Capitolul I. Analiza componentelor spatiului geograf ic rural 1.1 Asezare geografica – avantaje si dezavantaje Elveția este un stat federal în Europa… [623291]

Capitolul I. Analiza componentelor
spatiului geograf ic rural

1.1 Asezare geografica – avantaje si dezavantaje

Elveția este un stat federal în Europa Centrală, fără ieșire la mare. Are graniță cu
Germania, Franța, Italia, Austria și Liechtenstein. Desi lipsa iesirii la mare poate
reprezenta un dezavantaj din punct de vedere turistic, aceasta compenseaza cu bogatia
reliefului.
Peisajul elvețian caracteristic este legat de un lanț muntos înalt situat în zona central –
sudică a țării. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin,
Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva,
Lacul Zürich, Lacul Neuchâtel și Lacul Constanța. Drumurile elvetiene ofera privelisti
spectaculare ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanturi muntoase din lume.
Traficul devine extrem de aglomerat in lunile de vara deoarece, pe lângă pajiștile uimitor
de verzi și vârfurile Alpilor veșnic înzăpezite, Elvetia este o gazdă primitoare, ce
dezvăluie și modernit atea specifică unei țări cu adevărat dezvoltate.
In plus, contrastul dintre sofisticatele aglomerari urbane si atmosfera rustica a satelor de
munte este incredibil.
Datorita pozitiei geografice, Elvetia face parte din toate zonele climatice ale Europei.
Spectrul climatic se extinde de la zone subtropicale in sudul tarii pana la zone arctice in
zonele inalte ale muntilor. Regulate, de multe ori violente si rapid schimbatoarele
contidii climatice din Alpi si inversiunile climatice definesc clima Elvetiei. Tur istii, in mod
particular, sunt uimiti de faptul ca ceata si temperaturile mici se gaseste la altitudinile
mici ale muntilor in timp ce soarele si temperaturile semnificativ mai mari sunt la
altitudinile mari ale muntilor. Comment [U1]: Slide 1
Comment [U2]: Slide 2 – 2 poze

Condițiile climatului alpin creaz ă imense rezerve de apă, care se scurg in numeroase
rauri și lacuri. Cele 1.484 de lacuri naturale, din care 1.358 sunt situate in Alpi, 112 in
regiunea Platoului și 14 in munții Jura, sunt aproape toate de tip glaciar. Cele mai
importante fiind cele de la poalele nordice și sudice ale Alpilor, lacuri de vale glaciară,
numite frecvent lacuri subalpine și intinse pe suprafețe mari. Pe langă rauri și lacuri
Elveția dispune și de multe izvoare naturale, care produc ape minerale și ape termale
cu o mare importa nța in activitatea turistică a țării.
Peisajul variat al Elveției oferă condiții ideale pentru o gamă diversă de plante și
animale, multe putand fi văzute pe fundalul unor peisaje montane spectaculoase. De pe
piscurile inzăpezite ale munților din vestul El veției pe malurile lacurilor din Ticino, puține
țări se pot mandri cu o gamă atat de variată de flora și faună.

1.2 Cadru natural – suport al activitatii turistice

Elvetia este sinonima cu aerul curat al muntilor, zapada imaculata si lacurile de cristal .
Muntii si vaile, ghetarii s i padurile, lacurile si raurile reprezinta o varietate uimitoare intr –
un spatiu atat de mic. Pentru turistii dornici de o vacanta activa sau o relaxare perfecta,
Elvetia este destinatia cea mai potrivita . Alpii nu au nevoie de nicio introducere si nu au
dezamagit n iciodata. Parcurile naturale sunt casa unor plante si animale rare sau
prezinta o geologie neobisnuita . Peste tot sunt telecabine sau cai ferate pentr u a cara
vizitatorii fara efort pe cele mai abrupte pante pentru a se bucura de o priveliste superba
de sus.
Noua dru muri nationale pentru biciclete înconjoara tara, majoritatea foarte putin
circulate, harti ale acestora și informatii în limba engleza pot fi gasite la oficiile de
informatii turistice. Biciclistii de munte sunt răsfățați de alegerea Elveției, cu rute
clasificate de la ușor până la extreme, urcări abrupte sau tururi pe d istanțe lungi. Pentru
ceva mai diferit, există dealuri și frumoasele sate din Mendris iotto sau cele puțin
cunoscute din Regiunea Capriasca, cu pădurile de castan și punctele de vedere din
Lacul Lugano. Comment [U3]: Slide 3

Elvetienii iubesc drumetiile iar Elveția este strabatuta de trasee bine marcate. Unele
dintre cele mai pitoresti rute ale Elvetiei sunt cele departe de traseele obisnuite ale
turistilor – perfecte pentru turistii care doresc sa descopere unele dintre cele mai
neobisnuite delicii pe care le ofera tara.
Elvetia este o tara ce merita vazuta de sus, de aceea turistii pot profita de curentii
puternici de aer pentru a zbura (sau pentru a invata ) cu deltaplanul sau pentru a face
salturi cu parapanta.
Nicaieri nu se schiaza mai bine in Europa. Schiorii lor și snowboarderii lor le stau la
dispozitie mii de kilometri de partii. Când zăpada a dispărut, o rețea de rute este
deschisă pentru motociclisti, canoeiștii și pietonii – toți cei care vor să se bucure de
peisajul rural într -un ritm mai plăcut. Rutele sunt bine semnalizate și pachetele
personaliza te sunt disponibile la cerere.
Avand peste 1400 de lacuri, turistii se pot bucura de o gama foarte larga de activitati
lacustre. Unele dintre cele mai cautate activitati pe lacu rile Elvetiei, sunt croazierele,
plimbarile cu barca sau pescuitul. De asemenea, datorita numeroaselor rauri montane,
cu debite si pante mari, se pot practica raftingul si canotajul.

