CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETĂRII 4.1. Formularea și stadiul problemei de cercetat Terapia ocupațională este arta dar și știința de a direcționa… [306876]

CAPITOLUL 4. METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1. Formularea și stadiul problemei de cercetat

Terapia ocupațională este arta dar și știința de a [anonimizat], care să-i asigure o anume independență în activitățile pe care le desfășoară (Preda, 2003). [anonimizat] s-[anonimizat], și anume:

,,Reușește să își îmbunătățescă elevul diagnosticat cu dizabilitate intelectuală capacitatea de comunicare și relaționare cu ajutorul unor intervenții specifice bazate pe terapie ocupațională?”

Nivelul de dezvoltare al capacității de comunicare și socializare atinge parametrii optimi d.p.d.v. al maturizării și adaptabilității sociale?”

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat]. Cele mai multe studii sunt elaborate d.p.d.v. [anonimizat]. Terapia ocupațională reprezintă doar o [anonimizat].

4.2. Obiectivele cercetării

Obiectiv de cercetare:

[anonimizat]:

[anonimizat], evidențiată prin studii de caz.

4.3. Ipotezele cercetării

1. [anonimizat], [anonimizat].

2. [anonimizat], [anonimizat], influențează pozitiv gradul de maturizare și comportamentul adaptativ al acestuia.

4.4. Descrierea cercetării

4.4.1. Locul, perioada și eșantionul cercetării

Locul cercetării

Locul în care s-a [anonimizat] s-a desfășurat în perioada septembrie 2019-iulie 2020, și a [anonimizat]:

Etapa I (inițială) a avut în vedere :

-[anonimizat], în vederea structurării lucrării,

-[anonimizat],

-stabilirea și pregătirea bateriei de probe pentru evaluarea inițială,

-identificarea celor 10 elevi, [anonimizat], clasă, nivel de severitate al dizabilității- 5 elevi din cadrul C.S.E.I. Brașov și 5 elevi cu dizabilitate intelectuală integrați in școli gimnaziale din județul Brașov,

-[anonimizat], și anume- Scala de maturitate socială Gunzburg PACI (adaptare după E. Vlad, 2000), respectiv Scala de adaptare socială AAMD (după E. Vlad, 2000).

-colectarea și centralizarea datelor obținute în urma evaluărilor inițiale pentru fiecare elev în parte, în vederea elaborării studiilor de caz și stabilirea obiectivelor programului de intervenție

-elaborarea finală a programului de intervenție personalizat

Etapa a II-a (aplicarea programului de intervenție):

-a presupus elaborarea și implementarea programului de intervenție, bazat pe activități, metode și tehnici specifice terapiei ocupaționale, organizate sub forma unor întâlniri gen atelier, derulate în grup.

Etapa a III (finală): a urmărit următoarele aspecte:

– retestarea elevilor cu aceleași seturi de probe,

-realizarea tabelelor și graficelor ce cuprind rezultatele evaluărilor finale,

-prelucrarea și interpretarea datelor / stabilirea profilului general de dezvoltare al elevilor,

– formularea unor concluzii generale / analiza și discutarea datelor,

-verificarea valorii de adevăr cuprinse în ipotezele lucrării,

-formularea unor aprecieri privind valoarea, limitele și perspectivele lucrării,

-elaborarea și redactarea lucrării

Grupul elevilor partcipanți la cercetare

La cercetare au participat 10 elevi cu vârste cuprinse între 12-16 ani, cu diferite forme de diagnostic psihologic, care implică și diagnosticul de dizabilitate intelectuală.

Diagnosticele psihologice ale elevilor cuprinși în cercetare:

Sindrom Down / D.M.M. -2 elevi

TSA de diferite forme și grade de severitate-3 elevi

Tetrapareză spastică / DM.M.-1 elev

Întârziere psihică și a limbajului –DM.U-2 elevi

Elevii participanți la studiu au vârste cuprinse între 12-16 ani și sunt înscriși în clasele V-VIII. Astfel, 5 elevi sunt școlarizați în cadrul C.E.I. Brașov, alți 5 elevi provin din Școli Gimnaziale integratoare din județul Brasov (Școala Gimnazială nr.8, Școala Gimnazială nr.10, Școala Gimnazială Codlea, respectiv Liceul Teoretic,,Sextil Pușcariu,,Bran).

4.4.2. Variabilele cercetării

Pentru validarea ipotezelor s-au luat în considerare și corelate următoarele variabile:

Variabilă constantă:

subiecții cuprinși în cercetare fac parte din învățământul special

Variabile predictive-variabile ce țin de gradul și nivelul de dezvoltare al:

comportamentului verbal

maturitate socială

adaptabilitate socială

4.4.3. Colectarea datelor-Instrumentarul investigativ

Prezentarea metodei de cercetare:

În lucrarea de față, studiul de caz este folosit ca și strategie principală de cercetare, folosind ca și punct de plecare în conceperea programelor de intervenție personalizate. Studiul de caz poate fi folosit ca metodă de cercetare calitativă individuală sau de grup, realizându-se o analiză amănunțită a fiecărui elev în parte, pe toate palierele dezvoltării sale. Cercetarea se vrea un studiu pe 10 cazuri multiple, colectarea informațiilor provenind de la 10 elevi din învățământul special și special integrat, cu vârste cuprinse între 12-16 ani. Aceștia sunt înscriși în clasele V-VIII și au fost cuprinși în cercetare după criteriul diagnosticului de dizabilitate intelectuală.

Metode folosite pentru colectarea datelor :

În cadrul cercetării s-au utilizat următoarele metode de colectare a datelor:

Metoda biografică – constă în documentarea teoretică, culegerea bazei inițiale de date despre elevii participanți la studiu (vârsta, forma și nivelul de severitate al dizabilității, școala de proveniență, date specifice-medicale, psihologice, sociale sau de alta natură, etc.)

Observația structurată –constă în observația comportamentului elevilor pe parcursul aplicării Scalelor de evaluare

Observația continuă individuală /de grup – presupune observația sistematică a comportamentului elevilor pe perioada alocată implementării programului

Analiza produselor activității – dovadă fiind portofoliul de evaluare al activității elevilor

Metoda biografică

Metoda biografică constă în documentarea teoretică, culegerea bazei inițiale de date despre elevii participanți la studiu.

Prin metoda biografică se obțin informații despre:

-date personale, date familiale despre subiect,

-caracteristicile mediul social,

-date medicale conform fisei medicale,

-date psihologice, pedagogice semnificative,

-ruta scolară, particularități de vârstă și individuale,etc

Observația

Observația reprezintă urmărirea conștientă și sistematică a reacțiilor, atitudinilor și comportamentelor participanților la studiu, în totalitatea lor, în cele mai variate situații. Observația ca metodă de evaluare, asigură obținerea de informații detaliate despre subiectul analizat. Observația ca metodă de cunoaștere a prsoanelor cu dizabilități poate fi la îndemâna oricărui specialist și poate îmbrăca următoarele forme: spontană sau provocată, integrală sau selectivă, continuă sau situațională, directă sau indirectă, structurată (folosind o grilă de observație) sau nestructurată, în condiții naturale sau artificiale, transversală sau longitudinală. (Băban, 2002)

Analiza produselor activității

Analiza produselor activității reprezintă o metodă specifică ce poate fi utilizată cu succes în studiul elevilor cu cerințe educaționale speciale

Prin analiza produselor activității se obțin informații despre interesele, aptitudinilie, priceperile și deprinderile, capacitățile elevului.

În studiul de față dovada analizei produselor activității o reprezintă un portofoliu de evaluare întocmit pe patru domenii de dezvoltare-comunicare și limbaj, socializare, autoservire și ocupație. Fiecare domeniu conține câte 3 tipuri de activități de învățare.

La acordarea calificativelor finale, se va ține cont de criteriile de evaluare și descriptorii de performanță.

Instrumente folosite pentru colectarea datelor:

În cadrul cercetării s-au utilizat următoarele instrumente de colectare a datelor:

Documente medicale (scrisori medicale, bilete de ieșire din spital)

Documente psihologice (evaluări psihologice și logopedice).

Scala (AAMD), (adaptată după E. Vlad, 2000, p.162-165)

Grila de maturizare socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000, p.150-154)

Grilă de observare a comportamentelor elevilor în cadrul grupului

Portofoliul de evaluare al activității elevilor

Materiale utilizate în cadrul intervenției terapeutice: fișe de lucru, jucării, obiecte personale, obiecte din mediul înconjurător, materiale și instrumente specifice terapiei ocupaționale

Descrierea probelor aplicate:

I. Pentru colectarea datelor referitoare la evaluarea gradului de maturizare și dezvoltare socială a elevilor s-a preluat și adaptat după E. Vlad (2000), Scala de maturitate socială H. C. Gunzburg –PAC I ( Anexa 1).

PAC I oferă o imagine a progresului pe cele 4 arii pincipale ale dezvoltării sociale: Autoservire, Comunicare, Socializare și Ocupație, fiecare arie fiind împărțită pe mai multe module, după cum urmează: (Vlad, 2000, p. 150-154)

Autoservirea – Obiceiurile la masă, Mobilitate, Deprinderi sfincteriene și de spălat, Îmbrăcarea

Comunicarea – Limbajul, Diferențieri, Comportarea față de număr, Comportarea cu hârtia și creionul.

Socializarea- Activitățile de joc și Activitățile acasă

Ocupația – Dexteritatea și Agilitatea

În cazul de față, s-a preluat și adaptat Scala Gunzburg PAC I, după cum urmează-fiecare submodul este adaptat și conține câte 9 itemi. Intervalele au fost împărțite în mod egal pe cele 3 nivele de dezvoltare: scăzut, mediu și ridicat. Completarea scalei se realizează de către examinator, care verifică abilitățile subiecților și notează cu ,,x,, comportamentele pe care elevul nu le realizează deloc (se notează cu 0 puncte), le realizează câteodată (se notează cu 1 punct) sau le realizează frecvent (se notează cu 2 puncte). Punctele se adună, se obțin scoruri care corespund nivelului de dezvoltare aferent.

II. Pentru colectarea datelor referitoare la evaluarea gradului de adaptare socială s-a preluat si aplicat Scala de adaptare socială (AAMD), adaptată după E. Vlad (2000), (Anexa 2). Scala cuprinde un număr de afirmații pe 10 arii de dezvoltare, după cum urmează: (Vlad, 2000, p.162-175)

Autonomie-masa, folosirea toaletei, curățenia, prezentare generală, grija pentru îmbrăcăminte, îmbrăcatul și dezbrăcatul, călătorii, alte elemente de autonomie

Dezvoltare fizică-dezvoltare senzorială și dezvoltare motorie

Activități economice-mânuirea banilor, deprinderi pentru cumpărături

Dezvoltarea limbajului

Numere și timp

Activități casnice-curățenia, bucătăria, activități casnice generale

Activițăți profesionale

Autocontrol-inițiativă, perseverență, timp liber

Responsabilitate

Socializare

Scala conține două tipuri de itemi. În cazul primului tip de item, se cere examinatorului să aleagă un singur răspuns din cele câteva răspunsuri posibile. În cazul celui de-al doilea tip de itemi, se cere să se bifeze toate afirmațiile. La notare, numărul de comportamente bifate este scăzut din numărul total de comportamente, iar rezultatul este scris în cercul din dreapta. Majoritatea itemilor, totuși, nu necesită această scădere; în locul ei se notează direct numărul bifat. Punctajele se adună, se obțin scoruri care corespund nivelului de dezvoltare aferent.

III. În completarea Scalelor de evaluare, s-a conceput un portofoliu de evaluare al activității elevilor, pe 4 domenii de intervenție, și anume – Comunicare și limbaj, Socializare, Ocupație și Autoservire. Fiecare domeniu conține câte 3 tipuri de activități de învățare. (Anexa 3).

La acordarea calificativelor finale, se va ține cont de criteriile de evaluare și descriptorii de performanță.

IV. În scopul înregistrării comportamentelor subiecților pe parcursul derulării programului de intervenție, s-a conceput o Grilă de observare a comportamentelor elevilor în cadrul grupului Grila conține observații cu privire la comportamentul verbal și relațional al elevilor pe parcursul atelierelor de terapie ocupațională.

Tabelul 4.5.1. Lista instrumentelor evaluative

4.4.4. Designul cercetării–procedura de lucru

4.4.5. Descrierea și prezentarea programului de intervenție (adaptare după E. Vrășmaș, 2001)

Structarea programului de intervenție personalizat

Grupuri țintă:- 5 elevi cu vârste cuprinse între 12-16 ani, diagnosticați cu dizabilitate intelectuală ușoară moderată, școlarizați la C.S.E.I.Brașov

-5 elevi cu vârste cuprinse între 12-16 ani, diagnosticați cu dizabilitate intelectuală ușoară/ moderată, integrați în clase din cadrul școlilor de masă din jud. Brașov (Școala Gimnazială nr.8, Școala Gimnazială nr.10, respectiv Liceul Teoretic ,,Sextil Pușcariu,,Bran)

Perioada de desfășurare: sem. I al anului școlar 2019-2020

Durata atelierelor/ședințelor: 1 atelier / săptămână, 2 h/ ședință

Propunător: prof Krisztina Szekely

Parteneri: părinți, elevi din școli partenere, prof.itineranți, prof. din școlile integratoare, diriginți, logopezi

Loc de desfășurare: medii structurate (sala de grupă, cabinetele specializate, ludotecă, sală de sport, atelierul de preprofesionalizare), medii nestructurare (stradă, comunitate).

Domeniul de intervenție: comportament verbal și relațional

Problematica grupelor: dificultăți de comunicare și relaționare

Capacități, competențe, abilități, lacune, nevoi:

-capacități relativ bune de învățare prin imitație,

-abilități motrice relativ bine dezvoltate

-deprinderi și abilități de autoservire relativ bine dezvoltate,

-capacitate de relaționare și comunicare în grup blocată de emotivitate accentuată și tulburările de limbaj,

-imagine de sine distorsionată, lipsa încrederii în sine,

-nevoie de sprijin și îndrumare permanentă

Structura programului de intervenție / atelierelor tematice

-Implementarea programului s-a realizat prin intermediul unor întâlniri tematice gen Atelier, organizate pe grupe și împărțite pe întâlniri săptămânale, a câte 2 ore /săptămână, pe perioadă semestrului I al anului școlar 2019-2020. În cazul ieșirilor, durata activităților se prelungește pe mai multe ore.

-Lunar se urmărește îndeplinirea unui obiectiv de lungă durată.

-Se propune îndeplinirea unui obiectiv/ săptămână-astfel, pentru fiecare obiectiv propus au fost selectate o serie de activități, materialele, metode, tehnici și strategii de lucru specifice terapiei ocupaționale.

Obiective de lungă durată

Dezvoltarea capacităților de exprimare verbală și non-verbală a dorințelor, trăirilor, sentimentelor

Dezvoltarea capacității de auto/ intercunoaștere

Creșterea stimei de sine și a încrederii în propriile forțe

Dezvoltarea capacităților, priceperilor și deprinderilor practic-aplicative, gospodărești și artistice

Dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaționare în grup

Eliberarea de tensiuni, anxietate acumulată, stres, frustrări și sentimente negative

Obiective de scurtă durată:

Participând la programul de intervenție, elevul va fi capabil:

să ia parte la discuții in grupuri mici pe marginea unui subiect provenit din experiența personală,

să își exprime liber părerile, emoțiile, sentimentele,

să efectueze activități simple de grădinărit/ reamenajre, curățenie/ act.culinară,

să comunice prin metode alternative de comunicare-cântec, dans, instrumente muzicale, desen, culoare, colaj, modelaj, etc.,

să se cunoască pe sine /pe ceilalți prin intermediul jocului,

să își dezvolte capacitatea de a fi empatic, tolerant și altruist

să se deplaseze cu mijloacele de transport în oraș/în afara orașului,

să cunoască câteva repere semnificative din oraș,

să cunoască regulile elementare de conduită în societate

Dificultăți întâmpinate:

atenție și concentrare fluctuantă, frecvente schimbări de dispoziție, inconsecvență / refuz în îndeplinirea sarcinilor în cazul copiilor autiști

Metode/mijloace cu impact: – pozitiv: recompense, laude, oferirea posibilității alegerilor personale, schimbarea mediului; – negativ

Derularea programului de intervenție

Înregistrarea comportamentelor elevilor pe parcursul aplicării programului de intervenție

Grilă de observare a comportamentelor elevilor în cadrul grupului ( GrupI)

-Grup țintă- 5 elevi școlarizați în cadrul C.S.E.I.Brașov, clasele V-VIII

-Vârsta elevilor-12-16 ani

-Diagnostic: diferite forme de diagnostic psihologic, care implică și dizabilitatea intelectuală moderată / ușoară

-Metodă de evaluare al comportamentului: observația sistematică și continuă a comportamentului elevilor în cadrul grupului

-Comportament urmărit/observat: comportament verbal și socio-relațional

Grilă de observare a comportamentelor elevilor în cadrul grupului ( Grup II )

-Grup țintă-5 elevi integrați în școli de masă din județul Brașov, clasele V-VIII

-Vârsta elevilor: 12 –16 ani

-Diagnostic: diferite forme de diagnostic psihologic, care implică și dizabilitate intelectuală moderată /ușoară

-Metodă de evaluare al comportamentului: observația sistematică și continuă a comportamentului elevilor în cadrul grupului

-Comportament urmărit / observat: comportament verbal și socio-relațional

CAPITOLUL 5. REZULTATELE CERCETĂRII

5.1. Studiu de caz 1

Numele și prenumele: A. I.

Diagnostic: Sindrom Down

Dizabilitate intelectuală moderată

Dislalie polimorfă

Scolioză și platfus accentuat

I.PREZENTAREA CAZULUI:

A. DATE PERSONALE

1. Subiectul: A.I., sex feminin

2. Data nașterii: 05.04.2005

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Codlea, jud.Brașov

5. Numele și ocupația tatălui: I.C., instalator

6. Numele și ocupația mamei: I.M., asistent personal

7. Situația materială: bună

8. Școala/ruta școlară:

-a frecventat 3 ani Gradinita Normala

-a frecventat clasa I si clasa a II-a la Scoala Normală Codlea

-a fost inscrisă doar in clasa a III-a la Centrul Scolar Educație Incluzivă Brașov

9. Clasa: a VIII-a, C.S.E.I.Brașov

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: un frate mai mare de 19 ani

Condiții de locuit: apartament cu două camere în Codlea, urmează să se mute la casă, în Ghimbav

Relațiile dintre părinți: este o famile legal constituită, organizată. Părinții colaborează în creșterea și educația copiilor. Tatăl muncește în Germania și asigură familiei sprijinul financiar necesar.

