Capitolul I … … … … 2 [613224]

Cuprins
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
1.1 Ce este str ategia de vanzari ………………………….. ………………………….. …………………….. 2
1.2 Dezvolt area strategiei de vânz are ………………………….. ………………………….. …………….. 2
1.2.1. Analiza strategic a ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 2
1.2.2. Directi a strategic a ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
1.2.3. Pl anificarea strategic a ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
1.3 Implement area strategiei ………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.4 Ev aluarea strategiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
2.1 Prezent area gener al a agenției de turism ………………………….. ………………………….. … 11
2.2 Prezent area gener al a agenției de turism P ANDA TUR ………………………….. ………… 12
2.3 Structur a organizatorica ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
2.4 Ofert a de servicii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
2.5 Concurenț a ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
2.6 Analiza cererii în agenți a PANDA TUR ………………………….. ………………………….. …. 19
2.6.1 Analiza cererii pe turismul de incoming ………………………….. ………………………. 20
2.6.2 Indicele si ritmul din amicii cerererii pe turismul de incoming ……………………… 21
2.7 Analiza situatiei econ omico – financiare a agentiei de turism ………………………….. … 24
2.7.1 Analiza situatiei fin anciare anuale ………………………….. ………………………….. …… 24
2.7.2. Analiza cifrei de afacere ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 28
3.1 Studiul de caz. Rezult atele cercet arii privind s atisfacerea clienților …………………….. 28
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
BIBLIOGR AFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31

Capitolul I
1.1 Ce este str ategia de vănzări
Strategia de vânzări este instrumentul de pornire al fiec arui m anager de
vânzări. El ofer ă o im agine clară asupra modalității de a atinge obiectivele
propuse î n vănzări.
O str ategie bine g ândită va poate oferi o pl anificare m ai bun ă asupra
acțiunilor ce trebuie s ă rezulte î n obiective atinse. De asemene a, va poate oferi
un avantaj competitiv f ață de competitori. Se spune c ă “dacă eșuezi s ă planifici,
planifici eș ecul”.
1.2 Dezvolt area strategiei de vânz are
Dezvolt area strategiei de vânz are urme ază în 3 et ape:
1. Analiza Strategic ă
2. Direcț ie Str ategic ă
3. Planificare Str ategic ă
4. Implement area Strategiei
5. Evaluarea Strategiei
1.2.1. Analiza strategic ă situației actuale este prim a etapa pe care să o parcurgem
când re alizăm planificarea strategic ă.
În această etapă trebuie s ă evaluam urm atoarele lucruri:
 Respons abilitățile dep artamentului de v ânzări: s ă verific ăm c are sunt
respons abilitățile față de alte dep artamente (ex: m arketing s au servicii clienț i)
 Produsele/serviciile comp aniei: s ă verific am feedb ack-ul primit de l a clienț i,
ce anume putem î mbun ătăți și ce anume apreci ază clienț ii la produsele ș i
serviciile no astre
 Evaluarea perform anțelor, a rezult atelor, a procesului de v ânzări, a
vânzătorilor, a nevoilor de instruire, dificult ăților de comunic are, etc.

 Realitatea curent ă: să evaluam perform anța din perio ada anterio ara,
rezult atele dep artamentului de v ânzări, ș i o analiza SWOT (complet ând
următorul t abel):
Puncte forte interne Puncte sl abe interne
Oportunități externe Amenințări externe
Figur a nr. 1 – Analiza SWOT

1.2.2. Direcț ia strategic ă
Turismul este l a nivel mondi al o ramură economică în creștere și conduce, în
țările c are îl promove ază, la creștere economică. Pe b aza condițiilor n aturale și
antropice existente, în Republic a Moldov a există posibilit atea de a dezvolt a turismul
la nivelul unui import ant sector economic, cu efecte pozitive asupra veniturilor și
pieței forței de muncă.
Pe baza resurselor turistice n aturale și antropice pot fi dezvolt ate diverse și
atractive forme de turism, și anume:
 turismul de odihnă și de week -end f avoriz at de proximi tatea unor centre urb ane
 turismul speologic
 turismul științific;
 turismul de vânăto are și pescuit sportiv;
 turism cultur al 1

1 Stremțan, F., “Marketing – arealul turistic apusean al României”, Ed. ETA, Cluj Napoca, 1998

Ca obiective gener ale ale str ategiei de dezvolt area a turismului pot fi
formul ate următo arele:
 Promov area unor concepte moderne de dezvolt are turistică;
 Introducere a unui m anagement modern în vedere a îmbunătățirii c alității
serviciilor turistice;
 Elaborarea de progr ame și proiecte intern aționale șin aționale de dezvolt are
turistică;
 Moderniz area ofertei turist ice, creștere a capacității concurenți ale și a atractivității
pentru pi ața
 turistică n ațională și intern ațională;
 Crearea unei im agini f avorabile printr -o politică de promov are agresivă în scopul
creșterii cererii
 turistice;
 Asigur area instruirii c antitative și c alitative a person alului;
 Crearea de noi produse turistice l a nivel loc al și region al și atragerea de noi
segmente de turiști;
 Adoptarea reglementărilor din domeniul turismului l a cerințele Uniunii Europene;
 Evaluarea politicii fisc ale cu privire l a efectele acestei a asupra turismului;
 Adaptarea activităților turistice l a politic a națională și intern ațională;
 Dezvolt area durabilă a turismului;
 Promov area ofertelor P anda Tur cu destin ațiile turistice l a nivel intern ațional.2
Turismul po ate deveni unul din f actorii cheie în procesul de rel ansare a
economiei, ținând cont de f aptul că agenți a Panda Tur dețin un potenți al turistic
uriaș, bazându -se în m are parte pe ofertele de odihnă în străinăt ate..
Obiectivul princip al al Str ategiei N aționale în domeniul Turismului2 este
reprezent at de o creștere a veniturilor din turism și a contribuției turismului l a PIB
prin stimul area diversificării și c alității ofertei turistice. Acest lucru se po ate realiza

