Domnul Ciobanu Adrian și-a desfășurat activitat ea până la data d epunerii
prezentului pr oiect în d omeniul c omerțului en-detail. Ac esta a înființat și d eschis un
magazin alim entar în orașul Pl oiești.
Magazinul este în continuă d ezvoltare și va fi util și ating erii obiectivelor propuse
prin pr ezentul pr oiect, în s ensul că va fi inclus în r ețeaua pr oprie de distribuți e a produselor
realizat e în cadrul brutări ei și patis eriei ce vor fi d ezvoltate cu aju orul AFN. P entru
ating erea obiectivelor propuse, AdiPan S.R.L a angajat un dir ector de dezvoltare cu vastă
experiență în d omenii div erse.
Viziun e. În ating erea obiectivelor propuse, în primul an, Ci obanu Adrian va fi
ajutat d e directorul d e dezvoltare, dar va angaja și alt e personae pentru capacitat ea de
producți e ce se va realiza prin inv estiția pr opusă.
În funcți e de necesarul d e personal, v or mai fi angajat e încă d ouă persoane pentru
activitățil e de producți e. După prim ele luni d e implementare (primul trim estru), firma va
dezvolta tr eptat activitat ea, prin r einvestirea profitului obținut, urmând ca după tr ei ani d e
la lansar e să devină un num e de referință în d omeniul panificați ei.
Vânzar ea/deservirea se va fac e la sediul brutări ei ce va fi am enajată într -un spațiu
închiriat, d eja am enajat, pr opice dezvoltării activității d e panificați e și patis erie, dar și prin

31
intermediul unui magazin e online ce va fi cr eat în cadrul pr oiectului, p entru c omenzi
online de pâine sau pr oduse de patis erie.
Pe termen lung, d e cinci ani și p este, administrat orul ar e în vedere înființar ea de
punct e de vânzar e (chioșcuri) în principal ele centre comerciale ale orașului Pl oiești.
Misiun ea și strat egia firm ei. După d eschid erea brutări ei cu ajut orul unui f ond
nerambursabil prin Start -up Plus, în prim ele 4 luni d e la semnar ea contractului d e
finanțar e, firmă va cr ea un brand în d omeniul panificați ei, oferind p opulați ei din z onele de
implementare a proiectului p osibilitat ea de a cumpăra pr odusele firmei la pr ețuri c orecte,
net sup erioare calitativ pr oduselor existente pe piața d e profil car e, de altfel, este o piață
fragm entată, cu lacun e, dominat e parțial d e câteva firm e de profil.
Concomitent, cli enții ( en-gross-iști, distribuit ori, magazin e) vor put ea fac e
comenzile în condiții m oderne, online, fără a r enunța la c onfortul s ediilor lor, la pr ețuri
corecte și în timp util.
Livrar ea se va fac e în ac est caz cu aut oturismul pr oprietate a famili ei Ciobanu, sau
printr -un angajat car e dispun e de autoturism.
Firma va av ea ca obiect principal d e activitat e vânzar ea de produse de panificați e:
pâine albă, n eagră, simpl e și cu ada osuri, pâin e integrală, d e casă, impl etită, tradiți onală,
dietetică, fără sar e, pâin e și chifl e graham, din am estecuri d e făinuri și tăr ate, pâin e cu fibră
alimentară și pâin e de secară, chifl e și bat oane.
Latura in ovativă, originală, car e va fi atinsă prin ac eastă inv estiție, este producerea
și comercializar ea unor produse inexistente pe piață: pâin ea tric olor sau curcub eu, pâin ea
cu sare de mare, sau pâin ea cu b ere.
În domeniul pr oduselor de patis erie, societatea va pr oduce foitaje, ștrud ele, rulouri,
cornulețe, cozonaci, bri oșe, savarin ete, rulad e, cornuri cu umpluturi, saleuri, cr ochete,
croissants. Toate acestea vor conduc e la formar ea unei imagini p ozitive despre afacerea
firmei, concretizându -se în obținerea un ei cli entele fidele. Afac erea este gândită p e
principiul d ezvoltării etapizat e, prin r einvestirea anuală a pr ofitului obținut.
Obiectivele proiectului. Prin impl ementarea proiectului, AdiPan S.R.L își pr opune
înființar ea un ei brutării, d ezvoltând afac erea în etape, pentru obținerea un ei cifr e de
afaceri car e să îi p ermită d ezvoltarea la niv el regional, în d ecurs d e trei ani, a unui brand în
domeniu și înființar ea unui la nț de brutării în alt e județe ale țării.
Impactul pr oiectului este semnificativ, cuantificat prin numărul d e persoane
defavorizate social car e vor fi angajat e în timp în cadrul firm ei (șomeri sau în căutar ea unui
loc de muncă, abs olvenți).

