CAPITOLUL I: CONDIȚIILE GENERALE PRIVIND CONSTITUIREA PERSOANEI JURIDICE CU SCOP LUCRATIV Persoana juridică reprezintă un subiect colectiv de drept,… [625231]

1
CAPITOLUL I: CONDIȚIILE GENERALE PRIVIND CONSTITUIREA PERSOANEI
JURIDICE CU SCOP LUCRATIV

Persoana juridică reprezintă un subiect colectiv de drept, adică un colectiv de oameni,
care respectând cerințele legale de fond și de formă pentru constituirea sa, este titular de drepturi
subiective și obligații civile. Persoana juridică este orice organ izație care are o organizare de sine
stătătoare și un patrimoniu propriu afectat realizării unui anumit scop. Conform a rticolului 55 al
Codului Civil1 persoana juridică este organizația care are un patrimoniu distinct și răspunde
pentru obligațiile sale c u acest patrimoniu, poate să dobîndească și să exercite în nume propriu
drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să -și asume obl igații, poate fi reclamant și
pârât în instanță de judecată. Persoana juridică este acel mecanism juridic prin care oa menii își
realizează scopurile propuse cum ar fi scopuri materiale și spirituale. Datorită motivului acestuia
legiuitorul a stipulat că persoanele juridice de drept privat pot avea scop nelucrativ și lucrativ.

§ 1.1 Noțiunea și clasificarea persoanei jur idice cu scop lucrativ
În literatura de specialitate persoana juridică cu scop lucrativ este definită ca acea
organizație constituită și înzestrată cu bunuri de către fondatori care prin actul de consitutire
convin să desfășoare activitatea de întreprinz ător, să obțină în rezultatul aces tei activități profit
pe care îl vor repartiza cu titlul de divident între fondatori (membri, asociați). Ea are un
patrimoniu distinct și răspunde pentru ob ligațiile sale cu bunurile sale, poate să dobîndească și să
exerci te în nume propriu drepturi patrimon iale și personal nepatrimoniale , să-și asume obligații,
poate fi reclamant și pârât în instanța de judecată2.
Prin intermediul persoanelor juridice cu scop lucrativ se desfășoară majoritatea
activităților de întreprinză tor. Ele prestează servicii, execută anumite lucrări, produc marfuri
astfel contribuie la dezvoltarea economică a țării. Cele mai mari venituri le aduc societățile
comerciale datorită faptului că fondatorii investesc sume foarte mari în aceste societății c a mai
apoi să împartă între ei cîștigurile cu titlu de dividente. Persoana juridică cu scop lucrativ ia
naștere din momentul înregistrări în Registrul de stat al persoanelor juridice, care se află la
Camera Înregistrării de Stat. Persoanele juridice cu scop lucrativ uneori mai sunt numite și
persoane juridice cu scop comercial, deoarece scopul lor primordial este de -a obține cîștiguri
bănești .
Persoanele juridice cu scop lucrativ se clasifică în: a) societății comerciale; b)
cooperative;

1 Codul Civil nr.1107 din 06.06.2002, în Monitorul Oficial al Republic ii Moldova din, 22.06.2002, nr. 82-86.
2 Roșca N., Baieș S. , Dreptul Afacerilor. Ediția a III -a, Chișinău: Î.S.F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2011 , p. 118.

2
c) întreprindere de stat și municipală.
a) Societățile comerciale sunt constituite pentru desfășurarea activității de întreprinzător
și obținerea beneficilor care se împart între asociați cu titlu de devidente. De aici și reiese
definiția care este adusă societății comerc iale: persoana juridică fondată în baza actului de
constituire prin care asociații convin să pună în comun anumite bunuri pentru exercitarea
activității de întreprinzător în scopul obținerii și împărțirii de beneficii3. În legislația națională la
art. 106 alin. (1) al Codului Civil al Republicii Moldova societatea comercială este definită în
felul următor: organizația comercială cu capital social constituit din participațiuni ale
fondatorilor (membrilor).
În legis lația națională sunt reglementate patru for me de societăți comerciale:
1. societate în nume colectiv (S.N.C);
2. societate pe acțiuni (S.A);
3. societate limitată (S.R.L) ;
4. societate în comandită (S.C).
1) Societatea în nume colectiv este o persoană juridică care prin voința a două
sau mai multe pe rsoane, dar nu mai mult de douăzeci, exprimată în actul de constituire,
practică activitatea de întreprinzător în numele societății și răspund în egală măsură
pentru obligațile acesteia. Reprezentarea societății cît și administrarea acesteia se face de
către asociați .
2) Societatea pe acțiuni este persoana juridică care prin voința a unei sau a
mai multor persoane, exprimat ă în actul de constituire, desfășoară activitatea de
întreprinzător în numele societății al cărui capital social este divizat în acțiuni și răspund
pentru obligațile asumate cu patrimoniul societății.
3) Societatea cu răspundere limitată este persoana juridică care prin voința a
unei sau a mai multor persoane, exprimat ă în actul de constituire, practică activitatea de
întreprinzător al cărui c apital social este divizat în părți sociale și răspund pentru
obligațile asumate cu patrimoniul societății.
4) Societatea în comandită este persoana juridică care prin voința a două sau
a mai multor persoane, exprimat ă în actul de constituire, practică activi tatea de
întreprinzător, în care unii asociați (comanditații) răspund nelimitat și solidar, iar alții
(comanditari), nu răspund pentru obligațile ei, ci suportă riscul acestei activității în
limitele părți i sociale deținute.

3 Baieș S., Roșca N., Drept civil. Partea generală. Persoană fizică. Persoană juridică. Ediția a III -a. Chișinău:
Î.S.F.E.P. ,, Tipografia Centrală” , 2007, p . 324-325.

3

b) Cooperativa este o perso ană juridică formată de persoane fizice sau persoane juridice,
care depun într -un fond comun anumite valori patrimoniale, al cărei scop constă în favorizarea și
garantarea intereselor economice ale membrilor săi4. Cooperativele sunt de două feluri:
cooperativă de întreprinzător și cooperativă de producție.
Cooperativa de întreprinzător este o organizație comercială (întreprindere) cu statut de
persoană juridică, ai cărei membri sînt persoane juridice și/sau fizice care practică activitate de
întreprinzător. Cooperativele de întreprinzător pot fi fondate de cel puțin 5 persoane fizice și/sau
persoane juridice.
Cooperativa de producție este o întreprindere înființată de către 5 sau mai multe persoane
fizice în scopul desfășurării în comun a activității de producție și a altei activități economice,
bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei și pe cooperarea cotelor de participare la
capitalul acesteia, denumite în continuare cote de participare5.
c) Întrepri nderea de stat și întreprinderea municipală. Întreprinderea de stat este un agent
economic independent cu drepturi de persoană juridică, fondată și dotată de către Guvern sau de
către alte organe ale administraț iei de stat abilitate prin lege, care pe ba za proprietății de stat
transmise ei în gestiune, desfășoară activitatea de întreprin zător.
Întreprinderea municipală este un agent economic cu personalitatea juridică, fondată și
înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale, care, pe ba za proprietății
municipale transmise ei în gestiune desfășoară activitatea de întreprinzător.
Legislația României mai prevede și alte tipuri de societăți comerciale decît cele
prevăzute de legislația națională al Republicii Moldova, î n Legea privind societă țile comerciale
nr. 31 din 6 noiembrie 19906, societățile comerciale mai pot fi: a) societăți în comandită simplă;
b)societatea în comandită pe acțiuni .
Societatea în comandită simplă poate fi definită în felul următor, și anume este societatea
constituită prin asociere de către două sau mai multe persoane, care un în comun anumite bunuri,
pentru a desfășura o activitate comercială, în scopul împărțirii profitului obținut și care răspund
pentru obligațile asumate.

4 Roșca N ., Baieș S ., Dreptul Afacerilor, 2011, p. 435.
5 Legea privind cooperativele de producție Nr.1007 din 25.04.2002, în Monitorul Oficial al Re publicii Moldova din
06.06.200, nr.71 -73, art. 1.
6 Legea privind societățile comerciale Nr.31 din 16.11.1990, în Monitorul Oficial al României din 17 noiembrie
1990, nr. 126 -127,