2 Autoritatea Națională pentru Turism, “Strategia națională de dezvoltarea a turismului”, 2005.

conform analizelor economice efectu ate, a fost consider at ca având un bun potenți al
de exp ansiune.3
În viitor, agenții economici vor trebui să se concentreze pe v alorific area în
condiții optime a potenți alului turistic a acestor a prin diversific area, moderniz area și
adaptarea perm anentă a ofertelor turistice l a nivelul așteptărilor turiștilor interni și
intern aționali.
Concentr area eforturilor investițion ale și de im agine se v a axa pe promov area
proiectelor de import anță region ală și n ațională și pe promov area parteneri atelor
între st at, care asigur a infrastructur a, administr ația publică loc ală, care trebuie să
pună l a dispoziție terenurile și sectorul priv at, care va fi solicit at pentru cofin anțarea
de proiecte.
În Pl anul N ațional de Dezvolt are Region ală pentru perio ada 2004 -2006,
printre priorități se numără:
– îmbunătățire a competitivității sectorului productiv -se consideră că obiectivul
specific în dezvolt area turismului se referă l a creștere a competitivității
produselor turistice în princip al prin dezvolt area infrastructurii turismului;
– promov area unei p articipări echilibr ate a tuturor regiunilor din Europ a la
procesul de dezvolt are soci al-economică – este recunoscut f aptul că turismul
oferă ce a mai bună.
De aceea, pentru v alorific area acestui potenți al, sunt neces are investiții
străine pentru creștere a atractivității și accesibilității unor zone cu potenți al turistic,
promov area lor adecv ată fiind o pre -condiție pentru stimul area investițiilor.
Promov area potenți alului turistic al diferitelor zone ale țării trebuie însoțită de
cursuri de pregătire profesion ală adecv ate, specifice domeniului turismului, c are să
ofere c alificări de nivel mondi al și în același timp oportunități de locuri de muncă în
zonele d ate.

Strategia de dezvolt are a turismului l a nivel n ațional ia foarte mult în
consider are resursele turistice ale regiunii Greci a, Bulg aria, Turci a progr amele de
promov are la nivel intern ațional.
În Pl anul de Dezvolt are al Regiunilor de odihnă sunt cuprinse m ai multe
priorități și corespunzător măsuri cu referiri exprese l a dezvolt area turismului.
Astfel, în c adrul Priorității 1 – Dezvolt area și moderniz area infrastructurii – se
consideră că dezvolt area economică dur abilă nu po ate fi concepută decât într -un
sistem integr at care să cuprindă secto arele economice, inf rastructur a de transport și
comunic ații și activitățile administr ative și soci ale.
Dezvolt area și diversific area industriei, îmbunătățire a calității serviciilor
turistice și dezvolt area tuturor serviciilor sunt strict condițion ate de moderniz area și
dezvolt area infrastructurii de tr ansport, comunic ații și nu num ai.
Măsur a corespunzăto are din c adrul acestei priorități – Dezvolt area
infrastructurii de afaceri și turism – are ca obiectiv specific dezvolt area afacerilor și
a turismului și atragerea de noi investiții prin asigur area unor loc ații dot ate
corespunzător din punct de vedere tehnic.
Sprijin fin anciar va fi acordat proiectelor c are urmăresc să îmbunătățe ască și
să dezvolte infr astructur a afacerilor și celor c are contribuie l a o creștere a eficienței
în gener al a vieții economice a tărilor precum și a atractivității acestor a, prin
îmbunătățire a accesului l a zonele economice și l a cele c are prezintă atractivit ate din
punct de vedere turistic.
Trebuie dezvolt ate infr astructur a turistică de acces și re abilitate punctele
turistice de atracție și f acilitățile pentru turiști în zonele cu potenți al turistic ridic at,
cu posibilități de extindere a structurilor turistice.
În vedere a creșterii competitivității firmelor se preconize ază asigur area unor
servicii de consult anță prin c are să se urmăre ască asigur area unei c alități sporite a
produselor pentru a putea penetr a piețele externe.

În acest context, atât infr astructur a turistică cât și potenți alul turistic existent
nu sunt folosite l a întreaga capacitate și ținând se ama de acest lucru se preconize ază
diversific area și promov area ofertei turistice.
Din aceasta cauză apare c a necesit ate dezvolt area, diversific area și
promov area ofertei turistice -care are c a obiectiv specific, îmbunătățire a
perform anțelor firmelor c are acțione ază în domeniul turismului prin creștere a
calității serviciilor și prin promov area eficientă a produsului turistic, se dorește
stimul area și susținere a unor societăți priv ate care se dovedesc vi abile prin
activitățile d esfășur ate în acest domeniu.
Plecându -se de l a premis a că produsele turistice tem atice l a nivel region al sunt
slab dezvolt ate sau inexistente, promov area turistică este insuficientă și unitățile
turistice nemoderniz ate, cu dot are tehnică și m arketing turistic necorespunzăto are,
dar ținând cont de imensul potenți al, turismul po ate constitui un f actor prin
dezvolt area cărui a se po ate ajunge l a crearea de noi locuri de muncă, protej area celor
existente și l a îmbunătățire a perform anțelor economice ale zone i.
Pentru c a în viitor pondere a acestui sector economic s a crească semnific ativ,
sunt neces are investiții de re abilitare și de moderniz are, dubl ate de o recl amă
turistică bine dirij ată și de perfecțion area person alului neces ar asigurării unor
servicii de c alitate.4

1.2.3. Planific area strategic ă reprezint ă procesul î n care se st abilesc
obiectivele org anizației pe termen lung ș i se identific ă strategia potrivit ă pentru
realizarea acestor obiective. Este de asemene a o mod alitate de a organiza prezentul
pe baza proiect eilor în viitor ș i de a realiza o hartă care să conduc ă organizația de
unde se află în prezent c ătre cee a ce vre a să devin ă în viitor. Pl anificarea strategic ă

4 Stăncioiu, A.F., “Strategii de marketing în turism”, Ed. Economică, București, 2000

cuprinde în componenț a sa scopul firmei, obiectivele str ategice și opț iunile
strategice .5

1.2.3.1 Rolul și definiți a plenificării str ategice
Planificarea strategică st abilește direcți a și obiectivele, în timp ce pl anificarea
operațională se referă l a luarea de decizii zilnice l a nivele m ai joase ale org anizației.
Planificarea strategică se oriente ază spre a face lucruri bune (lucrurile c are trebuie
sau efic acitate), iar planificarea operațională, spre a face lucrurile bine (lucrurile cum
trebuie s au eficiență).
Figur a următo are ilustre ază rel ația dintre pl anul str ategic și pl anurile
operaționale (pl anul str ategic este implement at prin dezvolt area de pl anuri
operaționale în acord cu obiectivele, misiune a și str ategiile org anizaționale):

Figur a nr. 2 – Relația dintre pl anific area strategică și pl anific area operațională6