Relațiile dintre părinți și copil: mama, fiind și asistent personal se îngrijește de copil, îi asigura cele necesare din punct de vedere material și financiar. Tatăl păstrează legatura în permanență cu familia din țară.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: părinții, în special mama au acceptat cu greu situația copilului pe parcursul anilor de școlarizare. În primul an de învățământ normal, mama a suferit o depresie majoră conștientizând și acceptând realitatea școlară (calificative foarte slabe, lipsa rezultatelor imediate, rămânerea în urmă la învățătură și chiar izolarea A. –în ultima bancă –de către învățătoare). Acum, mama este mulțumită de ușoarele progrese făcute de A. în anii de școlarizare în învățământul special. Mama are o atitudine protectoare, dar nu acordă suficient timp si nu se implică in studiul individual, în achizitionarea de deprinderi cognitive. Acordă atenție doar dezvoltării elementelor de autonomie personală (ingrijire corporală, întreținerea camerei de locuit, gospodărie).

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: în timp, s-a dezvoltat o relație de colaborare deschisă și permanentă între toate persoanele implicate în educarea și integrarea elevei.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative:-fără probleme medicale semnificative în perioada perinatală și postnatală. Conform dosarului, este diagnosticată cu platfus accentuat, scolioză

2. Date psihologice semnificative -conform dosarului, este diagnosticată în cadrul Spitalului de copii din Brașov de către medicul neuropsihiatru cu Sindrm Down, dizabilitate intelectuală moderată și dislalie polimorfă.

Atenție: fluctuantă, deficitară, dependentă de dispoziții și afecte

Memorie:deficit mnezic grav.

Gândire:stereotipă, concretă, situatională, bazată pe clișee verbale și pe imitarea mecanică a acțiunilor celor din jur

3. Date pedagogice semnificative:- prezintă interes pentru activități ludice, meloterapie-îi place foarte mult muzica și dansul, îi place să coloreze și să picteze.

4. Date sociale semnificative: -eleva provine dintr-un mediu familial organizat, unde există comunicare și înțelegere. Tatăl este plecat în Germania, de unde susține financiar famila. Ține legătura și vine periodic acasă. A. I. are o relație foarte bună cu fratele mai mare, care o iubește foarte mult și are grijă de ea.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( adaptare, E. Vlad, 2000 )

– Scala comportamentelor de adaptare, (după E. Vlad, 2000)

III . RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și domenii specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care eleva A. I. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/ finale

Tabel 5.1.1.Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către A.I.

Interpretarea rezultatelor

1. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE / AUTOSERVIRE

Dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală/ autoservire – deprinderi elementare de autoservire și igienă personală formate. Folosește singură toaleta și se spală pe mâini. Se imbracă /dezbracă singură. Mănâncă îngrijit și strânge masa. Face ordine la jucării. Strânge lucrurile din jur. Cunoaște și aplică regulile elementare de igienă personală. Nu se spală pe dinți corect, dar se spală singură

2. DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvolatrea senzorială- ușoară hipoacuzie specifică celor cu Sindrom Down

Dezvoltarea motorie / mobilitatea-dezvoltarea fizică prezintă particularități specifice Sindromului Down-forma membrelor, degetelor, postură specifică, hipotonie musculară. Prezintă lentoare, viteză scăzută în reacții și mișcări. Mersul este autonom, corect, dar prezintă o ținută posturală necorespunzatoare datorită scoliozei-merge cu umerii aplecați și spatele îndoit.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate motricitate fină și dexteritate parțial dezvoltate și exersate. Este formată corect pensa grefo-motorie, colorează în contur. Nu completează figuri lacunare.desenează primitiv omul (cap, corp, picioare, mâini). Nu reușește să decupeze în contur. Poate să construiască turnulețe până la 10 – 14 cuburi. Prezintă interes pentru jocurile de construcție, dar le folosește fără prea multă imaginație. Reușește să taie, dar nu decupează după contur. Modelează plastilina doar sub formă de biluțe și bastonase și nu în forma cerută de profesor. Folosește lipiciul, pensule, dar nu cu mare precizie. Nu combină culorile. Nu înșiră mărgele pe ață. Dexteritatea nu este suficient dezvoltată.

Agilitate îi lipsește precizia în miscări (nu aruncă /prinde corect mingea cu două mâini, nu sare de pe un picior pe altul, nu coase, nu se balansează, nu stă pe vârfuri.). Motricitatea fină și grosieră sunt stimulate prin kinetoterapie, exerciții de dezvoltare motrică.

4.ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri-își cunoaște părțile corpului. Nu completează figuri lacunare. Se orientează în interiorul unei încăperi și în spațiile cunoscute în afara școlii. Diferențiază culorile primare. Nu face diferența între mic /mare, scurt /lung, subțire /gros; între zi și săptămână. Nu recunoaște ceasul, anotimpurile. Prezintă deficiențe oculo-motorii specifice Sindromului Down. Lateralitate – dominant stângă.

Comportarea față de număr-numără mecanic de la 1 la 10, dar nu recunoaște numerele, le poate scrie prin copiere. Nu face comparații, diferențieri, ordonări. Aranjează cu ajutor da la ,,mai mic,, la ,,mai mare,,

Comportarea cu hârtia și creionul-își recunoaște imaginea tipărită a numelui și îl scrie după copiere. Poate copia cercuri, linii de diverse mărimi și forme, desenează primitive elemente simple-cap, casă , copac.

Exprimarea -deficitară, retard în exprimare și comunicare Se exprimă în cuvinte izolate, care înlocuiesc propozițiile. Vorbește pe un ton jos și slab. Comunicarea non-verbală este bună-exprimă emoții, nevoi. Nu asociază sunetul cu litera. Nu reușește să citeasca, să scrie. Nu recunoaște literele alfabetului. Le scrie doar după model. Singura literă recunoscută și scrisă este “A” mare de tipar. Prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie.

Comprehensiune-deficitară, slabă capacitate de înțelegere a mesajului transmis. Nu actionează în conformitate cu mesajul ascultat, nu sesizează mesajul contextual. Nu reușește să asculte cu atenție o poveste. Nu extrage ideea dintr-un text, mesaj (nu recunoaște personajele unei povesti scurte). Nu înțelege și nu execută ordine mai complexe-,,fă asta, apoi cealaltă,,

Dezvoltarea limbajului social- vocabular sărac, Se limitează la cuvinte concrete. nu folosește în mod natural formulele de exprimare și politețe, nu verbalizează liber actiuni simple.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Se angajează în efectuarea activităților casnice ori socio-profesionale numai dacă i se cere. Comportamentlele sociale sunt în curs de realizare –răspunde la telefon, preia mesaje simple. Nu merge singură în magazine, nu își achiziționează singură produse, dar poate să își aleagă o haină, un produs preferat. Îi plac activitățile gospodărești-mama o pune să efectueze sarcini simple de rutină (stergerea prafului, aranjarea hainelor,mesei, aranjarea mesei, etc.), dar nu le intreprinde singură, are nevoie să i se zică ce să facă. Nu efectuează activități de muncă și profesionale complexe.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional- deficitar. Se implică in activitățile de grup, se joacă și se bucură de prezența altora, îi place să fie în preajma celorlalți. Cooperează cu ceilalți, dar comunică cu dificultate. Nu prezintă probleme de comportament. Este atentă, ajută, este afectuoasă cu cei apropiați și colegii. Își cunoaște familia, membrii acesteia și date esențiale despre ei. Limbajul social și relațiile interpersonale sunt afectate de imaginea de sine scăzută, timiditatea excesivă și dificultățile în vorbire. Deși înțelege mesajele și răspunde coerent dacă i se cere, nu comunică liber numai cu cei foarte cunoscuți. Se implică in activitățile de grup, se joacă și se bucură de prezența altora, îi place să fie în preajma celorlalți. Nu folosește formulele de politețe.

7. AUTOCONTROL

Prezintă slabă capacitate de autocontrol. Necesită sprijin și coordonare în efectuarea sarcinilor, nu are inițiativă. Persistă în activitățile repetitive, de rutină, sare de la o activitae la alta. Necesită mobilizare și sprijin din partea profesorilor în rezolvarea sarcinilor pentru a nu se descuraja și a nu abandona sarcina. Are o atitudine oscilantă, datorită labilității afective și capacității de concentrare a atenției scăzută. Își organizează singură timpul liber la un nivel simplu-se uită la TV, are emisiuni preferate, ascultă muzică, îi place să coloreze și să picteze în reviste pentru fete.

8. RESPONSABILITATE

Este ordonată, disciplinată, dar abandonează repede activitățile pe fondul oboselii. Este sensibilă la observații și plânge repede. Este conștiincioasă, face un efort special pentru a-și îndeplini sarcinile și în a se conforma cerințelor adulților

Analiza grafică a datelor / Conluzii

Profilul general de dezvoltare a elevei A. I. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către aceasta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare, după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare, (după Elena Vlad, 2000)

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program a dat dovadă de cooperare în rezolvarea sarcinilor, deși a avut nevoie de sprijin verbal și motivare susținută.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( E. Vlad, 2000 )

Fig. 5.1.1.Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg- PAC I

Analiza preliminară a datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale / finale ne indică discrepanțe în evoluția lui A. Cel mai ridicat punctaj se constată în sfera abilităților de Autoservire (68p/68p), cel mai inferior prag fiind în aria Socializare (15p/23p) și Ocupație (16 p/16p). Punctajele au rămas identice pe ariile Autoservire (68p/68p), Comunicare (22p/22p) și Ocupație (16p/16p). În aria Socializare se observă o difernță semnificativă între punctaje (15p/16p), ceea ce ne indică faptul că, într-adevăr existau și există deficite pe acest segment de dezvoltare .

La secțiunea Comunicare, punctajele rămân identice, situându-se la un nivel mediu spre scăzut de dezvoltare. Reies dificultățile de exprimare, vocabularul slab dezvoltat și neînsușirea scris-cititului. Dificultățile de exprimare și nedezvoltarea limbajului sunt în strână legătură și cu faptul că nu s-a intervenit timpuriu, din mica copilărie, în vederea corectării limbajului. Având în vedere deficitele auzului fonematic și problemele întregului aparat fono-articulator, intervenția logopedică, dezvoltarea auzului fonematic a început totuși târziu, la 7 ani.

Cele 8 puncte câștigate pe Socializare ne arată faptul că eleva reușește să își îmbunătățească capacitățile de socializare, să își deblocheze dificultățile de comunicare.

La subcategoria Activități de joc demonstrează că știe să coopereze mai bine în cadrul jocurilor, reușește să se relaxeze, este mai puțin crispată în relația cu ceilalți, iar achizițiile în sfera Activități acasă s-au îmbunătățit, este mai implicată in activitățile gospodărești.

Analiza finală a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale/ finale ne arată că A. I. a atins nivelul nivelul mediu de maturitate socială, fără însă a depăși acest nivel.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD), ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.1.2.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială(AAMD)

Analiza preliminară a datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale / finale surprinde discontinuități semnificative la nivelul profilului general de dezvoltare, cele mai scăzute scoruri fiind raportate în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 0p /1 p, Activități casnice 3p/5 p, Activități profesionale 0p /1p ) respectiv în sfera comportamentului socio-afectiv (Autocontrol 5p/6 p, Responsabilitate 4p/4 p). Cele mai ridicate punctaje le-a obținut la nivelul achizițiilor în sfera Autonomie (68p/68p). Se remarcă faptul că pe ariile dezvoltării fizice, comunicării și limbajului punctajele au rămas neschimbate. Acest fapt ne indică că s-a produs o stagnare și o plafonare pe aceste arii de dezvoltare, pe când celelalte segmente au fost insuficient dezvoltate și exersate.

Analiza comportamentului verbal ne confirmă dificultățile de exprimare și comunicare ale copilei, care sunt în stânsă legătură cu labilitatea socio-afectivă, influențând negativ capacitatea de relaționare și interacțiune cu cei din jur. La secțiunea Exprimare, demonstrează o comnunicare non-verbală bună, dar verbal se exprimă doar prin propoziții simple, numește obiecte cunoscute, fără a le descrie. Nu scrie, nu citește, copiază doar mecanic litere mari de tipar. În sfera Comprehensiunii are cele mai mici punctaje-nu înțelege instrucțiuni de genul ,, Dacă …..,faci asta!,, -nu recunoaște cuvintele dintr-un text.

Nu sunt diferențe semnificative intre punctajele obținute la evaluările inițiale și cele finale nici pe celelalte arii, totuși reușește să își îmbunătățească rezultatul inițial cu 7 p. Astfel, în cadrul Activităților economice primește 1 p pentru că știe să își aleagă un produs preferat dintr-un magazin. Este mai activă și independentă în cadrul activităților casnice și profesionale decât la începutul implementării programului, ceea ce o face mai puțin dependentă de ajutorul permanent al altora și primește încă 4p. La secțiunea Socializare, reiese faptul că A. este mai doritoare să ajute, fără să i se ceară acest lucru, interacționează cu ceilalți mult mai liber decât la început, ceea ce o face să primească în plus 2p.

Totalul punctajelor obținute ne indică un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare socială. Intervenția terapeutică s-a orientat în special pe achiziționarea de deprinderi din sfera comportamentelor verbale, socio-emoționale și relaționale. Eleva a îndeplinit parțial și cu ajutor obiectivele propuse în programul de intervenție.

Analiza finală al punctajelor obținute ne arată că d.p.d.v. psihologic A. I. este o elevă cu un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare și maturizare socială.

5.2. Studiu de caz 2

Numele și prenumele: D. B.

Diagnostic: Întârziere psihică și de limbaj

Dizabilitate intelectuală ușoară

Spasmul hohotului de plâns

Epilepsie

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Subiectul: D. B., sex feminin

2. Data nașterii: 15.06.2005

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Brașov, str.A.Saligny, nr.12

5. Numele și ocupația tatălui: B.D. , nu se cunoaște ocupația actuală

6. Numele și ocupația mamei: B. A., fără ocupație

7. Situația materială: precară

8. Școala/ruta școlară:

-a frecventat Grădinița Specială de la vârsta de 4 ani

-înscrisă in cadrul C.S.E.I.Brașov din anul școlar 2011-2012

9. Clasa : a VII-a, C.S.E.I. Brașov

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: un frate mai mic de 2 ani

Condiții de locuit: precare-într-o garsonieră locuiesc 3 persoane –ea, bunica și soțul bunicii

Relațiile dintre părinți: este o familie dezorganizată. Părinții sunt divorțați, nu țin legătura, tatăl natural nu se interesează de D. Mama fiind foarte tânără (a rămas însărcinată în adolescență), D.a fost crescută mai mult de bunica din partea mamei. În prezent, mama este recăsătorită, are un băiețel de 2 ani și locuiește în Franța alături de actualul soț. Relațiile dintre bunică și mama sunt destul de tensionate, D. este în grija bunicii de care este atașată foarte mult.

Relațiile dintre părinți și copil: tatăl natural nu ține legătura cu familia fetei. Mama este recăsătorită și locuiește în Franța alături de actualul soț. Ține legătura telefonic cu fetița și o vizitează cu ocazia vacanțelor, când vine în țară. Datorită faptului că prezența mamei nu a fost una constantă în viața copilei, o simte ca și mamă mai mult pe bunica, iar pe mama ca pe o prietenă bună.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: atât bunica cît și mama fetei au o atitudine pozitivă și responsabilă în ceea ce privește problemele medicale și educaționale ale copilului.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: bunica mai ales, are o relație foarte bună cu cadrele didactice, se implică în educarea fetiței și răspunde întotdeauna pozitiv la solicitările profesorilor .

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1.Date medicale semnificative: perioada prenatală a decurs normal, fără probleme, nașterea a intervenit prematur, la 7 luni. Perioada postnatală-cu frecvente răceli, boli ale copilăriei. Este diagnosticată cu Epilepsie și Spasmul hohotului de plâns

2. Date psihologice semnificative: conform dosarului, este diagnosticată în cadrul Spitalului de copii din Brașov cu Epilepsie,dizabilitate mintală ușoară, Spasmul hohotului de plâns, dislexo- disgrafie, dislalie polimorfă, retard al limbajului expresiv și receptive.

-Memoria-deficitară, preponderant mecanică, de scurtă durată, cu fidelitate redusă, omite detaliile. Memorează cu mai multă ușurință cântece, ceea ce-i face plăcere.

-Atenția-deficitară, fluctuantă, influențată de Sindromul spasmului de plâns. Capacitate de concentrare a atenției redusă, cu oscilații mari

– Gândirea-situațională, concret-intuitivă. Prezintă lacune în achiziția conceptelor abstracte și o slabă capacitate de discernământ.

3. Date pedagogice semnificative: tulburări de învățare, tulburări ale limbajului citit-scris

4. Date sociale semnificative: provine dintr-o familie dezorganizată, cu condiții de locuit precare. În prezent, locuiesc 3 persoane intr-o garsonieră. Mama, plecată în Franța nu prea îi sprijină financiar. Lucrează doar bunica, soțul bunicii este pensionar.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( adaptare după E. Vlad, 2000)

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și domenii specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea îmbunătățirii comportamentului socio-emoțional, verbal și relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care eleva D. B. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/ finale.

Tabel 5.2.2.Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către D. B..

Interpretarea rezultatelor

DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală/autoservire -formate și exersate Servește masa folosind tacâmurile, utilizează toaleta și obiectele de igienă corespunzător, cunoaște regulile de igienă elementare, se îmbracă/dezbracă singură. Are grijă de obiectele personale, folosește telefonul, îi place să fie îmbrăcată frumos, este îngrijită. Nu se deplasează singură în afara acasei, nu face singură cumpărături.

DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvolatrea senzorială- fără deficiențe de vedere ori auditive

Dezvoltarea motorie- dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei biologice, fără probleme majore de mers ori echilibru. Urcă și coboară singură scările fără să se sprijine, aleargă fără să cadă, sare coarda, se balansează.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate–dexteritate manuală și motricitate fină bine dezvoltate. Înșiră, taie, răsuceste, construiește, însurubează/ deșurubează, decupează, după contur, lipește, asamblează cu ușurință, colorează și pictează cu plăcere. Poate desena liber un personaj, câteva elemente dintr-un un peisaj simplu.

Agilitate prinde și aruncă o minge în mod corespunzător. Pensa digitală este bine formată. Nu prezintă probleme la nivelul membrelor.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri -orientarea și organizarea spațio-temporală prezintă tulburări specifice-prezintă dificultăți în denumirea, diferențierea și aprecierea timpului. Schemă corporală și lateralitate dreapta, bine determinate. Discriminează, diferențiază și asociază după culoaqre, formă, mărime, sexe

Comportarea față de număr -rezolvă adunări și scăderi simple în concentrul 0-100. Diferențiază, asociază corespunzător-compară cu ajutor între un lucru și mai multe lucruri. Prezintă dificultăți în denumirea, diferențierea și aprecierea timpului. Nu operează cu unitatea monetară.

