CAPITOLUL I – CENTRUL DE DOCUMENTARE – SPAȚIUL INFORMĂRII ȘI AL FORMĂRII 1.1.Inovație pedagogică prin CDI 1.2. Centrul de Documentare și Informare –… [603442]

1ARGUMENT
CAPITOLUL I – CENTRUL DE DOCUMENTARE – SPAȚIUL
INFORMĂRII ȘI AL FORMĂRII
1.1.Inovație pedagogică prin CDI
1.2. Centrul de Documentare și Informare – prezentare generală
1.2.1. Misiune. Funcții. Resurse umane și materiale
1.3. Elemente de strategie și operaționalizare prin CDI a Proiectului de Dezvoltare
Instituțională
1.1.Inovație pedagogică prin CDI
Școala este singurul loc în care cunoștințele se îmbină cu competența pedagogică, cu
tehnologia modernă, cu instruirea diferențiată și cu dezvoltarea creativității. Învățământul
românesc este înscris într-un proces dinamic de reformă orientat prioritar spre exigențele
dictate de integrarea în structurile Uniunii Europene. Politicile educaționale promovate de
România vizează:
-formarea continuă;
-asigurarea de șanse egale pentru toți
-educația în limbi străine;
-utilizarea tehnologiilor educaționale;
-învațământul la distanță.
Europa a intrat în mod indiscutabil în era cunoașterii, cu tot ceea ce implică aceasta pentru
viața culturală, economică și socială. Modelele învățării muncii și cele ale vieții se schimbă
rapid. Acest fapt nu presupune doar adaptarea individului la schimbare, ci în egală măsură la
schimbarea modalităților de acțiune deja stabilite. Mișcarea către învățarea permanentă
trebuie însoțită de o tranziție reușită spre economia și societatea bazată pe cunoaștere.
Sistemele de educație și formare din Europa și din lume sunt în schimbare. Ele trebuie să se
adapteze la contextul fluid în care oamenii trăiesc și învață astăzi. Această schimbare de
mentalitate, de deschidere spre dimensiunea europeană este simțită și în școala
maramureșeană. Toate acestea impun construirea unei societăți incluzive, care să ofere
posibilități egale de acces la învățarea de calitate, în care educația și formarea e bazată
prioritar pe nevoile și cerințele indivizilor. Fiecare individ trebuie să poată să urmeze căi de
educație/învățare în funcție de propria alegere. Aceasta înseamnă că sistemele de educație și
formare trebuie să se adapteze la nevoile și cerințele individului și nu invers. Să ne

2demonstreze că suntem capabili să facem acest lucru prin: standarde ridicate de educație si
calificare; educație și formare de calitate superioară; corespondența între abilitățile și
cunoștințele oamenilor cu cerințele unei societăți în schimbare.
Educația și formarea profesională inițială trebuie să-i înzestreze pe tineri cu noile competențe
de bază cerute de o economie fondată pe cunoaștere. Trebuie să ne asigurăm că ei „au învățat
să învețe” și că au o atitudine pozitivă asupra învățării. Școala nu poate străbate singură
drumul spre o societate deschisă. Trebuie să-i fie alături întreaga societate, toți cei
responsabili de importanța și finalitățile educației. Din acest motiv, evaluarea rezultatelor
învățării, precum si cea legată de încadrarea în câmpul muncii, trebuie să ne privească pe toți.
În acest context, educația și calitatea ei nu mai poate fi dată doar de școală. Implicarea în
proiecte devine o prioritate pentru a ne aduce contribuția la o Europă care se construiește
acum, Europa cunoașterii.
Dincolo de Europa culturală, economică și politică există și o Europă educațională. Mai mult
chiar, se poate spune că viitoarea Europă înseamnă în primul rând o schimbare de atitudini,
mentalități și competențe. Această schimbare angajează ansamblul sistemelor educative
europene.
Societatea contemporană are așteptări ridicate de la cadrele didactice. Acestea trebuie să fie
experte în disciplina pe care o predau și trebuie să-și actualizeze continuu cunoștințele.
Cunoștințelor de specialitate ale cadrelor didactice trebuie să li se adauge competența
pedagogică, cu focalizarea pe formarea unor capacități umane de înalt nivel, care să includă
motivația pentru învățare, creativitatea și cooperarea.
Profesorul are posibilitatea de a fi continuu sprijinit cu programe de formare actualizate și
anticipative pentru nevoile cetățeanului european de mâine. Transformările produse de
tehnologiile informaționale sunt atât de profunde, încât sunt echivalente cu a o treia revoluție
industrială ce putea determina apariția unei noi ere în civilizația umană. În acest sens s-a
elaborat conceptul de societate informațională în centrul căreia se află producerea,
diseminarea și utilizarea informației.1
1Ardelean,Delia,Mariana,Școala pentru o societate deschisă,în ”Școala maramureșeană,An.2,Nr.5,Baia
Mare,2003,pag.1

3 În anii 90, în contextul amplelor schimbări tehnologice și sub presiunea globalizării
economiei, a început să fie tot mai utilizat conceptul de societate a cunoașterii. Societatea
cunoașterii pune factorul uman în centrul procesului de producere a cunoașterii, iar
investiția în capitalul uman devine strategică pentru orice țara care urmărește să-și creeze
o economie a cunoașterii. La baza întregii construcții europene stă voința de a lucra
împreună, pe baza unor interese comune. Acestea au condus la convingerea că în unele
domenii se pot obține rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel național.
Așa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre, elaborate și adoptate de
instituțiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii.
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relațiile dintre statele membre într-o
manieră coerentă, având drept suport principiul solidarității.
Centrul de documentare și informare spre deosebire de bibliotecile școlare este un centru
de resurse pluridisciplinare cu finalitate pedagogică. El trebuie să asigure un fond
documentar care să permită elevului construirea automată sau asistată a propriei
cunoașteri și a propriilor deprinderi si să faciliteze învățarea prin inițierea elevilor în
tehnicile de cercetare documentară, furnizarea de informații referitoare la unitatea școlară
și relaționarea cu potențiali parteneri exteriori sistemului educativ.
Prin urmare, Centrul de documentare și informare este un spațiu de formare a elevilor în
domeniul utilizării informației, îndeosebi a celei pe care se bazează achiziția cunoștințelor
școlare, este un spațiu cultural în care comunitatea educativă pune la dispoziția elevului
mijloacele necesare dezvoltării armonioase a personalității sale. Acest centru de resurse
situat în inima instituției școlare este pentru elev imaginea structurilor pe care le va
frecventa mai târziu ca adult: biblioteca universitară, centre de documentare specializate
etc. Centrul de Documentare și Informare oferă elevului ocazia de a cunoaște acest tip de
structură, de a învăța să se servească de ea și să participe, prin intermediul ei, la o
veritabilă activitate culturală și științifică.2 C.D.I.-ul oferă elevilor, și mai ales celor cu
nevoi speciale, structuri, resurse documentare și umane care contribuie la o mai bună
„inserție” școlară prin realizarea următoarelor obiective: favorizarea, dezvoltarea
gustului pentru lectură; dobândirea de cunoștințe și deprinderi transferabile, precum și de
metode de lucru diversificate; inițierea elevilor în domeniul utilizării calculatoarelor și a
băncilor de date; realizarea unei deschideri a școlii către mediu sociocultural.
2Andronescu ,Rodica,Bădău Georgeta:Centrul de documentare și informare:ghid întocmit pe
baza materialelor realizate de echipele județelor Alba,Sibiu și Botoșani,[s.n.],Alba Iulia,2002

4Aamenajarea spațiului, bogăția și varietatea fondului documentar, locul documentaristului în
cadrul echipei pedagogice influențează în mod hotărâtor frecventarea centrului de
documentare și informare de către elevi și cadrele didactice.3
O nouă etapă se manifestă odată cu creșterea rolului informației-cunoaștere, a cărei amploare
și utilizare duce la societatea cunoașterii, determinând o a doua etapă a erei informației, cu
depășiri calitative importante ale societății informaționale.
Odată cu diversificarea publicului a devenit evidentă necesitatea unor noi servicii. Biblioteca
a început să ocupe un loc tot mai important în comunitatea în care funcționează. Biblioteca nu
mai servește unor grupuri restrânse, ci fiecărui cetățean. Biblioteca a devenit un spațiu în care
bibliotecarii caută să atragă nu numai categoriile în mod tradițional legate de lumea cărții , dar
și ceea ce se numește non-public. S-a schimbat ceva în mentalitatea celor care vin la
bibliotecă. Dacă în trecut biblioteca era căutată mai ales pentru lectură, în ultimele decenii
cititorul a devenit utilizator. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că cetățeanul înțelege să
beneficieze de servicii mai complete din partea bibliotecii. Aceasta devine în același timp un
centru de informare culturală, dar și de informare în alte domenii decât până acum.
Utilizatorul nu este doar cel care citește. El poate veni in biblioteca (C.D.I.) pentru a obține
informații într-o problemă personală, nu obligatoriu culturală, iar biblioteca îl ajută să
descopere cele mai variate informații: legislație, sănătate, piața muncii, reconversie
profesională, politică, economie, viața practică, învățământ. Rețelele de calculatoare deschid
orizonturi ca niciodată până acum. Instrumente de informare pe cele mai diverse suporturi și
de cele mai variate forme îl pun la curent cu tot ce dorește să afle. Dacă nu reușește să se
informeze singur, utilizatorul este ajutat de personalul specializat. Subtilele strategii
psihologice ale profesorului documentarist îl pot atrage și pentru lectura propriu-zisă, și non-
cititorul devine un “client” al instituției. În Centrul de Documentare și Informare din școala
noastră, spre exemplu, elevii, cadrele didactice și membri ai comunității pot veni și pentru a
asculta muzică, pentru a viziona o casetă video, pentru a vizita o expoziție, pentru a consulta o
bază de date. Ei nu sunt așadar, neapărat cititori.4
3Andronescu , Rodica, Bădău Georgeta:Centrul de documentare și informare:ghid întocmit pe
baza materialelor realizate de echipele județelor Alba,Sibiu și Botoșani,[s.n.],Alba Iulia,2002;
4Andronescu , Rodica, Bădău Georgeta: Centrul de documentare și informare: ghid întocmit
pe baza materialelor realizate de echipele județelor Alba, Sibiu și Botoșani, [s.n.], Alba Iulia,
2002