5 Hinescu, A., Moisă (Pătruț), C., „The perspectives of elaborating a national program for reviving the
romanian tourism at the beginning of the IIIrd millennium”, The Second International Symposium Economics and
Management of Transformation, University of the West, Timisoara, 2004
6 Bennis, W., Nanus, B. -Liderii: strateg ii pentru preluarea conducerii , Business Tech International Press,
București, 2000

1.2.3.2. Dezvolt area prlanificării str ategice
În trecut, în perio ade m ai puțin din amice decât ce a în care trăim, sistemele de
planificare folosite de m ajoritatea organizațiilor const au în princip al din st abilire a
bugetelor anuale și extr apolarea vânzărilor curente și a tendințelor mediului pe
perio ade de cinci până l a zece ani. Pe b aza acestor previziuni (în gener al corecte,
datorită st abilității mediului economic), m anagerii alocau resurse.
Creștere a complexității muncii m anagerilor . Managerii zilelor no astre
trebuie să facă față unor f actori mult m ai numeroși și aflați în continuă schimb are
față de predecesorii lor. Complexit atea crește cu cât trebuie lu ați în consider are
factori cum ar fi infl ația, schimbările demogr afice s au respons abilitățile soci ale, dar
și acțiun i menite să determine dezvolt area internă și achizițiile. Pl anificarea
strategică le permite m anagerilor să anticipeze problemele și oportunitățile.
Creștere a complexității mediului extern . D atorită dezvoltării
interdependențelor din mediul extern al organizațiilor, m anagementul actual nu m ai
poate lua decizii b azate exclusiv pe considerente interne, ci trebuie să țină se ama în
perm anență de reglementările legisl ative, de așteptările acțion arilor, de opini a
publică, de rel ațiile de muncă și de alte element e externe.

1.2.3.3. Procesul de pl anificare str ategică
Planificarea strategică reprezintă un proces r ațional care po ate (și ar trebui) să
fie utiliz at și modific at de m anagerii din to ate tipurile de org anizații. Pe fondul
existenței unor discrep anțe între modelele cre ate de diferiți pr acticieni s au
teoreticien .

1.3 Implement area strategiei
Implement area strategiei presupune convertire a obiectivelor î n tactici.
Tacticile reprezint ă obiective pe termen scurt(sub 1 an) împreun ă cu seturile de
acțiuni aferente. T acticile nu reprezint ă doar o det aliere a strategiei ci ș i o adaptare
a acestei a la schimb ările din mediul de afaceri, neput ând exist a un sistem eficient
fără componenț a ambelor elemente: str ategie ș i tactici. Pe lângă acțiuni, t acticile

conțin în componenț a lor alte câteva elemente precum ț inta, progr amarea execuției
ți rezult atul anticip at.
Dupî opiniile lui Philip KOTLER pentru implement area cu succes al planului,
firmele trebuie s ă aiba în vedere p atru tipuri de control m anagerial:
 Controlul planului annual – pentru a se asigur a că planul se derule ază în
limitele f agasului st abilit;
 Controlul profit abilității – pentru a cuno aște în ce m ăsură vor fi re alizate
veniturile așteptate;
 Controlul eficienț ei – pentru a evalua eficienț a costurilor de m arketing
 Controlul str ategic – pentru a determin a dacă strategia de segment are a
pieței a fost r ațional select ată;7

1.4 Evaluarea strategiei
Evaluarea strategiei presupune m ăsurarea discrep antelor dintre ce s -a stabilit ș i ce
s-a realizat analizând rezult atele din punct de vedere c antitativ și calitativ. Prin
intermediul ev aluării str ategiei, se po ate verific a dacă obiectivele str ategice au fost
îndeplinite, modul de implement are al strategiei precum ș i gradul de adaptare al
acestei a la schimb ările d in mediul de afaceri.

7 Bennis, W., Nanus, B. -Liderii: strategii pentru preluarea conducerii , Business Tech International Press,
București, 2000

Capitolul II
2.1 Prezent area gener al a agenției de turism
Agenția de turism este întreprinderea, cu scop comercial, care procură și
furnizează turiștilor sau călătorilor servicii sub formă de sejururi și deplasări, mai
concret, vânzarea sau distribuirea biletelor de transport, informarea privind
mijloacele de transport, transportul bagajelor și al autoturismelor, furnizarea
serviciilor hoteliere, rezervarea camerelor, distribuirea cecurilor de călătorie,
organizarea vizitelor și a excursiilor, servicii de ghizi, traducere, însoțire și curierat.
Agenția de voiaj poate închiria și revinde locuri la teatru sau cinema, drepturi de
intrare la manifestări sportive, comerciale, artistice, poate efec tua servicii de
asigurare de accident sau viață, poate reprezenta alte agenții sau structuri turistice
din străinătate.
a) În funcție de forma de exploatare există:
– agenții integrate unui lanț de agenții de turism aparținând unui touroperator
sau unei companii internaționale organizatoare de călătorii turistice;
– agenții afiliate unuia sau mai multor touroperatori independenți sau dintr -un
concern;
– agenții independente care încheie cu diverși touroperatori parteneriate sau
contracte pe perioade delimitate sau pe anumite pachete turistice .8
b) În funcție de aria de acțiune:
– agenții multinaționale, cu puncte de lucru deschise în mai multe țări;
– agenții naționale cu rețea de puncte de lucru în țara de origine;
– agenții unice care își desfășoară activ itatea printr -un singur sediu .9
c) În funcție de conținutul activității desfășurate:
 agenții de leisure care activează în sectorul turismului de vacanță:
 agenții high -street;
 agenții de tip holiday -shop;

8 Stanciulescu Gabriela – Managementul agentiei de turism, Editura ASE, 2005, Bucuresti
9 Stanciulescu Gabriela – Managementul agentiei de turism, Editura ASE, 2005, Bucuresti

 agenții specializate cu ofertă orientată pe anumite tipuri de vacanțe sau arii
geografice.
 agenții de business care funcționează în sectorul turismului de afaceri:
 agenții implant – de obicei filială / punct de lucru a unei agenții de business,
amplasată chiar în interiorul unei companii, sediu de firmă, of erind servicii
turistice strict reprezentativei organizații și angajaților ei;
 agenții de incentiv -uri care se ocupă de planificarea de călătorii de acest tip
sau a team -building -urilor;
 agenții organizatoare de evenimente: întâlniri de afaceri, conferințe ,
simpozioane;
 agenții cu ofertă de servicii generală, cuprinzând ambele forme de turism.

d) În funcție de nr. de angajați:
 agenții mici (1 -10 angajați);
 agenții medii (10 -25 angajați);
– agenții mari (peste 25 angajați) .10

2.2 Prezent area gener al a agenției de turism PANDA TUR
Agenti a de turism Panda Tur este un touroper ator c are isi desf asoara
activit atea in sediul din Chisin au: sediul centr al, situ at pe str ada banulescu – bodoni
28/1,telefon 022 78 -19-19; care ofer a o gama larga de servicii atat in domeniul
turismului intern, c at si al celui intern ational, si oferind clientilor servicii de c alitate.
Firm a s-a infiint at in anul 2005 sub denumire a de S.C. Panda Tur avand ca
obiect de activit ate comertul cu amanuntul, inregistr ata la Registrul Comertului sub
nr. J13/4427/ 2005 din 15.05.5005 , cu un c apital soci al subscris v arsat de 250000
MDL.