Comportarea cu hârtia și creionul-citește și scrie bine, transcrie după copiere/ dictare cu litere de mână un text simplu, o instrucțiune, desenează acceptabil elemente ce pot fi recunoscute-om, casă, copac,copii

Exprimarea – scrie cu litere mici de mână un text sau un mesaj scurt într-un mod inteligibil, dar fără respectarea regulilor gramaticale și cu omisiuni de litere. Folosește gestul și mimică în comunicare. Comunicarea orală este caracterizată prin retard al limbajului expresiv și receptiv. Vorbește pe un ton ridicat și accelerat. Descrie acțiuni din poze sau imagini. Prezintă retard al limbajului expresiv și receptiv. Prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie.

Comprehensiune- înțelege și execută instrucțiuni mai complexe. Citește pe silabe. Comunică cu ceilalți, dar cu dezacorduri și prin propoziții simple.

Dezvoltarea limbajului social- cunoaște formulele de adresare și politețe, dar nu le folosește, numai dacă i se atrage atenția. Este curioasă, pune întrebări simple și dă răspunsuri inteligibile. Povestește în manieră proprie întâmplări și evenimente din experiența personală.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale sunt neformate, neexersate-nu mânuiește banii, nu face singură cumpărături, se implică în activitățile casnice foarte puțin sau deloc, nu efectuează munci sau activități profesionale complexe.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional- deficitar. Se joacă cu ceilalți, dar nu caută neaparat compania celorlați, preferă să stea singură. Nu îi place să fie deranjată. Nu are răbdare, nu este binevoitoare și respectuoasă într-un mod natural. Acasă nu i se dau nici măcar sarcini de rutină. Participă cu plăcere la activitățile de grup, îi plac jocurile în grup, interacționează cu ceilalți, dar mai mult cu scopul de a ieși în evidență. Oferă ajutor numai dacă i se cere. Își cunoaște membrii familiei și cunoaște numele persoanelor apropiate sau cu care se întâlnește frecvent-vecini, profesori, rude,etc. Prezintă un comportament infantil, caracterizat de dominanța afectelor, cu izbucniri puternice de plâns, crize de isterie. Trece cu ușurință de la o stare la alta-când râde, când plânge. Dispune de capacități reduse de autocontrol, ceea ce determină instabilitate emoțională-nu suportă să fie contrazisă, trebuie să fie mereu prima în toate, izbucnește cu ușurință în plâns, dacă nu i se satisfac dorințele sau i se face observație. Dacă nu se întâmplă lucrurile cum vrea ea, izbucnește într-o criză de afect.

7. AUTOCONTROL

Îi place să fie lider, de accea inițiază activități, pentru a ieși în evidență. În timpul activităților școlare atitudinea lui D.este oscilantă-când este sociabilă și comunicativă, când este irascibilă și obosită. Acest fapt se datorează în mare parte diagnosticelor asociate. Nu duce sarcina întotdeauna la bun sfârșit, trece de la o activitate la alta, se enervează ușor. D. are nevoie de motivație și sprijin în realizarea sarcinilor. Activitățile legate de timpul liber se reduc la activități simple alături de familie-Tv, calculator, mici cumpărături și ieșiri în oraș cu bunica.

8. RESPONSABILITATE

Prezintă pasivitate, lentoare și oboseală. De obicei are grijă de bunurile personale, dar nu i se dau responsabilități complexe, fiindcă nu le duce la bun sfârșit singură.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare a elevei D. B. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către aceasta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000).

La îndeplinirea obiectivelor din Programul de intervenție se remarcă comportamentul ezitant și opozant al lui D., mai ales în prezența elevilor din alte școli-se simte inferioară în prezența lor și nu mai este ,,șefa,, grupului.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg- PAC I ( E. Vlad, 2000)

Fig. 5.2.3.Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg -PAC I

Analiza preliminară a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale/ finale ne indică o armonizare a achizițiilor raportat la nivelul general de dezvoltare al lui D. Punctajele au rămas identice pe aria Autoservire (65p/65p) și Ocupație (32p/32p), ceea ce ne indică că aceste priceperi și deprinderi sunt fixate și exersate. Cele mai scăzute scoruri au fost raportate în sfera Socializare (14p/21p), iar cele mai ridicate la nivelul achizițiilor în sfera Autoservire (65p/65p), respectiv Comunicare (36p/42p).

De remarcat faptul că, domeniile care ne interesează și au fost supuse investigației-Comunicarea și Socializarea au prezentat o îmbunătățire pe parcursul implementării Programului de intervenție. Astfel, la nivelul abilităților de Comunicare se mărește scorul cu 6 p.(36p/42p)-povestește mai coerent, reușește să efectueze diferențieri și reprezentări grafice mai complexe, fără să abandoneze sarcina. La Socializare, se observă o diferență de 7p. față de scorul inițial (14p/21p). Această diferență evolutivă ne indică faptul că s-a îmbunătățit comportamentul lui D. în cadrul jocului, și s-a ameliorat starea afectivă. De asemenea, este mult mai dispusă să efectueze sarcini simple, gospodărești-golește coșul, șterge banca, vrea să mai facă prăjituri la clasă, etc.

Analiza finală a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale/finale ne arată că D.B. a atins un nivel ridicat de maturitate socială.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD) (E. Vlad, 2000)

Fig.5.2.4.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD)

Analiza preliminară a datelor grafice surprind discontinuități semnificative la nivelul profilului general de dezvoltare, cele mai scăzute scoruri fiind raportate în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 4p /4p, Activități casnice 4p/4 p, Activități profesionale 0p /1p). Cele mai ridicate punctaje le-a obținut la nivelul achizițiilor în sfera Autonomie (39p/ 41p).

Punctajele au rămas identice pe secțiunea Dezvoltarea limbajului, cel mai bun scor obținâmdu-l la secțiunea Exprimare, datorită faptului că știe să scrie și să citească un text scurt, comunicarea non-verbală este foarte bună, știe să pună întrebări folosind cuvinte,,de ce,, sau ,,cum,,. Descrie acțiuni și înțelege instrucțiuni mai complexe care conțin prepoziții. La subcategoria Dezvoltarea limbajului social demonstrează că este sociabilă, povestește despre evenimente din familie, activități, folosește sintagme ca ,,vă rog ,, și ,, mulțumesc ,,

Punctajul mare pe Autocontrol ne indică o mare instabilitate emoțională și o slabă dezvoltarea a capacității de autocontrol, ceea ce influențează negativ calitatea relațiilor interpersonalese ceartă din orice, plânge, este ,, bosumflată,,

De remarcat este discrepanța în evoluție dintre achizițiile în sfera autoservirii și cea a comportamentului autonom-acest fapt ne arată că D. are priceperi și deprinderi de autoservire și autoîngrijire formate, dar nu are dezvoltate și exersate comportamente independente și autonome. Totuși, primește 2 p pentru îmbunătățirea igienei personale și grija pentru îmbrăcare. Astfel i se îmbunătățește punctajul final la Autonomie cu 2p (39p/41p)

Analiza finală a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale/ finale ne arată că D.B. a atins un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare socială, fără însă a depăși acest nivel.

În urma evaluărilor finale, reiese că D. este o adolescentă cu un nivel ridicat de maturitate socială, dar cu un nivel mediu de dezvoltare al comportamentelor adaptative, care poate să efectueze sarcini mai complexe, fără să fie complet dependentă de ajutorul adultului.

5.3. Studiu de caz 3

Numele și prenumele: A. M.

Diagnostic: Tetrapareză spastică, tetraplegie

Dizabilitate intelectuală moderată

Dizartrie, dislalie polimorfă

I. PREZENTAREA CAZULUI:

A. DATE PERSONALE:

1. Subiectul: A.M., sex masculin

2. Data nașterii: aprilie 2008

3. Vârsta: 12 ani

4. Adresa: Brașov, str.Calea București, 78, bl9

5. Numele și ocupația tatălui: C.M., SELGROS CASH & CARRY Brașov

6. Numele și ocupația mamei: E.M., asistent personal

7. Situația materială: foarte bună

8. Școala/ruta școlară:

-nu a frecventat grădinița

– a beneficiat de intervenție terapeutico-recuperatorie în particular până la vârsta preșcolară

-a fost înscris în clasa pregătitoare la C.S.E.I. Brașov, în anul 2014

9. Clasa : a V-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: nu are frați sau surori

Condiții de locuit: foarte bune, apartament cu trei camere, proprietate personală, Brașov

Relațiile dintre părinți: este o familie legal constituită, normală, organizată și extinsă. Nu se cunosc eventuale conflicte intrafamiliale. Bunicii din partea mamei sunt mai implicați în educarea și creșterea copilului. Relațiile dintre părinți sunt armonioase, de înțelegere și preocupare în ceea ce privește educația și recuperarea copilului.

Relațiile dintre părinți și copil: mama este cea care se ocupa mai mult de îngrijirea și educarea copilului, ea fiind și asistent personal al copilului. În timpul liber tatăl este foarte atașat de copil, îi acordă toată atenția necesară. Tatăl este cel care susține financiar familia

Atitudinea părinților față de problemele copilului: Părinții, în special mama a acceptat cu greu situația copilului, din această cauză el nu a frecventat grădinița și a preferat să se ocupe personal de educarea lui, ea urmând și facultatea de psihologie pentru mai multe informații care să o ajute în înțelegerea sau acceptarea deficienței de care suferă copilul ei. În primul an de învățământ special, mama a suferit emoțional conștientizând și acceptând cu greu realitatea școlară. În prezent, tata și mama sunt mulțumiți de evoluția lui A. și ,,speră” ca într-o zi copilul lor să poată merge singur.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: în general, relațiile dintre părinți și cadrele didactice sunt de colaborare deschisă și permanentă între toate persoanele implicate în educarea și integrarea elevului.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative-perioada prenatală a decurs fără probleme, nașterea a intervenit la 7 luni, Apgar 7. Conform dosarului, A. este diagnosticat cu tetrapareză spastică, tetraplegie și Dizabilitate intelectuală moderată.

2. Date psihologice semnificative:-conform dosarului, este diagnosticat în cadrul Spitalului de copii cu tetrapareză spastică, tetraplegie și dizabilitate intelectuală moderată, dg. logopedic-dizartrie, dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie, discalculie

-Gândirea- concret-intuitivă, situațională. Din punct de vedere cognitiv, A. urmează un traseu favorabil, datorită aplicării unor programe de terapie și stimulare a capacităților intelectuale.

-Memoria- preponderent mecanică. Memoria voluntară este eficientă și de lungă durată. Prezintă un ritm încetinit de însușire a noilor informații. Reproduce exact, cu omisiuni mici.

-Atenția-instabilă, influențată de starea de oboseală indusă de încordarea neuromotorie. Capacitate de concentrare a atenției fluctuantă.

3. Date pedagogice semnificative:-datorită retardului neuromotor prezintă tulburări severe în achiziția limbajului și în achiziția cunoștințelor.

4. Date sociale semnificative: -condițiile foarte bune reprezintă un avantaj în recuperarea și educarea lui A. Beneficiază în particular de kinetoterapie, masaj, logopedie. Copilul răspunde pozitiv afectivități din partea părinților, el implicându-se cu toată puterea lui să respecte dorințele și propunerile lor. Familia la rândul ei este susținută de către prieteni,familie , colegi de muncă.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare, după E. Vlad, 2000)

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Se recomandă parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități specifice terapiei ocupaționale, desfășurat în grup, în vederea îmbunătățirii comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care elevul A.M. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.3.3.Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către A.M.

Interpretarea rezultatelor

DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Deprinderile și priceperile de autonomie personală și de autoservire –neformate din cauza diagnosticului de tetrapareză spastic.

Nu folosește singur toaleta, nu se spală singur pe mâini, dar se poate șterge singur cu șervețelul umed. Nu se îmbracă / dezbracă singur. Mănâncă cu ajutor direct doar anumite feluri de mâncare. Are nevoie de ajutor permanent din partea adultului. Nu se spală singur pe dinți și corp, are nevoie de ajutor și sprijin permanent din partea profesorului/adultului. Nu poate să își însușească un comportament autonom, dar iese cu familia la plimbări, călătorește împreună cu ei, are activitățile lui specifice de petrecere a timpului liber-alături de familie sau în cadrul asociațiilor unde își face terapiile. Înteracționează cu copii și adulții, îi place să fie în preajma lor, este obișnuit să aibă activitate și să fie înconjurat de oameni.

DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltarea senzorială –miopie, corectat prin ochelari

Dezvoltarea motorize / mobilitate / agilitate -dezvoltare fizică, motorie și psihomotorie grav afectate, datorită diagnosticului de tetrapareză spastică și tetraplegie. Mobiliatea și controlul motor în mare sunt haotic organizate, nedezvoltate. Nu merge singur sau sprijinit, poate sta doar în șezut și supravegheat. În timpul orei copilul stă pe un scaun special, care are o măsuță și lucrează pe ea. Funcționalitatea și controlul mâinilor este afectată-apucă doar cu degetul mare și arătător.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate- motricitate fină și dexteritate grav afectate datorită diagnosticului de tetrapareză spastică și tetraplegie. Nu poate să își folosească mâinile și degetele pentru a efectua o sarcină specifică -nu decupează, nu taie, nu înșiră, nu în contur, dar poate rupe singur bucăți de hârtie și să le lipească. Nu poate să construiască din cuburi, să modelează, să asambleze. Motricitatea fină și grosieră sunt stimulate prin kinetoterapie, exerciții de dezvoltare motrică, masaj terapeutic.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri-schema corporală formată. Diferențiază culorile primare, binare sau complementare. Face diferența între mic /mare, scurt /lung, subțire /gros; între zi și săptămână. Recunoaște ora după ceasul electronic, răspunde cu rapiditate și corectitudine, cunoaște anotimpurile. Cunoaște banii, dar nu operează cu monede.

Comportarea față de număr-nu întâmpină dificultăți în gruparea, sortarea și realizarea unității între grupurile de obiecte.Face comparații, diferențieri, ordonări. Recunoaște figurile geometrice. Face conexiuni între cunoștințe. Rezolvă adunări și scăderi simple. Cunoaște ceasul.

Comportarea cu hârtia și creionul- redă primitiv un element (casă,copac,om) sub forma unor mâzgălituri. Colorează fără să depășească conturul depunând mult efort. Poate recunoaște cu ajutor 40 sau mai multe cuvinte de uz zilnic, nu scrie cu litere de mână.

Exprimarea -prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie, dizartrie. Dificultăți de exprimare și comunicare, tulburări ale limbajului scris-citit. Scrie în manieră proprie, după copiere sau dictare cuvinte și propoziții scurte, nerespectând spatial grafic. Folosește gestul și mimica în exprimarea nevoilor și dorințelor. A. depune eforturi repetate pentru a-și corecta vorbirea, dar aceasta duce la o încordare sporită care nu numai că nu-l ajută, ci, dimpotrivă, comite greșeli mai frecvente. Vorbește cu blocări, opriri și ezitări. Se exprimă în cuvinte simple atunci când vrea să-și exprime gândurile și emoțiile. Comunicarea non-verbală este relativ bună- indică nevoi, stări, emoții în manieră proprie. Are nevoie de susținere și ajutor pentru a fi înțeles.

Comprehensiune- prezintă capacitate de comprehensiune relativ bună. Citește în ritm propriu propoziții, texte scurte. Reușește să asculte cu atenție o poveste și sesizează mesajul contextual. Acționează în conformitate cu mesajul ascultat. Extrage ideea dintr-un text, mesaj (recunoaște personajele unei povești scurte).

Dezvoltarea limbajului social- vocabular sărac,slab dezvoltat. Este sociabil, comunicativ, înțelege și răspunde la întrebări în manieră proprie, verbalizează acțiuni simple.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE- Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale sunt nedezvoltate. Cunoaște banii, dar nu îi mânuiește. Nu poate să efectueze activități casnice sau profesionale.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional interacționează cu copii și adulții, îi place să fie în preajma lor, este obișnuit să aibă activitate și să fie înconjurat de oameni. Este sensibil, docil, atent să nu deranjeze și să nu-i supere pe cei din jur. Încearcă să le facă pe plac colegilor, cerându-le să vină să se joace cu el, nu manifestă teamă decât persoanelor neplăcute. Cunoaște date despre sine, familie și cei apropiați. Caută compania colegilor, adulților, îi întrerupe pentru a atrage atenția. Se implică în jocuri și activități de grup, chiar dacă participă în scaunul cu rotile.

7. AUTOCONTROLUL

Se angajează în activități dacă este coordonat și determinat. În limita deficiențelor este perseverent în ceea ce face, finalizează cerința cerută, urmărește instrucțiunile, nu trece de la o sarcină la alta. Are activitățile lui specifice de petrecere a timpului liber-alături de familie sau în cadrul asociațiilor unde își face terapiile.

8. RESPONSABILITATE

Este dependent de adult, necesită sprijin și supraveghere permanantă. Este ambițios, conștientizează barierele cu care se confruntă față de alți copii, de aceea el este în permanență în situația de a se depăși pe sine. Este ordonat, disciplinat, are grijă de obiectele și lucrurile personale.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare al lui A. M. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către acesta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program, copilul a dat dovadă de cooperare, curiozitate.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg -PAC I ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.3.5.Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Analiza preliminară a datelor grafice indică discontinuități în dezvoltare la nivelul ariilor investigate. În acest context, pragul superior al profilului general de dezvoltare este atins în sfera abilităților de Comunicare, unde A. a atins un total de 39 de puncte și pe care le-a menținut și în urma evaluărilor finale. Cel inferior este sesizabil în ariile Autoservire (1p/1p) și Ocupație, unde primește 2p, fiindcă reușește să înșire mărgele pe ață (1p/3p).

În aceste condiții, deficitele în evoluția copilului sunt semnificative și vizibile, totuși cea mai mare realizare și reușită a Programului a constat în faptul că a reușit în ciuda diagnosticului grav cu care se confruntă, să își îmbunătățesacă punctajul inițial în aria Socializare cu 6p (4p/10p), ceea ce pentru el este o mare performanță, fiindcă majoritatea atelierelor din Program au presupus mișcare, dans, deplasare. A reușit să comunice foarte bine prin intermediul muzicii și al limbajului momico-gestual.