Comment [U4]: Slide 4
Comment [U5]: Slide 5

1.3 Capital uman

Conform celor mai recente date ale Institulutui National de Statistica din Elveti a,
valoarea populatiei rurale , in anul 2015 a fost de 2 .156.000 oameni.
In ultimii 60 de ani indicatorul populatiei rurale a ajuns la valoarea maxima in anul 1980,
atunci cand s -a inregistrat o valoare de 2.712.037 oameni, in timp ce valoarea minima a
fost in anul 1991, cand s -a inregistrat o valoare de 1.782.886 oameni.
Desii factorii naturali precum precipitatiile si calitatea terenurilor pot explica densita tea
populatiei in regiunile rurale, acestea nu sunt suficiente pentru a explica schimbarile in
populatie. Diferentele demografice si sociale sunt doua variabile mult mai importante in
cazul Elvetiei, Factorii precum peisajul si stilul de viata joaca un rol tot mai important in
explicarea migratiei rurale in general. Se poate spune de asemenea ca factorii
economici joaca un rol in schimbarea populatiei.
Se poate spune ca depopularea zonelor rurale ale Elvetiei reprezinta mai mult o
problema locala decat una generala. In perioada anilor 1990 -2000, populatia din 261 de
zone rurale a inregistrat un declin major, astfel existand municipii in care gradul
populatiei rurale a fost afectat de migratie si imbatranirea populatiei, rezultand scadere
a populati ei rurale pe o perioada mai lunga de timp. 0100000020000003000000400000050000006000000700000080000009000000
1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015Evolutia populatiei rurale in Elvetia
Populatie totala Populatie rurala Populatia urbana
Comment [U6]: Slide 6

Ca variabile demografice, in studii s -a folosit ponderea populatiei locale tinere (sub 20
de ani) si a populatiei batrane (peste 60 de ani), deoarece varsta este cunoscuta ca
fiind un factor major care influentea za migratia populatiei.
De asemenea, deoarece turismul joaca un rol important in zonele rurale ale Elvetiei, si
deoarece multe sate sunt caracterizate de un numar mare de case de vacant a,
ponderea acestora a fost folosita ca un substitut pentru impactul o amenilor din alte
locuri asupra dezvoltarii populatiei. Persoanele ce detin o a doua casa, intr -o zona
rurala, se muta in aceste locuri, dupa pensionare. Avand in vedere acest lucru , o zona
rurala aflata in aproprierea unui lac sau a unei statiuni de schi va avea de obicei o cota
mult mai mare a caselor de locuit , si implicit a populatiei, decat zonele care se
caracterizeaza prin industrie sau agricultura intensiva .
De asemenea, zonele montane poarta un rol important , particular, in Elvetia,
considerandu -se adese a faptul ca problemele sociale precum depopularea, se
agraveaza in regiunile Alpine s pre deosebire de cele joase.
Nu in ultimul rand, avand in vedere toate aceste variabile, populatia rurala a Elvetiei se
afla in scadere datorita migratiei populati ei tinere in zonele urbane, populatia oraselor
crescand tot mai mult, si a imbatranirii populatiei din zonele rurale

1.4 Baza economica din spatial rural

Cu toate ca Elvetia se situeaza in randul tarilor cu agricultura avansata, totusi produsele
agroalimentare indigene nu pot acoperi necesarul populatiei. Ponderea productiei
agricole, in consumul total de produse agroalimentare, variaza mult cu natura acest ora.
Desi productiile la hectar la culturile agricole sunt ridicate, suprafata mica cultivata cu
cereale, sfecla de zahar, floarea -soarelui, legume s.a., nu poate acoperi necesarul de
consum.
In schimb, conditiile naturale favorabile producerii furajelo r si dezvoltarii sectorului
zootehnic fac ca produsele de natura animala destinate consumului populatiei sa fie

asigurate in intregime sau in buna parte din productia indigena. Cresterea animalelor a
reprezentat intotdeauna elementul economic esential. Mai mult decat altii, Elvetia
exporta cantitati apreciabile din asemenea produse, detinand un loc impor tant in
comertul cu branzeturi.1
Datorita influentelor mediteraneene din sudul si estul tarii, Elevtia detina aproximativ 15
000 de hectare cu podgorii cu s truguri albi si rosii, in care se produc vinuri faimoase
precum Merlott si Pinot Noir.
De asemenea, t urismul este una din ramurile principale economice ale Elvetiei. La
inceput a fost turism in adevaratul sens al cuvantului, adica excursii in muntii splen dizi
elvetieni, cu florile lor fermecatoare, si alpinismul, dar dupa 1950 schiul a devenit foarte
popular. Azi turismul reprezinta 15% din venitul total al tarii.

Capitolul II. Componentele potentialului
turistic rural

2.1 Arhitectura traditional

Arhitectura traditional a caselor si a fermelor din Elvetia depinde de un numar mare de
factori cum ar fi climatul local, tipul de agricultura, materialele disponibile, traditii locale
si locatii. Fiecare regiune din Elvetia si -a dezvoltat propriul stil, p entru a tine cont de
acesti f actori. Raspandirea populatiei W alser in cantonul Valais, la fel ca si raspandirea
culturii germanice in regiunea retroromana si prezenta elvetienilor in cantonul Ticino, a
permis amestecul diferitelor stiluri traditionale. Deoa rece pe timpul verii, oamenii urcau
pe versantill alpilor, iar iarna acestia coborau in vai, a necesitat construirea diferitelor
stiluri de case.

