CAPITOLUL I: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [624049]

1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZARE: FINAȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

EVALUAREA ȘI GESTIONAREA
ÎNDATORĂRII

Profesor Coordonator:
Conf. Univ. Dr. Laurențiu Droj
Absolvent: [anonimizat] – 2018

CUPRINS

CAPITOLUL I: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……4
Repere caracteristice evaluării și gestionării financiare a unei întreprinderi ………………………….. ..4
1. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
2. Surse d e finanțare ale întreprinderilor ………………………….. ………………………….. …………. 6
2.1. Surse de finanțare ale întreprinderilor pe termen scurt ………………………….. ………………………….. …… 6
2.2. Surse de finanțare ale întrprinderilor pe termen lung ………………………….. ………………………….. …….. 9
2.3. Alte surse de finanțare asimilate fondurilor proprii ………………………….. ………………………….. ……… 12
2.4. Surse împrumutate de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
3. Bonitatea financiară a întreprinderilor ………………………….. ………………………….. ……….. 17
3.1. Lichiditatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 18
3.2. Solvabilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 20
3.3. Îndator area ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 20
CAPITOLUL II: Studiu de caz – S.C. CONSTRUCȚII NAPOCA S.A. ………………………….. …….. 22
2.1. Considerații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
2.2. Realizarea diagnosticului financiar ………………………….. ………………………….. ………… 24
2.2.1. Analiza ratelor de structură ale activului ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.2.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ………………………….. ………………………….. ……………………. 32
2.2.3. Analiza echilibrului financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
2.2.4. Analiza soldurilor intermediare de gestiune ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
2.2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului ………………………….. ………………………….. …………………. 49
2.2.6. Analiza rentabilității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 59
2.3. Analiza riscului de faliment ………………………….. ………………………….. ………………….. 61
2.3.1. Metoda lui Altman ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 61
2.3.2. Metoda Conan -Holder ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 63
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 65
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 66
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..69

Lucrarea ”Evaluarea și gestionarea îndatorării” este structurată în 2 capitole principale.
În primul capitol sunt prezentate noțiuni introductive legate de buna gestionare a unei
întreprinderi, modalități de finanțare utile în dezvoltarea acesteia, precum și bonitatea
financiară care se urmărește pentru orice întreprindere. În cea de -a doua parte a lucrării este
anali zată o societate comercială: SC CONSTRUCȚII NAPOCA SA al cărei obiect de
activitate constă în realizarea de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale și care face
parte din categoria societăților mijlocii, mari și de interes public mari . Analiz a se face de -a
lungul a 4 ani consecutivi: 2014 – 2017, având ca scop final înțelegerea noțiunilor generale
prezentate în prima parte a lucrării.
Motivul pentru care am ales să elaborez o lucrare pe tema evaluării și gesionării
întreprinderii constă în faptul că nu este suficient să deținem cât mai multe disponibilități
pentru a putea afirma că o societate se bucură de o activitate economică sănătoasă , că la fel de
important e să știm cum să evaluăm și să gestionăm corect activitatea întreprinderii,
analizând rate de structură în ceea ce privește activ ul și pasivul , echilibrul financiar,
rentabilitatea acesteia etc.
Pentru ca societatea analizată să dispună de un pericol iminent de faliment, vom
urmării dacă au loc sau nu creșteri al e activului net degrevat de sarcini, ale cifrei de afaceri,
ale surselor proprii ce conferă autonomie financiară, reduceri sau nu ale datoriilor, dacă
societatea înregistrează profituri sau pierderi, dacă aceasta beneficiază sau nu de o marjă de
securitate pentru protejarea împotriva evenimentelor neprevăzute, dacă investițiile sunt
gestionate eficient. Toate acestea vor fi prezentate în cele ce urmează.

4

CAPITOLUL I:
Repere caracteristice evaluării și gestionării financiare a unei întreprinderi

1. Noțiuni introductive

Conform dicționarului economic prin evaluare înțelegem: ”evaluarea elemetelor
patrimoniale cu ocazia inventarierii ș i a închiderii exerciț iilor la valoarea lor actual ă sau de
utilitate, iar cheltuielile ș i veniturile care privesc perioadele viitoare se stochează în bilan ț, ele
neafectâ nd rezultatele exercitiului care se încheie ”1, iar prin gestionare înțelegemmodalitatea
de ”derulare a activității planificate, o rganizare rațională a gestionării documentelor contabile
de la intrare până la arhivarea lor respectând regulamentul de organizare și funcționare a
unității”.2
Conform OUG 44/2008 întreprinderea economică reprezintă ”activitatea desfășurată
în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resursele financiare, forță de muncă
atrasă, materii prime, mijloace logice și informație, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și
condițiile prevăzute de lege”.3
DEX definește întreprinderea ca fiind ”orice formă de organizare a unei actifități
economice, autonomă patrimonial și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte și fapte
de comerț, în scopul obținerii de profit prin producerea de bunuri material e și vânzarea
acestora pe piață sau prin prestări de servicii, în condiții de concurență.”4
O modalitate de dezvoltare a unei companii este realizată prin capital care este
prezentat sub forma numerarului, a stocurilor, utilajelor și echipamentelor.5 Pe lâ ngă sursele
proprii și cele atrasa, o întreprindere poate apela la creditele bancare de trezorerie sau de
scont, în limita unui anumit plafon, care au rolul de a amortiza creșterile sau reducerile
necesităților de capitaluri circulante, surse proprii și su rse atrase de capitaluri circulante .6
În cadrul inițierii unei afaceri, principalele categorii de capital sunt: capital de lucru,
capital fix și caăital suplimentar. Pe parcursul desfășurării activității, întâlnim capitalul
economic caracteristic exploatăr ii, care nu utilizează în activitatea de exploatare imobilizările
și nu urmărește creșterea nevoilor de fond de rulment pentru exploatare ; capitalul investit
care utilizează capital economic și imobilizări, dar acest proces referindu -se la activitatea din
afara exploatării, și capitalul angajat care utilizează capital economic și imobilizări din afara

1 http://www.conta.ro/ dictionar_online_EVALUARE.html: Dicționar economic
2 http://www.conta.ro/dictionar_online_a%20gestiona.html: Dicționar economic
3 https://lege5.ro/Gratuit/geytsnrugi/ordonanta -de-urgenta -nr-44-2008 -privind -desfasurarea -activitatilor -economice -de-catre –
persoanele -fizice -autorizate -intreprinderile -individuale -si-intreprinderile -familiale : Ordonanța de Urgență 44/2008 privind
desfășur area activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile
familiale – CAPITULUL I: Dispoziții generale, Art.2, Subpunctul f)
4 https://dexonline.net/definitie -%C3%AEntreprindere: dicționar
5 Nicoleta BĂRBUȚĂ -MIȘU,Finanțele întreprinderii,Editura didactică și pedagocică București 2009 pag123
6 Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele întreprinderii, Analiza și gestiunea financiare, Editura Economcă
1996 București, pag 514

5

activității de exploatare și financiare, nevoia de fond de rulment din afara activității de
exploatare și disponobilități bănești.
În cadrul modalităților de finanțare a activelor unei întreprinderi sunt cuprinse:
a.) Capitaluri proprii – care finanțează o parte din investiții, reprezentând
totodată garanții pentru c reditorii întreprinderii, creditori care finanțează
cealaltă parte a investiției. Aceste capitaluri privin fie din autofinanțare, fie
din aportul de capital al acționarilor sau asociaților. Autofinanțarea se
realizează prin procesul de reinvestire al unei parți din profitul net obținut
de care întreprindere, iar aportul de capital al acționarilor sau asociaților se
realizează prin achiziția de către acționari sau asociați a unor acțiuni sau
părți sociale, emise de către întreprindere și care sunt deținute p e o
perioadă nedeterminată.
b.) Capitaluri împrumutate – întâlnite sub forma împrumuturilor bancare
tradiționale ce au o garanție m aterială explicită, împrumuturilor
comerciale efectuate de către firme partenere ca avansuri de finanțare (nu
se iau în calculul datoriilor dacă sunt gratuite), creditele de scont acordate
pe termen scurt pa baja gajurilor de valori mobiliare, leasingu -ul ce
reprezintă un împrumut al dreptului de folosință al unui activ fix care este
închiriat și garantat cu dreptul de proprietate al furnizorului.
c.) Capitaluri condițional e – influențate de deciziile investitorului pe baza
deținerii de capitaluri proprii sau împrumutate , precum: restituiri ale
aportului de capital propriu, convertiri ale împrumuturilor în capitaluri
proprii, drept preferențial de subscriere la emisiunea de titluri noi , etc.7
O modalitate de finanțare externă a unei întreprinderi este dată de finanțarea prin
angajamente la termen de tipul împrumuturilor ordinare, î mprumuturi obligatare, leasing
(credit -bail).
a.) Împrumu turile ordinar e – reprezentate de împrumuturile de la bănci sau diferite
instituții financare, sunt caracterizate de rapiditate, flexibilitate și costuri mici de
obținere. Obligațiile anuale includ rambursări periodice însoțite de plăți ale
dobânzilor cred itului nerambursat. Clasificarea împrumuturilor ordinare se face în
funcție de tipul dobânzii aferente, astfel avem împrumuturi cu dobândă fixă și
împrumuturi cu dobândă variabilă, variabilitate care poate să fie sau nu cunoscută în
momentul încheierii con tractului. Rambursarea acestor împrumuturi se poate face
prin anuități constante sau anuități variabile , ambele cu dobândă fixă, anuități
variabile cu dobândă variabilă sau anuități variabile cu diverse clauze contractuale.
b.) Împrumutui obligatar – are rol în creșterea resurselor financiare pe termen lung.
Acesta se realizează printr -un contract de credit care se încheie între un debitor și o
masă de creditori, fiind accesibil și societăților comerciale sau ale statului .8
c.) Leasing -ul, numit și credit-bail sau location financement – constituie o alternativă
de obținere și utilizare a activelor prin închirierea lor, cu posibilitatea cumpărării

7 Nicoleta BĂRBUȚĂ -MIȘU,Finanțele întreprinderii,Editura didactică și pedagocică București 2009,pag 125
8 Mihai Toma,, Felicia Alexandru Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, editura economică 2003, Ed. A 2 -a
București, Pag 167

6

ulterioare, la un preț prestabilit. Acest tip de împrumut se realizează îndeosebi la
nivelul activelot cu val oarea foarte mare .9

2. Surse de finanțare a le întreprinderilor

2.1. Surse de finanțare ale întreprinderilor pe termen scurt

Finanțarea pe termen scurt se realizează prin intermediul creditelor pe termen scurt ,
reprezentând o datorie plătibilă în maxim un an. După proveniența lor, aceste sunt grupate în
sursele permanente (surse proprii – prin fondul de rulment ) și în sursele temporare (surse de
credit pe termen scurt, surse atrase, surse împrumutate). Creditu l bancar este definit de
datorii p recum: salarii, impozite, taxe, creditul furnizori (efecte comerciale de plătit),
împrumuturi bancare pe termen scurt, acceptele bancare. Sursele spontane de fonduri sunt
cunoscute ca fiind surse de finanțare a nevoilor temporare (salarii, impozite, taxe) și apar de –
a lungul desfășurării activității în mod natural. Sursele nespontane de fonduri (creditul
furnizori, împrumut bancar pe termen scurt, acceptele bancar), de -a lungul desfășurării
activității afacerii nu sunt generate în mod natural.
Sursele proprii de finanțare temporară sunt sursele de finanțare care asigură cel mai
mult autonomia financiară a întreprinderii și eliminarea risculu i prin participarea acționarilor
și a asociaților la finanțarea activității întreprinderii, precum și la distribuirea profitului net.
Acest fapt asigură totodată reînnoirea permanentă a stocurilor și a creanțelor, continuitatea
producției, ritmicitatea vân zărilor determinând o nevoie de capital cvasipermanentă. Astfel se
pune problema existenței unor surse permanente pentru finanțarea acestor nevoi și anume
fondul de rulment .10
Fondul de rulment se calculează ca o diferență dintre activele curente și pasivel e
curente. Pasivele curente sunt considerate surse de credit pe termen scurt ce cuprin
următoarele categorii de fonduri: sumele ce depășesc contul în bancă, împrumuturi bancare
pe termen scurt, efecte comerciale emise de către întreprindere, salarii, impoz ite, acceptele
bancar, creditul furnizori. Fondul de rulment mai este definit de excedentul astivelor asupra
pasivelor.Acesta asigură pentru unele companii plățile curente, fiind numit și fondul de casă.
Indicator al lichidității, un fond de rulment mare, atrage după sine datorii pe termen scurt
mici.11
Cele două modalități de determinare a fondului de rulment conduc la obținerea
aceluiași rezultat, diferența constând în faptul că prin prima metodă se apreciează
modalitatea de finanțare a imobilizărilor, iar prin a doua se apreciează echilibrul financiar pe
termen scurt.
Caracterul reînnoibil al stocurilor și creanțelor, pe de o parte, și al datoriilor de ex –
ploatare (DE),pe de altă parte, face ca nevoia netă de capitaluri pentru finanțarea ciclului de

9 Vasile DURAN, Finanț ele firmei,Editura EUROSTAMPA TIMIȘOARA 2004,pag 99

10 Nicoleta Bărbuță -Mișu,Finanțele întreprinderii,Editura didactică și pedagocică București 2009, pag 136.
11 Vasile DURAN,Finanțele firmei,Editura EUROSTAMPA TIMIȘOARA 2004,pag 99

7

exploatare să se manifeste la nivelul diferenței dintre cele două mărimi, deci la nivelul de
fond de rulment de exploatare(NFRE):
NFRE=NFCE -DE (în care NFCE -nevoia de finanțare a ciclului de exploatare) 12
Prin politica aplicată fondului de rulment est e determinat gradul de investire în fiecare
categorie de active curente, precum și finanțarea acestora.
Asigurarea profitabilității unei întreprinderi este dat de investirea în activele curente a
1/3 – 1/5 din capitalului acesteia . Totodată, prin politica fondului de rulment înțelegem
strategiile adoptate de întrepindere în vederea stabilirii obiectivelor fiecărei categorii de
active curente (disponibilități bănești și plasamente) și modalități de finanțare a acestora. Pe
baza acestor strategii se urmărește creșterea activelor curente odată cu creșterea cifrei de
afaceri, pentru o dezvoltare mai bună a întreprinderii. În concluzie, o întreprindere, pentru a
se dezvolta, are nevoie de un flux de numerar suplimentar care să fie imediat investit în
efecte comer ciale de primit, alte active circulante și stocuri .13
Sursele spontane (atrase) de finanțare, create prin decalaj, se ref eră la acele
împrumuturi pe termen scurt care sunt contractate între momentul vânzării (prestarea
serviciului) și momentul plății beneficiarului. Pe baza acestor surse apar obligații pe toată
perioada existenței lor, față de terți, stat, salari ați, fiind u tilizate pentru finanțarea activelor
circulante pe termen scurt. Aceste resurse în practica financiară sunt cunoscute sub
denumirea de resurse atrase, care se referă de fapt la pasivele de exploatare.14
Nevoia de fond de rulement este influențată de variați a surselor atrase fiind calculată
astfe l: NFR=(S+C) -𝑫𝒕𝒔, unde NFR=necesar de fond de rument, S=stocuri, C=creanțe -clienți,
Dts=datorii nebancare pe termen scurt.
În cadrul surselor atrase sunt incluse:
– Salariile și impozitele de plăți – constituie o ”sursă gratuită” de finanțare ce nu are
o rată a dobânzii, acest tip de credit fiind repetabil și continuu pe termen scurt,
crescând pe mă sura dezvoltării întreprinderii;
– Creditul furnizori – reprezintă cel mai important tip de credit pe te rmen scurt .
Acesta apare spontan în urma achiziției de mater ii prime și materiale pe credit,
fiind totodată o sursă de finanțare importantă și convenabilă pentru firmele mici
care nu pot beneficia de finanțarea bancară. Numit și credit comercial, este
acordat clienților de către furnizori având ca obiect bunuri și servicii curente.
Beneficiarii creditului sunt clienții care plătesc ulterior primirii bunurilor.15
Prin cre ditul furnizori se înțelege atât sursa de credit necesară finanțării achizițiilor,
cât și utilizarea fondurilor în măsura în care societatea finanțează clienților vânzări pe credit.
Creditul comercial net este obținut în urma diferenței dintre cele două tipu ri de defin ire a
creditului furnizori, adică: Ccn=Ccp -Cepl , unde Cccn=credit comercial net, Ccp=efecte
comerciale de primit, iar Cepl=efecte comerciale de plătit.
În urma achiziției de materii prime și materiale pe credit de la alte firme, societatea în
cazută primește statului de debitor la efectele comerciale de plătit, în bilanțul contabil.

