CAPITOLUL I . CONSID ERAȚII GENERALE PRIVIND [623638]

1
CAPITOLUL I . CONSID ERAȚII GENERALE PRIVIND
IMP OZITELE INDIR ECTE

Impozitul a însoțit dezvoltarea civiliz ației um ane odată cu apariția prim elor forme
de organizare statală și până în zil ele noastre, deci put em spun e că reprezintă un pr odus al
istoriei. Impozitul este o noțiune complexă, rezultatul posibilității autoritățil or unui st at de
a preleva o parte din v enituril e create, pentru a putea susțin e finanțarea obligațiilor sociale,
pentru a acoperii ch eltuielile public e.
Etimologic, termenul d e impozit provine din limb a latină d e la impositum, ce
desemnează o obligație publică. De-a lungul timpului au existat num eroase definiții
atribuit e impozitului, acestea evoluând odată cu d ezvoltarea statului și a funcțiil or sale.
Astfel, prim ele definiții evidențiau în sf era lor semnific ația de schimb p entru s erviciil e
public e asigur ate de stat, fie un avans sau o primă d e asigur are.
În concepția lui Th omas Hobbes, imp ozitul r eprezintă “ emptae pacis pr etium”,
adică un pr eț de cumpăr are pentru a asigur a pacea și securitatea statului, i ar Montesquieu
în opera sa “Spiritul l egilor” pr ezenta impozitul c a “o parte pentru c are fiecare cetățean o
dă din bunul s au pentru a avea sigur anța celeilalte părți răm ase lui sau pentru a se bucur a
deplin de aceasta.” (Hoanță, 2010)
Într-o altă opinie impozitul r eprezenta o contribuți e bănească obligatorie și cu titlu
neramburs abil , d atorate potrivit l egii, bug etului d e stat de către persoanele fizice și
persoanele juridic e, pentru v enituril e pe care le obțin s au bunuril e pe care le posedă.
(Șaguna, 2006)
Așadar imp ozitul p oate fi definit c a fiind acea formă d e prelevare a unei părți din
venituril e sau averea persoanelor fizic e și persoanelor juridic e, la dispoziția statului p entru
a acoperii ch eltuielile public e, generate de necesitatea satisfacerii un or nevoi public e.

1.1. CONȚINUTUL ȘI R OLUL IMP OZITELOR INDIR ECTE
Extin ɻdere ɻa rolu ɻlui ɻec ɻonomic și s o ɻcial al stat ɻului a necesit ɻat creșt ɻerea volum ɻului
venituril ɻor bugetare ɻ în v ɻederea acoperi ɻrii ch eltuieli ɻl ɻor publ ɻice ɻ. În econo ɻmiile de pia ɻță
moder ɻne statu ɻl participă ɻ la viaț ɻa econom ɻi ɻcă asigur ɻând c olectivită ɻții bunu ɻri și s e ɻrvic ɻii
ɻp ɻubl ɻice ɻși int ɻerv ɻenind în ɻ fu ɻncți ɻonarea econ ɻo ɻmiei pe ɻntr ɻu atenu ɻarea ɻ fluctu a ɻțiilor
conjun ɻcturale în sc ɻopul realizăr ɻii unor ob ɻiective m ɻacroeconomice.

2
Finanț ɻarea cheltuie ɻlilor statului ɻ neces ɻare rea ɻlizării acest ɻor acți ɻuni, r ecla ɻmă
e ɻxistența sur ɻselor de fi ɻnanțare, surs ɻe ce au în ɻregistrat o ɻpermanentă div ɻersific are, o
exp ɻansiun e în sc ɻopul înd eplin ɻirii func ɻțiilor sale.
Ponderea d ɻiverselor resu ɻrse atr ɻase la sis ɻtemul n a ɻțional de ɻbugete dife ɻră de la ɻ o țară
la ɻalta, ɻea fiind ɻinflu ențată î ɻn princip al ɻ de particul ɻaritățil e econ ɻomiei și d e pol ɻitica
promova ɻtă de st ɻat.
Imp ɻozitele const ɻituie cele ɻmai vechi și tr ɻadiționale ɻmijloace de car ɻe statul di ɻspun e
în ɻ vederea înd ɻeplinirii fu ɻncțiil or s ɻale.
În ɻconformita ɻte cu le ɻgea 500/2002 pr ɻivind fin anț ɻele public ɻe impozit ɻul reprez ɻintă
„o prelev ɻare obligat ɻorie, fă ɻră c ontrap ɻrestație și n ɻeramburs abilă, ef ɻectuată d e c ɻătre
administr ɻația publică ɻ pentru s a ɻtisfacere ɻa necesit ɻăților de inte ɻres gener ɻal”.
ɻ Imp ɻozitul r eprezi ɻntă pr elev ɻarea unei p ɻărți din v eni ɻturile și/sau ɻaverea per ɻsoanelor
fiz ɻice și jurid ɻice la dispoziția ɻ statu ɻlui în v edere ɻa constitu ɻirii resurse ɻlor financiar ɻe ne ɻcesar ɻe
pentru ɻ acoperire ɻa cheltuieli ɻlor public e î ɻn vedere ɻa atingeri ɻi obiectivelor ɻ propus ɻe prin
progr ɻamul d e guv ɻernare.
Impozi ɻtele constitu ɻie în pr ezen ɻt obligații ɻpecuniare, pre ɻtinse, ɻîn ɻ tem ɻeiul legii, d ɻe
către aut ɻoritățiil e ɻ publi ɻce, ɻde ɻ la ɻ co ɻntribu abili, ɻ în ɻ rapo ɻrt cu ɻ capaci ɻtatea ɻ contribu ɻtivă ɻ a
ac ɻestora, ɻ prelua ɻte la bugetu ɻl statului ɻîn mo ɻd silit și f ɻără o contrap ɻrestație direc ɻtă și f o ɻlosite
de ɻcătre acesta ɻ ca re ɻsurse pen ɻtru acoperir ɻea cheltuieli ɻlor public e ɻși ca instru ɻmente de
inf ɻluențare a compo ɻrtamentului pl ɻătitorilor în v e ɻderea armo ɻnizării int er ɻeselor acest ɻora cu
cel ɻ public. ɻ ɻ
Defini ɻț ɻiile ɻde mai ɻsus p ɻun în e ɻviden ɻță cât eva ɻcaracte ɻristici fund ame ɻntale ale
impozitu ɻlui. Astfel acesta ɻ prezin ɻtă următ ɻoarele tr ɻăsături:
– îm ɻbracă form ɻa băne ɻască, f ɻiind o ɻprelevare pe ɻcuniară, ɻdiferențiind ɻu-l în ɻ acest ɻsens de ɻ
rechiziți e, ɻcare re ɻprezintă ɻo prelevar ɻe în ɻ natură;
– ɻare cara ɻcter oblig ɻɻatoriu, c ee ɻa ce p ɻresupun e ɻ ca toate ɻpers ɻoanele fizic ɻe și/s ɻau juridic e
ɻcare reali ɻzează venituri dintr ɻ-o anum ɻită sursă ɻ sau ɻposedă u ɻn anumi ɻt gen ɻde a ɻvere ɻsă
parti ɻcipe ɻprin i ɻmpozite la cons ɻtituir ea fondu ɻrilor g ɻenerale ale ɻstatului. ɻImpo ɻzitul d evi ɻne
as ɻtfel o ɻprerogati ɻvă a auto ɻrității publi ɻce, fiin ɻd impus ɻ tutur o ɻr subi ec ɻților prin mijl o ɻacele
d ɻe constrâ ɻnger ɻe de ɻcare a ɻcesta d ɻispun e. A ɻceastă c aracteri ɻstică îl d e ɻosebește ɻ de
contrib ɻuțiile benev ɻole ale ɻpersoan ɻelor, prec ɻum ɻ și de împr ɻumuturi ɻ și donați ɻi;
– rep ɻrezintă plăț ɻi căt ɻre stat c ɻu titl ɻu def ɻinitiv și n ɻeramburs abil, în ɻsensul ɻcă oda ɻtă făcut ɻe,
ele s ɻunt utiliz at ɻe numai ɻ la finan ɻțarea uno ɻr acțiun ɻi și ob ɻiective necesare mem ɻbrilor
ɻsocietății f ap ɻt ce ɻdiferențiază ɻ impozi ɻtul d e îm ɻprumutul pu ɻblic, ɻcar ɻe rep ɻrezintă o