1 http://agrinet.ro/content.jsp?page=583&language=1 Comment [U7]: Slide 7

Pana la sfarsitul Evului Mediu, cea mai mare parte a fermelor erau compuse din mai
multe cladiri separate, fi ecare avand alt scop. La inceputul secolului 11, multe dintre
aceste ferme au inceput sa fie combinate intr -o singura ferma cu mai multe scopuri.
Fermele contineau camera pentru locuit, camari pentru depozitarea alimentelor, grajduri
si beciuri, toate sub un singur acoperis, insa separate de pereti. Pana in secolul 17,
bucatariile nu aveau semineu, insa in unele regiuni mai sarace, semineul a aparut abia
in secolul 19. In regiunile din nordul alpilor si in vaile alpine, piatra era folosita pentru
confectio naea sobelor si a cuptoarelor.
Decoratiunile externe pe cladirile din piatra si lemn, au inceput sa creasca vizibil, dupa
anul 1500. Decorarea fatadelor a atins punctul maxim in secolele 17 si 18, inainte sa
devina mai simple si comune in secolele urmatoa re.
In Vestul Elvetiei si in muntii Jura, marea majoritate a caselor erau construite din piatra,
datorita lipsei de lemn, apoi au inceput sa aiba fundatia din piatra si acoperisurile din
lemn. Casele din zonele inalte ale muntilor Jura aveau ferestrele mi ci pentru a proteja
impotriva zapezii si a vantului pe timp de iarna, in timp ce cele din zona temperate de
obicei aveau peretii deschisi la culoare si ferestre mai mari.
In Nord -Est, pe valea raului Rin, constructiile aveau inflente germanice. Fatadele
caselor erau decorate cu elemente simple din lemn.
In zonele alpine inalte, predominau fermele, zonele de locuit fiind separate de grajduri.
In general ele erau construite din blocuri simple cu grinzi. Partea din fata casei avea
ferestrele protejate de str easini mari.
In regiunea Valais, casele au fost influentate atat de francezi cat si de germane, fiecare
avand propriul lor stil architectural. In partea vorbitoare de franceza predominau
constructile din piatra, in timp ce in partea vorbitoare de germane, predominau
constructiile din lemn.
In Ticino, arhitectura traditional era similara cu cea din nordul Italiei, fiecare vale mica si
izolata, avand propriul stil architectural. Satele er au mici si compacte, cu ferme izolate .
Comment [U8]: Slide 8

2.2 Mestesuguri traditionale

Elevetienii din mediul rural se ocupa cu scupltura in lemn, pictura pe mobila, ceramica,
taieturi din hartie, si nu in ultimul rad, productia de ceasuri.
Toate obiectele confectionate din lemn, inclusive cele din ceramica sau picturile pe
mobila includ elemente specifice culturii elvetiene. Ele au reprezentate atat viata de zi
cu zi a fermierilor cat si elemente ale cadrului natural precum muntii Alpi.
Uneori, o bucată simplă de hârtie poate capta toată poezia tradițiilor alpine. Acest
minunat miracol e ste făcut posibil prin arta decor ării, în care modelele de dantelă sunt
tăiate meticulos cu foarfece sau cu un cuțit. Imaginile sunt realizate în mod tradițional
într-o singură bucată, în alb și negru – tehnica de decupaj poate totuși să ia tot felul de
nuanțe și f orme, uneori aparând ca un colaj de hârtie în diferite culori. Artiștii
contemporani iubesc motivele asimetrice, grafice și abstracte. Tradiționaliștii, în același
timp, favorizează scene cum ar fi un bătrân alpin sau o producție de brânză, hab itatul
tradițional cu cabanele și casele de lemn, compozițiile florale sau inimile cu motive
geometrice.

2.3 Manifestari etno -folclorice
Printre atractiile specifice turismului rural se afla manifestarile folclorice specifice
fiecărei regiuni.
Cornul Alpilor a fost initial un instrument al ciobanilor , folosit pentru a chema vacile in
grajduri cand era timpul pentru muls. Suflarea alfurnului seara este, de asemenea, o
temă tradițională în artă. Acest sunet a servit ca o rugăciune de seară și a fost practicat
în principal în c antoanele reformate, în timp ce în cantoanele catolice vorbitoare de
limbă germană din Elveția Centrală, apelul la rugăciune era preferat. Funcția principală
a alforului era, totuși, de a comunica cu păstorii din Alpii vecini și cu oamenii din valea
de ded esubt. Comment [U9]: Slide 9
Comment [U10]: Slide 10

Aruncarea steagului este un spectacol magnific care, atunci cand este acompaniat de
muzica folclorica, repr ezinta unul dintre cele mai solemne moment ale unui festival folc.
Aruncatorii de steaguri isi exectuta numerele acompaniati de muzica folclorica a
cornului alpilor in cadrul carnavalelor din Alpi, si acompaniati de cantaretii de yodel.
Aruncatorii de ste aguri au nevoie de foarte multa concentrare, iar pentru a se asigura ca
spectatorii ramaneau concentrate, era acompaniat de muzica cornului alpilor, chiar
daca aruncatul steagului si muzica instrumentului nu erau coordonate.
Festivalul dedicate coborarii bovinelor din regiunea lacului Schwarzsee, este un mare
festival focloric cu peste 700 de animale decorate multicolor si o piata cu diverse
delicatese culinare si mestesuguri. Aceasta ocazie are o mare semnificatie pent r
fermierii din Alpi deoarece invie o traditie de mult uitata. In timpul procesiunilor, locuitorii
din Alpi isi arata respectful pentru munca lor neintrerupta, din ultimile patru luni.
Un astfel de exemplu este festivalul Désalpe din Charmey, care a ajuns sa fie renumit
pe plan international. Sarbatoarea are loc in fiecare an in ultima sambata a lunii
septembrie si aduna iubitori ai traditiilor si ai autenticitatii din cele mai diverse locuri.
Transhumanta, sau «Rindyà» – cum se numeste pe aceste meleaguri, este o reflectare
a traditiilor montane si le garanteaza continuitatea. In cadrul festivalului turistii au ocazia
sa achizitioneze branzeturi traditionale produse in munti sau obiecte de artizan at create
de peste 90 de mesteri locali. Manifestari folclorice au loc pe toata durata zilei, oferind
turistilor ocazia sa aprecieze cultura locala.

2.4. Portul popular
Costumul național al Elveției este versatil, dar realizat în același stil; luminos, dar
modest; excentric, dar echilibrat; convenabil, dar frumos. Un astfel de stil de
îmbrăcăminte este tipic pentru Europa de Nord. Costumul tradițional al femeilor este
foarte feminin, cu accesorii frumoase și extraordina re. Imbracamintea populară a
bărbaților în unele regiuni poate fi foarte simplă și obișnuită, iar în alte părți ale țării, ea Comment [U11]: Slide 11
Comment [U12]: Slide 12

