CAPITOLUL I. D EZVOLTAREA DUR ABILĂ CONSID ERAȚII [624707]

1
CAPITOLUL I. D EZVOLTAREA DUR ABILĂ – CONSID ERAȚII
GENERALE

Cea mai citată definiți e a dezvoltării dur abile se găsește în Raportului
WCED (W orld C ommissi on on Environment and D evelopment) d e la
Brundtl and.
"Sust ainable development is development th at meets the needs of the
present with out compromising th e ability of futur e generations to meet their
own n eeds." („Dezvoltarea Durabilă este dezvoltarea care asigură
necesitățil e prezente fără a compromite posibilitățil e generațiilor viit oare de
a-și satisface propriile necesități. ”)1.
În țara noastră pun erea în aplicație a acestui c oncept complex s-a
încercat a se realiza prin elaborarea unei strategii. În acest sens, la 21 m ai
2003 s -a înființ at comisia pentru elaborarea Strategiei naționale pentru
dezvoltarea durabilă a Români ei – Orizont 2025 .
Necesitatea imperioasă a unei Strategii dur abile până în anul 2025 a
fost formul ată ca urmare a dorinței de a se asigur a coerență și eficiență
optimă măsuril or adoptate în actuala perioada, inclusiv a celor urg ente și
foarte urgente.
În anul 2008 s -a elaborat Strategia Națională pentru D ezvoltare
Durabilă a Români ei-Orizonturi 2013 -2020 -2030 . Așadar, pentru a da
prezentului m aximum d e consistență p osibilă tr ebuie să-l racordam put ernic,
clarvăzator la viitor, nu num ai la cel apropiat, ci și l a cel care – astăzi – ni se
pare prea îndepărtat. Axa princip ală a acestei strategii s-a dorit a fi realizarea
unei alianțe naționale (fără cul oare politică) p entru a îndeplini următ oarele
obiective ale strategiei de dezvoltare durabilă:

Dezvoltarea durabilă s e realizează urmând cât eva coordonate:

1 http://www.un -documents.n et/our-common-futur e.pdf -crearea consensului national asupra obiectivelor strategice;
-platforma comună de acțiune la scara naționa lă și locală;
-management strategic – prin obiective pe orizonturi de timp ;
-modelarea viitorului României concomitent cu influențarea în bine
a vieții .

2

I.1. Turismul dur abil
Dezvoltarea durabilă are, așa cum s e poate vedea din abordarea de
mai sus, printr e altele și o componentă economică l egată de una socio-umană,
de una cultur ală și un a de mediu.
Români a a fost critic ată la summitul p e probleme climatice de la
Copenhaga (decembri e 2009), după c e experții ONU au ajuns l a concluzi a ca
țara noastră este singur a din Uniun ea Europeana care nu a tratat cu s eriozitate
problema zonelor protejate.
În acest cadru r egăsim turismul dur abil. În aria mare oferită d e
dezvoltarea durabilă, turismul dur abil d ezvoltă id eea satisfacerii turiștil or
actuali și a industri ei turistic e, și în același timp, a protejării m ediului și a
oportunitățil or pentru viit or. Se are în vedere satisfacerea tutur or nevoilor
economice, sociale, estetice, etc., ale părțil or particip ante la activit atea
turisti că, m enținându -se integritatea cultur ală, ecologică, div ersitatea
biologică și t oate schemele ce susțin vi ața; se pot aplica în pr actică, v alorifica
unele concepte teoretice și verifica ulterior în pr actică.
Turismul tr ebuie să se implic e în dezvoltarea durabilă, c a industri e a
resurselor, dependentă d e înzestrarea naturii și d e moștenirea cultur ală a
fiecărei societăți.
Turismul vind e aceste resurse ca parte a produsului său, și, în același
timp, împ arte anumit e resurse cu alți uti lizatori, inclusiv cu populația locală.
Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, având în v edere că
economia și mediul sunt f ețe ale aceleiași monede, cu alte cuvint e, cele două
sunt strâns l egate și int erdependente.
Lucru l esențial pentru d ezvoltarea durabilă îl r eprezintă r espectul
pentru int eresele generației viit oare. Ideea centrală care stă la baza dezvoltării Coordonata economică ;
Coordonata tehnico -tehnologică ;
Coordonata social -umană ;
Coordonata politică ;
Coordonata educațională ;
Coordonata culturală ;
Coordonata legislativă ;
Coordonata mediu .

3
este prezervarea biodiversității și a patrimoniului cultur al pentru g enerațiile
viitoare.
Lester Brown afirma, pe bună dr eptate, că: „nu am moștenit pământul
de la părinții n oștri, ci îl împrumutăm d e la copiii n oștri”2
Pentru a caracteriza și contura valențele unui turism dur abil, tr ebuie
descrise principiil e acestui tip d e turism .
1. Un pri m principiu s e referă la necesitatea conservării m ediului
(afectat de turism) p entru a beneficia de el și g enerațiile viitoare.
2. Turismul dur abil tr ebuie să fie astfel practicat încât d e beneficiil e lui
să se bucur e atât comunitățil e locale cât și turiștii.
3. Dezvoltarea turismului să nu r eprezinte un imp act negativ asupra
mediului.
4. Turismul, în d ezvoltarea sa, să țină s eama de specificit atea locului în
care se desfășoară. Trebuie protejate și valorificate elementele
economico- sociale, cultur ale și ecologice care definesc arealul
turistic.
Activit atea de turism d ezvoltată într -o concepție durabilă, a presupus
adoptarea Sistemul M anagementului M ediului ( EMS) c are este un m ecanism
ce se adresează un or teme ecologice majore prin alocarea de resurse,
desemnarea responsabilitățil or, și o evaluare continuă a practicil or,
proceduril or și pr oceselor, care sunt organizate într-un m od sist ematic.
Deoarece trăim într -un m ediu din amic, plin d e schimbări, und e noi
probleme iau locul c elor vechi, s -a impus d ezvoltarea conceptului d e
turismului dur abil. Acesta poate fi definit c a fiind turismul d eplin c onștient de
impactul economic, s ocial și ambiental prezent și viit or, care satisface atât
nevoile vizitatorilor, industri ei, mediului cât și c omunitățil or locale.3
Acesta presupun e un pr oces continuu d e îmbunătățir e cu o abordare
globală și int egrală. Obiectivul g eneral al dezvoltării dur abile este de a găsi
un optim al interacțiunii într e patru sist eme: economic, um an, ambiental și
tehnologic într-un pr ogram din amic și fl exibil d e funcți onare.4
Cea mai uzu ală definiți e a dezvoltării dur abile rămân e însă c ea dată în
raportul C omisiei Mondiale a Mediului și D ezvoltării din anul 1987, și
anume, „procesul c are satisface nevoile generațiilor actuale fără a prejudici a
interesele generațiilor viit oare"5
Nevoia de durabilitate s-a manifestat și în d omeniul turismului, c a
rezultat al conștientizării imp actului acestuia îndeosebi asupra mediului.
Această pr eocupare a condus l a transformăril e din c adrul pr oceselor turistic e

2 Outgrowing th e Earth: Th e Food Security Ch allenge in an Age of Falling W ater Tables and Rising
Temperatures Paperback – January 17, 2005
3 Hornoiu Ion Remus, Ecoturismul. Orientare prioritară în d ezvoltarea durabilă a comunitățil or locale,
Editur aASE, Bucur ești 2009 , pag 16
4 Camarda Adina, Strategii d e dezvoltare durabilă a turismului în ț ara Bârsei, editur a Uranus, Bucur ești
2008, p ag. 71
5 http://www.un -documents.n et/our-common-futur e.pdf

4
de producți e și consum c are au determin at apariția de concepte noi, precum
ecoturismul, astfel creându-se piețe pentru pr odusele responsabile față de
mediu.
Unii sp ecialiști din d omeniu au afirmat că turismul dur abil reprezintă
o formă p articul ară de turism c are apelează la un segment de nișă al pieței,
sensibil l a impactul s ocial si ambiental, care este deservit d e tipuri sp ecifice
de produse și operatori, de obicei, impl ementat la scară mică, în c ontrast cu
turismul d e masă. Aceasta este o înțelegere eronată și p ericuloasă a
termenului. Tr ebuie să fie limpede că termenul d e „turism dur abil" s e referă
la un obiectiv fund amental: cerințele dezvoltării dur abile a turismului și
practica managerială orientată în acest sens se pot aplica întregului sp ectru d e
forme turistic e ale oricărei destinații, îngl obând turismul d e masă și div ersele
segmente turistic e de nișă.6
Conceptul d e dezvoltare durabilă cuprind e trei dim ensiuni esențiale7
interdependente, realizarea dezvoltării dur abile însemnând m enținerea
echilibrului dintr e acestea:
– durabilitate economică , și anume generarea prosperității l a diferite
niveluri ale societății și impl ementarea eficacității c osturil or în t oate
activitățil e economice. În mod esențial, este vorba despre viabilitatea
întreprind erilor și activitățil or, pr ecum și abilitatea acestora de
funcți ona pe termen lung;
– durabilitate socială, prin c are se înțelege respectarea drepturil or
omului și oportunități egale pentru t oți membri i societății; pr esupun e o
distribuți e echitabilă a beneficiil or în sc opul ameliorării sărăci ei. Se
pune accent p e comunitățil e locale, pe menținerea și întărir ea
sistemelor lor de viață, p e recunoașterea și respectarea diferitelor
culturi și evitarea oricărei forme de exploatare.
– durabilitatea mediului , care înseamnă c onservarea și gestionarea
resurselor, mai ales a celor care nu sunt r egenerabile. Sunt n ecesare
acțiuni p entru a minimiz a poluarea aerului, pământului și apei, precum
și pentru c onservarea biodiversității și a patrimoniului n atural.
De asemenea, procesul d ezvoltării dur abile implică r espectarea a trei
principii fund amentale8: perspectivă, echitate și holism.
Un alt aspect imp ortant al turismului dur abil îl r eprezintă d ependența
reciprocă dintr e durabilitate și calitate.9
Dezvoltarea durabilă pr esupun e și abilitatea în limit area dezvoltării
turismului și a fluxuril or turistic e dintr -o destinație. Este obligatoriu c a

6 Paolini, T ommaso, Il turism o natura tra presente e futur o, Secondo rapporto sul turism o natura, Minist ero
dell’Ambiente e della Tutela del Territorio, 2005, p52, inf ormație preluată din H ornoiu Ion, op.cit, p ag 16
7 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 13
8 Redcliff e, Woodgate, Sustainability and S ocial Constructi on, în „Th e International Handbook of
Enviromenmental Sociology”, Ch eltenham, Edward Elger, 1997,p ag 61, inf ormație preluată din H ornoiu
Ion, op.cit., pag 13
9 Yunis Eugenio, Seminar on Tourism sust enability and L ocal Agenda 21 in t ourism d estinations, Jeddah,
Saudi Arabia, 2006, p ag 19, inf ormație preluată din H ornoiu Ion, op.cit., p ag 18