5Inovația pedagogică este motorul principal al creșterii actului educațional în sistemul de
învățământ actual. Centrele de documentare și informare s-au născut ca o necesitate a creșterii
serviciilor din școală, oferind produse și servicii de calitate. Când spunem produse, ne referim
la fondul informațional structurat pe suporturi multiple, dar și la baza materială formată din
totalitatea aparaturii multimedia pe care o regăsim aici. De asemenea, serviciile oferite de
CDI-uri și de personalul specializat (profesorul documentarist) sunt axate pe dezvoltarea
competențelor, vizează practicile pedagogice centrate pe elev și au rolul de a forma
deprinderile de muncă intelectuală într-un mediu care favorizează egalitatea șanselor pentru
toți elevii.
Investiția pe termen lung în educație va conduce la creșterea calității vieții și la dezvoltarea
societății cunoașterii. Libertatea în gândire, deplina responsabilitate în luarea propriilor decizii
sunt ținte în dezvoltarea personalității elevilor. Astfel, prin inovația în CDI se facilitează
creativitatea, cultivarea abilităților de muncă în grup, flexibilitatea în gândire, aptitudini bune
de comunicare, soluționarea pozitivă a situațiilor de risc. Elevii sunt implicați direct în
procesul cunoașterii, devin participanți activi în formarea lor, iar învățarea se face prin
cooperare. Profesorul documentarist și elevii lucrează ca parteneri, acesta din urmă devine
ghid, facilitând pașii făcuți în timpul secvenței didactice, dar nu intervine în luarea deciziilor,
ci lasă elevii liberi să aleagă. Datorită globalizării și creșterii fluxului informațional este
nevoie ca cetățenii viitorului să fie creativi, să se adapteze cerințelor pieței muncii.
Mobilitatea în gândire și creativitatea le va asigura acestora posibilitatea schimbării profesiei
ori de câte ori o va cere situația.
Elevii vor trebui să părăsească băncile școlii posedând un mare bagaj de abilități în procesarea
cantității de informație cu care vor interacționa pe tot parcursul vieții. Acest magazin
universal denumit CDI, a fost gândit în funcție de nevoile, de activitățile și de tipurile de
utilizatori, pentru a facilita accesul la sursele de informație, dar și pentru inițierea în utilizarea
noilor tehnologii ale comunicării și informării. Capacitatea de a căuta, a găsi, a trata și a
integra informația sub diferite forme, duce la adevărata libertate a elevului, la gestionarea
autonomiei într-o lume complexă. Prin activitățile din CDI se urmărește formarea la elevi a
deprinderilor de cercetare, analiză, sinteză, exploatarea informației, reușind astfel să-și
construiască propriul sistem de valori și o bună pregătire pentru viața profesională. Centrele

6de documentare și informare au rol de formare de abilități în procesarea informației și se
înscriu în pedagogia succesului școlar.
1.2. Centrul de Documentare și Informare – prezentare generală
Ministerul Educației Naționale a elaborat "Programul de relansare a învățământului rural", cu
scopul de a asigura "egalitatea șanselor la învățătură pentru elevii din mediul rural, prin
asigurarea unei educații de calitate, într-un mediu favorabil învățării."
Prin Ordinul M.E.N. Nr. 5135/22.12.1999, se stabileau reperele Proiectului bilateral româno-
francez de promovare a centrelor rurale de documentare, informare și de formare a
personalului didactic, proiect desfășurat de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu
Serviciul de Cooperare și Acțiune Culturală din cadrul Ambasadei Franței la București. Acest
proiect va fi cunoscut sub numele de "Educația pentru informație în mediul rural defavorizat"
Prin implementarea Centrelor de documentare și informare în școli, proiectul „Educația
pentru informație în mediul rural defavorizat” își propune:
• promovarea unei pedagogii inovatoare, care dinamizează și modernizează parcursurile
pedagogice tradiționale, transformând atitudinea față de învățare;
• dezvoltarea unei atitudini pozitive față de învățare în general;
• favorizarea muncii in echipă;
• asigurarea accesului liber la informație și cultură a tuturor tinerilor și a membrilor
comunității locale;stăpânirea tehnicilor de informare și comunicare în educație(TICE);
• formarea cetățeanului conștient și autonom,adaptat la lumea actuală prin intermediul
vieții școlare;
• egalizarea șanselor elevilor din mediul rural.5
Experiența franceză din domeniul infodocumentar a stat la baza demarării Proiectului
bilateral româno – francez ,,Educație pentru informație în mediu rural defavorizatˮ, proiect ce
a dat startul înființării de centre de documentare și informare mai întâi în câteva județe – pilot,
iar apoi în alte județe din România.
În prezent, există numeroase centre de documentare și informare în grădinițe, școli
generale și licee.
5Andronescu ,Rodica,Bădău Georgeta:Centrul de documentare și informare:ghid întocmit pe
baza materialelor realizate de echipele județelor Alba,Sibiu și Botoșani,[s.n.],Alba Iulia,2002;

7Centrul de documentare și informare, denumit în continuare CDI, este o structură
infodocumentară modernă, un centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care oferă
beneficiarilor un spațiu de formare, de comunicare, de informare și de exploatare a fondului
documentar și a tehnologiilor informației și comunicării în educație, un loc de cultură,
deschidere, întâlnire și integrare.6
Din definiția de mai sus, redată în Regulamentul de organizare și funcționare al CDI și
a bibliotecilor școlare, descoperim un spațiu inovativ, un spațiu de care se bucură atât elevii,
cât și echipa pedagogică din unitatea de învățământ. În acest spațiu se îmbină perfect vechiul
cu modernul, prin intermediul colecțiilor de carte veche și nouă, dar și prin aparatura de
ultimă generație existentă aici.
Structură infodocumentară utilă și necesară în toate unitățile de învățământ din
România, centrul de documentare și informare oferă beneficiarilor și utilizatorilor săi, care pot
fi atât elevii și cadrele didactice din școală, dar și membrii comunității locale, resurse multiple
și diverse, pe suporturi diferite (cărți, CD-uri, DVD-uri, alte suporturi de stocare a
informației).
Beneficiarii centrului de documentare și informare – elevii, echipa pedagogică a
unității de învățământ și membrii comunității locale – pot utiliza un fond documentar variat,
pe suporturi multiple, pot folosi informația din mai multe surse, se pot bucura de un spațiu
modern ce pune la dispoziția utilizatorilor săi resursele necesare pentru identificarea,
prelucrarea și difuzarea informației în multiple variante de lucru, adică exploatarea atât a
resurselor centrului de documentare și informare, cât și a informațiilor necesare unei bune
desfășurări a actului educativ.
Persoana resursă care se ocupă de centrul de documentare și informare este profesorul
documentarist. Acesta ghidează utilizatorii și beneficiarii CDI în descoperirea, exploatarea
resurselor și utilizarea adecvată a acestui spațiu atât de util fiecărei școli.
Responsabilul CDI, fie că e vorba de profesorul documentarist, documentaristul sau
bibliotecarul, pe lângă rolul de ghid în utilizarea centrului de documentare și informare, are și
misiunea de a organiza activități specifice și de a se asigura de o bună funcționare a acestuia.
CDI-ul îl găsim în inima școlii și poate fi descris ca un „magazin universal” care acoperă
necesarul de informații, tehnică de calcul, locuri pentru studiu și prezentări. Este un loc în
care elevii și cadrele didactice pot învăța și lucra. Un CDI poate reprezenta acel loc în care
6 M.E.C.T.S. – Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de documentare și
informare și a bibliotecilor școlare;

8stau oricând la dispoziție toate instrumentele de care e nevoie într-o activitate și vine în
completarea altor facilități practice și teoretice în cadrul școlii.
Centrele de Documentare sunt locuri informale, primitoare, unde elevii controlează
propriile activități de învățare și au acces la resursele necesare în forma și la momentul
corespunzătoare preferințelor și nevoilor lor individuale. Este esențial faptul că elevii dețin
controlul – aceasta este una dintre caracteristicile distinctive ale centrelor de documentare.
Sunt spații în care elevii aleg să studieze pentru că le asigură un mediu de lucru liniștit, pot
utiliza un anumit program sau pot accesa internetul pentru a reuși să finalizeze o activitate.
Încurajarea elevilor să se simtă capabili să preia controlul asupra propriului proces de învățare
și a abordărilor folosite face din CDI o parte integrantă a unei organizații centrate pe elev.
Există numeroși termeni folosiți pentru a descrie centrele moderne în care elevii pot
accesa și folosi informații și obține ajutor atunci când învață. Școlile care au fost implicate în
proiectul francez pentru dezvoltarea Centrelor de Documentare și Informare în școli din zone
rurale pot identifica numeroase asemănări. Este important faptul că o bibliotecă nu devine
centru de documentare doar prin dotarea acesteia cu resurse suplimentare și de tipuri diferite –
modul în care școala, elevii care învață acolo și personalul angajat integrează CDI – ul în
strategiile de predare – învățare folosite este esențial pentru succesul centrului.
Principalul scop al unui CDI este să îmbunătățească performanțele elevilor și să îi
ajute să se dezvolte învățând individual. Promovează învățarea centrată pe elev, ghidează
elevii în procesul de cercetare și îi ajută să găsească informațiile de care au nevoie pentru a le
folosi eficient. Facilitează elevilor accesul la resursele de care au nevoie în activitățile pe care
le desfășoară, devenind astfel o axă principală unde aceștia pot studia în ritmul propriu,
folosind la alegere acele materiale pe care le consideră adecvate preferințelor și stilurilor de
învățare proprii. Sporește motivarea elevilor și a capacității acestora de a selecta și utiliza
eficient informațiile – abilități esențiale pentru a-i ajuta pe elevi să învețe mai eficient și,
astfel, pentru a promova învățarea pe parcursul întregii vieți.
Pentru a scoate în evidență necesitatea implementării Centrelor de Documentare și
Informare în școlile din România se impune o comparație între biblioteca școlară și centrul de
documentare si informare, intre bibliotecar si documentarist.
Biblioteca școlară este o colecție de documente (cărți, reviste, ziare, materiale audiovizuale,
alte suporturi informaționale), cu caracter enciclopedic, adecvate nivelului și profilului

9unității de învățământ în care funcționează biblioteca școlară; ea are personal special afectat
pentru achiziționarea, prelucrarea, organizarea și valorificarea fondurilor de publicații și a
celorlalte categorii de documente7.
Centrul de documentare și informare este un centru de resurse pluridisciplinare ce pune
la dispoziția elevilor, cadrelor didactice și a comunității informații pe suporturi diferite (fond
de carte, reviste, casete audio si video, CD ROM-uri, calculatoare conectate la Internet,
echipament de multiplicare, consumabile), desfășoară activități pedagogice (inițiere în
cercetarea documentară) și pune în practică proiecte de animație culturală. Centrul de
documentare și informare oferă elevilor structuri și resurse documentare și umane ce vor
contribui la o mai buna inserție școlară prin realizarea următoarelor obiective: favorizarea
gustului pentru lectură; dobândirea cunoștințelor, a abilităților transferabile și a metodelor de
lucru diversificate; inițierea elevilor în mânuirea instrumentului de lucru informatic și în
interogarea băncilor de date; deschiderea școlii spre mediul înconjurător. Centrul de
documentare și informare este deservit de un documentarist (profesor-documentarist sau
bibliotecar-documentarist).
Biblioteca școlară versus centrul de documentare și informare
Biblioteca școlară tradițională Centrul de Documentare și Informare
– loc pentru lectură sau pentru împrumutarea
cărților/materialelor;- loc multifuncțional care sprijină activitățile
de învățare ale elevilor în numeroase moduri;
– cuprinde cărți și periodice; – o gamă largă de materiale ți echipamente
care facilitează procesul de învățare, inclusiv:
cărți, periodice, ziare, materiale didactice,
materiale audio – vizuale, software,
computere, spații pentru studiu individual și
în grup, aparate de fotografiat și alte
echipamente audio – vizuale care pot fi
împrumutate, foto-copiator, echipamente și
materiale specializate pentru elevii cu cerințe
educaționale speciale;
7 Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecii școlare, aprobat prin ordinul 6566/17.06.1994, Art.1

10- majoritatea materialelor sunt didactice și,
adesea academice;- materiale și resurse de învățare diverse,
având ca țintă un public mai variat și adaptate
abilităților diferite ale elevilor.
– computere, în principal, pentru acces la
internet;- numeroase computere pentru uz general,
acces la internet, acces la catalogul
bibliotecii, pentru a localiza resursele;
– puncte pentru împrumutarea cărților și
informații despre cărți;- puncte pentru împrumut și informații despre
o gamă largă de resurse de învățare;
– spații pentru lectură; – spații pentru studiul individual sau în grup
și pentru accesarea resurselor centrului – în
funcție de specificul activităților pe care
elevii trebuie să le desfășoare;
– personalul: bibliotecari calificați; – profesor documentarist, cadrul didactic
specializat în probleme care să faciliteze
procesul de învățare;
– orele de program pot fi limitate la orele de
cursuri;- program mai lung, inclusiv înainte și după
orele de curs
– în principal destinată elevilor; – deschis pentru elevi, personalul școlii și
membrii comunității.
Centrele de documentare sunt mai flexibile și reunesc întreaga gamă de servicii și facilități
care îi vor sprijini pe elevi să învețe când nu sunt la clasă. Acestea includ, de exemplu,
posibilitatea de a-și face temele pentru acasă.
Centrele de documentare și informare eficiente reunesc o serie de servicii și facilități care îi
ajută pe elevi în procesul de învățare. Două elemente principale sunt computerele și spațiul
pentru studiu. Spre deosebire de biblioteci, un CDI va putea găzdui activități foarte diferite,
de la studiul individual, în liniște, la discuții în grup, vizionarea unor materiale audio – video
și folosirea IT și a altor echipamente pentru a pregăti și prezenta activitățile.

