Capitolul 4. POLUAREA FONICĂ ÎN ORAȘUL NĂSĂUD Pentru a identifica poluarea fonică în orașul Năsăud se recomandă să se realizeze măsurătorile de… [308308]

Capitolul 4. POLUAREA FONICĂ ÎN ORAȘUL NĂSĂUD

Pentru a [anonimizat] (care sunt determinați numai de caracteristicile fizice ale zgomotului), cât și o [anonimizat] ( caracterizează modul de percepție a zgomotului). Acești indici vor fi determinați prin intermediul unor măsurători realizate în zonele cele mai importante ale orașului.

Nivelul de zgomot se poate determina prin măsurarea efectivă a [anonimizat], acestea reprezintă modele de predicție a zgomotului în funcție de traficul rutier.

[anonimizat] a trei componente:

[anonimizat] (produs de interacțiunea dintre autovehicul și calea de rulare)

zgomotul aerodinamic (produs de interacțiunea dintre autovehicul și aerul atmosferic).

[anonimizat], [anonimizat], viteza, îmbrăcămintea drumului și condițiile meteorologice. Legătura între emisia de zgomot și imisia de zgomot este exprimată cu ajutorul legilor de propagare a sunetului în aer. [anonimizat]. Modelele matematice de predicție a [anonimizat] – [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

Au fost realizate studii în multe țări în scopul adoptării la nivel național a unei metodologii sau proceduri de evaluare a zgomotului rutier. Pentru aceasta au fost integrate modele de predicție a [anonimizat]. [anonimizat]. Aceste modele matematice de estimare a zgomotului rutier se regăsesc ca module distincte (și opționale) în programele de calcul specializate în modelarea traficului rutier.

Pentru evaluarea zgomotului emis de fluxurile rutiere compozite a fost definit echivalentul acustic al vehiculelor grele (definit ca numărul de vehicule ușoare care generează o energie acustică egală cu cea generată de un singur vehicul greu), asociat în calcule cu conceptul de autoturism etalon din punct de vedere al zgomotului emis.

Necesitatea legislativă de a [anonimizat], a determinat în final ca fiecare țară să adopte un anumit model pentru evaluarea poluării fonice în funcție de caracteristicile traficului rutier și anumite valori limită pentru nivelul de zgomot rutier.

O direcție prolifică pentru îmbunătățirea modelelor de prognoză a poluării fonice produse de traficul rutier se constată a fi modelarea zgomotului rutier în relație cu dinamica vehiculelor individuale (în care se regăsește variabilitatea performanțelor dinamice ale vehiculelor și a caracteristicilor decizionale și de acțiune ale conducătorilor auto), deci dezvoltarea unor modele dinamice, ceea ce presupune ca acestea să se bazeze pe micro-simularea traficului rutier. Această abordare este potrivită pentru estimarea zgomotului rutier în proximitatea intersecțiilor rutiere, unde există variații mari ale regimului de deplasare al vehiculelor (frânări și accelerări pronunțate), ceea ce presupune și regimuri variabile de funcționare ale motoarelor. Pentru deplasarea pe arterele rutiere lungi, viteza vehiculelor este cvasi-constantă, astfel că modelele matematice se bazează pe parametrii fluxului rutier – viteza și densitatea traficului (aceasta rezultând pe baza valorilor măsurate pentru debitul și viteza traficului).

Principiul de bază este compararea valorilor prezise prin modelul teoretic cu valorile obținute prin măsurare, condițiile de măsurare fiind similare cu cele utilizate în calculul teoretic. În acest sens se poate folosi aplicația Microsoft Excel pentru modelarea distribuțiilor prin diverse funcții algebrice și pentru determinarea gradului de corelație al modelelor matematice obținute cu distribuția de valori experimentale.