5
comunitățil e locale să fi e implic ate în pl anificarea activității și în lu area
deciziil or.
Turismul dur abil încur ajează dezvoltarea sectorului priv at și, t otodată,
implementarea coduril or de bune practici, pr ograme educaționale și de
training p entru îmbunătățir ea managementului în d omeniul pr otecției
resurselor naturale și cultur ale.10
Dezvoltarea durabilă a turismului n ecesită o implic are activă a tutur or
stakeholderilor relevanți si, în egală măsură, un put ernic l eadership p olitic
pentru a se asigur a o largă p articip are consensuală la realizarea sa.
Procesul d ezvoltării dur abile a turismului este unul c ontinuu, al cărui
impact trebuie monitorizat în p ermanență, aplicându -se, ori de câte ori este
necesar, măsuri pr eventive și/sau corective.
Mai mult, turismul dur abil ar trebui să m ențină s atisfacția turistului l a
un niv el ridic at, asigurându -i acestuia o experiență lipsită d e incid ente, care să
determin e, în același timp, c onștientizarea față de problemele protejării
mediului și economisirii r esurselor, dezvoltării dur abile în general.
Toate particul arități turismului dur abil îns eamnă abilitatea destinației
turistic e de a rămân e competitivă, prin m enținerea calității m ediului, în ciud a
tutur or problemelor apărut e, de a atrage noi vizit atori, urmând c a apoi să-i
fidelizeze, de a rămân e unică din punct d e vedere cultur al și d e a fi într -un
permanent echilibru cu m ediul ambiant.
Princip alele obiective ale dezvoltării dur abile ale turismului s e împart
în d ouă c ategorii: d e stimul area a dezvoltării economice și a abilității
societății și a mediului d e a beneficia, într -o manieră dur abilă, d e pe urma
impactului turismului.
În acest context, setul d e obiective posibil d e implementat în c adrul
strategiilor de dezvoltare a comunitățil or locale, urmă rește cu pri oritate:
minimiz area impactului n egativ al turismului asupra societății și m ediului și
maximiz area contribuți ei creative și pozitive a turismului l a economiile
locale, la conservarea moștenirii n aturale și cultur ale și la calitatea vieții
comunităților gazdă și a vizitatorilor.
Obiectivele legate de stimul area a dezvoltării economice se referă la
faptul că turismul c ontribui e la prosperitatea și div ersific area economică a
comunitățil or locale. Princip alul b eneficiu al turismului l a nivel local este
crearea sporului d e producți e, în sp ecial prin c ontribuții l a bugetul local și
oportunități c omerciale.
Venituril e locale realizate de sectorul turistic s e împart în c ontribuții
directe și contribuții indir ecte. Contribuțiil e directe sunt generate de taxele pe
venituril e angajaților și într eprinzăt orilor din turism și d e taxele impus e
turiștil or, cum sunt c ele de aeroport, de stațiune etc.

10 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 19

6
Contribuțiil e indir ecte sunt c ele rezultate din t axele și imp ozitele pe
bunuril e și serviciile furniz ate turiștil or.11
Există și alte venituri l ocale care nu pot fi cu antific ate ușor, deoarece
nu t oate cheltuielile turistic e sunt înr egistrate formal în st atisticil e
macroeconomice, ca de exemplu v enituri r ealizate de vânzăt ori ambulanți,
ghizi d e ocazie etc.
Extind erea activitățil or turistic e determină div ersific area economiei
locale, în m od particul ar în m ediul rur al acolo unde oamenii sunt în g eneral
axați pe domeniul agricol.
Turismul sprijină economia rurală prin cr earea sau creșterea cererii de
produse agricole necesară asigurării s erviciil or turistic e și prin adaosul d e
capital; încur ajează cr eșterea productivității agricole pe suprafețe restrâns e
(agricultură int ensivă) p entru a păstr a o suprafață cât mai mare cu vegetație
naturală.12
Turismul p oate determin a autoritățil e locale să efectueze investițiil e în
infrastructur a generală cum ar fi sist eme de furniz are a apei și d e canalizare,
rețeaua rutieră, r ețeaua electrică, t elefonică și c ea a transportului public,
îmbunătățiri în d omeniile sănătății și tr ansporturil or, echipamente noi pentru
practicarea sporturil or și p entru agrement, restaurante, spații public e, cât și un
aflux d e produse de calitate superioară, toate contribuind l a sporirea calității
vieții rezidenților și a calității serviciil or turistic e.
Turismului dur abil își pr opune de asemenea să c ontribui e la
diversific area ofertei de locuri d e muncă. În urm a dezvoltării turismului,
comunit atea locală beneficiază d e creșterea locurilor de muncă din z onă,
creștere ce are loc cu r espectarea anumit or crit erii sociale și de protecție a
mediului. Turismul influ ențează dir ect cr eșterea numărului d e angajați din
hoteluri, r estaurante, cluburi d e noapte, taximetrie sau vânzări d e suveniruri și
indir ect prin furniz area de bunuri și s ervicii n ecesare activitățil or comerciale
turistic e. În z onele mai puțin d ezvoltate din punct d e vedere economic,
locurile de muncă furniz ate prin turism p ot să r educă exodul d e populație
tânără, c are merge să lucr eze în alte zone.
Turismul p oate să contribui e la crearea de noi piețe pentru pr odusele
locale, cum sunt c ele alimentare sau produsele de artă și m eșteșuguri, c are
altfel nu ar put ea fi verificate. Prin turism, v aloarea istorică a situri lor
naturale și cultur ale este conștientizată, fapt ce stimul ează sentimentul d e
mândri e față de moștenirea locală și n ațională, cât și int eresul în c onservarea
acesteia.
Există t otuși num eroase costuri ascuns e ale turismului, c are pot avea
un efect nefavorabil asupra comunitățil or locale. Responsabile de acest
fenomen sunt tr ansferul m asiv al venituril or din turism în afara comunitățil or

11 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 56
12 Idem, pag 57

7
gazdă și exclud erea întreprinzăt orilor și pr oduselor locale. Scurg erile pot fi
interne, externe și invizibi le.13
În plus, c ererea mărită p entru bunuri și s ervicii d e bază, duc e de cele
mai mult e ori la creșterea prețurilor, lucru c are influ ențează negativ populația
locală ale căror venituri nu cr esc dir ect proporțional.
Printr e obiectivele de ordin s ocial și ecologic s e numără c onservarea
și gestionarea durabilă a resurselor naturale și cultur ale ale comunitățil or
locale prin r educerea la minimum a utilizării r esurselor insufici enete sau
neregenerabile și a poluării în c adrul d estinațiilor turistic e, inclusiv
producerea de deșeuri, pr ezervarea ariilor naturale, habitatelor și a vieții
sălbatice și ameliorarea impactului n egativ asupra acestora, menținerea și
creșterea calității p eisajelor urb ane și rur ale, evitarea degradării fizic e și
vizuale a mediului, pr omovarea patrimoniului ist oric și cultur al, studi erea
impactului asupra mediului p e care îl are transportul l ocal implic at în
activit atea turistică.
Pe lângă c ele menționate mai sus, put em afirma că turismul
stimul ează îmbună tățirea și/sau crearea de facilități cultur ale și de recreere
(rețele de magazine, centre cultur ale și teatre, parcuri d e agrement) d e care
vor beneficia atât turiștii, cât și l ocalnicii.
Un alt obiectiv s ocial îl r eprezintă evitarea imitării u nor
comportamente ale turiștil or de către tinerii localnici și c omercializarea
excesivă un or destinații turistic e, deoarece acestea pot duc e la degradarea
identității cultur ale.
I.2. F orme ale dezvoltării turistic e durabile
În condițiile creșterii fluxuril or turistic e internaționale, și, p e această
bază, a presiunii p e care turismul o exercită asupra mediului n atural și
sociocultur al, tot mai mult s e pune problema conservării p atrimoniului
natural și cultur al, pe baza unei planifică ri locale și naționale pe termen lung,
de natură să îmbunătăț ească c alității vi eții comunitățil or locale și să r ealizeze
un echilibru într e activitățil e economice existente și cea turistică. Astfel se
încur ajează pr acticarea unor forme ale dezvoltării turi stice durabile menite să
contribui e, pe de o parte, la scăderea impactului n egativ p e care circul ația
turistică îl are asupra mediului (d egradarea peisajului, a culturii l ocale și
tradițiil or, diminu area experienței vizit atorilor etc), d ar și l a creșterea
semnific ativă a beneficiil or pentru p opulația locală pe de altă parte.
Un r ol imp ortant în c adrul acestui pr oces îl v a avea înscri erea
dezvoltării dur abile a turismului în rândul obiectivelor princip ale ale
politicil or de dezvoltare economică locală și fund amentarea managementului
resurselor naturale și um ane pe principii d e eficiență.
Princip alele forme ale dezvoltării turistic e durabile sunt: ecoturismul,
turismul cultur al, turismul rur al și g eoturismul.