12 Vasile DURAN,Finanțe le firmei,Editura EUROSTAMPA TIMIȘOARA 2004,pag 99
13 Vasile Duran, Finanțele firmei,Editura Eurostampa Timișoara 2004,pag 101
14 Nicoleta Bărbuță -Mișu,Finanțele întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2009, pag 137
15 Prof.univ.dr.Florian Cătinianu, Asist. Univ. Drd. Claudiu Tiberiu Albulescu, Ec. Claudia Ștefu, Finanțele firmei, editura
MIRTON Timișoara 2008

8

Această sursă este importantă și convenabilă mai ales pentru finanțarea microîntreprinderiilor
și întreprinderilor mici și mijlocii.16
În funcție de sectorul de act ivitate, creditul furnizori finanțează o parte din activele
circulante, având aceeași factori de infliență ca și în cazul creditului clienți, schimbându -se
doar poziția în cadrul relațiilor comerciale.17
Referitor la creditul furnizor este important de reținut că:
– Printr -o viteză de rotație mică, cu toate că semnifică un aspect favorabil prin
utilizarea surselor furnizorului aceasta poate determina înrăutățiri ale relațiilor
comerciale;
– Este necesară revi zuirea lipsei de lichiditate și a contițiilor de plată în situația în
care o rotație înregistrează un număr mai mare de 30 de zile și nu reprezintă o
înțelegere prealabilă;
– Cu cât viteza de rotație înregistrează un număr de zile mai mare , cu atât aceasta
prezintă dificultăți de plată mai mari;
– Credite furnizori mai avantajoase pot fi negociate de către cumpărători cu poziții
dominanțe față de furnizori.
Sursele nespontane de finanțare cuprind credite bancare pe termen scurt, efecte de
comerț, credite pe sto curi, acceptele bancare etc.
În situația în care nevoile de finanțare sunt superioare surselor proprii și surselor
atrase de capitaluri circulante, putem vorbi de o finanțare bancară pe termen scurt, adică
surse împrumutate. După creditul comercial, din pu nct de vedere al importanței, acestea
reprezintă a doua sursă de finanțare pe termen scurt, fiind înregistrată în bilanțul contabil la
poziția ”credite pe termen scurt”. Împrumuturile operațiomale, creditele de legătură, creditele
de scont, creditele pe te rmen foarte scurt, sunt câteva dintre tipurile de împrumuturi pe care
băncile le pot acorda pe termen scurt întreprinderilor.
Firmele cu o situație financiară foarte bună, pot emite efecte de comerț care constituie
de fapt, bilete le ordin negarantate. Aceste efecte de comerț sunt vândute ul teriori altor fime,
companii de asigurări, etc. Costul lor este în general mai mic decât cotul împrumuturilor
bancare. În ceea ce privește scadența unui efect de comerț, putem vorbi de o perioadă de
până la 90 de zil e.18
Acceptele bancare presupun o sursa de fonduri pe termen scurt echivalentă cu efectul
de comerț, diferența dintre aceste constând în faptul că acceptul bancar este emis de către o
întreprindere care deține o puziție nu tocmai bună în calasamentele de cr edit. Plata este
garantată de către bancă în urma acceptării instrumentului financiar.
Costurile aferente surselor de finanțare pe terment scurt și celor legate de stocare sunt
incluse în categoria costurilir ciclului de exploatare . Atingerea cotelor de pr oducție cu
costuri minime se realizează prin punerea la dispoziție a stocurilor necesare agenților
economici, acest lucru reprezentând în domeniul stocurilor, un obiectiv al managementului
financiar. În vederea profitabilității întreprinderii, managementul stocurilor este important
datprită costurilor mari de deținere a stocurilor.
Principalele criterii în alegerea surselor de finanțare pe termen scurt sunt:
armonizarea, costul, disponibiliatea și flexibilitatea.

16 Vasile Duran,Finanțele firmei,Editura Eurostampa Timișoara 2004, pag 100
17 Vasile Duran,Finanțele firmei,Editura Eurostampa Timișo ara 2004,pag 102
18Vasile Duran,Finanțele firmei,Editura Eurostampa Timișoara 2004,pag 101

9

Datorită apariției temporare a salariilor și impozitelor de plătit, ca disponibilități
bănești, costul surselor atrase de finanțare tinde spre zero. Aceste costuri presupun o ”sursă
gratuită” de credit, întrucât nu există o rată explicită a dobânzii la acest tip de credit.
Bonificați ile acordate de către furnizor beneficiarului în urma achiziției de produse,
este strâns legată de costul creditului furnizori în situația în care plata se fac pe loc sau într –
un timp cât mai scurt.
Costul creditelor bancare pe termen scurt este influența t de mai factori precum:
gradul de risc al celui care face împrumutul, mărimea împrumutului, valoarea în economie a
ratelor dobânzilor, scadența împrumutului . Rata de referință este rata dobânzii pe care banca
o percepe de la clienții cei mai buni,la împrumuturi pe termen scurt.19

2.2. Surse de finanțare ale întrprinderilor pe termen lung

Finanțarea investițiilor pe termen mediu și lung se poate realiza de către o
întrepindere prin: finanțări directe furnizate de piețele de capital sub forma acțiunilor comune
sau sub forma împrumuturilor cu dobândă pe termen mediu și lung, finanțări interne su b
forma profiturilor reținute. Aceste tipuri de finanțări se deosebesc prin modul de emitere al
obligațiilor impuse de către managementul întreprinderii în ceea ce privește măsura în care
acestea sunt afectate de către sistemul fiscal sau în ceea ce priveș te riscul.
Din categoria altor surse de finanțare amintim: sursele bugetare interne și externe de
tipul subvențiilor, al fondurilor pre -structurale și structurale, surse diferite de finanțare pe
termen mediu și lung, surse atrase gratuit de la angajați, st at, furnizori, etc. , împrumuturi de
la asociați, împrumuturi participative, titluri de subordonare, fii nd asimilate fondurilor
proprii .20
Sursele proprii – reprezentate îndeosebi de autofinanțarea și aporturile noi de capital,
sunt grupate astfel:
– Surse interne: autofinanțarea, vânzarea de active fizice și financiare;
– Surse externe: aporturi noi de capital, s ubvenții de la bugetul statului.
Autofinanțarea , reprezintă degajarea acumulărilor de capital în cursul unui exercițiu
contabil încheiat , fiind cea mai eficientă soluție de finanțare a nevoilor permanente.
Capitalul intern provenit din autofinanțare, în general, nu este costisitor .21
Capacitatea de autofinanțare disponibilă după achitarea dividendelor stă la baza
autofinanțării. Astfel, autofinanțarea se poate calcula după cum urmează:
Autofinanțarea = CAF – Dividende plătite
Mărimea amortizărilor și a provizioanelor calculate și neutilizate, dar și
nerepartizarea profitului net, conduc la obținerea CAF.
Capacitatea de autofinanțare privită ca un indi cator care conferă independență
financiară companiei, presupun lichidități potențiale generate de -a lungul exercițiului .22

19 Vasile Duran,Finanțele firmei,Editura Eurostampa Timișoara 2004,pag 107
20 Nicoleta BĂRBUȚĂ -MIȘU,Finanțele întrepridnerii,Editura didactică și pedagică București 200 9, pag 194.
21 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică, R.A., București 2010,pag 379
22 Dorina(Lezeu) Popa, Cornelia Meșter Analiză economico -financiară, Elemente Teoretice și aplicații practice, Editura
unive rsității Oradea, 2006,Pag 261

10

Urmărind obținerea de surse interne de finanțare pentru investițiile viitoare, prin
vânzarea activelor fizice și a activelor financia re, are loc o dezinvestire de capitaluri alocate
în activele companiei anterior. Aceste surse se obțin doar dacă are loc un câștig de capital în
urma vânzării activelor .23
Pentru ca o întreprindere să se poată dezvolta cât mai eficient, autofinanțarea, privită
ca metodă de bază, nu este suficientă pentru constituirea de fonduri, tocmai de aceea se
apelează la surse externe de capital de tipul surselor proprii provenite din a porturi de capital
noi sau din subvenții de la bugetul de stat, a surselor împrumutate provenite din emisiunea și
vânzarea de obl igațiuni, a creditelor bancare pe termen mediu și lung, a surselor închiriate.
Leasing -ul (credit -bail) reprezintă o modalitate de închiriere, oferind avantajul
deținerii bunului închiriat, în timp ce achiziția este finanțată de către societatea de leasing. În
urma acestui serviciu, societatea de leasing beneficiază de o plata unei chirii din partea
întreprinderii, chirie a cărui valoare acoperî amortizarea bunui închiriat și a dobânzilor
aferente fondurilor investite de către societate în vederea achiziției bunului, oferind o marjă
de profit societății de leasing. Chiria reprezi ntă o cheltuială de exploatare, astfel că în
momentul în care bunul este închiriat, valoarea reziduală a acestuia crește valoarea
imobilizărilor. Astfel, prin leasing înțelegem a fi un mod de finanțare particular analizat ca
un împrumut .24
Aporturile noi de capital , utilizate în procesul de creștere al capitalului social, sunt
întâlnite sub forma încorporării rezervelor, fuziunii și absorbției, conversiei datoriilor.
Aporturile noi sunt singurele care sunt considerate operațiuni de finanțare directă în
majorarea de capital deoarece acestea conferă întrep rinderii lichidități suplimentare.25
Nominalizarea acțiunilor vechi, emisiunea acțiunilor noi la valoarea acțiunilor vechi
sau la valoarea majorată pe baza valorii bursiere a acțiunilor vechi este realizată prin majorări
de capital pe baza aporturilor noi î n numerar.
În urma majorării valorii nominale a acțiunilor vechi se obține o valoare nominală
nouă care se determină astfel:

Valoarea nominală nouă = Valoare nominală veche + aportul suplimentar de
la acționarii vechi
Aportul suplimentar de la acținoari vechi = Creșterea capitalului/N (Număr
acționarilor)

Întâmpinarea de obtacole de -a lungul desfășurării activității duc la dificultăți în
obținerea unei majorări de capital de către toți acționarii vechi.
O soluție mai practică în emisiunea de noi acțiuni este dată de subscrierea lor atât de
către acționarii vechi , cât și de alți acționari noi .26
Fuziunea și absorbția reprezintă modalități de creștere externă, de formare a
grupurilor sau corporațiilor, emiterea de acțiuni de aport neavând scopul de majora capitalul.
Conform legii 31/1990, ”fuziunea este operațiunea prin care:

23 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică, R.A., București 2010,pag 380
24 Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele întreprinderii, Analiza și gestiunea financiare , Editura Economcă
1996 București, pag 261
25 Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii,Editura didactică și pedagocică,R.A., București 2010, pag 380
26 Georgeta Vintilă,Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică,R.A.București 2010,pag 381

11

a.) Una sau mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă
totalitatea patrimoniului lor unei alte societăți în schimbul repartizării către
acționarii societății sau societăților absorbite de acțiuni la societatea absorbantă și,
eventual, al unei plăți în numerar de maxim 10% din valoarea nominală a
acțiunilor astfel repartizate; sau
b.) Mai multe societăți sunt dizolvate fără a intra în lichidare și transferă totalitatea
patrimoniului lor unei societăți pe care o constituie, în schimbul repartizării către
acționarii lor de acțiun i la societatea nou -constituită și, eventual, al unei plăți în
numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acțiunilor astfel
repartizate.”27
În concluzie, fuziunea este operațiunea juridică prin intermediul căreia are loc o
majorare a capitalului unei so cietăți, prin absorbția unei alte societăți , sau nașterea unei
societăți noi prin contopirea a două sau mai multor societăți.
Operațiunea de fuziune are la bază un proiect de fuziune care este aporbat de către
adunarea generală. Această fuziune se poate re aliza și între socități de forme diferite.
Regăsim două modalități de exprimare din punct de vedere juridic:
– Contopirea – prin această opreațiune ia naștere o nouă societate în urma
încetării activității a două sau mai multor societăți comerciale;
– Absorbția – prin această operațiune are loc o majorare semnificativă a
patrimoniului apărută prin încetarea activității unei sau mai multo societ ăți.

Figura 1.1 Elemente componente ale proiectului de fuziune – prelucrare proprie

Operațiunea de fuziune este anunțată la Registrul Comerțului unde sunt depuse
hotărârile fiecărei societăți, alături de bilanțurile contabile și de declarația societății

27 http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_31_1990.pdf : Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republicată
privind societățile comerciale – Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I, până la 23 iunie 2010 – TITLUL VI. Dizolvarea, fuziunea și divizarea societăților comerciale – CAP.2
Fuziunea și divizarea societăților, ART.238, Alineatul (1)
forma, denumirea și sediul social al societăților participante
fundamentarea și condițiile fuziunii, stabilirea și evaluarea
activului și pasivului
raportul de schimb al acțiunilor sau parților sociale
data situației financiare de fuziune
modalități de precedare a acțiunilor sau a părților sociale și data la
care acestea au dreptul la dividende
orice alte date care prezintă interes pentru operațiunea de fuziune

12

comerciale care urmează a -și înceta activitatea, urmând ca mai apoi să aibă loc operaț iunea
propriu -zisă.28
Fuziunea, prin faptul că nu necesită îndeplinirea unor condiții speciale, ajută la
realizarea anumitor obiective economice. Astfel, aceasta este mai puțin restrictivă în
formarea și majorarea capital ului decât celelalte modalități .29
Absorbția presupune trecerea sub controlul alte întreprinderi a unei sau a mai multo
întreprinderi. Ca și în cazul fuziunii, nici prin această metodă nu sunt realizate majorări ale
capitalului. Lucrul care are loc prin absorbție este reprezentat de concest rarea capitalului în
cadrul celei care a ”absorbit” întreprinderea/întreprinderile.

2.3. Alte surse de finanțare asimilate fondurilor proprii

În literatura de specialitate, surse de finanțare precum economii salariale, finanțări din
salariile angajaților, din impozite, din contribuții, împrumuturi participative, împrumuturi de
la asociați, sunt asimilate fondurilor proprii.30
O sursă de finanțare a întreprinderii pe termen mediu se poate realiza pe baza
economiilor salariale , personalul putând partic ipa semn ificativ la formarea fondurilor proprii.
Țările cu economie dezvoltată au pus în evidență mai multe modele de p ractici a salariaților la
constituirea de fonduri proprii , reușita companiilor constând în facilitățile fiscale de care
benefiaciau atât ele, cât și salariații .31

Figura 1.2 Modele de practici – prelucrare proprie

28 Nicoleta Bărbuță -MIȘU,Finanțele întreprinderii,Editurea didactică și pedagocică, Bucureșt i 2009,pag 229
29 Nicoleta Bărbuță -MIȘU,Finanțarea și performanța întreprinderii,Editurea didactică și pedagocică, București 2009,pag 123
30 Nicoleta Bărbuță Mișu,Finanțarea și performanța întreprinderii,Edutra Didactică și Pedagocică,București, 2009,pag 124
31 Nicoleta Bărbuță -MIȘU,Finanțele întreprinderii,Editurea didactică și pedagocică, București 2009,pag 230
participarea salariaților la creșterea
societăților
planuri de acționariat
planuri de economisire ale întreprinderilor în
favoarea salariaților
opțiunea de subscriere sau de cumpărare de
acțiuni de către salariați

13

Diferența dintre acțiunile deținute de către salariați și cele deținute de către un
acționar oarecare, constă în faptul că aceștia nu pot să le întrăineze o anumită perioadă de
timp, de regulă 3 -5 ani. În țările dezvoltate este limitat accesul la subscriere a salariaților sau
a personalului de conducere care dețin un anumit procent din capitalul întreprinderii.
Se poate concluziona că prin participarea salariaților la crearea fondurilor proprii, se
ajută la restabilirea echilibrului monetar, creșterea capitalurilor proprii, a capitalurilor
permanente, stimularea procesului investițional al întreprinderii etc.
Finanțarea din salariile angajaților, din impozite și din alte contribuții face referire
la faptul că multe companii plătesc periodic angajații dintr -o sumă colectată într -un cont,
sumă care reprezintp de fapt un împrumut de la angajații săi. Spre exemplu, dacă o societate
plătește salarii de 50.000 de RON pe săptămână, la finalul lu nii societatea datorează 200.000
RON pentru serviciile prestate de -a lungul lunii. În consecință, prin așteptarea lor până la
finalul lunii când vor fi remunerați, angajații finanțează societatea prin efortul depus de către
ei în efectuarea serviciilor. Ma i mult decât atât, tot legat de exemplul prezentat, dacă plata se
face pe data 15 a lunii, finanțarea ajunge la 300.000 RON.
Împrumuturile participative , asimilate capitalurilor proprii, și având originea în
Franța (1978), sunt considerate o creanță de ultim rang, situată într e un împrumut și o
participație, care conferă întreprinderii ajutor precum capitalul de risc .32
Printre caracteristicile împrumutului participativ amintim faptul că acesta nu este
limitat de dobânda bancară, și că, din punct de vedere fiscal, cheltuielile financiare aferente
nu sut deduct ibile. Exceție de la regulă fac împrumuturile contractate de la Banca Franței.
Utilizat în special în contractarea creditelor pentru echipamentele întreprinderilor
mici și mijlocii, împrumutul participativ nu este utilizat frecvent la nivelul sistemului bancar,
acest tip de împrumut putând fi contractat de către societăți cu o situaț ie financiară
confortabilă, care să poată suporta cheltuielile suplimentare generate. Acest tip de finanțare
nu lezează totuși poziția de control a acționarilor majoritari.33
Împrumuturile de la asociați sunt contractate în situația în care întreprinderea
înregistrează nevoi mici de finanțare pe termen scurt. Contractarea acestor tipuri de
împrumuturi cresc datoriile firmei, nefiind necesar a se îndeplini nicio formalitate juridică
pentru primirea lor. Ac estea nu sunt purtătoare de dobândă, iar în situația în care se întâmplă
ca totuși aceasta să existe, valoarea se stabilește în funție de rata scontului practicat de
BNR.34

2.4. Surse împrumutate de finanțare

Finanțarea prin angajamente la termen reprezintă o formă de finanțare externă care
includ: împrumuturi le obligatare; leasing -ul (credit -bail).
Împrumuturile ordinare (împrumuturi de la bănci și/sau instituții financiare) prezintă
trei mari avantaje pentru cei ce recurg la ele: rapiditate, felxibilitate și costuri de obținere
reduse.