32
Capitalul n ecesar iniți erii afac erii este evaluat la 396 .000 lei.
Obiective specifice. În prima etapă a impl ementării pr oiectului s e are în vedere
recompartim entarea parțială a spațiului car e va fi închiriat, astf el încât ac esta să fi e propice
desfășurării activității d e producți e și alim entație publică.
În ac elași spațiu va fi am enajat și un bir ou administrativ, amb ele unități (brutări e și
birou) urmând să fi e asigurat e cu dotările necesare desfășurării activității. Spațiil e vor fi
închiriat e, au existat deja discuții d e principiu. Clădir ea este racordată la utilități.
Concomitent cu d eschid erea brutări ei și a patis eriei, AdiPan SRL va lansa și un
magazin on-line, un l oc und e cei cu acc es la int ernet, domiciliați în l ocalitat ea de
implementare dar și în împr ejurimi, v or put ea fac e comenzi și v or primi pr odusele
comandat e la domiciliil e sau s ediile lor.
De asemenea, se preconizează că în al doilea an d e activitat e firma își va extind e
activitat ea astf el încât cifra de afaceri să cr ească cu 30% față d e anul d e start, iar în al
treilea an cifra de afaceri să cr ească cu 50% față d e primul an.
Alegând ac eastă variantă d e start în afac eri, firmă își pr opune asigurar ea unui cash
flow ad ecvat și obținerea unor venituri car e, prin r einvestire în procent de până la 80%, să -i
permită să s e dezvolte prin înființar ea ulterioară a alt or restaurant e, creând astf el un lanț d e
brutării la niv el nați onal, eventual p e principiul franciză rii.
Orașele vizat e vor fi Bucur ești, Braș ov, Buzău. Dezvoltarea unui lanț d e brutării
este o politică n ecesară p entru ating erea unor scopuri p e termen mediu și lung (f ormar ea
clientelei fidele, mărir ea profitului, imagin ea și pr estigiul nați onal-brand).
Obiective
cuantificabil e U.M 2020 2021 2022
Cifră d e afaceri lei 630.000 819.000 945.000
Profit lei 234.000 423.000 549.000
Număr salariați pers. 4 6 8

Beneficiarii pr oiectului . Publicul țintă vizat este reprezentat d e persoane tinere cu
vârst e între 25 și 45 d e ani, activ e, în g eneral femei, cu v enituri m edii și mari, din m ediul
urban (pr eponderent din Ploiești, dar și din c elelalte localități al e județului), cu un niv el de
educați e cel puțin m ediu, int eresate de un stil d e viață sănăt os, de bucătări e, obișnuiți să
consum e specialități d e patis erie și panificați e sănăt oase.
Durata d e implementare – 12 luni cu ajut orul pr ogramului d e finanțar e
nerambursabilă Start -up Plus.