13 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 59

8
Ecoturismul s -a dezvoltat în ultim ele decenii ale secolului al XX -lea
ca urmare a pericolului cr eat de supradezvoltarea turismului. Ecoturismul
constă în d eplasarea omului, în sp ecial, în arealele naturale atractive pentru a
se relaxa, pentru a cunoaște și a se informa, fără a produce daune calității
mediului înc onjurăt or, aducând b eneficii tutur or celor implic ați în actul
turistic.
Pe lângă principiil e turismului dur abil la care subscri e, ecoturismul
are și principii sp ecifice: contribui e activ l a conservarea patrimoniului n atural
și cultur al; includ e comunitățil e locale în activitățil e de planificare, implică
explic ații complete și int eresante pentru vizit atori, privind r esursele naturale
și cultur ale; este destinat în sp ecial vizit atorilor individu ali pr ecum și
grupuril or organizate de dimensiuni mici14
O altă c omponentă a turismului dur abil este turismul cultur al,
preocupat de cultur a unei țări s au unei regiuni, în sp ecial de artă. Acesta se
concentrează, în g eneral, pe comunitățil e tradiționale ce au div erse obiceiuri,
forme unice de artă și tr adiții s ociale distinct e, care se diferențiază
fundamental de alte tipuri/f orme de cultură .
Turismul cultur al se desfășoară, p e de-o parte, în ariile urbane, în
special în orașele mari și ist orice dar și în sp ațiul rur al caracterizat de o
varietate de valori de patrimoniu cultur al material și im aterial (monumente de
arheologie, arhitectură, c ase memoriale, manifestări tr adiționale, obiceiuri și
ritualuri tr adiționale, etc.) c e conferă o identitate specifică c omunitățil or
locale, le personalizează și l e oferă anumit e valențe turistic e.15
Turismul rur al este turismul und e cultur a rurală este o componentă
cheie a produsului turistic r ecreațional, în accepțiun ea Organizației Mondiale
a Turismului. Trăsătur a distinctivă a produselor turistic e rurale este dată de
faptul că vizit atorilor le sunt oferite contacte personalizate, se bucură d e
mediul fizic și um an al spațiului rur al și p articipă, p e cât p osibil, l a
activitățil e, tradițiil e și sti lul de viață al populației locale. Turismul rur al este
forma cea mai sigură și c ea mai interesantă d e protejare a natura și culturii,
prin urm are, trebuie să fie un concept vi abil ce poate îmbin a conservarea cu
dezvoltarea.
Societatea „National Geografic” a lansat termenul d e „geoturism”, c a
fiind: „f orma de turism c are sprijină s au îmbunătăț ește caracteristicil e
geofizice ale unui sp ațiu – mediul înc onjurăt or, cultur a, estetica, patrimoniul
și bunăst area locuitorilor.”16
Geoturismul urmăr ește ca destinațiile să rămână int acte pentru
generațiile viitoare, să li s e păstr eze resursele, să implic e populația locală, să
informeze turiștii și r ezidenții, să c ontribui e la bunăst area economică a

14 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 20
15 Hornoiu Ion, op.cit, p ag 21
16 Definiți e preluată și tr adusă d e pe
http://tr avel.nationalgeographic.c om/travel/sust ainable/about_geotourism.html accesat ultim a oară pe 30 m ai
2011 l a ora 19:00

9
comunitățil or locale, să s e respecte cultur a și tradițiil e și este interesat de
aspectul c alitativ și nu c antitativ al vizit atorilor.
În perspectivă, d ezvoltarea tutur or formelor de turism tr ebuie să
conțină id eea de durabilitate, să răspundă c erințelor dezvoltării dur abile. în
acest context, ecoturismul, turismul rur al, geoturismul, turismul cultur al etc.,
pot fi considerate „avangarda" formelor de turism dur abil.
I.3. Avantajele dezvoltării dur abile și partenerii d e acțiun e în
turism
Aplicarea cerințelor de dezvoltare durabilă are implic ații multipl e.
Existența unor țint e generale și sp ecifice aduc avantaje reale în asigur area
unei creșteri economice sănăt oase în echilibru cu păstr area calității actuale a
mediului înc onjurăt or. În acest sens se pot prezenta următ oarele avantaje:
– redactarea și aplicarea unui c adru l egislativ și instituți onal, în acest
sens instituțiil e guvernamentale dețin d epartamente cu pr eocupări
privind d ezvoltarea durabilă. De asemenea reglementăril e legislative
pot impun e măsuri r estrictiv e asupra poluării și d e aplicare a unor
indic atori specifici d e evaluare.
– politici și str ategii prin c are se stabilesc obiectivele princip ale și
secund are și apoi transformarea acestora în acțiuni. P rin int ermediul
acestora se pot crea programe de gestionare durabilă a mediulu i
natural și antropic existent. T oate politicil e elaborate asigură
prezentarea coordonatelor generale ale dezvoltării dur abile, iar
strategiile stabilesc elementele de competitivit ate, reducerea
decalajelor de productivit ate în str ânsă r elație cu pr otecția mediului și
reconstrucți a ecologică a zonelor naturale degradate;
– abordarea resurselor îns eamnă că fi ecare program d e acțiun e să
dispună d e fonduri d e punere în realitate a obiectivelor prioritare; în
acest context un r ol esențial îl d eține politica bugetară și fin anciară,
nivelul infl ației, a evoluției cursului d e schimb . În domeniul turismului
alocarea de resurse se face prin p arteneriatele public -private și
realizarea de proiecte eligibil e pentru f onduril e europene dedicate
protecției mediului;
– tehnici și t ehnologii n epoluante oferă soluțiil e de reducere a formelor
de poluare, de punere în pr actică a conceptului d e dezvoltare durabilă;
rolul acestora este acela de a reduce consumuril e energetice, a celor de
combustibili f osili și min ereuri. În plus sunt necesare instalații și
echipamente de control a emisiil or în industri a turismului există
posibilit atea de a se utiliz a energii alternative, să s e reducă p oluăril e
punctu ale (a apei, a solurilor, prin gun oaie și deșeuri, a distrug erii
naturii sălb atice prin d otări turistic e adecvate).
Dezvoltarea durabilă d eține avantaje vizibil e în momentul în c are este
însoțită d e acțiuni orientate către protecția mediului. În plus, acest tip d e

10
dezvoltare economică s olicită c ontribuți a unitățil or de cercetare-inovare
pentru a se asigur a noi mijl oace și soluții ecologice.
Societatea umană m odernă a realizat rapid f aptul că niv elul actual de
producere a bunuril or, serviciil or contribui e direct la distrug erea mediulu i
înconjurăt or; iniți ativele au fost de multe ori fragmentate și nu au avut
caracter obligatoriu pentru t oate statele lumii.
În ultim ele patru d ecenii se înregistrează o implic are a multor actori
(parteneri) care dețin o viziun e mai precisă a intervențiilor necesare.
În acest sens, p ot fi s emnalate programe derulate de Fondul M onetar
Internațional, PNUD, Ph are, Life@Mediu, agenția Europeană de Mediu. Prin
aceste programe se creează o modelare a procesului economic în f avoarea
ocrotirii n aturii. D e asemenea, se ajunge la schimb area mentalitățil or,
comportamentelor pentru a schimb a percepția populației despre importanța
echilibrului ecologic al ecosistemelor naturale.
Punerea în aceeași ecuație a avantajelor și a particip anților care pot
realiza dezvoltarea durabilă aduce în prim pl an conștientizarea din p artea
populației și implic area în luarea deciziil or economice și sociale. În acest fel
prin prism a dezvoltării dur abile se pune accent pe o nouă redistribuir e mai
echitabilă a venituril or care se poate realiza la nivel int ergenerații și
intragenerații.

CAPITOLUL II. D EZVOLTARE DUR ABILĂ L A NIVELUL U E ȘI AL
ROMÂNI EI

Conceptul d e dezvoltare durabilă la nivelul Uniunii Europene și al
țării n oastre înglobează considerente economice, sociale și de mediu c are pot
evolua în int erdependență, susținându -se reciproc.
Agenda 2030 a ONU, adoptată de liderii m ondiali în 2015, r eprezintă
noul cadru gl obal de dezvoltare durabilă și st abilește 17 obiective de
dezvoltare durabilă ( ODD):

Figur a 2.1. C ele 17 obiective de dezvoltare durabilă U E17

17 http://www.un. org/sust ainabledevelopment/sust ainable-development-goals/

11
Această agendă c onstitui e un angajament de a eradica sărăci a și de a
asigur a dezvoltarea durabilă p este tot în lum e, până în 2030.
Obiectivele de dezvoltare durabilă ( ODD) își pr opun să echilibr eze
cele trei dim ensiuni ale dezvoltării dur abile, cea economică, c ea socială și
componenta de mediu, prin acțiuni c oncrete prevăzut e pentru următ orii 15
ani, axate, printre altele, pe:

Obiectivele contribui e la sporirea convergenței într e țările UE, în
cadrul s ocietăților și în r estul lumii.
În domeniul d ezvoltării dur abile, UE se află într -o poziție avansată.
De altfel, este hotărâtă c a, alături de statele sale membre, să fi e printr e primii
actori care pun în aplicare Agenda 2030 a ONU. ODD sunt int egrate în toate
cele zece priorități d e acțiun e ale Comisiei, dintr e care cele mai imp ortante
sunt:

Acțiuni
ODD
demnitate
umană
stabilitate
regională și
globală
o planetă
sănătoasă
societăți
reziliente și
echitabile
economii
prospere
Locuri de muncă, creștere economică și investiții
Piață unică digitală
Uniune energetică și combaterea schimbărilor
climatice
O piață internă profundă și echitabilă
justiție și drepturi fundamentale etc.

12
În 2016, C omisia Europeană și -a prezentat abordarea strategică f ață
de punerea în aplicare a Agendei 2030 și înd eplinir ea obiectivelor de
dezvoltare durabilă.
Princip alele măsuri p entru impl ementarea Agendei 2030:
– integrarea ODD în absolut toate politicil e și iniți ativele UE – dezvoltarea
durabilă este principiul călăuzit or esențial pentru t oate politicil e Comisiei
Europene
– raportări p eriodice, începând din 2017, r eferitoare la progresul U E
– promovarea Agendei 2030, astfel încât aplicarea acesteia să devină o
prioritate și pentru guv ernele statelor membre, Parlamentul European,
celelalte instituții europene, diverse organizații internaționale și organizații
ale societății civil e și alte părți int eresate
– înființ area unei platforme multip artite la nivel înalt care să sprijin e
schim bul d e bune practici în v ederea îndeplinirii obiectivelor în t oate
sectoarele și la toate nivelurile (național și european)
– lansarea unei viziuni p e termen mai lung, p entru p erioada de după 2020
Pentru a promova o dezvoltare durabilă în într eaga lume, UE va
continu a cooperarea cu p artenerii externi, utilizând t oate instrum entele
disponibile în cadrul p oliticil or sale externe și sprijinind, în sp ecial, eforturil e
țărilor în curs d e dezvoltare.
Indic atori ai dezvoltării dur abile
Monitorizarea dezvoltării c a fenomen, prin f olosirea și de indic atori
din afara activității economice precede formul area principiil or dezvoltării
durabile, consacrându -se în paralel cu pr ocesul d e definire a strategiilor de
dezvoltare durabilă elaborate sub egida Națiunil or Unit e și, respectiv, a
Uniunii Europene.
Astfel de instrum ente de monitorizare au fost produse de numeroase
instituții, d e la întreprind eri sau formațiuni ale societății civil e, grupuri d e
experți sau centre de cercetare până l a administr ații locale, guv erne naționale,
organizații int erguvernamentale sau instituții fin anciare internaționale.
Amploarea acestor eforturi r eflectă n evoia specialiștilor/societății d e a
dispun e de astfel de instrum ente, de a acoperi o plajă div ersă d e aplicații și d e
a depăși o seamă d e dificultăți m etodologice.
Diferențele, încă n otabile, dintr e modalitățil e de elaborare, stadiul d e
dezvoltare și gradul d e utiliz are efectivă a unor seturi c oerente de indic atori
ilustr ează c omplexitatea sarcinii d e a regăsi c ompatibilități r eale între
abordăril e empiric e și cele normative din d omeniile distinct e ale conceptului
de dezvoltare durabilă: economia, societatea și capitalul n atural. În aceste
condiții, aspectele metodologice, aflate încă într -o fază d e fundamentare
teoretică, sunt pr eluate dinamic în pr ocesul d e dezvoltare a aplicațiilor de
raportare statistică.
Elaborarea unui s et un anim acceptat de indic atori ai dezvoltării
durabile, inclusiv d e reflectare în sis temul c onturil or naționale, prin