32 Nicoleta Bărbuță -MIȘU,Finanțarea și performanța întreprinderii,Editurea didactică și pedagocică, București 2009,pag 126
33 Nicoleta Bărbuță -MIȘU,Fin anțarea și performanța întreprinderii,Editurea didactică și pedagocică, București 2009,pag 126
34Nicoleta BĂRBUȚĂ -MIȘU,Finanțele întrepridnerii,Editura didactică și pedagică București 2009, pag 233

14

Împrumutul obligatar se realizează prin încheierea unui contract între debitor și o
masă de creditori.
Leasingul („credit -bail” sau „location financement”) este o adaptare a pieței de
capitaluri la capacitatea limitată de finanțare a investițiilor.35
Prin încheierea unui contract de credit dintre un debitor și o masă c redală î nțelegem a
fi un împrumut obligatar sau un apel la economii publice, reprezentând costituirea unui
surplus de resurse financiare pe termen lung necesar asigurării creșterii economice și
capacitatea de achitare a plăților asumate. Aceste împrumuturi obligat are sunt accesibile atât
societăților comerciale, cât și statului.
Adunarea generală a acționarilor este cea care decide emisiunea sau nu de obligațiuni.
Instituțiile de credit sunt cele care emit și vând obligațiunile, acționând ca un intermediar, în
nume propriu sau cu garant al emisiunii.36
Metodă de finanțare externă și directă, împrumutul obligatar se ramifică în împrumut
obligatar privat și împrumut obligatar public.
Societățile pe acțiuni trebuie să aibă cel puțin doi ani de existență pentru emiterea
unui împrumut obligatar privat și două bilanțuri legal aprobate de către organele fiscale,
conferind garanții obligatarilor, prin patrimoniul propriu (direct) sau prin mijlocirea unor terți
precum băn ci, consorții bancare etc. (indirect). Consiliul de administrație al societății sau
adunarea generală a acționarilor sunt cei care decid emisiunea de obligațiuni, având cel puțin
o majoritate de două treimi.
Creșterea capitalului propriu prezintă de cele mai multe ori dificultăți ce apar de cele
mai multe o ri pe fundalul condițiilor juridice sau a reticenței subscrierilor care apar în urma
existenței riscului de pierdere, chiar și a controlului în ceea ce -i privesc pe conducătorii
întreprinderii sau acționarii majoritari .37
În altă ordine de idei, finanțarea întreprinderilor pe baza creditelor bancare atrag
costuri ridicate și condiții restrictive din partea băncii în ceea ce privește contractul de credit.
Act lucru conduce la apelarea din partea companiilor la creditele obligatare întrucât acestea
prezintă av antajul de remunerare pe baza profitului impozabil.
Emiterea împrimuturilor obligatare se face fie individual de către întreprindere, fie
grupat. Prin emiterea în mod grupat a împrumuturilor obligatare, se face referire la asocierea
mai multori agenți economici ce garantează împrumutul în mod solidar, sau prin intermediul
instituțiilor sau organismelor de plasament colectiv, constituite ca societăți anonime, acestea
repartizându -și fondurile obținute sub forma creditelor destinate întreprinderilor cu nev oi de
finanțare.
Un avantaj al împrumutului obligatar grupar este dat de costurile administrative mai
reduse, care apar ca urmare a repartizării unei părți din cheltuieli, firmelor împrumutate.
Întreprinderile mari pot de asemenea să apeleze la împrumuturi obligatare grupate atunci
când nevoile de finanțare sunt reduse și când doresc să evite consumul de capital de
încredere față de public, prin împrumuturi obligatare individuale frecvente, recurgând la
acestea doar în cazul împrumuturilor mai mari.38

35 Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele î ntreprinderii, Analiza și gestiunea financiare, Editura Economcă
1996 București, pag 540
36 Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele întreprinderii, Analiza și gestiunea financiare, Editura Economcă
1996 București, pag 536
37 Mihai Toma,Felici a Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București,1998 pag 168
38 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București,1998 pag 161

15

Împrum utul obligatar public alături de îndatorarea pe termen scurt, statul apelează la
împrumuturi pe termen lung pe piața financiară. În țările cu economie de piață, emiterea de
obligațiuni este realizată de către stat sau de către anumite instituții ale acestu ia, având ca
scop obținerea de resurse de finanțare necesare efectuării lucrărilor publice, în vederea
acopririi deficitului bugetar și, totodată, colectarea lichidităților existente pe piață, a
numerarului aflat în circulație .39
Scadența tot mai mică a împ rumuturilor obligatare este determinată de fluctuațiile tot
mai mari ale ratei dobânzii și de aversiunea față de lichiditate a subscriitorilor.
În esență, o obligațiune reprezi ntă un titulu de credit pe terme n lung, pe care o
societate oe acțiuni sau o instituție guvernamentală sau un municipil îl emite, fiind garantat
prin bunuri patrimoniale sau ipoteci. Pentru emitentul obligațiunii, această obligațiune este de
fapt o datorie care generează o plată periodică sub forma unei dobânzi, iar pentru cei care le
subscriu sunt drepturi de creanță.
Titlul de credit amintit anterior (obligațiunea) se încheie între o masă de creditori și
un debitor. Fiecare creditor primește un certificat de obligațiune (un înscris, o obligațiune),
pe care este înscrisă valoarea no minală. Având avantajele emiterii în diferite sume sau
transmiterii libere de la un deținător la altul în urma negocierii la nivelul pieței bursiere sau
extrabursiere, obligațiunilor li se atribuie calitatea de valori mobiliare.
Împrumuturile obligatare or dinare sunt realizate doar de către societăți comerciale
cotate la bursă, reprezentând acele împrumuturi obligatare cu emisiune de obligațiuni
ordinare. Societatățile comerciale cotate la bursă trebuie să aibă cel puțin 2 ani vechime,
două bilanțuri legal aprobate, iar capitalul să nu fie grevat de alte împrumuturi. Efectuarea
împrumutului este decisă de către Adunarea Generală a Acționarilor, iar finalizarea
(realizarea practică) se va face într -o perioadă determinată anticipat de către un Consiliu de
Admi nistrație.40 Titlurile sunt operate de către un sindicat bancar, care, în schimbul unui
comision consistent, garantează reușita plasamentelor. Obligatarii (colectivitate cu
personalitate civilă) sunt reprezentați de cătr un mandatar , remunerat de către emit entul
obligațiunilor, care se implică în rezolvarea intereselor acestora față de societate.
Leasing -ul, asimilat împrumuturilor, reprezintă o modalitate de finanțare pe baza
unui contract prin care o companiei utilizează obiecte de investiții fără a avea calitatea de
priprietar, fiind uzufructier (chiriaș). Contractul încheiat nu se poate rezilia de niciuna dintre
părți, acesta fiind încheiat pe o perioadă determinată (aproximativ până când activul fix
atinge valoarea de amortizare).41
Prin leasing, chiriaș ul are avantajul deținerii posesiei bunul imobiliar (mobiliar)
închiriat, în timp ce societatea de leasing este cea care finanțează achizi ția, urmând ca mai
apoi să solicite plata unei chirii de la compania care utilizează bunul, cuprinzând amortizarea
bunului închiriat, dobânzile aferente și marja de profit a societății de leasing.42
Comparativ cu cre ditul obișnuit, leasing -ul oferă avan tajul utilizării, posibilitatea
acoperirii integrale a necesarului de capital, avantaje fiscale. Totodată, acesta permite
deținerea bunului fără a fi necesară constituirea unui fond pentru achiziționarea acestuia, ci
doar efectuarea plății unei chirii.

39 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București,1998 pag 169
40 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București,1998,pag 168
41Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și G estiune financiară de întreprindere, Editura Economică București,1998 pag 190
42 Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele întreprinderii, Analiza și gestiunea financiare, Editura Economcă
1996 București, pag 540

16

Examinarea bunului se face de către întreprindere alături de furnizor, care au în
vedere caracteristicile tehnice și condiții le de cumparare. Ulterior, societatea de leasing este
cea care face comanda la producător a bunului. În momentul livrării bunului către utilizator,
intră în funcșiune contractul de leasing. Perioada pentru care se încheie contractul este în
general perioada de viață economică a bunului sau periada amortizării fiscale. În momentul
în care contractul de leasing ajunge la scadență, utilizatorului bunului i se oferă 3 variante:
fie înapoiază bun ul proprietarului, fie îl cumpără la valoarea reziduală din contract, fie
reînnoiește creditul contractat prin contractul de leasing.
Chiriile care sunt plătite pe perioada contractului de leasing, sunt formae din
contravaloeare amortizării, costul capital ului imobilizat, valoarea serviciilor furnizate de cătr
societatea de leasing , primă de risc. Peridiocitatea plăților se face pe baza unui barem
regresiv anual, care le împarte trimestrial. Suma totală care se achită în final depășeste cu 15 –
20% valoarea b unului închiriat. Plățile, de asemenea, pot fi stabilite în contractul dintre părți
a fi plătite și proporțional sau progresiv.
Leasingul poate fi aplicat atât în tranzacțiile mobiliare prin închirierea , cât și
imobiliare. În tranzacțiile mobiliare, se viz ează achiziția de către societatea de leasing a
echipamentelor, utilajelor, etc., bunuri care vor fi date în chirie unui uzufructier care va avea
obligația plății de redevențe în mod regulat. În caz contrar, sunt aplicate clauze penalizatoare
precum restit uirea bunului și plata redevențelor restante. În tranzacțiile imobliare sunt vizate
clădiri, instalații, etc. bunuri care sunt achiziționate de către societatea de leasing și date în
chirie pe o perioada lungă de timp, până la 10 -25 de ani. Avantajele soci etății de leasing în
acest caz conduc la înlesniri fi scale, având statut de bancă sau insituție financiară.
Finanțarea prin intermediul societăților de leasing a determinat o dezvoltare
considerabilă la ni velul domeniului imobiliar, întrucât, pe plan finan ciar nu a fost modificată
structu ra financiară a întreprinderii, ci doa r plata anuală a angajamentelor, drept urmare
întreprinderea poate beneficia de noi împrumuturi bancare deoarece capitalul propriu rămâne
neangajat legal.
Operațiunile de împrumut obi șnuit nu acoperă, în general decât 50 -60% din valoarea
proiectelor de finanțat, restul concretizându -se în participarea cu fonduri proprii. 43
Spre deosebire de aceste împrumuturi obișnuite, prin intermediul creditului -bail,
compania își poate rezerva capitalul propriu ca și garanție pentru contractarea altor
împrumuturi necesare dezvoltării deoarece credit -bail acoperă valoarea bunului în totali tate,
determinând astfel dezvoltarea întreprinderii și creșterea autonomiei financiare . Pe plan fiscal
este micșorată baza impozabilă datorită plăților efectuate în contul chiriilor.
Inconvenie nte ale leasing -ului: Având la bază rentabilitatea exploatării, finanțarea
investițiilor prin intermediul leasing -ului nu grevează îndatorarea, nefiind înregistrat în
bilanț, el afectează în schimb autofinanțarea viitoare datorită obligațiilor de plată periodice.
Este necesară obținerea unei rentabilități acoperitoare întrucât ratele utilizare sunt ridicate. O
rată (redevență) cuprinde chiria, comisionul, cota de risc, care, după cum am menționat, au
valori ridicate.44
Costul împrumutului pe termen mediu și lung reprezintă costul sursei de finanțare, a
împrumutului (rată actuaria lă) care se calculează însumând titlurile de împrumut,

43 Mihai Toma, Felicia Alexandr u,Finanțe și Gestiu ne financiară de întreprindere, Editura Economică București 2003, pag 193
44 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiu ne financiară de întreprindere, Editura Economică București 2003, pag 195

17

vărsămintele în contul rambursărilor, plata remunerațiilor, a cheltuielilor financiare pentru
capitalul împrumutat.
Costul împrumutu lui obligatar : costul actuarial pentru un credit obișnuit este egal cu
dobânda nominală, în condițiile în care acesta nu are alte comisioane sau prime de
emiusune/rambursare. În ceea ce privește împrumutul obligatar, alături de rata dobânzii
stavilită pe p iața financiară, perioada pentru care sunt emise obligațiunile, costului
împrumutului i se adaugă și alte cheltuieli precum: emisiunea, publicitatea, comisioanele
bancare, imprimarea certificatelor de obligațiune, prime de emisiune, prime de rambursare
etc. Deducerea acestor costuri se face din suma totală a împrumutului, care este stabilită în
contă procentuală încă de la început.45
Rata dobânzii nominale se stabilește la emiterea împrumutului, determinând pe baza
valorii nominale a obligațiunii, calculul r emunerației. Aceasta poate să fie fixă (cupoanele
rămân nemodificate pe toată perioada împrumutului) sau variabilă (cupoanele se modifică
datorită oscilației dobânzii pe piața financiară și a altor factori diverși).
Rata actuarială a investiției în obligaț iuni se diferențiază de rata dobânzii prin rata
dobânzii nominale, prime de emisiune/rambursare, comisioane, diverse cheltuieli de
emisiune.
Pentru subscriitorul obligațiunii, rata actuarială reprezintă randamentul anual obținut
pe baza împrumutului, care se determină prin actualizarea sumelor provenite din fluxurile
pozitive de -a lungul valabilității împrumutului. Pentru emitent în schimb, ace asta reprezintă
un cost brut al împrumutului.
În esență, rata actuarială este rata efectivă care este achitată de către debitor și
încasată de către creditori, fiind determinată de rata nominală a dobânzi și factori precum:
emisiunea de scont, emisiunea l a prime, prețul de rambursare.
Constul leasing -ului este determinat mai dificil datorită particularității modului de
finanțare care grupează fluxurile de lichidități variate de la o operațiune la alta, cum sunt cele
de tipul opțiunii sau nu de cumpărare, diversele servicii acordate utilizatorilor de către
societatea de leasing etc. Deciziile de investire și de finanțare sunt separate pentru societatea
de leasing, față de utilizator, prin urmare și costul operațiunilor trebuie calculat separat.46

3. Bonitatea financiară a întreprinderilor

Bonitatea financiar ă a unei întreprinderi este strâns legată de capacitatea acesteia de
a-și achita datoriiile la diferite termene, fiind considerată un indicator al echilibrului
financiar.47
În analiza bonității se ține cont de lichiditate (plata datoriilor pe temen scurt),
solvabilitate (plata datoriilor pe termen mediu și lung) și îndatorarea.48

45 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București 2003, pag 196
46 Mihai Toma,Felicia Alexandru, Finanțe și Gestiune financiară de întreprindere, Editura Economică București 2003, pag
197
47 Lorant Eros -Stark, Ioan Marius Pantea, Analiza sit uației financiare a firmei, Editura 2001 București, pag 272
48 Lorant Eros -Stark, Ioan Marius Pantea, Analiza situației financiare a firmei, Editura 2001 București, pag 272

18

3.1. Lichiditatea

Lichiditatea și solvabilitatea sunt factori care condiționează desfășurarea eficientă a
activității unei întreprinderi.
Prin lichiditatea patrimonială înțelegem capaci tatea unei întreprinderi de a -și onora
obligațiile scadente într -un timp cât mai scurt (la termen) cu ajutorul mijloacelor bănești de
care dispine. Aceasta se diferențiază de lichiditatea activelor prin faptul că, aceasta din urmă,
reflectă capacitatea înt reprinderii de a -și onora obligațiile scadente prin transformarea rapida
a activelor disponibile în bani .49
Printre ratele lichidității patrimoniale se numără lichiditatea generală (Lg) care se
prezintă ca un raport între activele curente și datoriile curente.
Lg=Active c urente / Datorii curente
Activele curente includ valori mobiliare ce au un grad ridicat de lichiditate. Astfel
amintim creanțele fată de clienți, disponibilitățile băneș ti din casierie sau conturi în bănci,
stocurile.50

Figura 1.3 Active care nu sunt incluse în calculul ratei lichidității generale –
prelucrare proprie

Activele curente se pot determina scăzând din activele circulante, stocurile
nefavorabile și creanțele incerte. Datoriile curente cuprind datorii pe termen scurt de tipul
datoriilor față de furnizori, împrumuturi bancare pe termen scurt, rate la credite pe termen
lung, impozite și taxe de plătit, alte cheltuieli plătibile (spre exemplu: cheltuieli cu
personalul).