33
Resurse material n ecesare. Spațiul af ectat activității d e panif icație va fi
compartim entat în patru tipuri d e spații: spațiu p entru d eservire clienți, brutăria/patis eria,
spațiu d e depozitare și vestiar/t oaletă pentru angajați și cli enți. Intrar ea pentru cli enți va fi
diferită d e cea pentru apr ovizionare.
Potrivit obligațiil or legale, în sala brutări ei se vor asigura lavoare pentru curăț area
mâinil or, prevăzut e cu apă curentă caldă și r ece, cu mat eriale pentru spălar ea mâinil or și
pentru uscar e igienică.
Se vor crea și condiții c ontrolate de temperatură și a erisire. Această n ecesitate se va
asigura prin c ontract cu div erși furniz ori. Pe timpul v erii într egul spațiu va fi v entilat.
Dotări și am enajări. Primul pas spr e implementarea acestei idei de afacere, după
amenajar ea spațiului, este cumpărar ea imobilzăril or corporale necesare petru funcți onare,
în condițiil e în car e spațiul n ecesar derulării activitătii există.
Cheltuieli cu inv estiția inițială. Pentru t oate cheltuielile s-a folosit un curs m ediu
de 4.7 Lei/Euro.
Organizar ea interioară a brutări ei:
 Cupt or electric p entru pâin e = 18.000 Euro = 84.600 ron
 dospitor = 3.225 Euro = 15.157 ron
 diviz or = 2.000 Euro =9.400 ron
 feliator =1.256 Euro = 5.903 ron
 linie pentru c ovrigi,biscuiți = 14.000 Euro = 65.800 ron
 malax or pentru aluat 60 litri = 1.500 Euro = 7.050 ron
 o mașină p entru spălat vas e = 1.190 Euro = 5.593 ron
 casă d e marcat sp ecială p entru brutări e și soft: 300 Euro = 1.410 ron
 mobilier tehnologic: m ese de lucru, dulapuri, etajere: 700 Euro = 3.290 ron
 Vestiarul p entru salariați – 3 mp: m obilier – 300 Euro = 1.410 ron
 vase, ustensile brutări e, inox = 1 .000 Euro = 4.700 ron
 un calculat or: 400 EUR = 1.880 ron
 diverse , birotică (ammbalaj e, dosare, hârti e, pixuri, etc.): 200 Euro = 9.400 ron
Total ch eltuieli cu d otări: 47.551 Euro = 223.490 ron
Cheltuieli cu utilitățil e (medie/ lună ): 90 Euro = 423 ron x 12 luni = 5.076 ron
(Electricitat e: 80 Euro + Abonament RDS: 10.00 Euro)
Cheltuieli cu apr ovizionarea mat erii prim e (medie/lună ):
– Făină 300 Euro = 1.410 ron

34
– Drojdie 58.50 Euro = 275 ron
– Semințe 100 Euro = 470 ron
Diverse (sare,arome, dulceturi, zahar, zahar ar omat etc.) = 300 Euro = 1.410 ron
Total ch eltuieli stoc marfă = 760 Euro = 3.572 r on/lună x 12 = 42.864 ron/an.
Cheltuieli de personal: 9 .850 ron/lună x 12 = 118 .200 ron
Cheltuieli consultant și manag ement (4% din finanț are): 15.840 ron
Cheltuieli div erse, ch. n eprevăzute: 2.893 ron
TOTAL CH ELTUI ELI INV ESTIȚ IE: 396 .000 ron

3.3. LOCURI D E MUNCĂ CR EATE ÎN CADRUL PR OGRAMULUI
La demarar ea afac erii sunt n ecesari minim 4 ang ajați, din car e unul s e va ocupa și
de manag ement și mark eting.
Personalul angajat în d ecurs d e trei ani va cr ește proporțional cu n ecesitățil e
expansi oniste ale firmei. Programul d e funcți onare va fi d e minim 8 ore pe zi.
În ac est mod, de fapt, în primul an d e implementare a proiectului, organigrama va
avea 8 angajați (4 p ersoane au deja contract e de muncă înr egistrat e pe AdiPan S.R.L , și n e
referim aici la c ele patru p ersoane care se ocupă d e dezvoltarea magazinului existent).
1. Numărul d e locuri d e muncă p erman ente (cu n ormă
întreagă) n ou create este mai mar e sau egal cu 4 X

2. Numărul d e locuri d e muncă p erman ente (cu n ormă
întreagă) n ou create este mai mar e sau egal cu 3

3. Numărul d e locuri d e muncă p erman ente (cu n ormă
întreagă) n ou create este mai mar e sau egal cu 2

Societatea este administrată d e Ciobanu Adrian , care este și unic as ociat. Ac esta va
fi ajutat d e directorul d e dezvoltare care va fi și p ersoană ch eie în dezvoltarea afac erii,
având div erse specializări (manag ement, mark eting, c omunicar e, IT, pr esă) și experiență în
domeniul antr eprenoriatului (a abs olvit și un curs d e competențe antreprenoriale cu m edia
10.00).
Administrat orul firm ei nu ar e o experiență vastă în c omerț, dar ar e o viziun e
coerentă și r ealistă asupra antr eprenoriatului, angajându -se să urm eze în prim ele luni d e
implementare și un curs aut orizat d e lucrăt or în c omerț sau d e competențe antreprenoriale.