13
instrum ente specifice, a factorilor ecologici și s ociali ai dezvoltării, c onstitui e
în continu are un subi ect de preocupare prioritară din p artea Oficiului d e
Statistică al Uniunii Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru
Europa (UNECE) și Organizației pentru C ooperare și Dezvoltare Economică
(OCDE).
Români a, prin Institutul N ațional de Statistică , este angajată în m od
activ în acest pr oces. În f aza actuală, Institutul N ațional de Statistică
transmit e la Eurostat un sist em parțial de indic atori, int egrat în sist emul
european al dezvoltării dur abile, în funcți e de datele disponibile.
În ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă a Români ei, se
urmăr ește operaționalizarea a două tip uri de indic atori:
1) Indic atori naționali de dezvoltare durabilă – focalizați pe prioritățil e-
cheie exprim ate prin țint e cuantific abile care să permită c ompararea
performanțelor naționale cu cele ale partenerilor internaționali, pr ecum
și cu obiectivele pentru d ezvoltare durabilă a UE. Acest set de
indic atori se va baza pe rezultatele grupului d e lucru Eurostat-UNECE-
OCDE și va fi actualizat în p ermanență.
2) Indic atori de progres ai Strategiei Naționale – acoperă într egul p achet
de politici p e care aceasta le generează, inclusiv a celor ce nu sunt
cuprins e în Agenda 2030. În acest m od, toate politicil e vor forma
obiectul m onitorizării, urmărind r esponsabilizarea decidenților politici
și permițând opiniei public e să evalueze succesul acțiunil or într eprins e.
Pentru R omâni a, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea
durabilă nu este una dintr e opțiunil e posibile, ci singur a perspectivă r ațională
a devenirii n aționale, având c a rezultat statornicir ea unei noi paradigm e de
dezvoltare prin c onfluența factorilor economici, s ociali și d e mediu.
În Români a, ca stat membru al Uniunii Europene, în anul 1997 a fost
creat Centrul N ațional pentru D ezvoltare Durabilă, sub egida Academiei
Române, care în timp a reușit să d evină c ea mai autorizată voce din s ocietatea
civilă în d omeniul elaborării d e propuneri și str ategii p entru d ezvoltarea
durabilă a Români ei.
Scopul C entrului N ațional pentru D ezvoltare Durabilă este de a
identific a prioritățil e de dezvoltare durabilă ale Români ei și r ealizarea
acestora prin pr oiecte concrete la nivel național și local.
Strategia Națională p entru D ezvoltare Durabilă a Români ei
Orizonturi 2013 –2020 –2030
Guvernul R omâni ei, întrunit în ș edință l a 12 n oiembri e 2008, a
dezbătut și aprobat Str ategia Națională pentru D ezvoltare Durabilă l a
orizontul anilor 2013 –2020 –2030.
Elaborarea Strategiei este rezultatul obligației asumate de Români a în
calitate de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite
la nivel comunitar, în sp ecial cele statuate în Tr atatul de aderare, în Str ategia

14
Lisabona pentru cr eștere și locuri d e muncă și în Str ategia reânnoită a UE
pentru D ezvoltare Durabilă din 2006.
În urm a dezbaterii pr oiectului l a nivel național și r egional, cu
implic area activă a factorilor int eresați și cu sprijinul c onceptual al
Academiei Române, Strategia propune o viziun e a dezvoltării R omâni ei în
perspectiva următ oarelor două d ecenii, cu obiective care transced dur
cicluril or electorale și preferințele politice conjunctur ale18:
a) Orizont 2013: Încorporarea organică a principiil or și pr acticil or
dezvoltării dur abile în ansamblul pr ogramelor și p oliticil or public e ale
Români ei ca stat membru al Uniunii Europene;
b) Orizont 2020 : Atingerea nivelului m ediu actual al țăril or Uniunii
Europene la princip alii indic atori ai dezvoltării dur abile;
c) Orizont 2030: Apropierea semnific ativă a Români ei de nivelul m ediu
din acel an al țăril or membre ale Uniunii Europene din punct d e vedere
al dezvoltării dur abile.
Îndeplinir ea acestor obiective strategice va asigur a, pe termen mediu
și lung, o creștere economică ridic ată, în c onsecință, o reducere subst anțială a
decalajelor economico-sociale dintr e Români a și celelalte state membre ale
UE.
Prin prism a indic atorului sint etic prin c are se măsoară pr ocesul d e
convergență reală, se creează astfel condițiil e ca produsul int ern brut p e cap
de locuitor al Români ei să d epășească în anul 2013 m edia UE din acel
moment, să s e apropie de media UE în anul 2020 și să fi e ușor sup erior
nivelului m ediu european în anul 2030.
Direcțiile princip ale de acțiun e, detaliate pe sectoare și orizonturi d e
timp sunt:
– Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiționale în pr ofil int er-sectorial și r egional, cu p otențialul și
capacitatea de susțin ere a capitalului n atural;
– Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și f ormare
profesională, sănăt ate publică și s ervicii s ociale, ținând s eama de
evoluțiil e demografice și de impactul acestora pe piața muncii;
– Folosirea generalizată a celor mai bun e tehnologii existente, din punct
de vedere economic și ecologic, în d eciziil e investiționale;
– Introducerea fermă a criteriilor de eco-eficiență în t oate activitățil e de
producți e și servicii;
– Asigurarea securității și sigur anței alimentare prin v alorificarea
avantajelor comparative ale Români ei, fără a face rabat de la exigențele
privind m enținerea fertilității s olului, c onservarea biodiversității și
protejarea mediului;
– Racordarea la normele și standardele europene privind c alitatea vieții;

18 www.mm ediu.ro

15
– Anticip area efectelor schimbăril or clim atice și elaborarea atât a unor
soluții d e adaptare pe termen lung, cât și a unor planuri d e măsuri d e
conting ență int er-sectoriale, cuprinzând p ortofolii de soluții alternative
pentru situ ații de criză g enerate de fenomene naturale sau antropice;
– Folosirea celor mai bun e tehnologii disp onibile, din punct d e vedere
economic și ecologic, în d eciziil e investiționale din f onduri public e pe
plan național, regional și local, introducerea fermă a criteriilor de eco-
eficiență în t oate activitățil e de producți e sau servicii;
– Asigur area securității și sigur anței alimentare prin v alorificarea
avantajelor comparative ale Români ei în privinț a dezvoltării pr oducți ei
agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea măsuril or de creștere
cantitativă și c alitativă a producți ei agricole în vederea asigurării hr anei
pentru oameni și animale cu c erințele de majorare a producți ei de
biocombustibili, fără a face rabat de la exigențele privind menținerea și
sporirea fertilității s olului, bi odiversității și pr otejării m ediului;
– Necesitatea identificării un or surs e suplim entare de finanțare, în
condiții d e sustenabilitate, pentru r ealizarea unor proiecte și programe
de anvergură, în sp ecial în d omeniile infrastructurii, energiei, protecției
mediului, sigur anței alimentare, educației, sănătății și s erviciil or
sociale;
– Protecția și pun erea în valoare a patrimoniului cultur al și n atural
național; racordarea la normele și st andardele europene privind
calitatea vieții să fi e însoțită d e revitalizarea, în m odernitate, a unor
moduri d e viețuire tradiționale, în sp ecial în z onele montane și cele
umede.
Strategia stabilește direcțiile princip ale de acțiun e pentru însușir ea și
aplicarea principii lor dezvoltării dur abile în perioada imediat următ oare, în
completarea obiectivelor ce derivă din str ategiile, planuril e și pr ogramele
naționale de dezvoltare.
Strategia UE pentru D ezvoltare Durabilă, c e reprezintă fund amentul
Strategiei Naționale a Români ei în d omeniu, c ompletează Str ategia de la
Lisabona și se dorește a fi un c atalizator pentru c ei ce elaborează politici
public e și pentru opinia publică, în sc opul schimbării c omportamentului în
societatea europeană și, r espectiv, în s ocietatea românească și implicării
active a factorilor decizionali, publici și priv ați, pr ecum și a cetățenilor în
elaborarea, impl ementarea și monitorizarea obiectivelor dezvoltării dur abile.
Responsabilitatea pentru impl ementarea Strategiei revine Uniunii
Europene și st atelor sale membre, implicând t oate componentele
instituți onale la nivel comunit ar și n ațional. Este sublini ată, d e asemenea,
importanța unei strâns e conlucrări cu s ocietatea civilă, p artenerii sociali,
comunitățil e locale și cetățenii p entru atingerea obiectivelor dezvoltării
durabile.