poate arăta mai degrabă aristocratică și elegantă. Îmbrăcămintea națională elvețiană a
provenit din stilul de viață, mediul și tradițiile poporului elvețian.
Există 26 de cantoane (provincii care au caracteristicile statelor semi -suverane) în
Elveția. Fiecare canton are o istorie unică, o constituție, un guvern și, bineînțeles,
tradiții. De aceea tradiția îmbrăcămintei din Elveția este foar te bogată și versatilă.
Hainele tradiționale ale fiecărui canton diferă de celelalte.
Acest lucru face ca sărbătorile naționale și festivalurile populare să fie atât de
interesante pentru turiști. Varietatea strălucitoare a costumelor naționale elvețiene este
uluitoare.
Setul de îmbrăcăminte care este considerat în prezent costumul național al Elveției este
din punct de vedere istoric o rochie țărănească. Aristocrația el vețiană a folosit mult mai
puțin specific pentru îmbrăcămintea regiunilor definite, îmbrăcămintea lor era comună
pentru nobilimea elvețiană, germană, franceză, italiană și austriacă. Nu există trăsături
tipice ale propriei țări. Spre deosebire de ei, țăran ii elvețieni au folosit costume care să
corespundă stilului lor de viață și condițiilor meteorologice. Astfel de haine pot spune
multe despre cultura și stilul de viață al Elveției.
Majoritatea articolelor de îmbrăcăminte ale oamenilor obișnuiți din Elveți a au fost făcute
din bumbac vara și lână iarna. Costumul a variat în funcție de clasa socială, starea
civilă, vârsta, regiunea și alte caracteristici ale proprietarului .2
2.5 Gastronomie
Combinand tot ceea ce este mai bun din culturile vecine , bucataria elvetiana include in
retetele sale specialitati din Italia, Franta si Germania.
Branza Elvetiana
Se spune ca branza elvetiana este cea mai buna branza din lume. Un numar de factori
a determinat aceasta denumire si anume: cele mai multe pajistit i alpine, aerul curat,
foarte multe specii de vaci, dintre care unele specifice doar Elvetiei si fermieri montani .

2 http://nationalclothing.org/38 -nationalclothing/europe/switzerland/53 -national -costume -of-switzerland -26-
variations -of-folk-dress -%E2%80%93 -one-for-every -swiss -canton.html Comment [U13]: Slide 12

Avand in vedere acest lucru, productia de lapte elvetian este foarte mare, iar branza
este produsa de oamenii ce traiesc in munti.
Branza Em mental este fabricata din lapte crud, de obicei un amestec de lapte proaspat
si lapte vechi de o zi. Este maturata intr -o pivnita rece de maturare timp de patru luni iar
astfel branza Emmental are un gust usor. Cu cat este mai lunga perioada de maturare,
cu atat mai gustoasa este branza.
Fondue este derivat de la francezul fondre care inseamna a topi. Desi nu se cunosc
originile exacte ale acestui tip de branza, se spune ca ea a fost creata de satenii care
inmuiau branza cu putin vin, deasupra unui foc. De obicei, in compozitia pentru fondue
se mai gasesc si branza Emmental si Gruyere.
Raclette
Legenda spune ca acest tip de branza a fost inventata in munti, cand oamenii lasau
branza langa foc pentru prea mult timp, pana s -a topit. Branza s -a dovedit a fi fo arte
buna pe paine, astfel luand nastere un nou tip de branza nationala.
O singură mancare face ca mancarea elvețiană să aibă o imagi ne sănătoasă. In lumea
intregă, muesli a devenit mancarea care se servește acum la micul dejun. Muesli este
deseori consumat in Elveția mai degrabă ca o gustare ușoară, nu neapărat la micul
dejun.
Cateva specialități continuă să fie pregătite doar pentru festivaluri și sărbători religioase.
La inceputul lui decembrie, in toate gospodăriile se coc Weihnachtsguetzli, fursecuri de
Crăciun, care se oferă tuturor vizitatorilor. De Anul Nou, familiile din Basel oferă
prietenilor Lackerli. Ca oriunde in lume, inceputul Postului Mare este o perioadă de
indulgență inainte de post. In Basel, Zibelewaie, un fel de tartă cremoasă cu ceapă.
Targul de toamnă din Basel cu o vechime de cinci secole este o scuză pentru a manca
lebkuchen, turtă dulce, magenbrot, paine cu ciocolată, și rosenchiechli, clătite .

Comment [U14]: Slide 13

Ciocolata Elvetiana
Elvetienii sunt o nationalitate iubitoare de ciocolata. Acestia mananca si beau mai multa
ciocolata decat orice alt popor din lume, astfel inca ei chiar au pauza speciale la locurile
de munca in care sa se delecteze cu specialitatile din ciocolata. In afara de a o manca
ca atare, elevtienii gatesc foarte multe specialitati din ciocolata precum prajituri,
placinte, produse de patiserie, deserturi, sosuri si diferite forme confectionate din
ciocolata. De asemenea, ciocolata calda este favorita lor.
O alta contributie la specialitatile ciocolatiere din Elvetia a fost adusa in anul 1880, de
catre Rodolphe Lindt. Acesta a modelat ciocolata si i -a adaugat umpluturi, dand astfel
viata faimoaselor praline de ciocolata, Lindt.
Pralinele sau ciocolata asortata, cum sunt cunoscute in lume, depinzand de modul in
care au fost produse, sunt bomboane de ciocolata glazurate si umplute cu diverse tipuri
de ciocolata, solida sau lichida .
Băuturile elvețiene de ciocolată reci sau calde sunt, bineințeles, prezente peste tot, sunt
delicioase și copioase. Incercați de asemenea cel mai sănătos lapte Ovomaltine, in c are
ciocolata este inlocuită cu malț. O băutură răcoritoare distinsă este Rivella: făcută din
lapte și care vă dă putere pentru o zi intreagă de plimbări.
In Elvetia in anul 1876, Daniel Peter a produs praful pentru ciocolata calda, care mai
tarziu a fost amestecat cu lapte de catre Henri Nestlé, aparand astfel faimoasa cioc olata
de la Nestlé.
Elveția produce multe tipuri de vin și are cele mai inalte podgorii din Europa. Cele mai
cunoscute vinuri rosii sunt: Dole, Merlot, Gamay și Pinot Noir . Printre vinurile albe
cunoscute amintim: Fendant, Dorin, Fechi, și Twanner .