49 Prof.univ.dr.Lucian BUȘE, Analiză economică financiară,Editura economică București 2005, pag 106
50 Prof.univ.dr.Lucian BUȘE, Analiză economică financiară,Editura economică București 2005, pag 107
Materii prime și materiale care nu au posibilități de valorificare;
Produse finite care nu înregistrează comenzi;
Lucrări executate cu caracter litigios și posibilitate de încasare incertă;
Produse și servicii cu caracter litigios și posibilitate de încasare incertă;
Debitori litigioși greu de încasat;

19

În momentul în care o întreprindere acumulează credite bancare, aceasta începe să se
confrunte cu dificultăți financiare. Aceste dificultăți apar în urma creșterii datoriilor curente
peste activele curente și a reducerii semnificative a li chidității generale.
Lichiditatea generală este considerată a fi cel mai utilizat indicator în determinarea
lichidității deoarece aceasta indică modul în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt
recuperate pe baza posibilității de transformare în lichidități a activelor până la scadența
datoriilor. Este de preferat ca nivelul acestei rate să depășească valoare de 100%, însă
totodată, trebuie să se țină co nt și de ramura caracteristică desfășurării activității
întreprinderii.51
Capacitatea întreprinderii de a -și onora obligațiile este dată de o valoarea supraunitară
a aceste rate, care conduce la un fond de rulment pozitiv. Contrar însă, o valoare mică a
acestei rate determină dificultăți în cadrul întreprinderii în achitarea datoriilor.52 O excepție
de la această regulă, în care rata lichidității generale este subunitară, face referire la
solvabilitatea întreprinderii, pe fondul căreia apar reducerea treptată a stocurilor în vederea
achitării datoriilor pe termen scurt, fără ca ciclul de expl oarare să fie afectat.
Valoarea optimă a acestei rate este cuprinsă în intervalul [1,8 -2]. Evoluția
descendentă a acestei rate duce la un declin al activității întreprinderii, determinând
circumspecție în rândul creditorilor și furnizorilor în ceea ce pri vește acordarea de noi credite
comerciale și bancare.
Lichiditatea imediată (Li) reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a -și onora
datoriile exigibile imediat, într -un mod cât mai rapid, pe baza disponibilitășilor existente.53
Această rată se calculea ză ca raport între disponibilitățile bănești și datoriile curente,
astfel:
Li = Disponibilități bănești / Datorii curente
Din categoria activelor circulante, cel mai greu se pot converti în lichidităț i stocurile
unei întreprinderi, motiv pentru care acest raport prezentat (al ratei lichidității imediată ) este
de preferat a avea valori cuprinse între 80% -100% pentru ca întreprinderea să aibă o bună
capacitate de a -și onora la termen obligațiile.
Rata lichidității imediată este influențată de modalitatea în care întreprinderea își
desfășoară activitatea, de felul în care sunt corelate termene de plată ale obligațiilor și cele de
încasare ale creanțelor, de viteza de rotație de la nivelul capitalurilor.
O lichiditate ridicată este dată de obținerea unei rate r idicată, în condițiile în care
resursele disponibile sunt utilizate în mod eficient. Totodată, garanția solvabilității nu este
dată de valoarea ridicată a ratei, celelalte elemente ale activelor circulante trebuie să aibă și
ele un grad ridicat de lichidit ate.
Nivelul optim al acestei rate este cuprins în intervalul [0,2 -0,3], nivel care reliefează o
bună administrare a activității întreprinderii din punct de vedere financiar.
Echilibrul financiar și lichiditatea întreprinderii sunt asigurate prin intermediul
corelării judicioase a termenelor de plată ale obligațiilor cu încasările crențelor, dar și a
măsurilor manageriale,a măsurilor tehnice, economice, financiare, implementate
corespunzător pentru a asigura circuitul normal al capitalurilor. Bugetul de trezorerie este cel
care are o deosebită importanță în cadrul lichidității întreprinderii întrucât acesta include

51 Prof.univ.dr.Lucian BUȘE, Analiză economică financiară,Ed itura economică București 2005, pag 107
52 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2010, pag 216
53 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 20 10, pag 217

20

intrările și ieșirile de numerar pre -vizionate, pentru o anumită perioadă de timp. În general, o
companie practică pentru o lună în avans un buget de trezorerie zilnic, iar pentru o perioadă
de 6 până la 12 luni în avans un buget de trezorerie lunar.54

3.2. Solvabilitatea

Prin solvabilitate înțelegem capacitatea unei întreprinderi de a -și onora
angajamentele în caz de lichidare, prin stoparea activității de exploatare și pune rea în vânzare
a activelo .55
O clasificare a solvabilității se prezintă astfel:
a. Solvabilitatea gener ală (Sg) este strâns legată de gradul de securitate de
care dispun creditorii unei întreprinderi. Pentru o gestionare eficientă a
activității este necesar ca activele totale să reprezinte cel puțin dublul
datoriilor totale. Acest indicator se calculează ca un raport între total ul
activelor și cel al datoriilor :
Sg = Active totale / Datorii totale
b. Solvabilitatea patrimonială (Sp) se calculează ca un raport între capitalul
propriu și capitalul total al întreprinderii.
Sp = Captal propriu / Capital total
Aceasta mai poartă denumirea de rata autonomiei financiare . Nivelul
minim acceptat al rate este de 30%, iar pentru o valoare optimă aceasta
trebuie să atingă pragul de 50%.56

3.3. Îndatorarea

Gradul de îndatorare al unei întreprinderi se prezintă ca un raport între datorii și
capitaluri proprii . Valoarea maxim acceptată în cazul îndatorării generale este de 60%, iar în
cazul îndatorării financiare de 30%. Pentru ca ratei să -i fie atribuită o caracteristică
satisfăcătoare , valoarea acesteia trebuie să fie cuprin să între 60% -100% în cazul îndatorării
generale, respectiv de 30% -70% în cazul îndatorării financiare .57
Ratele de îndatorare au un rol important în gestionarea financiară a întreprinderii din
punctul de vedere al lichidității și al exigibilității întrucât evidențiază componența datoriilor
din pasiv și totodată, modalitatea prin care sunt repartizate capitalurile permanente între
fondurile proprii și fondurile împrumutate pe termen lung.58

În analiza îndatorării unei întreprinderi sunt utilizați următorii indicatori:

a. Gradul de îndatorare generală, Leverage, (Git) – numită și rata levierului sau
coeficientul total de îndatorare. Deoarece întreprinderea depinde de creanțierii săi,

54 Prof.univ.dr.Lucian BUȘE, Analiză economică financiară,Editura economică București 2005, pag 107
55 Horea Cristea, Nicolae Ștefănescu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura MIRTON Timișoara, pag 292
56 Lucian Bușe, Analiză economico -financiară, Editura economică București 2005, pag 107
57 Nicoleta Bărbuță -MIȘU, Finanțele întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2009,pag 111
58 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editur a didactică și pedagocică București 2010, pag 218

21

acest indicator prezintă măsura în care este asigurată finanțarea activității
întreprinderii prin capitalul proprii59, atribuindu -i încă o interpretare indicatorului:
rata autonomiei financere scurte. Valorile optime alre Git înregistreză valori mai
mici decât 1, fiind calculat astfel:

Git = Datorii / Capitaluri proprii

b. Gradul de îndatorare financiară (R Df) numit și rata datoriilor financiare pe
termen mediu și lung – reprezintă gradul de îndatorare al întreprinderii pe termen
mediu și lung. În situația în care rata datoriilor financiare este mai mică decât 0,5
întreprinderea poate contracta credite bancare pe termen lung:

RDftml = Suma datoriilor financiare pe termen mediu și lung / Capitaluri permanente
unde,
Capitalurile permanente=Capitalurile proprii+Datorii financiare pe termen mediu și lung60

c. Rata independenței financiare (Rif) – reprezintă raportul dintre capitalurile
proprii și resursele permanente. Întreprinderea mai poate contracta credite bancare
pe termen mediu și lung în situația în care această rată înregistreă valori mai mari
de 0,5. Formula de calcul al ratei se p rezintă astfel:

Rif = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente61

d. Rata capacității de împrumut (Rci) – se prezintă ca un raport între resursele
proprii și împrumuturile contractate pe termen lung. Valoarea optimă a acestui
indicator înregistreză valori mai mari decât 1:

Rci – Capitaluri proprii / Datorii pe termen mediu și lung

e. Rata capacității de rambursare(Rcr) – reflectă capacitatea întreprinderii de a
rambursa în totalitate împrumuturile contractate pe termen lung .62 Formula de
calcul al acestei rat e se prezintă astfel:

Rcr = Datorii pe termen mediu și lung / Capacitatea de autofinanțare

f. Ponderea creditelor curente în îndatorarea globală (Rcbts) – prezintă opțiunea
întreprinderii de a alege între împrumuturile pe termen mediu și lung și creditele
bancare curente.

Rcbts = Credite bancare pe termen scurt / Datorii totale63

59 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2010, pag 219
60 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică Bu curești 2010, pag 218
61 Georgeta Vintilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2010, pag 218
62 Nicoleta Bărbuță -MIȘU, Finanțele întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2009,pag 111
63 Georgeta Vin tilă, Gestiunea finaniară a întreprinderii, Editura didactică și pedagocică București 2010, pag 218

22

CAPITOLUL II: Studiu de caz – S.C. CONSTRUCȚII NAPOCA S .A.

2.1. Considerații generale

Diagnosticul financiar al activității economice ale unei întreprinderi se realizează pe
baza unor data contabile cuprinse în bilanț (financiar,funcțional), cont de profit și pierdere,
note explicative, balanțe de verificare.
Înființată în anul 1991, Socie tatea Comercială CONSTRUCȚII NAPOCA S.A. și -a
axat activitatea, în principal, asupra lucrărilor în construcții de clădiri rezidențiale și
nerezidențiale.
Societatea este încadrată în categoria societăților mijlocii, mari și de interes public
mari, datorit ă valorii cifrei de afaceri și a numărului de 149 de angajați, iar în ceea ce privește
clientela, putem vorbi atât de persoane fizice, cât și persoane juridice.
Concluziile privind situația întreprinderii analizate vor fi prezentate în obținerii
rezultatel or financiare ale calculului unor indicatori pe parcursul a 4 ani succesivi: 2014,
2015, 2016, respectiv 2017.
Principalii indicatori financiari ai societății comerciale S.C. CONSTRUCTII
NAPOCA S..A. pentru anii 2014 ÷ 2017 sunt:
Indicator 2014 2015 2016 2017 Δ Δ%
Cifra de
afaceri
44.547.083 40.051.889 76.553.336 63.973.788 19.426.705 143,61%
Rezultatul
Net
8.520.384 261.502 1.117.803 1.621.101 – 6.899.283 19,03%
Active
totale 84.671.130 91.285.605 104.334.917 108.395.772 23.24.642 128,02%

Tabel 2.1 – Principalii indicatori ai societății

Cifra de afaceri = Producția vândută + Veniturile din vânzarea mărfurilor –
–Reduceri comerciale acordate + Venituri din dobânzi înregistrate
de entități radiate + Venituri din subvenții de exploatare aferente
cifrei de afaceri nete

Activul total = Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli în avans

23

! Calculul variațiilor principalilor indicatori financiari ai societății comerciale S.C.
CONSTRUCTII NAPOCA S.A s -a realizat pentru întreaga peri oadă analizată.
705.426.19 083.547.44 788.973.63   CA

283.899.6 384.520.8 101.621.1   RN

642.724.23 130.671.84 772.395.108   AT

%61,143 100083.547.44788.973.63
CA  

%03,19 100.384.520.8101.621.1 RN

%02,128 100130.671.84772.395.108 AT

După cum putem observa, societatea înregistrează creșteri în anul 2017 ale cifrei de
afaceri și ale activelor circulante, comparativ cu anul 2014, ca urmare și a evoluției pozitive a
producției vândute, însă, în ceea ce privește scăderea rezultatului net, acest lucru apare ca
urmare a creșterii impozitului pe profit, a cheltuielilor din exploatare.

Figura 2.1 – Evoluția principalilor indicatori financiari
În graficul de mai sus, s -a luat ca și unitate de măsura UM=1 milion. Se poate observa
cu ușurință evoluția semnificativă a activelor circulante de -a lungul celor 4 ani supuși analizei
și, totodată, diminuarea rezultatului net al societății față de anul 2014.
2014 2015 2016 201744,5540,0576,55
63,97
8,52
0,26 1,12 1,6284,6791,29104,33108,40
UM = 1 milionEvoluția principalilor indicatori financiari
Cifra de afaceri
Rezultatul net
Active totale

24
2.2. Realizarea diagnosticului financiar
2.2.1. Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire
indicator 2014 2015 2016 2017
Δ Δ% Valoric Procentual Valoric Procentual Valoric Procentual Valoric Procentual
Imobilizări
necorporale 2.765 0,01% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% -2.765 -0,01%
Imobilizări
corporale 39.154.536 46,24% 39.931.643 43,75% 45.184.338 43,31% 61.999.791 57,2% 22.845.255 96,29%
Imobilizări
financiare 5.110.776 6,04% 3.799.374 4,16% 3.187.777 3,06% 5.483.241 5,06% 372.465 1,57
Active
imobilizate 44.268.077 52,29% 43.731.017 47,91% 48.372.115 46,37% 67.483.032 62,26% 23.214.955 97,85%
Stocuri 7.039.909 8,31% 4.489.054 4,92% 11.403.084 10,93% 4.958.307 4,57% -2.081.602 -8,77%
Creanțe 19.388.498 22,90% 28.479.079 31,20% 36.976.982 35,44% 24.295.002 22,41% 4.906.504 20,68%
Investiții
financiare pe
TS 11.009.685 13,00% 8.222.663 9,00% 1.015.333 0,97% 120.752 0,11% -10.888.933 -45,9%
Casa și Conturi
în bănci 2.964.961 3,50% 6.363.792 6,97% 6.291.213 6,03% 11.500.595 10,61% 8.535.634 35,98%
Active
circulante 40.403.053 47,71% 47.554.588 52,09% 55.686.612 53,37% 40.874.656 37,70% 471.603 1,99%
Cheltuieli în
avans 0 0,00% 0 0,00% 276.190 0,26% 38.084 0,04% 38.084 0,16%
TOTAL ACTIV 84.671.130 100% 91.285.605 100% 104.334.917 100% 108.395.772 100% 23.724.642 100%

Tabel 2.2 – Analiza ratelor de structură ale activelor

25
Ratele de structură ale activului imobilizat sunt prezentate în cele cu urmează, astfel:
rata activelot imobilizate, rata imobilizărilor necorporale, rata imobilizărilor corporale și rata
imobilizărilor financiare.

TABEL PRIVIND EVOLUȚIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI
IMOBILIZAT
Indicator Simbol Perioada analizată
2014 2015 2016 2017
Rata activelor imobilizate RAI=A i/At*10
0 52,29% 47,91% 46,37% 62,26%
Rata imobilizărilor
necorporale RIN=In/At*100 0,01% 0% 0% 0%
Rata imobilizărilor corporale RIC=IC/At*10
0 46,24% 43,75% 43,31% 57,2%
Rata imobilizărilor financiare RIF=If/At*100 6,04% 4,16% 3,06% 5,06%
TabelT
TTTabel 2.3 – Evoluția r atelor de structură ale activului imobilizat

%29,52 100130.671.84077.268.442014 AIR

%91,47 100605.285.91017.731.432015 AIR

%37,46 100917.334.104115.372.482016 AIR

%26,62 100772.395.108032.483.672017 AIR

%24,46 100130.671.84536.154.392014 ICR

%75,43 100605.285.91643.931.392015 ICR

%31,43 100917.334.104338.184.452016 ICR

%2,57 100772.395.108791.999.612017 ICR

%01,0 100130.671.84765.22014 INR
%0 100605.285.9102015 INR

%0 100917.334.10402016 INR

%0 100772.395.10802017 INR

%04,6 100130.671.84776.110.52014 IFR

%16,4 100605.285.91374.799.32015 IFR

%06,3 100917.334.104777.187.32016 IFR

%06,5 100772.395.108241.483.52017 IFR

26
1) Rata activelor imobilizate (R AI) se calculează ca o pondere a activelor imobilizate la
activul total, reprezentând gradul de imobilizare a activului pe baza elementelor
patrimoniale ce se află permanent la dispoziția întreprinderii.