16
Planul N ațional Str ategic reprezintă b aza pentru impl ementarea
Programului N ațional de Dezvoltare Rurală.
Așa cum s e arată în Str ategia de Dezvoltare Rurală a Români ei pentru
2014 -2020 (document d e analiză c e fundamentează n ecesitățil e de
intervenție, pe domenii, p entru actuala perioadă de programare), Români a se
confruntă cu pr ovocări s erioase în atingerea potențialului său economic și
social, în s ectorul agroalimentar și f orestier, precum și l a nivelul z onelor
rurale.
PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic d e 50% din m edia Uniunii
Europene și semnific ativ m ai mic în z onele rurale.
Din punct d e vedere al dezvoltării, z onele rurale înregistrează un
decalaj semnificativ față de zonele urbane și se caracterizează prin:
– deficiențe structur ale persistente (numărul m are al persoanelor ocupate în
agricultură, îmbătrânir ea populației, un număr m are de exploatații d e
subzist ență etc.);
– valoare adăug ată scăzută a produselor agroalimentare;
– randamentele și productivit atea muncii scăzut e, în sp ecial în agricultur a de
semisubzist ență;
– spirit antreprenorial scăzut p entru d ezvoltarea activitățil or economice, acces
redus l a credite;
– o piață a terenuril or nefuncți onală;
– o modestă orientare către export;
– investiții insufici ente în cercetare și dezvoltare în domeniile specifice
agriculturii;
– accesul la servicii și infr astructură cu mult în urm a zonelor urb ane;
– creșterea continuă a disparitățil or regionale;
– o pondere ridicată a populației expus e riscului d e sărăci e și excluziun e
socială;
– o administr ație publică încă in eficientă;
– o serie de riscuri p entru oameni și m ediu p e fondul schimbăril or clim atice și
care reprezintă o amenințare pentru z onele rurale și, în general, pentru într eg
teritoriul n ațional.
Toate aceste realități sunt pr ezentate în div erse documente de analiză
și dezvoltate în Acordul d e Parteneriat propus d e Români a Comisiei
Europene, document care va trebui să asigur e convergența cu str ategia
europeană p entru o creștere inteligentă, dur abilă și f avorabilă incluziunii,
precum și cu sc opul sp ecific al fiecărui f ond european de sprijin și fin anțare,
în c onformitate cu obiectivele Tratatului privind funcți onarea Uniunii
Europene, inclusiv în c eea ce privește coeziunea economică, s ocială și
teritorială.
Pentru a îndeplini aspirațiile de creștere economică r eflectate în
obiectivul gl obal al Acordului d e Parteneriat, economia românească tr ebuie

17
să se transforme într-o economie modernă și c ompetitivă, abordând c ele cinci
provocări în m aterie de dezvoltare:
I. Competitivit atea;
II. Oamenii și s ocietatea;
III. Infrastructur a;
IV. Resursele;
V. Administr ația și guv ernarea.
Elemente factuale și analitice utile privind di agnosticul situ ației
actuale din R omâni a, evaluarea politicil or public e și a decalajelor față de
performanțele medii din c elelalte țări ale UE sunt c onținut e în pr oiectul d e
Strategie post-aderare a Români ei elaborat de Guvern în anul 2007.
Măsuril e întreprins e de Români a pentru înd eplinir ea celor 8 țint e
convenite în cadrul ONU privind pr oblematica globală a dezvoltării dur abile
sunt pr ezentate în cel de-al doilea Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare
ale Mileniului, adoptat de Guvernul R omâni ei la 18 septembrie 2007.
Conținutul acestor documente și măsuril e luate pentru impl ementarea
lor în primul an după aderarea Români ei la UE prezintă un gr ad subst anțial de
relevanță p entru efortul d e a face față pr ovocărilor-cheie și de a realiza
obiectivele Strategiei Uniunii Europene pentru D ezvoltare Durabilă r eînnoite
din 9 iuni e 2006.
Se constată, în același timp, existența unor supr apuneri sau omisiuni
din punctul d e vedere al coordonării int erdepartamentale, faptul că str ategiile
și pr ogramele existente acoperă orizonturi dif erite de timp și, m ai ales, nu
sunt subsum ate unei viziuni int egratoare, așa cum este cea oferită d e
conceptul d ezvoltării dur abile

CAPITOLUL 3. TURISM ȘI D EZVOLTARE DUR ABILĂ – O
STR ATEGIE PENTRU BR AȘOV

III.1. Caracterizarea județului Br așov
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al Oltului, în
interiorul Arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 ),
județul Brașov se învecinează cu opt județe.
La est se mărginește cu județul Covasna, în sud -est cu județul Buzău,
în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar
în nord cu județele Mureș și Harghita.

18

Fig.I II-1. Harta județului Brașov19

Municipiul Brașov (reședința j udețului) este situat la
longitudine estică și latitudine nordică cu o altitudine medie de
aproximativ 600 m.
Vecini: Județul Mureș și Harghita la nord, județul Covasna la est,
județul Buzău la sud -est, județul Prahova, Dâmbovița și Argeș la sud și
județul Sibiu la vest.
Suprafață: Județul Brașov are o suprafață de 5.363 reprezentând
2,3% din suprafața țării.
Căi de acces :
Din jud ețul Br așov r ețeaua căilor ruti ere totalizează 1.449 km. Dintr e
aceștia, 398 km sunt drumur i naționale.
Municipiul Br așov este amplasat pe coridorul p aneuropean IV, l a
intersecția a șapte drumuri europene, naționale și jud ețene și asigură
posibilit atea de legătură cu oric e destinație din ț ară: E60-DN1 -E68, E60-
DN13, 574 -DN73, E574-DN11, DJ103 A, DJ103, DJ103C și DJ101H.
Actualmente accesul ruti er din / spr e municipiul Br așov, s e realizează
astfel:
– pe E 60 spr e Bucur ești (168 km);
– pe DN 73/ E 574 spr e Pitești (136 km);
– pe E 68 spre Sibiu (143 km);
– pe E 60 spre Târgu Mureș (17 1 km);
– pe E 574 spre Bacău (179 km);
– pe DN 10 spre Buzău (157 km).
Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov
fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din
acesta pornesc șase ramificații:

19www.wikipedia.org

19
a) Tronsonul Brașov – Predeal – București
b) Tronsonul Brașov – Sfântu Gheorghe – Gheorgheni
c) Tronsonul Brașov – Rupea – Sighișoara – Teiuș
d) Tronsonul Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de jos
e) Tronsonul Brașov – Hărman – Întorsura Buzăului
f) Tronsonul Brașov – Zărnești.
În imediata vecinătate a municipiului Brașov nu există aeroporturi
accesibile publicului. Apropierea pe calea aerului de Brașov, se realizează în
prezent prin Aeroportul Internațional Henri Coandă, iar pentru curse de
pasageri cu avioane de mică capacitate poate fi folosit aeroportul din Sibiu.
În planurile de dezvoltare ale zonei Brașov există și un proiect de
constr uire a unui aeroport la Brașov.
Relieful – suport și potențial de dezvoltare a habitatului
În su dul județului se găsesc Carpații Meridionali cu cele mai
importante masive: Făgăraș cu vârful Moldoveanul 2 543 m, Bucegi cu vârful
Omu 2 507 m, Piatra Craiului cu vârful La Om (sau Piscul Baciului) 2 239 m,
Ciucaș cu vârful Ciucaș 1 956 m, Piatra Mare cu vârful Piatra Mare 1 844 m
și o parte a munților Întorsura Buzăului.
Spre nord, munții au înălțimi mai mici, cele mai înalte vârfuri fiind
Cristianul Mare 1 802 m, Ciuma 1 618 m și Măgura Codlei din Munții
Codlei, Varna 1 272 m și Cetățuia cu 1 105 m.
Relieful conține și o regiune de coline subcarpatice, depresiuni cu
aspect de șes – Țara Bârsei și Țara Făgărașului și, dincolo de Olt, sudul
Podișului Transilvaniei.
Vegetația și fauna . Fauna este foarte variată, grație mul titudinii
biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase fiind
reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și
broaște și de o mare varietate de insecte.
– Mamifere cu specii de: căprioară (Capreolus capreolu s), vulpe (Vulpes
vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa), pisică sălbatică (Felis
silvestris), veveriță (Sciurus carolinensis);
– Păsări: ciuf -de-pădure (Asio otus), șorecar (Buteo, buteo), corb
(Corvus corax), vânturel roșu (Falco tinninculus), gaia neagră (Milvus
nigrans), cucuvea (Athene noctua), ciocănitoare -verzuie (Picus canus),
pupăză (Upupa epops), măcăleandru (Etithacus rublecula), mierlă
(Turdus merula), dumbrăveancă (Coracias garrulus), sturz -de-vâsc
(Turdus viscivorus), sfrâncoc (Lanius excubitor );
– Reptile și amfibieni: șopârlă cenușie (Lacerta agilis), năpârcă (Anguis
fragilis), viperă (Vipera berus), broasca -roșie -de-pădure (Rana
dalmatina), broască -de-mlaștină (Rana arvalis);
– Insecte: fluturi din speciile Eurhydryas aurinia, maculinea teleius),
gărgărițe și gândaci20.

20 http://apmbv.anpm.ro/

20
Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești
(păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în
păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șor ecarul
încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul
de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul,
mistrețul, râsul, etc).
Județul Brașov deține 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri
naționale (Piatra Craiului și Bucegi). Suprafețele protejate au 27.313,7 ha,
reprezentând circa 7% din suprafața județului.
În cadrul județului, pădurile dețin o pondere ridicată, ele reprezentând
peste 35,3 la sută din întreaga suprafață.
În arealele rezervațiilor naturale este întâlnită o mare diversitate
floristică alcătuită din arbori, arbusti, ierburi și flori cu elemente rare; dintre
care unele protejate la nivel european sau endemice pentru Țara Bârsei.
Flora lemnoasă are în componență specii de: stejar (Quercus robur),
carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), arin negru (Alnus
glutinosa), arin alb (Alnus incana), salc ie albă (Salix alba), mur (Rubus
fruticosus), măceș (Rosa canina), coacăz negru (Ribes nigrum).
La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare și specii diverse
precum: stânjenelul mic de munte (Iris ruthenica), ligularia (Ligularia
siberica), firuță (Poa pratensis), ochii -broaștei (Primula farinosa), coada –
iepurelui, lalea pestriță (Fritillaria meleagris), armeria (Armeria maritima),
darie (Pedicularis sceptrum -carolinum) iar în zona de mlaștină, rarități
floristice precum: jimla (Armer ia barcensis), ciucurași (Adenophora
liliifolia), roua cerului (Drosera angelica)21, moșișoare (Liparis loeselii),
foaie -grasă (Pinguicula vulgaris) și mai multe specii de rogozuri.
Condițiile climaterice . Clima județului Brașov are un specific
temperat -continental, caracterizându -se prin nota de tranziție între temperată
de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă în
zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în
zonele mai joase.
Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase și de aceea,
temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme.
Cantitatea de precipitații este relativ mai ridicată ca urmare a
contrastelor diurne mici.
Temperatura medie multianuală a aerului este de , temperatura
maximă absolută fiind de C în luna august, iar temperatura minimă
absolută de a fost înregistrată la Bod în 25 ianuarie 1942.
Numărul mediu al zilelor de v ara este de aproximativ 50 de zile pe an.
Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.
Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

21 Roua cerului este o specie de plantă carniv oro (insect ofagă).

21
La nivelul municipiului cantitatea medie anuală de precipitații este de
124,8 mm, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 70,8 zile.
Adâncimea de îngheț este conform STAS 6054/77 de 0.90 – 1.00 m.
Din punct de vedere al zonei seismice, Brașovul este amplasat în zona
D și se caract erizează, conform Normativului P100/92, prin coeficienți ks =
0.16 și Tc = 1.0, iar conform STAS 11.100/77 în zona cu intensitate seismică
de grad 722.
Hidrografia și resursele de apă . Rețeaua hidrografică a județului
Brașov cuprinde pe de o pa rte apele subterane freatice și de adâncime, iar pe
de altă parte apele de suprafață reprezentate de rețeaua de râuri care străbat
teritoriul, precum și de lacurile naturale și artificiale.
Teritoriul județului se încadrează în bazinul hidrogr afic superior al
Oltului, care traversează județul pe o distanță de aproximativ 220 km, de la
confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți
afluenți ai Oltului sunt: Timiș, Homorodul Mare, Șercaia, Ghimbășel și
Bârsa.
Tabloul apelor de suprafață este completat de lacurile glaciare din
Munții Făgărașului (Urlea și Po dragu) și lacurile artificiale.
Populația și așezările umane . Din punct de vedere demografic,
populația județului Brașov este așezată în patr u municipii: Brașov, Făgăraș,
Săcele și Codlea, cinci orașe (Predeal, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești) și
43 comune cu 149 sate.
Populația totală a județului la 1 ianuarie 2017 era de 632.941 locuitori,
dintre care bărbații reprezintă 48,68 % (308.116 p ersoane), iar femeile
51,32% (351.075 persoane).
În mediul urban trăiesc 457.553 locuitori reprezentând 72,29% din
total, iar în cel rural 175.388 locuitori reprezentand 27,71%.