Comment [U15]: Slide 14
Comment [U16]: Slide 15

Capitolul III. Analiza componentelor
activitatii de turism
Infrastructura turistica
Transport
Sistemul de transport public al Elveției este cunoscut a fi unul dintre cele mai frumoase
din lume. Infrastructura de transport este deosebit de bine pusa la punct, o rețea densă
de cai ferate, linii de autobuz și tramavai precum și un calendar sistematic permite să
ajungă la aproape orice punct din țară, o dată pe oră.
Trenu rile cu cremalieră, telecabinele și telescaunele asigură transportul către
diverse orașe și stațiuni montane, precum și către varfurile cele mai inalte din Alpi.
Transportul pe cablu este asigurat de o retea densa de funiculare, telecabine,
telescaune, tel eschiuri si telegondole ce permit turitilor atingerea celor mai inalte zone
alpine, cat si schiorilor de a putea practica acest sport .Kilometrii de transport pe cablu
asigura transportul zilnic a unui flux urias de turisti in cele mai sigure conditii.
Infrastructura de tran sporturi a Elveției este considerată impecabilă. Sistemul de căi
ferate acoperă 5000 km, transportul feroviar fiind complet electrificat. Datorita po zitiei
centrale, Elvetia este deservita de o retea de transport feroviar internationala de viteza.
Cele mai multe trenuri includ baruri si compartimente confortabile pentru dormit. De
asemenea acest transport este utilizat pentru a ajunge in cele mai inalte zone alpine.
De exemplu, in Zermatt exista cea mai mare cale ferata din Europa situata la 3089
metrii.
Elveția dispune de 71.000 km de străzi si autostrăzi , unele dintre ele fiind chiar
inclinate pe pantele muntilor. Rețeaua elvețiană de drumuri este in plină extindere, prin
construirea de noi tuneluri in Alpi. Astfel se poate spune ca reteaua de sosele atinge
perfectiunea chiar si in satele izotate de munte. Comment [U17]: Slide 16
Comment [U18]: Slide 17

Lacul Leman, cat si celelalte lacuri elvetiene sunt deservite de transportul naval .
Astfel, vase de mici dimensiuni si barci tranziteaza zilnic pentru a transporta calatorii de
o parte si de alta a lacului. In cazul satului St. Gingolph – satul cu dubla cetatenie,
pentru a ajunge din Franta in Elvetia trebuie traversat lacul cu un vechi vas cu aburi,
acesta fiind principala atractie a zonei.
Cazare
Cazarea in satele turistice se poate o rganiza si amenaja sub multiple forme, care
depind de locul si tipul amplasarii locatiei (in munte sau sub munte). Rentabilitatea este
cu atat mai mare cu cat amplasarea este mai strategica, caile de acces bine intretinute,
oportunitatea de a se bucura de frumusetea peisajului, cultura locala si arhitectura
specifica .
Cazare in case de tara care au anumite caracteristici constructive si sunt locuinte
traditionale ce respecta arhitectura zonei. Aceste locuinte pot fi inchiriate in intregime
sau pe camere, pot fi noi sau reabilitate, gestionate de familiile care exploateaza
afacerea si locuiesc in gopodarie. Turistii pot beneficia de masa traditionala, de serate
cu specific, de plimbari cu trasura, de diverse demonstratii culinare sau de lectii d e gatit
produse autentice.
Cazare la ferme situate in afara satelor, in sanul unei exploatatii agricole de un anumit
tip – in aceasta zona preponderente fiind fermele zootehnice, specializate in cresterea
vacilor. Fermele ofera pe langa serviciile de ca zare si mancare, posibilitatea de a
participa la diferite activitati specifice, la programe educative sau de descoprire a
ruralului, unde contactul cu familia gazda este direct. De asemenea turistii pot deveni
pentru o zi fermieri, deprinzand cateva dintre muncile acestora. Serile se pot incheia cu
focuri de tabara , concerte folk si cine traditionale.
Cazare rurala independenta , intr -o unitate integrata in rural (hotel , hostel, motel,
cabana). In Elvetia, tara cu traditie in turismul rural s -a conturat in timp, o adevarata
« hotelarie rurala », care include locuri de cazare oferite in case de oaspeti, hanuri,
hoteluri, pensiuni. Acestea corespund celor mai inalte standarde atinse in domeniul
hotelariei internationale, calitatea fiind pentru elvetieni pri ncipalul atuu cand vine vorba Comment [U19]: Slide 18

de vanzarea produselor proprii. Hoteluri luxoase, dar care respecta cu rigurozitate
arhitectura locala vin ca sprijin in vederea vanzarii produseului turistic.
Odata cu diversificarea posibilitatilor de cazare si cresterea n ivelului de confort s -au
dezvoltat si o serie de activitati care sa ii mentina pe turisti activi si relaxati in perioada
sejurului la tara. Servicii de cazare nu mai sunt suficiente pentru satisfacerea cerintelor,
succesul afacerii depinzand tot mai mult d e serviciul de agrement.
Acesta se poate desfasura in interiorul locatiilor (cursuri de mestesugarit, jocuri,
degustari, prepararea mancarii), cat si in afara (calarie, ski, drumetii, activitati agricole).
In zonele alpine sunt amenajate partii de ski cu diferite grade de dificultate dotate cu
mijloace de transport prin cablu, terenuri de sport, patinoare, terenuri pentru echitatie.
In interior se pot amenaja serate cu diverse teme, cluburi, discoteca, cinem a.
Servicii turistice specifice rurale
Unul dintre principalele atribute ale turismului rural din Elvetia este amplasarea
acestuia, în regiuni și teritorii unde turismul de masă nu ajunge. Linistea , natura și
familiaritatea comunităților locale joacă un rol -cheie în turismul rural . Descoperirea, în
Alpii elvețieni, a unei lumi minunate, unde vacile pasc pe pajiștile in amonte le apelor de
munte, au dus la apariția unui număr tot mai mare de vizitatori, care voiau să se bucure
de această lume și să trăiasc ă cu oameni care puteau oferi astfel de condiții atractive .
Schimbările de atitudine față de modul de petrecere a concediului au fost însoțite de
schimbări legate de calitatea produsului turistic.
Elvetia detine o retea de peste 12 mii de kilometrii dedicata ciclismusului in Alpi si la
poalele acestora. Elvețienii au investit milioane de franci pe aceste rute, iar guvernul
finanțează un personal cu normă î ntreagă pentru a -și promova utilizarea și pentru a
întreține periodic. Aceste căi sunt semnalizate cu minuțiozitate iar pe parcursul lor pot fi
găsite adăposturi speciale, locuri de relaxare dar și centre de unde se pot cumpara hărți
cu specific, dedicate in mod special, ciclistilor. În mod normal, traseele pentru ciclism
urmează drumuri terțiare bine întreținute, care se află în afara limitei traficului regulat.
Toate drumurile cu trafic suplimentar au întotdeauna o banda larga dedicata bicicletelor

