Capitolul 5. Infrastructura turistică generală 5.1.Rețeaua de transport Brașov este situat la 160 de km de capitală și la 150 de km de Sibiu ; aflat… [307909]

Capitolul 5. Infrastructura turistică generală

5.1.Rețeaua de transport

Brașov este situat la 160 de km de capitală și la 150 de km de Sibiu ; [anonimizat], dar și de importante linii feroviare.

5.1.1Domeniul rutier

Municipiul beneficiază de o [anonimizat] :

* E60 pe DN1- Bucuresti-Brasov

* DN13- Brasov-Rupea-Sighisoara

* E68 pe DN1- Brasov-Fagaras-Sibiu

* E574 pe DN11- Targu-Secuiesc-Brasov

* DN74- Brasov-Campulung

* DN1A – Brasov-Valenii de Munte

* DN10 – Harman-Prejmer-[anonimizat] 27,8km/km², iar lungimea acestora era în anul 2006 de 485 km. Toate localitățile cuprinse în Polul de Creștere Brașov sunt conectate prin drumuri naționale și europene. Proiectul Agendei 21 [anonimizat] a [anonimizat].

Transportul în interiorul muncipiului se realizează cu mai multe tipuri de mijloace de transport(autobuze, troleibuze, microbuze), neexistând însă niciun mijloc de transport subteran. La

nivelul anului 2007, municipiul însuma 328 autobuze, al căror traseu avea o lungime totală de 406,950 km, troleibuzele parcurgeau 177,400 km, iar microbuzele parcurg 115 km.

[anonimizat]. Datorită faptului că s-a [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]. De menționat este faptul că lungimea totală a străzilor din Muncipiul Brașov este de 212,7 km, ceea ce reprezintă cca. 9-10% din suprafața totală.

[anonimizat] a [anonimizat](Belgia, Olanda). [anonimizat] o lungime totală de doar 4,3 km, dar în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană se are în vedere extinderea acestei piste cu alți 6,4 km.

5.1.2.[anonimizat], în mare măsură, o [anonimizat] 6 județe cu peste 104 de stații amenajate. Circulația în Municipiul Brașov se realizează prin intermediul a 4 magistrale și a unei linii secundare de cale ferată :

Magistrala 1 : București-Predeal-Brașov

Magistrala 2 : Brașov-Sibiu

Magistrala 3 : Brașov-Sighisoara

Magistrala 4 : Brasov-Miercurea Ciuc

Linia secundară : Brașov-Zarnești

Orașul beneficiază de un trafic feroviar care utilizează dotări complexe ca : gările, [anonimizat], depozite și instalații de dirijare. Întregul complex feroviar este amplasat în partea de nord a localității, factor decisiv în dezvoltarea orașului datorită limitării posibilităților de dezvoltare ale acestuia spre nord, a completării și dimensionărilor corespunzătoare a străzilor care fac legătura

între Strada Gării și celelalte zone urbane, precum și prin amenajarea spațiului din zonă adiacentă gării.

5.1.3. Domeniul aerian

Unul din aspectele principale ce îngrădesc dezvoltarea turismului în Brașov la capacitatea sa turistică potențială este lipsa unui aeroport în vecinătatea orașului, cele mai apropiate aeroporturi ce deservesc orașele Sibiu, respectiv Târgu-Mureș aflându-se la o distranta de 150 de km, respectiv 170 km, amândouă fiind deschise traficului internațional. Există, însă, un proiect de construcție a Aeroportului Internațional Brasov-Ghimbav, cu finanțare din investiții private, credite, fonduri județene și guvernamentale.

5.1.4. Transportul pe cablu

Pentru a ajunge pe Dealul Tampa, la altitudinea de 960 m, orașul dispune de o telecabină cu o capacitate de 20 de persoane, o viteză de deplasare de 6m/s, având durata unei curse de 2-3 minute, iar traseul parcurs fiind de 573 m.

Foto.19 (Dealul Tâmpa, Instalație transport pe cablu)

Sursa: arhivă personală

5.2.Infrastructura de alimentație

În domeniul turistic, alimentația constituie un serviciu de bază,această calitate fiindu-i conferită de funcțiile pe care le are și de ponderea importanta pe care turiștii o alocă în cadrul structurii cheltuielilor de vacanță(s-a calculat că un turist alocă, în medie, circa 1/4 din bugetul lor acestei activități). Privită din această perspectivă, de componentă de bază a prestației turistice, alimentația influențează calitatea produselor turistice și, implicit, conținutul și atractivitatea ofertei, cu efecte directe asupra dimensiunii și structurii circulației turistice.

"În multe dintre pachetele turistice care circulă pe piață, gastronomia ocupa ocupa un rol important, implicând un număr de servicii de calitate, corespunzător așteptărilor clienților. În aceste condiții, se urmărește constant creșterea eficienței și randamentului economic în unitățile de alimentație publică, acest deziderat realizându-se prin: folosirea intensivă a spațiilor din unitățile de alimentație; diversificarea structurală a produselor și serviciilor oferite; diversificarea gamei serviciilor suplimentare oferite, îndeosebi a celor menite să dezvolte latura recreativ-distractivă a activității; revederea periodică a încadrării unităților de alimentație în categoria de confort pentru care a obținut funcționarea etc."