Figura I II-2. Populația județului Brașov23

Populați a din mediul urban, în proporție covârșitoare, locuiește în
municipiul reședintă de județ, orașul Brașov, cu 253.200 locuitori, urmat de

22 www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul -mun-Brasov.pdf
23 http://www.brasov.insse.ro
72.3% 27.7%
mediul urban
mediul rural

22
Săcele cu 30.798 locuitori, Făgăraș cu 30.714 locuitori, Zărnești cu 23.476
locuitori, Codlea 21.708 locuitori, Râșnov cu 15.022 locuitori, Victoria cu
7.386 locuitori, Rupea cu 5.269 locuitori, Predeal cu 4.755 locuitori și
Ghimbav cu 4.698 locuitori.
Structura etnică a populației județului Brașov la nivelul lunii
octombrie 2017 se prezenta astfel: români 87,9 4 %, maghiari 7,69%, rromi
3,59%, germani 0,57% și alte etnii 0,2%.

Figura I II-3. Structura etnică a populației județului Brașov24

De la recensământul din 1 iulie 2011, când populația era 549.207
locuitori, aceasta a crescut până în ianuarie 2017 (632.941 locuitori) ceea ce
înseamnă cu 83.734 de persoane mai mult.
Modificările populației după domiciliu în structura pe sexe și medii de
rezidență, la 1 iulie 2017, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. III-1 Populația ju dețului Brașov după domiciliu , iulie 201725
Populație 2017 2016 Diferență 2017
față de 2016
Total 632941 631796 1145
Masculin 306687 306255 432
Feminin 326254 325541 713
Mediul urban 462184 462782 -598
Masculin 220444 220934 -490
Feminin 241740 24184 8 -108
Mediul Rural 170757 169014 1743
Masculin 86243 85321 922
Feminin 84514 83693 821

Populația masculină a județului Brașov, a reprezentat 48,45% din total
populației brașovene , în ușoară scădere față la 1 iulie 2016 (48,47%).

24 Idem
25 http://www.brasov.insse.ro/
87.9% 7.7% 3.6% 0.6% 0.2%
români
maghiari
rromi
germani
alte etnii

23
Concluzionăm că populația urbană și cea de sex feminin sunt
majoritare in județul Brașov. (73,02%, respectiv 51,55%).
Raportul de masculinitate la 1 iulie 2017 a fost 94 bărbați la 100 de
femei.

Figura III-4. Structura etnică a populație i județului Brașov26

Ponderea populației în vârstă de muncă (15 -64 ani) în total populație,
a scăzut la 1 iulie 2017 comparativ cu 1 iulie 2016 cu 0,67 puncte
procentuale, în favoare ponderii populației foarte tinere (0 -14 ani) și a
ponderii po pulației vârstnice (65 ani și peste) care au crescut cu 0,14 puncte
procentuale, respectiv cu 0,53 puncte procentuale.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 95,76 la 1 iulie
2016 la 98,27 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 iulie 2017.
Indicele de îmbătrânire demografică la nivelul județului Brașov este mai mic
decât cel înregistrat la nivelul României (109,19 persoane vârstnice la 100
persoane tinere).

Figura I II-5. Structura populației după domiciliu pe grupe de vâr stă și sexe27

26 Idem
27 http://www.brasov.insse.ro
15.48% 15.34%
69.31% 69.98%
15.21% 14.68%
20172016
0-14 ani
15-64 ani
peste 65 ani
050001000015000200002500030000
0 – 4 5-910-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-8485 si pestePopulația după domiciliu pe grupe de vârstă și sexe, la 1 iulie 2017
Masculin

24
La 1 iulie 2017, cea mai ridicată pondere în populația totală a
județului Brașov o reprezintă persoanele din grupa de vârstă 35 -39 ani, de
9,18%. La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,67%, iar la
feminin de 8, 72%.
Nivelul de dezvoltare economico -socială
Nivelul de dezvoltare economico -socială a județului Brașov este
descris cu ajutorul analizei principalilor indicatori sintetici ai activității
economice, astfel:
1) Inflația
Indicele prețur ilor de consum (IPC) pentru luna ianuarie 2017, pe total
și pe grupe de mărfuri și servicii și rata medie lunară a inflației se prezintă
astfel:
Tabelul nr. III-2 Rata medie lunară a inflației 2016 -201728
Ianuarie 2017 față de: Rata medie lunară a inflației
(01.01 -31.01)
Decembrie
2016 Ianuarie 2016 2017 2016
Total 100,85 101,06 0,9 1,3
Mărfuri
alimentare 100,86 97,02 0,9 1,2
Mărfuri
nealimentare 100,92 102,48 0,9 2,0
Servicii 100,66 104,25 0,7 -0,1

La grupa de mărfuri aliment are prețurile în luna ianuarie 2017, față de
luna ianuarie 2016, au crescut cu 0,3%, în timp ce la mărfuri nealimentare s -a
înregistrat o creștere de 1,1%, iar la categoria servicii, o scădere cu 0,8%.
2) Salariații și câștigul salarial
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii decembrie 2017 a fost în județul
Brașov de 161.487 persoane29, cu 1.102 persoane mai puțin sau cu 0,68% mai
puțin decât cel înregistrat la sfârșitul lunii precedente și mai mare cu 1,15%
față de efectivul salariaților de la s fârșitul lunii decembrie 2016, respectiv cu
1.835 persoane mai mult.

28 Idem
29 Date preluate de pe http://www.brasov.insse.ro

25

Figura I II-6. Evoluția numărului de salariați la nivelul județului Brașov30

În luna decembrie 2017 față de luna decembrie 2016, în Regiunea
Centru cea mai mare creștere a câștigului salarial mediu net a înregistrat‐o
județul Brașov cu 17,9%, iar cea mai mică creștere a înregistrat‐o județul
Alba cu 3,6%.
Câștigul salarial mediu nominal brut la nivel național în luna
decembrie 2017 a fost cu 6,8% mai mare decât î n luna precedentă și cu
12,4% mai mare decât în luna decembrie 2016. Câștigul salarial mediu
nominal net la nivel național în luna decembrie 2017 a fost de 2.629 lei, în
crestere fata de luna precedenta cu 165 lei (+6,7%) , și cu 11,7% mai mare
decât în lu na decembrie 2016.
Indicele câștigului salarial real a fost de 106,4% pentru luna
decembrie 2017 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990,
indicele câștigului salarial real a fost de 192,9%, cu 11,5 puncte procentuale
mai mare față de cel înregistrat în luna noiembrie 2017.
Câștigul salarial mediu nominal brut a fost în luna decembrie 2017, la
nivelul județului Brașov, de 3.739 lei, cu 6,3% mai mare decât în luna
precedentă și cu 18,6% mai mare decât în luna decembrie 20 16.
Câștigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2017, la
nivelul județului Brașov, de 2.693 lei, în crestere față de luna precedentă cu
161 lei, (+6,4%) și cu 17,9% mai mare decât în luna decembrie 2016.
Câștiguri salariale peste media județului s‐au înregistrat în industrie și
construcții (2.793 lei). Câștiguri salariale sub media județului s‐au înregistrat
în servicii (2.623 lei), agricultură, silvicultură și pescuit (2186 lei).
Față de luna decembrie 2016, cele mai mari creșteri s‐au înregistrat
pentru diviziunile: alte activități de servicii (+46,1%), activități de creație și
interpretare artistică (+45,5%).
Cele mai mari scăderi aparțin diviziunilor: fabricarea produselor de
cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (‐31,1%) și
activități de investigații și protecție (‐13,2%).

30 http://www.brasov.insse.ro 157000158000159000160000161000162000163000164000
ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
efectivul salariaților la sfârșitul lunii – persoane

26
3) Pensionarii și pensia medie
Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din județul
Brașov a fost în 2017 de 140.3 63 persoane, mai mare cu 0,35% față de
aceeași perioadă a anului 2016.
Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale de stat din județul
Brasov a fost în anul 2017 de 975 lei, mai mare cu 4,06% comparativ cu
2016.
4) Șomajul
Situați a șomerilor la 31.12.2017 existentă în evidența Agenției
Județene de Ocupare a Forței de Muncă Brașov se prezintă astfel:
Tabelul nr. III-3 Situația șomerilor din județul Brașov , decembrie 201731
Șomeri înregistrați
în județul Brașov Total Femei % femei d in total
Total șomeri 11.780 5.001 42,46
– mediu urban 5.273 2.505 47,51
– mediu rural 6.507 2.496 38,36
1. Șomeri indemnizați 4.269 2.050 48,02
Structura pe studii:
– fără studii medii 1.786 617 34,55
– cu studii medii 1.730 960 55,50
– cu stud ii superioare 753 473 62,82
Structura pe vârstă:
– sub 25 ani 659 322 48,87
– 25 – 55 ani 2.834 1.492 52,65
– peste 55 ani 776 236 30,42
2. Șomeri
neindemnizați 7.511 2.951 39,29
Șomeri înregistrați
în județul Brașov Total Femei % femei
din total
Structura pe studii:
– fără studii medii 6.720 2.556 38,04
– cu studii medii 541 250 46,21
– cu studii superioare 250 145 58,00
Structura pe vârstă:
– sub 25 ani 1.274 429 33,68
– 25 – 55 ani 5.237 2.149 41,04
– peste 55 ani 1.000 373 37,30
Rata șomajului -% 4,71% 4,58%

Numărul șomerilor înregistrați în evidențele Agenției Județene pentru
Ocuparea Forței de Muncă Brașov la data de 31.12.2017 a fost de 11.780
persoane, din care 5.001 femei (42,5%).