35
3.4.ANALIZA PI EȚEI ȘI STRAT EGIA D E MARK ETING
Riața rot ențială r entru produsele oferite de AdiPan S.R.L , o constitui e rorulația
din orașul Rloi ești.
Numărul locuitorilor este de arrox. 234.969 de oameni, din car e:
o 93.988 Bărbați
o 88.781 F emei
o 52.200 corii
Din c ele 88.781 f emei:
 60% au vârstă într e 18 și 50 d e ani;
 40% au vârstă r este 50 de ani;
În ceea ce rrivește ruterea de cumrărar e a locuitorilor, s e disting tr ei categorii d e
rorulați e:
a) Arrox. 93.988 d e rersoan e (40% din rorulația orașului) au v enituri mici rrov enite
din r ensii, alocații, ajutoar e social e;
b) Arrox. 140.981 d e rersoan e (60% din rorulația orașului) au v enituri m edii și mari
(reste 1000 l ei/loc.) rrov enite din salarii, sum e trimis e de la rud ele care lucrează în
străinătat e.
Principalii furniz ori ai brutări ei se găsesc în im ediata apropiere.
Aprovizionările se vor face cu pr opriul mijl oc de transp ort pentru a obține economii
de timp și r esurse financiar e.
Gestiun ea stocurilor și c ontrolul ac estora se vor realiza de către administrat or. Se
va asigura pe cât p osibil o aprovizionare optimă cu mat erii prim e și diminuar ea stocurilor
la un niv el ce implică ch eltuieli mini e de întreținere și inv entariere fără a af ecta n egativ
desfășurar ea normală a activității.
Petru ac easta se va folosi procedeul just in tim e, adică s osirea stocurilor se va fac e
la momentul p otrivit și în cantitățil e strict n ecesare.
Introducerea acestui sist em se va aplica încă d e la înc eputul activității p entru a nu fi
necesare schimbări maj ore în optică p ersonalului, dar mai al es a furniz orilor.
În localitat ea și z ona de implementare a proiectului activ ează Lido Gârb ea și Arda
Ploiești.
Firma s e va baza p e oferta diversificată, pr odusele noi, inedite cu car e va ieși pe
piață și car e nu se află în s ortimentele produse de concurenți, o foarte bună pr omovare a
produselor, nevoia de confort a cumpărăt orilor, dar, p e termen mediu și lung, va ad opta o
plotica tarifara și d e deservire gândită p e cerințele consumat orilor.

36
Punct e tari: amplasam ent, gamă div ersă, oferte pentru t oate buzunar ele, creștere
demografică, c erere pe piață c onstan tă.
Punct e slabe: resping erea cererii de finanțar e, recesiune economică acută, cr eșterea
sistemului fiscal p este limit ele actual e.
Prețurile practicat e vor avea un ada os comercial într e 20% și 50% față d e costuril e
de producți e, menținând p erman ent un echilibru într e prețurile practicat e de firmă și c ele
ale producăt orilor (restaurant elor) cu oferte similar e.
Concomitent cu d eschid erea, inaugurar ea brutări ei, AdiPan S.R.L va lansa și
magazinul on-line pe un domeniu w eb dedicat, o variantă virtuală a afac erii, un l oc und e
cei cu acc es la int ernet, domiciliați în t oată z ona de implementare, vor put ea fac e comenzi
on-line și vor primi pr odusele comandat e la domiciliu sau la s ediul firm elor distribuit oare.
Magazinul online va fi și un instrum ent de mark eting . Al egând ac eastă var iantă d e
start în afac eri, firma își pr opune asigurar ea unui cash fl ow ad ecvat și obținerea un or
venituri car e, prin r einvestire în procent de până la 80%, să -i permită să s e dezvolte.

3.5. PROIECȚII FINANCIAR E

Acordar e Alocatie Financiara
Nerambursabil e

Garanti e acordata d e Fondul Nati onal
de Garantar e al Cr editelor pentru
Intreprind eri Mici si Mijl ocii
S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.)

Scutir ea de la plata c ontributiil or de
asigurari s ociale datorate de
angajat ori, potrivit l egii, p entru
venituril e aferente timpului lucrat d e
cel mult 4 (patru) salariati, angajati p e
perioada n edeterminata.

43995 .60

Completati suma s olicitata p entru
AFN.

352004 .40

Completati val oarea creditului
solicitant

354600 .00

Estimati val oarea totala a
salariil or pe parcursul d erularii
programului (3 ani) p entru car e se
solicita scutir ea de la plata
contributiil or de asigurari s ociale.