4
Societatea în comandită pe acțiuni poate fi definită ca societatea care se constituie prin
contract de societate și statut, care are obligații sociale, care sunt garantate cu patrimoniul social
al societății și cu răspunderea nelimitată și solidară a asociaților comanditați.
Cele mai solicitate per soane juridice cu scop lucrativ potrivit datelor din 01.03.2017 a
Registrului de stat sunt: a) societățile cu răspundere limitată care la momentul dat sunt
înregistrate un număr de 96 044; b) societățile pe acțiuni cu un număr de 4 569; c) cooperativele
cu un număr de 3 906; c) întreprinderile de stat și mu nicipale sunt în număr de 1576. Numărul
atît de mare al societăților cu răspundere limitată se datorează faptului că procesul de înregistrare
este cu mult mai ușor față de alte persoane juridice cu scop lucrativ și poate fi fondată de o
persoană fizică sau juridică. Un alt motiv ar fii că procesul de lucru a societăților cu răspundere
limitată prezintă mai puține formalități, plus la toate capitalul social pentru constituirea unei
societăți cu răspundere limitată nu este stabilit. Cu toate că societățile cu răspundere limitată sunt
mai multe, c ele mai mari întreprinderi sunt societățile pe acțiuni, ca exemplu, S.A. ,,Franzeluța”,
S.A. ,,Bucuria”, S.A. „Victoriabank”, care adeseori capitalul lor social este de peste un milion de
lei.
§ 1.2 Modalitățile de constituirea a persoanei juridice
Problematica înființării persoanelor juridice, a apariției unor noi subiecte de drept
constituie obiect de preocupare atît pentru doctrina de specialitate, cît și pe ntru practica
legislativă. Un rol deosebit de important la constituirea persoanelor juridice cu scop lucrativ, îi
revine statului. Statul edictează normele juridice care stabilesc condițiile și procedura de
înființare a acestora. Totodată, autoritățile pu blice sunt chemate să decidă înființarea persoanelor
juridice de drept public și a persoanelor juridice de drept privat și a persoanelor juridice
comerciale cu capital de stat.
Unii autori cum ar fi E.Lupan7 destinge următoarele moduri de înființare a persoanelor
juridice:
– prin act de dispoziție, care se referă la persoanele juridice de drept public
și unitățile economice cu capital de stat;
– prin act de asociere, se presupune actul de constituire prin care se
constituie societățile comerciale și cooperativele;
– prin actul de v oință al unei singure persoane, cum se înființează
societățile comerciale unipersonale, unele fundații sau instituții.

Înființarea persoan ei juridice prin actul de dispo ziție al organului de stat competent. Prin
actul de dispoziție se înțelege o manifestare de voință al organului de stat competent exprimată
cu scopul de a înființa în condițiile legii o persoană juridică. Manifestarea aceasta de voință

7 Lupan E., Drept civil. Persoana juridică, Editura Lumina Lex, Cluj -Napoca, 2000, p. 113

5
poate să îmbrace forma unei hotărîri de Guvern sau a unei hotărîri a org anului administrației
publice locale. Principalul domeniu de aplicare a acestui mod de înființare a persoanei juridice îl
constituie persoanele juridice de stat. Prin act de dispoziție al organului de stat competent se
înființează :8
a) persoanele juridice de drept public;
b) întreprinderile de stat și întreprinderile municipale;
c) unele persoane juridice de drept privat.
Codul civil al Republicii Moldova prevede la art.179, alin.(1) și (2) că ,, întreprinderea de
stat se fondea ză și se dotează de către Guvern sau d e alte organe abilitate prin lege”, iar ,,
întreprinderile municipale se fondea ză și se dotează de către autoritățile administrației publice
locale”.
Înființarea persoanei juridice prin actul de asociere . Prin actul de asociere se înțelege
manifestarea de voință a două sau mai multe persoane făcută cu intenția de a produce ca efect
constituirea, în condițile legii, a unei noi entități ca subiect de drept distinct9. Modul dat de
înființare a persoanei juridice implică realiazarea a două faze10. În prima fază se adoptă actul de
constituire și statutul noii persoane juridice de către adunarea generală a membrilor fondatori,
sau, după caz, de către conferința ori congresul de constituire. În ceea de -a doua fază, aceste
două acte sunt verificate sub aspectul legal ității lor de către organul competent, prevăzut de lege,
care recunoaște apoi, printr -un act propriu, înființarea persoanei juridice. Înregistrarea acestor
persoane juridic e va fi completă atunci cînd vor fi îndeplinite și alte formalități cum ar fi
înregi strarea la organul fiscal. Cele mai multe persoane juridice de drept privat se înființează prin
actul de asociere consimțit de părțile interesate. Prin actul de asociere se înființează următoarele
persoane juridice cu scop lucrativ: societățile comerciale și cooperativele
Înființarea persoanelor juridice prin act de voință al unei singure persoane . Prin act de
voință a unei singure persoane înțelegem manifestarea de voință a unei singure persoane fizice
sau juridice de a constitui o persoană juridică ca sub iect de drept distinct. Codul civil al
Republicii Moldova, stipulează și posibilitatea constituirii societății pe acțiuni de către o singură
persoană la art. 156, alin.(2) ,, Societatea pe acțiuni poate fi constituită de una sau de mai multe
persoane”. Caz urile de societăți unipersonale pe acțiuni fac excepție și sînt constituite doar
pentru o durată scurtă, deoarece sensul logic al acestora de a fi împărțite pe acțiuni este de a
putea diviza capitalul între acționari. În practica economiei autohtone aceste asoci ații sînt,

8 Chirinciuc G., Moduri de constituirea a persoanelor juridice, Revista Națională de Drept, 2004, nr.2, pag. 25.
9 Lupan E., Drept civil, 2000, p. 120.
10 Garbaciov E., Drept civil. Persoanele, Chișinău , 2004, ,,Tipografia ElenaV.I.”, cap. VII, p. 90.

6
deobicei, întreprinderile de stat transformate în societăți pe acțiuni prin privati zarea, prin
subscripție publică sau prin vînzarea unui pachet de acțiuni. Atît întreprinderile de stat și
întreprinderile municipale sînt persoa ne juridice înființate prin actul de voință a unei singure
persoane juridice, care este autoritatea publică de specialitate (organul de stat) sau autoritatea a
administrației publice locale11.
Trebuie de menționat faptul că doctrina juridică îi sunt cunoscu te trei moduri de
constituire a societăților pe acțiuni:
– constituirea prin transformare a unor întreprinderi într -o altă formă juridică
de organi zare;
– constituirea simultană, este similar cu procedura de constituire a
societăților cu răspundere limitată;
– constituirea continuată, constă la adunarea capitalului social necesar
înregistrării societății pe acțiuni.
Constituirea unei societăți pe acțiuni prin transformare are loc în cazul în care organul
suprem a luat acestă hotărîre. Astfel societate cu răsunder e limitată, întreprinderile de stat,
întreprinderile municipale, societățile în nume colectiv, societățile în comandită și cooperativa de
producție prin modul acesta de constituire pot să se transforme în societăți pe acțiuni.
Constituirea simultană cum am mai menționat este o procedură care implică un număr
redus de formalități pentru constituirea societății pe acțiuni. Modul dat de constituire se numește
astfel deoarece concomitent cu încheirea actelor constitutive al societății se formează capitalul
social al acesteia.
Constituirea continuată are loc atunci cînd fondatori care înițiază constituirea unei
societăți pe acțiuni nu au resurse financiare care sunt necesare pentru formarea capitalului social
și nu numai. Constituirea continuată este oferta prop usă de către fondatori adresate oricărei
persoanei care dorește să cumpere acțiuni. Persoana care dorește să învestescă o anumită sumă
de bani prin cumpărarea de acțiuni, se supune unor anumite riscuri deoarece societatea pe acțiuni
încă nu există în momen tul în care el face anumite investiții.

§ 1.3 Fondatorii persoanei juridice
Decizia privind inițierea unei afaceri este dificilă și riscantă, deoarece succesul unei
afaceri reușite este determinat de primii pași făcuți de persoanele care au inițiat afacerea.
Persoanele date au o importanță mare și legea recunoscînd acest lucru le nume sc ,,fondatori”. În

11 Chirinciuc G., Moduri de constituirea a persoanelor juridice, Revista Națională de Drept, 2004, pag. 35.

7
doctrină de specialitate sunt mai multe păreri priviin d noțiunea de fondatori. Astfel, ,,Fondatorii
sunt cei care semnează actele constitutive”12. Fondatorii sunt cei care au inițiativa constituirii
unei societăți pe acțiuni prin subscripția publică, ei folosesc numele lor pentru a atrage
publicul13. Unii autori definesc termenul de fondatorii, toate persoanele fizice și juridice, statul și
unitățile administrativ -teritoriale care au dreptul să participe la constituirea persoanei juridice,
semnează actul de constituire și au vărsat sau se obligă să verse aportul subscris14.
Fondatorii sunt acele persoane care își asumă riscul în contextul organizării u nei afaceri.
Anume fondatorii sunt cei care: a) det ermină cum va activa, determină obiectivele afaceri care
urmează să o deschidă; b) alege lucrul ce va fi executat sau serviciile pe care le va presta, alege
produsul pe care îl va fabrica; c) determină mod alitățile pe care le va aplica la organizarea
afacerii; d ) evaluează posibilitățile proprii, atît efortul necesar pentru început cît și coraportarea
posibilităților și a resurselor reale cu beneficiile posibile, cu posibilitatea de piață, venitul
preconiza t etc. Prin urmare fondatorii sunt persoanele care, avînd inițiativa constituiirii uni
afaceri, se angajeză să reunească capitalul necesar constituirii și potențialul personal, precum și
să îndeplinească formalitățile prevăzute de lege în acest scop15. Legislația națională definește în
art. 31 alin. (1) a Legii cu privire la societățile pe acțiuni 16,, Sînt considerați fondatori ai
societății persoanele fizice și juridice care au luat decizia de a o înființa”.
La constituirea unei persoane juridice cu scop lucrativ ca fondatori pot participa persoane
fizice, persoanele juridice de drept privat și persoane juridice de drept public.
Persoana fizică poate participa la constituirea unei persoane juridic e cu scop lucrativ dacă
întrunește anumite condiții și anu me:
a) să aibă capacitate de folosință, adică să aibă drepturi și obligații civile. Capacitatea de
folosință este recunoscută în mod egal tuturor persoanelor fizice și apare în momentul nașterii
persoanei fizice și încetează odată cu decesul persoanei;
b) să aibă capacitate deplină de exercițiu cu alte cuvinte să aibă aptitudinea de a dobîndi
și a executa drepturile precum și de a -și asuma obligații și de a le executa. Prin urmare
capacitatea de exercițiu se dobîndește prin 3 modalități: a) împlinirea vî rstei de 18 ani, potrivit
art. 20 alin. (1) Cod civil capacitatea deplină de exercițiu începe la data cînd persoana fizică
devine majoră, adică la împlinirea vîrstei de 18 ani. Prin urmare după ce persoana împlinește