31 http://www.brasov.insse.ro/

27
Din numărul total al șomerilor, 1.515 persoane au participat la cursuri
de calificare, recalificare și 37 dintre aceștia au absolvit cursurile. Dintre
aceștia, în luna decembrie 2017 au fost angajați 10 șomeri, cu 54 mai puțini
comparativ cu luna anterioară.
Rata șomajului înregistrată la sfârșitul lunii decembrie 2017 a fost de
4,71%, calculată în raport cu populația activă civilă totală32.
În luna decembrie 2017 rata șomajului a fost mai mare cu 0,38 puncte
procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă și cu 0,36 puncte
procentuale mai mică decât cea înregistrată în luna decembrie 2016.
Repartizarea șomerilor pe agenții teritoriale se prezintă astfel: Agenția
Brașov cu 4.512 șomeri, Punct Local Făgăraș cu 2.293 șomeri, Punct Lo cal
Râșnov cu 598 șomeri, Punct Local Codlea cu 597 șomeri, Punct Local
Zărnești cu 471 șomeri, Punct Local Rupea cu 2.293 șomeri, Punct Local
Săcele cu 707 șomeri și Punct Local Victoria cu 309 șomeri.
Din numărul total de 11.780 șomeri doar 3 6,24% sunt indemnizați, în
timp ce în luna decembrie 2016 ponderea șomerilor indemnizați era de
34,12%. În valori absolute, numărul șomerilor indemnizați a crescut de la
4.181 persoane în decembrie 2016 la 4.269 persoane în decembrie 2017, iar
numărul șome rilor neindemnizați a scăzut de la 8.074 persoane în decembrie
2016, la 7.511 persoane în decembrie 2017.
Dintr -un total de 4.269 șomeri indemnizați, 1.786 sunt fără studii
medii (41,8%), 1.730 sunt cu studii medii (40,5%), iar 753 sunt cu stud ii
superioare (17,7%).
Structura pe niveluri de studii a șomerilor neindemnizați este
semnificativ diferită de cea a șomerilor indemnizați. Astfel, 89,5% sunt
fără studii medii, 7,2% cu studii medii și 3,3% cu studii superioare.

Figura III-7. Ponderea numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, în
funcție de studii33

32 http://www.brasov.insse.ro/
33 Idem
0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%
fără studii
studii medii
studii
superioareȘomeri
indemnizați în
funcție de studii
Șomeri
neindemnizați

28
Din punct de vedere al structurii pe vârste a șomerilor indemnizați,
15,4% sunt șomeri foarte tineri (sub 25 ani), 66,4% sunt șomer i cu vârsta
cuprinsă între 25 -55 ani și 18,2% șomeri cu vârsta peste 55 ani. Ponderea
șomerilor foarte tineri a scăzut de la 20,3% în decembrie 2016, la 15,4% în
decembrie 2017.
Structura pe grupe de vârstă în cazul șomerilor neindemnizați este și
ea diferită. Ponderea șomerilor sub 25 de ani este de 17,0%, a celor între 25 –
55 ani este de 69,7%, iar a celor peste 55 ani de 13,3%.
În cursul lunii decembrie 2017 au fost reîncadrate în muncă 305 de
persoane.
III.2. Str ategii durabile în turismul br așovean
Județul Br așov reprezintă un a dintr e cele mai variate zone în ceea ce
privește ofertă turistică din R omâni a atât prin obiectivele naturale
(monumente ale naturii, r ezervații naturale, parcuri n aționale), sp orturi de
iarnă, sp orturi extreme – alpinism, p arapantă, d eltaplanorism, vânăt oare și
pescuit, cât și prin obiectivele istorice-arheologice (cetăți, c astele, biserici,
muzee etc).
Poziționarea geografică a județului Br așov în z onă m ontană din
centrul țării f avorizează dezvoltarea turismului sub f orme diverse. Potențialul
turistic al jud ețul Br așov îmbină elemente ale cadrului n atural cu v alori
cultur ale și istorice.
Trecutul b ogat în ist orie și îmbin area cultur ală și multi etnica din acest
teritoriu fac din Br așov unul dintr e cele mai interesante locuri, nu num ai din
Români a, dar și din într eagă regiune. Cu t oate acestea, Brașovul nu a atins
potențialul d e a deveni un a dintr e cele mai interesante destinații din estul
Europei.
În aceste condiții, str ategiile ce trebuie conturate trebuie să aibă că
finalitate creșterea prestigiului jud ețului, că d estinație turistică, astfel încât
potențialul natural și antropic să fi e valorificat la maximum.
Princip alele strategii trebuie să aibă în v edere:
– crearea unui m ediu economic și s ocial propice încur ajării d ezvoltării
activitățil or de turism;
– axarea pe nișele potrivit e de turism și atragerea tipuril or potrivit e de
turiști;
– asigur area satisfacției turiștil or;
Conturarea strategiilor trebuie să aibă în v edere și mijl oacele prin
care strategiile să fi e atinse. Astfel, se vor creiona, punctu al, o serie de
propuneri. Deși experiența și cun oștințele deținute permit oferirea unui s et de
soluții c omplet, realitatea a demonstrat că, în g eneral, proiectele de dezvoltare
strategică pr opuse la nivelul R omâni ei nu și -au înd eplinit viziun ea și
misiun ea deoarece nu au luat în c alcul r esursele pe care beneficiarul str ategiei
le are la dispoziție.

29
Astfel, soluțiile propuse în continu are, deși la prim a vedere non-
exhaustiv e, se doresc a fi dir ect aplicabile, în măsură r esurselor de care
județul Br așov dispun e în momentul d e față.
Trebuie conștientizat faptul că d orim cr earea unei destinații turistic e
de referință, i ar eforturil e necesare sunt c onsiderabile.
Aplicarea strategiei presupun e, într -un timp scurt, impl ementarea unei
serii de măsuri c oncrete, ce presupun e investiții imp ortante. De asemenea,
trebuie conștientizat că situ ația actuală a turismului, pr ecum și d orința de
îndeplinir e a viziunii și misiunii pr opuse presupun eforturi c oncentrate într-un
interval de timp r elativ scurt.
Brașovul s e află în situ ația de a obține, până în 2020, im aginea unei
destinații turis tice de marcă, rezultat obținut d e alte destinații europene după
decenii în c are au realizat investiții și str ategii bin e gândit e și targetate.
Crearea unui m ediu pr opice dezvoltării turismului
Dezvoltarea activității turistic e trebuie realizată în m od dur abil, fără
afectarea mediului înc onjurăt or, astfel încât b eneficiil e economice să rămână
comunității l ocale. Inv estițiil e previzionate trebuie realizate astfel încât să
ajute la creșterea economiei locale (de exemplu: prin utiliz area furnizorilor
locali), c onducând l a creșterea cifrei de afaceri a județului și l a creșterea
numărului d e locuri d e muncă.
Strategia de dezvoltare trebuie să aibă l a bază m ai mult e căi d e
acțiun e cheie, cu imp act în activit atea turistică:
– formarea unei echipe din m embri ai autoritățil or locale care să înlătur e
barierele de ordin p olitic și administr ativ;
– sprijinul instituțiil or formatoare de specialiști în turism;
– sprijin m aterial în sc opul d ezvoltării jud ețului că d estinație turistică:
dezvoltarea capacității d e primir e turistică în c oncordanță cu infr astructur a
de transport, resursa umană calificată conform cerințelor;
– înființ area unei agenții în jurul unui actor imp ortant și cu experiență, cu
putere de negociere, care să fie capabil să susțină eforturil e de marketing
astfel încât să atragă segmentele de piață viz ate și să asigur e satisfacția
clienților.
Dezvoltarea mediului l egislativ, în sprijinul inv estițiil or în turism
Activit atea de turism tr ebuie să devină princi palul m otor al economiei
locale, deci mediul l egislativ și fisc al trebuie modelat astfel încât să vin a în
sprijinul acestei industrii.
Investițiil e în turism (și activități asociate) trebuie încur ajate prin
scăderea nivelului d e impozitare. De asemenea, trebuie elimin ate barierele
birocratice: activit atea de turism tr ebuie sprijinită d e o organizație care să
ofere suport în pr ocesul d e dezvoltare a investițiil or în turism.
Dezvoltarea infrastructurii în sprijinul activității turis tice
Activit atea de turism din jud ețul Br așov trebuie să fie susținută prin
crearea unei baze de date cu toți operatorii de turism din r egiune.

30
Întreprinzăt orii din industri a turismului și activitățile asociate trebuie
să c onlucreze, să d ezvolte parteneriate, să p articip e la evenimente de
networking și l a programe de perfecționare profesională, sc opul fin al fiind
creșterea prestigiului jud ețului Br așov, că d estinație turistică.
Considerăm oportună d ezvoltarea unui calendar de întâlniri
trimestriale între stakeholderi, în c are să fie discut ate problemele industri ei și
să fi e identific ate soluții. D e asemenea, activit atea de turism p oate fi
îmbunătățită prin stimul area întreprinzăt orilor de a obține excelență în
busin ess, prin:
– înființ area unor asociații, specializate pe sectoare ale industri ei
turismului;
– dezvoltarea de sesiuni d e networking;
– organizarea de seminarii, w orkshop-uri și c onferințe pe teme specifice;
– organizarea de training -uri pentru țin erii într eprinzăt ori în turism;
– acordarea de premii d e excelentă în activit atea de turism din jud eț.
Toate aceste acțiuni su nt menite să pună p e roți o “mașină d e vânză ri”
a industri ei turistic e din jud ețul Br așov.
Dezvoltarea produsului ș i sprijinul s ectorului IMM
Produsul turistic oferit de județul Br așov trebuie gândit și m arketat în
mod unit ar și c oerent, astfel încât cr eeze o adevărată experiență d e vizitare. În
acest sens, d ezvoltarea produsului tr ebuie gândită astfel încât să d epășească
produsele “traditionale”, oferite până acum.
Având în v edere că princip alul m otiv p entru c are se consideră
oportună d ezvoltarea activității turis tice este contribuți a consistentă la
economia locală, inv estitorii tr ebuie să-și fundamenteze proiectele prin
implic area activă a comunității l ocale în crearea lanțului d e valoare.
Creșterea numărului d e sosiri în jud ețul Br așov trebuie corelată cu
dezvoltarea infrastructurii și a produselor oferite. Astfel, dezvoltarea industi ei
turistic e în jud eț trebuie să se bazeze pe:
– parteneriate solide încheiate între toți stakeholderii, d ezvoltarea unei
comuni cări d eschis e și eficiente, conlucrarea în beneficiul c omunității
locale, care să conducă l a dezvoltarea infrastructurii, a produselor și
serviciil or oferite, astfel încât să s e lărgească pi ețele cărora Brașovul, că
destinație turistică, li s e poate adresă;
– dezvoltarea de parteneriate externe solide;
– dezvoltarea activității d e marketing și pr omovare, astfel încât pi ețele deja
captate să fie consolidate, dar să s e realizeze și extind erea și div ersific area
piețelor;
– dezvoltarea și consolidarea prezenței în m ediul virtu al, prin cr earea unei
promovări eficiente și coerente pe Web și r ețelele sociale.
Resursa umană
Dezvoltarea turismului în jud ețul Br așov depinde în m od cruci al de
resursa umană și c alitatea acesteia. Inv estițiil e în echipamente se pot dovedi