Analiza finală a punctajelor obținute ne indică faptul că A are o evoluție bună d.p.d.v. cognitiv și al limbajului, dar datorită deficienței asociate (tetrapareza) rămâne la un nivel scăzut de maturitate socială.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD), ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.3.6.Profilul comportamentului adaptativ obținut prin administrarea Scalei de adaptare socială (AAMD)

Analiza datelor obținute în urma aplicăriii Scalei comportamentelor de adaptare, se constată un deficit în evoluția psihoindividuală a lui A. Astfel, se remarcă discontinuități la nivelul profilului general de dezvoltare, cel mai înalt nivel fiind atins în sfera Dezvoltării limbajului (20p/22p) și Socializare (15p/15p), iar cele mai reduse în aria abilităților socio-profesionale -0 puncte fiecare, respectiv în aria Dezvoltării fizice, unde a obținut numai 1p.

Analiza comportamentului verbal și relațional ne indică o recuperare și o dezvoltare relativ bună a subiectului pe aceste arii, comunicarea compensând în cazul lui A. deficiența neuromotorie gravă de care suferă. În acest caz, limbajul verbal își recapătă funcția socială, fiindcă se constată utilizarea acestuia în scopul relaționării cu cei din jur, nu numai pentru a-și comunica nevoile elementare.

La secțiunea Dezvoltarea limbajului social obține un punctaj de 4 p. Pe subcategoria Dezvoltarea limbajului social-demonstrează că este un copil sociabil, vorbește cu ceilalți despre activitățile care îi plac, cunoaște și folosește formulele de politețe ,,Vă rog,, și ,,Mulțumesc,,. Răspunde logic și se poate vorbi rațional cu el, poate repeta o mică povestioară.

La secțiunea Exprimare, cel mai mare punctaj îl obține pe descrierea imaginilor și acțiunilor -4 p, respectiv Comunicarea non-verbală-6 p. Poate să scrie 40 de cuvinte, citește în ritm propriu și înțelege instrucțiuni mai complexe.

Punctajele rămân deci identice în aria deprinderilor și abilităților Autonomie (10p/10p), respectiv Socializare (15p/15p) și Autocontrol (8p/8p), ceea ce indică o evoluție simetrică pe aceste domenii-este un copil conștient de boala sa, dar cooperant, ambițios și comunicativ cu cei din jur.

La secțiunea Socializare punctajele obținute sunt mari, comparativ cu media grupului, datorită nivelului mediu de dezvoltare al limbajului și comunicării. Cel mai mare punctaj obține pe subcategoria ,,Conșientizarea celorlalți,, 5 p-cunoaște date despre membrii familiei și persoanele cunoscute, ceea ce indică capacitatea de a stabili relații cu ceilalți. Interacționează cu copii în cadrul jocului, oferă ajutor, arată considerație față de alții.

În acest context, analiza finală a datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale și finale ne indică faptul că A. M. se află la un nivel scăzut de dezvoltare al comportamentelor adaptative.

Chiar dacă totalul punctajelor obținute atât la evaluarile inițiale cât și la cele finale indică un nivel scăzut de maturitate și adaptabilitate socială (datorită deficitului neuromotor sever), îmbunătățirea punctajelor finale cu 7p, repectiv cu 2p reprezintă pentru A. o reușită și îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul Programului de intervenție.

5.4. Studiu de caz 4

Numele și prenumele: M.L

Diagnostic: Întârziere psihică și de limbaj

Dizabilitate intelectuală moderată

Obezitate gr.II/III, Hipotiroidism

Epilepsie

Picior metatarsis adductus bilateral

I.PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Subiectul: M.L., sex feminin

2. Data nașterii: 06.08.2006

3.Vârsta:14 ani

4. Adresa: Brașov, strada Barbu Lăutaru, nr.7, bl.28

5. Numele și ocupația tatălui: L.C., montator AEROTEC Brașov

6. Numele și ocupația mamei: L.N., asistentă medicală

7. Situația materială: bună

8. Școala/ruta școlară:

– a frecventat Grădinița normală

-înscrisă în clasa pregătitoare la Școala Gimnazială nr.1 Brașov

-din 2014 este înscrisă la C.S.E.I.Brașov

9. Clasa: a VI-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: nu are

Condiții de locuit: bune, apartament 3 camere, proprietate personală

Relațiile dintre părinți: de armonie, înțelegere și susținere reciprocă

Relațiile dintre părinți și copil: foarte bune, de înțelegere și procupare față de nevoile copilului.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: ambii părinți sunt preocupați față de problemele copilului. Mama fiind asistentă medicală cunoaște foarte bine problematica medicală cu care se confruntă și este foarte preocupată în ceea ce privește îngrijirea și tratamentul acesteia.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: părinții au o relație foarte bună cu toate cadrele didactice, dar și cu ceilalți părinți ai clasei. Se implică în organizarea activităților extracurriculare, vin cu propuneri, colaborează cu terapeuții și profesorii.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative:-nu există consemnări în dosarul personal despre eventuale probleme medicale în perioada perinatală sau la naștere. Conform dosarului personal, M. este diagnosticată cu obezitate gr.II/III, epilepsie, hipotiroidism, picior metatarsis adductus bilateral. Urmează taratament medicamentuos prescris de către medicul specialist.

2. Date psihologice semnificative:-conform dosarului personal, M. este diagnosticată de către neuropsihiatrul Spitalului de Copii Brașov cu dizabilitate intelectuală moderată, diagnostic logopedic de dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie, agitație psihomotorie

-Gândirea- predomină rigiditatea și stereotipurile, inflexibilitatea în gândire.

-Memoria- preponderent mecanică și de scurtă durată. Întipărirea relativ bună, iar păstrarea medie. Recunoașterea și reproducerea relativ bune.

-Atenția- instabilă, deficitară, variază în funcție de interese și starea psihică

3. Date pedagogice semnificative:-prezintă dificultăți de învățare și tulburări specifice de limbaj

4. Date sociale semnificative:-provine dintr-o familie organizată cu o condiție materială bună. Familia extinsă, bunicii în special, sunt și ei implicați în educarea și îngrijirea lui M. Beneficiază în particular de kinetoterapie, participă la diverse activități ale Centrelor de zi din Brașov

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumnnte de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000 )

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional..

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care eleva M. L. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.4.4.Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către M.L.

Interpretarea rezultatelor

1. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Priceperile și deprinderile de autonomie personală/autoservire-deprinderile igienico-sanitare formate și exersate. Abilitățile de autoservire sunt bine dezvoltate și exersate. Folosește tacâmurile corespunzător, mănâncă singură și civilizat, însă foarte repede. Este ajutată la îmbrăcat/dezbrăcat din cauza dificultăților de motricitate și obezitate. Are grijă de obiectele personale, cunoaște și folosește obiectele de igienă.

2. DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvolatrea senzorială- fără deficiențe senzoriale

Dezvoltarea motorie / agilitatea- abilitățile motorii, dexteritatea, controlul motor în mare prezintă un nivel mediu spre scăzut de dezvoltare, datorită obezității, ce a generat probleme la mers și a accentuat cele existente –picior addictus bilateral. Urcă și coboară scările cu dificultate, are probleme de coordonare și echilibru. Nu poate sări, sălta fără să fie ajutată, nu poate lovi sau prinde o minge corespunzător.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate- motricitate fină și dexteritate parțial dezvoltate. Poate înșira mărgele, elemente mari, modelează plastilina, construiește din cuburi, dar nu poate efectua cu precizie operații de dificultate mai complexă sau care necesită precizie mai mare-nu decupează precis după contur, nu taie materiale cu foarfeca,nu coase. Folosește ustensilele de bucătărie sau de grădinărit doar cu ajutor și sub supraveghere. Poate copia fără ajutor diverse forme, modele, cercuri și linii, desenează primitiv un om, un copac, o casă. Colorează și pictează fără să respecte conturul și persistă în folosirea a 2-3 culori.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri – Organizarea și structurarea psihomotorie este relativ bună-diferențiază culorile primare, binare sau complementare. Lateralitate – dominant dreapta, schema corporală formată, face diferența între sexe- băiat-fată. Diferențiază între mic /mare, scurt /lung, subțire /gros; între zi și săptămână. Recunoaște ora după ceasul electronic, răspunde cu rapiditate și corectitudine, cunoaște anotimpurile.

Comportarea față de număr – poate număra mecanic până la 30, rezolvă adunări și scăderi simple. Recunoaște figurile geometrice simple. Realizează asocieri și discriminări, după criteriul culoare, mărime, formă. Numește zilele săptămânii, se referă corect la momentele zilei și asociază corect evenimentele curente cu timpul arătat de ceas. Prezintă discalculie.

Comportarea cu hârtia și creionul- poate copia fără ajutor diverse forme, modele, cercuri și linii, desenează primitiv un om, un copac, o casă. Cunoaște imaginea tipărită a numelui și instrucțiuni simple. Nu scrie cu litere de mână, citește acceptabil o instrucțiune simplă cu mesaj social.

Exprimarea – Prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie. Manifestă dificultăți în exprimare și comunicare, tulburări ale limbajului scris-citit. Scrie după dictare cu ajutor și cu litere mari de tipar-inteligibil, însă cu omisiuni sau adăugiri de litere, fără să se incadreze în spațiul grafic. Copiază fără probleme cu litere mari de tipar un text scurt. Folosește limbajul mimico-gestual în comunicare. Răspunde inteligibil și cuviincios când i se vorbește, însă exprimarea este greoaie, vorbește lent, cu întreruperi și blocări (și pe fondul timidității excesive). Numește și descrie obiecte, acțiuni cunoscute.

Comprehensiune- slabă capacitate de înțelegere a mesajului transmis. Citește pe silabe propoziții / texte scurte-formează cuvinte intuind silaba următoare. Nu înțelege sensul celor citite, nu înțelege instrucțiuni complexe. Nu povestește liber pe o temă dată.

Dezvoltarea limbajului social- nedezvoltat, neexersat. Comunică și inițiază dialoguri cu personae cunoscute, cunoaște și folosește formule de politețe elementare. Răspunde când i se vorbește și formulează întrebări simple.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE-

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-neexersate

Comportamentul autonom în diverse situații este parțial și slab dezvoltat-nu se deplasează singură în afara casei, nu face cumpărături, nu cunoaște, nu mânuiește banii. Efectueză mici treburi gospodărești-ajută la curățenie, aranjează/curăță masa, ajută la folosirea ob.casnice, dacă e solicitată de către mama Răspunde corect la telefon, inițiază apeluri.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional- deficitar. Încrederea și stima de sine este scăzută, de accea vrea să compenseze și să fie mereu în centrul atenției. Prezintă un comportament infantil, deseori cu izbucniri nervoase, când nu i se permite chiar tot. Este foarte interesată de ce fac adulții, cadrele didactice, este doritoare să ajute și manifestă empatie față de problemele și sentimentele altora. Îi place să fie în compania adulților, dar și a copiilor, interacționează cu ușurință, este chiar prea familiară cu străinii. Înțelege și respectă regulile jocului. Cunoaște numele membrilor familiei, a rudelor apropiate, a persoanelor cu care se vede în mod frecvent ( cadre didactice, personal din școală). Prezintă comportament infantil, labilitate emoțională accentuată, ceea ce îi accentuează problemele de comunicare cu cei din jur.

7. AUTOCONTROL

Are o atitudine pozitivă față de activități și sarcinile școlare, dar se angajează în activități numai dacă i se cere și este coordaonată. Prezintă lentoare în reacții și acțiuni. Necesită sprijin în rezolvarea activităților propuse. Încrederea și stima de sine este scăzută, de accea vrea să compenseze și să fie mereu în centrul atenției. Prezintă un comportament infantil, deseori cu izbucniri nervoase, când nu i se permite chiar tot. Se descurajează ușor. Sare de la o activitate la alta dacă nu este îndrumată. Persistă în interese restrânse și comportamente repetitive.

8. RESPONSABILITATE

Dependentă de sprijinul permanent al adultului. Este ordonată, conștiincioasă, de obicei are grijă de lucrurile sale. Se adaptează în ritm propriu la cerințele grupului, chiar dacă manifestă o oarecare reținere față de persoanele și situațiile noi, se străduiește să îndeplinească sarcinile, pentru a fi pe plac ,,doamneleor,,. Necesită sprijin și ajutor în rezolvarea sarcinilor.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare a elevei M. L. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către aceasta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000).

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program, copilul a dat dovadă de cooperare, curiozitate, a răspuns pozitiv cerințelor.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( E. Vlad, 2000)

Fig. 5.4.7. Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Conturarea grafică a profilului de dezvoltare indică un decalaj în ceea ce privește evoluția și maturizarea socială a elevei. Astfel, cele mai ridicate scoruri s-au consemnat în sfera Comunicării (46p/48p), iar cele mai scăzute la nivelul priceperilor și deprinderilor în sfera Ocupație (14p/15p). Acest decalaj în dezvolare indică un nivel relativ bun de dezvoltare al comportamentului verbal (raportat la diagnosticul pe care îl are) și problemele psihomotrice majore din cauza diagnosticelor medicale. La Autoservire nivelul achizițiilor a atins 38p, acest punctaj menținându-se și la evaluările finale.

Deprinderile și comportamentele în sfera Socializare au atins 27p, respectiv 28p la evaluările finale. Se poate remarca faptul că, punctajele de la evaluările inițiale nu s-au modificat semnificativ, ele menținându-se la același nivel, observându-se îmbunătățiri de maxim 4p, respectiv 2p.

În acest context, analiza comportamentului verbal și relațional indică un decalaj între nivelul relativ bun de dezvoltare al comportamentului verbal și nivelul scăzut de relaționare. În cazul lui M., emotivitatea accentuată și labilitatea socio-afectivă este cea care influențează în sens negativ capacitatea de comunicare cu cei din jur.

Analiza finală a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale/finale ne arată că M.L. a atins nivelul nivelul mediu de maturitate socială, fără însă a depăși acest nivel.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD) ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.4.8.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD

Analiza datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale/ finale surprinde discrepanțe semnificative la nivelul profilului general de dezvoltare. Astfel, cele mai ridicate scoruri se înregistrează la nivelul achizițiilor Autonomie (41p/41p), cele mai scăzute scoruri fiind raportate în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 0p /2p, Activități casnice 4p/7 p, Activități profesionale 0p /1p ), respectiv în sfera comportamentului cognitiv Numere și timp (5p/5p).

Disproporționalități semnificative sunt înregistrate și în dobândirea comportamentelor de Autocontrol (10p/10p) și Reponsabilitate (4p/4p), punctaje ce indică manifestări neadecate în sfera comportamentului socio-afectiv (labilitate emoțională, comportament instabil).

Scorurile mici pe aceste arii au influențat și nivelul achizițiilor pe domeniile care au fost supuse investigatiei, respectiv Dezvoltarea limbajului (18p/18p) și Socializare (13p/15p), unde se înregistrează punctaje relativ mici. Totuși, eleva reușit să își îmbunătățească punctajul inițial la Socializare cu 8 puncte, reușind astfel să îsi mărească punctajul total cu 10 p.

Astfel, la secțiunea Socializare, cel mai mare punctaj îl obține pe subcategoria ,,conștientizarea celorlalti,, cunoaște date, lucruri despre membrii familiei și persoanele cunoscute, interacționează în cadrul grupului, inițiază activități ca și conducător al grupului.

În urma Programului se remarcă o îmbunătățire a comportamentului cooperant, are grijă de bunurile altora și arată considerație față de sentimentele altora.

Se remarcă faptul că, pe aria Dezvoltarea limbajului, punctajele au rămas neschimbate. Acest fapt ne indică că s-a produs o stagnare și o plafonare pe aceste arii de dezvoltare, pe când celelalte segmente au fost insuficient dezvoltate și exersate. Cel mai mare scor îl obține pe subcategoria Exprimare-scrie cu litere mici de mână, comunică bine non-verbal-indică ce dorește prin gesturi și emoții. Descrie acțiuni și imagini în propoziții simple. Vorbește repezit.

La subcategoria Comprehensiune, reiese că citește diferite semne ca ,, Femei” ; ,, Bărbați” ; ,,Nu parcați” , însă înțelege greu instrucțiuni complexe. În aria Dezvoltarea limbajului social, demonstrează faptul că este sociabilă și folosește sintagmele ,,vă rog”, și ,,mulțumesc”.

Intervenția terapeutică s-a orientat în special pe achiziționarea de deprinderi din sfera comportamentelor socio-emoționale și relaționale. Eleva a îndeplinit parțial obiectivele propuse în programul de intervenție, cele mai semnificative îmbunătățiri obținându-le de altfel în domeniul Socializare.

Analiza finală a punctajelor obținute ne arată că d.p.d.v. psihologic M. L. a atins un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare socială.

5.5. Studiu de caz 5

Numele și prenumele: Ș.I.

Diagnostic: Tulburare din spectrul autist

Dizabilitate intelectuală moderată

Tulburări de limbaj

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Subiectul: Ș. I., sex masculin

2. Data nașterii: 06.05.2003

3. Vârsta: 16 ani

4. Adresa: Brașov, strada Bobului nr.6., bl.33

5. Numele și ocupația tatălui: I.GH., fără ocupație

6. Numele și ocupația mamei: I.S., asistent personal

7. Situația materială: precară, familia trăiește din alocații și salariul de asisrtent personal al mamei

8. Școala/ ruta școlară:

-a frecventat Grădinița și Scoala într-o comună din jud.Tulcea

– a fost înscris în C.S.E.I.Brașov din anul școlar 2019-2020

9. Clasa: a VI-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: o soră de 5 ani, respectiv de 20 ani

Condiții de locuit: precare, o garsonieră, în care locuiesc cei trei membrii ai faniliei

Relațiile dintre părinți: familia este dezorganizată-părinții sunt separați dar momentan totuși sunt împreună

Relațiile dintre părinți și copil: tata este recent mutat în oraș, mama este cea care se ocupă mai mult de îngrijirea și educarea copilului. Îl aduce regulat la școală, este conștientă de diagnosticul și limitele copilului.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: mama a sesizat întârzierea în apariția dezvoltării limbajului, astfel copilul a fost diagnosticat în jurul vârstei de 4 ani cu tulburare din spectrul autist. Locuind într-o comună din Deltă, s-a limitat la posibilitățile existente, copilul nu a beneficiat de terapie logopedică, a fost înscris la Școala din sat. Mama este conștientă de diagnosticul copilului și îl acceptă ca atare.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: copilul a fost înscris la C.S.E.I. Brașov din anul școlar recent. Mama este mulțumită de evoluția copilului în școală, este deschisă și colaborează cu toate cadrele didactice și terapeuții din școală.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative: -nu există consemnări în dosarul personal despre eventuale probleme medicale în perioada perinatală sau la naștere. Conform dosarului personal, Ș.este diagnosticat cu Tulburare din spectrul autist/ dizabilitate mintală moderată

2. Date psihologice semnificative -conform dosarului personal, Ș. este diagnosticat de către neuropsihiatru cu Tulburare din spectrul autist/ dizabilitate mintală moderată, diagnostic logopedic de dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie

Gândirea-stereotipă și mecanică, lacunară, dependentă de stimuli vizuali. Evoluția intelectuală este lentă, diferențiază cu greu și cu ajutor între 2 și mai multe lucruri, nu înțelege diferențele dintre ele.