pentru ca ciclismul sa fie desfasurat in siguranta. Deși aceste drumuri țin, in
exclusivitate, de mediul rural, bicicliștii nu vor avea probleme să găsească mici "hoteluri
pentru biciclisti", supermarketuri și magazine de biciclete care se ocupă exclusiv de
"mototuristii".
In Zermatt se poate urca cu trenul cu cremaliera pana pe Gornergrat, iar turistii pot
vedea cele 29 de varfuri de peste 4000 de metrii de la Monte Rosa si pana la
Matterhorn. Calatoria cu acest tren, cel mai inalt de felul lui din Europa, dur eaza 29 de
minute, doar dus, timp in care turistii se pot bucura de minunatele peisaje ale Elvetiei.
Pe parcurs ul drumului, turistii pot cobora din tren, sa mearga pe jos prin imprejurari sau
sa urce direct pana ala Gornergrat.
Zona este fabuloasa deoare ce reteaua de telecabine este foarte bine pusa la punct
incat poti str abate zeci si sute de kilometri prin aer. De pilda, via telecabina Cervina, poti
sa treci din Elvetia in Italia, iar combinatiile de acest fel intre cele trei tari infratite – Italia,
Elvetia si Franta – sunt nenumarate astfel incat, intr -o singura zi, poti sa fii in toate cele
trei tari, daca iti doresti asta.
În mod oficial, in Elvetia există aproximativ 150 de piste de tobogan alpine , insa, în
realitate, există multe altele deoarece fiecare sat turistic, ce are partii, are, in mod
conventional, si o mica artera de tobogan montan. Folosind aceste piste, turistii pot
aluneca, in ghilimele, pe versantii muntilor, din varf pana la baza. Cele mai multe astfel
de piste ofera un anumit mod de transport pana in var, fie pe cablu sau cremaliera. Mai
exista insa si unele togane de moda veche in care turistii trebuie sa urce singuri pana in
varf, timp de aproximativ o ora, insa pentru cei cu conditie fizica buna, acest lucru poate
fi combinat cu o placuta drumetie prin padurile muntilor. Deoarece aceste piste sunt
facute pe versantii muntilor, unele sunt mai abrupte decat altele. Cu toate acestea,
turistii sunt intotdeauna protejati.
Peste tot in Elveția Hotelurile de Wellness așteaptă să primeasca turistii cu o selecție de
saune, băi de aburi și piscine luxoase, masaje și tratamente, plus aer proaspat, liniște și
peisaje uimitoare. Intregi sate turistice din Elvetia pot fi dedicate turistilor dornici de
relaxare in ape termale sau minerale.

Fie că ești în căutare de senzații tari, fie că ești un hoina r liniștit, Elveția este unul dintre
cele mai mari terenuri de joacă în aer liber. Nu există o destinație mai potrivită în
Europa pentru practicarea sporturilor de iarnă și a alpinismului decât Elveția . Pentru
turiștii interesați de drumeții sau de sportur ile extreme există multiple posibilități de a
alege cu atâtea peisaje naturale minunate, cu un climat sănătos și servicii de primă
clasă. Un uriaș număr de elvețieni sunt practicanți ai sportului în aer liber.
Regiunea de schi și snowboard Zermatt se înalță până la altitudinea de 3.900 m și este
una dintre regiunile cele mai înalte din l ume. Sezonul de iarnă începe la sfârșitul lunii
noiembrie și se termină la începutul lunii mai, iar pe ghețar există posibilitatea de a avea
parte de zăpadă excelentă pe tot parcursul anului. Din cei 195 km de pârtii, 48 km sunt
dotați cu tunuri de zăpadă.
Stațiunile elvețiene oferă condiții foarte bune de cazare, pârtiile sunt excelente și bine
concepute, iar instalațiile de transport pe cablu sunt suficiente și bine puse la punct.
Engelberg este cea mai importantă stațiune de schi din centrul Elveției. Aici se află
singura telecabină din lume care se rotește la 360 de grade, pentru ca turiștii să poată
admira peisaje de vis și o panoramă ex traordinară a lacului Lucerne. P limbările
nocturne, cu sănii trase de cai, au intrat deja în tradiție în această stațiune care se află
la 1.000 de metri altitudine .

Circulatia turisica
Regiunea estica a Elvetiei reprezinta cea mai populara destinatie in randul turistilor
iubitori de natura si traditie , aceasta regiune fiind vizitata annual de peste 10 mii de
turisti .
O regiune de vacanță și de odihnă cu multe atribute : peisa j rural cu dealuri blânde ,
vârfuri de munte inzapezite, verdeaț ă nesfârșită, podgorii încântătoare , mestesuguri
unice de broderie, sau natura nealterată parcul istoric de vase pe Lacul Constance. Comment [U20]: Slide 19
Comment [U21]: Slide 20