12 Cărpenaru Stanciu D. , Drept comercial român, ediția a II -a, Editura AL L, București, 1998 , p. 288.
13 Căpățână O., Societățile comerciale, ediția a II -a, editura Lumina Lex, București, 1996, p. 199.
14 Roșca N., Baieș S ., Dreptul Afacerilor, 2011, p. 133.
15 Mărgineanu G., Mărgineanu L., Dreptul afacerilor, Chișinău, 2004, Tipografia ,, Elena -V.I.” , p. 120.
16 Legea Nr. 1134 din 02.04.1997 privind societățile pe acțiuni , în Monitorul Ofic ial al Republicii Moldova din
01.01 .2008, nr. 1 -4, data intrării în vigoare: 01.10.2008 .

8
vîrsta de 18 ani poate să participe la fondarea unei persoane juridice; b) încheierea c ăsătoriei,
potrivit art. 14 din Codul familiei17 vîrsta matrimonială este de 18 cu titlu de excepție vîrsta
aceasta poate fi redusă cu maxim 2 ani, însă va fi nevoie de acordul autorității administrației
publice locale și a părinților minorului; c) emanciparea, făcînd o concluzie a art. 20 alin. (3) al
Codului civil pot concluziona că datorită faptului că minorul de 16 ani activează în cîmpul
muncii pe bază de contract sau practică activitatea de întreprin zător, i se poate atribui capacitatea
deplină de exercițiu. Este de reținut că persoana fizică care are 16 ani nu poate desfășura de
sine-stătător activitatea de întreprinzător;
c) să aibă domiciliu sau reședința pe teritoriul Republicii Moldova, domicil iu este locul
unde acesta își are locuința statornică sau principală, iar reședința este locul unde își are locuința
temporară sau secundară;
b) să posede un patrimoniu cu care să poată răspunde pentru obligațile asumate.
Legislația națională impune anumit e restricții unor categorii de persoane fizice cum ar fi:
procurororii, judecătorii, deputații etc, cu privire la dreptul de a fonda persoane juridice. Ca
exemplu la art. 14 a Legi cu privire la procuratură 18funcția de procuror este incompatibilă cu
orice altă funcție publică sau privată, precum și cu alte activități remunerate sau neremunerate.
Ca excepție procurorul poate desfășura activi tăți didactice și științifice, conform art. 116 alin. (7)
a Constituției Republicii Moldova19 funcția de judecător este incompatibilă cu exercitarea
oricărei alte funcții retribuite, cu excepția activității didactice și științifice.
Persoana juridică de drept privat poate apărea în calitate de fondator al altei persoane
juridice doar dacă acest fapt nu este înterzis prin lege, hotărîrea instanței de judecată sau natura
persoanei juridice nu admite calitatea de fondator al persoanei juridice. Persoana juridică nu
poate fi fondatorul unei cooperative de producție, deoarece cooperativele de producție sunt
fondate numai de că tre persoane fizice. În acelaș timp persoana juridică de drept privat nu poate
să participi la fondarea unei întrepri nderi de stat sau a unei întreprinderi municipale, deoarece
calitate de fondator la întreprinderile municipale și întreprinderile de stat o au doar persoanele
juridice de drept public cum ar fi : autoritatea publică centrală, Guvernul, Parlamentul.
Pentru ca o persoană juridică de drept privat să poată constitui o societate comercială sau
cooperativă, ea trebuie să întrunească anumite condiții : a) să dispună de patrimoniu distinct de
cel a asociaților pentruca să răspundă cu acest patrimoniu pentru obligațile pe care le își asumă;

17 Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 în Monito rul Oficial al Republicii Moldova, din 26.04.2001, nr. 47 -48.
18 Legea Nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 25.03.2016,
nr. 69-77.
19 Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994, în Monitorul Oficia l al Republicii Moldova, din 12.08.1994, nr.
1, data intrării în vigoare 27.08.1994 .

9
b) să aibă un sediu și denumire proprie; c) să fie înregistrată în conformitate cu legislația în
vigoare; d) să nu existe anumite interdicți (hotărîre de judecată) sau incompatibilități cu genul de
activitate ce urmează să îl desfășoare .
Întreprinderile de stat și întreprinderile municipale pot să participe la constituirea unei
societăți pe acțiuni, a unei societăți cu răspundere limitată sau a întreprinderii de stat și
întreprinderii municipale dacă organul fondator și organul împuternicit cu exercitarea acestui
drept și -au dat acordul.
Persoana juridică mai poate avea ca fondatori: a) persoanele fizice și persoanele juridice
străine, înregistrate în țara lor de reședință pentru a desfășura activitatea de întreprinzător; b)
persoane fizice străine care în țara unde au cetățenie nu sunt înregistrate pentru a desfășura
activitatea de întreprinzător ; c) cetățenii Republ icii Moldova și apatri zii care au domiciliu peste
hotare și sunt înregistrați în țara lor de reședință pentru a desfășura activitatea de întreprinzător;
d) statele străine; e) organizațile internaționale. Fondatorii străinii pot înființa în Republica
Moldo va întreprinderi, sub orce formă organizatorico -juridică care nu contravin legislației .
Interdicțiile pentru investitorii străini sunt aceliași ca si pentru fondatorii autohtoni20.
Dreptul de a constitui o persoană juridică cu scop lucrativ o au și persoan ele juridice fără
scop lucrativ faptul acesta rezultă din Codul civil21 care prevede că organizațile necomerciale
pot fonda societăți comerciale și cooperative. Conform art. 26 al Legii cu privire la asociațile
obștești22, asociația obștească poate să desfășoare de sine stătător activitatea de întreprinzător . Cu
alte cuvinte asociațile au dreptul să desfășoare o activitate economică ce rezultă din scopurile
prevăzute de statut și pentru realizarea scopurilor. Asociațile obștești pot fonda societăți
come rciale și cooperative.
De asemenea au dreptul de a desfășurarea activitatea de întreprinzător și fundațiile23,
numai cu condiția că este direct legată de scopurile sale statutare. Fundațiile au dreptul să
înființieze întreprinderi care au statut de persoan ă juridică cu scop lucrativ. Conform art.58 al
Codului civil, calitate de persoană juridică de dret public este statul și unitățiile administrativ –
teritoriale care pot participa la fondarea societățiilor pe acțiuni, societăților cu răspundere
limitată, înt reprinderilor de stat și a întreprinderilor municipale.
Fondatorii persoanei juridice beneficiază de drepturile stabilite de lege și actul de
constituire, inclusiv dreptul: a) de a participa la conducerea persoanei juridice; b) de a vota la

20 Mărgineanu G., Mărgineanu L., Dreptul afacerilor, p. 122.
21 Cod civil al Republicii Moldova, art. 188 alin. (2).
22 Legea Nr.837 din 17.05.1996, cu privire la asociațile obștești, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din
02.10.2007, nr. 153 -156.
23 Legea Nr.581 din 30.07.1999 cu privire la fundații, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, din 28.10.1999,
Nr.118 -119, art. 23.

10
adunările gener ale; c) de a fi informat despre activitatea persoanei juridice; d) de a exercita
controlul asupra modului de gestinoare a persoanei juridice; e) de a înstrăina și a dobîndi în
condițiile legii partea socială; f) de a cere dizolvarea persoanei juridice; g) de a participa la
repartizarea beneficiilor; h) de a obține, în caz de lichidare a persoanei juridice, valoarea unei
părți a patrimoniului acestia rămas după achitarea cu creditorii și salariații săi; i) de a cere
excluderea altor fondatorii în co nformitat e cu prevederile legii24.
Fondatori persoanei juridice cu scop lucrativ înafară de drepturi mai au și anumite
obligații: a) sa verse aportul la capitalul social, în mărimea, în termenul și în volumul stabilit în
actul de constituire a persoanei juridice; b) să nu divulge informația cofidențială a persoanei
juridice; c) să comunice imediat persoanei juridice despre schimbarea domiciliului sau a sediului,
a numelui sau a denumirii sau o altă informație necesară exercitării drepturilor și a obligațiilor de
către persoana juridică. Fondatorul mai are și alte obligații stabilite de actul de co nstituire, de
statut și de lege25.