37
Scutir ea de la plata tax elor pentru operatiunil e de inmatricular e efectuat e la Oficiil e
Registrului C omertului, p entru inr egistrar ea micr ointreprind erii;

Total:
4 facilități

750.600 l ei

Schema d e finanțar e:
1. Sch ema d e finantț re cu credit bancar X

2. Sch ema d e finațar e fără credit bancar

Planul d e finanțar e al inv estiției:

Suma

%
Credite bancar e 352004 .40 89 .89

AFN 43995 .60 11 .11

Alte surse 0 .00 0 .00

Total 396000 .00 100 %

Cheltuieli anual e de producți e

Cheltuieli de producti e

Suma –
Lei

%

Materii prim e
40121 .00
10 .13

Materiale auxiliar e
0 .00
0

38
Venituri anual e preconizat e
Produs Pondere în vânză rile totale
Brută rie/Patis erie 535.500 lei
Magazin online 94.500 lei
Total 630.000 l ei

Luând în c onsiderare toate aceste prezumții și analizând r ezultat ele obținute putem
concluzi ona că afac erea este profitabilă.

3.6. C ONDUITA ETICĂ ÎN IMPL EMENTAR EA PR OIECTULUI
Mult e proiecte finanțat e din f onduri europene s-au concentrat să d ezvolte capitalul
uman prin pr ofesionalizar ea și stimular ea antr eprenoriatului, iar mai n ou alte proiecte caută
să-i atragă p e românii din diasp ora înap oi în R omânia, prin sprijinir ea antr eprenoriatului.
Un studiu r ealizat d e Ernst & Y oung arată că patru din z ece tineri români cu vârsta
până în 21 d e ani ar pr efera să s e angaj eze într-o multinați onală, î n timp c e aproape unul
din cinci int enționează să înc eapă pr opria afac ere și doar 12% și -ar dori să munc ească în
sectorul public.
Un alt studiu, r ealizat d e GfK, d oi din z ece tineri cu vârst e între 18 și 24 d e ani își
doresc să d evină antr eprenori, iar un studiu ONU și W orld Economic F orum arată că 72%
dintr e tinerii respondenți consideră că țara l or este trasă în j os de corupți e și că g enerația
lor pierde multe oportunități din ac eeași cauză.
Pentru c ei care au făcut primul pas p e drumul antr eprenoriatului, busin ess planul și
înregistrar ea societății este doar înc eputul. D esign-ul produselor sau al s erviciil or,
plani ficarea, alegerea tehnologiilor sau cr earea unei echipe, alegerea unui s ediu, s emnar ea
contractului d e internet și supravi ețuirea de la o lună la alta sunt pașii c el mai d es întâlniți.
De multe ori, start -up-urile sunt fr enetice: put erea ideii este este ceea ce îi
motivează p e mulți, m otivația principală fiind succ esul.
Întotdeauna cultura organizați onală s e construi ește în jurul caract erului
antreprenorului. D e și mai mult e ori, natura antreprenoriatului împing e limit ele, diferența
între deciziil e corecte și cele la limita eticii aju ngând să fi e destul d e neclară.
National Busin ess Ethics Surv ey din 2013 (studiu efectuat în SUA), arăta că în
rândul c ompaniil or mici (până în 24 d e angajați), 35% dintr e angajați au observat incid ente
de ordin etic, 58% dintr e aceste incid ente implicau manag eri, iar 10% dintr e cei