100 total Activ e imobilizat Active AIR

În cazul societății analizate putem spune că, deși pe parcursul celor 4 ani are loc un
ușor declin, în ansamblu, se poate vorbi de o creștere a gradului de investire al capitalului fix
de la 52,29% în anul 2014, la 62,26% în anul 2017.

Figura 2.2 – Rata activelor imobiliza te

a) Rata imobilizărilor necorporale ( RIN)

100 total Active necorporal i Imobilizãr INR

Rata imobilizărilor necorporale, calculată ca o pondere a activelor imobilizate
necorporale la totalul activelor imobilizate, înregistrează valori aproape inexistente în cazul
societății analizate datorită obiectului de activitate al acesteia.

2014 2015 2016 201752,29%47,91% 46,37%62,26%Rata activelor imobilizate

27

Figura 2.3 – Rata imobilizărilor necorporale
b) Rata imobilizărilor corporale (R IC), calculată ca o pondere a imobilizărilor
corporale la totalul activelor imobilizate, este strâns legată de caracte risticile tehnice al
societății, precum și de natura activității acesteia. Valorile ratei imobilizărilor
corporale se prezintă diferit de la o ramură de activitate la alta, astfel, dacă obiectul de
activitate al societății este, spre exemplu, industria gre a, rata va avea valori mari,
comparativ cu o societate al cărei obiect de activitate este o ramură cu dotare tehnică
slabă, unde rata imobilizărilor corporale va avea o valoare mai mică.

100 total Activcorporale i Imobilizãr ICR

Rata imobilizărilor corporale ale societății analizate, prezintă o creștere de la 46,24%
în anul 2014 la 57,20% în 2017, ca urmare a creșterii investițiilor, dar și a creșterii ponderii
activelor circulante.

Figura 2.4 – Rata imobilizărilor corporale

2014 2015 2016 20170,01%
0,00% 0,00% 0,00%Rata imobilizărilor necorporale
2014 2015 2016 201746,24% 43,75% 43,31%57,20%Rata imobilizărilor corporale

28

c) Rata imobilizărilor financia re (R IF), calculată ca o pondere a imobilizărilor
financiare la activele imobilizate, este strâns legată de mărimea întreprinderii, dar și de
politica financiară a acesteia. Valorile ridicate ale ratei sunt întâlnite la nivelul
holding -urilor. Se poate vorbi, vis -a-vis de această rată, de politica de investire,
respectiv legăturile financiare stabilite ale firmei cu alte întreprinderi la care deține
participații la capitalul social.

100 total Activfinanciare i Imobilizãr IFR

Întrucât, societatea analizată nu face parte din categoria societăților menționate
anterior, se poate observa diminuarea acestei rate, astfel, de la 6,04% în anul 2014, aceasta
ajunge la 3,06% în anul 2016, urmată doar de o ușoară creștere în anul 2017, la 5,06%,
valoare care este sub nivelul ratei din 2014.

Figura 2.5 – Rata imobilizărilor financiare

2014 2015 2016 20176,04%
4,16%
3,06%5,06%Rata imobilizărilor financiare

29

TABEL -EVOLUȚIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Indicator Simbol Perioada analizată
2014 2015 2016 2017

Rata activelor
circulante

RAC=A C/AT*100 47,71% 52,09% 53,37% 37,71%
Rata stocurilor
RSt=St/A T*100 8,31% 4,92% 10,93% 4,57%
Rata creanțelor
RCr=Cr/A T*100 22,90% 31,20% 35,44% 22,41%
Rata investițiilor pe
termen scurt
RITS=Its/A T*100
13,00% 9,00% 0,97% 0,11%
Rata
disponibilităților RDb=Ds/A T*100 3,50% 6,97% 6,03% 10,61%

Tabel 2.4 – Evoliția ratelor de strucură ale activelor circulante
%71,37 100772.395.108656.874.40%37,53 100917.334.104612.686.55%09,52 100605.285.91588.554.47%71,47 100130.671.84053.403.40
2017201620152014
    
ACACACAC
RRRR

%61,10 100772.395.108595.500.11%03,6 100917.334.104213.291.6%97,6 100605.285.91792.363.6%50,3 100130.971.84961.964.2
2017201620152014
    
DBDBDBDB
RRRR

%57,4 100772.395.108307.958.4%93,10 100917.334.104084.403.11%92,4 100605.285.91054.489.431,8 100130.671.84909.039.7
2017201620152014
    
StStStSt
RRRR

%41,22 100772.395.108002.295.24%44,35 100917.334.104982.976.36%20,31 100605.285.91079.479.28%90,22 100130.671.84498.388.19
2017201620152014
    
CrCrCrCr
RRRR
%11,0 100772.395.108752.120%97,0 100917.334.104333.015.1%00,9 100605.285.91663.222.8%00,13 100130.671.84685.009.11
2017201620152014
    
ITSITSITSITS
RRRR

30
2) Rata activelor circulante (R AC) se calculează ca o pondere a utilizărilor ciclice în
activul total.

100 total Activcirculante Active ACR

Specificul activității întreprinderilor este cel care influențează diferit rata activelor
circulante. O creștere a cifrei de afaceri peste activele circulante este apreciată favorabil
întrucât arată accelerarea vitezei de rotație, însă, o scădere a rate i activelor circulante ca
urmare a diminuării proprorției cifrei de afaceri față de valoarea activelor circulante, este
apreciată tot pozitiv deoarece are loc o accelerare a vitezei de rotație.
Ratele analitice care au rol în procesul decizional al activel or circulante sunt: rata
stocurilor, rata creanțelor comerciale, rata disponibilităților (active de trezorerie, valori
mobiliare de plasament, etc.).
Rata activelor circulante în cazul societății analizate înregistrează o tendință de
creștere de la 47,71% în anul 2014, la 53,37% în anul 2016, creștere apreciată pozitiv datorită
creșterii disponibilităților bănești, urmată de o scădere bruscă la 37,71% în anul 2017,
apreciere negativă, ca urmare a scădeii ponderii stocurilor și investițiilor.

Figura 2.6 – Rata activelor circulante

a) Rata stocurilor (RSt) se calculeză ca o pondere a stocurilor la activul circulant.

100 total Activ Stocuri StR

Rata stocurilor înregistrează valori ridicate la nivelul societăților din sfera producției,
din sfera distribuției de mărfuri, iar în cazul societăților cu activitate în sfera serviciilor, sunt
întâlnite valori scăzute. Putem afirma că obiectul de activitate al întreprinderii influențează
rata stocurilor. Corelarea cifrei de afaceri cu stocurile are un rol important în ev oluția acestor
stocuri în timp.
2014 2015 2016 201747,71%52,09%53,37%
37,71%Rata activelor circulante

31

La societatea analizată sunt înregistrate valori în scădere ale ratei stocurilor, prin
urmare, de la valoarea de 8,31%, se ajunge la 4,57% în anul 2017.
b) Rata creanțelor comerciale (RCr), calculată ca o pondere a creanțelor la activul
circulant, este strâns legată de politica financiară a fiecărei întreprinderi, fiind
influențată de parteneri de afaceri prin termenele de plată pe care întreprinderea le
acordă sau de tipul clienților cu care aceasta are contact.
100 total Activ Creante CrR

Valorile ridicate ale ratei sunt întâlnite în operațiuni de decontări fără numerar, iar cele
nesemnificative, în operațiuni de plată în numerar cum sunt întâlnite în cazul comerțului cu
amănuntul, a prestărilor de servicii.
Structura creanțelor este analizată după natura lor (din ciclul exploatării sau nu),
certitudinea realizării (cert/incert) și termenul de realizare al lor (sub 30, 60, 90 sau peste 90
de zile).
Tendința de creștere și ponderea majoritară a creanțelor din exploatare conduc la o
viteză de rotație superioară.
În cadrul societății analizate, creanțele sunt cele care care dețin în ansamblu ponderea
cea mai mare în activele circulante, înregistrând creșteri de la 22,90% în 2014 până la 35,44%
în anul 2016, prezentând o creștere nef avorabilă, însă creșterea este urmată de o scădere
bruscă în anul 2017 la 24,41%
Rata disponibilităților (RDb) se prezintă la nivelul patrimoniului unei întreprinderi ca
o pondere a disponibilităților bănești și a valorilor mobiliare de plasament
100 total Activplasamente si banesti itati Disponibil DbR

Valoarea disponibilităților este favorabilă dacă este mai mare decât valoarea pasivelor
de trezorerie, însă aceste disponibilități trebuie să fie totodată și utilizate eficient.
O diminuare a valorii activelor de trezorerie față de valoare a pasivelor, implică
creditarea pe termen scurt a întreprinderii pentru ca aceasta să -și poată finanța nevoile de
exploatare.
Nivelul disponibilităților este cuprins în intervalul 5% -25%, nivelul optim fiind
considerat cel de 10%.
La societatea analizată, rata disponibilităților prezintă o tendință de creștere favorabilă
atingând nivelul optim de 10,61% în anul 2017, de la 3,50%.

32

2.2.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Denumire
indicator 2014 2015 2016 2017 Δ Δ%
Valoric Procentual Valoric Procentual Valoric Procentual Valoric Procentual
Capital
social 6.231.454 7,36% 6.231.454 6,83% 6.231.454 5,97% 6.231.454 5,75% 0 0,00%
Prime de
capital 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Rezerve 3.871.382 4,57% 1.377.924 1,51% 1.377.924 1,32% 1.377.924 1,27% -2.493.458 -10,51%
Rezerve din
reevaluare 19.862.860 23,46% 19.438.732 21,29% 19.438.732 18,63% 17.635.050 16,27% -2.227.810 -9,39%
Acțiuni
proprii 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Rezultatul
reportat 3.422.514 4,04% 14.248.129 15,61% 14.509.631 13,90% 17.349.947 16,01% 13.927.433 58,70%
Profit net 8.520.384 10,06% 261.502 0,29% 1.117.803 1,07% 1.621.101 1,49% -6.899.283 -29,08%
Repartizarea
profitului 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Capital
propriu 41.908.594 49,49% 41.557.741 45,53% 42.675.544 40,89% 44.215.476 40,79% 2.306.882 9,72%
Datorii pe
termen lung 1.747.498 2,06% 14.235.370 15,59% 12.244.214 11,74% 7.951.331 7,34% 6.203.833 26,15%
Datorii pe
termen scurt 35.908.237 42,41% 31.703.795 34,73% 46.279.778 44,36% 53.093.584 48,98% 17.185.347 72,44%
Provizioane 5.106.801 6,03% 3.788.699 4,15% 3.135.381 3,01% 3.135.381 2,89% -1.971.420 -8,31%
Subvenții
din investiții 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Venituri în
avans 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
Datorii 42.762.536 50,51% 49.727.864 54,47% 61.659.373 59,11% 64.180.296 59,21% 21.417.760 90,28%

33

totale
Capital
permanent 48.762.893 57,59% 59.581.810 65,27% 58.055.139 55,64% 55.302.188 51,02% 6.539.295 27,56%
PASIV
TOTAL 84.671.130 100% 91.285.605 100% 104.334.917 100% 108.395.772 100% 23.724.642 100%

Tabel 2.5 – Analiza ratelor de structură ale pasivului

DATORII TOTALE = DATORII PE TERMEN SCURT + DATORII PE TERMEN LUNG + PROVIZIOANE + VENITURI ÎN AVANS
CAPITAL PERMANENT = CAPITAL PROPRIU + DATORII PE TERMEN LUNG + PROVIZIOANE
PASIV TOTAL = CAPITAL PROPRIU + DATORII TOTALE

CAPITAL PERMANENT 2014= 41.908.594 + 1.747.498 + 5.106.801 = 48.762.893
CAPITAL PERMANENT 2015= 41.557.741 + 14.235.370 + 3 .788.699 = 59.581.810
CAPITAL PERMANENT 2016= 42.675.544 + 12.244.214 + 3.135.381 = 58.055.139
CAPITAL PERMANENT 2017= 44.215.476 + 7.951.331 + 3.135.381 = 55.302.188

34

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Indicator Simbol Perioada analizată
2014 2015 2016 2017

Rata stabilității
financiare R SF

RSF=CPM*100/Pt 57,71% 65,27% 55,64% 51,02%
Rata autonomiei
financiare globale
RAFG
RAFG=CPR*100/Pt 49,50% 45,52% 40,90% 40,79%
Rata autonomiei
financiare la termen
RAFT
RAFT=CPR*100/CPM 85,94% 69,75% 73,51% 79,95%
Rata îndatorării
globale R ÎG
RÎG=D T*100/Pt 50,50% 54,48% 59,10% 59,21%
Rata de îndatorare
la termen R ÎT RÎT=D TML*100/CPM 3,58% 23,89% 21,09% 14,38%

Tabel 2.6 – Evoluția ratelor de structură ale pasivului

1) Rata stabilității financiare (R SF) prezintă ponderea resurselor financiare
permanente sau stabile, în totalul resurselor unei întreprinderi.

RSF =
100 totalPasivpermanent Capital

%02,51 100772.395.108188.302.55%64,55 100917.334.104139.055.58%27,65 100605.285.91810.581.59%71,57 100130.671.84893.862.48
2017201620152014
    
SFSFSFSF
RRRR

35

Stabilitatea finanțării este dată de gradul ridicat al capitalului permanent din cadrul
resurselor financiare. În cazul unei întreprinderi industriale, valoarea minim acceptată a ratei
stabilității financiare este de 50%, oscilând, pentru o valoare normală , în jurul valorii de 66%
și prezentând, totodată, o tendință de creștere.
O creștere a ratei stabilității financiare este apreciată favorabil în situația în care
modificările aferente capitalului propriu se product peste cele ale modificării datoriilor p e
termen mediu și lung.

Figura 2.7 – Rata stabilității financiare
Cu toate acestea, scăderea ratei stabilității financiare la societatea analizată, este
privită ca fiind favorabilă întrucât aceasta scade de la 65,27% în anul 2015, la 51,02% în anul
2017, datorită scăderii datoriilor pe termen mediu și lung, iar valoarea acesteia se păstrează în
toți cei patru ani analizați, peste valoarea minim acceptată.

2) Rata autonomiei financiare globale (R AFG) reprezintă ponderea resurselor proprii din
patrimoniu l unei întreprinderi, pe baza cărora firma este finanțată

RAFG =
100 totalPasivpropriu Capital

%79,40 100772.395.108476.215.44%90,40 100917.334.104544.675.42%52,45 100605.285.91741.557.41%50,49 100130.671.84594.908.41
2017201620152014
    
AFGAFGAFGAFG
RRRR

2014 2015 2016 201757,71%65,27%55,64%51,02%Rata stabilității financiare

36

Rata autonomiei financiare diferă de la o întreprindere la alta, în funcție de politica
financiară adoptată de fiecare în parte. Valoarea minim acceptată de către analiști este de
33%, băncile practicând un prag de cel puțin 30% a capitalurilor proprii față de pasiv (activ
net), în condițiile în care, pragul de minim 50% reprezintă proporția care ar trebui folosită în
finanțarea prin surse p roprii. Autonomia ridicată a firmei este dată de o pondere cel puțin 66%
a capitalului propriu, ducând la garanții certe, în vederea contractării de credite bancare pe
termen mediu și lung.

Figura 2.8 – Rata autonomiei globale
Rata autonomiei financiare în cadrul societății analizate prezintă o tendință
nefavorabilă de scădere, de la 49,50% în anul 2014, la 40,79% în anul 2017, reflectând
degradarea autonomiei financiare pe baza capitalizării profiturilor (creșteri ale capitalurilor
proprii), însă, aspect ul pozitiv este că aceasta este menținută peste minimul acceptat de către
analiști de 33%.

3) Rata autonomiei financiare la termen (R AFT) permite aprecierea mai exactă pe
baza structurii capitalului permanent și implicit, arată independența financiară pe
termen lung a unității.

RAFT =
100permanent Capitalpropriu Capital

2014 2015 2016 201749,50%45,52%40,90% 40,79%Rata autonomiei financiare globale

37

%95,79 100188.302.55476.215.44%51,73 100139.055.58544.675.42%75,69 100810.581.59741.557.41%94,85 100893.762.48594.908.41
2017201620152014
    
AFTAFTAFTAFT
RRRR

Rata autonomiei financiare la termen prezintă ponderea capitalurilor proprii în
formarea capitalului permanent, autonomie financiară care este asigurată doar dacă capitalul
propriu reprezintă cel puțin jumătate din valoarea capitalului permanent. Altfel spus, rata
autonomiei financiare la termen trebuie sa fie cel puțn 50% (R AFT>50%).