§ 1.4 Analiza comparativă a condițiilor de constituire a persoanei juridice
Fiecare persoană juridică cu scop lucrativ trebuie să întrune ască anumite condiții pentru
ca să fie constituită. Prin urmare în acest subcapitol voi analiza în mod comparativ condițile de
constituirea a persoanelor juridice cu scop lucrativ.
Societatea în nume colecti v și societatea în comandită. Dacă e să vorbim de spre actul de
constituire trebuie de menționat că atît la societatea în nume colectiv cît și la societatea în
comandită trebuie să fie încheitat în formă autentică , cît privește clauzele la societatea în nume
colectiv și societatea în coman dită clauzele sunt asemănătoare cum ar fi: denumirea și sediul
societății, obiectul de activitate, participațiunile asociaților, modul lor de vărsare , modul de
constituire și de funcționare a organelor societății, modul de repre zentare, valoarea bunurilor
constituite c a participațiune în natură și modul de evaluare, dacă au fost făcute asemenea
aporturi, sediul, filialele și reprezentanțele societății etc. La constituirea societății în nume
colectiv și a societății în comandită pot participa persoanele fizice cît și jur idice , numărul
acestora în ambele societății nu poate fi mai mic de 2 și mai mult de 20 de asociați.
Dacă e să vorbim despre mărimea capitalului social legislația nu stabilește o limită
minimă de capital social atît societăților în comandită cît și societăților în nume colectiv.
Mărimea capitalului social se va indica în actul de constituire. Ambele perso ane juridice cu scop
lucrativ se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat conform Legii cu privire la înregistrarea

24 Mihalache I., Dreptul afacerilor, Chișinău, CEP USM, 2011, cap.XIV, p. 183
25Ibidem, p. 184.

11
de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali26, după înregistrare va dobîndi
calitatea de persoană juridică.
În denumirea de firmă a societății în nume colectiv trebuie să fie indicat formula
,,societate în nume colectiv” sau ,,S.N.C.”, apoi numele sau denumirea asociaților. La denumirea
societății în comandită trebuie să fie indicată formula ,, societate în comandi tă” sau ,,S.C.”,
numele sau denumirea comanditaților.
Societatea cu răspundere limitat ă și societ atea pe acțiuni. Societatea pe acțiuni și
societatea cu răspundere limitată sunt constituite printr -un singur document numit act de
constituire, actul de const ituire se încheie în formă autentică. Actul de constituire în ambele
cazuri trebuie să prevadă anumite clauze cum ar fi: a) numele, locul și data nașterii; b)
domiciliul, cetățenia; c) sediul, denumirea societății, obiectul de activitate etc. Societatea pe
acțiuni poate fi fondată de una sau mai multe persoane, poate fi fondată de o singură persoană
numai în cazul că această persoană, nu este o societate comercială alcăt uită dintr -o singură
persoană. Legislația națională nu stabilește limitele maxime cu pri vire la numărul de fondatori a
unei societăți pe acțiuni pe cînd la societatea cu răspundere limitată este stabilită o limită .
Fondatori societății cu răsundere limitată pot fi presoane fizice și juridice, numărul minim
de fondatori este de o persoană sau din mai multe persoane , însă cu excepția că numărul de
persoane fondatori a unei societăți cu răspundere limitată să nu depășească 50 de persoane. Atît
la fondarea unei societăți pe acțiuni cît și a unei societăți cu răspundere limitată poate participa
statul și unitățile administrativ -teritoriale. Organul care exercită atribuțiile de proprietar al
bunurilor statului este Guvernul. Prin urmare el va decide, prin h otărâre, dacă să participe la
fondarea unei societăți pe acțiuni sau a unei societăți cu răsp under e limitată. Dreptul de a decide
asupra constituirii unei societăți pe acțiuni sau societăți cu răspundere limitată în numele unității
administrativ -teritoriale, îl are consiliul local . Primarul va executa decizia consiliului, semnând
actul de cosntitu ire al societății pe acțiunii și transmițând bunul ca aport la capitalul social.
Mărimea capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește de către
fondatori în statut27, pe cînd capitalul social al societăților pe acțiuni nu poate fi mai mic de
20000 lei28.
Cooperativa de întrerinzător și cooperativa de producție. Cooperativa de întreprinzător
se constituie prin contract de constituire și statut, pe cînd actul de constituire al cooperative de
producție este statutul. Contractul de cons tituire al coperativei de întreprinzător cuprinde

26 Legea Nr.220 din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întrepr inzătorilor individuali,
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 30.11.200 7, nr. 184 -187, data intrării în vigoare, 30.05.2008 , art. 1.
27 Legea cu privire la societățile cu răspundere limitată, art . 21 alin. (2).
28 Legea cu privire la societățile pe acțiuni, art. 40 alin . (2).

12
drepturile, obligațile și răspunderea fondatorilor pe lîngă toate acestea trebuie să mai cuprindă: a)
denumirea deplină și prescurtată a cooperativei și informațile cu privire la sediul acesteia; b)
scopul și genurile principale de activitate a cooperativei; c) lista fondatorilor cooperativei; d)
termenul de activitate a cooperativei; e) mărimea inițială a capitalului social al cooperativei, cu
specificarea mărimii și formei aporturilor efectuate de către fiecare fondator în contul cotei sale
inițiale; f) termenele în care se efectuează de către fiecar e fondator aporturile în contul cotei sale
inițiale; g) modul și termenele de restituire a cheltuielilor de constituire și de înregistrare a
cooperativei; h) alte prevederi privind modul și termenele de constituire și de înregistrare a
cooperativei29.
Atît statutul cooperativei de întreprinzător cît și statulul a cooperativei de producție
trebuie să cuprindă informație ce ține de: a) scopul și obiectul cooperativei; denumirea și sediul
cooperativei; c) condițiile și modul de primire în cooperativă și de excludere din cooperativă;
d)modul de retribuire a muncii membrilor cooperativei; e) modul de participare prin muncă
personală a m embrilor cooperativei la activitatea acesteia, etc. Informația ce trebuie să conțină
statutul cooperației de producție și a cooperație de întreprinzător este reglementat de art.9 a
Legii nr. 1007/2002 cu privire la cooperativele de producție și de art. 17 a Legii nr.73/2001
privind cooperativele de întreprinător.
Fondatorii cooperativei de întreprinzător pot fi persoanele fizice și persoanele juridice cu
scop lucrativ pe cînd fondatorii a cooperativei de producție pot fi numai persoane fizice.
Cooperativ a de producție poate fii înființată de cel puțin 5 sau mai multe persoane fizice,
numărul maxim a fondatorilor nu este limitat.
Legislația națională nu prevede nici pentru cooperativele de producție și nici pentru
cooperativele de întreprinzător un minim al capitalului social și nici obligația fondatorilor de a
depune, pînă la înregistrare, anumite aporturi. Mărimea aportului fiecărui membru , termenul de
vărsare a acestui aport, etc, se vor indica în statutul cooperative.
Întreprinderea de stat și între prinderea municipală. Întreprinderea de stat se instituie prin
decizie de constituire și statut. Decizia de constituire a întreprinderi de stat poate fi adoptată
adoptată de către Guvern sau de către autoritatea publică centrală căreia i s -a delegat acest drept.
Indiferent de organul emitent al deciziei de constituire, calitatea de fondator o are statul, pentrucă
organele care le -am menționat fac parte din componentele satului30. Statutul întreprinderi de stat
se elaborează de Guvern sau de către autoritatea publică centrală competentă. Întreprinderea

29 Legea cu privire la cooperativa de întreprin zător, art. 16 alin. (2).
30 Roșca N ., Baieș S ., Dreptul Afacerilor, p. 471.

13
municipală poate fi constituită prin: a) statutul întreprinderii municipale; b) hotărârea
autorităților publice locale.
Atît satutul întreprinderii de stat cît și satutul întreprinderii municipale cuprind aceli ași
clauze cu anumite precizări. În mod obligatoriu se va indica:
– denumire ei de firmă, inclusiv forma juridică de organizare;
– sediul ei ;
– organul de stat care a aprobat actele de constituire, sediul lui și numărul curent al
deciziei de constituire;
– genur ile de activitate pentru care a fost fondată;
– durata activității;
– mărimea capitalului social și bunurile date în gestiune;
– planul și dimensiunile terenului transmis;
– organele sale de gestiune și control;
– modul de repartizare și utiliare a beneficiului;
– modul său de reorganiare și lichidare31.