39
intervievați c onsiderau că ac este incid ente nu erau cazuri iz olate ci m odus operandi al
compani ei.
În înc ercarea de a construi o afacere de succes, situațiil e etice cu car e antreprenorii
se confruntă nu sunt luat e în cel mai s erios mod. În plus, există un s entiment foarte
răspândit că încă nu este momentul să v orbim despre etică în R omânia și țăril e din r egiune,
mai al es în c eea ce privește mediul d e busin ess.
Etica nu viz ează evitarea un or situații gr ele sau c onflictual e ci se referă la
poziționarea antr eprenorului, a echipei sal e și a c ompani ei sal e pentru a fac e față
realitățil or dificil e cu o coloană v ertebrală put ernică .
Pentru orice organizați e, fie ea start -up sau c ompani e globală, pr ofitul este esențial.
Totuși, în g oana după pr ofit, resursele organizați ei nu tr ebuie folosite pentru a g enera profit
prin orice mijloace. Mai mult d ecât atât, cu cât o organizație stă mai mult în faza d e start-
up, cu atât cultura și ab ordarea sa d evin mai înrădăcinat e, iar schim barea devine mult mai
dificilă.
Odată c e valorile sănăt oase sunt sacrificat e pentru câștiguri p e termen scurt, cal ea
de întoarcere devine din c e în ce mai înd epărtată. Etica în afac eri nu este ceva de care
trebuie să ne facem griji când c ompania ating e o anumită dim ensiun e, etica ar tr ebui să fi e
la baza acțiunil or de zi cu zi.
Tentația d e a minți, a înș ela, a o lua p e scurtături p oate fi prezentă în orice mediu
sau d omeniu. Av em deja exemple negativ e din rândul c ompaniil or car e astăzi au ajuns
giganți t ehnologici dar acum la înc eputuril e lor au făcut orice ca să cr ească, r epede și
mult.( R eddit, PayPal, Tind er, MySpac e etc)
Chiar dacă nu fac e parte din manag ementul un ei companii, fi ecare angajat este
responsabil p entru d eciziil e sale. Tot mai mult e companii, inclusiv din R omânia, înc ep să
își dezvolte mecanism e de prevenire a cazuril or de corupți e, pentru a evita situațiil e dificil e
ce pot afecta angajații, cli enții, val oarea companiei și reputația ac esteia.
O soluție simplă p entru antr eprenori este să cr eeze și să încuraj eze o cultură a
dialogului în cadrul organizați ei. De prea mult e ori, fondatorii sunt orbiți d e propriul l or
entuziasm și viziun e creativă. D e aceea, criticil e constructiv e, venite din int eriorul
organizați ei, sunt esențiale pentru a r ecalibra f ondatorii.
Mai mult d ecât atât, încurajând o atitudin e critică p ot fi pr evenite multe situații
complicat e. Maj oritatea oamenilor nu acți onează în m od imoral, int ențiile lor sunt bun e dar
în momente critic e, când sunt sub pr esiune, pot acți ona fără să s e gând ească la c onsecințele
faptelor lor.

40
Pe lângă dial ogul int ern, fondatorii trebuie să dovedească organizați ei că își asumă
un leadership etic. Int egritat ea unei companii d epinde de fiecare dintr e angajații săi, d e
aceea este foarte important ca manag ementul să își d orească să d edice timp și r esurse în
pregătirea angajațil or pentru a încuraja pr evenția, id entificar ea și rap ortarea situațiil or cu
potențial d e risc p entru t oate părțil e implicat e.
Dar mai mult d ecât atât, dacă angajații tăi nu t e cred, atunci nu v or lua în s erios
măsuril e interne și principiil e promovate.
Reputația un ei organizații este extrem de fragilă, iar o dată af ectată este greu (dacă
nu chiar imp osibil) d e recâștigat. Grand omania f ondatorului, d eciziil e egoiste, lăcomia și
înșelăciun ea duc la distrug erea reputați ei.

41
BIBLI OGRAFI E

1. Crăciun, D., Etica în afac eri, Bucur ești: Editura AS E, 2005, p.24.
2. Iamandi, I., Filip, R., Etică și r esponsabilitat e socială c orporativă în afac erile
internați onale, Curs Mast er Afac eri Int ernaționale, Bucur ești, 2015
3. Mathis , R., Panait e, N., C ostach e, R., Manag ementul r esurselor uman e, Editura
Economică, Bucur ești, 2007
4. Miroiu, M ., Blebea, N., G., Introducere în etica pr ofesională, Editura Tr ei, 2001
5. Mureșan, V., Manag ementul eticii în organizații , Editura Univ ersității din Bucur ești,
2009
6. Popa, I., Filip, R ., Manag ement Int ernați onal, Editura Economică, Bucur ești, 2010
7. Puiu, Al., Management în afacerile ec onomice internați onale, Tratat, ediția a II -a,
Editura Independența Ec onomică, 2007
8. Reoyo Gonzalez, C, Dicci onario Encicl opédic o Nuevo Espasa Ilustrad o, Editorial
Espasa Calp e S.A. Madrid , 2000
9. Sommer R., T omoiagă, R (r edactori coordonatori), Mic Dicți onar Fil ozofic – ediția a
II-a, Editura P olitică, Bucur ești, 1973
10. Țigu, G., Etică și Manag ement, Editura Expert, Bucur ești, 2000
11. www.f onduri -ue.ro
12. www.finanțar e.ro
13. www.pr ofitpoint.ro
14. www.startupcaf e.ro
15. www.ar ea4u.r o
16. www.macr o-training.r o