10 Stanciulescu Gabriela – Managementul agentiei de turism, Editura ASE, 2005, Bucuresti

Agenti a ocup a locul I in topul agentiilor de turism din Republic a Moldov a in
anul2009 , agent autoriz at DER TOUR, agent de excursii in intre aga Europ a.
In anul 20 10 agenti a a devenit membr a activa a Asociatiei N ationale a
Agentiilor de Turism ( A.N.A.T.), figur and astfel si in c atalogul public at de aceasta
agentie.11
Faptul că este membră A.N.A.T. reprezintă pentru agenție un avantaj deoarece
conferă mai multă încredere potențialilor clienți (turiști sau agenții angrosiste).
Principalul obiectiv al agenț iei este să satisfacă necesitățile, exigențele și
speranțele clienților, să ofere asistență și sprijin în alegerea celor mai bune variante
pentru vacanțe având ca obiectiv construirea unei relații pe termen lung cu fiecare
client .12
Agenția comercializează pachete de servicii turistice în următoarele variante:
a) servicii turistice la cererea clientului, care se referă la programe organizate
în mod special, ca urmare a solicitărilor turiștilor, denumite servicii la cerere;
b) servicii turistice preorganizate de agenția de turism și puse la dispoziția
clientului prin materiale de prezentare de tipul: cataloage, broșuri, pliante;
c) servicii tur istice interne, comercializate pe baza de vouchere sau bilete de
odihnă și/sau de transport .13
În scopul realizării, în condiții de eficiență și profitabilitate a obiectului sau
de activitate , agenția desfășoară următoarele activități:
 organizează programe turistice în țară și străinătate;
 pachete de servicii pentru turismul cultural
 organizează excursii la cerere pentru individuali sau pentru grupuri;

11 ZAHARIA Marian, Economia serv iciilor -probleme si studii de caz , Ed. Universitara, Bucuresti, 2007;
12 ILIES Gabriela – Turism urban , Ed. Presa Uiversitara Clujeana, Bucuresti 2008
13 FIROIU Daniela, Industria turismului si a calatoriilor , Ed. ProUniversitaria, Bucuresti, 2006;

 rezervă bilete de avion pentru zboruri interne si internaționale, autocar, camere de
hotel, pentru orice destinație;
 elibereăza asigurări medicale și cartea verde;
 servicii de închiriere mașini (rent a car);
 organizează conferințe, congrese, simpozioane, întruniri de afaceri în țară și
străinătate;
 servicii de organizare eveniment, închir iere locație eveniment, amenajare și
ambientare
  servicii de divertisment, rezervări de locuri la manifestările cultural artistice
și sportive, momente muzicale .14
Agenția de turism Panda Tur este o agenție tour -operatoare, ceea ce înseamnă
că are ca obiect de activitate organizarea și vanzarea pe cont propriu a pachetelor de
servicii turistice sau a componentelor acestora, direct sau prin intermediari. Cu alte
cuvinte se poate spune că acest tip de agenție este specializată în alcătuirea
produselor, programelor și acțiunilor sau numai a unor servicii pe care le
comercializează direct către consumatorii interni sau externi sau prin intermediul
altor agenții detailiste (pe baza de contracte de c omision ).15

2.3 Structur a organizatoric a
Agenția de turism Panda tur este împărțită pe departamente operaționale și
departamente nonoperaționale.
Astfel că în departamentul operațional putem urmări următoarele activități:
 departamentul de turism intern, care oferă spre vânzare pachete și servicii turistice

14 ZAHARIA Marian, Economia serviciilor , Ed. Universitara, Bucuresti, 2007;
15 Vasile Neagu – ,,Management turistic și al serviciilor turistice” -Ed.Silvi

 departamentul de incoming , care promovează oferta turistică a agenției în
străinătate
 departamentul de outgoing, care aranjează și oferă servicii turistice pentru turiștii
din Republica Moldova
 departamentul de ticketing, care emite bilete de avion pe rute interne și
internaționale și lucrează cu toate departamentele pentru realizarea programelor;

Cel de -al doilea departament, cel nonoperational prezintă următoarele activități:
 departamentul financiar – contabil;
 departamentul de marketing – vânzări;
 departamentul administrativ;
 departamentul de resurse umane;
 departamentul de IT programare;
 departamentul de relații publice.

2.4 Ofert a de servicii
Agenția de turism Panda Tur stă la dispoziția turiștilor cu servicii complete
pentru călătorii, rezervări cazare în cele mai importante orașe ale țării și lumii,
transferuri, rent -a-car, asigurări medicale, carte verde pentru autovehicule.
Agenția de turism ca de altfel ca orice touroperator, creează, intermediază și
vinde servicii turistice. Procesele operative care au loc în cadrul activității agenției
sunt următoarele: conceperea de pachete turistice, promovarea produselor turistice
proprii și vânzarea serviciilor turisti ce.16