§ 1.5 Formarea capitalului social
Pentru ca o persoan ă juridică cu scop lucrativ să fie constituită, trebuie de respectat una din
condițile esențiale și anume să fie înzestrată cu un capital social. Aporturile aduse de către
fondatori trebuie de privite nu numai în individualitatea lor, dar și în totalitatea lor. Pentru ca
persoana juridică cu scop lucrativ să -și realizeze scopurile propuse are nevoie de o bază
materială prin urmarea capitalul social este această bază materială care are o importanță majoră
pentru realizarea scopurilor propuse de către persoana juridică. Capitalul social poate fi definit ca
expresia valorică a totalităților aporturilor în numerar și în natură (bunuri care se află în c ircuitul
civil, atît bunurile corporale cît și cele incorporale) cu care fondatori persoanelor juridice cu scop
lucrativ contribuie la formarea patrimoniului acesteia pentru a asigura atingerea scopurilor
propuse căt și a materialelor care sunt necesare pe ntru activitățile sale.
Conform art. 112 a Codului civil, capitalul social determină valoarea minimă a activelor pe
care trebuie să le dețină societatea comercială. Capitalul social al societății comerciale se
formează din aporturile fondatorilor, exprimat în lei. Capitalul social se varsă integral în cel mult
6 luni de la data înregistrării societății comerciale. Asociatul unic varsă integral aportul pînă la
data înregistrării societății comerciale. Codul civil la art. 107 alin. (2) stabilește că fiecare

31 Roșca N., Baieș S., Dreptul Afacerilor, p. 471.

14
fondator al societății comerciale trebuie să contribuie, în mărimea stabilită de actul de
constituire, la formarea capitalului social.
Forma aporturilor la capitalul social pot fi mijloacele bănești, drepturi patrimoniale, bunuri
corporale sau materiale ș i valori mobiliare. În cazul în care în actul de constituire a societăților
comerciale nu este indicat, sub ce formă este făcut aportul social atunci se va considera că
aportul la capitalul social se va efectua în bani. Aporturile în bani se vor efectua nu mai în
moneda națională. Prevederi asemănătoare există și în legislația cu privire la cooperativele de
producție, cooperativele de întreprinzători, întreprinderile de stat și municipale. Aporturile în
bani poate fi depus, prin numerar sau prin virament la contul bancar al socității.
Nu pot forma aporturi la capitalul social bunurile care nu sunt în circuitul civil, ca exemplu
bunurile care sunt proprietate publică. Nu pot constitui aporturi la formarea capitalului social al
societăților cu răspundere limit ată și al societăților pe acțiuni creanțele și drepurile
nepatrimoniale, prin aceasta se evită constituirea unei societăți pe capitaluri care și -ar începe
viața socială cu conflicte, cu procese judiciare de valorificare a dreptului de creanță32. Atunci
cînd se efectuează un aport în natură la capitalul social, o condiție majoră este evaluarea
aportului adus.
Evaluarea aportului în natură se face în funcție de prețurile care sunt existente la momentul
dat pe piață și care urmează să fie aprobate de fondatori. Practica demonstreaă că evaluarea
bunu rilor depuse ca aport la capita lul soc ial, este un proces foarte greu. D eoarece pot apărea
anumite conflicte între fondatorii care au depus ca aport sume bănești și cei care au depus aport
în natură. Evi dent cei care depun aporturi în natură doresc ca aportul lor să fie evaluat la un preț
cît mai înalt, pe cînd cei care au depus aporturi bănești doresc ca bunul adus ca aport să fie
evaluat la un preț mai mic, respectiv cei care au depus aporturi bănești pot să nu fie deacord cu
prețul atribuit unui bun pot să renunțe la evaluarea bunului . Datorită acestui fapt între fondatorii
persoanei juridice cu scop lucrativ pot apărea anumite conflicte care ulterior tergiversează
constituirea persoanei juridice și chiar poate să pună în pericol constituirea acesteia.
În actul de constituire se va indic a dacă bunurile au fost transmise cu drept de proprietate
sau cu drept de folosință. Dacă bunul este transmis cu drept de proprietate, bunul va ieși din
patrimoniul c elui care la transmis ca aport la capitalul social. În cazul în care bunu rile sunt
transmise cu drept de folosință se va indica termenul pentru care sunt transmise bunurile date. La
expirarea termenului bunul dat va fi întors proprietarului.

32 Roșca N., Baieș S., Dreptul Afacerilor, p . 202.

15
Trebuie de men ționat faptul că bunurile satului sun transmise cu drept de gestiune
economică atît întreprinderilor de stat cît și întreprinderilor municipale , dispoziția dată este
indicată la art. 3 al Legii cu privire la întreprinderea de stat.
Mărimea aportului fiecăr ui fondator trebuie să fie indicat în actul de constituire. Fiecare
fondator i se va stabili mărimea aprotului cît și termenul limită pentru vărsarea acestuia .
Conform Codului civil, termenul pentru vărsarea integrală al capitalului social este de cel
mult 6 luni de la data înregistrării societății comerciale33. Iar la art. 114 alin. (5) stabilește că
aportul în natură trebuie vărsat în termenul stabilit de actul de constituire, dar nu mai tîrziu de de
6 luni de la înregistrarea societății comerciale. În caz ul majorării capitalului social, aportul se
varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîr ziu de 60 de zile de la adoptarea
hotărîrii de majorarea a capitalului social.
Potrivit art. 147 din Codul civil al redacției de pînă la 03.04.2014 mărimea capitalului
social al societăți cu răspundere limitată era stabilit de Legea cu privire la societățile cu
răspundere limitată , care constituia 5400 lei. Însă după modificările de la art. 147 Cod civil și al
art. 21 alin. (2) al Legii cu privire la societățile cu răspundere limitată prin Legea Parlamentului
nr. 53 din 03.04.1434 mărimea capitalului social al societății cu răspundere limitată se stabilește
de către fondatorii ei în statut. Fiecare fondator al societății cu răspundere limitată este ob ligat să
verse integral aportul la capitalul social în cel mult 6 luni de la înregistrarea societății. Capitalul
social al societății pe acțiuni nu poate fi mai mic de 20000 lei conform Legii cu privire la
societățile pe acțiuni art. 40 alin. (2). Fondato rii societăților pe acțiuni sunt obligați ca pînă la
înregistrarea societății să verse integral dacă aporturile sunt în valoare bănească sau în termen de
30 de zile de la data înregistrării societății dacă aportul este în natură. Legislația în vigoare
prevede că capitalul social al cooperativelor este unul variabil. Fondatorii cooperativelor sunt
obligați ca pînă la înregistrarea acestei să depună participațiunea la capitalul social dacă legea și
statutul cooperativei nu prevede altfel.
Mărimea capitalului social al societății în comandită și a societății în nume colectiv se
stabilește de către fondatori în statutul societății. Pînă la modificările apărute prin LP. nr.53 din
03.04.14 principala ob ligație a fondatorului societății în coma ndită era în efectuarea aportului de
participare, ceea ce constituia 60% din participațiunea la care s -a obligat acesta și urma să fie
vărsat pînă la înregistrarea societății, însă obligația aceasta a fost exclusă . Dacă asociatul nu
varsă în termenul stabi lit de legislație sau de statut aportul, oricare din asociat are dreptul să -i

33 Cod Civil al Republicii Moldova, art. 112 alin. (3).
34 Legea nr. 53 din 03.04.14 privind modificarea și completarea unor acte legislative, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, din 25.04.2014, nr. 99 -102.

16
ceară în scris acest lucru, stabilindu -i un termen adăugător de cel puțin o lună de zile și aducîndui
la cunoștință că poate fi exclus din societate. Dacă nici în timpul acordat suplimentar, asociatul
nu a vărsat aportul datorat, el pierde dreptul asupra părții sale și asupra părții care deja a vărsato.
Cu toate că capitalul social este o sumă fixă care se indică în statutul persoanei juridice el
poate fi modificat prin majorare sau reducere. Majorarea capitalului social are loc prin
următoarele modalități:
– majorarea capit alului social prin aporturi noi. Aporturile date pot fi efectuate de către
asociați sau de terți, în acest scop, societatea va emite acțiuni noi sau va majora
valoarea nominală a acțiunilor existente;
– majorarea capita lului social prin autofinanțare are loc din contul beneficiilor
nerepartizate sau din contul unor active cu stingerea concomitentă a unor datorii.
Capitalul social nu va putea fi însă majorat și nu se vor putea emite noi acțiuni cât timp nu
vor fi complet plătite acțiunile din emisiunea precedentă35.
Reducerea capitalului social nu poate fi făcută sub minimul stabilit de legea națională și se
efectuează numai prin hotărîrea organului suprem al persoanei juridice. Hotărîrea organului
suprem cu privire la reducerea capitalului social trebuie să întrunească anumite condiți: a)
respectarea procedurii de adoptare prescrisă pentru actul consitutiv; b) respectarea minimului
capitalului social cerut de lege pent ru anumite societăți comerciale; c) arătarea motivelor pentru
care se face reducerea de capital; d) arătarea procedeului concret care va fi aplicat pentru această
reducere de capital36.

35 Corsiuc O.M., Giurgea E.C., Drept comercial, București, Lumina Lex, 2009, p. 153.
36 Mărgineanu G., Mărgineanu L., Dreptul a facerilor, p. 271.