3
ɻafect ɻare te ɻmporară a resurs ɻelor subi ec ɻților econo ɻmici. În ɻschi ɻmbul plă ɻții aces ɻtora
statu ɻl n ɻu se angajează ɻla niciu ɻn contra ɻserviciu dir ɻect și im ɻediat ;
– es ɻte o prel ɻevare fă ɻră contra ɻprestație sau ɻ fără vr ɻeun echi ɻvalent d ɻirect și ɻimediat di ɻn
parte ɻa stat ɻului în ɻ favoa ɻrea contribu ɻabilului, ɻchiar da ɻcă aces ɻta benefi ɻciază d ɻe av ɻantajele
furn ɻizate d ɻe exist ɻența st ɻatului ( apă ɻrare, or ɻdine ɻpublică ș ɻi sigur a ɻnță n ațio ɻnală, să ɻnătate,
e ɻducație, a ɻsistență s oci ɻală), d eoare ɻce nu ex ɻistă nici ɻo proporție, corel ɻație într ɻe sum ɻa
imp ɻozitului a ɻchitat și s ervi ɻciul furn ɻizat con ɻtribu abilului d e căt ɻre stat. Ab ɻsența
con ɻtraprestației d ɻirecte din p art ɻea autorită ɻții publi ɻce difer ɻențiază imp ozi ɻtul de ɻcotizații
și tax ɻe ce repre ɻzintă sum e ɻ de bani pl ɻătite de ɻcătre co ɻntribuabili, p en ɻtru un ɻserviciu
pre ɻstat plătit or ɻului d e ɻcătre st ɻat. De o ɻbicei costu ɻl servic ɻiului pr est ɻat de către ɻ stat în
fa ɻvoarea perso ɻanelor fizic e ɻ și juridi ɻce depășe ɻște suma ɻ încas ɻată cu titlu ɻ de ta ɻxă.
Imp ɻozitele înd ɻeplinesc ɻ un r ɻol care se ɻmanifestă p e ɻ plan fin anciar, ec ɻonomic și
socia ɻl, dif erit ɻde la o etap ɻă de dez ɻvoltare ɻla al ɻta.
ɻCompon ɻentă pr ɻincip ală a sis ɻtemului r esurs ɻelor fin ɻanciare pub ɻlice imp ɻozitele
îndeplin ɻesc în princip al ɻfuncți a de f ɻinanțare a resurse ɻlor finan ɻciare public e ɻ. Mai ɻmult d e
80 ɻ% din r esursele fina ɻnciare public ɻe provi ɻn din în ɻcasări fis ɻcale, re ɻstul fiind ɻ acoper ɻit din
venitu ɻrile din c api ɻtal, înc as ɻările din a ɻcordarea un ɻor împrumu ɻturi etc.
Imp ɻozitul r ep ɻrezintă ɻși un ɻ mijloc d ɻe acțiu ɻne ca ɻre perm ɻite stat ɻului să int ɻervină î ɻn
via ɻța econo ɻmică, d eo ɻarece a ɻfecteză div ɻerse dom ɻenii și viz e ɻază ansamblu ɻl subi ecțilo ɻr unei
țări. ɻModu ɻlarea impoz ɻitului în sc op ɻul int erve ɻnției economic ɻe vize ɻază cr ɻeșterea fis ɻcalității
în sc o ɻpul diminuă ɻrii cereri ɻi ag ɻregate, reduc ɻân ɻd astfel ɻ inflați ɻa și reducer ɻea presiu ɻnii fisc ale ɻ
în veder ɻea rel ɻansării inv est ɻițiilor și c onsu ɻmului, cr eân ɻd astf ɻel cadru ɻl fa ɻvorabil reducer ɻii
șo ɻmajului. T oto ɻdată, p ɻrin r edist ɻribuir e, înc ɻasările fi ɻscale sunt utili ɻzate pe ɻntru a s ɻusțin e
pres ɻtațiile î ɻn favoa ɻrea perso ɻanelor defa ɻvorizate.
Pentru acoperirea nevoii tot mai ridic ate de resurse financiare, statul institui e o
serie de impozite indir ecte asupra vânzăril or de mărfuri și pr estăril or de servicii.
Plătit orii imp ozitelor indir ecte sunt t oți care consumă bunuri din c ategoria celor
impus e, indif erent d e venituril e, averea, profesia sau situ ația personală a acestora.
Impozitele indir ecte sunt pr evăzut e în cote proporționale asupra valorii mărfuril or vândut e
și a serviciil or prestate ori în sum e fixe pe unitatea de măsură. Acest tip d e impozit nu
asigură o repartiție echilibr ată a sarcinil or fisc ale.
Independent de mărim ea venituril or realizate de cumpărăt or, cota de aplicare a
impozitului este unică. Însă, r aportat la întregul v enit, ch eltuit și economisit, d e care