16 ZAHARIA Marian, Economia serviciilor -probleme si studii de caz , Ed. Universitara, Bucuresti, 2007;

Astfel, turistul vine personal la sediul agentiei, telefonează sau trimite un e –
mail, prezentând astfel coordonatele cererii sale ( locul de destinație, perioada,
timpul și categoria unității de cazare, mijlocul de transport, numărul de persoane,
tipul camerei, dacă se dorește și asigurarea mesei, bugetul de care dispune, etc.).
Având aceste informații legate de cererea potențialilor turiști, agentul de turism
verifică baza de date cu ofertele primite de la parteneri și alege variantele care se
potrive sc cel mai bine cu solicitarea primită.
Următorul pas este acela de a trimite un fax / e -mail la agenția parteneră ( în
care sunt prezentate coordonatele mai sus menționate ) și prin intermediul căruia se
dorește a se afla dacă sunt locuri vacante. Dacă ră spunsul este afirmativ, se concepe
oferta care ulterior este prezentată turistului. Din oferta trimisă, clientul iși alege
varianta cea mai convenabilă pe care mai apoi o face cunoscută și agentului de
turism.
Următoarele etape ale creerii unui produs tur istic sunt: primirea confirmării
de rezervare din partea agenției partenere, semnarea contractului de prestări servicii
turistice atât de către turist cât și de către agenție, plata avansului și apoi plata
integrală a produsului turistic ( compus din prețu l oferit de agenția parteneră plus
comisionul agenției ) de către turist, oferirea voucherului, dar și a diferitor informații
legate de sejur.
Produsul turistic oferit de Panda Tur este unul complet, compus din
transferuri, transport, cazare, asistență și agrement.
Serviciile de transport se realizează cu ajutorul autocarelor, microbuzelor ( în
cazul grupurilor, dar și al turiștilor individuali ), prin mijloace de transport aerian și
în mică măsură prin mijloace de transport naval sau feroviar ( în cazul ofertelor
individuale). Cele mai multe rezervări se fac pentru transportul cu autocaru l,
microbuzul, dar și cu avionul.
Atât autocarele cât și microbuzele folosite pentru deplasarea turiștilor sunt în
procent de 90% de categoria 3 stele, fiind dotate cu aer condiționat, scaune

rabatabile, sistem audio -video. În acest sens, Panda Tur colabor ează cu diverse firme
de transport din diferite țări din Europa cu care colaborează.
Serviciile de transfer (din aeroport, gara sau port la unitatea de cazare și
invers) fac parte și ele din categoria serviciilor de transport comercializate de
agenție, pr ețul lor fiind plătit separat, sau inclus în tariful total de transport, sau
inglobat în prețul produsului turistic.
Serviciile de cazare sunt cel mai bine reprezentate în cadrul firmei, existând
în oferta acesteia o paletă numeroasa și diversificată de fo rme de cazare: hoteluri de
5, 4, 3, 2 stele, vile, bungalouri, studiouri sau apartamente în țară și în orașele mari
ale lumii .17
De asemenea, agenția face rezervări direct la hotelurile solicitate de turiști,
atât în tară cât și în străinătate, în cazul în care este încheiat contractul de colaborare
cu hotelurile respective.
În majoritatea cazurilor, serviciile de cazare sunt oferite turiștilor împreună cu
cele de transport și de alimentație, dar există și cazuri în care turistul dorește doar
cazare, urmând să-și asigure singur transportul sau masa.
Serviciul de alimentație poate fi un serviciu inclus sau neinclus în structura
produsului turistic, fiind comercializat în una din următoarele forme: mic dejun (Bed
& Breakfast – cazare cu mic dejun); mic dejun și cina (Half Board – demipensiune);
mic dejun, prânz și cina (Full Board – pensiune completă) sau mic dejun, prânz, cina
și alte facilități (All Inclusive). În serviciile de alimentație oferite de agenție se poate
întâlni și autoservirea tip bufet: clienții servesc de pe masă -bufet ce doresc, în
cantitățile dorite.
Aproape fară excepție, tarifele pentru produsele turistice de tipul cazare și
masă sunt diferite în funcție de perioada anului (sezon și extrasezon).
Serviciile de agrement sunt foarte bine reprez entate în cadrul agenției prin:
vizite la muzee, case memoriale, palate, castele, mănăstiri, biserici, catedrale,

17 FIROIU Daniela., PETAN I Gheorghe C. – Turismul in perspectiva globalizarii , Editia a II -a Ed Prouniversitaria,
Bucuresti 2007

monumente, parcuri și grțdini, opera, vizite ale unor statiuni sau orașe, excursii pe
insule, munți, croaziere și multe altele.
Pachetele turi stice comercializate de agenția de turism Panda Tur de cele mai
multe ori sunt fie sejururi (transport cu avionul, autocar sau cu autoturism propriu),
fie tururi (plecare cu autocarul din Chișinău, transport avion + autocar la destinație.
De asemenea, age nția este obligată să ofere clienților unele informații cu
privire la: traseul de parcurs (durata, itinerar, opriri), obiectivele turistice vizitate
(incluse în preț sau opționale), structurile de cazare (condiții, facilități, servicii ),
mijlocul de t ransport ( categorie, marcă, număr de inmatriculare ), servicii de
alimentație ( mic dejun sau demipensiune ), documentele necesare pentru obținerea
vizelor unde este cazul, documentele necesare pentru efectuarea călătoriei, costurile
transportului în cazu l clienților care călătoresc cu mijloace de transport propriu,
drumul de parcurs, durata traseului, etc .18
Este foarte important ca turiștii să poată obține aceste informații cu ușurință,
evitându -se astfel unele neclarități și nemulțumiri. Agenția pune foarte mare accent
pe aceste informații pentru ca, furnizându -i-le, turistul se simte în siguranță și este
mulțumit .19

2.5 Concurenț a
Concurența poate fi reprezentată de firme sau persoane care iși dispută
aceleași categorii de clienți, iar în situații f recvente și aceiași furnizori sau prestatori
de servicii.
Concurența agenției Panda Tur este reprezentată, pe lângă agențiile mari, cu
un renume pe piață turistică Moldovenească și de agențiile de turism colaboratoare,
care oferă aceleași produse turistice sau produse similare, la prețuri similare și
acelorași categorii de consumatori sau un or categorii diferite de consumatori.
Totodată agenția dorește diversificarea activității, fidelizarea clientelei, oferind

18 ZAHARIA Marian, DODU Patricia (coord.) – Tehnologie hoteliera – note de curs
19 Doval Elena,Negulescu Oriana – Bazele evaluăarii Întreprinderii,Editura Fundația România de Mâine,2011

servicii de calitate, combatând astfel concurența, prin diverse bonusuri, reduceri și
facilităti.