17
CAPITOLUL II: ACTELE DE CONSTITUIREA A PERSOANEI JURIDICE CU SCOP
LUCRATIV
§ 2.1 Noțiunea și caracterele juridice ale actului de consituire
Legislația națională prevede în art. 62 Cod civil că persoana juridică activează în baza
contractului de constituire și/sau statut.În dependență de felul lor, persoanele juridice cu scop
lucrativ pot fi constituite prin contractul de constituire și statut, prin contractul de consituire sau
numai prin statut care prin urmare sunt autentificate notarial.
În doctrina juridic contractul de constituire este definit ca fiind acordul de voință, prin
care două sau mai multe persoane consimt să constituie, prin aporturi individuale, un fond
comun, des tinat unei activități lucrative, desfășurate împreună, prin realizarea activității de
întreprinzător, în scopul de a împărți foloasele realizate37. Iar pe cînd statutul este definit ca fiind
actul constitutiv specific, care spre deosebire de actul constitut iv primar (contractul constitutiv
sau decizia) ce este supus autentificării, va fi aprobat de organul suprem de decizie și semnat de
persoanele, care au împuternicirile acestui organ38.
Făcînd o deosebire dintre contractul de constituire și statut aș putea menționa că
contractul de constituire este acel act în care fondatorii își confirmă acordul de voință, pe baza
căruia se naște persoana juridică cu scop lucrativ, contractul de constituire stabilește și anumite
raporturi dintre fondatori pînă la înregistra rea persoanei juridice și desigur nu în ultimul rînd
acele clauze obligatorii care sunt indicate de legislația națională, iar statutul este și el un act de
voință prin care asociații stabilesc anumite reguli care îi vor viza numai pe ei, la fel trebuie de
mențio nată că înafară de aceste regul i se poate menționat și forma, denumirea, sediul social,
capitalul etc. Statutul persoanei juridice cu scop lucrativ va produce anumite efecte juridice
numai atunci cînd va fi constituită persoana juridică, pînă la con situirea persoanei juridice
raporturile dintre fondatori va fi reglementat de către contract ul de constituire . Cu alte cuvinte
statutul este acea prelungire și completare a contractului de constituire. Atît contractul de
constituire cît și statutul se vor întocmi în limba de stat.
În conformitate cu legea națională persoanele juridice cu scop lucrativ se pot constitui
prin următoarele acte constitutive:
 Societatea cu răspundere limitată: poate fi constituită prin contractul de constituire
sau statut conform art. 12 al Legii cu privire la societățile cu răspundere limitată.
În cazul în care societatea cu răspundere limitată este constituită de către un singur
fondator acesta va activa în baza statutului pe care la aprobat.

37 Ciobanu N., Dreptul afacerilor, Chișinău: CEP USM, 2014, p. 80.
38 Mărgineanu G., Mărgineanu L., Dreptul afacerilor, p. 127.

18
 Societatea în comandită: poate fi constituită prin actul de constituire conform art.
107 alin. (1) Cod civil.
 Societat ea în nume colectiv: poate fi constituită prin actul de constituire conform
art. 107 alin (1) Cod civil.
 Societatea pe acțiuni: poate fi constituită prin statut și contractul de consituire
conform art. 12 alin. (1) al Legii cu pivire la societățile pe acțiuni.
 Cooperativa de întreprinzător: poate fi constituită prin contractul de constituire și
statut conform art. 15 al Le gii cu privire la cooperativa de întreprinză tor.
 Cooperativa de producție: poate fi constituită doar prin statut conform art. 7 al
Legii cu privire la cooperativa de producție.
 Întreprinderile municipale: pot fi constituite prin statut și decizia autorităților
administrației publice locale și prin c ontractul de constituire în cazul a mai multor
fondatori39.
 Întreprinderea de stat: se constituie prin decizia fondatorului și statut conform art.
2 alin. (2) al Legii cu privire la întreprinderea de stat.
La analiza a actului de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ se poate delimita
următoarele caractere juridice și anume :
a) Caracterul comutativ. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ se înscrie
în categoria acte lor comutative, deoarece obligațile pe care ș i le asumă fiec are fondator
nu depinde de un eveniment care se va produce pe viitor, părțile cunosc lucrul dat care
este cert și determinat la momentul semnării contractului. Faptul că rezultatele economice
ale activității desfășurate în comun se pot concretiza nu numai în beneficii, ci și în
eventuale pierderi, nu transformă contractul de societate într+o operațiune aleatorie40.
b) Caracterul oneros. Actul de constituire decurge din faptul că fiecare fondator, asociat
membru înțelege să devină membru al viitoarei persoanei juridice în scopul – vădit
patrimonial – de a obține o cotă predeterminată de cîștigul preyumabilsau, altfel spus, din
: ,, foloasele ce ar putea deriva ” și care trebuie împărțite între ei41.
c) Caracterul plurilateral. Caracterul dat reiese din definiția dată societăților comerciale în
Codul civil precum că capitalul social este format de către participațiunile fondatorilor
(membrilor). Caracterul plurilateral presupune existența mai multor fondatori care au

39 Hotărîrea Guvernului nr. 387 din 06.06.1994 cu privire la aprobarea Regulamentului -model al întreprinderii
municipale, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 02.09.1994, pct.9 .
40 Cârcei E., Drept comercial român, curs pentru colegiile universitare, Ed. ALL Beck, București, 2000, p. 51.
41 Roșca N., Baieș S., Dreptul afacerilor, p. 139.

19
interese comune, Codul civil stabilește în, în unele cazuri, numărul asociaților care pot
constitui o societate42. Potrivit art. 121 alin. (2) al Codului civil stabilește că numărul
asociaților a soceietății în nume colectiv nu poate fi mai mic de 2 și nici mai mare de 20
de persoane fi zice sau juridice . Ca o ex cepție de la caracterul dat pot fi societățile pe
acțiuni care în art. 31 alin . (6) al Legii cu privire la societățile pe acțiuni pot fi constituite
de o singură persoană, iar actul dat va fi unul unilateral.
d) Caracterul comercial. Caracterul dat este stabilit de obiectul de activitate al viitoarei
societăți. Persoanele juridice cu scop lucrativ sunt constituite cu scopul de a obține
profituri pentru asociații săi. Unii autori susțin că principalul act constitutiv al unei
societăți comerciale are un caracter comercial, deoarece contractul trebuie considerat un
act de comerț obiectiv; alți autori sunt de părere că, înscrisul face parte din catrgoria „
actelor colective ” caracteriyate prin faptul că participanții au drepturi și obligații de
aceeași natură și obiect, fără a avea interese contrare; altă grupă de autori consideră că
contractul de societate are natură juridică civilă, indiferent dacă el stă la baza constituirii
unei societăți civile, comerciale sau agricole43.
e) Actul de constituire este t ranslativ de proprietate. Caracterul dat rezultă din art. 114 alin.
(2) Cod civil, conform căruia bunurile se consideră transmise cu titlu de proprietate dacă
actul de constituire nu prevede altfel.
§ 2.2 Condiț iile de valabilitate ale actului de constituire
Condițiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ se
înțelege acele condiții care sunt impuse de lege, pentru ca actul dat să producă anumite efecte
juridice față de pers oanele care au aderat la el sau care l -au semnat. Respectiv actul de constituire
este supus acelorlași condiții ca și orce act juridic44 și este format din aceleași elemente ca și
actul juridic.
Condițile de valabilitate ale actului de constituire se clasif ică în condiții de fond și
condiții de formă nerespectarea cărora duce la nulitatea actului de constituire. Actul de
constituire mai este supus și unor condiții specifice cum ar fi contr ibuția fondatorilor, scopul de
obținere a beneficiilor și repartizare a acestora , intenția de a colabora .
Condițiile de fond sunt:
– Obiectul contractului;
– Consimțămîntul;

42 Rusu V., Focșa G., Curs de drept comercial, Ed. – Poligr. al ASEM, Chișinău, 2006, p. 88.
43 Gheorghescu I. L., Drept comercial român, Ed. Lumina Lex, București, 1996, p. 163.
44 Vezi: Cod civil al Republicii Moldova, art. 199-215.

20
– Cauza contractului;
– Capacitatea juridică a fondatorilor.
Obiectul contractului de societate. Conform doctrinei obiectul contractului de societate
este interpretat în două sensuri și anume: cel de obiect obiect al societății și acel obiect a
dreptului comun. Referindu -ne la obiectul societăți putem stabili că el copnstă din acele
activități de întreprinzător, care urmeayă să le realizeze societatea cum ar fi: prestarea unor
servicii, executarea de lucrări etc. Noțiunea de obiect al contractului de societate în sensul
dreptului comun este că obiectul contractului de societate constă în anumite prestații la care s -au
obligat părțile.
Legislația național ă obligă fondatori unei persoane juridice cu scop lucrativ să indice în
actul de constituire obiectul de activitate conform art. 108 Cod civil. Însă neindicarea acestei
condiții în actul de constituire nu interzice societății practicarea acestuia, pentrucă conform art.
60 alin. (2) Cod civil persoana juridică cu scop lucrativ poate desfășura orice activitate
neinterzisă de lege, chiar dacă nu este prevăzută în actul de constituire.
Obiectul de activitate trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie comercial;
– să fie determinat sau determinabil;
– să constea într -o prestație a celui ce se obligă;
– să fie real;
– să fie posibil:
– să fie licit;
– să fie moral;
– să nu contravină regulilor de conviețuire socială45.
Consimțămîntul exprimat de persoanele care se a sociază pentru a constitui o societate
comercială trebuie să aibă o natură specifică: să fie animat de voința de a constitui o asemenea
societate și nu o altă structură asociativă46. Conform art. 199 alin. (2) Codul civil consimțămîntul
este valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este exprimat cu intenția de a produce
efecte juridice și nu este viciat . Pentru ca să fie valabil consimțămîntul el nu trebuie să fie afectat
de vre -un viciu, viciile de consimțămînt sunt :
 Dolul r eprezintă prezen tarea a unor informații false despre fondatorii sau despre
obiectul societăți pentru a convinge o persoană să semneze contractul. În cazul

45 Dobre A.,Revista de drept comercial, nr. 10, Condițiile de fond și formă ale actului constitutiv al societății
comerciale, București, 2009, p. 121.
46 Turcu I., Tratat teoretic și practic de drept comercial, vol. 2, Ed. C.H. Beck, București, 2008, p .393.