4
dispun e consum atorul, imp ozitul indir ect pr ezintă un c aracter regresiv. Astfel, cu cât o
persoană beneficiază de venituri m ai mici, cu atât sup ortă m ai greu sarcina fiscală.
Impozitele indir ecte afectează put erea de cumpăr are a consum atorului și d eci
contribui e la scăderea nivelului d e trai al populației. În urm a perceperii asupra unei
anumit e mărfi a unui imp ozit indir ect, consum atorul v a putea să-și procure o cantitate mai
mică din m arfa respectivă d ecât în ainte de aplicarea acestuia. Imp ozitele și taxele indir ecte
sunt acele venituri fisc ale în cazul căr ora există o neconcordanță într e plătit orul acestora la
bugetul public și sup ortatorul lor real.
Această incid ență indir ectă rezultă din f aptul că imp ozitele și taxele indir ecte sunt
instituit e asupra tranzacțiilor cum sunt vânzăril e de mărfuri și pr estăril e de servicii, fiind
inclus e în pr ețurile mărfuril or și în t arifele serviciil or. În c onsecință, pri n pl ata
respectivelor prețuri și t arife, consum atorii mărfuril or și s erviciil or imp ozabile sau taxabile,
devin sup ortatori reali ai imp ozitelor și taxelor indir ecte.
Comparativ cu imp ozitele directe, imp ozitele și taxele indir ecte au o contribuți e
mai mare la formarea bugetului public în țăril e în curs d e dezvoltare și mai mică în țăril e
dezvoltate. O asemenea situație se relevă și în c azul bug etului public al Români ei din
ultimii ani, în s ensul că t axele și imp ozitele indir ecte au deținut o pondere de peste 50%
din v enituril e fiscale.
În țăril e dezvoltate, de regulă, aportul imp ozitelor indir ecte la formarea venituril or
fiscale ale statului este mai mic d ecât cel al imp ozitelor directe.
Impozitele indir ecte se percep cu pril ejul vânzării un or bunuri și al prestării un or
servicii (tr ansport, sp ectacole, activități h oteliere), al imp ortului, ori exportului c eea ce
înseamnă că ele vizează ch eltuielile, respectiv ch eltuirea unor venituri, în c azul imp ozitelor
indir ecte , chiar prin l ege se atribui e calitatea de subiect al imp ozitului altei persoane fizice
sau juridic e decât sup ortatorul acestora.
Princip alele caracteristici ale impozitelor indir ecte sunt următ oarele:
– în primul rând nu sunt n ominative, num ele și datele fiscale ale contribu abilului nu s e
cunosc.
– în al doilea rând sunt st abilite pe consumul un or produse și servicii, pr ecum tutun,
băuturi alcoolice, țigări, c afea etc.
– în al treilea rând aceste impozite indir ecte nu se determină p e bază de “documente de
plată”, prin c are să i s e comunic e fiecărui contribu abil imp ozitul p e care îl are de plătit,
totodată imp ozitele indir ecte sunt în c orelație directă cu c onsumul, cu ch eltuieliele

5
populației, ceea ce conduc e la cote regresive de impozitare, afectând m ai mult
venituril e persoanelor sărace față de cele ale persoanelor bogate.
În ceea ce privește termenul d e plată este diferit la contribu abil față de plătit ori:
pentru plătit ori termenul d e plată e stabilit prin l ege, iar pentru c ontribu abili este data la
care se plătesc pr odusele și serviciil e, iar pentru că aceste impozite sunt cuprins e în pr ețul
unor produse și tariful un or servicii mărim ea lor nu este cunoscută d e cei care cumpără.
Impozitele indir ecte au un dublu scop, în primul r and ajută l a procurarea de venituri
bugetare, care nu pot fi asigur ate numai pe calea impozitelor directe, iar cel de-al doilea
scop îl r eprezintă frân area importului și a consumului un or bunuri și s ervicii din p artea
populației, bunuri și s ervicii al căror consum, în sp ecial excesiv, este dăunăt or.

1.2. CLASIFIC AREA IMPOZITELOR INDIR ECTE
Impozitele indir ecte îmbr acă m ai mult e forme de manifestare:

Figur a 1.1. Clasificarea impozitelor indir ecte
Sursă – creat de autor

Taxele de consum ație. Cea m ɻai răspândită ɻ formă d e așezar ɻe a impozitelor ɻ
indir ecte o repr ɻezintă t axele de consum ație. Denu ɻmirea de taxe provi ɻne dintr -o simplă ɻ
obișnuință, ɻele fiind v eri ɻtabile ɻimpozite, în s e ɻnsul că sunt ɻ oblig ɻatorii, nu pr esupu ɻn o
contrap ɻrestație și ɻnu au o des ɻtinație specială ɻ.
Tax ɻele de consum a ɻție sunt d ɻe două feluri: ɻtaxe generale ɻ pe consum ɻ (ta ɻxa pe
valoarea ɻ adăug ată) ɻși taxe special ɻe pe consum a ɻșezate numa ɻi pe vânz a ɻrea anumit or b ɻunuri
(ac ɻcizele).
Taxa pe valoare adăug ată (TV A). Princip alul imp ozit p e consum este taxa pe
valoarea adăugată (TV A), cun oscut c a un imp ozit pe consum c are se stabilește cu ocazia
operatiunil or privind tr ansferul bunuril or și serviciil or prestate cu pl ată sau asimil ate
acestora. Principiul c are stă la baza sistemului d e funcți onare al taxei pe valoare adăug ată
taxe de
consumație
accize
taxa pe valoare
adăugată – TVA
taxe vamale
taxe de timbru

6
este că, din t axa aferentă bunuril or livr ate și serviciil or prestate se deduce taxa aferentă
bunuril or și s erviciil or achiziți onate.
Valoarea adăug ată este un indic ator economic c are permite măsur area valorii nou
create de un agent economic prin d esfășurarea activității s ale în urm a ciclului d e producție.
Valoarea adăug ată este calculată ca diferență dintr e valoarea bunuril or livr ate și
serviciil or prestate, pe de o parte, și c ea a bunuril or și s erviciil or achiziți onate pentru
realizarea lor, pe de altă parte, aferente aceluiași stadiu al circuitului economic.
În analiza financiară, ea este definită c a diferentă într e producti a exercițiului ș i
marja comercială, pe de o parte, și consumul int ermediar, pe de altă parte.
Sistemul d e funcționare al taxei pe valoarea adăug ată are la bază un principiu
fundamental care constă în f aptul că, din t axa facturată pentru bunuril e livrate si serviciil e
prestate se scade taxa aferentă b unuril or sau serviciil or achiziți onate sau executate în
unităț i proprii, destinate realizării d e operații imp ozabile.
În pr e ɻzent, în R o ɻmâni a, cota nor ɻmală de TVA est ɻe de 19 ɻ%, alătur ɻi de care
funcți o ɻnează și două cote ɻ reduse.
Accizele sunt c onsiderate taxe speciale de consum ație care fac parte din c ategoria
impozitelor indir ecte aplicate asupra unor mărfuri ș i produse provenite atât din pr oducți a
internă, cât și din imp ort. Ele sunt aplicate unui număr r estrâns d e produse impozabile,
nominalizate în Legea 227/2015 , la care statul apelează p entru a asigur a resursele
financiare public e necesare acoperirii ch eltuielilor public e.
Statul, prin int ermediul accizelor, urmăr ește, atât colectarea unor venituri m ai mari
la bugetul de stat, dar și d etermin area comportamentului c onsum atorilor, prin pr eț, pentru
anumit e categorii de produse care au efect negativ asupra sănătății p opulației .
Accizele armonizate sunt t axe speciale de consum c are se datorează bug etului d e
stat pentru următ oarele produse provenite din p roducți a internă s au din imp ort:
– bere;
– vinuri;
– băuturi f ermentate, altele decât b ere și vinuri ( alte băuturi f ermentate liniștit e);
– băuturi int ermediare;
– accize la alcoolul etilic ( băuturi spirt oase, inclusiv r achiu din fruct e);
– tutun pr elucrat, țigarete, țigări și țigări d e foi, tutun d e fumat;
– produse energetice, benzină, gaz natural, gaz lich efiat, cărbun e, cox, m otorină,
kerosen, uleiuri min erale;
– energie electrică;