Figura 2.9 – Rata autonomiei financiare la termen
Se poate observa că în cazul societății analizate, rata autonomiei financiare la termen
este cu mult peste minimul de 50%, aspect pozitiv. Chiar dacă are loc o scădere bruscă de la
85,94% în anul 2014, la 69,75% în anul 2015, aceasta este urmată de o creștere favorabilă de
10,20% până la finalul perioadei analizate.

4) Rata de îndatorare globală (R IG) reflectă ponderea datoriilor totale la nivelul
patrimoniului unei întreprinderi, fără a se ține cont de durata acestora sau de
originea lor.

RÎG =
100 totalPasiv totaleDatorii

2014 2015 2016 201785,94%
69,75% 73,51%79,95%Rata autonomiei financiare la termen

38

%21,59 100772.395.108296.180.64%10,59 100917.334.104373.659.61%48,54 100605.285.91864.727.49%50,50 100130.671.84536.762.42
2017201620152014
    
ÎGÎGÎGÎG
RRRR

Rata îndatorării globale este de regulă subunitară, valoarea de 50% fiind maxim
acceptată, însă sunt situații în care sunt admise valori de până la 66%. O diminuare a ratei
atrage după sine o scădere a îndatorărilor și implicit o creștere a autonomiei financiare.

Figura 2.10 – Rata de îndatorare globală
Rata îndatorării globale la nivelul societății analizate, prezintă o creștere nefavorabilă
de la un an la altul, astfel că, în anul 2014, de la o rată de 50,50%, se ajunge în anul 2017 la o
rată de 59,21%, nivelul acestei rate menținânduse pe toată perioada analizată peste pragul de
50%, fără a depăși însă limita de 66%. Această creștere reflectă nivelul ridicat al ponderii
datoriilor în totalul surselor de finanțare.

5) Rata de îndatorare la termen prezintă ponderea datoriilor pe termen mediu și
lung care au rol în formarea capitalurilor permanente. Valoarea ratei este
considerată normală dacă este mai mică decât 50%.

RÎT =
100permanent Capital lung simediu termen pe Datorii

2014 2015 2016 201750,50%54,48%59,10% 59,21%Rata de îndatorare globală

39

%38,14 100188.302.55331.951.7%09,21 100139.055.58214.244.12%89,23 100810.581.59370.235.14%58,3 100893.762.48498.747.1
2017201620152014
    
ÎTÎTÎTÎT
RRRR

Figura 2.11 – Rata de îndatorare la termen
Pentru CONSTRUCTII NAPOCA SA, rata de îndatorare la termen prezintă o tendință
nefavorabilă de creștere din anul 2014 de la 3,58%, în anul 2015 la 23,98%, însă aceastea sunt
urmate de scăderi ale ratei, valori ce nu depășesc pragul de 50% acceptat.

2.2.3. Analiza echilibrului financiar

Situația n eta (SN)

SN=AT -DT
SN = Activ Total – Datorii Totale
Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans
Datorii totale = Datorii pe termen scurt + Datorii pe termen mediu si lung + Venituri in
avans + Subventii din investitii+Provizioane
AT 2014=44.268.077+40.403.053+0=84.671.130
2014 2015 2016 20173,58%23,89%21,09%
14,38%Rata de îndatorare la termen

40

AT 2015=43.731.017+47.554.588+0=91.285.605
AT 2016=48.372.115+55.686.612+276.190=104.334.917
AT 2017=67.483.032+40.874.656+38.084=108.395.772
DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans+ Subventi i din investitii
DTS= datorii pe termen scurt
DTL= datorii pe termen lung
DT 2014=35.908.237+1.747.498+5.106.801+0+0=42.762.536
DT 2015=31.703.795+14.235.370+3.788.699+0+0=49.727.864
DT 2016=46.279.778+12.244.214+3.135.381+0+0=61.659.373
DT 2017=53.093.584+7.951.331+3.135.381+0+0=64.180.296
SN 2014=AT 2014 – DT 2014=84.671.130 – 42.762.536= 41.908.594
SN 2015=AT 2015 – DT 2015=91.285.605 – 49.727.864= 41.557.741
SN 2016=AT 2016 – DT 2016=104.334.917 – 61.659.373=42.675.544
SN 2017=AT 2017 – DT 2017=108.395.7 72 – 64.180.296=44.215.476

ΔSN=SN 2017 – SN 2014= 44.215.476 – 41.908.594= 2.306.882

Creșterea valorii patrimoniale a unei întreprinderi (activ net degrevat de datorii, avere
netă a acționarilor) este dată de o situație netă pozitivă și crescătoare.

Situația netă pozitivă implică o gestionare financiară eficientă, sănătoasă a societății,
o creștere a activului net degrevat de datorii (a valorii patrimoniale), precum și obținerea unui
profit în urma activității practicate de către societate. Contrar, s unt caracteristicile unei
situații nete negative .

Pentru întreaga perioadă analizată, situația netă este pozitivă, înregistrând creșteri,
aspect economic favorabil pentru societate.

Observație! Situația netă înregistrează valori egale cu cele ale capita lurilor proprii din
cadrul societății.

41

Fondul de rulment(FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente
Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu
și lung + Provizioane + Subvenții din investitiț ii
Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 2014=Capital permanent 2014= 41.908.594 + 1.747.498 + 5.106.801
=48.762.893
Surse permanente 2015= Capital permanent 2015=41.557.741 + 14.235.370 + 3.788.699
=59.581.810
Surse permanente 2016= Capital permanent 2016=42.675.544 + 12.244.214 + 3.135.381
=58.055.139
Surse permanente 2017= Capital permanent 2017=44.215.476 + 7.951.331 + 3.135.381
=55.302.188

Nevoi permanente 2014=Active imobilizate nete 2014= 44.268.077
Nevoi permanente 2015=Active imobilizate nete 2015= 43.731.017
Nevoi permanente 2016=Active imobilizate nete 2016= 48.372.115
Nevoi permanente 2017=Active imobilizate nete 2017= 67.483.032

FR2014 = 48.762.893 – 44.268.077 = 4.494.816
FR2015 = 59.581.810 – 43.731.017 = 15.850.793
FR2016 = 58.055.139 – 48.372.115 = 9.683.024
FR2017 = 55.302.188 – 67.483.032 = – 12.180.844

42

660.675.16 816.494.4 844.180.122014 2017    FR FR FR

Cu ajutorul fonduleui de rulment se urmărește echilibrul financiar pe termen lung,
adică dacă societatea este protejată de eveniment e neprevăzute, dacă dispune de o anumită
marjă de securitate.
Fondul de rulment pozitiv prezintă surplusul de capitaluri permanente peste valoarea
activelor imobilizate, asigurând un echilibru financiar pe termen lung, societatea având o
marjă de securitat e pentru protejarea împotriva evenimentelor neprevăzute (principiul de
gestiune: la nevoi permanente se alocă surse permanente). Contrar, caracteristicile reflectă un
fond de rulment negativ pentru care nu se respectă principiul de gestiune.
În perioada analizată, fondul de rulment înregistrează valori pozitive pentru primii doi
ani, urmată de o tendință de scădere, atingând valori negative în anul 2017, aspect economic
nefavorabil pentru societate.

Fondul de rulment se clasifică în:

 Fond de rulment pr opriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
556.267.23 032.483.67 476.215.44571.696.5 115.372.48 544.675.42276.173.2 017.731.43 741.557.41483.359.2 077.268.44 594.908.41
2017201620152014
        
FRPFRPFRPFRP

073.908.20 )483.359.2( 556.267.23204 2017    FRP FRP FRP

Prin FRP se reflectă gradul de autonomie financiară a întrprinderii, datorită echilibrului
financiar ce se asigură cu ajutorul capitalului propriu.
Pentru întreaga perioadă analizată, FRP este negativ, tendința este într -o continuă scădere,
fapt ce reflec tă un dezechilibru financiar, lipsa unei marje de securitate necesară protejării
împotriva anumitor evenimente neprevăzute.

 Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRP FR FRI

43

712.086.11)556.267.23( 844.180.12595.379.15)571.696.5( 024.683.9069.024.18)276.173.2( 793.850.15299.854.6)483.359.2( 816.494.4
2017201620152014
        
FRIFRIFRIFRI

413.232.4 299.854.6 712.086.112014 2017    FRI FRI FRI

Prin FRI este prezentat gradul de îndatorare al societății pe termen lung în vederea
finanțării nevoilor pe termen scurt.
Pentru perioada analizată, FRI înregistrează valori pozitive, tendința este de creștere,
aspect economic nefavorabil, însă se încearc ă redresarea echilibrului prin diminuarea treptată
de la un an la altul a gradului de îndatorare (de la 18.024.069 în anul 2015 la 11.086.712 în
anul 2017).

Nevoia de fond de rulment(NFR)

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt +
+ Cheltuieli in avans
Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans

Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt – Credite bancare pe termen scurt

Nevoi temporare 2014= 7.039 .909 + 19.388.498 + 11.009.685 + 0 = 37.438.092
Nevoi temporare 2015=4.489.054 + 28.479.079 + 8.222.663 + 0 = 41.190.796
Nevoi temporare 2016=11.403.084 + 36.976.982 + 1.015.333 + 276.190 = 49.671.589
Nevoi temporare 2017=4.958.307 + 24.295.002 + 120.752 + 38.084 =29.412.145

Surse temporare 2014= 35.908.237 + 0 = 35.908.237
Surse temporare 2015= 31.703.795 + 0 = 31.703.795

44

Surse temporare 2016= 46.279.778 + 0 = 46.279.778
Surse temporare 2017= 53.093.584 + 0 = 53.093.584

439.681.23 584.093.53 145.412.29811.391.3 778.279.46 589.671.49001.487.9 795.703.31 796.190.41855.529.1 237.908.35 092.438.37
2017201620152014
        
NFRNFRNFRNFR

584.151.22 )855.529.1( 439.681.232014 2017      NFR NFR NFR

Nevoia de fond de rulment reprezintă realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Valoarea pozitivă a acestui indicator reflectă un dezechilibru pe termen scurt, iar cea negativă,
echilbrul.
Nevoia de fond de rulment este pozitivă pentru primii trei ani analizați reflectând
dezechilibrul, urmând ca mai apoi să scadă semnificativ, de la un an la altul, atingând o
valoare negativă considerabilă, aspect economic favorabil.

Trezoreria neta(TN)
TN=FR -NFR
595.500.11)439.681.23( 844.180.12213.291.6 811.391.3 024.683.9792.363.6 001.487.9 793.850.15961.964.2 855.529.1 816.494.4
2017 2017 20172016 2016 20162015 2015 20152014 2014 2014
            
NFR FR TNNFR FR TNNFR FR TNNFR FR TN

634.535.8 961.964.2 595.500.112014 2017    TN TN TN
Trezoreria netă prezintă desfășirarea activității unei întreprinderi în mod echilibrat și
eficient. O valoare pozitivă a acestui indicator arată echilibrul financiar al societății dat de un
surplus monetar și o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor la finanul
exercițiului. Contrar, caracteristicile sunt aferente trezoreriei nete negative, care prezintă
dezechilibru și deficit monetar.
Trezoreria netă este pozitiă pentru întreaga perioadă analizată, manifestind o te ndință
de creștere favorabilă pentru societate, de la un an la altul.

45

2.2.4. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile
460.268 639.764.11 099.033.12674.235 585.378.10 259.614.10947.2 672.991.3 619.994.3112.106 970.352.8 414.7 668.451.8
2017201620152014
        
MCMCMCMC

348.162 112.106 460.2682014 2017   MC MC MC

În urma achiziției de mărfuri de la furnizor, câștigul agentului economic obținut prin
vânzarea acestora, reprezintă marja comercială .
MC este pozitivă pentru întreaga perioadă analizată, înregistrând o tendință de creștere
de la un an la altul, aspect economic favorabil.

Producția exercițiului (Q ex)

Qex = Q vândută ± Q stocată + Q imobilizată

038.997.540 349.056.3 689.940.51145.889.700 068.950.4 077.939.65274.357.350 996.699 270.057.36749.580.370 334.485.1 415.095.36
2017201620152014
       
QexQexQexQex

289.416.17 749.580.37 038.997.542014 2017    Qex Qex Qex

Producția exercițiului, apreciată ca o producție globală pentru un exercițiu financiar,
dimensionează activitatea unei întreprinderi în totalitate.
Producția exercițiului pentru CONSTRUCȚII NAPOCA SA înregistrează doar valori
pozitive, aspect favorabil pentru societate.

46

Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Q ex – Consumurile externe de la terți
Consumuri externe de la terți = Cheltuieli materiale + Cheltuieli cu serviciile
executate de terți
Cheltuieli materiale = Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile +
+ Alte cheltuieli materiale
Cheltuieli cu serviciile executate de terți = Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)
+ Cheltuieli privind prestațiile externe

Consumuri externe de la terți 2014= 6.485.667 + 69.424 + 180.793 + 16.639.076 =
= 23.374.960
Consumuri externe de la terți 2015= 7.833.586 + 78.112 + 155.638 + 21.071.509 =
= 29.138.845
Consumuri externe de la terți 2016= 30.443.278 + 8.441.535 + 232.043 + 29.700.433 =
= 68.817.289
Consumuri externe de la terți 2017= 21.666.583 – 3.065.875 + 231.349 +14.370.322 =
= 33.202.379
119.063.22 379.202.33 038.997.54 460.268530.307.2 289.817.68 145.889.70 674.235376.221.6 845.138.29 274.357.35 947.2901.311.14 960.374.23 749.580.37 112.106
2017201620152014
          
VAVAVAVA

218.751.7 901.311.14 119.063.222014 2017    VA VA VA

Creșterea de valoare a unei societăți este dată de valoarea adăugată , ca urmare a
utilizării de factori de producție peste valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate de la terți.
Aceasta reflectă sursa de acumulări bănești pe baza căreia se vor achita datorii către stat,
bănci, creditori, salariați, acționari, iar pe cât posibil, se va repartiza o parte din sumă pentru
autofinanțare.
La nivelul societății analizate sunt întâlnite v alori pozitive, aspect economic favorabil
dat și de creșterea valorii din anul 2014 până în anul 2017 cu 7.751.218 u.m.

47

Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Cheltuieli cu personalul – Cheltuieli cu alte
impozite și taxe

862.711.12 159.323 098.028.90 119.063.22199.847.6 151.206 578.948.80 530.307.2597.355.1 959.303 820.561.40 376.221.6852.247.9 129.177 920.886.40 901.311.14
2017201620152014
          
EBEEBEEBEEBE

010.464.3 852.247.9 862.711.122014 2017     EBE EBE EBE

Printre atribuțiile excedentului brut de exploatare se numără capacitatea potențială
de autofinanțare a investițiilor, rambursarea datoriilor către bugetul statului, remunerarea
acționarilor .
La nivelul societății, EBE înregistrează atât valori pozitive, cât și valori negative, însă,
pe ansamblu, la nivelul perioadei analizate are loc o creștere a valorii indicatorului din 2014
până în anul 2017, aspect economic favorabil.

Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare
(conturile 652 -658) + Reluări asupra provizioanelor din exploatare –
– Cheltuieli cu amortizări și provizioane din exploatare

     )919.5870 452.319.1()435.646.4 395.2250( 089.583 077.85 852.247.92014RE

299.714.11
    )00 146.574.1()806.588.1 790.80( 589.498 949.503 597.355.12015RE

407.384.1

48

948.226 696.049.1 224.122.6 015.701.2 875.065.3 862.711.122017       RE

247.941.11 299.714.11 948.2262014 2017   RE RE RE

Mărimea absolută în cazul rentabilității activității de exploatare este dată de rezultatul
din exploatare (profitul din exploatare).
Variația rezultatului din exploatare pentru societatea analizată este una negativă,
rezultatul din exploatare înregistrând o tendință de scădere de la un an la altul, atingând în
anul 2017 valoarea negativă de – 226.948 u.m.

Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

037.150.8 192.307.10 155.157.2155.157.2 116.423.3 219.807.5 948.226384.359.1 850.496 708.626 526.229.1514.298 447.100.1 554.14 407.384.1192.307.10 774.509.1 667.102 299.714.11
2014 20172017201620152014
           
RC RC RCRCRCRCRC

Rezultatul curent reiese din însumarea rezultatului din exploatare și a rezultatului
financiar.
Pentru perioada analizată, rezultatul curent înregistreaz ă valori pozitive, manifestând o
scădere semnificativă din 2014 până în 2017, de 8.150.037 u.m.

Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare + Venituri din impozitul
pe profit amânat – Impozitul pe profit curent – Impozit pe profit
amanat -Alte impozite neprezentate (cont 698)

526.229.1 408.015.1 467.486.3 869.838.2 535.441.8 199.847.62016       RE

49

283.899.6 384.520.8 101.621.1101.621.100 054.536000 155.157.2803.117.100 581.241000 384.359.1502.261 012.3700 514.298384.520.8 808.786.100 192.307.10
2014 20172017201620152014
        
RN RN RNRNRNRNRN

Rezultatul net reprezintă mărimea rentabilității financiare în urma deducerii
impozitului pe profit din profitul brut.
În perioada analizată, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându -se o
tendință nefavorabila de scadere de 6.899.283 din 2014 până în 2017.

2.2.5. Analiza ratelor de structură ale capitalului

Ratele de echilibru

Rata de finanțare a activelor fixe (R FR)
Nete obilizate ActivePermanent CapitalRFRIm

819,0032.483.67188.302.55200,1115.372.48139.055.58362,1017.731.43810.581.59102,1077.268.44893.762.48
2017201620152014
    
FRFRFRFR
RRRR

Finanțarea activelor fixe doar din surse permanente este dată de o rată de finanțare a
activelor supraunitară, reflectând un fond de rulment pozitiv și faptul că societatea se află în
echilibru financiar pe termen lung. În sens contrar, este întâlnit dezechilibrul pe termen lung
la nivelul societății.
În perioada analizată, rata de finanțare a activelor fixe este supraunitară pentru primii
3 ani analizați, aspect economic favorabil, în să în anul 2017, valoarea ratei este una
subunitară, fapt ce reflectă un dezechilibru financiar pe termen lung, aspect economic
nefavorabil.

50

Rata de finanțare a nevoii de fond de rulment (R NFR)
NFRFRRNFR

514,0439.681.23844.180.12855,2811.391.3024.683.9671,1001.487.9793.850.15938,2855.529.1816.494.4
2017201620152014
   
NFRNFRNFRNFR
RRRR

Rata de finanțare a fondului de rulment arată proporția necesară finanțării NFR
pozitivă din fondul de rulment. În situația în care NFR este negativă, nu este relevant calculul
acestei rate.
NFR = Nevoi temporare – Surse temporare
Dacă NFR este negativă, înseamnă că sursele temporare sunt mai mari decât nevoile
temporare, adică societatea nu mai are nevoie de finanțare.
În general, dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este mai mică decât 1,
înseamnă că TN este negativă, adică apare dezechilibrul fina nciar.
Dacă rata de finanțare a nevoii de fond de rulment este mai mare decât 1, înseamnă că
TN este pozitivă, adică are loc un echilibru financiar.
În cazul analizat, R NFR aferent anilor 2014, 2015, respectiv 2017, este pozitivă și
supraunitară, reflectând echilibrul financiar al societății, însă tendința de scădere care duce la
o valoare subunitară în anul 2017, atrage după sine dezechilibrul societății.

Ratele de lichidi tate

Rata lichidității generale (R LG)
Scurt Termen DatoriiCirculante ActiveRLg

51

500,1795.703.31588.554.47125,1237.908.35053.403.40
20152014
  
LGLG
RR

770,0584.093.53656.874.40203,1778.279.46612.686.55
20172016
  
LGLG
RR

Rata lichidității generale se calculează ca o pondere a activelor circulamte la datoriile pe
termen scurt. Capacitatea de achitare a datoriilor scadente pe termen scurt doar din active
circulante deținute în patrimoniu, este caracteristică ratei lichidității generale. Cu cât valoare
ratei este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată împotriva anumitor
evenimente neprevăzute cum su nt insuficiențe de trezorerie ce survin nerambursărilor
datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Această rată este supraunitară în anii 2014, 2015, 2016, fiind un aspect economic
pozitiv pentru societate , însă faptul că rata înregistreză o valoare subunitară în anul 2017 ca
urmare a tendinței de scădere a acesteia, reflectă incapacitatea societății de a -și achita
datoriile pe TS doar din active circulante

Rata lichidității reduse (RLr)

Scurt Termen DatoriiBanesti itati Disponibil CreanteRLr

674,0584.093.53595.500.11 002.295.24935,0778.279.46213.291.6 982.976.36099,1795.703.31792.363.6 079.479.28623,0237.908.35961.964.2 498.388.19
2017201620152014

LrLrLrLr
RRRR

52

Capacitatea întreprinderii de a -și achita datoriile scadente pe termen scurt doar din
creanțe și disponibilități bănești, se calculează cu ajutorul ratei lichidității reduse . Valoarea
optimă a ratei dată de teoria economico -financiară este cuprinsă între [0,8; 1].
În cazul analizat, societatea înregistrează valori opti me conform intervalului
recomandat, aspect economic favorabil pentru societate, mai puțin în anul 2015, când se trece
ușor peste valoarea 1.

Rata lichidității imediate (R Li)
Scurt Termen DatoriiBanesti itati DisponibilRLi

217,0584.093.53595.500.11136,0778.279.46213.291.6201,0795.703.31792.363.6083,0237.908.35961.964.2
2017201620152014
    
LiLiLiLi
RRRR

Rata lichidității imediate are rolul de a reliefa capacitatea de rambursare a datoriilor
scadente pe termen scurt ale societății, din disponibilități bănești existente în casă și în conturi
bancare. Nivelul de 0,3 este minim recomandat.
În cazul analizat, socie tatea înregistrează pentru întraga perioadă valori sub nivelul
recomandat, însă tendința de creștere arată un aspect economic favorabil.

Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Metoda adițională

CAF = Rezultatul net + Cheltuieli calculate cu amortizări și provizioane – Venituri
calculate reluări asupra amortizărilor

53

021.793.8)224.122.6( 696.049.1 101.621.1256.353.1 467.486.3 408.015.1 803.117.1052.238)806.588.1 790.80()00 146.574.1( 502.261925.555.5)435.646.4 395.2250()919.5870 452.319.1( 384.520.8
2017201620152014
              
CAFCAFCAFCAF

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar al unei societăți de
realizare a unei creșteri economice prin surse interne de finanțare, generate de activitatea
comercială a acesteiai după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumi tă scadență.
Aceasta prezintă surplusul financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.
În perioada analizată, societatea înregistrează atât valori pozitive, cât și valori
negative, însă tendința de creștere semnificativă din 2014 până în 201 7 la valoarea de
8.793.021 u.m., prezintă un aspect pozitiv.

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare
(conturile 652 -658) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare +
+ Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe
profit curent – Impozitul pe profit amânat – Alte impozite neprezentate
+ Venituri din impozitul pe profit amânat

021.793.80 054.53600 116.423.3 219.807.5 015.701.2 875.065.3 862.711.12253.353.1003.30 581.24100 850.496 708.626 869.838.2 535.441.8 199.847.6052.2380 012.3700 447.100.1 554.14 589.498 949.503 597.355.1925.555.50 808.786.100 774.509.1 667.102 089.583 077.85 852.247.9
2017201620152014
                   
CAFCAFCAFCAF
În perioada analizată, variația capacității de autofinanțare a societății este pozitivă,
aspect economic favorabil.

54

Ratele de îndatorare

Rata levierului (RL)

opriu CapitalTotale DatoriiRLPr

197,1741.557.41864.727.49020,1594.908.41536.762.42
20152014
  
RLRL

412,1476.215.44296.180.64445,1544.675.42373.659.61
20172016
  
RLRL

Rata levierului se calculează ca o pondere a datoriilor totale la capitalul propriu.
Normele bancare impun o rată a levierului mai mică decât 1 în vederea acordării de credite cu
garanții sigure.
Societatea analizată înregistrează o rată a levierului cu valori peste limita acceptată
pentru întreaga perioadă analizată, as pect economic nefavorabil.

Rata datoriilor financiare (R DF)

Permanent CapitalLungSi Mediu Termen DatoriiRDF

239,0810.581.59370.235.14036,0893.762.48498.747.1
20152014
  
DFDF
RR

55

144,0188.302.55331.951.7211,0139.055.58214.244.12
20172016
  
DFDF
RR

Rata datoriilor financiare se calculează ca o pondere a datoriilor pe termen mediu și
lung, în totalul capitalurilor permanente, măsurând gradul de îndatorare al societății pe termen
mediu și lung. Normele bancare impun o valoare de maxim 0,5.
Societatea analizată se încadrează în această limită pentru întreaga perioada analizată,
astfel că poate solicita un nou credit b ancar pe termen mediu și lung.

Rata creditelor de trezorerie (R CT)

NFRScurt Termen CrediteRCT

0001.487.900855.529.10
20152014
  
CTCT
RR

0439.681.2300811.391.30
20172016
 
CTCT
RR

Rata creditelor de trezorerie reflectă gradul de îndatorare bancară a activității de
exploatare.
În perioada analizată valorile ratei sunt nule, astfel, societatea un poate contracta un
credit pe termen scurt pentru finanțarea activității.

Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanțare (R CAF)
CAFLungSi Mediu Termen DatoriiRCAF

56

799,59052.238370.235.14315,0925.555.5498.747.1
20152014
  
CAFCAF
RR

904,0021.793.8331.951.7048,9253.353.1214.244.12
20172016
 
CAFCAF
RR

Această rată exprimă în ani capacitatea întreprinderi de rambursare a datoriilor
contractate pe termen lung, prin intermediul capacității de autofinanțare. Nivelul maxim
impus de normele bancare pentru rambursarea datoriilor pe baza capacității de autofinanțare
este de 3 ani.
Societatea analizată înregistrează valori reduse pentru anii 2014, 2017, chiar negative
pentru anul 2016 – aspect economic favorabil – mai puțin în ceea ce privește valoarea
înregis trată în anul 2015 de 59,799.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (R CF)
EBEFinanciare CheltuieliRCF

812,0597.355.1447.100.1163,0852.247.9774.509.1
20152014
  
CFCF
RR

269,0862.711.12116.423.3073,0199.847.6850.496
20172016
 
CFCF
RR

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este dată în deosebi de comisioane și
dobânzi. Normele bancare au stabilit o limită maxim admisă de 0,6.
Societatea analizată înregistrează valori reduse pentru anii 2014, 2017, chiar negative
pentru anul 2016 – aspect economic favorabil – mai puțin în ceea ce privește valoarea
înregistrată în anul 2015 de 0,812.

57

Analiza ratelor cinetice (de gestiune)

Durata de rotație a stocurilor (D st)
zileCAStocuriDSt 360

zile zile DSt 89,56 360083.547.44909.039.72014  

zile zile Dzile zile Dzile zile D
StStSt
90,27 360788.973.63307.958.462,53 360336.553.76084.403.1135,40 360889.051.40054.489.4
201720162015
      

Durata de rotație a stocurilor prezintă numărul de zile cuprinse între momentul
achiziției mărfurilor de la furnizori și momentul livrării acestora către clienți sau pe piață.
Durata de rotație recomandată pentru societățile care desfășoară comerț, trebuie să fie sub 30
zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează peste limita recomandată
însă având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate de rotație a stocurilor este
acceptabilă, excepție face anul 2017 care se încadrează în limita recomandată.

Durata de încasare a creanțelor (D cr)

zileCACreanteDCr 360 

zile zile Dzile zile Dzile zile Dzile zile D
CrCrCrCr
72,136 360788.973.63002.295.2489,173 360336.553.76982.976.3698,255 360889.051.40079.479.2869,156 360083.547.44498.388.19
2017201620152014
        

58

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea
creanțelor de la terți. Limita recomandată se dorește a fi sub 30 de zile.
Societatea înregistrează valori peste limita recomandată, aspect economic negativ, însă
apare o tend ință de scădere treptată din 2015 până în anul 2017.

Durata de achitare a furnizorillor (D fz)

zileCAFurnizoriDfz 360 

zile zile Dfz 80,148 360083.547.44767.412.182014  

zile zile Dfz 24,189 360889.051.40729.053.212015  

zile zile Dzile zile D
fzfz
77,298 360788.973.63584.093.5364,217 360336.553.76778.279.46
20172016
    

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata
furnizorilor. Cu toate că întreprinderile doresc ca această perioadă să fie cât mai mare, este
recomandat să nu se depășească 30 de zile.
În cazul societății analizate, durata de plată a furnizorilor este cu mult mai mare de 30
de zile, aspect economic negativ deoarece încasarea clienților se face mai lent decât plata
furnizorilor.

59

2.2.6. Analiza rentabilității

Ratele de rentabilitate economice brute

a) Rata nominală a rentabilității economice brute (R neb)

100 Investit CapitalEBERneb

Capital investit = Active fixe brute + NFR + Disponibilități bănești

Capital investiti 2014=42.862.310 + 1.529.855 + 2.964.961 = 47.357.126
Capital investiti 2015=44.333.298 + 9.487.001 + 6.363.792 = 60.184.091
Capital investiti 2016=50.542.215 + 3.391.811 + 6.291.213 = 60.225.239
Capital investiti 2017=68.019.086 – 23.681.439 + 11.500.595 = 55.838.242

%25,2 100091.184.60597.355.1%53,19 100126.357.47852.247.9
20152014
  
nebneb
RR

%77,22 100242.838.55862.711.12%37,11 100239.225.60199.847.6
20172016
 
nebneb
RR

b) Rata reala a rentabilității economice brută (R reb)

RiRi RnebRreb1
, dacă Ri>10
Rreb=R neb-Ri , dacă Ri≤10
Ri=rată inflație

60
R2014= 1,1%
R2015=
%6,0
R2016=
%5,1
R2017= 1,3%
%47,21 %3,1%77,22%87,9 %)5,1(%37.11%85,2 %)6,0(%25,2%43,18%1,1%53,19
2017201620152014

rebrebrebreb
RRRR

Gradul de reînnoire a capitalului investit se calculează cu ajutorul ratelor de
rentabilitate economică brută. Cu cât reultatul obținut este mai mare, cu atât perioada de
reînnoire a capitalului este mai scurtă.
În cazul analizat, ratele obținute sunt pozitive cu excepția anului 2016, fiind prezentată
creșterea acestora de la 18,43% în anul 2014, la 21,47% în anul 2017, aspect favorabil pentru
societate.

Ratele rentabilității economice nete

a) Rata nominală a rentabilității economice nete (R nen)

100exp Re Investit Capitalloatare din zultatulRnen

%30,2 100091.184.60407.384.1%74,24 100126.357.47299.714.11
20152014
  
nennen
RR

%41,0 100242.838.55948.226%04,2 100239.225.60526.229.1
20172016
 
nennen
RR

b) Rata reala a rentabilității economice nete (R ren)
Rren = R nen – Ri
%90,2 %)6,0(%30,2%64,26%1,1%74,27
20152014

renren
RR

%71,1 %30,1%41,0%54,3 %)5,1(%04,2
20172016

renren
RR

Pentru ca o societate să își poate recupera integral eforturile depuse în vederea
desfășurării activității, rata reala a rentabilității economice nete trebuie sa fie superioară ratei
inflației.

61

În cazul analizat se observă o evoluție favorabilă a acestui indicator, excepție face anul
2017 când R ren este inferioară ratei inflației.

Rata rentabilității financiare (R f)

100PrPr opriu CapitalNetofitRf

%63,0 100741.557.41502.261%33,20 100594.908.41384.520.8
20152014
  
ff
RR

67,3 100476.215.44101.621.1%62,2 100544.675.42803.117.1
20172016
  
ff
RR

Capacitatea întreprinderii de a realiza profit pe baza utilizării capitalului propriu
caracterizează rata rentabilității financiare . Această rată remunerează acționarii
întreprinderii prin acordarea de dividende sau majorari ale rezervelor, fapt care duce la o
creștere a valorii intriseci a acțiunilor societății.
S-a manifestat o tendință de scadere a ratei rentabilității financiare din 2014 în 2015,
aspect nefavorabil pentru societate, însă tendința de creștere din 2015 până în 2017 prezintă
un aspect pozi tiv.