21
contractului de societate, dolul viciază consimțămîntul unui asociat, numai dacă
emană de la toți ceilalți asociați s au de la persoane care reprezintă valabil entitatea
colectivă și are o anumită gravitate47. În cazul cînd dolul provine numai din partea
unui asociat, atunci valabilitatea contractul de societate nu este afectată. Cel care
este victima unei situații dolsive îl poate trage la răspundere pe făptașul faptei
 Eroarea r eprezintă acea reprezentare falsă care nu corespunde realității cu privire
la obiectul societății la scopul ei sau chiar și la persoanele cu care se asociază . În
conformitate cu art. 227 al Codului civil, eroarea poate fi temei de nulitate a
contractului numai în cazul în care este considerabilă. Eroarea poate fi asupra
persoanei care se referă la starea civilă a persoanei la indentitatea ei etc. Prin
urmare eroarea mai poate fi și asupra obiectului contractului care se poate referi la
natura contractului, forma societății etc. Eroarea poate să se considere
considerabilă dacă se referă la natura contractului la obiectul actului juridic a
societății și referitor la părțile acestui contract. Dacă eroa rea întrunește aceste trei
condiții atunci actul juridic va fi declarat nul.
 Violența r eprezintă acea amenințare fizică sau psihică a unei persoane care este
impus să semneze cactul juridic. În practică acest viciu de consimțământî se
întîlnește foarte ra r deoarece persoana care este afectată de acest viciu nu va dori
să se asocieze cu o persoana care a folosit constrîngerea fizică sau psihică pentru a
o determina să își exprime acordul pentru a constitui o persoană juridică.
Cauza contractului nu este nimic altceva decît scopul pentru care persoanele atît fizice si
juridice încheie actul juridic. Cauza dată a contractului putem să spunem că este acele element
care determină persoanelor pentru a semna contractul. În contractul de societate, cauza este
participarea fiecărui asociat la rezultatele activității comerciale desfășurate în comun , adică
împărțirea beneficiilor48. Cauza contractului de societate trebuie să fie reală, licită, morală, și în
concordanță cu regulile de conviețuire socială49. Dacă con dițile date vor fi ignorate atunci drept
consecință actul juridic va fi declarat nul.
Capacitatea juridică a fondatorilor . Pentru ca o persoană juridică cu scop lucrativ să fie
constituită în primul rînd trebuie ca cei care doresc să o constituie să întrun ească anumite condiți
împuse de legislația națională. Persoana fizică ca să fie semnatar a actului de constituire a unei
societăți el trebuie să dețină capacitatea deplinăde exercițiu care conform legislației Republicii

47 Căpățână O., Societățile comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1992, p. 164.
48 Ibidem, p. 172.
49 Angheni S., Volonciu M., Stoica C., Drept Comercial, Ed. ALL BECK, București, 2004, ed. a 3-a, p. 101.

22
Moldova se dobînbdește la vîrsta d e 18 ani în cazul în care persoana dată nu are anumite
interdicții sau incompatibilității. Condiția dată este impusă deoarece odată ce se încheie
contractul părțile contractante trebuie să contribuie la capitalul social al societăți și prin urmre e
necesar ca persoanele date să posede capacitatea de a întocmi anumite acte de dispoziție.
Persoana juridică poate să fondeze o altă persoană juridică numai dacă organul suprem al
ei a luat o hotărîre în acestr sens sau există o clauză statutară.
Capacitatea jur idică a oricărei persoane juridice se deosebește de capacitatea juridică a
unei persoanme fizice sub următoarele aspecte:
 În cazul persoanei fizice, capacitatea de folosință se dobîndește la naștere, iar
capacitatea de exercițiu se dobîndește ulterior, în două etape, care, în cazul
persoanei juridice, atât capacitatea de folosință, cât și capacitatea de exercițiu se
dobîndesc și se pier simultan;
 Dacă o persoană fizică se poate afla în situația de a avea capacitate de exercițiu
mai restrânsă decât capacitat ea sa de folosință, pentru persoana juridică nu există
o suprapunere totală a celor două noțiuni;
 Limitarea capacității de folosință a persoanei juridice nu înseamnă neapărat că ea
are drepturi mai puține decât o persoană fizică, desigur că o persoană juri dică nu
se va putea căsători, nu va putea alege și nu va putea fi alesă, dar pe de altă parte
nici persoana fizică nu va putea emite acțiuni sau obligațiuni, aceste drepturi fiind
rezervate anumitor categorii de persoane juridice50.
Codițile de formă a a ac tului constitutiv conform art. 107 alin. (1) Cod civil al RM,
societatea comercială se constituie prin act de constituire autentificat notarial. Reglementările
stabilesc că persoanele juridice de drept privat pot fi fondate prin acte de constituire fie în formă
scrisă sub semnătură privată, fie în formă scrisă autentificată notarial și în formă scrisă și
aprobată prin acte administrative51.Legiuitorul moldav a introdus această condiție datorită
faptului că forma autentică a actelor de constituire a socie tăților comercială garantează un grad
ridicat de protecție a raporturilor juridice. În conformitate cu Legea nr. 1453/2002 cu privire la
notariat, notarul este obligat să verifice dacă părțile au intenții reale de a constitui o persoană
juridică și să le explice importanța actului juridic.
Chiar dacă autentificarea actelor consitutive atrage după sine niște cheltuieli
suplimentare, consideră că aceste cheltuieli sunt justificate, pentrucă în asemenea condiții
circuitul civil are un grad înalt de securita te. Ca consecință a nerespectării condițiilor de formă

50 Ciobanu N., Dreptul afacerilor, p. 84.
51 Roșca N., Baieș S., Dreptul afacerilor p. 141.

23
ale actului constitutiv aceasta duce la respingerea cererii de Înregistrare a societăți și exclude
posibilitatea de a dobîndi calitatea persoanei juridice.
Cond ițile specifice de valabilitate. În doct rina juridică, s -a format opi nia52 care mai
evedențiază încă trei condiții de valabilitate ale actului juridic, și anume :
a) Obligația asociaților de a face aporturi pentru constituirea capitalului social;
b) Societatea urmărește realizarea de beneficii ce vor fi împărțite între asociați;
c) Exercitarea în comun (affectio societatis) a unor activități comercial.
Aportul fondatorilor . Prin aport se înțelege, contribuția unei persoane fizice sau juridice la o
acțiune, la o întreprindere, la o societate pe acțiuni etc53. Sub aspect juridic, aportul este acea
obligație, pe care si -o asumă fiecare asociat, de a contribuie cu una anumit bun la formarea
capitalului social a societății. În așa mod asociații trasmițînd aporturile date, societății formează
capitalul acestei a, prin urmare asociații dobîndesc un contra -echivalent, care oferă asociatului
dreptul de a participa cu drept de vot la adoptarea anumitor decizii, dreptul la o parte din activele
societății în cazu lichidării ei și dreptul la anumite devidente. Aportu l este acea legătură dintre
asociat și societate. În cazul în care asociatul nu a vărsat aportul el poate fi tras la răspundere și
anume să repare prejudiciul cauzat din cauza nevărsări aportului sau poate fi sancționat cu
excluderea acestuia din societa te . Aportul poate fi în natură sau numerar .
Aportul în natură este constituit din orce bunuri care se află în circuitul civil conform
art.114 alin.(1) Cod civil al RM. Sunt bunuri aflate în circuitul civil toate bunurile care nu sunt
interzise de lege și aceste bunuri se divizează în două categorii de bunuri: bunuri a cărora
circulație este limitată și bunuri a cărora circulație este liberă. Asociații a societăților în
comandită și a societăților în nume colectiv pot contribui la formarea capitalului social prin
aport în muncă și apor în servici. Bunurile care sunt transmise de către asociat cu titlu de
folosință au un regim juridic deosebit.
Valoarea lor nu intră în capitalul social ci numai valoarea dreptului de folosință a acestui
bun. Dacă bunul transmis cu titlu de folosință pe un anumit termen, el nu va putea fi cerut înapoi,
înainte de termenul pentru care a fost transmis cu drept de folosință. În cazul pierderii fortuite a
bunului transmis în folosință, prejudiciile cauzate bunului vor fi suportate de către proprietarul
acestui bun. Bunurile a cărora circula ție este limitată sunt: narcoticele, substanțe explozibile
armamente etc.
Aportul în numerar este acea sumă de bani, pe care asociatul se obligă să o transmi tă
societății. Codul civil al RM în art. 113 alin. (1) specifică că aportul asociatului la capital ul social

52 Cărpenaru S., Tratat de drept comercial român, Ed. ALL BECK, București, 2009, p. 152.
53 Hanga V., Mic dicționar juridic, ediția a II -a, Ed. Lumina Lex, București, 2005, p. 24.