7
– cafea verde, solubilă, c afea prăjită etc.
Produsele sunt supus e accizelor în m omentul pr oducerii lor pe teritoriul c omunit ar
sau la momentul imp ortului lor în t eritoriul c omunit ar.
Acciza este exigibilă în m omentul eliberării p entru c onsum s au când s e constată
pierderi sau lipsuri d e produse accizabile.
Accizele sunt v enituri l a bugetul de stat. Termenul d e plată a accizelor este până l a
data de 25 inc lusiv a lunii următ oare celei în c are acciza devine exigibilă.
Baza de impozitare diferă, în funcți e de felul pr oduselor care se supun accizelor și
de proveniența lor (piața internă s au din imp ort).
Pentru pr odusele din imp ort, baza de impozitare este dată de valoarea în vamă la
care se adaugă t axa vamală, comisionul v amal si alte taxe prevăzut e de lege, astfel:

Baza de impozitare = valoarea în vamă (pr ețul extern + ch eltuieli conexe parcursului extern +
transport, asigur area, manipul are) + c omision vamal + taxă vamală + alte taxe în vamă

În cazul în c are, indiferent de modul d e proveniență a produselor (imp ort sau
producție internă), acciza se percepe sub f orma unei accize specifice, baza de impozitare
este dată de cantitatea livrată.
Pentru pr odusele petroliere baza de calcul o reprezintă c antitatea de carburanți,
exprim ată în t one, diferențiată pe feluri d e carburanți. În c azul c afelei, baza de impozitare a
accizei este dată de cantitatea de cafea (exprim ată în t one).
Taxele vamale reprezintă imp ozite indir ecte percepute de către stat asupra
bunuril or si s erviciil or atunci când acestea trec granițele vamale ale statului. R ezultă că
taxele vamale reprezintă un instrum ent de politică c omercială de natură fisc ală, constituind
o sursă d e venit pentru b ugetul de stat, cu imp act dir ect asupra prețului pr oduselor care fac
obiectul c omerțului exterior. După 1 i anuarie 2007, după aderarea Români ei la Uniun ea
Europeană, acest venit al bug etului d e stat a scăzut c a pondere în bug et.
În calitate de plătit ori apar agenții economici, p ersoane juridic e și fizic e române sau
străin e care introduc s au scot din ț ară bunuri c are intră sub incid ența codului v amal.
În obiectul t axelor vamale intră bunuril e, mărfuril e, prestăril e de servicii, etc. care
sunt imp ortate, cu exceptia celor care sunt scutit e de la plata taxelor vamale. În c eea ce
privește bunuril e importate, ele pot intr a în țară în r egim v amal definitiv si în r egim v amal
suspensiv.
Regimuril e vamale suspensive sunt operațiuni d e import cu titlu t emporar care au
drept efect susp endarea plății taxelor vamale. Regimul v amal susp ensiv s e solicită d e către

8
importatori, iar instituți a vamală aprobă cererea introdusă num ai dacă se poate asigur a
supravegherea și controlul vamal susp ensiv. În acest scop se fixează un anumit t ermen care
poate fi pr elungit num ai la cererea expresă și justifi cată a titularului operațiunii și cu
aprobarea autorității vamale.
Autoritatea vamală solicită, în acest caz, titul arului operațiunii să c onstitui e o
garanție din c are să se încaseze eventualele drepturi d e import ce ar putea fi datorate.
Regimul v amal suspensiv aprobat își înc etează valabilitatea în m omentul în c are
mărfuril e prim esc un alt regim v amal. Dacă imp ortatorul nu înch eie regimul v amal la
termenul st abilit, unit atea vamală poate dispun e suspendarea din oficiu.
Sistemul d e prelungir e a regimului v amal susp ensiv s e aplică si pr oduselor
compensatoare sau transformate, obtinut e în cadrul r egimuril or de transformare activă s au
pasivă ori de transformare sub c ontrol vamal.
Baza de calcul a taxelor vamale o reprezintă v aloarea în vamă tr ansformată în l ei la
cursul d e schimb st abilit ș i comunic at de Banca Națională a Români ei. Acest curs d e
schimb s e utiliz ează p e toată dur ata săptă mânii următ oare, pentru d eclarații vamale
înregistrate în cursul acelei săptămâni.
Valoarea în vamă reprezintă pr etul extern al mărfii, obtinut prin înmultir ea costului
unitar al unui pr odus cu numărul d e produse.
În valoarea în vamă, în măsur a în care au fost efectuate, se includ:
– cheltuielile de transport ale mărfuril or imp ortate până l a frontiera română;
– cheltuielile de încărc area/descărc are si de manipul are ale mărfuril or din imp ort,
aferente parcursului extern;
– costul asigurării p e parcursul extern.
Taxele vamale sunt st abilite sub f orma unor cote procentuale proporționale
diferențiate în funcț ie de bunuril e importate sau sub f orma unor sum e fixe pe unitatea de
măsură a mărfii. Aceste cote sau sum e fixe, precum și c ombin ații ale lor sunt pr evăzut e în
codul v amal.
Taxele vamale practicate pe plan mondial sunt f oarte diferite și dif erențiate în
funcț ie de criterii economice, politice, financiare se impun e astfel o clasificare a taxelor
vamale după m ai mult e criterii, după cum urm ează:
1) din punct d e vedere al modului d e percepere:
– taxe vamale ad valorem;
– taxe vamale specifice;
– taxe vamale mixte.

9
2) din punct d e vedere al scopului impun erii:
– taxe vamale cu caracter fisc al;
– taxe vamale cu caracter protecționist.
3) din punct d e vedere al obiectului impun erii:
– taxe vamale de import;
– taxe vamale de export;
– taxe vamale de tranzit.
4) din punct d e vedere al modului d e stabilire a taxelor vamale
– taxe vamale autonome;
– taxe vamale convenționale;
– taxe vamale preferențiale;
– taxe vamale de retorsiun e.
Taxele vamale ad valorem se percep de către stat asupra valorii vamale a mărfuril or
importate sau exportate, fiind st abilite în cote procentuale aplicate la valoarea în vamă a
mărfuril or respective. Acestea sunt c ele mai răspândit e taxe vamale pe plan mondial, dar și
cele mai vechi din punct d e vedere al aplicării .
Taxele vamale specifice se percep de către stat pe unitatea de măsură fizică a
mărfuril or imp ortate (metru cub, t onă, buc ată, etc.) ș i se stabilesc sub f orma unei sum e fixe
pe unitatea de măsură a mărfii.
Taxele vamale mixte se practică atunci când t axele vamale ad valorem nu sunt
sufici ent de eficace ca mijloc de protectie în conditiil e în care preturile mărfuril or
importate înregistrează imp ortante scăderi. Aceste taxe vamale au o componență ad
valorem, st abilită prin aplicarea unui procent la valoarea în vamă ș i o componentă
specifică, st abilită printr -o sumă fixă p e unitatea fizică d e măsură a mărfii.
Taxele vamale cu caracter fisc al au, în g eneral, un niv el redus, scopul aplicării l or
fiind obținerea de venituri p entru bug etul de stat.
Taxele vamale cu c aracter pr otecționist au, d e regulă, un niv el ridic at,
urmărindu -se, prin pr acticarea lor, să s e reducă f orța concurențială a mărfuril or imp ortate
și, implicit, pr otejarea pieței interne de concurența străină.
Taxele vamale de import se percep asupra mărfuril or imp ortate atunci acestea trec
granițele vamale ale statului imp ortator.
Taxele vamale de import se caracterizează prin aceea că:
– au cea mai largă sf eră de răspândir e pe plan internațional;
– cuprind c el mai mare nomenclator de produse supus e taxării;