11 Fiecare centru de documentare este unic, flexibil și perfect adaptat nevoilor actorilor
implicați în procesul educațional din școala respectivă.
O parte din serviciile pe care le oferă un CDI sunt:
1. Accesul la materiale de învățare:
-cărți pentru lectură și pentru împrumut;
– reviste și ziare;
– materiale de învățare în scris;
– alte materiale în scris, de exemplu: broșuri, prospecte tehnice, note
informative, cataloage;
– materiale audio – vizuale – casete audio, CD-rom, DVD, casete video;
– resurse de informații în format electronic, de exemplu literatură sau
ziare on-line;
– resurse pe internet;
– resurse din rețeaua internă a școlii;
2. Un catalog al resurselor disponibile pentru toți utilizatorii ( un catalog al cărților și
resurselor ) în care se precizează unde se află acestea;
3. Acces la un număr important de computere – având instalat software general și de
specialitate, inclusiv pachetul MS Office, conectate la internet;
4. Acces la o rețea internă a școlii care asigură accesul la materiale de învățare,
informații despre școală etc;
5. Imprimantă și copiator ( la care au acces elevii);
6. Posibilitatea de a folosi echipamente audio – vizuale, de exemplu camere digitale,
reportofon, cameră video;
7. Spații unde se studiază în liniște;
8. Spații pentru discuții în grup.
Bătălia inteligenței începe la școală, unde dezvoltarea tehnologiilor informației și ale
comunicării răspunde atât exigențelor de formare a viitorilor cetățeni în domeniul utilizării
noilor mijloace de comunicare ce le vor fi indispensabile, cât și punerii resurselor multimedia

12în serviciul modernizării pedagogice, se preciza în 1997 în programul de acțiune
guvernamentală Preparer l’entrée de la France dans la societe de l’information.8
Un centru de documentare poate fi înființat în orice loc pe care elevii îl pot găsi cu
ușurință, însă ideal ar fi să fie plasat la parter, astfel încât orice persoană cu dificultăți motorii
poate avea acces, cea mai bună alegere pentru amplasament fiind în aceeași arie unde se află
biblioteca. În alegerea cărților, materialelor, programelor software și a echipamentelor
multimedia, trebuie urmate următoarele principii:
Abordare incluzivă. Accesul la materialele existente a tuturor elevilor și alegerea
acestora în funcție de necesitățile lor – tipuri diferite, suporturi diferite, niveluri de dificultate
diferite, poate în limbi diferite (de exemplu, materiale în limba maghiară) etc. Cărțile cu
imagini sau cele care ilustrează procesele cu ajutorul graficelor sau al diagramelor îi vor ajuta
pe cei care învață mai ușor vizual sau pe cei cu abilități de citire reduse.
Accesibilitatea. Aceasta este legată de incluziune, însă în acest context se referă la
posibilitatea de a avea acces la centrul de documentare și de a obține resurse. Adesea, sunt
necesare mai multe exemplare ale unui anumit text sau periodic sau mai multe licențe pentru
același program software, astfel încât elevii să poată avea acces la ele atunci când le trebuie.
Este bine ca un material să fie în cât mai multe exemplare, astfel pot fi solicitate în același
timp. Elevii cu dificultăți de învățare pot prefera anumite tipuri de aranjare în pagină sau de
tipărire, mai accesibile pentru ei decât altele.
Echilibrul între materialele în format electronic sau multimedia și cele tipărite. Uneori
există tentația de a folosi numai materiale IT și, cu siguranță, un centru de documentare
modern va avea foarte multe astfel de materiale, iar internetul asigură adesea cele mai actuale
resurse. Cu toate acestea, formatul IT nu este adecvat pentru toți elevii și nu oferă întotdeauna
informații sigure și exacte. De asemenea, unii elevi nu învață mai bine după cărți, mai ales
cele cu text dens și lipsite de activități sau exerciții.
În CDI își dau întâlnire două categorii de personal: profesori documentariști și
utilizatori, care au ca numitor comun informația cuprinsă în tipuri specifice de documente,
profesorul documentarist ocupându-se de achiziționarea, gestionarea, prelucrarea și
8 Ragache, C.; Treut, Michel; Viger, J.P. Organiser l’espace C.D.I. Rouen : Rectorat de l’Academie de Rouen,
2000, p.21. Document disponibil ;i la adresa : http://www.ac-
rouen.fr/pedagogie/equipes/doc/spip/IMG/pdf/cdi_org.pdf

13diseminarea ei, facilitând astfel accesul utilizatorului la informație.
Între profesorii documentariști și utilizatori se stabilește o relație a cărui mod de
desfășurare trebuie analizat din mai multe puncte de vedere. Idealul oricărei relații este
atingerea armoniei, în acest scop fiind necesar ca ambele părți să-și asume anumite
responsabilități și să respecte anumite îndatoriri. Utilizatorul trebuie să aibă o imagine clară a
întregii activități a profesorului documentarist. Acesta nu trebuie privit ca un simplu
funcționar, ci ca un intelectual care lucrează cu cartea. Pe de o parte, utilizatorul trebuie să
cunoască exact ce informații vrea să obțină, ușurând astfel munca profesorului documentarist,
iar pe de altă parte, în cazul unei cereri insuficient de clar formulată a utilizatorului,
profesorul documentarist trebuie să vină în sprijinul acestuia, ajutându-l în găsirea informației
necesare. Aici intervine latura umană a relației, reprezentată în cazul de față de aspecte
precum respectul, bunele maniere, cordialitatea, amabilitatea, manifestate atât de profesorii
documentariști cât și de utilizatori.
Relația profesor documentarist – utilizator trebuie privită și din perspectiva cererii și
ofertei.
Calitatea acestei relații ține de armonizarea cererii cu oferta, informația oferită de CDI
(diversitatea și cantitatea ei) trebuie să coincidă într-o cât mai mare măsură cu cerințele
utilizatorilor (nevoia lor de informare).
Este datoria profesorului documentarist să îmbogățească permanent colecțiile CDI-
ului cu informații noi și diverse în scopul atragerii utilizatorului, dar acumularea acestor
informații trebuie să se facă ținându-se cont, în același timp, de cerințele utilizatorului.
Dinamica schimbărilor în lumea tehnicii, mutațiile în plan mental, permanența
evoluției în cadrul relațiilor interumane vor oferi diverse perspective de abordare a acestei
relații a cărei îmbunătățire continuă să-i preocupe atât pe profesorii documentariști cât și pe
utilizatori.
Modul în care este folosit centrul și cum ajută la adoptarea unor abordări centrate pe
elev depinde în mare măsură de atitudinile și practicile profesorilor. Cu toții trebuie să învețe
cum să folosească eficace centrul, ca o parte a abordării integrate de a ajuta elevii să învețe și
să se pregătească pentru rolurile pe care le vor avea în viitor la locul de muncă.

14Editarea unui pliant și realizarea unei pagini despre centrul de documentare pot fi
foarte utile atât pentru cadrele didactice cât și pentru elevi. Aceștia pot găsi informații despre
serviciile oferite, care sunt acestea, care este programul centrului, cum pot accesa materiale
sau beneficia de sprijin etc.
Ca și în cadrul cadrelor didactice și elevii trebuie pregătiți pentru utilizarea centrului de
documentare și informare. Pe lângă familiarizarea acestora cu scopul centrului și serviciile pe
care le oferă, poate fi, de asemenea, necesar să fie ajutați să-și dezvolte anumite abilități în
diferite domenii, pentru a fi capabili să folosească centrul cât mai eficient.
Pentru familiarizarea elevilor cu organizarea fizică și intelectuală a centrului de documentare
și informare pot fi organizate exerciții practice, activități sau teme care îi încurajează pe elevi
să descopere și să utilizeze resursele și echipamentele, nu doar să audă informații despre
acestea.
Activitatea Centrului de Documentare și Informare poate fi evaluată calitativ și
cantitativ. Evaluarea calitativă se referă la ambianța de care beneficiază utilizatorul centrului
de documentare și informare, la amabilitatea și promptitudinea personalului care deservește
acest centru, la pertinența informațiilor pe care utilizatorul le primește. Evaluarea cantitativă a
centrului de informare și documentare presupune întocmirea unor statistici obiective care pot
evidenția evoluția sau involuția respectivei activități.9
Pentru celelalte activități organizate în/prin C.D.I., evidența se va ține și se vor indica
de fiecare dată cel puțin următoarele elemente: data, tipul activității, participanții, observații
cu privire la derularea activității. Numărul de activități pedagogice și culturale derulate în/cu
aportul C.D.I. pe parcursul unui an școlar, numărul cadrelor didactice/elevilor participanți la
aceste activități, numărul cadrelor didactice care recomandă și utilizează resursele C.D.I.,
numărul cadrelor didactice/elevilor care nu utilizează niciodată resursele C.D.I. constituie
indicatori importanți în evaluarea calitativă și cantitativă a centrului de documentare și
informare.10
9 Simionescu, Dan. Biblioteconomie. Manual pentru clasele a XI- a și a XII-a. Licee de filologie-istorie.
București: Editura Didactică și Pedagogică, 1979, p. 120
10 Construire un tableau de bord.http://www.sha.univ-poitiers.fr/documentation/tableaudebord.htm

151.2.1. Misiune. Funcții. Resurse umane și materiale
Centrul de documentare și informare ca instrument integrat și integrator al
procesului educațional, este o școală a auto-formației, o școală a responsabilizării și a
autonomiei în planul individului și al grupului, o formă de afirmare a muncii în echipă. Ca
element adecvat spațiului și acțiunii educative, Centrul de documentare și informare este o
alternativă modernă, directă și funcțională care îl pune pe elev într-o nouă postură de învățare,
este o alternativă metodologică ce se constituie într-o fereastră deschisă spre lume. Astfel,
Centrul de Documentare și Informare nu este doar un instrument didactic, ci o pedagogie
activă, eficientă, modernă, care îl face pe elev actor și creator al propriei sale activități de
învățare, prin cercetare și documentare.
Misiunile Centrului de documentare și informare:
• Asigurarea unui fond documentar care permite elevului construirea autonomă sau
asistată a propriei cunoașteri și a propriilor deprinderi;
•Facilitează învățarea prin inițierea elevilor în tehnicile de cercetare documentară;
•Furnizează informații referitoare la unitatea școlară și relaționarea cu potențiali
parteneri exteriori sistemului educativ;
•Incită la inovație pedagogică și stimulare intelectuală;
•Formează și dezvoltă simțul civic. Bibliotecii i se asigură de obicei, în incinta școlii,
un loc la parter, un spațiu corespunzător pentru buna organizare si conservare a
fondului documentar, precum și pentru activitatea cu cititorii, respectiv cel puțin două
încăperi alăturate, una (sau mai multe) servind la depozitarea suporturilor
informaționale (cărți, reviste, discuri, benzi audio și video), iar cealaltă, ca sală de
lectură.11
Funcțiile Centrului de documentare și informare
O funcție importantă a CDI-ului este aceea de „cercetare și prelucrare a materialului
informativ”. Aceasta poate fi împărțită în: funcția tehnică (gestiune documente); de primire
(elevi, cadre didactice, membrii comunității locale); de informare generală; de relaționare cu
11M.E.C.T.S.-Regulamentul deorganizare și funcționare a centrelor de documentare și informare a bibliotecilor
școlare;București,2011;