"În general, activitățile de profil în alimentație se desfășoară în următoarea structură: spații destinate servirii consumatorilor(saloanele propriu-zise ale restaurantelor); spațiul destinat producției(bucătăria, laboratoarele de patiserie, cofetărie, carmangeria, secțiile de preparate și semipreparate etc.); spațiul de depozitare și păstrare(magazii, camere frigorifice etc). Funcționalitatea unităților de alimentație este determinată de prestarea diferitelor activități de producție, prin transformarea materiilor prime în produse finite, prin aplicarea unor procedee tehnologice specifice și desfacerea acestora în saloanele de servire".

Cele mai importante unități care oferă servicii de alimentație sunt restaurantele. Acestea pot presta servicii de alimentație atât pentru consumatori individuali(consumatori locali, pasageri în tranzit, călători pe cont propriu etc. care își pot comanda produsele preferate consultând listele de preparate pregătite pentru ziua respectivă în sistemul "a la carte") cât și pentru grupurile organizate de turiști, caz în care, serviciile de alimentație devin componente ale pachetului de servicii incluse în produsele turistice comercializate pe piață.14

În lucrarea Geografia turismului, Adrian Nedelcu identifică următoarele tipuri de unități de alimentație:

1.restaurantul clasic este localul public cu profil gastronomic în care decorul, ambianță și serviciile sunt deosebit de rafinate, bucătăria sofisticată dispune de un personal înalt calificat, capabil să ofere un larg sortiment de preparate culinare, produse de cofetărie, patiserie, înghețate, fructe, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse de tutun etc. Indiferent dacă este un restaurant independent sau unul inclus într-un mare hotel de lanț, acest tip de unitate exprima, la modul cel mai exact termenul de "restaurație".

2.restaurantele cu specific sunt amplasate, de regulă, în centrul marilor orașe la care meniul cuprinde preparate cu caracter național sau local, servite, în general, la masă.

3.braseria este o unitate de alimentație amplasată în centrul marilor orașe sau a cartierelor aglomerate; asigură servirea consumatorilor în tot cursul zilei, în primul rând a sortimentelor de bere, dar și a băuturilor aperitive și digestive, precum și a băuturilor nealcoolice calde, alături de preparate reci, minuturi, specialități de cofetărie și patiserie.

4.snack-barul este unitatea ce oferă un meniu restrâns, format și câteva preparate, inclusiv la grătar, pregătite total sau parțial în fata consumatorilor, precum și băuturi alcoolice și băuturi nealcoolice calde sau reci

5.coffee-shop-ul este o unitate prezenta în hoteluri sau în locuri aglomerate(aeroporturi, mall-uri, supermarket-uri etc.) Servirea se efectuează la masă sau direct pe tejghea. Se asemăna cu snack-barul, cu deosebirea că include în oferta micul dejun.

6.restaurantul fast-food este unitatea care asigură serviciul cel mai rapid având o largă răspândire pe toate continentele(20% din piața mondială a alimentației comerciale). Se caracterizează prin vânzarea exclusiv la tejghea a unui sortiment limitat de produse și băuturi, prezentate în ambalaje de unică întrebuințare. Succesul formulei fast-food are la baza următoarele coordonate: calitatea produsului, rapiditatea serviciului; prețul relativ scazul și curățenia desăvârșită

7.restaurantul cu autorservire-unitate de alimentație care asigură o servire rapidă și prețuri avantajoase; oferă un sortiment relativ cuprinzător de preparate culinare calde și reci, băuturi alcoolice și nealcoolice, așezate în linii de autoservire cu flux dirijat.15

Fiind municipiu de județ și totodată unul din cele mai mari orașe românești există un număr mare de unități de alimentație care oferă meniuri variate, atât tradiționale, cât și din bucătari internațională. Printre restaurantele clasice se număra Bistro de l'Arte situat în centrul istoric al orașului, restaurantul Ambasador, Ambient, Anturaj, Bistro Millenium, Restaurant Olimpia etc.

Foto.19 (Restaurant Olimpia)

Sursa: arhivă personală

Foto.20 (Bistro de l‟Arte)

Sursa: arhivă personală

Bucătăria internațională și cea cu specific este foarte bine reprezentată putând fi enumerate următoarele restaurante specializate: Casa Tudor(restaurant pescăresc), Casa Pădurarului(restaurant vânătoresc), Restaurantul Ceasu' Rău, Cerbul Carpatin, Cramele lui Decebal, Fântâna Norocului, Casa Bistrițeană, Casa Românească, Casa Transilvăneană, acestea din urmă fiind încadrate unităților de alimentație cu specific românesc.

Foto.20 (Casa Pădurarului)

Sursa: arhivă personală

Foto.21 (Cerbul Carpatin)

Sursa: arhivă personală