10
– se practică p e perioade mai lungi d e timp;
– au, în g eneral, un niv el mai ridic at decât taxele vamale de export sau de tranzit.
Taxele vamale de export se percep de către stat asupra mărfuril or indig ene, în
condițiile în care acestea sunt exportate. Aceste taxe au o arie de răspândir e mai restrânsă
comparativ cu c ele de import deoarece nomenclatorul d e produse este mai limit at, iar
practicarea lor poate fi limit ată în timp.
Taxele vamale de tranzit s e percep de către stat pentru mărfuril e străin e care
tranzitează teritoriul v amal al tării r espective. Ele se caracterizează prin aceea că nu au o
răspân dire prea largă p e plan internațional, au un niv el relativ m ai scăzut p entru a încur aja
tranzitul p e teritoriul st atului respectiv, fiind ș i o sursă d e venituri l a buget pentru un ele țări
avantajate din punct d e vedere geografic.
Taxele vamale autonome sunt st abilite de către stat în m od ind ependent și nu p e
bază de convenții int ernaționale. Aceste taxe se percep, de regulă, p entru m ărfuril e care
provin din un ele țări cu c are țara respectivă nu are încheiate convenții sau acorduri
comerciale. Ele au, în c ea mai mare parte a cazurilor, un niv el foarte ridicat și nu f ac
obiectul n egocierilor, constituind o barieră în c alea schimburil or comerciale între țări.
Taxele vamale convenționale se stabilesc de către stat prin înț elegeri cu alte state,
în baza acorduril or stabilite sau înch eiate. Aceste taxe se percep, de regulă, asupra
mărfuril or care provin din ț ările care își acordă r eciproc clauza națiunii celei mai
favorizate. Ca urmare a acestui f apt, taxele convenționale sunt mult mai reduse decât c ele
autonome și fac obiectul n egocierilor tarifare în Acordul G eneral pentru T arife și Comerț.
Taxele vamale preferențiale sunt t axe reduse care se aplică anumit or categorii de
mărfuri din anumit e state și care nu se aplică mărfuril or provenind din alte state.
Taxele vamale de retorsiun e se aplică de către stat ca represalii și ca răspuns l a
politica comercială n eloială a altor state. Aceste taxe îmbr acă două f orme: taxe
antidumping și t axe compensatorii și se percep ca taxe suplim entare, peste taxele vamale în
vigoare.
Taxele de timbru . Alături d e taxa pe valoarea adăug ată, accize, taxele vamale,
taxele de timbru sunt m obilizate la bugetul de stat ca impozite indir ecte.
Taxele de timbru r eprezintă pl ata serviciil or sau lucrăril or efectuate de diferitele
instituții ale statului, c are prim esc, înt ocmesc sau eliberează dif erite acte sau prestează
servicii p entru p ersoane fizice sau juridic e.
Fiind tr atate ca impozite, taxele de timbru au caracter obligatoriu și sunt pr eluate cu
titlu n eramburs abil dar în r aport dir ect cu s erviciul pr estat.

11
Între taxele de timbru și imp ozite există o diferență majoră. D acă imp ozitele sunt
preluate la bugetul st atului făr ă contraprestație directă din p artea acestuia, taxele de timbru
reprezintă plăț i nemijlocit legate de un anumit s erviciu sp ecific, pr estat de o instituți e
publică, d e un notar public s au alte instituții cu atribuții n otariale.
În categoria actelor sau serviciil or supus e taxei de timbru s e includ:
– actele și serviciil e prestate de birourile notariale sau de servicii administr ative public e
cu atribuț ii notariale;
– reclamațiile și memoriile taxabile, adresate instituțiil or administr ației public e;
– certific ate de diverse tipuri;
– eliberarea actelor de identitate;
– acțiunil e și cererile adresate instanțelor jud ecătorești, indif erent dacă ele sunt s au nu
evaluabile în bani;
– eliberarea permiselor de conduc ere/certific atelor de înmatricul are a autovehicul elor.
Taxele de timbru s e stabilesc dif erențiat, în funcți e de natura și complexitatea
serviciului pr estat, de valoarea bunuril or sau de caracterul ș i de importanța actelor sau
faptelor supus e taxării.
Ele pot fi grup ate pe instituții c are oferă servicii t axabile, după cum urm ează:
1) taxe de timbru p entru acțiuni și c ereri intr oduse în justiți e;
2) taxele de timbru p entru activit atea notarială:
– taxele asupra transferului dr eptului d e proprietate;
– taxe aferente dezbaterii pr oceduril or succ esorale;
– alte operațiuni supus e taxelor de timbru;
– taxele de timbru asupra contestațiilor privit oare la actele de impozitare;
– taxele pentru înt ocmirea și eliberare actelor de starea civilă;
– taxele de timbru în l egătură cu actele de identitate;
– taxele pentru eliberarea permiselor și a altor documente.

12
CAPITOLUL 2. C ADRUL L EGAL PRIVIND TV A
Taxa pe valoarea adăugată este un imp ozit indir ect, fiind aplicabilă tutur or agenților
economici, având un c aracter general, neutru și d e unicit ate determin at de faptul că s e
aplică aceeași cotă de impozit, asupra bunuril or și s erviciil or indif erent de numărul
agenților economici c are produc bunul s au prestează serviciul imp ozabil, cun oscându -se
mărim ea lui, obligația de plată, termenul d e plată și r egimul aplicabil.
Taxa pe valoarea adăug ată a fost intr odusă în R omâni a în anul 1993 și a înlocuit
impozitul p e circul ația mărfuril or, deosebindu -se de acesta prin f aptul că s e aplica asupra
bunuril or și s erviciil or , pe întreg circuitul economic, până l a utiliz atorul ultim, însă num ai
asupra valorii adăug ate în fiecare fază a acestui circuit.
Potrivit Legii 227/2015 , taxa pe valoarea adăug ată este instituită asupra livrăril or de
mărfuri, p entru c onsum pr opriu s au cătr e terți, achițiil e de bunuri s au prestăril e de servicii,
cesiunea de mărfuri, tr ansferul pr oprietății asupra bunuril or imobiliare, imp ortul d e bunuri
și operațiunil e de credit pentru c onsum. (Lazăr, M atei &Jean, 2007)
Prin utiliz area taxei pe valoarea adăug ată, st atul are posibilit atea de a încasa o
mare parte din imp ozit m ai repede decât în c azul imp ozitului p e cifra de afaceri brută,
deoarece taxa se plătește la fiecare stadiu d e prelucrare și de realizare a mărfii s au
serviciului. T otodată organele fiscale au posibilit atea de a controla modul d e calcul și d e
plată la bugetul st atului al imp ozitului, d eoarece plătit orii au obligația de a ține o evidență
detaliată a tranzacțiilor de vânz are-cumpăr are și a sumei imp ozitului plătit.
Taxa pe valoarea adăug ată prezintă și avantajul că apare ca o sursă r elativ st abilă d e
venituri p entru bug etul d e stat, deoarece consumul (în cazul m ajorității pr oduselor și
serviciil or de primă n ecesitate supus e impozitării) nu cun oaște fluctu ații deosebite de la o
perioadă la alta.
Așadar taxa pe valoarea adăug ată este impozitul indir ect datorat cătr e bugetul de
stat de către persoanele impozabile, pentru livr area de bunuri, pr estarea de servicii,
importul d e bunuri s au achiziți a intracomunit ară, în c azul în c are locul livrării s au prestării
serviciil or e considerat a fi Români a. (Legea 227/2015 privind C odul Fiscal)
Pentru livrăril e de bunuri l ocul e considerat und e începe expedierea ori transportul
bunuril or, sau cel und e sunt pus e la dispoziția beneficiarului; în c azul bunuril or care nu fac
obiectul tr asportului, ori locul und e sunt m ontate bunuril e respective, în c azul în c are
acestea necesită inst alare sau montare. În c azul livrării d e gaze locul livrării este locul und e
este stabilit b eneficiarul.