Turiștii care caută cu ltura și obiceiurile vin in aceasta regiune pentru a descoperi
bogăția imensă a tradiției artistice, a muzicii și a brânzeturilor . Ei sunt fascinați de modul
in care oamenii traiesc . Casele de lemn vopsite în culori vii, cu ornamente , sunt în mare
parte bine păstrate. Regiunea are o istorie lungă și bogată în ape minerale și alte delicii
culinare. Diverse tradiții vechi, cum ar fi muzica folclorica, yodeling și dans , bărbați
îmbrăcați în costume tradiționale cu clopote.
Tot aici, turistii sunt atrasi de regiunea Heidiland, numita dupa faimoasa carte Heidi.
Zona este bine cunoscută pentru vacanțele de familie și numeroase atracții pe care le
ofera.
Activitati specifice turismului rural si agroturismului
Aproape 100 km de trasee de iarnă sunt pregătite pe intreg terito riul Elvetiei, pentru a
putea fi folosite pentru călărie și drumeții. În acest peisaj sălbatic și vast, pot fi închiria ti
cai obișnuiti cu zăpada , pentru ca turistii sa se bucure de explorarea minunatelor zone
in zăpezite .
La ferma Bolderhof, turistii au ocazia de a fac e drumetii prin paduri si pe malurile
raurilor cu vaci. Ferma organizeaza scurte plimbari de o ora si jumatate sau excursii de
patru ore, in timpul carora oamenii pot calarii vaci .
Cu toate ca ideea atrage anual foarte multi turisti, inceputul unei astf el de excursii este
unul foarte lent. În timp ce un cal (de regulă) răspunde preferinței de viteză a călărețului,
vacile de la Bolderhof își aleg propriul ritm de mers, despre care proprietarul fermei,
spune că este "un ritm între lent și foarte lent". Cal atoria este calmă și liniștită,
permițând călătorilor să se bucure de momente fara stres în frumusetea Alpilor.
De asemenea, grupurile de turisti, in special cele ce contin si copii, pot face vizite de o
zi la fabricile traditionale din Elvetia precum fabricile de ciocolata sau cele ce produc
faimosul instrument Cornul Alpilor.
La fabrice de cicolata Cailler turistii au parte de vizite ce ii poarta prin istor ia, marca si
produsele fabricii . Sentimentul de imaginatie este asociat cu prezentari live ale
diferitelor etape ale procesului de productie a ciocolatei. Prin intermediul camerelor,

vizitato rii pot urmări live, modul in care ingredientele ciocolatei sunt prelucrate. Trecutul
prinde viață printr -o selecție de fotografii care relateaza istoria fabricii de la originea ei în
anul 1898 până în anii 1960. Această călătorie prin timp aduce amintiril e la viață.
In Elvetia se afla cel mai mare lac subteran din Europa, care poate fi navigat prin
tunelurile dintre Sion și Sierre . Grota de apă este ușor accesibilă și există un tur cu
barca pentru vizitarea acesteia. Ghizii de pe barcă le spun vizitator ilor despre istoria
peșterii și de spre geologia sa. Formele varia te din roca stralucesc pe suprafata de 6000
de metrii a lacului. Vizionarea lacului subteran din St -Léonard este o aventură
minunată, lumea subterana de 30 de metrii lungime si alti 20 de metrii latim e fiind
considerata un loc cu pu tere speciala .
Fermele din intreaga Elvetie of era turistilor un mod foarte placut, si ieftin, de a vizita
tara, acestea oferindu -le posibilitatea de a dormii, pe paie, in hambaruri. Fiecare ferma
este diferita prin serviciile pe care le ofera. Oamenii pot literalmente sa doarma în paie,
într-un dormit or normal sau traditional, de tara, în cort, sau să doarm a în apartamente
din cadrul fermelor, în funcție de ceea ce ferma are de oferit.
Oamenii pot dormii in podul hambarelor, pot mulge vacile, sa taie lemn ul, sa
urmareasca cirezile de bivoli spre drumul lor catre izvoarele de apa sau chiar sa
participe la o mica competitie ce consta in a face cat mai multe activitati tipice
fermierilor.
La ferma, dupa cină, oaspeții se pot retrage in hambarele ce le sunt dormitoare sa u pot
alege dormitul in aer liber, sub cerul instelat .

Dezvoltarea comunitatilor locale
Elvetia reprezinta o situatie aparte ce este casa pentru trei culturi p rincipale ale Europei.
Cultura elvetiana este caracterizata de diversitate, o regiune putand fi conectata in mod
putern ic din punct de vedere cultural, cu tara vecina. Retoromanii reprezinta o cul tura
izolata din estul Elvetiei , care din punct de vedere lingvistic constituie o exceptie. Comment [U22]: Slide 21
Comment [U23]: Slide 22

Walser este o minoritate de vorbitori de limba germană care au trăit la poalele muntelui
Rosa de mai bine de 700 de ani și s -au răspândit de -a lungul arcului alpin, stabilindu -se
in Elvetia in cantonul V alais.
Casele rurale 3diferă în funcție de mediul în care se aflau și erau, de obicei, făcute din
lemn sau piatră. Construcția tipică este stadelul, o colibă susținută de 8 sau 10 stâlpi
amplasați sub forma unei "ciuperci" din lemn și piatră. Acoperișul avea o structură
robustă; a fost o dată acoperită de l emn de zada, dar din secolu l al XVI -lea cu plăci de
piatră.
Costumul tradițional Walser a suferit numeroase transformări în timp. Astăzi este
fabricată din pânză roșie și cuprinde o fustă lungă și un corset fără mâneci, o bluză
albă, decorată cu dantelă, c u o cravată neagră de catifea brodată în aur, o șorț negru
din satin sau de mătase cu dantela, o jachetă neagră de catifea. În cele mai importante
ocazii, femeile poartă o boneta cu un model de raze solare realizate cu filigran de aur.
Turistii sunt atrasi de satele comunitatii walser, datortita istoriei pe care o are acest
popor, si modul in care tr aditiile si obiceiurile sunt i nca pastrate.

Capitolul IV – Politici si strategii de
promovare ale turismului rural
Prima forma de organizare a turismului rural a fost marcata in secolul 19 in asoci ere cu
asociatiile de calatorie : Clubul Alpin Englez (1875), Clubul Alpin Francez (1874) Clubul
francez de turism (1890) care a avu t ca obiective prepararea si organizarea de excursii
in munti, in special in Alpi recurgând l a serviciile de cazare, alimentare și de călători e,
oferite de sătenii din aceste zone, aparând astfel primele forme de turism, în care țara
detașabilă este Elveți a, din 1840.