Acest model are un caracter integrator – este dezvoltat astfel încât sunt avute în vedere caracteristicile întregului sistem „conducător auto – drum – vehicul”, cât și ale mediului de propagare a zgomotului și este operabil, pe baza modelelor deja existente, pentru cazul când se iau în calcul caracteristicile fluxului rutier, dar pentru cazul surselor punctiforme (specific intersecțiilor sau unui trafic foarte redus), metodele existente sunt încă imprecise, motiv pentru care cea mai bună abordare în acest caz este cea bazată pe metode statistice.[17]

Măsurarea nivelului sonor se face cu un dispozitiv numit sonometru. Acest dipozitiv este un aparat portabil și este folosit pentru măsurarea nivelului de presiune acustică. Figura 4.1 reprezintă schema bloc a unui sonometru. Se poate observa că semnalul sonor, prin intermediul unui microfon este e convertit într-un semnal electric identic. Microfonul sonometrului este necesar să să fie omnidirecțional, adică să permită colectarea zgomotelor de pe mai multe direcții din spațiu și din mai multe surse. [18]

Firmele constructoare realizează aparatul de măsuarea în așa fel încât să permită atât masurarea zgomotului, cât și a vibrațiilor, doar prin înlocuirea traductorul respectiv (microfon sau accelerometru) și circuitele de derivare și integrare.

Măsurătorile se fac în bandă octavă: sonometrul poate separa spectrul de zgomot în benzi de frecvențe de câte o octavă, măsurând nivelul presiunii sonore în fiecare bandă. Benzi octavă specifice sunt între: 37,5-75 Hz; 75 – 150 Hz; 150 – 300 Hz; 300 – 600 Hz; 600 -1200 Hz; 1200 – 2400 Hz; 2400-4800 Hz și respectiv 4800 – 9600 Hz. Centrul fiecărei benzi se află ca media geometrică a frecvenței inferioare și superioare ale octavei:. Așa de exemplu centrul octavei (600,1200) Hz se află la v0 = Hz= 848Hz. Aflarea valorilor de nivel sonor pe benzi de frecvențe permite identificarea benzilor de intensități dominante, fiind apoi posibilă selectarea materialelor potrivite de control al zgomotului. La nevoie, se poate face și analiza zgomotului pe benzi mai înguste decât o octavă: semioctavă; treime de octavă, cu și zecime de octavă, centrată la .

4.1. CERCETĂRI ASUPRA POLUĂRII FONICE ÎN LOCALITATEA NĂSĂUD

Scopul lucrării: Studiu asupra poluării fonice în localitatea Năsăud

Obiective:

Determinarea zonelor sensibile la poluare fonică;

Identificarea surselor de poluare fonică;

Determinarea nivelului de zgomot pe zone funcționale;

Determinarea percepției populației pe grupe de vârstă asupra cauzelor poluării fonice;

Stabilirea unor măsuri de reducere a nivelului de zgomot

4.1.1. Planificarea măsurătorilor

Pentru atingerea scopului și obiectivelor lucrării se propun următoarele etape de abordat:

Studiu asupra tipologiei străzilor și a funcțiunilor adminstrativ – teritoriale a orașului;

Urmărirea activităților, a traficului auto și pietonal în oras,

Identificarea zonelor sensibile la poluare, planificarea măsurătorilor de zgomot și alegrea aparaturii de măsură.

Realizarea măsurătorilor, interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor.

Ținuturile năsăudene au fost străbătute din cele mai vechi timpuri de marile drumuri de migrație ale triburilor trace venite din este care, prin asimilare cu băștinași au format poporul daco-get. O rețea de drumuri stabilă a fost construită mult mai târziu de către romani, descoperirile arheologice din cartierul Lușca și Podirei arătând că ținuturile noastre u fost traversate de un drum de piatră de-a lungul Someșului care făcea legătura cu vechea localitate minieră Rodna, de unde se extrăgeau metale prețioase, aur și argint.

Drumurile romane au fost folosite în întregul evu mediu, însă documentele vremii arată că pe lângă acestea stăpânirea maghiară și apoi austriacă au construit alte două magistrale care legau Bistrița de Dealul Ștefăniței și Rodna de Beclean, ambele având Năsăudul ca punct de trecere. De-a lungul acesora în orașul nostru au luat ființă edificii importante în binecunoscutul stil imperial.

După realizarea Marii Uniri din 1918, județul nostru a fost inclus în Direcțiunea a IX-a a Serviciilor de Poduri și Șosele din Transilvania, iar cele două drumuri care străbat Năsăudul primesc titulatura de „drumuri de stat”.

Prin legea de la 1957 autoritățile comuniste redenumesc aceste drumuri „naționale” DN 17C (Bistrița-Delil Ștefăniței) și DN 17D (Rodna-Beclean), denumiri care nu se păstrează până în ziua de astăzi. Alături de acestea Năsăudul mai are 48 de străzi conectate prin poduri sau punți la arterele principale.