31
insufici ente, iar recuperarea reputației se poate dovedi a fi un pr oces greoi, ce
necesită eforturi deosebit de costisit oare, în termeni fin anciari și d e timp.
În scopul d ezvoltării forței de munc a din turism, trebuie realizate
parteneriate între grupuril e de interese: autoritățile locale, univ ersitățile,
furniz orii priv ați de programe educaționale sau de formare profesională,
organizațiile non-guvernamentale cu activit ate în sfera turismului.
Atragerea categoriilor potrivit e de turiști
Alegerea pieței țintă tr ebuie să se facă în m od corect, ținând c ont de
mijloacele prin c are aceștia pot fi m otivați să cump ere produsul turistic
propus. Pr odusele turistic e propuse de Brașov, ca destinație turistică, tr ebuie
să se diferențieze prin pr eț, canale de distribuți e, modalități și căi d e
promovare, în funcți e de categoria de clienți căr eia i se adresează.
În acest mod, se pot crea produse cu un anumit sp ecific, orientate pe
nișele de clienți potrivit e. Luând în c onsiderare potențialul natural și antropic
al județului Br așov, tipuril e de turism și c ategoriile de clienți că rora Brașovul
li se poate adresa sunt:
a) Natură și mișc are:
 Axarea pe sezonul d e iarnă, prin pr omovarea sporturil or de iarnă;
 Axarea pe sezonul d e vară, prin:
– promovarea traseelor pentru drum eții și a drumuril or tematice;
– promovarea vacanțelor pe 2 roți (realizarea de trasee de ciclism);
– promovarea parcuril or de aventură.
b) Turism cultur al, prin axarea pe următ oarele elemente:
 Promovarea culturii l ocale;
 Promovarea pachetelor de city br eak;
 Promovarea pachetelor de revelion;
 Promovarea festivalului Oktoberfest;
 Realizarea unei piețe de Crăciun, l a nivelul celor din alte țări cu tr adiție
în organizarea de astfel de evenimente.
c) Gastronomie:
 Promovarea produselor culin are locale, realizate din m aterii prim e
locale.
d) Odihnă și r elaxare:
 Dezvoltarea sectorului d e SPA montan.
e) Sportiv:
 Promovarea județului că d estinație de cantonament pentru sp ortivi ( atât
sporturil e individu ale cât și c ele de echipă).
Brașovul trebuie să își d ezvolte imaginea de destinație turistică c e
poate oferi toate tipuril e de turism d escrise mai sus, nu d oar turism m ontan
sau de evenimente.
Obiectivul princip al al str ategiei de dezvoltare este atenuarea
sezonalității activității turisti ce și pr omovarea județului că o destinație ce
poate oferi experiențe turistic e unice de-a lungul într egului an calendaristic.

32
Este vitală și cr eșterea nivelului d e conștientizare a populației asupra
potențialului d ezvoltării activității turistic e și obținerea sprijinului
necondiționat al acesteia.
Dezvoltarea tipuril or de turism d escrise mai sus tr ebuie să aibă în
vedere:
 pentru turismul m ontan:
– creșterea calității ofertei de servicii, l a nivelul pi ețelor internaționale;
– creșterea ofertei de agrement și a calității acesteia, sp ecial
diversific area ofertei de agrement “aprés schi”;
– corelarea capacitățil or de cazare cu dotările pentru sp orturi d e ;
– creșterea calității tr ansportului p e cablu.
 pentru turismul cultur al:
– stabilirea elementelor de patrimoniu c are definesc c el bin e
brașoveană, d ar cea minoritățil or;
– creșterea pregătirii ghizil or implic ați turismul cultur al;
– crearea unui pr ogram de voluntariat pentru activit atea de ghid, d estinat
tinerilor cu vârst e 15-25 de ani;
– asigur area amenajarea accesului la obiectivele turistic e;
– dezvoltarea centrelor de informare turistic ă.
Dezvoltarea turismului cult ural turismului d e city-break
Turismul cultur al poate fi dezvoltat jud ețul Br așov cu succ es, având
vedere acesta dispun e de un patrimoniu cultur al divers bin e păstr at, dar care
trebuie valorificat cum s e cuvin e. În scopul cr eării un or produse de turism
cultur al atrăgăt oare, trebuie identific ate zonele cu elemente de patrimoniu.
Dezvoltarea ecoturismului
Trebuie derulată o politică d e dezvoltare a ecoturismului în jud ețul
Brașov, care să pună accent pe educarea turiștil or, conservarea mediului
înconjurăt or, responsabilizarea și implic area activă a comunității l ocale.
Astfel, operatorii economici din z onele aflați în pr oximit atea ariilor naturale
protejate ar trebui să fie integrați într -un m anagement corespunzăt or care să
îmbin e creșterea numărului d e turiști cu c onservarea și pr otecția naturii.
Strategia de dezvoltare a ecoturismului tr ebuie să pornească d e la consult area
populației locale, a investitorilor, a operatorilor de turism, a ONG-urilor cu
activit ate în zonă.
Dezvoltarea turismului d e vânăt oare
Fondul d e vânăt oare bogat, administr at de Direcția Silvic a Brașov,
permite dezvoltarea unei niș e de turism d e vânăt oare, ca alternativă l a
formele de turism d eja consacrate la nivelul destinației. Luând în c onsiderare
perioadele de vânare, se pot construi p achete atractive pentru p asionații de
vânăt oare.

33
Strategia de dezvoltare a Brașovului, c a destinație turistică, tr ebuie să
conducă l a îmbunătățir ea imaginii gl obale a județului, prin:
– încurajarea și asigur area condițiil or necesare dezvoltării dur abile a
activității turistic e în jud eț, ca una din activitățil e economice
princip ale, astfel încât să s e asigur e produse și experiențe turistic e
inedite de-a lungul într egului an calendaristic, atenuând s ezonalitatea;
– asigur area infrastructurii și s erviciil or necesare, astfel încât n evoile
turiștil or să fi e satisfăcut e la cel mai înalt niv el;
– dezvoltarea unui p ortofoliu d e atracții, pr oduse, servicii și experiențe
care, targetate potrivit , să asigur e circul ație turistică d e-a lungul
întregului an calendaristic;
– punerea în v aloare și pr otejarea patrimoniului n atural, cultur al și
istoric, astfel încât Br așovul să d ezvolte o identitate turistică
atrăgăt oare pentru p otențialii vizit atori;
– îmbunătățir ea percepției clienților cu privir e la raportul c alitate/preț
oferit de industri a turismului din jud eț;
– dezvoltarea unei politici d e marketing c oerente și unit ară, în
permanență p erfecționare.
Imaginea destinației turistic e Brașov trebuie consolidată prin cr eșterea
vizibili tății ofertei turistic e existente, dar și prin cr eșterea atractivității
destinației. O cale prin c are pot fi atinse aceste obiective este dezvoltarea unei
rețele de “endorseri”- persoane public e care să susțină și să pr omoveze
constant jud ețul (d e exemplu: I on Țiri ac, Horia Brenciu, Alexandru Andries,
Doris Schmidts s. a.).
Atractivit atea și vizibilit atea destinației turistic e trebuie susținut e
constant de un p ortal web permanent up -to-date, care să ofere turiștil or
informații complete despre Brașov. Portalul tr ebuie să permită o navigare
ușoară și tr ebuie să aibă inf ormația structur ată în m od atractiv, în funcți e de:
tipul d e turism c e se dorește a fi practitat, sezon, sector al industri ei turistic e
pentru c are se caută inf ormații.

34
Bibli ografie

1. Bran Fl orina; Sim on Tamara; Nist oreanu Puiu, Ecoturism, Editur a
Economică, Bucur ești, 2000
2. Halloway Christ opher, Th e Busin ess of Tourism, Pr entice Hall, Gr eat
Britain, 2006
3. Hornoiu Ion Remus, Ecoturismul. Orientare prioritară în d ezvoltarea
durabilă a comunitățil or locale, Editur a ASE, Bucur ești 2009
4. Minciu R odica, Economia turismului, ediția a III-a, Editur a Uranus,
Bucur ești 2004
5. Minciu R odica, Economia turismului. Aplicații, Editur a Uranus,
Bucur ești, 2007
6. Nistoreanu Puiu, Economia turismului: t eorie și practică, Editur a ASE,
Bucur ești 2005
7. Niță Ili e; Niță C onstantin, Pi ața turistică a Români ei. Realități.
Mecanism e. Tendinț e, editia a II-a, Editur a Economică, Bucur ești
2008, p ag. 113
8. UNWT O, World T ourism B arometer, Int erim Upd ate, Aprilie 2011
9. WTTC, R egional Reports Africa 2011
10. WTTC, R egional Reports America 2011
11. WTTC, R egional Reports Asia 2011
12. WTTC, R egional Reports Europa 2011
13. WTTC, Tr avel & T ourism Economic Imp act, Executiv e Summ ary
2010
14. WTTC, Tr avel & T ourism Economic Imp act, Executiv e Summ ary
2011
15. WTTC, Tr avel & T ourism Economic Imp act, R omania 2010

16. Eurostat, http:// appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/
show.do?dataset=tour_lfs5r2&l ang=en
17. Eurostat,
http:// appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/sh ow.do?dataset=tour_lfs3r2&l
ang=en
18. Eurostat, la http:// appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/
show.do?dataset=tour_lfs4r2&l ang=en
19. WTTC,
http://www.wttc. org/eng/T ourism_R esearch/Economic_D ata_Search_
Tool/