Memoria- prezintă deficit mnezic grav. Memoria de lucru este de scurtă durată, afectivă, dependentă mai ales de către stimulii vizuali.

Atenția-. deficitară, lacunară. Dificultăți în a-si schimba atenția de la un stimul la altul.

3. Date pedagogice semnificative-prezintă dificultăți de învățare și tulburări specifice de limbaj, -prezintă comportament relațional tipic TSA

4. Date sociale semnificative:-mama în urma separării de către soț s-a mutat în Brașov, fiind originară din acest oraș. În preajma sărbătorilor s-au împăcat, tatăl venind și el la Brașov. Momentan sunt împreună și locuiesc cu fetița cea mică într-o garsonieră. Fata cea mare nu locuiește cu familia. Situația familiei este precară, trăiesc din alocații și venitul de asistent personal al mamei. Tatăl nu lucrează.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000)

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care elevul Ș.I. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale

Tabel 5.5.5.Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către Ș.I..

Interpretarea rezultatelor

1. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Priceperile și deprinderile de autonomie personală/ autoservire-deprinderile de auoservire sunt relativ bine formate, cele igienico-sanitare sunt parțial formate și dezvoltate Folosește corect furculița și cuțitul, bea fără să verse, folosește toaleta corect și independent. Își spală mâinile înainte de masă, se spală pe față singur, se îmbracă/dezbracă singur. Deși este la vârsta adolescenței, igiena personală este totuși precară. De multe ori miroase a transpirație, nu își schimă regulat hainele, nu are grija obiectelor de îmbrăcăminte/ încălțăminte. Nu se spală regulat pe dinți și pe corp. Nu își pregătește singur baia, nu se spală singur. Toate aceste deprinderi puteau fi însușite mai bine dacă insista și mama mai mult asupra lor.

2. DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltarea senzorială –prezintă tulburare senzorială tipic TSA-manifestă o ,,hiporeactivitate,, la stimulii senzoriali

Dezvoltarea motorie /mobilitate / agilitate- dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei biologice. Prezintă specificități în ceea ce privește postura, mersul-are un mers ,,ca de robot,, ținuta este țeapănă și inertă. Este un autist ,,pasiv, lent,,. Dezvoltarea motorie în mare este bine dezvoltată-merge, aleargă singur, controlul mâinilor și al membrelor inferioare este corespunzătoare, nu prezintă probleme majore de echilibru sau coordonare.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate-motricitate fină și dexteritate sunt relative bine dezvoltate.

Înșiră, deșurubează/înșurubează/răsucește, decupează după contur, poate tăia un material, o pânză, folosește constructiv plastilina. Nu folosește unelte specifice de grădinărit sau de bucătărie. Desenează liber, dar primitiv un element simplu-o casă, un om ,un copac. Colorează, pictează fără ajutor și în contur.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri -structurile psihomotrice de orientare și organizare spațio-temporală sunt defectuos organizate-nu reușește să diferențieze corect noțiunile temporale-zi-săptămână-minut-oră, ,,dimineața,,/,,după-amiaza,, Nu cunoaște zilele săptămânii, nu asociază timpul cu momentele zilei. Face diferenșa între sexe, discriminează și numește 4 sau mai multe culori. Diferențiază cu dificultate scurt, lung, mare,mic,gros, subțire

Comportarea față de număr-enumeră mecanic 10 obiecte și numără 30 de obiecte uzuale. Poate efectua exerciții simple de adunare și scădere. Asociază la un nivel elementar acțiunile cu momentele zilei (cu ajutor imagistic). Nu cunoaște zilele săptămânii, lunile anului, anotimurile. Nu asociază/sortează/grupează singur.

Comportarea cu hârtia și creionul – desenează liber, dar primitiv un element simplu-o casă, un om un copac. Copiază cercuri, linii, forme simple. Scrie cu litere de mână inteligibil. Recunoaște cuvinte simple într-un mesaj. Citește cu dificultate un text, un mesaj necunoscut ( ex. în mijlocul de transport)

Exprimarea -prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie, tulburări ale limbajului scris-citit, retard al limbajului expresiv. Limbajul a părut târziu, după 3 ani. Prezintă elemente specifice tulburărilor de tip autist în sfera limbajului verbal /nonverbal. Scrie cu litere mici de mâna, inteligibil dar cu inversări și omisiuni de litere, fără să respecte regulile gramaticale sau de punctuație. Vorbește pe un ton jos și slab, dificil de auzit, cu blocări sau întreruperi, fără implicare emoțională. Recunoște obiecte, acțiuni pe planșe sau imagini, dar descrie foarte greoi cele identificate. Se exprimă doar in propoziții simple, alcătuite din 2 cuvinte și cu ajutor din partea profesorului.

Comprehensiune- prezintă capacitate de comprehensiune redusă. Citește pe litere pe silabe cuvinte și propoziții simple, recunoaște zece sau mai multe cuvinte prin privire. Nu reușește să își menține atenția pentru asculta un text. Nu înțelege mesajul dintr-o poveste audiată, nu recunoaște personaje.

Dezvoltarea limbajului social- vocabular sărac, slab dezvoltat. Limbajul social este inexistent-nu conversează cu ceilalți, nu vorbește altora despre cele trăite, nu este sociabil, nu răspunde când e întrebat. Preferă să se exprime nonverbal și prin mișcările mâinilor.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE-

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-neformate, neexersate. Nu este implicat în sarcini și activități casnice ori socio-profesionale. Deprinderile de autonomie socială nu sunt deloc formate-nu circulă neînsoțit pe stradă, nu interacționează cu ceilalți, nu efectuează cumpărături, activitățile de petrecere a timpului liber sunt foarte limitate, datorită și situației materiale precare. Nu cunoaște banii și nu operează cu monede bancare, nu folosește telefonul.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional- deficitar. Prezintă manifestări specifice sindromului autist la nivelul comportamentului social și relațional, fără tulburări comportamentale grave. Nu stabilește contactul vizual cu interlocutorul. Nu interacționează cu ceilalți numai dacă i se cere, nu caută atenția celorlați, nu îi imită pe ceilalți. Nu își exprimă dorințele, interesele. Se joacă cu ceilalți, participă la joc, respectă regulile unei activități, dar numai datorită faptului că i se cere acest lucru-nu înțelege de ce, nu înțelege semnificația jocului, nu se implică emoțional în ceea ce face. Nu își manifestă plăcerea sau interesul față de un lucru sau o persoană. Deseori se retrage în sine, se izolează. Contactele sale cu ceilalți sunt impersonale.

7. AUTOCONTROL

Capacitatea de autocontrol este redus și instabil. Se angajează în activități numai dacă i se cere și este coordonat. Prezintă lentoare în reacții și acțiuni, nu prezintă interes pentru lucruri sau persoane din jur. Nu reușește să își mențină atenția mai mult de 15 minute. Se descurajează usor, necesită sprijin și lucru individual pentru a nu eșua ăn rezolvarea sarcinilor. Persistă în interese restrânse și comportamente repetitive.

8. RESPONSABILITATE

Dependent de ajtorul și supravegherea permanentă a adultului. Este un copil cuminte, pasiv, nu are crize de hetero-, sau autoagresivitate.

Analiza grafică a datelor / Concuzii

Profilul general de dezvoltare al lui Ș.I. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către acesta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000).

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program a dat dovadă de cooperare în rezolvarea sarcinilor, deși a avut nevoie de sprijin verbal și motivare susținută.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Fig.5.5.9. Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg -PAC I

La o analiză preliminară a datelor grafice rezultate se constată o tendință de uniformizare în ceea ce privește dezvoltarea și maturizarea socială a lui Ș., neexistând discontinuități majore între scoruri. De remarcat faptul că punctajele au rămas identice pe toate ariile, Ș. nereușind să își îmbunătățescă punctajele de la evaluările inițiale, ceea ce indică o plafonare și o stagnare în achiziție și dezvoltare.

În acest context, pragul superior al profilului general de dezvoltare este atins în sfera Autoservire (41p/41p), iar cel inferior este sesizabil în aria Socializare (19p/19p). La Comunicare și Ocupație scorurile sunt 32p., respectiv 29 p. Aceste scoruri, relativ bune, indică faptul că, Ș. a dobândit comportamente corespunzătoare pentru aceste abilități- motricitatea fină este bine dezvoltată, scrie-citește inteligibil și lizibil, comunică în manieră proprie prin combinarea limbajului verbal cu semnele manuale sau gesturile simple, în vederea satisfacerii nevoilor elementare.

Analiza finală a datelor obținute în urma evaluărilor inițiale/ finale ne arată că elevul Ș.I. a tins un nivel mediu de maturizare socială, fără însă a depăși acest nivel.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD) ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.5.10.Profilul comportamentului adaptativ obținut prin administrarea Scalei de adaptare socială (AAMD)

Analiza comportamentelor de adaptare socială rezultate în urma evaluărilor inițiale/ finale au surprins faptul că, elevul prezintă o evoluție asimetrică în dezvoltare. Astfel, pragul superior al profilului general de dezvoltare este atins în sfera Autonomie (46p/46p), iar cel inferior în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 0p /0p, Activități casnice 0p/2p, Activități profesionale 0p /0p) respectiv în sfera comportamentului socio-afectiv (Responsabilitate 3p/3 p și Socializare 9p/9p). Punctajul mare pe Autocontrol indică o reactivitate și incapacitate de autocontrol redusă, ceea ce confirmă incapacitatea de a stabili relații interpersonale cu cei din jur.

Se remarcă faptul că pe secțiunea Dezvoltarea Limbajului punctajele au rămas neschimbate. Acest fapt ne indică că s-a produs o stagnare și o plafonare pe aceste arii de dezvoltare. Pentru a diminua acest deficit, în cadrul atelierelor s-a optat în cazul lui Ș. pentru paradigma comunicării totale, prin combinarea mai multor metode alternative de comunicare. În aceste condiții, Ș. s-a putut familiariza cu o paletă largă de comportamente de comunicare (gesturi, mișcări corporale, semne manuale, expresii faciale, vocalizări, dans, culoare). I-au plăcut atelierele de meloterapie, chiar dacă nu a cântat sau dansat, a ținut ritmul, a bătut din palme. Cel mai activ fost la activitățile sportive, le-a executat ,,ca un roboțel,, dar cu ajutor minim-când nu a înțeles regulile jocului a devenit agitat ori s-a retras.

La reaplicarea Scalei AAMD, pe aria Dezvoltării limbajului, cel mai mare punctaj îl obține pe subcategoria Expresii non-verbale-își exprimă stările mult mai bine, nu numai prin gesturi, dar și prin vocalizare, râs sau diverse chicotituri. Se exprimă mult mai bine și cu ajutorul cuvintelor, dar limbajul rămâne la stadiul funcțional.

La subcategoria Dezvoltarea limbajului social nu reușește să obțină nici un punct, fapt ce indică nefolosirea limbajului în scop relațional, ci strict pentru a-și satisface nevoile elementare.

Având în vedere stereotipiile comportamentului autist, în sfera comportamentului relațional nu s-au semnalat progrese. Ș. nu a avut reacții deosebite pe parcursul atelierelor, a rămas indiferent, a acționat la ,,comandă,, și a rezolvat ce i se cere, fără nici un feed-back emoțional. Nu a păstrat contactul vizual cu copii, nu a interacționat cu ei decât la cererea prof.

Analiza finală a punctajelor obținute ne arată că d.p.d.v. psihologic Ș.I. este un elev cu un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare socială.

5.6. Studiu de caz 6

Numele și prenumele: B.M.O.

Diagnostic : Sindrom Down

Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție
Dizabilitate intelectuală moderată

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Numele și prenumele: B.M.O., sex feminin

2. Data nașterii: 03.10.2004

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Brașov, Comuna Bran

5. Numele și ocupația tatălui: B.N., pensionar

6. Numele și ocupația mamei: B.N., asistent personal

7. Situația materială: satisfăcătoare

8. Școala/ruta școlară:

-a fecventat un an Grădinița din Sohodol,

-a frecventat clasele primare la Școala din Sohodol,

-în prezent înscrisă la Școala Gimnazială Bran

9. Clasa: a VIII- a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: 3 frați adulți

Condiții de locuit: bune- casă particulară și gospodărie

Relațiile dintre părinți: bune, de înțelegere, susținere reciprocă

Relațiile dintre părinți și copil: foarte bune-copila este înconjurată atât de dragostea părinților cât și de dragostea și susținerea fraților și a familiilor acestora.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: fiind ultimul copil al familiei și conceput de către părinți la o vârstă nu tocmai tânără, B.M. a fost și este ,,alintata familiei” Părinții în momentul de față au o atitudine pozitivă în ceea ce privește problemele medicale ale copilului. Cât a fost mai mică au fost îngrijorați față de cum va evolua, dar acum sunt mai conștienți și degajați.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: ambii părinți au o relație foarte bună cu cadrele didactice și întreg colectivul din școală. Mama se implică și chiar își dorește cât mai multe activități extracurriculare în care să fie implicată.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1.Date medicale semnificative:-sarcină normală, naștere prin cezariană, la 40 săptămâni. În afară de bolile copilăriei, nu a suferit de alte afecțiuni somatice. Conform dosarului personal, B. este diagnosticată cu Sindrom Down, DMM, Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție, tulburări de limbaj și dificultăți de învățare.

2. Date psihologice semnificative:-Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție, tulburări de limbaj-dislalie polimorfă, disgrafie, discalculie, dislexie, logonevroză

-Gândirea- concret-intuitivă și afectivă, înțelege noțiuni simple.

-Memoria- predomină memoria de scurtă durată, involuntară și afectivă, dependentă de stimulii din jur și de starea de moment.

-Atenția- prezintă sindrom hiperkinetic cu deficit atențional. Atenția este lacunară, deficitară, fluctuantă.

3. Date pedagogice semnificative- prezintă dificultăți de învățare și tulburări specifice de limbaj

4. Date sociale semnificative: B. face parte dintr-o familie modestă, dar este înconjurată de foarte multă dragoste și susținere din partea familiei. Este o familie extinsă, numeroasă, cei 3 frați au deja familiile lor. B. este atașată foarte mult de mamă și de un frate. Este dependentă de mamă, mama la rândul ei manifestă o hiperprotecție față de ea. Până în clasele primare stătea cu ea în bancă și o ajuta la ore. La insistența prof. itinerant, înțelege că este mai bine și pentru fată să o lase să se descurce singură, astfel, din clasa a V-a o lasă singură în clasă și o așteaptă pe hol până la sfârșitul programului. În ciuda navetei, mama o aducea de două ori pe săptămână la Brașov, pentru logopedie, la ora actuală o aduce doar o data pe săptămâmă.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare, după E. Vlad, 2000 )

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care eleva B.M.O. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.6.6. Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către B.M.O.

Interpretarea rezultatelor

1. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Priceperile și deprinderile de autonomie personală/ autoservire-deprinderile igienico-sanitare sunt formate și exersate. Abilitățile de autoservire sunt bine dezvoltate și exersate. Folosește tacâmurile corespunzător, mănâncă singură și civilizat, însă foarte repede. Are grijă de obiectele personale,cunoaște și folosește obiectele de igienă. Se deplasază singură in jurul casei și împrejurimi, folosește telefonul, știe să își aleagă un produs simplu dintr-un magazin.

2. DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltarea senzorială –miopie corectată, fără deficiență de auz

Dezvoltarea motorie / mobilitate / agilitate-abilitățile motorii, dexteritatea, controlul motor în mare prezintă un nivel relativ bun de dezvoltare, cu particularități specifice Sindromului Down-forma membrelor, degetelor, postură specifică, hipotonie. Dezvoltarea fizică corespunzătoare vârstei biologice. Motricitatea grosieră, mobilitatea este bună, fără probleme majore de coordonare sau echilibru. Urcă și coboară singură scările. Aleargă, sare, țopăie, sare coarda, prinde și aruncă mingi, ridică și apucă obiecte în mod corespunzător. Se poate balansa, stă pe vârfuri, folosește ustensile de grădinărit și bucătărie.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate -motricitate fină și dexteritate neexersate. Deprinderile de abilitare manuală sunt la un nivel mediu de dezvoltare. Desenează, colorează, pictează, dar nu foarte frumos sau să îi facă plăcere în mod deosebit. Nu taie, decupează cu precizie pe un contur. Nu răsucește, nu construiește, nu asamblează corespunzător elemente date.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri – structurile psihomotrice și abilitățile perceptiv-motrice sunt relativ bine formate și exersate. Cunoaște și denumește pe sine și ceilalți părțile corpului/organele de simț. Lateralitatea este predominant dreaptă. Poate să arate mâna /piciorul drept sau stâng pe sine sau partener. Organizarea spatio-temporală este totuși lacunară. Cunoaște zilele săptămânii, anotimpurile, lunile anului. Cunoaște ceasul, dar nu denumește cu precizie timpul. Recunoaște, asociază, potrivește și diferențiază culori, forme și mărimi fără ajutor.

Comportarea față de număr- prezintă discalculie. Formarea conceptului de număr și timp este deficitară. Nu efectuează singură adunări și scăderi. Numără mecanic 10 obiecte. Asociază acțiunile cu momentele zilei. Nu cunoaște ceasul. Nu folosește și nu operează cu unitatea monetară.

Comportarea cu hârtia și creionul- Desenează fără ajutor elemente, forme și linii simple- figuri geometrice, oameni, case, flori,etc. Scrie acceptabil cu litere de mînă, dar citește mai greoi și cu ajutor un mesaj simplu, necunoscut. Vocabularul funcțional este alcătuit din 40 sau mai multe cuvinte de uz zilnic.

Exprimarea – Prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie, logonevroză. Transcrie, scrie după dictare cu litere mari de mînă, în ritm propriu, lent și cu greșeli gramaticale și de încadrare în spațiul foii. Unele cuvinte le leagă între ele, nu lasă spațiu sau omite cuvinte din text. Folosește limbajul gestual în comunicare. Limbajul este sărac, exprimarea, expresivitatea și articularea cuvintelor prezintă retard în dezvoltare. Vorbește mult, repezit, cu blocări și întreruperi.Comunicarea non-verbală este bună-indică stări, nevoi, emoții elementare.

Comprehensiune- slabă capacitate de înțelegere a mesajului transmis. Poate citi un text scurt, însă cuvintele mai lungi le citește greșit sau ,,citește,, un alt cuvânt. Nu se corectează singură, doar la cererea profesorului, repetând după el cuvântul corect. Înțelege ordine simple, răspunde la întrebări prin propoziții simple. Poate fi înțeleasă.