13
În cazul pr estării d e servicii, d e regulă, l ocul este acela unde se află pr estatorul, cu
excepția prestării de servicii în l egătură cu un bun im obil, l ocul fiind, în acest caz, acolo
unde e situat bunul im obil.
În cazul tr asportului intr acomunit ar de bunuri l ocul operațiunii este locul und e este
situat prestatorul sau locul und e e situat beneficiarul , în c azul în c are acesta îi comunică
prestatorului un c od în sc op de TVA.
În cazul s erviciil or de consult anță, t elecomunic ații, avocatură l ocul operațiunii este
locul und e sunt pr estate serviciil e respective. Pentru achizițiil e intracomunit are locul este
considerat a fi locul c el und e se încheie expedierea sau transportul bunuril or, iar în ceea ce
privește importul d e bunuri, l ocul este considerat țara membră U E de intrare a bunuril or
respective.

2.1. OPERAȚIUNI C ARE INTRĂ ÎN SF ERA DE CALCUL A TVA
Operațiunil e în sfera de aplicare a taxei sunt , conform L egii 227/2015, urmă toarele:

Figura 2.1. Clasificarea operațiunilor din sf era TVA
Sursă – creat de autor p e baza Legii 227/2015 privind C odul fisc al

În conformitate cu disp ozițiile legale, livrarea de bunuri reprezintă tr ansferul
dreptului d e a dispun e de bunuri c a și un pr oprietar, fiind asimil ată livrării d e bunuri
predarea bunuril or în b aza unui c ontract, c are prevede ca plata să se facă în r ate, cu
excepția contractului d e leasing.
Totodată este asimil ată livrării d e bunuri tr ansferul dr eptului d e proprietate ca
urmare a executării silit e, cât și tr ecerea în patrimoniul st atului a unor bunuri aparținând
unei persoane, ca urmare a primirii un ei compesații.
De asemenea este asimil ată livrării d e bunuri pr eluarea unor bunuri im obile
aparținând un ei persoane impozabile pentru a fi utiliz ate intr-o activit ate economică, c e nu
livrarea de bunuri
prestarea de servicii
schimbul de bunuri
sau servicii
achizițiile
intracomunitare de
bunuri
importul de bunuri

14
are legătură cu obiectul d e activit ate al persoanei respective, în c azul în c are taxa pentru
respectivele bunuri a fost dedusă, s au pr eluarea unor bunuri m obile din p atrimoniul
persoanei imp ozabile pentru a fi pus e la dispoziția unei alte persoane în m od gratuit, d acă
taxa pentru acestea a fost dedusă.
Este asimil ată livrării d e bunuri și distribuir ea din p atrimoniul p ersoanei imp ozabile
a unor bunuri cătr e asociați sau acționari, în c azul în c are taxa pentru r espectivele bunuri a
fost dedusă, cât și bunuril e constate lipsă din g estiun e sunt asimil ate livrării d e bunuri.
Din punct d e vedere legal sunt c onsiderate prestări d e servicii cele care nu sunt
asimil ate livrăril or de bunuri r espective:
– închiri erea de bunuri s au transmit erea folosinței bunuril or în c adrul unui c ontract de
leasing;
– cesiunea bunuril or necorporale, indif erent dacă acestea fac sau nu obiectul unui dr ept
de proprietate, cum sunt: tr ansferul și/s au cesiunea drepturil or de autor, brevetelor,
licențelor, mărcil or comerciale și a altor drepturi simil are;
– angajamentul d e a nu d esfășur a o activit ate economică, d e a nu c oncura cu altă
persoană sau de a tolera o acțiun e ori o situație;
– prestăril e de servicii efectuate pe baza unui ordin emis d e/sau în num ele unei autorități
public e.
În ceea ce privește schimbul d e bunuri s au servicii în cazul un ei operațiuni c are
implică o livrare de bunuri și/s au o prestare de servicii în schimb ul un ei livrări d e bunuri
și/sau prestări d e servicii, fi ecare persoană imp ozabilă s e consideră că a efectuat o livrare
de bunuri și/s au o prestare de servicii cu pl ată.
Conform pr evederilor legale achiziți a intracomunit ară reprezintă obținerea
dreptului de a dispun e, ca și un pr oprietar, de bunuri m obile corporale expediate sau
transportate la destinația indic ată de cumpărăt or, de către furniz or, de către cumpărăt or sau
de către altă persoană, în c ontul furniz orului s au al cumpărăt orului, cătr e un st at membru,
altul d ecât cel de plecare a transportului s au de expediere a bunuril or.
Schimbul d e bunuri reprezintă intr area pe teritoriul C omunității de bunuri
provenite dintr -un teritoriu terț, care face parte din teritoriul v amal al Comunității.
Din punct d e vedere al taxei sunt operațiuni imp ozabile în R omâni a cele care
îndeplinesc cumul ativ o serie de condiții, dintr e care amintim (Legea 227/2015 privind
Codul fisc al):
a) operațiunil e care constitui e sau sunt asimil ate cu o livrare de bunuri s au o
prestare de servicii, în sf era taxei, efectuate cu pl ată;

15
b) locul d e livrare a bunuril or sau de prestare a serviciil or este considerat a fi în
Români a;
c) livrarea bunuril or sau pr estarea serviciil or este realizată d e o persoană
impozabilă, r espectiv o persoană care desfășoară, de o manieră ind ependentă și indif erent
de loc, activități economice,oricare ar fi sc opul s au rezultatul acestei activități;
d) livrarea bunuril or sau prestarea serviciil or să r ezulte din activități economice,
respectiv activitățil e producăt orilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv
activitățil e extractive, agricole și activitățil e profesiilor libere sau asimil ate acestora.
Importul d e bunuri efectuat în R omâni a de orice persoană este asimil at unei
operațiuni imp ozabile.
În conformitate cu Legea 227/2015 privind C odul fisc al, este considerată persoană
impozabilă orice persoană care desfășoară activități economice indif erent de scopul s au
rezultatul acestei activități.
În cadrul activitățil or economice sunt inclus e activitățil e derulate de producăt ori,
comercianți sau prestatorii de servicii, inclusiv activitățil e extractive, agricole și activitățil e
profesiilor lib ere sau asimil ate acestora. De asemenea, constitui e activit ate economică
exploatarea bunuril or corporale sau necorporale în sc opul obținerii de venituri cu c aracter
de continuit ate.
Instituțiil e public e nu sunt c onsiderate persoane impozabile pentru activitățil e pe
care le desfășoară în această c alitate, chiar dacă pentru d esfășur area acestor activităț i se
percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți, cu excepția acelor activități c are ar
produce distorsiuni c oncurențiale dacă instituțiil e public e ar fi tr atate ca persoane
neimpozabile.
Instituțiil e public e sunt p ersoane impozabile pentru următ oarele activități:
 telecomunic ații;  depozitarea;
 furniz area de apă, g aze, energie
electrică, energie termică, agent
frigorific și altele de aceeași natură;  activitățil e magazinelor pentru p ersonal,
cantine, restaurante și alte localuri
asemănăt oare;
 transport de bunuri și d e persoane;  activitățil e organism elor de publicit ate
comercială;
 servicii pr estate în porturi și aeroporturi;  activitățil e agențiilor de călăt orie;
 livrarea de bunuri n oi, produse pentru
vânzare;  operațiunil e posturil or public e de radio
și televiziun e.
 activit atea târguril or și expozițiilor
comerciale;
Sursă – prelucrare proprie pe baza Legii 227/2015 privind C odul fisc al