2.3. Analiza riscului de faliment

2.3.1. Metoda lui Altman

Z=1,2 * R 5 + 1,4 * R 4 + 3,3 * R 1 + 0,6 * R 3 + R 2

ATRCR1
RC = rezultatul curent
ATCAR2
AT = active totale
totale datoriilor Valoareapropriilor capitaluria piatade ValoareaR3
CA = cifra de afaceri

62

ATreinvestit ofitulRPr
4

ATACR5

003,0605.285.91514.298122,0130.671.84192.307.10
2015
12014
1
  
RR

020,0772.395.108155.157.2013,0917.334.104384.359.1
2017
12016
1
  
RR

R1 are rol de rată de rentabilitate economică prin care se urmărește eficiența utilizării
activelor și este de dorit ca aceasta să înregistreze valori cât mai mari și în creștere.
443,0605.285.91889.051.40526,0130.671.84083.547.44
2015
22014
2
  
RR

590,0772.395.108788.973.63734,0917.334.104336.553.76
2017
22016
2
  
RR
R2 exprimă rotația activului prin cifra de afaceri și are rolul de a conferi eficiențp în
utilizarea activelor. Cu cât activitatea societății este mai eficientă, cu atât vânzările sunt mai
mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.
836,0864.727.49741.557.41980,0536.762.42594.908.41
2015
32014
3
  
RR

690,0296.180.64475.215.44692,0373.659.61544.675.42
2017
32016
3
  
RR
R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturi pe termen scurt,
mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare .
003,0605.285.91502.261101,0130.671.84384.520.8
2015
42014
4
  
RR

011,0917.334.104803.117.12016
4   R
015,0772.395.108101.621.12017
4   R

R4 are semnificația capacității de finanțare internă a societății și se recomandă ca
valoarea sa fie cât mai mare.
521,0605.285.91588.554.47477,0130.671.84053.403.40
2015
52014
5
  
RR

377,0772.395.108656.874.40534,0917.334.104612.686.55
2017
52016
5
  
RR

63
R5 are semnificația flexibilității societății și arată ponderea activului circulant în
activul total și se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.
543,1 590,0 690,06,0 020,03,3 015,04,1 377,02,1848,1 734,0 692,06,0 013,03,3 011,04,1 534,02,1584,1 443,0 836,06,0 003,03,3 003,04,1 521,02,1230,2 526,0 980,06,0 122,03,3 101,04,1 477.02,1
2017201620152014

ZZZZ

Interpretare în funcție de valorile lui Z:
Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z > 3 – situația financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea
respectivă, aceasta fiind solvabilă;
1,8 < Z < 3 – situația financiară este difi cilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de
pragul stării de faliment;
Dacă la începutul perioadei analizate (2014) Z este cuprins în intervalul 1,8 < Z < 3
prezentând o situație financiară dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și aproapiat e de
pragul de faliment, la finalul perioadei analizate (2017) Z înregistreză valori < 1,8 ceea ce
înseamnă că societatea CONSTRUCȚII NAPOCA SA a depășit pericolul, starea de faliment
fiind iminentă.

2.3.2. Metoda Conan -Holder

Z=0,16*R 1+0,22*R 2-0,87*R 3-0,10*R 4+0,24*R 5

ATstocuri ACR1

ATpermanente CapitaluriR2
CAfinanciare CheltuieliR.
3

adaugata Valoareapersonalulcu CheltuieliR4
totale DatoriiEBER5

64

331,0772.395.108307.958.4 656.874.40424,0917.334.104084.403.11 612.686.55472,0605.285.91054.489.4 588.554.47394,0130.671.84909.039.7 053.403.40
2017
12016
12015
12014
1

RRRR

510,0772.395.108188.302.55556,0917.334.104139.055.58653,0605.285.91810.581.59576,0130.671.84893.762.48
2017
22016
22015
22014
2
    
RRRR
053,0788.973.63116.423.3006,0336.553.76850.496027,0889.051.40447.100.1034,0083.547.44774.509.1
2017
32016
32015
32014
3
    
RRRR

409,0119.063.22098.028.9878,3530.307.2578.948.8733,0376.221.6820.561.4341,0901.311.14920.886.4
2017
42016
42015
42014
4
    
RRRR
198,0296.180.64862.711.12111,0373.659.61199.847.6027,0864.727.49597.355.1216,0536.762.42852.247.9
2017
52016
52015
52014
5
   
RRRR

5 4 3 2 1 24,0 10,0 87,0 22,0 16,0 R R R R R Z 

126,0 198,024,0 409,010,0 053,087,0 510,022,0 331,016,0230,0)111,0(24,0 878,310,0 006,087,0 556,022,0 424,016,0129,0 027,024,0 733,010,0 027,087,0 653,022,0 472,016,0178,0 216,024,0 341,010,0 034,087,0 576,022,0 394,016,0
2017201620152014

ZZZZ

Interpretare:

Deoarece Z înregistrează valori mai mari de 0,12, situația societății CONSTRUCȚII
NAPOCA SA este bună, preponderent foarte bună, riscul de faliment fiind de maxim 30%.

65

ANEXE

66

CONCLUZII

Societatea Comercială CONSTRUCȚII NAPOCA S.A., al cărei obiect de activitate
constă în realizarea de construcții de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, face parte din
categoria societăților mijlocii, mari și de interes public mari.
În urma analizei ef ectuată pentru anii succesivi 2014 – 2017, constatăm la nivelul
principalilor indicatori financiari creșteri semnificative ale cifrei de afaceri de 143,61% și ale
activelor circulante de 128,02%, ca urmare a evoluției pozitive a producției vândute, dar și o
evoluție nefavorabilă de 19,03% în ceea ce privește rezultatul net care apare în urma creșterii
valorii provenită din impozitul pe profit, a cheltuielilor din exploatare.
Caracteristicile tehnice ale societății, natura activității acesteia, politica prac ticată sunt
câteva din elementele de care sunt strâns legate evoluțiile ratelor de structură ale activului.
Putem vorbi, astfel, de o creștere a gradului de investire a capitalului fix dată de rata activelor
imobilizate, prin: creșteri de până la 10,96% a investițiilor (rata imobilizărilor corporale),
existența aproape nesemnificativă a imobilizărilor necorporale și diminuări de până la 0,98%
a ratei activelor financiare ca urmare a faptului că, spre exemplu, societatea analizată nu face
parte din categori a societăților de tip holding.
Pentru CONSTRUCȚII NAPOCA SA, în primii trei ani analizați se înregistrează
accelerări ale vitezei de rotație în ceea ce privește rata activelor circulante, datorită
specificului firmei și datorită creșterii cifrei de afaceri peste activele circulante. Scăderea
semnificativă a volorii acesteia în anul 2017, de până la 15,66% față de anul 2016, duce la o
apreciere negativă, ca urmare a scăderii ponderii stocurilor și investițiilor.
Obiectul de activitate al întreprinderii influ ențează rata stocurilor care înregistreză
valori mici și în scădere (în anul 2017 scade cu 3,74% față de anul 2014). Creanțele, în
schimb, sunt cele care dețin ponderea majoritară în activele circulante ale societății analizate,
înregistrând, în ansamblu, o creștere, fiind influențată de partenerii de afaceri prin termenele
lor de plată, iar în ceea ce privesc disponibilitățile sau activele de trezorerie, acestea ating
nivelul optim de 10,61% în anul 2017, încercându -se utilizarea cât mai eficientă a acest ora.
La fel ca și ratele de strucrură ale activului, ratele de structură ale pasivului sunt
influențate de caracteristicile societății. Astfel, scăderea ratei stabilității financiare este privită
ca fiind favorabilă datorită gradului ridicat al capitalului permanent din cadrul resurselor
financiare, a capitalul propriu care se menține peste valoarea datoriilor pe termen mediu și
lung, iar pe lângă acestea, valoarea ratei oscilează în jurul valorii minim acceptate.
Rata autonomiei financiare în cazul societă ții analizate, înregistrează o scădere de
8,71% pe parcursul celor 4 ani, reflectând degradarea autonomiei financiare pe baza
capitalizării profiturilor, aspectul pozitiv fiind acela că se menține nivelul minim acceptat de
către analiști de 33%, societatea putându -se finanța din surse proprii.
Prin rata autonomiei financiare este dovedită independența financiară pe termen lung a
societății datorită capitalului propriu care este mai mult decât jumătate din valoarea
capitalului permanent și care se menține p este minimul de 50%, aspect economic pozitiv.

67

Creșterea ratei îndatorării globale la nivelul societății reflectă o creștere a datoriilor în
totalul surselor de finanțare și implicit o diminuare a autonomiei financiare. Totuși, faptul că
ratele nu depășesc limita de 66% este privit ca fiind un aspect favorabil.
Și rata de îndatorare la termen crește cu 20,4% la nivelul perioadei analizate, crescând
astfel ponderea datoriilor pe termen mediu și lung ce au rol în formarea capitalurilor
permanente. Aspectul poz itiv reiese, în schimb, din valorile ce nu depășesc pragul de 50%.
Echilibrul financiar al societății CONSTRUCȚII NAPOCA SA este redat de situația
netă pozitivă și în creștere, care implică o gestionare financiară eficientă și sănătoasă, o
creștere a activ ului net degrevat de datorii, obținerea unui profit în urma activității practicate
de către societate; de fondul de rulment pozitiv pentru primii 3 ani analizați, dar care cunoaște
o scădere bruscă, atingând valori negative și care atrage dezechilibru fina nciar pe termen lung,
neavând o marjă de securitate pentru protejarea evenimentelor neprevăzute și nerespectându –
se principiul de gestiune: nevoilor permanente se alocă surse permanente. Echilibrul financiar
apare, în schimb, pe termen scurt, fapt care est e dat de nevoia de fond de rulment care
înregistreză scăderi și care atinge valori negative în anul 2017. Trezoreria netă, prin faptul că
este pozitivă, manifestă o tendință de creștere favorabilă și asigură surplusul monetar și
capacitatea de finanțare a investițiilor la finalul ex ercițiului.
În ceea ce privesc soldurile intermediare de gestiune, putem concluziona că există
câștiguri la nivelul societății care provin din vânzarea mărfurilor achizionate de la furnizori,
lucru dat de marja comercială, că se realizează o producție a exercițiului pozitivă care
dimensionează activitatea întreprinderii, valorile pozitive ale valorii adăugată cresc valoarea
unei societăți ca urmare a utilizării de factori de producție peste valoar ea bunurilor și
serviciilor achizi ționate de terți, reflectând totodată o sursă de acumulări bănești pe baza
căreia se vor achita datorii către stat, bănci, creditori, salariați, acționari, repartizări pentru
autofinanțare.
Din calculul excedentului brut din exploatare al societății reiese capacitatea acesteia de
autofinanțare a investițiilor, rambursări ale datoriilor către bugetul de stat, remunerări ale
acționarilor.
Valoarea negativă a rezultatului din exploatare de la finalul anului 207, duce la
pierderi din exploatare, fapt care influ ențează nefavorabil atât rezultatul curent, cât și
rezultatul net al exercițiului.
În cazul ratelor de echilibru, rata de finanțare a activelor fixe este una subunitară la
finalul anului 2017, fapt care duce la dezechilibru financiar pe termen lung. Acest lucru este
dat și de rata de finanțare a nevoii de fond de rulment care înregistrează valori mai mici decât
1 la finalul perioadei analizate însemnând că societatea are nevoie de finanțare pentru a evita
dezechilibrul financiar.
Din calculul ratelor de lic hiditate deducem incapacitatea societății de a -și achita
datoriile pe termen scurt doar din active circulante, aceasta nefiind suficient de protejată
împotriva evenimentelor neprevăzute, în schimb, aceste datorii pe termen scurt se pot achita
din creanțele și disponibilitățile societății.

68

Capacitatea de autofinanțare pentru perioada analizată reflectă potențialul financiar al
societății de a realiza o creștere economică prin surse interne de finanțare, după deducerea
tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență.
Din analiza ratelor de îndatorare deducem că, societatea nu poate beneficia de credite
bancare cu garanții sigure datoriră ponderii datoriilor totale la capitalul propriu (rata levierului
supraunitară), de credite pe termen scurt pentru f inanțarea activității (rata creditelor de
trezorerie), în schimb poate beneficia de credite bancare pe termen mediu și lung (rata
datoriilor financiare). Din rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de
autofinanțare rezultă capacitatea î ntreprinderii de rambursare a datoriilor contractate pe
termen lung.
În analiza ratelor cinetice, durata de rotație a stocurilor oscilează în jurul limitei
recomandate, astfel că, numărul zilelor cuprinse între momentul achiziției mărfurilor de la
furnizor i și momentul livrării acestora către clienți sau piață conduc la buna desfășurare a
activității economice a societății. Durata de încasare a creanțelor este cu mult peste limita
recomandată, reflectând o încasare mult încetinită a creanțelor, concomitent cu o durată de
achitare a furnizorilor mult peste limita recomandată, arătând o încasarea mai lentă a clienților
față de plata furnizorilor.
Din calculul ratelor de rentabilitate economică brută reiese creșterea gradului de
reînnoire a capitalului investit . Recuperarea integrală a eforturilor depuse în vederea
desfășurării activității este îngreunată în anul 2017 de creșterea ratei inflației.
Tendința de creștere a ratei rentabilității financiare duce la remunerarea acționarilor
întreprinderii prin dividend e sau majorări ale rezervelor, crescând valoarea intrisecă a
acțiunilor societății.
Cu toate că începutul perioadei analizate conduce la o situație financiară dificilă, cu
performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul de faliment, la finalul perioad ei analizate
sunt înregistrate valori care depășesc pericolul, starea de faliment fiind iminentă.
Pentru a avea o stare bună, cu un pericol iminent de faliment, SC CONSTRUCȚII
NAPOCA SA va trebui să aibă în vedere o gestionare eficientă și sănătoasă a acti vității, o
creștere a activului net degrevat de datorii, o creștere a profitului din activitatea practicată,
creșterea marjei de securitate pentru protejarea împotriva evenimentelor neprevăzute,
creșterea surselor proprii în vederea creșterii gradului de a utonomie financiară pe termen lung,
creșterea gradului de finanțare a investițiilor, menținerea creșterii cifrei de afaceri și a
activelor circulante, scăderea cheltuielilor din exploatare, creșterea activelor circulante
îndeosebi a stocurilor și a creanț elor certe pe termen scurt, plata la timp a furnizorilor,
creșterea producției exercițiului, a capitalurilor permanente pentru asigurarea achitării
datoriilor, scăderea datoriilor pe temen mediu și lung care atrag dezechilibru financiar și
apelarea la surse de finanțare pe termen scurt de tipul creditelor bancare pe termen scurt.

69

BIBLIOGRAFIE

1. Dorina(Lezeu) Popa, Cornelia Meșter Analiză economico -financiară, Elemente
Teoretice și aplicații practice, Editura universității Oradea, 2006
2. Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura didactică și
pedagocică, R.A., București 2010
3. Horea Cristea, Nicolae Ștefănescu, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
MIRTON Timișoara
4. Ion Stancu,Finanțe Teoria piețelor financiare,Finanțele întrepri nderii, Analiza și
gestiunea financiare, Editura Economcă 1996 București
5. Lorant Eros -Stark, Ioan Marius Pantea, Analiza situației financiare a firmei, Editura
2001 București
6. Lucian Bușe, Analiză economico -financiară, Editura economică București 2005
7. Mihai Toma,, Felicia Alexandru Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, editura
economică 2003, Ed. A 2 -a București
8. Nicoleta BĂRBUȚĂ -MIȘU,Finanțele întreprinderii,Editura didactică și pedagocică
București 2009
9. Prof.univ.dr.Florian Cătinianu, Asist. Univ . Drd. Claudiu Tiberiu Albulescu, Ec.
Claudia Ștefu, Finanțele firmei, editura MIRTON Timișoara 2008
10. Prof.univ.dr.Lucian BUȘE, Analiză economică financiară,Editura economică
București 2005
11. Vasile DURAN, Finanțele firmei,Editura EUROSTAMPA TIMIȘOARA 2004

12. http://www.bvb.ro/infocont/infocont18/NAPO_20180427182422_RAPORT -ANUAL –
2017.pdf: Raport anual 2017
13. http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc -serii-de-date: Serii de date
14. https://lege5.ro/Gratuit/geytsnrugi/ordonanta -de-urgenta -nr-44-2008 -privind –
desfasurarea -activitatilor -economice -de-catre -persoanele -fizice -autorizate –
intreprinderile -individuale -si-intreprinderile -familiale : Ordonanța de Urgență 44/2008
privind desfășura rea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale
15. http://www.onrc.ro/documente/legislatie/noi/legea_31_1990.pdf : Legea nr. 31 din 16
noiembrie 1990 *** Republicată privind societăți le comerciale

16. http://www.conta.ro/dictionar_online_EVALUARE.html: Dicționar economic
17. http://www.conta.ro/dictionar_online_a%20gestiona.html: Dicționar economic
18. https://dexonline.net/definitie -%C3%AEntreprindere: dicționar
19. http://doingbusiness.ro/financia r/raport/863555/: Raport financiar 2012 -2016
20. http://www.sccnapoca.ro/media/Raportul -anual -la-31.12.2015.pdf: Raport anual 2015
21. http://www.sccnapoca.ro/media/RAPORT -ANUAL -2016.pdf: Raport anual 2016
22. http://www.sccnapoca.ro/media/Situatii -financiare -individu ale-la-31.12.2015 –
scan.pdf: Situații financiare 2015
23. http://www.sccnapoca.ro/media/Situatii -financiare -la-31.12.2017.pdf: Situații
financiare 2017
24. https://www.tradeville.eu/actiuni/actiuni -NAPO/date -financiare: Date financiare