16parteneri exteriori unității școlare; de incitare la lectura de plăcere; de informare școlară si
profesională; de animare culturală; pedagogică (inițierea în tehnicile de cercetare
documentară).
În concordanță cu aceste misiuni, profesorul documentarist are următoarele misiuni:
1. Asigură punerea în aplicare a unei pedagogii documentare
Prin Centrul de documentare și informarese asigură inițierea și formarea elevilor în cercetarea
documentară; în mod progresiv de la începutul și până la sfârșitul perioadei de școlarizare,
elevul trebuie să devină autonom în: a repera resursele C.D.I.; a defini un obiectiv de
cercetare și a identifica acele cuvinte cheie care convin obiectivului stabilit; a utiliza diferitele
instrumente de căutare a informației, atât cele tradiționale, cât și cele moderne; a selecționa
documentele pertinente în funcție de obiectivele urmărite; a înțelege informațiile conținute
într-un document fie el scris, sonor sau vizual; a lua notițe și a rezuma aceste informații; a
organiza logic informațiile adunate pentru comunicarea lor finală într-o anumită formă
indicată de profesor.
2. Favorizează accesul la cultură și informație
Prin activitatea sa, profesorul documentarist favorizează accesul la cultură și informație,
precum și deschiderea instituției școlare spre exterior. Sub autoritatea directorului instituției,
profesorul documentarist poate iniția anumite acțiuni de promovare a instituției școlare pe
plan local, regional sau național. El stabilește contacte cu alte instituții, precum și cu părinții
elevilor, în vederea unui schimb de informații și de experiență, pentru realizarea unor proiecte
comune și a unor rețele de parteneri. Profesorul documentarist studiază și exploatează
informațiile din presa scrisă locală sau regională din radio si televiziune și le pune la
dispoziția utilizatorilor pentru a le trezi interesul și a facilita înțelegerea și interpretarea
faptelor, evenimentelor și problemelor. Caută cât mai multe informații culturale, economice,
teologice, profesionale, de divertisment din zonă și le oferă elevilor și cadrelor didactice.12
3. Gestionează resursele documentare
Centrul de Documentare și Informare este gestionat de profesorul documentarist. Acesta
asigură completarea judicioasă a fondului documentar (achiziții, abonamente, donații, schimb,
transfer) în conformitate cu programele școlare și nevoile de lectură ale utilizatorilor; ține la zi
12M.E.C.T.S.-Regulamentul deorganizare și funcționare a centrelor de documentare și informareși a bibliotecilor
școlare,București,2011;

17documentele de evidență a fondurilor de publicații și a activităților Centrului de documentare
și informare și asigură instrumentele de informare necesare orientării în colecțiile Centrului de
Documentare; asigură împrumutul publicațiilor la domiciliu și consultarea lor la sala de
lectură în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară; verifică periodic
fondurile de publicații și ia masuri de recondiționare și legare a cărților sau, după caz, propune
casarea publicațiilor, aparatelor și echipamentelor perimate din punct de vedere fizic sau
științific; asigură păstrarea și securitatea fondurilor de publicații cu respectarea condițiilor de
răspundere gestionară prevăzute de legislația în vigoare; organizează colecțiile Centrului de
documentare potrivit normelor biblioteconomice; organizează acțiuni de popularizare a
colecțiilor Centrului de documentare și informare.
4. Asigură organizarea și funcționarea Centrului de documentare și informare
Profesorul documentarist asigură organizarea și funcționarea Centrului de documentare și
informare astfel încât acesta să fie un loc privilegiat în școală, un pol al vieții educative și al
inovației pedagogice, având drept obiective: creșterea responsabilității elevilor în activitatea
de dobândire a cunoștințelor, mai ales prin munca independentă; familiarizarea elevilor cu
tehnicile de lucru specifice muncii de documentare și muncii în echipă; schimbarea relației
pedagogice profesor-elev; deschiderea învățământului către viața reală, lumea modernă,
europeană; dezvoltarea spiritului de inițiativă al elevilor; realizarea unei alte ambianțe de
studiu, deschisă, diferită de cea oferită de clasa tradițională.
Profesorul documentarist este cel care concepe proiectul Centrului de documentare și
informare și Regulamentul intern de organizare si funcționare a Centrului de documentare și
informare în conformitate cu proiectul unității școlare și Regulamentul de ordine interioară al
acesteia; propune orarul de funcționare al Centrului de documentare, realizează planningul
activităților derulate în C.D.I., redactează raportul de activitate anual precum și situațiile
statistice.13
Resurse umane
Responsabilul centrului de documentare și informare este profesorul documentarist.
El este cadrul didactic calificat care gestionează centrul de documentare și informare și
activitățile desfășurate aici.
13MECTS-Regulamentul deorganizare și funcționare a centrelor de documentare și informareși a bibliotecilor
școlare,București,2011;

18Profesorul documentarist asigură inițierea și formarea echipelor pedagogice în vederea
utilizării în mod regulat a resurselor C.D.I. și a integrării lor în activitățile didactice curente
pentru completarea informațiilor oferite de manualele școlare. Profesorul documentarist va
mobiliza partenerii pentru realizarea obiectivelor educaționale și se va forma permanent în
diferitele domenii ale activității sale pentru a deveni o persoană- resursă în unitatea de
învățământ. El este cel care asigură transmiterea informației venită de la toate forurile
superioare, anunță profesorii și elevii în legătura cu organizarea diferitelor activități atât la
nivelul școlii cât și al comunității locale, face cunoscute rezultatele obținute de elevii școlii la
nivelul comunității locale prin organizarea de expoziții, simpozioane. Profesorul
documentarist este asociat activității echipelor pedagogice, în mod special la punerea în
practică a unor proiecte trans-disciplinare. Prin organizarea și viața sa internă, C.D.I.-ul
trebuie să reprezinte un mod de întâlnire a diferiților membri ai comunității școlare, al
schimbului de idei, un spațiu pe care elevii să-l frecventeze fie pentru a se documenta, fie
pentru a se destinde. Fondul documentar va fi bogat și diversificat spre a putea răspunde
nevoilor de informare și curiozității utilizatorilor. Pentru a veni în ajutorul elevilor care
întâmpină dificultăți de învățare profesorul documentarist organizează în colaborare cu
profesorii de specialitate activități de recuperare adaptate problemelor pe care elevul le-a
întâmpinat.

19Modul în care educarea prin intermediul informației poate fi realizată o prezentăm în tabelul
sintetic de mai jos:14
LECTURĂBeletristică
Lectura documentară
Tehnologiile noi
SERVICIUL DE
ÎMPRUMUTRomane
Documentare
PeriodiceCDI instrument
de promovare a
lecturii
ACTIVITATEA
PERSONALĂ A
ELEVULUIActivitate individuală
autonomă
Activitate individuală
asistată de documentarist
Activitate în grup
Activități de recuperare
pentru elevii aflați în
dificultate
ACTIVITĂȚILE
DE ANIMAȚIEExpoziții
Întâlniri
Difuzarea lucrărilor
realizate de eleviMetode
diversificate de
lucru ale
elevilor
CERCETAREA
DOCUMENTAR
Ă ȘI DE
INFORMAREMetodologia cercetării
documentare
Integrarea noilor tehnologiiPractici
pedagogice
diversificate ale
profesoruluiEDUCARE
PRIN
INFORMARE
realizată prin:
DIFUZAREA
INFORMAȚIEIInformația administrativă
Pedagogică
Profesională
CulturalăEducația civică
și culturală
În Statutul profesorului documentarist sunt prezentate în detaliu misiunile profesorului
documentarist după cum urmează: gestionează resursele documentare ale CDI-ului; contribuie
la realizarea unei pedagogii documentare; favorizează accesul la cultură si informație;
organizează funcționarea CDI-ului.15
14 Andronescu, Rodica, Bădău Georgeta: Centrul de documentare și informare: ghid întocmit
pe baza materialelor realizate de echipele județelor Alba, Sibiu și Botoșani,[s.n.],Alba Iulia,
2002;
15Andronescu, Rodica, Bădău Georgeta: Centrul de documentare și informare: ghid întocmit
pe baza materialelor realizate de echipele județelor Alba, Sibiu și Botoșani,[s.n.],Alba Iulia,
2002;

20Resurse materiale
Definit ca un centru de resurse pluridisciplinare, centrul de documentare și informare
este spațiul care oferă resurse diverse, pluridisciplinare.
Resursele centrului de documentare și informare sunt acele documente pe suporturi
diverse și multiple, purtătoare de informații. Totalitatea resurselor centrului de documentare și
informare alcătuiesc fondul documentar.
Georgeta Bădău, în lucrarea Inițiere în cercetarea documentară, partea I, apărută în
anul 2004, la Alba Iulia, propune o clasificare a resurselor centrului de documentare și
informare în funcție de trei criterii.
A. Criteriul formei și suportului pe care este stocată informația generează două tipuri de
resurse:
a)Documentele grafice presupun documentele tipărite și o parte din manuscrise. Din
această categorie fac parte: cartea, periodicul (ziare, reviste, calendare, anale, anuare, buletine
informative, culegeri de studii, comunicări, articole etc) și alte forme de tipărituri care au de
obicei până în 48 de pagini (pliantele, hărțile, atlase, cărțile poștale etc.);
b)Documentele audio – vizuale sunt documentele care necesită utilizarea lor cu ajutorul
unuia sau mai multor aparate și aici includem: CD-uri, DVD-uri, memorii usb, casete audio și
video, dischetele, microfilmele, dischetele, diapozitivele etc.
B. În funcție de tipul informației oferite, resursele centrului de documentare și informare
pot fi clasificate astfel:
a)Lucrări documentare care au un conținut științific, aici putem include lucrările de
gramatică, limbi străine (dicționare, ghiduri de conversație), dicționare explicative (DEX,
DOOM) sau de literatură (de scriitori), cărțile de pedagogie, metodica predării, atlase,
enciclopedii etc.;
b)Lucrările de ficțiune sunt documentele din domeniul beletristicii, a ficțiunii: operele
literare ale scriitorilor atât cei români, cât și cei universali (romane, poezii, antologii de teatru
sau proză).
C.Modalitatea de apariție este cel de-al treilea criteriu ce clasifică resursele CDI în:
a)Documente monografice sunt acele publicații care apar într-unul sau mai multe
volume, fie toate odată, fie succesiv, conform unui plan dinainte stabilit (romanele,
atlasele, enciclopediile de exemplu);