Din timpul Regulamentelor Organice până azi, organizarea rețelei de drumuri publice în România a suportat o serie de modificări, pe de o parte, prin încadrarea în diverse categorii (comunale, județene, naționale și europene), și pe de altă parte, prin trecerea în subordinea diverselor ministere, de la Ministerul Treburilor Dinlăuntrul la Ministerul Transporturilor de azi.

În urma desfășurării primelor două etape din partea de studiu s-au ales pentru această evaluare 4 zone, prezentate în figura 4.2.

Zonele au fost alese tinând cont de următoarele observații:

principalele surse de zgomot sunt activitătile de transport și traficul pietonal care este mai intens în zona școlilor și a instituțiilor publice;

traficul este intens în timpul săptămânii cu predilecție în ziua de joi când este și târgul în zona 3

Fig. 4.2.. Harta orașului Nasăud cu zonele propuse pentru determinarea nivelului de zgomot:

Z1- intrare în oraș (sens giratoriu); Z2 – zona Liceului Silvic, Z3- zona Colegiul Național „G. Coșbuc” – Liceu Economic, Z4 – zona Primăria orașului Năsăud, Z5 – Zona Parcului

4.1.2. Cercetări experimentale pentru determinarea nivelului de zgomot în oraș pe zone funcționale

Abordarea problemelor legate de zgomot este următoarea:

Particularitățile zonei Z1

Recoltarea probelor

Fig.4.3. Imagine din zona punctului Z1: Intrarea în oraș

Fig. 4.4. Imagine din zona Z2: Liceul Silvic Năsăud

Fig.4.5. Imagine din zona punctului Z3: Colegiul Național „G. Coșbuc” și Liceul Economic

Fig.4.6. Imagine din zona punctului Z4 Primăria orașului Năsăud

Fig.4.7. Imagine din zona punctului Z5 Zona parcului

Fig. 4.8. Detaliu cu zonele Z2 și Z3 Liceul Silvic Năsăud, Liceul Silvic Năsăud, Colegiul Economic Năsăud

Fig. 4.9. Detaliu pentru poziționarea punctelor de analiză în zonele Z4 și Z5 Primăria orașului și Parcul central

Condițiile climaterice de măsurare:

Data și ora recoltării probelor: 26.05.2019 începând cu ora 1030, durata recoltării unei probe 10 min, iar condiții climaterice: dimineata – cer acoperit, vânt slab, strat compact de nori, iar la amiază – soare și cer parțial acoperit, vânt slab.(Tabelul 4.1)

Tabelul 4.1. Rezultatele măsurătorilor din teren:

Variația nivelului de zgomot in zona Z1 sens giratoriu

Fig. 4.10. Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului de fond

Fig. 4.11. Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului direcționat

Variația nivelului de zgomot in zona Z2 Liceul Silvic

Fig. 4.12. Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului de fond

Fig.4.13 Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului direcționat

Variația nivelului de zgomot in zona Z3 Colegiul Național „G. Coșbuc” – Liceul Economic

Fig. 4.14. Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului de fond

Fig. 4.15 Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului direcționat

Variația nivelului de zgomot in zona Z4 Primăria orașului

Fig. 4.16 Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului de fond

Fig. 4.17. Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului direcționat

Variația nivelului de zgomot in zona Z5 Parcul Central

4.18 Variația zgomotului la măsurătoarea zgomotului de fond

4.2. PERCEPȚIA POPULAȚIEI PRIVIND POLUAREA FONICĂ ÎN ORAȘUL NĂSĂUD

Pentru a identifica modul în care populația percepe zgomotul în orașul Năsăud, s-a folosit un chestionar on-line. Grupul țintă au fost locuitorii orașului ținând cont de diverse categorii de vârstă. Respondenții, în număr de 20 au avut de răspuns la următoarele întrebări (Fig. 4.19).

Fig. 4.19 Chestionar locuitori Năsăud

Persoanelor care au răspuns la întrebări au făcut parte din toate grupele de vârstă propuse pentru studiu aproximativ în număr egal: grupa 14- 18 ani (3 persoane), 19-25 ani (5 persoane), 26-35 (3 persoane), 36-45 ani (3 persoane), 46-55 ani (3 persoane), peste 55 de ani (3 persoane). (Fig. 4.20). S-a ținut cont ca aceștia să locuiască în diverse zone ale orașului astfel încât sa fie acoperită toată zona orașului. Ocupațiile celor intervievați sunt: profesori, muncitori, jandarmi, elevi, studenți, secretar.