16
2.2. B AZA DE IMPOZITARE
Baza de impozitare, în c azul t axei pe valoarea adăug ată e reprezentată de
contrapartida obținută d e către furniz orul sau prestatorul d e servicii d e la cumpărăt or ori
beneficiar, ce includ e totodată imp ozite și taxe, cu excepția taxei pe valoarea adăug ată,
cheltuielilor accesorii, r espectiv c ele cu ambalarea, transportul, asigur area, eventualele
comisioane. (Legea 227/2015 privind C odul fisc al)
În baza de impozitare nu sunt inclus e:
– rabaturile, remizele, risturn ele, sconturil e și alte reduceri de preț, acordate de furniz ori
direct cli enților la data exigibilității t axei;
– sumele reprezentând d aune-interese, stabilite prin h otărâre judecătorească d efinitivă și
irevocabilă, p enalizăril e și orice alte sume solicitate pentru n eîndeplinir ea totală sau
parțială a obligațiilor contractuale;
– dobânzil e pentru plăți cu întârzi ere; ambalajele cere circulă fără f acturare între furniz or
și beneficiar.
Baza de impozitare poate fi ajustată în următ oarele cazuri:
1) dacă a fost emisă o factură și, ult erior, operațiunea este anulată total sau parțial, înainte
de livrarea bunuril or sau de prestarea serviciilor;
2) în cazul în c are rabaturile, remizele, risturn ele sunt acordate după livr area bunuril or
sau prestarea serviciil or;
3) în cazul în c are cumpărăt orii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru
ambalajele care circulă prin f acturare.

2.3. COTE DE IMPUN ERE ÎN C AZUL TV A
În pr actica fiscală int ernațională, se întâln esc tr ei niv eluri d e cote de impun ere
pentru t axa pe valoarea adăug ată:

Sursă – Cornel Lazăr, Mir ela Matei, Jean Andrei, Fin anțe, Editur a UPG, Pl oiești, 2007, p.176
cota zero aplicată îndeosebi pentru mărfurile
destinate exportului,
cota redusă practicată pentru bunurile și serviciile
de strictă necesitate,
cota standard și cota majorată instituită asupra
produselor de lux.

17
Cota standard a taxei pe valoarea adăug ată este, în R omâni a, de 19% iar aceasta se
aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă c e nu e scutită d e taxa
pe valoarea adăug ată sau care nu este supusă c otei reduse. (Legea 227/2015 privind C odul
fiscal)
În Români a se aplică d ouă cote reduse de 9%, r espectiv 5%, c ota redusă d e 9%
aplicându -se asupra bazei de impozitare, pentru (Legea 227/2015 privind C odul fisc al):
– o serie de prestări d e servicii s au livrări d e bunuri, cum sunt dr eptul d e intrare la
castele, muz ee, case memoriale, monumente istorice, târguri, expoziții, cin ematografe,
livrarea de manuale școlare, cărți, zi are și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv
sau în princip al publicității;
– livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;
– livrarea de produse ortopedice;
– livrarea de medicamente de uz um an și v eterinar;
– cazarea în cadrul s ectorului h otelier sau al sectoarelor cu funcți e simil ară, inclusiv
închiri erea terenuril or amenajate pentru c amping.
Cota redusă d e 5% s e aplică asupra bazei de impozitare pentru livr area locuinț elor
ca parte a politicii s ociale, inclusiv a terenului p e care sunt c onstruit e.
Terenul p e care este construită l ocuinț a includ e și amprenta la sol a locuinț ei. Prin
locuință livr ată ca parte a politicii s ociale se înțelege:
– livrarea de clădiri, inclusiv a terenului p e care sunt c onstruit e, destinate a fi utiliz ate
drept cămin e de bătrâni și d e pensionari;
– livrarea de clădiri, inclusiv a terenului p e care sunt c onstruit e, destinate a fi utiliz ate
drept case de copii și c entre de recuperare și reabilitare pentru min ori cu h andicap;
– livrarea de locuinț e care au o suprafață utilă d e maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt c onstruit e, nu d epășește
suma de 380.000 l ei, exclusiv t axa pe valoarea adăug ată, achiziți onate de orice
persoană necăsăt orită s au familie.
Orice persoană necăsăt orită s au familie poate achiziți ona o singură l ocuință cu c ota
redusă d e 5%, r espectiv:
– în cazul p ersoanelor necăsăt orite, să nu fi d eținut și să nu d ețină nici o locuință în
proprietate pe care au achiziți onat-o cu cota de 5%;
– în cazul f amiliil or, soțul s au soția să nu fi d eținut și să nu d ețină, fi ecare sau
împr eună, nici o locuință în proprietate pe care a/au achiziți onat-o cu cota de 5%.

18
2.4. C ALCULUL ȘI PL ATA TVA
Potrivit normelor fiscale în vigoare , taxa pe valoare adăugată (TVA -ul) se
calculeaz ă în trei momente:
– cel al livrarii bunurilor si prestarii serviciilor contra ctate, taxa fiind stabilita de
furnizor;
– cel al achizitiei bunurilor sau serviciilor, cand se aplica taxarea inversa, iar taxa se
fixeaza de catre cumparator;
– in momentul vamuirii bunurilor, cand calculul taxei pe valoare adaugata se afla in
sarcina organu lui vamal.
Plătitorii de TVA sun t acele persoane care furnizeaz ă bunuri sau presteaz ă servici i
pentru alte persoane sau agen ți economici, moment în care se aplic ă taxarea direct ă. Când
se vorbește de opera țiuni care presupun taxarea inver să se aplic ă procedeul a utolic hidării
de TVA care se referă la faptul că plătitorul de TVA trebuie s ă-și colecteze taxa pentru a o
deduce , scopul fiind pe de o parte prevenirea fraudelor și evaziunii fiscale iar pe de alt ă
parte simplificarea procedurii de decontare.
Există două categorii de TVA :
– TVA colectat ă – taxa pe v aloare ad ăugată încasat ă la vânzarea de bunuri și servicii;
– TVA deductibil ă – taxa pe valoare ad ăugată aplicat ă achizi țiilor f ăcute de un agent
economic.
Dacă difer ența dintre TVA colectat ă și TVA deductibil ă este pozitiv ă, agentul
economic are o datorie fiscal ă numită TVA de plat ă, care se calculeaz ă și se achit ă fie
lunar, fie trimestrial. Beneficiaru l este Bugetul de Stat, iar pl ățile se efectueaz ă către un
cont de trezorerie dedicat. Dacă diferen ța dintre TVA colectat ă și TVA deductibil ă este
negativ ă, atunci c ând s-a plătit mai mult TVA pentru bunurile și serviciile achizi ționate
decât s-a încasat pentru bunurile și serviciile v ândute, persoana este beneficiar ă unei
crean țe fiscale și va avea TVA de recuperat.
Operațiunile scu tite de TVA . Sistemul fisc al românesc pr evede o serie de
activități scutit e de taxă pe valoarea adăug ată, după cum urm ează:
a) spitalizarea, îngrijiril e medicale și operațiunil e strâns l egate de acestea,
desfășur ate de unități autorizate pentru astfel de activități, indif erent d e forma de
organizare etc;
b) prestăril e de servicii efectuate în cadrul pr ofesiunii l or de către stomatologi și
tehnici eni dentari, pr ecum și livr area de proteze dentare efectuată de stomatologi și d e
tehnici eni dentari;