21b)Documente periodice sau serialele sunt acele publicații ale căror conținut au autori
diferiți și a căror apariție este repetată la anumite intervale de timp (ziare, reviste de
exemplu.16
Fondul documentar și, implicit, resursele centrului de documentare și informare, se supun
normelor biblioteconomice și recomandărilor de organizare și prelucrare. Documentele nou
intrate în colecțiile CDI trebuie să parcurgă etapele circuitului documentar:
– Verificarea calitativă și cantitativă;
-Ștampilarea;
-Colaționarea;
– Cotarea;
-Evidența globală și individuală (R.M.F. și R.I.);
– Catalogarea;
– Amplasarea la raft.17
Completarea fondului documentar se va face conform recomandărilor și reglementărilor în
vigoare, astfel:
-Achiziția de carte nouă;
– Abonamente la periodice;
– Transfer de publicații sau alte categorii de documente;
-Donații;
– Împrumut interbibliotecar.18
În completarea fondului documentar al centrului de documentare și informare trebuie ținut
cont de anumite elemente precum:
Profilul, nivelul și specificul școlii în care funcționează centrul de documentare
și informare;
Recomandările programelor școlare ale disciplinelor studiate în unitatea de
învățământ;
Componența fondului documentar existent în centrul de documentare și
informare;
16 Bădău, Georgeta: Inițiere în cercetarea documentară. Partea I, [s.n.], Alba Iulia, 2004;
17 Idem;
18 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, aprobat prin
ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – art. 73;

22Cerințele de documentare și informare ale utilizatorilor CDI, atât elevi, cât și
cadre didactice și comunitatea locală. 19
19 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, aprobat prin
ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – art. 74;

231.3. Elemente de strategie și operaționalizare prin Centrul de documentare
și informare a Proiectului de Dezvoltare Instituțională
Conform art. 3, alin. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și
a centrelor de documentare și informare, aprobat prin ordinul MECTS nr. 5556 din 7
octombrie 2011 se precizează: În documentele de proiectare managerială a unităților de
învățământ vor fi cuprinse ținte, opțiuni strategice și obiective specifice domeniului informării
și documentării realizate prin planuri operaționale, corelate cu politica documentară a școlii.20
Din acest articol reiese faptul că e necesară acordarea unei importanțe majore centrului de
documentare și informare în școală, acest axis mundi, un adevărat principiu ordonator al vieții
școlare.
În Planul de acțiune al școlii sau în Proiectul de dezvoltare instituțională (sunt acceptate
ambele denumiri în funcție de specificul școlii), va fi dedicată o secțiune centrului de
documentare și informare.
Un posibil model de plan operațional poate fi realizat după tabelul de mai jos:

20 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: Regulamentul de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare, aprobat prin
ordinul nr. 5556 din 7 0ctombrie 2011, București – art. 3

24

25CAPITOLUL 2 Succesul și insuccesul școlar: cauze și forme de manifestare
2.1. Definirea conceptelor de succes și eșec școlar
de facut!!!!!!
2.2. Reușita școlară
de facut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
2.2.2. Rolul CDI în performarea de activități didactico-pedagogice care să
conducă la reușita școlară a elevilor
Ce înseamnă pedagogie în Centrul de Documentare și Informare?
1. cercetare documentară
2. colaborarea cu profesori
Rolul pedagogic al Centrului de documentare și informare se înscrie în următoarele axe:
1. Cercetarea documentară
2.Activități interdisciplinare prin PARTENERIATE:
a. cu profesorii din școală
b. cu alte instituții din afara școlii
1. Recuperarea elevilor în dificultate
2. Proiecte/parteneriate școlare și extrașcolare
3. Orientarea școlară și profesională
4.Educația civică, pentru sănătate, pentru protecția mediului etc.
Exemplu:
Obiectiv: Recuperarea elevilor în dificultate
Cum se poate implica C.D.I.-ul în acțiuni de recuperare a elevilor în dificultate?
1. profesorul documentarist identifică împreună cu profesorii diriginți TIPURILE DE
DIFICULTĂȚI cu care se confruntă elevii din școală
2. Datele sunt folosite de către documentarist pentru a vedea ce tipuri de activități se pot
organiza cu elevii pentru depășirea acestor probleme ale școlii.
3. Cine?
• Profesorul documentarist
• Profesorii diriginți
• Consilierul educativ
• Psihologul
• Medicul școlar

26• CIP
• Inspectori școlari
3. Cum? Prin parteneriate
4. Prin ce tipuri de activități? Animații, dezbateri, mese rotunde, achiziționarea de soft
educațional pe această temă
5. Unde? In C.D.I. și in sala de clasă
Metode : pedagogia diferențiată, metode active ( stilurile de invățare)
6. Rolul documentaristului: sensibilizare, informare, animare, participare
Implicarea acestuia: înainte, în timpul și după desfasurarea acțiunii.
Existența unui CDI prezintă numeroase avantaje atât pentru școală cât și pentru elevi:
Avantajele pentru școală:
O capacitate mai mare de a promova abordări centrate pe elev în procesul de învățare și de a
ajuta elevii să învețe independent;
O mai mare calitate a prezentării activităților elevilor;
Elevii sunt capabili să preia controlul și să își organizeze singuri modul în care învață
( dezvoltarea abilităților cheie );
Resursele sunt mai bine folosite pentru că informațiile sunt adunate într-un singur loc,
evitându-se astfel suprapunerile și facilitând utilizarea la maximum a materialelor și
echipamentelor;
Posibile economii bugetare prin crearea potențialului de a concentra activitățile din cadrul
curriculumului asupra elevilor;
Utilizarea eficientă din punctul de vedere al costurilor și controlul resurselor de personal prin
centralizarea mai multor funcții într-un singur loc;
Potențialul de a crea un loc de care poate beneficia și restul comunității.

27Avantaje pentru elevi, la nivel individual:
Perfecționarea progresivă a abilităților de a învăța eficient și de a ști cum să funcționeze într-o
societare bazată pe cunoaștere;
Accesul facil la o gamă mai largă de informații în scris, audio-vizuale, on-line și alte
informații obținute cu ajutorul computerului și posibilitatea de a le folosi într-o singură
locație;
Acces la echipamente multimedia și de prezentare pentru pregătirea și prezentarea
activităților;
Accesul la ajutor specializat pentru o gamă largă de probleme, într-un singur loc;
Un loc de studiu deschis în afara orelor normale de școală ( aspect foarte important, mai ales
pentru elevii care acasă nu au un mediu adecvat );
O mai mare autonomie pentru cel care învață – libertatea de a-și planifica activitățile de
învățare pentru a răspunde propriilor nevoi sau constrângeri.
Simpla alocare a unor noi resurse, computere și a altor echipamente în spațiul bibliotecii sau
chiar mutarea într-un spațiu mai mare în cadrul școlii nu va transforma biblioteca într-un
centru de documentare. Diferența constă în activitățile desfășurate acolo și în modul în care
acestea sunt stimulate și sprijinite. Unele cadre didactice vor susține cu entuziasm ideea și se
vor implica, iar altele vor dori să continue să predea ca și înainte, în aceeași manieră didactică
și vor avea în centrul de documentare doar un loc unde se pot obține informații. Pentru ei,
abordările centrate pe elev sunt doar teorie. De asemenea, aceste abordări pot fi inițial dificile
și pentru elevi pentru că le solicită să fie participanți activi și să preia în mod real conducerea.
Unii pot fi reticenți ori pentru că nu au abilitățile necesare, ori pentru că nu conștientizează
beneficiile.
Centrul de Documentare și Informare este un spațiu primitor cu funcții precise,
capabil să facă învățarea mai atractivă și mai aproape de nivelul european. Beneficiind de un
fond documentar bogat, actualizat, pe suporturi diferite, oferă acces la surse multiple de
informare, documentare, sprijină elevul pentru a fi autonom, prin construirea unui parcurs
personalizat, prin exprimarea liberă a opțiunilor, prin capacitatea și disponibilitatea de a face
față situațiilor noi cu care se confruntă, provocatoare, creative, prin abordarea de noi metode
de învățare și de lucru în echipă.

28Statutul profesorului documentarist se adaptează unei noi „filozofii” a bibliotecii, acesta
nemaifiind păstrător pios a unor documente pentru un număr restrâns de erudiți, el deservind
astăzi un public mult mai numeros, mai diversificat și mai exigent.
Informatica, memoria numerică, bazele de date informatizate, vocabularul, formarea
inițială și permanentă fac parte din activitatea zilnică a profesorilor documentariști, pentru a
satisface nevoile unor cititori diverși care vin în Centrul de Documentare și Informare să-și
petreacă în mod util și plăcut timpul liber, să se cultive, să se pregătească într-un anumit
domeniu, să se perfecționeze.
2.3.Insuccesul școlar
de facut!!!
2.3.2.Factorii insuccesului școlar
de facut!!!
2.3.2.Metode de abordare a dificultăților de învățare prin activități specifice
CDI
Pornind de la premiza că fiecare copil are particularități, interese, abilități și necesități de
învățare unice, toate drepturile sale referitoare la educație trebuie realizate într-o manieră care
să conducă la o integrare socială și o dezvoltare individuală cât se poate de complexe,
incluzând dezvoltarea sa culturală și spirituală. Tratarea diferențiată, individualizată a elevilor
este obligatorie pentru valorizarea potențialului fiecărui copil. Diferențierea reprezintă
adaptarea activității de predare-învățare-evaluare, sub raportul conținutului, al formelor de
organizare și al strategiilor didactice la particularitățile copiilor (vapacitate de învâțare, ritm
de gândire și acțiune, abilități, motivații și interese).
Pentru a identifica cele mai potrivite metode de abordare a dificultăților de învățare la elevi,
este necesară mobilizarea tuturor factorilor implicați în procesul educativ: profesori, părinți
elevi. Datorită faptului că dificultățile de învățare pot fi episodice sau pot fi de durată atunci
când intervine un handicap social sever, evaluarea elevilor trebuie făcută cu maxină
responsabilitate. Dintre metodele de abordare eficiente amintim: cunoașterea elevului și
adaptarea instruirii școlare la nivelul acestuia, proiectarea modernă a activității didactice,
utilizarea unor strategii didactice activ-participative, tratarea diferențiată a elevilor prin
adecvarea nivelului instruirii la posibilitățile acestora, temeinica pregătire a cadrelor didactice,
sporirea rolului învățământului preșcolar considerat ca bază pentru dobândirea principalelor
norme și reguli de comportare, stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școală și
familie, proiectarea unor acțiuni de orientare școlară și profesională adecvate care să se

29desfășoare pe tot parcursul școlarității, dar mai ales la sfârșitul de ciclu școlar și trecerea la
viața activă.
O atenție deosebită trebuie acordată elevilor care provin din medii defavorizate. În cele mai
multe cazuri aceștia dispun de resurse materiale insuficiente pentru a-și procura materialele
necesare pentru școală. Centrul de documentare și informare capătă astfel rolul de mediator,
de facilitator al procesului de predare-învățare pentru elevi. Este importantă stabilirea unei
relații de parteneriat între CDI și familie sau alți factori din afara școlii, respectiv comunitatea
locală, ong-uri. Familia trebuie să acorde importanță școlii, să manifeste interes pentru studiile
copiilor, să se arate preocupată de formarea lor profesională, de perspectivele lor sociale. În
acest sens pot fi organizate mese rotunde, lectorate cu părinții, dezbateri, participarea efectivă
a părinților în viața școlară și la multiplicarea interacțiunilor personale între conducerea școlii
și membrii familiei.
Profesorul documentarist reprezintă piesa de bază în acțiunea de asigurare a reușitei școlare.
Pentru aceasta el trebuie să dispună nu numai de o bună pregătire de specialitate, ci și de o
competență psihopedagogică exprimată prin câteva caracteristici: diagnosticarea capacității de
învățare; atragerea, stimularea și încurajarea elevilor de a participa activ la activitățile
centrului de documentare și informare; respectarea ritmului propriu de învățare al fiecărui
elev; ierarhizarea și diferențierea sarcinilor în funcție de particularitățile de învățare ale
elevilor; identificarea lacunelor și a dificultăților întâmpinate; folosirea unor metode de
evaluare pertinente a activităților desfășurate de elevi (evaluare documentară și disciplinară).
Strategiile de tratare diferențiată sunt concepute pe baza unei bune cunoașteri a elevilor.
Elevii aflați în diferite situații de risc școlar pot fi cuprinși în activități frontale, dar tratați
individual, primind sarcini de lucru care să țină cont de dificultățile lor. De asemenea, ei pot fi
organizați pe grupe de nivel, iar sarcinile de învățare trebuie elaborate astfel încât să creeze
elevilor oportunități de succes, pentru că succesul le dezvoltă încrederea în sine și îi
motivează în inițiativele următoare. Capitalul afectiv investit de către profesor și exprimat
printr-o relație caldă este cel care motivează elevul să își depășească dificultățile.
O altă metodă prioritară este cea a recompenselor. Dacă un elev rămas în urmă la învățătură
care depune eforturi vizibile pentru a-și îmbunătăți situația școlară, dar care se demoralizează,
deoarece eforturile lui nu sunt urmate de recompensele așteptate (laude, încurajări din partea
profesorilor, colegilor, părinților).