24
al societății pe este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul va fi obligat să repare prejudiciul cauzat
societății.
Participarea la beneficii și pierderile s ocietății scopul cel mai primordial al fondatorilor
unei persoane juridice cu scop lucrativ este obținerea de venituri și împărțirea lor. În cazul în
care activitatea prestată este ineficientă, asociații vor suporta daunele respective. Dicționarul
juridic54 definește beneficul ca un folos, profit pe care -l are cineva, în urma unei activități,
situații etc. Printr -o altă difiniție, beneficiu se înțelege profitul financiar al activității comerciale
sau industriale , reprezetînd diferența dintre investiții și venituri55. Asociatul are dreptul să
pretindă o parte din beneficiul societății egal cu cota pe care o deține. În majoritatea cazurilor
beneficiul este repartizat la adunările ordinare ale asociaților.
Exercitarea în comun (affectio societatis) a unor acti vități comercial deși doctrina
precizeză că acesta este un elemet obligatoriu al contractului de societate, chiar dacă din
conținutul legislaței noastre acest fapt nu rezultă. Colaborarea activă și efectivă, ca parte a
affectio societatis, presupune partic iparea activă și efectivă la viața societății, iar absența acesteia
poate conduce la stabilirea caracterului fictiv al unei societăți comerciale 56.Existența acestei
colaborări active face, de fapt, și deosebirea dintre contractul de societate și un alt tip de contract,
cum ar fi acela de împrumut sau de subscriere de obligațiuni cu clauya de participare la
beneficii57. Prin urmare affectio societatis este acel element psihologic a asociaților care arată în
ce constă colaborarea în comun. Colaborarea îi este caracteristic faptul că este în mod egală
adică, nici un asociat nu este subordonat altui asociat. Prin urmare dacă un asociat care deține o
cotă mai mare decît un alt asociat, primul nu poate da oridine ultimului din simplu considerent că
deține o cotă ma i mare.

§ 2.3 Conținutul actului de constituire
Actul de constituire va prevedea anumite clauze care materializează voința fondatorilor
de a înființa persoana juridică58. Clauzele contractului transpun voința asociaților, faptul acesta
riese din semnarea contractului de către toți asocieții. Actul de constituire poate include atît
clauze obligatorii și clauze facultative care sunt specifice numai unei forme de persoană ju ridică

54 Hanga V., Mic dicționar juridic, p. 30.
55 Cogaru I., Elementele dreptului ci vil. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, vol. I, Ed. Șansa,
București, 1993, p. 426.
56 Ciobanu N., Dreptul afacerilor, p. 84.
57 Florescu G., Bamberger Z.A., Florescu C., Dreptul societăților comerciale , Ed. Universul juridic, București,
2011, p. 38.
58 Roșca N., Baieș S., Dreptul afacerilor p. 143.

25
astfel clauzele facultative mai pot fi numite și clauze specifice. Clauzele obligatorii sunt
indentice pentru toate formele de persoană juridică și se referă la drepturile și obligațile
asociaților, conducerea și gestionarea persoanei juridice etc. Clauzele obligatorii mai sunt și
numite clauze comune.
Legislația națională stabilește anumi te clauze obligatorii indeiferent de forma persoanei
juridice, clauze date sunt stabilite în Codul civil la art. 62 alin. (3), la art. 172 la art. 108, art. 2
alin. (3) a Legii nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat și pct. 10 al Regulamentului
model al întreprinderii municipale.
Clauzele obligatorii sunt:
a) clauze privind indetificarea viitoarei persoane juridice;
b) clauze de indentificare a părților;
c) clauze privind drepturile și obligația fondatorilor;
d) clauze privind obiectul de activitate, capital ul social, durata de activitate;
e) clauze privind administrarea a viitoarei persoane juridice;
f) clauze privind filialele și reprezentanțele persoanei juridice;
g) clauze privind dizolvare și lichidarea persoanei juridice.
Clauzele privind indetifica rea viitoarei persoane juridice trebuie să conțină clauze care se
referă la denumirea și sediul persoanei juridice.
Denumirea persoanei juridice este necesară să fie în conformitate cu legislația atît
denumirea prescurtată cît și denumirea completă a persoanei juridice . Denumirea persoanei
juridice nu trebuie să ducă în eroare posibili clienți. Denumirea persoanei juridice se
înregistrează în Registrul de stat.
Sediul persoanei juridice se consideră locul(localitatea, strada, blocul, etajul, oficiul etc.)
unde se exerci tă activitatea de conducere a întreprinderii și nu la locul unde se desfășoară
conținutul pri ncipal al activității economice59.
Clauze de indetificare a părților . Părțile care constituie o persoană juridică în dependență
de forma acestei pot fi persoane f izice, persoane juridice, statul și unitățile administrativ
teritoriale.
Persoanele fizice sunt indentificate în actul de constituire prin indicarea numelui și
prenumele acestuia, numărul de indentificare și dacă este necesar mai poate fi indicat domicili ul
cetățenia etc.

59 Mărgineanu G., Mărgineanu L., Dreptul afacerilor, p . 132.

26
Persoanele juridice, statul și unitățile administrativ teritoriale sunt indentificate prin
denumire, sediu, naționalitate, datele de indentitate a persoanei fizice care le reprezintă
interesele.
Clauze privind drepturile și obligațile fo ndatorilor . Fondatorii persoanelor juridice
stabilesc în actul de constitiuire drepturile ce le dobîndesc și obligațile care își asumă. Fondatori
nu pot să stabilească anumite clauze care contrvin legislației în vigoare cum ar fi excluderea unui
asociat de la împărțirea beneficiului.
Clauze privind obiectul de activitate, capitalul social, durata de activitate . Prin obiectul de
activitate se înțelege genurile de activitate care urmează a fi practicate de persoana juridică cu
scop lucrativ60. Obiectul de acti vitate care va fi desfășurat trebuie de descris în actul de
constituire. Pentru anumite activități economice persoana juridică e obligată să obțină autorizație
care pot fi dobîndite înaintea sau după constituirea persoanei juridice. Ca exemplu de o astfel de
autorizație este autorizația de desfășurare activități financiare care este eliberată de Banca
Națională, și trebuie dobîndită pînă la constituirea persoanei juridice.
Capitalul social în sens juridic este expresia valorică a totalității aporturilor în numerar și
în natură ale asociaților care participă la constituirea societății61. În actul constitutiv trebuie și de
arătat aportul care trebuie să -l depună fiecare fondator la capitalul social. De asemenea, trebuie
să se precizeze modul în care a fost div izat capitalul social, numărul și valoarea nominală a
acțiunilor sau părților sociale, după caz, precum și repartizarea acestora între asociați62. Activele
persoanei juridice cu scop lucrativ nu trebuie să fie mai mici decît suma capitalului social indicat
în actul de constituire.
Durata de activitate . Fondatori persoanei juridice pot stabili în actul de constituire pot
termenul în care persoana juridică va exista. Legislați națională nu stabilește anumite clauze cu
privire la durata persoanei juridice cu sc op lucrativ. În cauzul în care fondatorii vor stabili un
termen de activitate a persoanei juridice, atunci la atingerea termenului persoana juridică, se va
dizolva de drept și vaîntra în procedura de lichidare. Calcularea datei respective are loc de la
mom entul înregistrări persoanei juridice și înceteaă odată cu radierea acesteia din Registrul de
stat. Dacă fondatori doresc să prelungească termenul de existență a persoanei juridice o pot face
numai cu condiția, să respecte condițile de formă și publicitate prevăzute de actul de constituire.
Clauze privind administrarea a persoane juridice . Cum bine știm persoana juridică cu
scop lucrativ are cel puțin două organe, organul suprem și organul executiv. Fondatorii persoanei

60 Roșca N., Baieș S., Dreptul afacerilor p. 144.
61 Cărpenaru S.D., Tratat de drept comercial român , București: Universul Juridic, 2012, ed. a 3 -a, p. 130.
62 Acostioaie C., Drept comercial, note de curs , Ed. Chemarea, Iași, 1997, p. 117.

27
juridice sunt obligați să stabilească atribuțiile fiecărui organ în parte.În actul de constituiri
fondatori vor mai indica modul de convocare a ședințelor, ce atribuție are fiecare în parte, , pot
stabili auditorul persoanei juridice, cenzorul etc. Organul executiv al persoanei juridice este
administratorul. Astfel în actul de constituire fondatorii sunt obligați să indice toate datele
necesar pentru indentificarea administratorului. Pot fi administratori a unei persoane juridice atît
persoane fizice cît și o persoană juridică. Prin urmare s e va indica numele, cetățenia și numărul
de cenzori sau modalitate prin care se va efectua controlul personei juridice.
Clauze privind filialele și reprezentanțele persoanei juridice . Conform art.108 lit. i)
fondatori trebuie să indice în actul de constituire filialele și reprezentanțele persoanei juridice
dacă la momentul constituiri persoanei juridice există. În cazul în care pe parcurusul activității
sale comerciale persoana juridică a înființat o filială sau reprezentanțe, este obligată să le
înregistreze în modul stabilit de lege și să le indice în actul de constituire a persoanei juridice.
Clauze privind dizolvare și lichidarea persoanei juridice. Actul de constituire a persoanei
juridice trebuie să includă și claue cu privire la încetarea pers oanei juridice prin lichidare sau
reorganizare.
Clauzele facultative se pot referi la modificarea contractului prin acordul scris a părților,
modul de participare personală a asociaților în activitatea persoanei juridice, prevederi ce țin de
confidențialit atea contractului etc. Este de menționat că clauzele facultative nu trebuie să vină în
contradicție cu legislația.

28