19
c) pr estăril e de îngrijir e și supr aveghere efectuate de personal medical și
paramedical, conform pr evederilor legale aplicabile în materie;
d) tr ansportul b olnavilor și al persoanelor accidentate, în v ehicul e special
amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens;
e) livrăril e de organe, sâng e și lapte, de proveniență um ană;
f) activit atea de învățăm ânt pr evăzută în Legea învățământului nr. 84/1995 ,
republic ată, cu m odificăril e și completările ulterioare, formarea profesională a adulțil or,
precum și pr estăril e de servicii și livrăril e de bunuri strâns l egate de aceste activități,
efectuate de instituțiil e public e sau de alte entități autorizate;
g) livrăril e de bunuri s au prestăril e de servicii r ealizate de cămin ele și cantinele
organizate pe lângă instituțiil e public e și entitățil e autorizate prevăzut e la lit. f), în folosul
exclusiv al persoanelor direct implic ate în activitățil e scutit e conform lit. f);
h) m editațiile acordate în p articul ar de cadre didactice din d omeniul
învățământului șc olar, preuniversitar și univ ersitar;
i) prestăril e de servicii și/ sau livrăril e de bunuri strâns l egate de asistența și/sau
protecția socială, efectuate de instituțiil e public e sau de alte entități r ecunoscute ca având
caracter social, inclusiv c ele livrate de cămin ele de bătrâni;
j) prestăril e de servicii și/s au livrăril e de bunuri strâns l egate de protecția copiilor
și a tinerilor, efectuate de instituțiil e public e sau de alte entități r ecunoscute ca având
caracter social;
k) pr estăril e de servicii și/s au livrăril e de bunuri furniz ate membril or în int eresul
lor colectiv, în schimbul un ei cotizații fix ate conform st atutului, d e organizații fără sc op
patrimonial care au obiective de natură p olitică, sindic ală, religioasă, p atriotică, fil ozofică,
filantropică, p atronală, pr ofesională sau civică, pr ecum și obiective de reprezentare a
intereselor membril or lor, în c ondițiil e în care această scutir e nu pr ovoacă dist orsiuni d e
concurență;
l) prestăril e de servicii strâns l egate de practicarea sportului s au a educației fizic e,
efectuate de organizații fără sc op patrimonial pentru p ersoanele care practică sp ortul s au
educația fizică;
m) pr estăril e de servicii cultur ale și/sau livrăril e de bunuri strâns l egate de acestea,
efectuate de instituțiil e public e sau de alte organism e cultur ale fără sc op patrimonial,
recunoscute ca atare de către Minist erul Culturii și Cult elor;
n) pr estăril e de servicii și/s au livrăril e de bunuri efectuate de persoane ale căror
operațiuni sunt scutit e, potrivit lit. a), f) și i) -m), cu ocazia manifestăril or destinate să le

20
aducă spr ijin fin anciar și organizate în pr ofitul l or exclusiv, cu c ondiția ca aceste scutiri să
nu pr oducă dist orsiuni c oncurențiale;
o) activitățil e specifice posturil or public e de radio și televiziun e, altele decât
activitățil e de natură c omercială;
p) serviciil e public e poștale, precum și livr area de bunuri aferentă acestora;
q) pr estăril e de servicii efectuate de către grupuri ind ependente de persoane, ale
căror operațiuni sunt scutit e sau nu intră în sf era de aplicare a taxei, grupuri cr eate în
scopul pr estării cătr e membrii l or de servicii dir ect legate de exercitarea activitățil or
acestora, în c azul în c are aceste grupuri s olicită m embril or lor num ai ramburs area cotei-
părți d e cheltuieli comune, în limit ele și în c ondițiil e stabilite prin n orme și în c ondițiil e în
care această scutir e nu este de natură a produce distorsiuni c oncurențiale.
r) furniz area de personal de către instituțiil e religioase sau filozofice în sc opul
activitățil or prevăzut e la lit. a), f), i) și j).
În domeniul fin anciar-bancar o serie de servicii sp ecifice sunt scutit e de taxa pe
valoarea adăug ată:
– acordarea și negocierea de credite, precum și administr area creditelor de către persoana
care le acordă;
– negocierea garanțiilor de credit ori a altor garanții s au orice operațiuni cu astfel de
garanții, pr ecum și administr area garanțiilor de credit d e către persoana care acordă
creditul;
– tranzacții, inclusiv n egocierea, privind c onturil e de depozit sau conturil e curente, plăți,
viramente, creanțe, cecuri și alte instrum ente negociabile, exceptând r ecuperarea
creanțelor;
– tranzacții, inclusiv n egocierea, privind v aluta, bancnotele și m onedele utiliz ate ca
mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint
sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utiliz ate în m od normal ca mijloc legal de
plată sau monede de interes numism atic;
– tranzacții, inclusiv n egocierea, dar exceptând administr area sau păstr area în sigur anță,
cu acțiuni, părți s ociale în societăți c omerciale sau asociații, obligațiuni garantate și alte
instrum ente financiare, cu excepția documentelor care stabilesc dr epturi asupra
bunuril or.

21
BIBLI OGRAFIE

1) Anghelache, G., Belean, P., Risti, L., (2009), Finanțele publice ale României ,
Editura Economică, București
2) Drosu, Ș.D., (2006), Drept fisc al , Editura CH B eck, Bucur ești
3) Haralambie, G.A., (2013), Finanțe, Editur a UPG, Pl oiești
4) Hoanță, N., (2010), Economie și finanțe publice , Editur a Polirom, Iași
5) Hoanță, N., (2010), Evaziunea fiscală , ediția a II -a, Editur a C.H.Beck, B ucurești
6) Lazăr,C., Matei, M., Andrei, J., (2007), Finanțe , Editur a UPG, Pl oiești
7) Moldovan, I., (2015), Finațe publice și legislație incidentă – curs universitar, Sibiu
8) Moraru D . și colectiv ul, (2007), Finanțe publice , Editura Economică, București
9) Moștea nu, N.R., (2008), Fiscalitate. Impozite și taxe. Studii de caz , Editura
Universitară, București
10) Popa, A. F., Popa , N., (2010), Impozitele și taxe le reglementate de Codul fiscal ,
Editura Contaplus, București
11) Legea 500/2002 privind fin anțele public e
12) Legea 227/2015 privind C odul fisc al