30În activitățile didactice destinate elevilor cu dificultăți în învățare se pot folosi metode
expozitive (povestirea, expunerea, explicația, descrierea), dar trebuie respectate anumite
cerințe: folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale;
prezentarea să fie clară, precisă și concisă; ideile să fie sistematizate; să se antreneze elevii
prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înțelegerii conținuturilor de către aceștia și
pentru a interveni cu noi explicații atunci când se impune acest lucru. În completare la aceste
activități pot fi utilizate resursele din spațiile centrului de documentare și informare: spațiul
informatic unde există un birou specific multimedia și calculatoare; spațiul de lucru individual
dotat cu mese individuale și scaune; spațiul audiovizualului (multimedia) dotat cu televizor,
videoplayer, DVD player, videoproiector, ecran poiecție, boxe, calculator/laptop; spațiul
lecturii de destindere (colțul de lectură) îl găsim în apropierea rafturilor cu cărți, într-un loc
luminos; spațiul de documentare este dotat cu mese și scaune, poate fi unit cu spațiile de lucru
individual și pe grupe; spațiul expozițional este dotat cu panouri de afișaj unde pot fi
vizualizate lucrările elevilor: eseuri, desene, expoziții, fotografii, creații proprii etc. Toate
aceste spații clar delimitate devin un adjuvant în desfășurarea oricăror tipuri de activități pe
care cadrele didactice doresc să le organizeze. Experiența practică a demonstrat necesitatea
îmbinării metodelor interogative cu celelalte metode expozitive, demonstrative, activ-
participative înlăturându-se monotonia și stimulându-se gândirea și concentrarea atenției,
condiții necesare în obținerea succesului la elevii care necesită abordări diferențiate în
învățare. Prin utilizarea metodelor de simulare elevii pot fi implicați în situații concrete de
viață sub forma de joc, trezindu-le astfel motivația și participarea activă, emoțională,
constituind un mijloc de socializare și interrelaționare cu cei din jur.
Obiectiv prioritar al centrului de documentare și informare, dezvoltarea gustului pentru
lectură, își propune reducerea distanței culturale dintre carte și elevi. Paleta modalităților de
promovare a lecturii este foarte largă: cluburi de lectură; ateliere ale tinerilor scriitori;
expoziții; activități ludice în jurul cărții, albumelor, benzilor desenate; întâlniri cu scriitori,
ilustratori, editori, jurnaliști, povestitori; prezentări de carte. Deficiențele constatate în modul
de învățare al elevilor se datorează faptului că elevii nu pătrund sensul textului. Cititul cursiv
este indispensabil în descifrarea unui text. Citirea este principala deprindere pe care se
bazează întreaga activitate școlară. Elevul învață cel mai mult citind. Prin citire el asimilează
cele mai multe date noi, prin citire el verifică cunoștințele deja dobândite, leagă aceste
cunoștințe de unități mai mari.21
21 Barna, de completat!!!!!

31Alte activități pot fi realizate în co-teaching sau în echipă între profesorul documentarist și
profesorul diriginte/disciplină sau consilierul școlar. Co-teaching-ul implică faptul că două
sau mai multe cadre didactice cu niveluri echivalente de formare, dar cu domenii diferite de
expertiză desfășoară un anumit tip de activitate didactică în același timp, în același spațiu
fizic, cu un grup eterogen de elevi, inclusiv cu dizabilități și/sau cu cerințe speciale, într-o
manieră flexibilă și deliberată prin care se vine în întâmpinarea nevoilor elevilor.22 Aceste
activități pot duce la ameliorarea stărilor conflictuale care apar între elevi, evitarea
discriminărilor, evitarea reacțiilor impulsive, a amenințărilor, utilizarea unui limbaj adecvat.
CAPITOLUL 3 Exemple de bună practică privind reușita și eșecul școlar
3.1. Modalități de organizare a activităților din CDI
Activitatea centrului de documentare și informare este structurată pe patru domenii
principale, care coincid cu misiunile profesorului documentarist. Activitățile centrului de
documentare și informare, așa cum reies ele din recomandările în special cele din
Regulamentul de organizare și funționare al CDI și bibliotecilor școlare, se organizează în:
1.1.1.Activități pedagogice:
-Inițiere în cercetarea documentară – activitate ce poate fi organizată atât sub forma
unui curs opțional la clasele debutante (a V – a, a IX – a), curs ce va trebui adaptat și
specificului unității de învățământ, dar și sub forma unor activități cu caracter independent, la
clase diferite, atunci când este necesar, pe parcursul anului școlar (în săptămâna altfel, de
exemplu);
– Prezentarea centrului de documentare și informare și promovarea activității sale –
această activitate este organizată, de obicei, la început de an școlar, pentru clasele nou intrate
în școală (clasa pregătitoare/I, clasa a V – a, a IX – a) și va fi adaptată vârstei elevilor și
specificului școlii (profilul pe care îl urmează clasa a IX – a, de exemplu) și cadrelor didactice
nou venite în unitatea de învățământ, dar va putea fi organizată și în timpul anului școlar, ori
de câte ori este necesar sau chiar la propunerea altor cadre didactice, pentru alte clase;
-Activități ce vor viza formarea competențelor infodocumentare, dezvoltarea acestora –
aceste activități pot fi structurate printr-un curs opțional în continuarea celui de inițiere în
cercetarea documentară, dar și în activități cu caracter independent de un curs opțional.
Formarea și dezvoltarea cometențelor documentare pot fi elemente integrate în activitatea
profesorului documentarist atunci când beneficiarii CDI, în special elevii, folosesc centrul de
22 Gherguț, Alois, 2016, Educația specială: ghid metodologic, Polirom, Iași

32documentare și informare în mod neprogramat (pentru a-și căuta informațiile necesare unei
teme de casă, profesorul îi asistă pe elevi în identificarea și utilizarea resurselor disponibile și
identificarea corectă și eficientă a informațiilor de care elevii au nevoie în realizarea temei);
-Activități ce presupun integrarea elevilor cu dificultăți de învățare sau rămași în urmă,
dar și pentru elevii care învață bine, dar și pentru dezvoltarea competențelor cheie ale
acestora, etc.;
-Activități de orientare școlară, profesională și vocațională, ce presupun colectarea,
prelucrarea de informații utile elevilor în alegerea unei meserii sau a unei școlii de profil
(prezentarea ofertei universităților și a specializărilor acestora, pe baza intereselor elevilor, de
asemenea și a specializărilor liceelor pentru elevii claselor a VIII – a);
– Alte activități ce implică utilizarea resurselor CDI, parteneriate educative etc.
1.1.2.Activități culturale:
-Activități ce presupun promovarea cărții și a lecturii sub diferitele ei forme;
-Activități ce implică vizionarea unor filme educative;
– Întâlniri cu scriitori, autori sau alte personalități din domeniul culturii;
– Ateliere și cercuri de lectură, teatru sau artă;
– Promovarea patrimoniului cultural, a tradițiilor populare și exploatarea acestor
elemente în scop educativ;
1.1.3.Activități de comunicare:
– Cercetarea documentară presupune și adunarea, prelucrarea și comunicarea
informațiilor necesare utilizatorilor centrului de documentare și informare, fie că e vorba de
elevi, cadre didactice sau chiar membrii comunității locale;
– Stabilirea de contacte, schimbul de experiență sau de bune practici atât între profesorul
documentarist din școala unde funcționează CDI-ul și alți profesori documentariști din alte
unități de învățământ, dar și între cadrele didactice din școli diferite;
– Colaborarea cu cadrele didactice din școală în vederea organizării de activități și
stabilirea unor posibile parteneriate cu alte școli sau instituții.
1.1.4.Activități de gestionare:
– Aceste activități presupun organizarea unei bune funcționări a centrului de
documentare și informare, atât din punct de vedere a activităților desfășurate, dar și din
perspectiva funcționării echipamentelor din CDI, a punerii la dispoziția utilizatorilor a

33resurselor necesare și a organizării spațiului centrului de documentare și informare pentru o
desfășurare în condiții optime a activităților propuse;
– Alte tipuri de activități de gestionare implică redactarea documentelor specifice
muncii profesorului documentarist (planificările anuale și semestriale, proiecte de activitate,
planificarea activităților etc.);
– Gestionarea resursei umane din perspectiva evoluței în carieră (susținerea și obținerea
gradelori didactice, participarea la cursuri de formare și perfecționare). 23
Indiferent de tipologia activităților desfășurate în centrul de documentare și informare,
acestea sunt, de obicei, programate, dar CDI-ul este gazda și a utilizării neprogramate, libere
de către elevi, mai ales după ore, atunci când informația de care are nevoie este disponibilă în
centrul de documentare și informare. Această utilizare neprogramată este un atu și pentru
cadrele didactice atunci când au nevoie de anumite materiale sau resurse ce există în CDI.
3.2. Elaborarea proiectului educațional pentru asigurarea reușitei
/prevenirea eșecului școlar
de facut!!!!
3.3. Colaborarea profesorului documentarist cu echipa pedagogică
Activitățile organizate în centrul de documentare și informare presupun colaborarea dintre
profesorul documentarist și cadrele didactice din școala în care acesta își desfășoară
activitatea.
Georgeta Bădău, în lucrarea Inițiere în cercetarea documentară. Partea I propune
axe ale colaborării profesorului cu echipa pedagogică a școlii, organizate în următorul tabel24:
Axele
colaborării
documentarist
– echipă
pedagogicăActivități specificeCe își propun aceste
activități?
Educația pentru
informațieprezentarea CDI și a tipurilor de
resurse
inițiere în utilizarea instrumentelor
de căutare a informației
tehnici de întocmire a diferitelor inițierea și formarea elevilor în
cercetarea documentară,
oferirea unor instrumente facile
de acces la informație,
dobândirea autonomiei în
23 M.E.C.T.S. – Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor de documentare și
informare și a bibliotecilor școlare;
24 Bădău, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară. Alba Iulia [s.n.], 2004, p.54-55.