Dezvoltarea limbajului social- vocabular sărac, slab dezvoltat. Este sociabilă, poate să dialogheze în manieră proprie cu ceilalți. Înțelege și dă răspunsuri inteligibile. Cunoaște și folosește formulele de adresare și politețe.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-relativ bine dezvoltate și exersate, comportamentul autonom în afara școlii este în curs de dezvoltare. Este încurajată de părinți să se descurce și singură-este lăsată să se deplaseze singură în jurul casei, împrejurimilor. Face mici cumpărături sub supraveghere, la magazinul din vecini. O ajută pe mama la curățenie, în bucătărie. Îndeplinește în casă sarcini simple-duce gunoiul, ajută în grădină. Poate să își comande o mâncare simplă-hamburger, patiserie, etc.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional –deficitar. Prezintă labilitate emoțională și un comportament infantil în relaționarea cu ceilalți. Manifestă comportament specific celor cu Sindrom Down-deseori poate fi chiar prea prietenoasă cu stăinii, vrea să fie băgată în seamă, se agață de oricine îi arată considerație. S-a incadrat foarte bine în învățământul de masă, are o relație foarte bună cu profesorii și colegii. După spusele prof.itinerant, este un copil cooperant, săritor, îi place să ofere ajutor, manifestă empatie față de problemele celorlalți. Stabilește relații cu ușurință în cadrul grupului, participă activ la activitățile de grup și extrașcolare. În prezent învață să meargă pe role în cadrul unui Program inițiat de către profesori kinetoterapeuți pentru copii cu Sindrom Down din Brașov. Cunoaște numele, ocupația, chiar adresa persoanelor cu care se întâlnește frecvent-părinți, rude apropiate, vecini, colegi de clasă, profesori. Este un copil sociabil și plăcut de către ceilalți. Nu a frecventat Școala Specială, s-a integrat foarte bine de mică în învățământul de masă.

7. AUTOCONTROL

Prezintă inițiativă redusă, lipsă de perseverență Se angajează să depună un efort necesar rezolvării unei sarcini în mod independent, dar nu este sigur că va și finaliza singură sarcina dată. Are nevoie de sprijin verbal, încurajare. Nu se poate concentra pe activitatea respectivă un timp îndelungat, sare de la o activitate la alta. Persistă în activități simple, repetitive, nu își organizează eficient timpul liber.

8. RESPONSABILITATE

Este dependentă de ajutorul adultului-nu are un comportament responsabil și autonom, nu are grijă de lucrurile personale. Îi place să fie remarcată, este încăpățânată, vioaie, sociabilă și ,,vorbăreață.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare al elevei B.M.O. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către aceasta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare) și Scala comportamentelor de adaptare după Elena Vlad.

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program a dat dovadă de cooperare, implicare și curiozitate în rezolvarea sarcinilor.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I (adaptare)

Fig. 5.6.11. Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

În acord cu datele grafice rezultate, analiza preliminară a surprins o evoluție cu tendințe de uniformizare, nivelul de dezvoltare și maturizare socială atingând un nivel ridicat.

Astfel, cel mai înalt nivel s-a atins în sfera priceperilor și deprinderilor de Autoservire (60p/ 60p), cel mai inferior nivel în sfera Ocupație (25p/ 25p). Datele pe aceste arii de dezvoltare au rămas identice, ceea ce confrmă că eleva a dobândit un bagaj de priceperi și deprinderi igienico-sanitare și de autoîngrijire, dar are o dexteritate și o motricitate slab dezvoltată.

Pe ariile care constituie problematica investigată, Comunicare, respectiv Socializare, punctajele obținute sunt bune, fără decalaje majore în evoluție. Se constată și un ușor progres pe ambele domenii.

Analiza comportamentului verbal și relațional constată faptul că, la nivelul achizițiilor în sfera Comunicare se îmbunătățește punctajul inițial cu 4p (37p/ 40p), iar în sfera Socializare cu 6p (26p/ 32p). Totalul punctajelor obținute arată că B.M.O prezintă capacitate de comunicare și exprimare bună, dar relaționarea, dezvoltarea comportamentelor independente nu sunt adecvate vârstei sale biologice.

În acord cu cele studiate din literatura de specialitate, este de știut faptul că, copii cu Sindrom Down întâmpină dificultăți în elaborarea construcțiilor gramaticale, ei au o vorbire specifică, datorită spasmicității musculaturii aparatului fono-articulaor, ceea ce îi face mai greu de înțeleși, de unde și dificultățile lor de relaționare. Ca și în cazul lui B., de multe ori se simte rușinată în momentul când vorbește, se exprimă mai bine dacă combină limbajul verbal cu gesturile manuale.

Munca în echipă, au motivat-o pe B., astfel, la îndeplinirea obiectivelor din Programul de intervenție a întâmpinat puține dificultăți, fiind foarte atrasă de activitățile artistico-plastice, atelierele de gătit și dans, ieșirile din oraș, vizita la SAM Codlea. A fost cea mai ,,vorbăreață,, dintre fete, a devenit ,,șefa,, atelierul de hande-made. Chiar dacă la început a fost mai retrasă, pe parcurs s-a acomodat foarte bine și a realizat lucruri foarte frumoase de care era foarte mândră.

Reușind să comunice mai bine, eficiența Programului se resimte cel mai mult în sfera Socializare, unde își mărește punctajul imițial cu 6 puncte. Astfel la subcategoria Activități de joc demonstrează că știe să aștepte, să fie mai răbdătoare. La categoria Activități acasă se remarcă un progres de 5 puncte- datorită faptului că s-a familiarizat cu activități practic-gospodărești, îmbunătățirea conduitei casnice se resimte în mediul familial-ajută mai des la treburi casnice, își ia singură mici responsabilități, vrea să meargă singură să își cumpere lucruri, ajută la treburi în bucătărie, fără să i se ceară neaparat acest lucru.

În concluzie, în urma reaplicării Scalei de maturitate socială Gunzburg, analiza finală a datelor grafice ne arată că B.M.O. a atins d.p.d.v. psihologic un nivel ridicat de maturizare socială.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD), ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.6.12.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD)

Conform datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale / finale, se surprinde conturarea unui profil dizarmonic d.p.d.v. adaptativ. Analiza performanțelor constată deficite în dezvoltare, mai ales în cazul comportamentelor socio-afective și relaționale.

În acest context, cel mai ridicat nivel a fost atins în sfera abilităților, priceperilor și deprinderilor de Autonomie (60p/ 60p), iar cel mai inferior, în sfera comportamentelor de reactivitate emoțională și Autocontrol (6p/ 6p), Responsabilitate (2p/ 2p).

Cote reduse sunt sesizabile și în sfera abilităților de Socializare (15p/ 17p), fapt ce confirmă problemele de comunicare, limbaj și relaționare ale copilului cu partenerii sociali, dar și o labilitate și imaturitate socio-emoțională, cele două probleme fiind în strânsă legătură una cu alta. Analizând comportamentul verbal și relațional d.p.d.v. adaptativ, se constată că, în categoria Dezvoltarea limbajului cel mai mare progres se remarcă în sfera Dezvoltării limbajului social-este mai atentă cum își formulează propozițiile, discută mai liber cu ceilalți despre sine și evenimente recente, folosește mai des formule de adresare și politețe. La Socializare își mărește punctajul inițial pe categoriile Interacțiunea cu ceilalți și Participarea la activități de grup-este mai deschisă, mai prietenoasă, are mai multă încredere în a stabili relații cu ceilalți, fără să simtă teamă sau frică.

Intervenția terapeutică s-a orientat în special pe achiziționarea de deprinderi din sfera comportamentelor verbale, socio-emoționale și relaționale.

În concluzie, se poate afirma că, în urma participării la Programul de intervenție, punctajul inițial i se îmbunătățește cu 14 p- ceea ce este un aspect foarte bun, chiar dacă nu trece la un nivel superior de dezvoltare și dacă ne raportăm la media grupului. I s-a îmbunătățit capacitatea de exprimare, relaționare, iși dezvoltă comportamentul autonom, a învățat să folosească telefonul, iar acasă este mult mai implicată în activitățile gospodărești. Este mai reponsabilă, are grijă de felul în care arată, este mai empatică și mai prietenoasă. Este de remarcat și buna colaborare și implicare a mamei în acest sens, care o încurajează să fie cât mai independentă, o implică in activități diverse atât acasă cât și în afara ei.

Analiza finală a punctajelor obținute ne arată că d.p.d.v. psihologic B.M.O. este o elevă cu un nivel de dezvoltare mediu al comportamentelor de adaptare socială.

5.7. Studiu de caz 7

Numele și prenumele: S. M. D.

Diagnostc: Autism infantil

Dizabilitate intelectuală moderată / severă

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Numele și prenumele: S. M. D.

2. Data nașterii: 09.05.2005

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Brașov, Calea București, 45

5. Numele și ocupația tatălui: nu se cunoaște tatăl biologic

6. Numele și ocupația mamei: S.A, casnică

7. Situația materială: precară

8. Școala/ruta școlară:-a frecventat Grădinița normală, apoi a fost înscris la Școala Gimnazială nr.25 din clasa I-a

9. Clasa: a VI-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: nu are

Condiții de locuit: precare, locuiesc cu bunicii copilului într-un apartament de 2 camere

Relațiile dintre părinți: inexistente, nu țin legătura

Relațiile dintre părinți și copil: atât mama, cât și bunicii sunt preocupați de educația și recuperarea copilului

Atitudinea părinților față de problemele copilului: mama este conștientă de problemele pe care le are copilul și în prezent s-a resemnat în ceea ce îl privește. Bunicii o susțin pe mamă din toate punctele de vedere. Copilul este foarte atașat de bunici.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: mama este cea care se implică si colaborează cu școala și cadrele didacticeâ

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1.Date medicale semnificative: conform dosarului medical, nu suferă de alte probleme medicale. Naștere la termen, prin cezariana.

2. Date psihologice semnificative: Autism infantil, Dizabilitate intelectuală moderată/ severă -întârziere în dezvoltarea limbajului, dislalie polimorfă

-Gândirea-gândire preponderent imitativă-imită acțiuni, conduite, expresii verbale. Operează cu funcții oeratorii de gradul I/II.

-Memoria-mecanică vizuală-reține amănunte în general nesemnificative pe care le interiorizează și care se transformă în ticuri sau bizarerii de comportament (de ex. reține, preia și execută impulsiv și necontrolat anumite ticuri cum ar fi cel de a mișca într-un anumit fel un creion, pai etc.)

-Atenția-deficit de concentrare și stabilitate a atenției voluntare-manifestă atenție voluntară și stabilitate în sarcina de lucru cca. 8 minute. Atenția este distrată de orice zgomot sau factor perturbator.

3. Date pedagogice semnificative: retard în dezvoltarea limbajului, nedezvoltarea scris-cititului

4. Date sociale semnificative: familia este una dezorganizată, cu probleme materiale. Bunicii o ajută material pe mamă, care nu lucrează. Copilul nu își cunoaște tatăl, familia nu ține legătura cu el, nici el nu se interesează de copil. Mama a acceptat greu diagnosticul lui S., l-a retras un an de la școală, de aceea copilul este acum in clasa a VI-a. În perioada preșcolară a beneficiat de terapie logopedică. În prezent nu este inclus în nici o formă de terapie complementară, în afara școlii.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I- adaptare

– Scala comportamentelor de adaptare, după Elena Vlad

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional..

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care elevul S.M.D. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.7.7. Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către SM.D.

Interpretarea rezultatelor

DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Deprinderile și priceperile de autonomie personală și de autoservire –deprinderile igienico-sanitare și de autonomie personală sunt neformate, nedezvoltate. Nu știe să folosească independent toaleta, se mai întâmplă ,,accidente”. Are nevoie de ajutor în efectuarea igienei zilnice, se spală singur doar pe față și pe mâini. Nu se îmbracă/dezbracă singur. Mănâncă și bea singur, în mod acceptabil. Nu iese nesupravegheat, are nevoie de sprijin permanent, dar este obișnuit și îi plac ieșirile prin parc și magazine.

2.DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltare senzorială-manifestă deficit senzorial tipic TSA- hipersensibil la unele mirosuri puternice (de parfum, mâncare etc.), are obiceiul de a miroase persoanele cu care intră în contact

Dezvoltare motorie / mobilitate / agilitate – nivel slab al deprinderilor motrice, nu prezintă forță și viteză de reacție în mișcări. Prezintă dificultăți în echilibru, merge singur într-un stil aparte, întâmpină dificultăți și dezvoltă anxietate la trecerea peste obstacole. Urcă și coboară scările cu ajutor. Nu circulă singur nesupravegheat. Poate să prindă și să arunce o minge. Manifestă rezistență mică la efort, obosește repede.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate- deprinderile practice și motricitatea fină sunt deficitare, cu mișcări și stereotipii motorii specifice ale mâinilor, părților corpului- învârtirea obiectelor, legănarea trunchiului înainte și înapoi, în poziția șezut pe fundal muzical sau doar ritmat, fluturarea degetelor în fața ochilor, bătutul din picioare, deschiderea/ închiderea ușilor de la dulap/ sertare, scuturarea vitrinelor, mișcarea draperiilor. Colorează și pictează cu ajutor, modelează plastilina, înșiră mărgele mari pe ață. Nu taie, nu decupează, lipește cu ajutor. Are nevoie de sprijin permanent în efectuarea lucrărilor.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri – prezintă dificultăți de analiză și sinteză, poate clasifica după criterii de formă, culoare, mărime; nu poate opera cu sensuri și simboluri. Identifică pătratul, cercul dintr-o listă de desene; exprimă compararea măsurilor a două obiecte folosind termenii mai mare – mai mic; enumeră zilele săptămânii dar nu și lunile.

Comportarea față de număr-diferențiază și asociază cu ajutor între un lucru și mai multe lucruri, nu sesizează diferența dintre obiecte diferite. Numără, operează cu ajutor concret-intuitiv în conc.0-10, nu poate enumera în jur de 30 de obiecte, nu cunoaște banii, .

Comportarea cu hârtia și creionul -pensa digitală este slab formată, rămâne doar la la faza de mâzgălituri, nu și-a însușit scris-cititul, vocabularul funcțional este nedezvoltat.

Exprimarea – prezintă dislalie polimorfă, ecolalie, retard grav în dezvoltarea limbajului-

Limbajul este stereotip, cu probleme de pronunție. Pronunță corect vocalele; cuvintele scurte se pot înțelege, mai ales daca sunt despărțite în silabe. Vorbitul este repezit, accelerat sau grăbit. Prezintă ecolalie și stereotipii verbale -repetă constant cuvinte/ expresii prazitare care distorsionează înțelegerea mesajului și sunt rezultatul unor mesaje cognitiv -afective .

În comunicare apar frecvent ticuri verbale și nonverbale. Stereotipiille verbale accentuate nu împiedică, totuși, reținerea și evocarea cuvintelor. Sintezele verbale comunicative sunt defectuase, propozițiile sunt simple, iar vocabularul activ insuficient exersat în contexte variate de comunicare. Recunoaște unele litere și își transcrie propriul nume cu litere de tipar.

Comprehensiune- înțelege comenzi verbale scurte și răspunde la acestea, ajutându-se și de limbajul gestual- asociază cuvintele cu gesturi pentru a-și exprima dorințele, execută 2-3 comenzi verbale care implică o singură acțiune (,,deschide dulapul”) Nu și-a însușit scris-cititul.

Dezvoltarea limbajului social- nu inițiază conversații cu ceilalți elevi, dar nu îl deranjează prezența acestora și răspunde uneori pozitiv solicitărilor de participare la joc.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-neformate și nedezvoltate

Are o ,,fixație” pe aranjatul obiectelor din jur-totul trebuie să fie la locul lui. Aranjează prin casă (haine, obiecte), mânuiește cu ajutor ustensile și obiecte din bucătărie. Nu iese nesupravegheat, are nevoie de sprijin permanent, dar este obișnuit și îi plac ieșirile prin parc și magazine.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional -dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale, atitudine indiferentă ori rezervată față de colegi. Nu inițiază conversații cu ceilalți, dar nu îl deranjează prezența acestora și răspunde uneori pozitiv solicitărilor de participare la joc. S. este acceptat de către ceilalți. Nu este agresiv, îi este teamă de străini. Exprimarea emoțiilor este inadecvată-dificultăți în identificarea emoțiilor proprii sau ale celorlalți; toleranță scăzută față de situațiile stresante, ce reprezintă adesea motivul comportamentelor negative.

7. AUTOCONTROL

Prezintă dificultăți în identificarea emoțiilor proprii sau ale celorlalți, toleranță scăzută față de situațiile stresante, ce reprezintă adesea motivul comportamentelor negative.

8. RESPONSABILITATE

Necesită sprijin și supraveghere permanentă din partea adultului. Manifestă stereotipii, fixații și comportamente specifice copilului cu TSA-fluturatul mâinilor, fixație pe anumite obiecte (creioane) și alimente ( carne), lipsă de interes față de alte persoane, eșec în dezvoltarea relațiilor sociale adecvate, rezistență la schimbarea mediului înconjurător.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare al lui S.M.D. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către acesta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000).

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program a dat dovadă de cooperare în rezolvarea sarcinilor, deși a avut nevoie de sprijin verbal și motivare susținută.

Profilul maturizării sociale – Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( E. Vlad, 2000)

Fig. 5.7.13. Profilul maturizării sociale – Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

În acord cu datele grafice rezultate, analiza preliminară a surprins un deficit în dezvoltare și o evoluție dizarmonică, nivelul de dezvoltare și maturizare socială atingând un nivel foarte scăzut.

Astfel, cel mai înalt nivel s-a atins în sfera priceperilor și deprinderilor de Autoservire (23p/ 26p) ,cel mai inferior nivel în sfera Ocupație (6p/ 7p).

În ceea ce privește problema principală cu care se confruntă elevul, domeniile Comunicare și Socializare-se remarcă un ușor progres în dobândirea achizițiilor de comunicare și relaționare. Pe ambele arii s- a îmbunătățit punctajul inițial cu câte 4 puncte- Comunicare (21p/ 25p), Socializare (14p/ 15p).

Intervenția terapeutică în cadrul Atelierelor din Programul de interveție s-a axat în cazul lui S. M. pe combinarea și aplicarea mai multor modalități de exprimare –dans, muzică, mișcare,culoare muncă, mimă și pantonimă, în vederea dezvoltării capacității de comunicare și relaționare în manieră proprie. Aceste variații ușoare, chiar și la nivelul acestor stadii inferioare, ne face să credem că Atelierele au îmbunătățit nivelul achizițiilor și abilităților lui S.M.D.- cu sprijin direct și îndrumare permanentă execută aceași sarcină timp de 15-20 de minute și cere ajutor în maniera sa atunci când este cazul. De asemenea, recunoaște uneltele de lucru specifice atelierelor de ergoterapie și abilitare manuală, sortează materia primă pe culori fără model, dar cu ajutor. Partcicipă cu mama la atelierele de gătit, meloterapie și la vizitele prin oraș. Îi place muzica și instrumentele muzicale.