2.6 Analiza cererii în agenți a PANDA TUR
Piața turismului cuno aște în ultimii ani transform ări import ante atât în privinț a
exigenț elor tot m ai ridic ate ale turiștilor, deveniț i mai experiment ați și mai interes ați
de cuno așterea culturii si tr adițiilor ță rii pe c are o vizite ază, cât mai ales în cee a ce
privește creș terea procentului de turiști independenț i care călătoresc pe cont propriu,
dar care cont actează operatorii tustici de l a destin ație pentru achiziț ionarea de
diverse servicii (consiliere turistic ă, servicii de tr ansfer, ghizi loc ali, excursii
opționale etc).
Un alt factor import ant care a dus la dezvolt area acestui tip de oper ator const ă
în apariția și succesul p achetelor de v acanță gen "short -break" (v acanțe de 2 -3 zile
realizate în gener al la sfârșitul s ăptămânii). În același timp tour-operatorii de
incoming reprezint ă și parteneri de b ază ai mariilor grupuri de org anizatori de
călătorii turistice. Acest f apt genere ază o creș tere a import anței agențiilor de turism
și tour -operatorilor de incoming î n peis ajul pieței turistice intern aționale
demonstr ată de dezvolt area recent ă a comp aniilor de m anagment a destin ațiilor.
Agenția de turism PANDA TUR oferă o largă gamă de produse turstice
destin ate atât turiș tilor str ăini pe teritoriul țării cât și celor c are doresc s ă viziteze alte
locații turistice din afara țării.
Astfel, agenția de tursim panda tur, î n perio ada 2015 -2016 a distribuit c ătre
clienț ii săi, un num ar mare de p achete turistice cu dest inația în Rom ânia cât și în
Europa.

Tabelul 2.1 Evoluț ia num ărului de p achete pe incoming si outgoing î n perio ada 2014-2016
2014 2015 2016
Pachete pe incoming 4951 5113 6235
Pachete pe outgoing 3253 3707 5057
TOT AL 8204 8820 11292
Sursa: documente interne ale S.C. panda tur
Din t abelul de m ai sus se po ate observ a o evoluț ie pozitiv ă atât pe p artea de
turism de incoming c ât și pe ce a de outgoing. Astfel, se po ate observ a că în anul
2015 față de anul 2014 , pentru p achetele de incoming s -a înregistr at o creș tere de
3.27%, i ar în anul 20 17 față de anul de b ază cu 25.85%. P achetele de outgoing au
înregistr at și aceste a o creștere î n perio ada 2014-2016 , astfel c ă în anul 20 15 față de
anul 2014 , creș terea se ridică la 13.70%, i ar în anul 2016 față de anul de b ază, la
55.19%.
2.6.1 Analiza cererii pe turismul de incoming
După cum se po ate observ a și în tabelul de m ai sus, cerere a pe turismul de
incoming a avut o evoluț ie pozitiv ă, astfel:
Tabelul nr. 2. 2 Evoluț ia cererii pe turismul de inco ming în perio ada 2005 -2007
Anii Pachete pe incoming
2014 4952
2015 5114
2016 6232
Sursa: documente interne ale S.C. panda tur
Pe baza datelor din t abeleul 2. 2 se po ate observ a că în anul 20 15 față de anul
2014 , pentru p achetele de incoming s -a înregistr at o cre ștere de 3.27%, i ar în anul
2016 față de anul de b ază cu 25.85%.

Pe întreaga perio adă analizată s-a înregistr at o v aloare medie a cererii pe
turismul de incoming de 5431 de p achete v andute, cee a ce este un lucru bun pentru
agenție.
In continu are vom analiza dinamica cererii de turism pe p artea de incoming,
iar pentru aceasta este neces ar să calculăm indicele ș i ritmul de din amică cu baza
fixă, dar și indicele ș i ritmul de din amică cu bază în lanț.

2.6.2 Indice le și ritmul din amicii cerererii pe turismul de incoming

Tabelul nr. 2.3 Indicele ș i ritmul din amicii cerererii pe turismul de incoming
Anii Valoarea cererii
de turism pe
partea de
incoming Indicele
dinamicii cu
baza fixă Indicele
dinamicii
cu baza în
lanț Ritmul
dinamicii
cu baza fixă
% Ritmul
dinamicii cu
baza în lanț
%
2014 4952 1 – – –
2015 5114 1,032 1,032 0,03 0,03
2016 6232 1,258 1,213 0,26 0,21
Sursa: documente interne ale S.C. Panda Tur
Analizând rezult atele obț inute putem observ a că față de anul 20 15, cerere a
de turism pe incoming a înregistr at o evoluț ie cresc ătoare dup ă cum urme ază:
 În anul 20 15 cerere a de turism a crescut cu 0,03 %, v aloarea acestei a fiind de
1,032 ori m ai mare.
 În anul 20 16 cerere a de turism a crescut cu 0,26 %, v aloarea acestei a fiind de
1,258 ori m ai mare.

Ca urmare a raportării valorilor î nregistr ate de cifr a de afaceri de l a un an la
altul s -au const atat urm atoarele:
 in anul 20 15 valoarea cererii de turism a fost de 1,03 2 ori m ai mare dec ât in
anul 200 6, creș terea înregistr ată fiind de 0,03 %.
 in anul 20 16 valoarea cererii de turism a fost de 1,21 3 ori m ai mare dec ât în
anul 2006, creș terea înregistr ată fiind de 0,21 %.
Dintre turiș tii str ăini care au apelat la serviciile agenției Panda Tur, putem
menț iona următoarele cet ățenii m ajoritare, în funcț ie de actele de c ălătorie cu c are
s-au identific at turiș tii:
– din Rep.Moldov a (461);
– din Rom ania (334);
– din Rusia (201);
– din Bulgaria (142);
În tabelul de m ai jos, se reg ăsește o altă structur ă a turiștilor c are au apelat la
serviciile agenției Panda tur, în funcț ie de destin ațiile de vacanță solicit ate în anii
2014 -2016 :

Tabelul nr. 2. 4. Structur a turiștilor în funcț ie de alegere a destin ației în anii 2005 -2007
Origine a turiș tilor Destin ația de vacanță
în str ăinătate Moldov a, în marile or ase
2014
Turiști B asarabeni 2.003 45
Turiș ti străini 24 371
TOT AL 2.026 415
2015
Turiști B asarabeni 2.144 53
Turiș ti străini 36 408
TOT AL 2.179 462
2016
Turiș ti Basarabeni 2.542 86
Turiști străini 48 488
TOT AL 2.589 575
Sursa: documente interne ale S.C. Panda Tur

Tabelul nr. 2. 5. Destin ațiile intern aționale solicit ate de turiș ti
2014 2015 2016
Greci a 419 553 544
Turci a 289 305 463
Tunisi a 283 325 403
Bulg aria 304 354 316
Italia 221 203 185
Egipt 169 173 183
Spania 166 171 196
Alte destin atii intern aționale 182 102 306
TOT AL 2.033 2.186 2.596
Sursa: documente interne ale S.C. Panda Tur