34produse documentare (dosar,
expozeu, sinteză, afiș)…instruire
Dezvoltarea
gustului pentru
lecturăconcursuri de lectură
ateliere de creație literară
editarea unor reviste școlare,
albume BD, romane-foto
cluburi de lectură
întâlniri cu autori, ilustratori,
ziariști
„săptămâna presei”
lectura imaginii…reducerea distanței culturale și
psihologice dintre elev și carte,
crearea unor situații motivante
pentru lectura de orice tip
(lectura documentară, lectura
de plăcere, lectura imaginii)
Educația pentru
orientarea
școlară și
profesionalăîntâlniri cu personalități din
diferite domenii
vizite
vizionarea/audierea unor
emisiuni radio-tv
dezbaterea unor articole din
presă
prezentarea unor meserii …să contribuie la dezvoltarea
armonioasă a personalității
elevilor, să ofere informații din
rețeaua școlară și profesională,
să contribuie la mai buna
cunoaștere a dinamicii pieței
muncii, să formeze elevii în
vederea alegerii carierei și a
respectului față de muncă
Educația
artistică și
culturalăspectacole
vizionări de filme
cluburi
expoziții
concursuri
schimburi culturale…să educe elevii pentru
receptarea valorilor culturale,
să contribuie la promovarea
valorilor autentice și a culturii,
să contribuie la cunoașterea și
respectarea valorilor
patrimoniului culturii naționale
și universale
Educația civică
(educația civică
este inclusă,
într-un fel sau
altul, în fiecare
activitate
organizată de
către
comunitatea
educativă)acțiuni de educare pentru
protecția civilă, viața privată,
sănătate, securitate personală,
protecția mediului, drepturile
omului
acțiuni de educarea pentru
respectarea normelor formale și
informale ale vieții
școlare/socialeeducarea pentru respectarea
normelor formale și informale
ale vieții școlare/sociale,
formarea simțului
responsabilității față de
semeni, față de valorile
naționale, față de mediul
înconjurător

353.4. Integrarea resurselor CDI în activități remediale diferențiate
Activitățile remediale diferențiate cu ajutorul resurselor din centrul de documentare și
informare sunt acele activități în cadrul cărora se urmărește depășirea unor probleme ca lipsa
de motivație și voință, refuzul de a participa activ și afectiv la orele de curs, comportament
agresiv, evitativ, opozant, hiperactiv, deficiențe ușoare de limbaj sau memorie.
Exerciții de exprimare orală cu elevii care întâmpină defect de pronunție
1. C. (clasa pregătitoare), întâmpină dificultăți de exprimare și nu reușește să-și ducă
până la capăt ideea atunci când relatează o întâmplare. În sprijinul lui, profesorul
intervine formând un cerc cu elevi de aceeași vârstâ. Fiecare elev este invitat să
relateze un eveniment amuzant. În timp ce Călin își povestește întâmplarea, profesorul
îi adresează întrebări formulate clar, întrebări care îl vor învăța să aranjeze verbal
informația în ordine cronologică și să descrie exact întâmplarea. Este important ca
profesorul să pună întrebări adecvate de tipul „unde”, „când”, „de ce”, deoarece în
acest fel elevul va fi obligat să ofere răspunsuri mult mai dezvoltate și nu răspunsuri
de tipul „da” sau „nu”.POZEEE
2. La sfârșitul orelor cu clasa, M. (clasa pregătitoare) vine în cdi și îi povestește
profesoarei o serie de întâmplări din ziua respectivă. Profesoara observă că elevul face
mai multe greșeli gramaticale și nu utilizează corect cuvintele și frazele. Pentru a
corecta seria de greșeli, profesoara alege de pe raft niște enciclopedii cu imagini,
urmând să facă anumite comentarii pe baza acelor imagini. Ea îi va vorbi elevului în
fraze scurte și clare permițându-i acestuia să adopte la rândul lui un ritm propriu în
vorbire.
3. Lui A. (clasa pregătitoare) îi place debutul activităților în cdi care vizează stimularea
gustului pentru lectura imaginii. Astfel, își alege cartea preferată de pe raft și o
prezintă cu mult entuziasm colegilor nerăbdători să afle lucruri noi. Profesoara
lecturează cu voce tare o poveste, folosind intonațiile adecvate fiecărui personaj și
totodată va explica cuvintele necunoscute. Această activitate vizează îmbogățirea
vocabularului, memorarea în ordine cronologică a unor evenimente și reconstituirea
sau alegerea unui alt final pentru poveste.

364. Alte tipuri de exerciții care vizează exprimarea orală pot fi aplicate cu succes în cdi.
De exemplu, jocul de-a vânzătorul în librărie. Elevul va alege o carte și va încerca s-o
vândă, convingându-și interlocutorul.
Profesorul expune o serie de enciclopedii cu animale. Elevul va argumenta de ce îi
place un anumit animal, unde trăiește, cum arată și va încerca să îl imite.
Exercițiu de încurajare a scrisului și cititului
1. De curând, F. (clasa pregătitoare) a devenit interesat de ceea ce scrie pe eticheta
pantofilor de sport, a treningului, pe cutia de lapte pe care o primește la școală,
panourile publicitare de pe stradă.
Pentru a veni în sprijinul său, profesorul va decupa imagini din ziare, cataloage,
reviste publicitare de la supermarket, le va lipi într-un caiet și îl va ajuta să scrie
dedesubt cuvântul. Un real ajutor în sprijinul învățării alfabetului sunt literele de
cauciuc pe care elevii le pot manipula în voie și pot forma cuvinte. La fel
șabloanele de dimensiuni medii sub formă de litere de tipar sau de mână vor ajuta
elevii să asimileze orientarea literelor. POZA
Exerciții pentru elevii cu probleme de comportament
Unii elevi au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la viața școlară. Copilul trebuie
îndemnat să se cunoască, să exploateze bogăția temperamentului său hipersensibil și uneori
prea impulsiv, să-și adapteze aptitudinile de copil foarte energic situațiilor cu care se
confruntă.25
1. L. (clasa întâi) a fost exclus de la ora de citire deoarece nu avea un comportament
adecvat și perturba concentrarea celorlalți colegi. Decât să aștepte pauza pe coridor, el
cere voie profesoarei sa stea în cdi. Ca să nu fie o oră pierdută pentru L., profesoara îi
propune o activitate extrașcolară prin care elevul își va valorifica calitățile și
competențele. Astfel, îi va fi precizat scopul activității și i se cere să se concentreze
asupra a ceea ce este principal.
2. B. (clasa pregătitoare) deține deja cunoștințe peste media sa de vârstă. Cunoaște
literele, cifrele, face adunări și scăderi. De aceea colegii o privesc cu reticență și nu
reușește întotdeauna să se integreze în activitățile de grup. Elevii vor trebui sădeseneze
25 Deny, Madeleine, 2012, Un elev de nota 10: depășirea dificultăților și performanțele școlare: ghidul părinților,
Corint, București

37steagurile statelor din Uniunea Europeană și să realizeze un panou. În acest fel B. Își
va demonstra talentul și abilitățile, ajutându-și colegii să lipească pe panou materialele
fără să murdărească panoul și va corecta acele desene care au depășit șablonul. B.
devine astfel un sprijin pentru ceilalți colegi și contribuie la buna funcționare a clasei.
3. D. este un copil distrat. Are un simț estetic dezvoltat, dar nu reușește să finalizeze ceea
ce își propune. Odată ce profesoara lansează sarcina, D. merge la dulapul cu creioane
colorate, hârtie colorată, cartonașe etc. și ocupă în proporție de 90% masa de lucru din
cdi cu acestea, deși nu toate îi sunt necesare. Profesoara îi supune atenția și îi cere să
selecteze doar ceea ce îi este de folos pentru activitate. Îi cere totodată să elimine
resursele care nu îi sunt de folos, aranjându-le în dulap cum erau inițial. Împreună cu
profesoara va avea o discuție asupra etapelor activității, înainte de a o începe.
4. M. are un limbaj și un comportament agresiv față de colegi. Aceasă activitate are
menirea de a-l face să conștientizeze impactul pe care îl au comportamentele negative
asupra celor din jur, dar și asupra propriei persoane. Materiale necesare: o pensulă
groasă, acuarele, o foaie de flipchart, apă. Profesoara anunță elevul specificul
activității. Îi spune că vor picta, dar nu oricum. Modalitatea prin care vor picta e mult
diferită decât cele cu care e obișnuit M. la orele de desen. Vor sta în picioare, iar foaia
va fi așezată în față, pe jos. Vor înmuia pensulele în apă, apoi în culoare, după care vor
stropi cât de tare foaia de desen. M. este încurajat să aleagă culorile cu care dorește să
realizeze pictura. La finalul picturii abstracte, profesoara va purta un dialog cu M.,
despre cum s-a simțit în timp ce a realizat-o. Se va urmări prezentarea de către copil a
stării de bine simțită după ce a stropit hârtia și a lăsat urme pe foaie, dar stările de
disconfort trăite pentru faptul că s-a murdărit, că a stropit și înafara suprafeței de
hârtie. Aceste trăiri emoționale vor fi asociate cu comportamentele agresive pe care le
manifestă copilul față de ceilalți: atunci când agresăm pe cineva fizic sau verbal, lăsăm
urme în sufletul celuilalt ca și urmele lăsate de culori pe hârtie. Culoarea e furia pe
care o simte cel care agresează, iar modul în care M. a stropit poate reprezenta
agresivitatea lui față de alți copii. Dacă ne simțim furioși pentru ceva anume sau dacă
dorim să schimbăm ceva la propria persoană, asta nu înseamnă că avem dreptul să-i
rănim pe alții. Încă de un lucru trebuie ținut cont: când rănim pe alții prin
comportamentul nostru agresiv, ajungem să ne rănim și pe noi. La fel cum au ajuns
culorile pe hainele lui M. Dacă un copil lovește un alt copil asta nu înseamnă că sunt
rezolvate propriile probleme, ci din contră, pe lângă acelea se mai adaugă

38comportamentul agresiv. Este important modul de a gestiona furia, indiferent care e
cauza ei.
Exreciții pentru elevii care întâmpină dificultăți în învățare
1. ………………de continuat
Tehnici educative folosite la copiii cu tulburări din spectrul autist
La elevii cu tulburări din spectrul autist evaluarea dezvoltării lor este dificilă, având în vedere
absența motivației sociale și tulburările de atenție. În aceste condiții este importantă reperarea
interesului elevilor. Pentru aceasta este important să observăm cu ce se ocupă copilul autist în
mod spontan. Două tipuri de activități sunt demne de remarcat: cele care par să furnizeze un
interes sau o motivație și cele care par destinate să reducă stresul sau stimularea în exces.
O abordare corectă a copiilor cu autism va duce la rezultate cât mai eficiente. Timpul fixării
atenției la aceștia este foarte scurt, de aceea în tehnica de lucru este indicată filtrarea a doar
ceea ce este pertinent. De asemenea, simplificarea limbajului, prezentarea unor imagini și a
informațiilor în mod constant va duce la o bună înțelegere a mesajului transmis. Orice mijloc,
gest care poate amuza elevul va fi utilizat pentru reținerea atenției.
Modele de fișe de activitate realizate în centrul de documentare și informare pentru elevii cu
tulburări din spectrul autist
Model 1
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Profesor documentarist: Adina Udrescu
Clasa: a IX-a
Eleva: J. S.
Titlul: Vânătoarea de comori
Scopul activității: Parcurgerea unor sarcini care vor duce în final la găsirea unei comori.
Totodată, activitatea urmărește familiarizarea elevei cu organizarea fizică și intelectuală a
centrului de documentare și informare
Obiective documentare: să situeze și să identifice CDI în școală
să repereze diferitele spații CDI
să distingă diferitele tipuri de resurse CDI
Cognitive: să identifice semnificația unui mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu claritate;
să formuleze enunțuri proprii în diverse situații de comunicare;