Analiza finală a datelor grafice ne arată că S.M.D. se află la un nivel inferior de dezvoltare și maturizare socială

Profilul comportamentului adaptativ-Scala de adaptare socială (AAMD) ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.7.14.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD)

Conform datelor grafice obținute în urma evaluărilor inițiale / finale, se surprinde și pe acest domeniu de dezvoltare o discrepanță în evoluția și recuperarea elevului. Punctajele scăzute indică dificultățile cu care se confruntă pe toate palierele dezvoltării sale. Analiza datelor indică performanțe foarte scăzute, ceea ce ne confirmă faptul că autismul infantil asociat cu dizabilitatea moderată / severă îi afectează grav dezvoltarea capacităților de autonomie, interacțiune și comunicare cu cei din jur.

În acest context, cel mai ridicat punctaj s-a remarcat în sfera deprinderilor și priceperilor de Autoservire (33p/ 34p), iar cel mai inferior punctaj în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 1p /1p, Activități casnice 3p/ 3p, Activități profesionale 0p /0p ) respectiv în sfera comportamentului socio-afectiv (Responsabilitate 3p/ 3 p și Socializare 10p/10p). De remarcat este faptul că punctajele au rămas identice în majoritatea cazurilor, neconstatându-se nici un progres minor la nivelul acestor achiziții.

Se înregistrează un progres minim de 2 p în sfera Dezvoltării limbajului, ceea ce ne arată că S.M. a reușit să își înlăture anxietatea și că adițional comportamentelor de comunicare augmentative și alternative, recurge și la comunicarea verbală în manieră proprie, care datorită deficitelor prezentate este dificil de decodat de către interlocutor. Chiar dacă comunicarea de natură verbală este deficitară, S. apelează la o serie de alte mijloace cu rol comunicativ, dintre care, cele mai frecvente sunt simbolurile concrete și gesturile simple.

Analiza finală a datelor grafice obținute ne arată că S.M.D. se află la un nivel inferior de dezvoltare al comportamentelor adaptative.

5.8. Studiu de caz 8

Numele și prenumele: P.C.

Diagnostic: Autism infantil

Dizabilitate intelectuală moderată /severă

Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție,

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Numele și prenumele: P.C.

2. Data nașterii: 26.01.2007

3. Vârsta: 13 ani

4. Adresa: Brașov, strada Zorilor, 89

5. Numele și ocupația tatălui: P.C., inginer

6. Numele și ocupația mamei: P.C. , profesoară

7. Situația materială: foarte bună

8. Școala/ruta școlară: a frecventat Grădinița normală, apoi a fost înscris și integrat la Școala Gimnazială nr.8 din Brașov

9. Clasa: a VI-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: un frate geamăn și un frate care este la liceu

Condiții de locuit: foarte bune

Relațiile dintre părinți: armonioase, de înțelegere și susținere reciprocă

Relațiile dintre părinți și copil: mama este cea care se implică mai mult în educarea și recuperarea copilului.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: implicare, informare continuă atât cu profesorii de la clasă, cât și cu prof. de sprijin

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: atât părinții, cât și însoțitorul permanent au o relație foarte bună cu cadrele didactice și prof. de sprijin

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1.Date medicale semnificative: conform dosarului personal, C. este diagnosticat cu Autism infantil, Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție. Nu apare în evidență cu alte probleme medicale. Provine dintr-o sarcină gemelară. Fratele geamăn este tipic și învață foarte bine. Sarcina și nașterea a decurs normal, la termen.

2. Date psihologice semnificative: Autism infantil cu Sindrom hiperkinetic și deficit de atenție, Retard în dezvoltarea limbajului, Dizabilitate intelectuală moderată / severă

-Gândirea-operează cu procese și funcții operatorii de gradul I-întâmpină dificultăți și la nivelul operațiilor analitico-sintetice.

-Memoria- preponderent mecanică, lacunară, fixează informația cu foarte mare dificultate și pentru o perioadă scurtă de timp. Prezintă deficit grav de memorie.

Atenția- deficitară, fluctuantă-capacitatea de concentrare este foarte redus.

3. Date pedagogice semnificative: nedezvoltarea limbajului, nonverbal

4. Date sociale semnificative: familia are o situație materială foarte bună, copilul a beneficiat în particular de terapie logopedică și terapie ABA. În prezent beneficiază de terapie logopedică în afara școlii. Provine dintr-o sarcină gemelară. Fratele geamăn este tipic și învață foarte bine. Este foarte talentat la muzică și cântă la chitară. Între cei doi există o relație foarte specială, fiind în aceeași clasă, C. este susținut permanent de către fratele său. Îl însoțește la toate activitățile extracurriculare, unde cântă și el la chitară.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000)

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional..

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care elevul P.C. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.8.8. Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către P.C.

Interpretarea rezultatelor

DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Deprinderile și priceperile de autonomie personală și de autoservire –deprinderile igienico-sanitare și de autonomie personală sunt neformate, nedezvoltate. Nu indică necesitatea folosirii toaletei, nu ajută la îmbrăcat, dezbrăcat, hrănire. Când îi este foame, devine agitat. Nu se deplasează singur, are însoțitor permanent.

DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltarea senzorială- fără deficit de auz sau de văz, prezintă deficit senzorial tipic TSA, nu suportă sunetele puternice ori prea înalte.

Dezvoltarea motorie / mobilitate / agilitate-dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei biologice, dezvoltarea motorie prezintă particularități specifice autismului-postură și mers specific, legănat, mers pe vărfuri, probleme de coordonare și echilibru. Urcă și coboară scările cu ambele picioare, sare pe loc. Prezintă dificultăți în a-și coordona mișcările simultane ale membrelor superioare și inferioare. Nu se balansează, nu stă pe vârfuri, nu efectuează mișcări complexe cu mâinile.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate -deprinderile practice și motricitatea fină sunt deficitare, cu mișcări și stereotipii motorii specifice ale mâinilor, părților corpului- învârtirea obiectelor, jucăriilor, legănatul părților corpului, fixații pe anumite obiecte (jucării muzicale, creioane, dinozauri din plastic) și mâncare (dulciuri, iaurt)

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri-structurile psihomotrice și abilitățile perceptiv-motrice sunt slab dezvoltate. Schema corporală și lateralitatea sunt deficitare: copilul este capabil să indice componentele corpului, elemente ale feței numai dupa imitație, recunoaște culorile primare. Organizarea spatio-temporală este nestructurată, neorganizată- nu cunoaște zilele săptămânii, anotimpurile, ceasul. Arată /asociază prin dirijarea mânii culori, mărimi și forme geometrice simlple.

Comportarea față de număr- nu este fixat conceptul de număr, operează doar în plan obiectual-concret și cu sprijin psihopedagogic. Cu ajutor direct poate diferenția între un lucru și mai multe lucruri, poate enumera mecanic 10 obiecte.

Comportarea cu hârtia și creionul- cu ajutor direct desenează primitiv "omul" arătând capul și picioarele.Trasează linii, forme simple, unește puncte/ colorează cu ajutor direct /dirijarea mâinii. Nu și-a însușit scris –cititul.

Exprimarea -prezintă dislalie polimorfă, retard grav în dezvoltarea limbajului, ecolalie

Este nonverbal, prezintă nedezvoltarea limbajului. Emite un număr limitat de cuvinte și sunete, imitația verbală este absentă. Repetă silabe fără sens (,,iba-iba,,) Expresiile non-verbale sunt limitate, poate doar să ,,indice foamea,, sau ,, ce dorește, arătând cu degetul sau prin vocalize,,

Comprehensiune- răspunde prin gesturi unor comenzi simple, dacă acestea sunt întărite simbolic.

Dezvoltarea limbajului social-nedezvoltat. Transmite starea de discomfort (foame, sete, durere) sau starea de bine prin mișcări particulare ale părților corpului, emisii vocale (plân, țipete) sau emisii faciale (râs, zâmbet).

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE- neformate. Nu execută sarcini casnice ori gospodărești, nu mânuiește obiecte casnice. Nu iese nesupravegheat, are nevoie de sprijin permanent.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional -capacitate de comunicare și relaționare deficitară. Nu stabilește contactul vizual, nu interacționează cu copii, relaționează cu adulții în sensul că poate fi interesat de particularitățile feței unei persoane, de anumite piese vestimentare. Este atras de jucării simple, preferă să se joace singur, nu caută jocul alături de alți copii. Arată interes către muzică (îl liniștește) și mișcări ritmice repetitive.

7. AUTOCONTROL

Prezintă intoleranță scăzută la frustrare, cu episoade de plâns și agitație psihomotrică. Persisită în activități și comportamente repetitive. Nu are inițiativă ,execută sarcinile sub coordonare și supraveghere.

8. RESPONSABILITATE

Manifestări comportamentale specifice autismului infantil-stereotipii, fixații, lipsa contactului vizual, agitație psihomotorie, lipsă de interes față de persoane și activitățile școlare. A fost integrat încă din perioada preșcolară în învățământul de masă. În particular beneficiază de terapii complementare. A înregistrat progrese pe toate planurile, însă odată cu pubertatea, comportamentul și afectivitatea s-au modificat. Necesită supraveghere permanentă din partea adultului.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare al lui P.C s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către acesta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

Pe parcursul evaluărilor și activităților din Program, P.C. a avut nevoie de sprijin permanent și motivare susținută.

Profilul maturizării sociale – Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.8.15. Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Analiza datelor grafice surprind o evoluție dizarmonică, pe toate palierele dezvoltării elevului. Astfel, cel mai ridicat nivel s-a obținut în sfera achizițiilor Comunicare (13p/ 14p), iar cel mai scăzut punctaj în aria Socializare (2p/ 2p).

Decalajul dintre punctaje ne indică faptul că P.C. reușește să își exprime nevoile elementare cu ajutorul gesturilor, semnelor și simbolurilor, dar recurge la această formă de comunicare în scopul satisfacerii nevoilor, nu cu scopul de a relaționa cu cei din jur.

În acest context, P.D. recurge la o gamă largă de manifestări comportamentale d.p.d.v. al comunicării, care implică: indicarea / oferirea de imagini sau obiecte concrete, realizarea unor acțiuni de pantonimă (parte a acțiunii solicitate) și emiterea unor sunete (în general onomatopee).

Deficitul de dezvoltare se manifestă pregnant și pe celelalte arii-Autoservire (3p/5p), respectiv Ocupație (5p/6p). P.C. prezintă nedezvoltarea deprindereilor igienico-sanitare și de autoservire elementare. În acord cu datele grafice, se remarcă faptul că în urma intervenției, P.C. nu a realizat progrese semnificative, numai ușoare variațiuni în sfera abilităților de Comunicare (3p) și Ocupație (1p).

Punctajele scăzute indică dificultățile cu care P.C. se confruntă pe toate palierele dezvoltării sale. Autismul infantil asociat cu Sindromul hiperkinetic și dizabilitate intelectuală moderată / severă îi afectează grav dezvoltarea capacităților de autonomie, interacțiune și comunicare cu cei din jur.

Analiza finală a punctajelor obținute ne indică faptul că C. a rămas la un nivel scăzut de maturitate socială.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD) (E. Vlad, 2000)

Fig.5.8.16.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială AAMD

La o analiză preliminară a datelor grafice se remarcă discontinuități în dobândirea achizițiilor specifice domeniilor supuse studiului.

Astfel, cel mai ridicat nivel se constată în sfera deprinderilor motrice, Dezvoltare fizică (11p/ 12p) și Autonomie (19p/ 21p)-datorită dezvoltării fizice și motricității grosiere corespunzătoare vârstei biologice. Cele mai scăzute punctaje se remarcă în aria Dezvoltării limbajului(3p/4p), Socializării(3p/ 4p), respectiv în sfera deprinderilor și abilităților socio-profesionale. Aceste scoruri scăzute confirmă deficitele majore cu care se confruntă elevul -absența limbajului, retard psihomotor, incapacitate de relaționare, dezinteres față de activități. Din punct de vedere al relaționării cu alte persoane, P.C. ignoră în totalitate copiii, însă se supune autorității adultului.

Având în vedere stereotipiile comportamentului autist, Programul a avut rolul de a-l detensiona pe C., de a-i reduce starea de anxietate, în vederea dezvoltării deprinderilor și priceperilor de autonomie personală, îmbunătățirea abilităților de relaționare în manieră proprie și capacitatea de gestionare a emoțiilor.

A reacționat cel mai bine la atelierele de meloterapie-s-a remarcat o mai bună destindere și o relaxare psiho-emoțională. Activitățile de grup l-au motivat, copilul răspunzând pozitiv terapiei specifice.

Analiza finală a datelor grafice obținute ne arată că elevul P.C. se află la un nivel inferior de dezvoltare al comportamentelor adaptative.

5.9. Studiu de caz 9

Numele și prenumele D. G.

Diagnostic: Întârziere în dezvoltarea psihică și a limbajului

Dizabilitate intelectuală ușoară, Emotivitate accentuată

I. PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE:

1. Numele și prenumele: D.G., sex feminin

2. Data nașterii: 17.10.2005

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Brașov, strada Nucului 32

5. Numele și ocupația tatălui: L.G., fără ocupație

6. Numele și ocupația mamei: E.G., vânzător ambulant în piață

7. Situația materială: precară

8. Școala/ruta școlară: a frecventat Grădinița normal dincartierul Noua și este înscrisă din clasa pregătitoare la Școala Gimnazială nr.3 din Brașov

9. Clasa: a VIII-a

B.SITUAȚIA FAMILIALĂ:

Frați: 1 frate de 22 ani

Condiții de locuit: casă cu 2 camere și bucătărie, proprietate personală

Relațiile dintre părinți: armonioase, de înțelegere și susținere

Relațiile dintre părinți și copil: ambii părinți sunt preocupați de educația și îngrijirea fetei, însă mama este mai implicată și îi oferă mai multă afecțiune. Ambii părinți au o atitudine hiperprotectoare față de copil, o controlează excesiv, mai ales tatăl.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: în ciuda situației materiale precare, părinții fac tot posibilul pentru a satisface nevoile copilului și pentru a o trimite regulat la școală. O aduc și o iau de la școală, nu o lasă nesupravegheată, deși D. s-ar descurca singură.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: mama este cea care menține permanent legătura cu școală. Are o relație bună cu toate cadrele didactice și cu prof.de sprijin. Participă în limita timpului și posibilităților la activitățile extracurriculare.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative:-nu există consemnări în dosarul personal despre eventuale probleme medicale în perioada perinatală sau la naștere. Sarcina și nașterea au decurs normnal, la termen. A suferit boli specifice copilăriei-varicelă. Prezintă ușoară supraponderabilitate.

2. Date psihologice semnificative: conform dosarului personal, D. este diagnosticată cu dizabilitate intelectuală ușoară, tulburări de limbaj și labilitate emoțională -dislalie polimorfă, emotivitate accentuată și fatigabilitate

-Gândire-preponderant mecanică, situațională, ancorată în situații concrete și imediate, capacitatea de generalizare și abstractizare este deficitară.

-Memoria-memorarea este mecanică, păstrarea informației de scurtă durată, reactualizarea cunoștințelor lacunară.

Atenția -fluctuantă, în funcție de starea de oboseală și emoțională. Prezintă dificultăți de concentrare a atenției.

3.Date pedagogice semnificative:-dificultăți de învățare, disgrafie/dislexie

4. Date sociale semnificative:-familia nu are un venit stabil-trăesc din alocație și venitul de însoțitor al fetei. Ocazional vând legume în piața. Aparțin etniei rrome și o educă și pe D. conform obiceiurilor lor. Pe D. au vrut să o școlarizeze și vor să îi ofere un viitor mai bun. Ambii părinți sunt analfabeți.

II. EVALUARE INIȚIALĂ/ STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I- (adaptare după E. Vlad, 2000)

– Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care eleva D.G. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale/finale.

Tabel 5.9.9. Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către D.G.

Interpretarea rezultatelor

1. DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Deprinderile și priceperile de autonomie personală și de autoservire-bine formate și exersate

Deprinderile de autonomie personală, de igienă și autoservire sunt foarte bine formate și exersate. Nu este dependentă de ajutorul adultului. Are dezvoltate abilități, deprinderi și comportamente independende în diverse situații de viață. Folosește telefonul corect, se poate deplasa singură în diferite locații în apropierea casei și nu numai, știe să își cumpere un produs dintr-un magazin. Cunoaște și aplică reguli elementare de conduită în relațiile cu cei din jur.

2.DEZVOLTARE FIZICĂ, MOTORIE ȘI PSIHOMOTORIE

Dezvoltarea senzorială-fără deficențe senzoriale

Dezvoltarea motorie /mobilitate /agilitate -dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei biologice. Dezvoltarea și coordonarea motrică este bună, fără probleme majore de mers ori echilibru. Urcă, coboară scările corespunzător, stă pe vârfuri, se balansează, aruncă și prinde mingea, execută mișcări mai complexe cu mâinile. Rezistență scăzută la efort fizic și intelectual: obosește ușor, datorită tendinței de supraponderabilitate dar și a labilității psiho-afective.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate- dexteritate și motricitate fină bine dezvoltate – achizițiile la nivelul abilităților manual-practice sunt bine exersate-decupează, taie cu ușurință, realizează mici produse și lucrări din hârtie sau materiale diverse, împletește, coase, mânuiește ustensile și obiecte casnice sau de grădinărit.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri – elementele psihomotrice sunt relativ bine organizate și structurate-prezintă dificultăți în orientarea spațio-temporală-cunoaște, apreciază și se orientează după ceas, dar are dificultăți în conceptualizarea noțiunii de timp. Lateralitatea este predominant dreaptă.

Comportarea față de număr-înțelege și discriminează între un lucru și mai multe lucruri, enumeră mechanic 30 obiecte, rezolvă adunări, scăderi cu /fără trecere peste ordin în conc.0-1000. Rezolvă exerciții și probleme cu o singură operație. Reușește să rezolve înmulțiri și împărțiri simple, cu ajutor.

Comportarea cu hârtia și creionul- desenează liber elemente și figuri mai complexe (ex.peisaj), scrie îngrijit și ordonat încadrându-se în spațiul grafic, recunoaște și citește un text cu mesaj social (ex.program tv).