În tabel se observ ă evoluț ia const antă a cererilor pentru anumite destin ații
(Turci a – cu 5,55% m ai multe in 20 15 și cu 60,41% m ai multe î n 2016; Tunisi a – cu
14,89% m ai multe î n 2015 și cu 42,53% m ai multe î n 2016 ; Egipt – cu 2,38% m ai
multe în 2015 ș i cu 8,33% m ai multe î n 2016 ; Spania – cu 3,03% m ai multe în 2015
și cu 18,18% m ai multe î n 2016 ). În leg ătură cu celel alte destin ații ale turiș tilor c are
au apelat la serviciile agenției Panda Tur, putem spune c ă cererile au fost oscil ante,
de exemplu, pentru anul 2016 , scăzând num ărul de solicit ări pentru destin ațiile
Greci a, Bulg aria și Italia, față de anul 2015 , însa cifrele nu sunt î ngrijor ătoare,
această scădere reprezi ntă doar o dorinț ă a diversific ării destin ațiilor turistice vizit ate
de către clienț ii agenției.

2.7 Analiza situației economico – financiare a agenției de turism
Perform anța include abilitatea de a avea acces l a resurse, de a le aloca și utiliz a
optim î n scopul asigur ării unei remuner ări suficiente pentru a acoperi riscul asumat
și a justific a interesul, pe tr aiectori a unei dezvolt ări viito are durabile.
Perform anța constă, în eficienț a și efic acitatea cu care sunt consum ate resursele (
efort ) ș i gener ate rezult atele ( efect ) c are să-i asigure ș i să-i dezvolte sfer a de
interese.
Pentru analiza economico -financiară, teori a și practica economic ă recom andă
utiliz area unui sistem de indic atori v alorici privind apreciere a dimensiunilor
activit ății intreprinderii ș i evaluarea rezult atelor activit ății acestei a.

2.7.1 Analiza situatiei fin anciare anuale
Bilanțul constituie surs a princip ală de inform are asupra poziț iei fin anciare a
intreprinderii ce permite apreciere a solvabilității ș i capacității de pl ată a acestei a,
precum ș i evaluarea situației nete.

Situația netă exprim ă valoarea activului re alizat la un moment d at, respectiv
valoarea drepturilor ce o posed ă propriet ării asupra intreprinderii.
– RON –
Tabelul nr. 2.6 Evoluț ia situației nete î n perio ada 2013 – 2016
Indic atori 2013 2014 2015 2016
Activ 20668 ,9 9754 ,9 17334 ,5 34605 ,7
Datorii tot ale 38740 ,8 9537 ,0 17919 ,8 48602 ,3
Situația netă – 18071 ,9 217,9 – 585,3 – 13996,6
Surs a: date prelucr ate pe baza inform ațiilor din bilanțurile contabile ale firmei, î n perio ada 2013 – 2016;
Analizând datele din acest t abel, obț inute din bil anțurile cont abile ale agenției
de turism Panda Tur se const ată că atât în cazul activului, c ât și al datoriilor tot ale în
anul 2014 s-a realizat o sc ădere consider abilă față de anul 2013 , urm ând ca apoi s ă
se înregistreze o ușo ară creștere î n anii precedenț i. Mai observ ăm că datoriile tot ale
din anul 2013 sunt consider abil m ai mari dec ât în anii 2015 ș i respectiv 2016,
urmând ca cele din anul 2017 să le dep âșească.

2.7.2. Analiza cifrei de afacere
Cifra de afaceri reprezint ă veniturile din v ânzare, respectiv m ărimea
incasărilor potenț iale ale inteprinderii, exprim ând capacitatea acestei a de a-și atrage
lichidit ăti.
Cifra de afaceri cuprinde sum a totală a veniturilor din oper ațiunile comerci ale
efectu ate de firm ă, respectiv v ânzarea de m ărfuri și produse î ntr-o perio adă de timp
determin ată.

-MDL –
Tabelul nr. 2. 7 Evoluț ia cifrei de afaceri î n perio ada 2012 – 2016

Sursa: date prelucr ate pe b aza inform ațiilor din conturile de profit ș i pierdere ale firmei, î n perio ada 2012-2016
Pe baza datelor din t abelul nr. 2.7 în cee a ce priveș te cifr a de afaceri, se po ate
observ a că acest indic ator înregistre ază o creș tere puternic ă de la an la an, ca rezult at
al creș terii num ărului de turiști ș i respectiv a încasărilor. Observ ăm că în anul 20 16
față de anul 2015 s-a înregistr at o creș tere accentu ată, fiind m ai mare de 2 ori dec ât
în anul 2015 .
– MDL –
Tabelul nr. 2.8 Indicele ș i ritmul din amicii cifrei de afaceri
Anii Valoarea cifrei
de afaceri Indicele
dinamicii cu
baza fixă Indicele
dinamicii cu
baza în lanț Ritmul
dinamicii cu
baza fixă % Ritmul
dinamicii cu
baza în lanț %
2012 42158 ,6 1 – – –
2013 124423 ,0 2,951 2,95 1,95 1,95
2014 295271 ,0 7,000 2,40 6,00 1,40
2015 640558 ,0 15,194 2,17 14,19 1,17
2016 1560305 ,0 37,000 2,44 36,00 1,44
Sursa: date prelucr ate pe b aza inform ațiilor din conturile de profit ș i pierd ere ale firmei, î n perio ada 2012 – 2016 ;
Analizând rezult atele obț inute pu tem observ a că față de anul 2012 , cifr a de
afaceri a înregistr at o evoluț ie cresc ătoare, dup ă cum urme ază:
 în anul 2013 cifra de afaceri a crescut cu 1,95 %, v aloarea acestei a fiind de
2,95 de ori m ai mare; Anii Cifra de afaceri
2012 42158 ,6
2013 124423 ,0
2014 295271 ,0
2015 640558 ,0
2016 1560305 ,0