39 să exprime idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes și încredere în
sine.
Afective: să participe cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
să identifice trăsături pozitive de caracter
Materiale necesare:
O fișă care indică locurile unde vor fi ascunse sarcinile care duc la final la găsirea comorii, o
fișă cu sarcini pe care trebuie să le realizeze eleva pentru a găsi comoara, foarfece, scotch,
cutie cu bomboane de ciocolată care să reprezinte comoara (cutia cu ciocolată trebuie să fie
dintre cele preferate de elevă), o inimioară de mărimea unei foi A4 (decupată dintr-un
carton/foaie de culoare roșie), lipici.
Etape în desfășurarea jocului:
A. Notarea pe bilețelele cu indicii locurile unde vor fi ascunse sarcinile pe care eleva va
trebui să le îndeplinească. Locurile alese de către documentarist sunt: pe cuier, în
spațiul de primire; pe al treilea calculator din spațiul informatic; în spatele ecranului
de proiecție, din spațiul multimedia; sub fotoliul din spațiul lecturii de destindere; pe
panoul spațiului de afișaj; în partea laterală a copiatorului din spațiul de multiplicare a
documentelor; pe cutia de bomboane de sub suportul de pixuri de pe biroul
profesorului documentarist (spațiul documentaristului).
B. Decuparea bilețelelor din cele două fișe;
C.Așezarea bilețelelor cu sarcini în spațiul CDI-ului;
D. Începerea vânătorii de comori.
Explicarea modului de utilizare a bilețelelor
Utilizarea indiciilor Utilizarea bilețelelor cu sarcini
-bilețelele cu indicii vor fi ținute de
profesor, iar în momentul ăn care
eleva a rezolvat o sarcină de lucru,
profesorul îi va spune unde se află
următoarea sarcină- eleva va realiza sarcina scrisă pe
bilețelul găsit;
– la fiecare sarcină de lucru profesorul
va nota pe spatele bilețelelor
răspunsurile date de către elevă, după
care vor fi lipite pe inimioara din
carton roșu
START
-reprezintă bilețelul care începe aventura în
căutarea comorii;BILEȚEL NR. 1
sarcina de lucru: “Pentru a merge mai departe
va trebui să te gândești foarte bine și să-mi

40- pe spatele acestui bilețel va fi atașată sarcina
de lucru de pe bilețelul nr. 1povestești o faptă bună pe care ai făcut-o azi”
– la finalul istorisirii, profesorul îi va oferi
indiciul nr 2.
Indiciul nr. 2
-prezintă locul unde se află sarcina de
lucru de pe bilețelul nr. 2BILEȚEL NR. 2
sarcina de lucru: “Ce ai dori să vizitezi în
vacanța de vară?”
– în timp ce eleva răspunde la întrebare,
profesorul va nota pe spatele
bilețelului locurile pe care și-ar dori să
le vadă în vacanță
– la finalul expunerii, profesorul îi va oferi
indiciul nr 3.
Indiciul nr. 3
prezintă locul unde se află sarcina de lucru de
pe bilețelul nr. 3BILEȚEL NR. 3
sarcina de lucru:
“Ascultă următoarea situație: mama te trimite
la magazin să cumperi pâine. Imaginează un
dialog cu vânzătoarea.”
– profesorul notează pe spatele
bilețelului strategia de rezolvare
adoptată de elevă în cazul interacțiunii
de scurtă durată cu vânzătoarea;
-după finalizarea răspunsului,
profesorul îi va oferi indiciul cu nr. 4
Indiciul nr. 4 BILEȚEL NR. 4

41prezintă locul unde se află sarcina de lucru de
pe bilețelul nr. 4sarcina de lucru:
“Pentru a merge mai departe enumeră trei
feluri de mâncare preferate de tine.”
– profesorul va nota pe spatele
bilețelului cele trei feluri de mâncare
prezentate;
-după finalizarea răspunsului,
profesorul îi va oferi indiciul cu nr. 5
Indiciul nr. 5
prezintă locul unde se află sarcina de lucru de
pe bilețelul nr. 5BILEȚEL NR. 5
sarcina de lucru:
“Gândește-te acum la cel mai bun prieten al
tău. Povestește o întâmplare mai puțin fericită
petrecută împreună, în urma căreia v-ați
supărat părinții.”
– profesorul va nota pe spatele
bilețelului faptul că nimeni nu este
perfect, toți mai greșim, învățăm din
greșeli și nu le mai repetăm
-după finalizarea răspunsului,
profesorul îi va oferi indiciul cu nr. 6
Indiciul nr. 6
prezintă locul unde se află sarcina de lucru de
pe bilețelul nr. 6BILEȚEL NR. 6
sarcina de lucru: “Este prima zi de școală
după lunga vacanță de vară. Azi mă voi
întâlni după mult timp cu doamna profesoară
de la CDI. Ce îi voi spune?”
– profesorul va nota pe spatele

42bilețelului răspunsul elevei și îi va
oferi indiciul cu nr. 7
Indiciul nr. 7
prezintă locul unde se află sarcina de lucru de
pe bilețelul nr. 7BILEȚEL NR. 7
AI GĂSIT COMOARA!!! FELICITĂRI!!!
-bilețelul va fi lipt pe cutia de
ciocolată;
– în timp ce eleva savurează
bomboanele, profesoara îi va arăta
inimioara cu toate bilețelele pe ea,
subliniind faptul că prin intermediul
acestei vânători de comori a reușit să
o cunoască mai bine, iar eleva s-a
familiarizat cu diferite locuri
semnificative din centrul de
documentare și informare.
Evaluare: orală și observarea comportamentului elevei.
Timp: 45 min.
Model 2
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Profesor documentarist: Adina Udrescu
Clasa: a IX-a
Eleva: J. S.
Titlul: Călătorie în lumea poveștilor. Povestea lui Harap-Alb
Scopul activității: Formarea capacității de înțelegere a semnificației globale a unui text literar
Obiective operaționale:
Documentare: să situeze și să identifice CDI în școală
să repereze și să descrie diferitele spații CDI
să distingă diferitele tipuri de resurse CDI
să verifice dacă un document există în fondul CDI
Cognitive: să identifice personajele din diferite povești cunoscute (în imagini, siluete, măști)

43 să identifice poveștile din care fac parte personajele indicate
să răspundă la întrebări legate de textul poveștii în enunțuri simple, cu sprijinul
profesorului documentarist
să povestească basmul Povestea lui Harap Alb cu ajutorul pictogramelor și al
profesorului documentarist
să aranjeze imaginile cu secvențe din poveste în ordinea cronologică a derulării
evenimentelor.
Psihomotorii: să imite gesturi și acțiuni ale personajelor din poveste pe parcursul povestirii
Afective: să diferențieze personajele pozitive de cele negative
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, jocul didactic,
povestirea
Mijloace didactice: imagini din poveste, planșe cu imagini din poveste, siluete ale
personajelor, cărți de povești, față zâmbitoare/tristă.
Forme de organizare: frontală, individuală
Evaluare: formativă și sumativă. Formele de evaluare vor fi cele tradiționale (evaluarea orală
și scrisă), dar și observarea comportamentului elevei. Instrument de evaluare: fișa de lucru.
Timp: 45 min.
Model 3
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Profesor documentarist: Adina Udrescu
Clasa: a IX-a
Eleva: J. S.
Titlul: Pe cărările anotimpurilor
Scopul activității: Evaluarea cunoștințelor și deprinderilor însușite, referitoare la cele patru
anotimpuri ale anului
Obiective operaționale:
Documentare: să situeze și să identifice CDI în școală
să repereze și să descrie diferitele spații din CDI
să distingă diferitele tipuri de resurse din CDI
să verifice dacă un document există în fondul CDI
Cognitive: să recunoască cele patru anotimpuri prezentate în imagini
să recunoască anotimpurile în descrierile scurte prezentate
să asocieze imaginile-simbol de pe jetoane cu anotimpul potrivit

44 să identifice imaginea nepotrivită unui anotimo dintr-un șir de cinci imagini
să numească însușiri/cuvinte pentru obiectele/ființele din imagini.
Psihomotorii: să deseneze câte un element sugestiv pentru fiecare anotimp
Afective: să se conformeze regulilor stabilite pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.
Metode și procedee: conversația, observația dirijată, lectura, explicația, demonstrația,
exercițiul, jocul didactic
Mijloace didactice: panouri, planșe cu peisaje specifice diverselor anotimpuri realizate de
elevi în cadrul orelor de educație plastică, jetoane cu simboluri ale anotimpurilor, foi A4,
calculator, CD cu Anotimpurile de Antonio Vivaldi, fișe de lucru, carioci, pixuri, planșe –
puzzle
Forme de organizare: frontală, individuală
Evaluare: formativă, probă orală, scrisă și practică, aprecieri verbale.
Timp: 45 min.
Model 4
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Profesor documentarist: Adina Udrescu
Clasa: a IX-a
Eleva: J. S.
Titlul: Educație pentru securitatea personală. Educația rutieră salvează vieți.
Scopul activității: Formarea/dezvoltarea unui comportament responsabil ca participant la
trafic
Obiective operaționale:
Documentare: să situeze și să identifice CDI în școală
să distingă diferitele tipuri de resurse CDI
să verifice dacă un document există în fondul CDI
Cognitive: să numească participanții la trafic observând imagini reprezentative, jucării sau
apelând la bagajul propriu de cunoștințe (pietoni, vehicule, bicicliști, căruțași, conducători
auto)
să identifice drumul public, carosabilul, trotuarul, intersecția observând imagini
reprezentative și macheta
să identifice indicatoare rutiere (trecerea de pietoni, accesul interzis pietonilor,
copii, obligatoriu pentru circulația bicicletelor, interzis bicicliștilor, interzis căruțelor),
marcajul pietonal, semafoarele pentru pietoni și pentru vehicule, semnalele agentului de
circulație (de oprire și de deplasare în pas vioi) observând imagini sau jetoane reprezentative

45 să precizeze reguli de circulație care trebuie respectate de pietoni, bicicliști,
căruțași conform codului rutier, apelând la bagajul propriu de informații, citind informațiile de
pe slide-uri
să formuleze enunțuri proprii pe tema educației rutiere ca răspuns la întrebări, ca
relatări personale, implicându-se în dialog, observând imagini.
Psihomotorii: să organizeze corespunzător spațiul softului educațional Drumul public,
poziționând participanții la trafic, indicatoarele rutiere, marcajele pietonale
Afective: să participe activ la rezolvarea sarcinilor individuale, manifestând implicare din
proprie inițiativă
Metode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, exercițiul, expunerea,
jocul didactic, problematizarea
Mijloace didactice: fișe cu știri și imagini, filme cu accidente rutiere în care sunt implicați
pietoni, bicicliști, căruțași, înregistrare audio cu sirena ambulanței, laptop, ecran de peoiecție,
prezentări PowePoint despre Educația rutieră salvează vieți; Sunt un bun pieton; diplomă
Permis de bun pieton; soft educațional Drumul public, mașinuțe, biciclete, căruțe, pietoni
(păpușele din hârtie/carton), jetoane cu indicatoare rutiere, semafoare, polițist – toate
confecționate de elevi în cadrul orelor de educație plastică.
Forme de organizare: frontală, individuală
Evaluare: aprecieri verbale, acordarea de permise și diplome de bun pieton.
Timp: 45 min.

46CAPITOLUL 4
Cercetarea experimentală a temei
4.1.Tema de cercetare ………………………………………………………………………………………………….
4.2. Motivația alegerii temei …………………………………………………………………………………………
4.3. Ipotezele de cercetare …………………………………………………………………………………………….
4.4. Obiectivele de cercetare………………………………………………………………………………………….
4.5. Metodologia cercetării……………………………………………………………………………………………
4.6. Etapele și modul de organizare a cercetării ………………………………………………………………
4.7. Concluziile cercetării……………………………………………………………………………………………..
3.4. Activități remediale pentru elevii cu dificultăți de învățare – exemple de bună practică
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………
ANEXE …………..
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………