Fig. 4.20 Grupe de vârstă respondenți

Analizând răspunsurile primite observăm:

80% dintre locuitorii orașului consideră poluarea fonică o problemă de actualitate conform răspunsului la întrebarea 4 (Fig. 4.21).

60% consideră că zgomotul îi deranjează puțin, 30% mult și 10% foarte mult conform răspunsului la întrebarea numărul 5. (Fig. 4.22).

Fig. 4.21. Răspuns întrebare nr. 4 Fig. 4.22. Răspuns întrebare nr. 5

Principala sursă de zgomot în oraș se datorează traficului rutier – 75% (15 persoane) în timp ce traficul feroviar este considerat sursă de zgomot de 5 persoane (25%), conform răspunsului la întrebarea 6 din chestionar. (Fig. 4.23).

Zgomotul deranjează cel tare la prânz consideră 30% din cei chestionați iar 25% sunt deranjați în toate momentele zilei (Răspuns întrebare nr. 8, Fig. 4.24)

Fig. 4.23. Răspuns întrebare nr. 6 Fig. 4.24. Răspuns întrebare nr. 8

Numai 50% din cei intervievați consideră că sunt stresați (Răspuns întrebare nr.9–Fig. 4.25), în timp ce 90% consideră zgomotul o sursă de stres (Răspuns întrebare nr. 10, Fig. 4.26)

Fig. 4.25. Răspuns întrebare nr. 9 Fig. 4.25. Răspuns întrebare nr. 10

45% consideră că eliminarea surselor de zgomot depinde în mare măsură de cei din jur, 40% de autorități și recomandă implementarea de soluții ecologice (trasee sigure, piste pentru bicicliști), educarea concetățenilor, în timp ce 15% consideră că infrastructura CFR ar trebui modernizată (Răspuns întrebare nr. 11, Fir. 4.26).

În procent foarte mare populația consideră că zgomotul influenția viața de zi cu zi, în special planul social (Răspuns întrebare nr. 12, Fig. 4.27).

Fig. 4.26. Răspuns întrebare nr. 11 Fig. 4.27. Răspuns întrebare nr. 12

Locuitorii orașului consideră că zgomotul îi afectează puțin la locul de muncă (55%) sau deloc (20%) (Răspuns întrebare nr. 13 – Fig.4.28), dar consideră că randamentul la locul de muncă ar fi mai bun dacă ar desfășura activitățile în condiții de zgomot mai scăzut. Răspuns întrebare nr. 14 – Fig.4.29) .

Fig. 4.28.- Răspuns întrebare nr.13 Fig. 4.29.- Răspuns întrebare nr.14

Majoritatea celor care au răspuns la chestionar nu-și amintesc (40%) sau nu au fost înștiințați (35%) despre problemele de sănătate cauzate de expunerea îndelungată la un nivel ridicat de zgomot (Răspuns întrebare nr. 15 – Fig. 4.30), nu s-au realizat (50%) sau nu știu (45%) să se fi realizat acțiuni de reducere a nivelului de zgomot în oraș (Răspuns întrebare nr. 16 – Fig. 4.31 ), s-ar implica însă în astfel de campanii (50%) (Răspuns întrebare nr. 17 – Fig. 4.32), cu rezultate mari (50%) (Răspuns întrebare nr. 18 – Fig. 4.33)

Fig. 4.30 Răspuns întrebare nr. 15 Fig. 4.31 Răspuns întrebare nr. 16

Fig. 4.32 Răspuns întrebare nr. 17 Fig. 4.33 Răspuns întrebare nr. 18

În concluzie putem spune că deși consideră zgomotul o problemă de actualitate , locuitori orașului Năsăud sunt deranjați puțin de zgomotul cotidian, generat în special de traficul rutier. Consideră însă zgomotul o sursă de stres și că ar avea un randament mai bun la locul de muncă dacă nivelul de zgomot ar fi mai redus. Nu au fost informați sau nu-și amintesc să fie despre efectele zgomotului asupra sănătății, doresc însă ca autoritățile împreună cu concetățenii să se implice mai mult în eliminarea surselor de zgomot și doresc să participe la campanii de reducere a nivelului de zgomot în localitate.