 În anul 2014 cifra de afaceri a crescut cu 6 %, v aloarea acestei a fiind de 7 ori
mai mare;
 În anul 2015 cifra de afaceri a crescut cu 14,2 %, v aloarea acestei a fiind de
15,2 ori m ai mare;
 În anul 2016 cifra de afaceri a crescut cu 36 %, v aloarea acestei a fiind de 37
de ori m ai mare.
Ca urmare a raportării valorilor î nregistr ate de cifr a de afaceri de l a un an la
altul s -au const atat urm ătoarele:
 În anul 2013 valoarea cifrei de afaceri a fost de 2,95 de ori m ai mare dec ât în
anul 2012 , creș terea înregistr ată fiind de 1, 95 %;
 În anul 2014 valoarea cifrei de afaceri a fost de 2,40 ori m ai mare dec ât în
anul 2013 , creș terea înregistr ată fiind de 1,40 %;
 În anul 2015 valoarea cifrei de afaceri a fost de 2,17 ori m ai mare dec ât în
anul 2014 , creș terea înregistr ată fiind de 1,17 %;
 În anul 2016 valoarea cifrei de afaceri a fost de 2,44 ori m ai mare dec ât în
anul 2015 , creș terea înregistr ată fiind de 1,44%.
În medie, î n decursul celor 5 ani, cifr a de afaceri a înregistr at o creștere de 65 % ,
valoarea acestei a modific ându-se de 2,65 de ori.20

20 http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/PROIECT -TURISM -AGENTIE -DE-TURI17.php

CAPITOLUL III
3.1 Studiul de c az. Rezult atele cercet ării privind s atisfacerea clienților

CONCLUZII
În anul 20 10, devenind membr ă ANAT, agenția Panda Tur are un avantaj
deoarece aceasta colaborare confer ă mai mult a încredere potenț ialilor clienț i.
Princip alul obiectiv al agenției este s ă satisfacă necesit ățile, exigențele ș i
speranțele clienț ilor, s ă ofere asistență și sprinjin î n alegere a celor m ai potrivite
varinate pentru v acanțe, având ca obiectv construire a unei rel ații pe termen lung cu
fiecare client.
Ca agenție tour -operatoare, Panda Tur este speci alizată în alcătuirea
produselor, progr amelor, acțiunilor ș i a altor servicii pe c are le comerci alizează
direct c ătre consum atorii interni ș i externi prin intermediul altor agenții.
Panda Tur iși desf ășoară activit atea în domeni ul turismului de ougoing în
proporție de 90% și î n domeniul turismului de incoming î ntr-o pondere de 10%
Ca urmare a analizei cererii de turism î n cadrul agenției, se const ată în
perio ada 2014 -2016 o evoluț ie cresc ătoare a numărului de turiș ti pe c ategorii de
pachete complete v ândute, rezerv ări cazare și rezerv ări transport.
Astfel c a, în 2016 pachetele au crescut cu 24% f ață de anul de b ază, rezerv ările
pentru c azare cu 150% f ață de 20 14 și rezerv ările pentru tr ansport s -au modific at
cresc ător cu 24% f ață de 20 14.
În aceeași perio adă, Panda Tur a avut venituri cresc ătoare, la fel de pozitiv ă
fiind ș i evoluti a turiștilor c are au apelat la serviciile agenției.
Analiza situației economico -financiare a agenției Panda Tur î n perio ada
2013 -2016 ne demonstre ază conform documentelor interne, c ă cifra de afaceri
înregistre ază o creș tere de l a an la an, acest lucru fiind rezult atul evoluț iei pozitive a
numarului de turiști ș i respectiv a încasărilor.
Ca urmare a acelei ași analize fin anciare, agenția de turism î nregistre aza în
anul 20 12 o pierdere, urm ând apoi c a pe parcursul urm ătorilor 2 ani să prezinte

pierderi accentu ate, astfel c a în ultimul an, in 20 16 sa înregistreze o revenire
benefic ă, având un profit aproape dublu anului anterior.
Socpul fin al al agenției este acela de a dezvolt a și a crea din această destin ație
turistic ă un br and turismului moldovenesc .

BIBLIOGR AFIE:
1) DODU P atricia (coord.), Tehnici oper ationale in agenti a de turism ,
Ed. ProUniversit aria, Bucuresti, 2007;
2) FIROIU D aniela, Industri a turismului si a calatoriilor , Ed. ProUniversit aria,
Bucuresti, 2006;
3) ZAHARIA Marian, Economi a serviciilor , Ed. Universit ara, Bucuresti, 2007;
4) ZAHARIA Marian, Economi a serviciilor -probleme si studii de c az,
Ed. Universit ara, Bucuresti, 2007;
5) ZAHARIA Marian, DODU P atricia (coord.) – Tehnologie hotelier a – note de curs
6) ZAHARIA Marian. (coordon ator) – Modele si metode c antitative in Economi a
Firmei , Ed.Universit ara, Bucuresti, 2007
7) FIROIU D aniela., PETAN I Gheorghe C. – Turismul in perspectiv a globalizarii,
Editi a a II-a Ed Prouniversit aria, Bucuresti 2007
8) ILIES G abriela – Turism urb an, Ed. Pres a Uiversit ara Cluje ana, Bucuresti 2008
9) Ghidul turistic al Rom aniei 2007 – The Tr avel Guide of Romania (structur at pe
regiuni turistice) – Ed. Publirom, Bucuresti 2006
10) CANDE A Melind a – Potenti alul turistic al Rom aniei, Ed. Universit ara, Bucurest
1. Hinescu, A., Moisă (Pătruț), C., „The perspectives of el aborating a national progr am for reviving the rom anian tourism
at the beginning of the IIIrd millennium”, The Second Intern ational Symposium Economics and M anagement of
Transform ation, University of the West, Timiso ara, 2004.
2. Ioncică, M. (coord .), “Str ategii de dezvolt are a sectorului terți ar”, Ed. Ur anus, București, 2004.
3. Stăncioiu, A.F., “Str ategii de m arketing în turism”, Ed. Economică, București, 2000.
4. Stremț an, F., “M arketing – arealul turistic apusean al României”, Ed. ET A, Cluj N apoca, 1998.
5. Stremț an, F., Isp as, A., Moisă, C., “M arketing turistic”, Ed. Did actica, Alba Iulia, 2005.
6. Stremț an, F., Moisă (Pătruț), C., “Di agnoz a și prognoz a cererii turistice, elemente de imp act asupra modalităților
de v alorific are a potenți alului turistic al Munților Apuseni”, Revist a Convorbiri economice, nr.42, Br așov, 2004.
7. Țigu, G., “Turismul mont an”, Ed. Ur anus, București, 2001.
8. *** Agenți a de Dezvolt are Region ală 7 Centru, “Str ategia de Dezvolt are a Regiunii Centru”, 2004.
9. *** Autorit atea Națională pentru Turism, „Str ategia națională de dezvolt area a turismului”, 2005.
10. *** Autorit atea Națională pentru Turism, “Str ategia națională de dezvolt area economicăpe termen mediu”, 2000 -2004