3 https://www.lyshaus.c om/en/gressoney/history -walser Comment [U24]: 23

În ultimul timp, în Elvetia, se studiaza si se încurajeaza tendinta de a transforma unele
sate existente în sate turistice. În prima etapa, a crearii satului turistic, s -au rezolvat
probleme legate de aducerea apei, canalizare si unele probleme de infrastructura. Apoi
s-a organizat si realizat sistemul de aprovizionare si numai dupa aceasta s -a construit
un cartier nou cu case tip vila, dar cu conditia respectarii stilului traditional al regiunii.
Apartamentele au fost vândute unor persoane particulare, administratia având obligatia
sa le gospodareasca atunci când proprietarii nu -si petrec timpul liber în satul respectiv.
Satele de acest tip sunt destinate unei clientele cu venituri modeste si medii, inclusiv
pentru turistii straini.
De asemenea, s -a stimulat crearea unor "mici colonii de vacanta" în imediata apropiere
a centrelor turistice, Touring Club Suisse fiind cea care promoveaza realizarea acestui
gen de turism – mici colonii de vacanta în imed iata apropiere a centrelor turisti Turismul
rural în Elvetia, este singurul sector al turismului în care oferta de locuri de cazare este
inferioara cererii.
Un tur compus din c âteva înnopt ări la ferme de -a lungul traseului, cu opriri în puncte de
belvedere, focuri de tab ără în apropierea cascadelor și admirarea lacurilor alpine este
propus de SwissTrails, o organiza ție fondat ă în 20 04 de Ruedi Jaisli, un pionier al
turismului de aventur ă în Europa și Elveția , cel care a conceput primul traseu de
distan ță lungă pentru ciclism din Elveția – Eurotrek – în 1993. In calitate de autor al
"Skatelines Switzerland" , "Trans Swiss Trail No. 1" și "Trans Swiss Trail No. 2" a
revizuit conceptual și ruta a 5 trasee na ționale de drumeț ie si skating , deschiz ându-le
pentru rezerv ări. In pre zent toate aceste trasee fac parte din proiectul SchweizMobil .
Produsele turismul rural au fost elaborate și distribuite în Elveția, prin intermediul mai
multor organizații, cum ar fi în partea de est:Verein, Ferien auf dem Bauernhof, B & B
Elveția, Gîtes de E lvetia Sàrl, Centrul Romand de compétences en tourisme rural,
Aventure sur la paille.
“Somn pe paie” este membru al Swiss Tourism, al Federa ției Elve țiene de Turism
(STF), al Switzerland Mobility și al Uniun ii Fermierilor Elve țieni. “Somn pe paie”

presupune petrecerea nop ții într-un hambar pe un pat de paie dulce -mirositoare și
servirea unui delicios mic -dejun rustic în diminea ța urmă toare. Este un brand protejat,
astfel produsele autentice care au îndeplinit standardele calitative impuse de asocia ție
sunt însoțite de logo -ul acesteia, pentru a fi deosebite de ferme le neincluse în program .
In prezent programul include 240 de ferme elve țiene care în cadrul pachetului “somn pe
paie” oferă o noapt e de cazare în hambar și un mic dejun. In afar ă de cazare, la ferme
se ofer ă o gam ă largă de activit ăți care pot varia în func ție de destina ție. Printre
activit ățile oferite de obic ei se afl ă tururi ale fermei și cursuri educative; turi știi au
posibilitate a de a înțelege și de a apreci a munca fermierului precum ș i de a observ a “de
unde vine ” hrana. Descoperirea bogatelor habitate ecologice de pe suprafa ța și
împrejurimile fermei și posibilitatea de a afla mai multe despre natur ă și lumea plantelor
reprezint ă atrac ții deosebite pentru turi știi interesati de practicarea turismului rural.
Acest tip de ofert ă se pliază foarte bine pe nevoile grupuril or organizate, printre
activit ățile propuse grupurilor num ărându -se curse pe mă găruși sau mese rustice
servite la gura cuptorului pe lemne.
,,Proiect pentru dezvoltare regionala” finantat de guvern in parteneriat cu Biroul Federal
pentru Agricultura . Proiectul este cumpus din 5 sub -proiecte, centrate pe productia de
branza si agroturism. Obiectivul este sa creasca crearea de valori in regiune, un mic
canton din munti in partea de est vorbitoare de germana a Elvet iei. Proiectul se
focuseaza asupra unui punct important, acela de a asigura productia de o specialitate
antica de branza. Ingredientele sunt branza facuta din lapte de vaca degresat, sare si
anumite ierburi care sunt pulverizate amestecate impreuna, compr esate si apoi
maturate pentru cateva luni.
Asocia ția Swiss Holiday Farms
Asocia ția cu prinde 230 de ferme cu oferte de vacan ță atractive în unele dintre cele mai
frumoase regiuni ale Elve ției. Op țiunile sunt pentru toate categoriile de turi ști: familii,
copii ne însoțiți, pensionari, grupuri, grupuri de elevi; posibilit ățile de petrecere a t impului
sunt și ele pentru toate nevoile, de la odihn ă și relaxare p ână la o vacan ță activă.

Printre ofertele deosebite se numă ră posibilitatea de a acomoda , pe perioada
vacan țelor, copii cu v ârste cuprinse între 6 și 14 ani, ne însoțiți de p ărinți – oferin du-le
acestora câteva zile de refacere – copiii fiind integra ți complet în via ța cotidian ă a
familiei de fermieri și având posibilitatea de a participa la activit ăți precum mulsul vacilor
sau hr ănitul porcilor. De men ționat este și importan ța care se acord ă aspectului
educativ, grupurile de elevi precum și alți turiști interesati put ând participa la tururi ale
fermelor sau împrejurimilor în cadrul c ărora pot descoperi complexitatea ecologic ă și
natural ă a regiunii.
Concluzii
Elvetia este un exemplu perfect al unei tari turistice dezvoltate. Timp de mai multe
secole, Elvetia a fost, si inca este, o destinație foarte bine cotată .
Exista o infrastructura turistica considerabila, cu 5 000 km de cai ferate, 3 aeroporturi
internationale si o retea rutiera foarte dezvoltata. Turistii au la dispozitie, printre altele,
treisprezece cai ferate, 50 funiculare, 600 de sine de cablu, 1200 de trasee de schi, cel
mai inalt cablu din Europa si peste 5 000 km de trasee de schi fond. Toate statiunile d e
schi sunt legate de sistemul de transport feroviar si public .
Fiind o tara cu traditie veche in turism , turistii sunt atrasi de conservarea traditiilor si
obiceiurilor, a arhitecturii, a portului popular, a festivaluri lor vechi de secole, a
mestesug urilor transmise din generatie in generatie. Toate acestea, impreuna cu o
bogata cultura gastronomica si un cadru natural propice dezvoltarii turismului rural, fac
din Elvetia o tara perfecta pentru turistii de toate felurile.