Exprimarea – prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie. Scrie după copiere inteligibil cu litere mici de mână, respectând spațiul grafic. După dictare scrie mai greoi. Limbajul scris prezintă omisiuni și inversări de litere –p/f, b/d, v/f, greșeli gramaticale. Folosește limbajul mimico-gestual în comunicare. Se exprimă greoi, cu dezacorduri. Folosește cuvinte și propoziții simple în comunicare. Vorbește pe un ton jos, slab și ezitant. Descrie acțiuni, obiecte, evenimente de pe imagini.

Comprehensiune- înțelege semnificația unui mesaj simplu-repovestește conținutul mesajului cu ajutor, identifică personajele și ideile principale dintr-o povestire scurtă. Repovestește cu ajutor o povestioară audiată / văzută.

Dezvoltarea limbajului social- are tendinta de a-și reprima emoțiile și gândurile. Timiditatea și emotivitatea accentuată îi îngreunează și mai mult capacitatea de exprimare. Înțelege mesajul transmis și reacționează adecvat, răspunde formulând râspunsuri logice și inteligibile. Cunoaște și folosește în mod natural formulele de adresare și politețe în comunicare.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-deprinderile de viață independentă și socio-profesionale sunt relative bine dezvoltate și exersate. Cunoaște și aplică reguli elementare de conduită în relațiile cu cei din jur. Controlul parental excesiv o inhibă în reacții și comportamente. În timpul liber se deplasează prin oraș cu verișorii mai mari. Efectuează mici cumpărături, efectuează sarcini casnice în gospodărie –ajută în bucătărie, cunoaște și prepară rețete simple, este preocupată de modă și coafură, aranjează coafura prietenelor, împletește, coase, folosește ustensile mai complexe fără prrobleme.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional – deficitar. Datorită controlului parental excesiv și a educației specifice etniei rrome, D. întâmpină probleme de exprimare și relaționare cu cei din jur, mai ales acum la vârsta pubertății. Este foarte tăcută, nu vorbește decât în prezența persoanelor cu care se simte confortabilă și pe care îi cunoaște foarte bine. Este respectuoasă și săritoare atât cu profesorii cât și cu colegii. Profesorii o respectă, o ajută și o susțin. Este reținută și timidă în relațiile cu ceilalți, dar reușește să își facă câțiva prieteni. Imaginea de sine nerealistă, deformată de autoritatea exagerată a părinților, dar și de insuficienta valorizare au determinat formarea unui comportament de evitare. Are o relație foarte bună cu prof. itinerant. Își cunoaște profesorii, colegii, membrii familiei, cunoaște date despre sine și familie. Capacitatea de comunicare verbală și relaționară este cea mai afectată, din cauza labilității socio-emoționale și educației primite de către părinți.

7. AUTOCONTROL

Capacitatea de autocontrol este instabilă, dependentă de starea afectivă. Prezintă inițiativă numai dacă activitatea îi face plăcere. Motivația trebuie susținută de laude, stimulente, aprecieri, încurajări permanente din partea profesorului. Are un ritm de lucru bun, dacă activitatea este pe placul ei și sarcinile sunt explicate. Este foarte sensibilă, se supără din orice,

nu suportă critica sau dojeana.

8. RESPONSABILITATE

Nu este dependentă de sprijinul permanent al adultului-are grijă de lucrurile sale, este ordonată , conștiincioasă, săritoare și empatică. Capacitatea de efort conștient voluntar prezintă o rezistență scăzută, intervine prematur oboseala și plictiseala

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare a lui D.G. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către aceasta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare dpă E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad, 2000).

Pe parcursul evaluărilor și a activităților din Programul de intervenție, D. a colaborat foarte bine, a fost pozitivă și implicată.

Profilul maturizării sociale – Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I (E. Vlad, 2000)

Fig.5.9.17.Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Analiza preliminară a datelor grafice indică o tendință de uniformizare în evoluție și dezvoltare, dar și un decalaj între nivelul achizițiilor și abilităților de autoservire și comunicare și capacitatea de relaționare. Astfel, cele mai relevante progrese s-au remarcat la nivelul achizițiilor în sfera Autoservire (70p/ 70p), respectiv Comunicare (58p/ 59p), cele mai scăzute punctaje la nivelul comportamentelor de relaționare și Socializare (24p/ 31p), respectiv Ocupație (29p/ 31p). Se remarcă faptul că, pe toate ariile de dezvoltare se constată progrese, în afară de deprinderile și priceperile din sfera Autoservire, unde abilitățile sunt formate și fixate foarte bine, fapt pentru care punctajele au rămas identice.

Analiza comportamentului verbal și relațional ne indică faptul că, domeniile care ne interesează și au fost supuse investigației-Comunicarea și Socializarea, au prezentat o îmbunătățire pe parcursul implementării Programului de intervenție. Astfel, la nivelul abilităților de Comunicare se mărește scorul cu 1 p.(58p/ 59p)-povestește mai coerent, reușește să efectueze diferențieri și reprezentări grafice mai complexe, fără să abandoneze sarcina.

La Socializare, se observă o diferență de 7p. față de scorul inițial (24p/31p). Această diferență evolutivă ne indică faptul că s-a îmbunătățit comportamentul socio-relațional – și-a îmbunătățit imaginea de sine, devine mai relaxată și degajată, fapt ce o ajută în sens pozitiv șă își exprime gândurile și sentimenetele, să comunice și să stabileasca mai ușor relații cu ceilalți.

La subcategoria Activități de joc demonstrează că reușește să mimeze o acțiune, fără să-i fie rușine, cântă și dansează de față cu alții, ceea ce nu se întâmpla înainte. Cunoscând familia fetei, acest comportament ezitant și anxios se datorează și educației restrictive, bazată pe hiperprotecție excesivă, prin care se inhibă de fapt dezvoltarea personalității copilului, rezultând neîncredere în forțele proprii, neîncredere în ceilalți, și automat toate acestea ducând la dificultăți de comunicare și relaționare.

În concluzie, analiza finală a punctajelor obținute în urma evaluărilor inițiale / finale ne arată că D.G. a atins un nivel ridicat de maturitate socială, îmbunătățindu-și scorul inițial cu un total de 10 p.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD)( E. Vlad, 2000)

Fig.5.9.18.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială AAMD

Analiza datelor grafice au surprins anumite discontinuități în evoluție pe ariile studiate. Astfel, pragul superior al profilului general de dezvoltare este atins în sfera Autonomie (71p/ 71p), iar cel inferior în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 7p / 10p, Activități casnice 11p/16p, Activități profesionale 2p / 3p ) respectiv în sfera comportamentului socio-afectiv (Responsabilitate 4p/ 5p și Socializare 14p/ 18p).

Analiza comportamentului verbal și relațional surprinde faptul că, eleva are formate și dezvoltate capacități de exprimare și comunicare în diverse situații, dar limbajul verbal nu este utilizat suficient, având dificultîți în comunicarea socială. Pe de altă parte, se confirmă în cazul lui D., faptul că, comportamentul parental excesiv a determinat un comportament evitant și a îngreunat capacitatea de relaționare -de unde punctajele mai scăzute în aria Socializare.

În acest context, intervenția terapeutică prin intermediul Programului s-a axat în cazul lui D. pe auto-, și intercunpoaștere, dezvoltarea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea imaginii de sine, în vederea dezvoltării capacității de exprimare a gândurilor și sentimentelor, îmbunătățirea comportamentului socio-afectiv și relațional.

Analiza rezultatelor obținute în urma reaplicării Scalei de adaptare după Elena Vlad ne indică faptul că D. a reușit să obțină progrese și să își îmbunătățescă punctajul inițial cu 7 puncte. Astfel, de la 185 p, trece de la nivel mediu de adaptare socială la un nivel ridicat de adaptare socială-191 p.

La secțiunea Dezvoltarea limbajului, cel mai mare punctaj îl obține la categoria Exprimare și Cunoașterea celorlalți, respectiv Dezvoltarea limbajului social. Astfel, se îmbunătățește capacitatea de exprimare, modul de formulare a propozițiilor, folosește mai frecvent propoziții care conțin expresii de genul-,,,deoarece”, ,,dar”, povestește mai degajat despre sine, ceilalți și evenimente din viața ei.

La secțiunea Socializare, se remarcă faptul că este mai disponibilă, atentă în relațiile cu colegii, fără să i se ceară acest lucru, nu este atât de crispată în fața persoanelor necunoscute ( mai ales adulți).

În acord cu rezulatele obținute reiese că D. este o adolescentă care se implică și în care se poate avea încredere- D. poate să își îmbunătățescă comportamentul adaptativ fiindcă deține un nivel ridicat de maturitate socială. Cu cât reușește mai mult să comunice și să socializeze, cu atât gradul de maturitate și adaptare socială vor crește.

5.10. Studiu de caz 10

Numele și prenumele: I.H.

Diagnostic: Întârziere în dezvoltarea psihică și a limbajului

Dizabilitate intelectuală ușoară,

Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție

I.PREZENTAREA CAZULUI

A. DATE PERSONALE

1. Numele și prenumele: I.H., sex masculin

2. Data nașterii: 23.03.2005

3. Vârsta: 15 ani

4. Adresa: Codlea, jud.Brașov

5. Numele și ocupația tatălui: P.I. – tatăl ,,adoptiv” la care este în plasament, nu se cunoaște tatăl biologic

6. Numele și ocupația mamei: M.I.-mama ,,adoptivă,, la care este în plasament, nu se cunoaște mama biologică

7. Situația materială: bună

8. Școala/ruta școlară: a frecventat Grădinița normală din Codlea, după care a fost înscis la Scoala Specială Brădet, în regim de internat

-din 2017 este integrat la Școala Gimnazială Codlea

9. Clasa: a VIII-a

B. SITUAȚIA FAMILIALĂ

Frați: frați naturali nu se cunosc-familia adoptivă are o fiică de vârstă adultă

Condiții de locuit: apartament 3 camere, proprietate personală

Relațiile dintre părinți: armonioase, de înțelegere și comunicare între soți

Relațiile dintre părinți și copil: părinții adoptivi sunt preocupați de educarea, îngrijirea și soarta băiatului. Îi acordă atenție, dragoste și o educație frumoasă în familie. Deși ambii se ocupă de copil, I. este mai atașat de mama adoptivă.

Atitudinea părinților față de problemele copilului: părinții adoptivi sunt preocupați de soarta copilului. L-au mai avut în plasament de mic, apoi a ajuns la internat. După ce s-a integrat copilul în școala de masă, l-au luat înapoi și îl cresc ca pe propriul copil.

Relațiile dintre părinți și colectivul de cadre didactice: mama adoptivă este cea care se implică mai mult și ține legătura cu școala și cadrele didactice.

C. ISTORICUL CAZULUI (ANAMNEZA):

1. Date medicale semnificative: sarcina și nașterea au decurs normal, fără probleme, nu este în evidență cu probleme medicale-starea de sănătate este bună

2.Date psihologice semnificative: conform dosarului personal, I. este diagnosticat cu dizabilitate mintală ușoară și Sindrom hiperkinetic cu deficit de atenție, labilitate emoțională

-Gândirea-preponderent concret-intuitivă. Înțelege lent noțiunile predate. Capacitatea de abstractizare și generalizare este deficitară.

-Memoria-memoria mecanică este relativ bine dezvoltată. Reproduce o poezie de una –doua strofe. Necesită o revenire continuă la conținuturile predate.

-Atenția-deficit de atenție și capacitate de concentrație a atenției redusă. Dacă activitatea este interesantă și îi face plăcere, reușește să se concentreze bine pe activitate

3. Date pedagogice semnificative: dificultăți de învățare și atenție, agitație psihomotorie

4. Date sociale semnificative: I. a fost abandonat la naștere de către mama naturală, iar tatăl biologic este necunoscut. De la naștere a fost instituționalizat. La vârsta preșcolară a fost dat în plasament la familia I. (la care este și astăzi). Din motive care nu se cunosc, a juns din nou instituționalizat, la Școala Specială Brădet, în regim de internat. Din clasa aV-a este din nou luat în plasament familial de către familia I și integrat în școala de masă, unde s-a adaptat foarte bine.

II. EVALUARE / STADII DE DEZVOLTARE

Instrumente de evaluare:

-Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I ( adaptare după E. Vlad, 2000 )

– Scala comportamentelor de adaptare ( după E. Vlad, 2000)

III. RECOMANDĂRI

Necesită parcurgerea unui Program de intervenție, bazat pe activități și metode specifice terapiei ocupaționale, aplicat în grup, sub forma unor activități gen atelier, în vederea dezvoltării comportamentului verbal și socio-relațional.

Problemele cu care se confruntă copilul: În următorul tabel apar sintetizate principalele probleme cu care elevul I.H. se confruntă și care au reieșit în urma evaluării inițiale / finale.

Tabel 5.10.10. Scorurile obținute la evaluările inițiale/ finale de către I.H.

Interpretarea rezultatelor

DEZVOLTAREA AUTONOMIEI PERSONALE/ AUTOSERVIRE

Deprinderile și priceperile de autonomie personală și de autoservire bine formate și exersate Deprinderile de autonomie personală, cele igienico-sanitare și de autoservire sunt formate și dezvoltate. Are grijă de obiectele personale, îi place să fie îmbrăcat frumos, este îngrijit, postura și mersul este corespunzător. Nu se deplasează în preajma casei și împrejurimi, știe să folosească telefonul, știe să își comande un produs simplu într-un magazin sau o cofetărie, desi nu este familiarizat cu astfel de activități.

DEZVOLTARE FIZICĂ

Dezvoltarea senzorială-nu prezintă deficiențe senzoriale

Dezvoltarea motorie /mobilitate /agilitate-dezvoltare fizică corespunzătoare vârstei biologice, mersul este autonom, aruncă și prinde mingi destul de corect, sare, țopâie, aleargă, pensa digitală este corect format. Particularitatile comportamentului motor sunt date de către hiperactivitatea specifică celor cu Sindrom hiperkinetic, care este cel mai evident simptom al acestei afectiuni- nu iși găseste locul, vrea să înceapă mai multe lucruri deodată, trece de la un lucru la altul, vorbește excesiv.

3. OCUPAȚIA

Dexteritate -bine dezvoltate și exersate. Activitățile de abilitare manuală îl liniștesc, îi place să picteze și să ,,meșterească” -lipește, decupează, taie, asamblează, construiește din mai multe elemente, înșiră, deșurubează/înșurubează. Este meticulos în realizarea lucrărilor, îi place să realizeze lucrări tip quilling, pe care le execută cu precizie.

4. ACTIVITATEA INTELECTUALĂ / DEZVOLTAREA COMUNICĂRII ȘI LIMBAJULUI

Diferențieri -structurile psihomotrice sunt relative bine dezvoltate, cu deficiențe în sfera orientării în spațiu și timp. Cunoaște, apreciază și se orientează după ceas, dar nu foarte corect. Cunoaște lunile, anotimpurile. Schema corporală este formată și exersată -lateralitate – dreaptă, cunoaște figurile geometrice.

Comportarea față de număr- îi place matematica-rezolvă adunări și scăderi cu /fără trecere peste ordin în conc.0-1000, efectuează înmulțiri și împărțiri simple. Înțelege diferențele între mai multe lucruri, discriminează, cunoaște și operează cu unități monetare.

Comportarea cu hârtia și creionul-desenează liber pe o temă dată elemente mai simple, desenează singur forme și figure geometrice după model, scrie cu litere de mână și de tipar un text simplu, citește un mesaj, un text necunoscut cu mesaj social. Poate redacta cu ajutor verbal sau imagistic o mică compunere.

Exprimarea – prezintă dislalie polimorfă, dislexie-disgrafie. Limbajul este ifluențat de starea de agitație continuă și de labilitatea emoțională. Vorbește excesiv, pe un ton ridicat și accelerat ori pe unton slab și ezitant. Se exprimă în propoziții simple. Scrie îngrijit după copiere și dictare cu litere mici de mână, respectând spațiul grafic, însă apar omisiuni și înlocuiri de grafisme, nu face analiza și sinteza fonematică, inversiuni de litere, confuzii între consoanele surde și sonore,, p-b-d,, . Poate să redacteze liber o mică compunere pe o temă dată.

Comprehensiune- înțelege semnificația unui mesaj simplu-repovestește conținutul mesajului cu ajutor, identifică personajele și ideile principale dintr-o povestire scurtă. Înțelege și execută sarcini mai complexe. Pune întrebări folosind cuvinte ca: ,,de ce” ; ,,cum” ; ,,ce”

Dezvoltarea limbajului social Înțelege și dă răspunsuri inteligibile și logice, cunoaște formulele de adresare și politețe, dar nu le folosește în mod natural în comunicare.

5. ACTIVITĂȚI DOMESTICE, ECONOMICE ȘI PROFESIONALE

Priceperile și deprinderile de viață independentă și socio-profesionale-în curs de dezvoltare

Deprinderile de autonomie socială sunt în curs de dezvoltare-perioada petrecută în internat i-au limitat dezvoltarea comportamentelor autonome. Deși s-ar descurca singur, are o reținere în a se deplasa, în a relaționa cu persoane necunoscute. Nu este familiarizat cu activitățile gospodărești, dar în cadrul activităților extracurriculare se implică foarte mult în astfel de acțiuni. Cunoaște banii, dar nu îi mânuiește, nu face singur cumpărături. Timpul liber îl petrece la televizor, nu prea iese în oraș, nu are prieteni în afara școlii.

6. SOCIALIZARE

Comportament social și relațional- capacitate de relaționare și comunicare instabilă și deficitară cu cei din jur. Este foarte sensibil. Emoțional și afectiv a avut mult de suferit din cauza instituționalizării și conștientizării faptului că a fost un copil abandonat. În prezent este bine, are un parcurs favorabil din toate punctele de vedere. Labilitatea și instabilitatea emoțională îi distorsionează imaginea de sine și capacitatea de comunicare și relaționare cu cei din jur. Este sociabil, cooperant. Ajută dacă i se cere, nu este empatic în mod natural. Dacă se atașează, prinde curaj și capătă încredere în persoana respectivă, se deschide și comunică mai bine.

7. AUTOCONTROL

Prezintă capacități reduse de autocontrol, instabilitate emoțională și imaturitate afectivă. Nu are inițiativă, nu are încredere în sine, devine agitat dacă nu înțelege sarcina. Deși motivația pentru activități există, aceasta este extrinsecă, dependent de stimuli verbali ori recompense. Are nevoie de încurajare, coordonare și apreciere pozitivă.

8. RESPONSABILITATE

Nesesită sprijin și îndrumare, nu poate fi pe deplin responsabil și autonom. Este ordonat, are grijă de bunurile sale, i se pot încredința mici sarcini, dar trebuie să depună un efort voluntar pentru a duce sarcina la bun sfărșit. Voința este mobilizatoare pentru activități de scurtă durată.

Analiza grafică a datelor / Concluzii

Profilul general de dezvoltare al lui I.H. s-a realizat în acord cu scorurile obținute de către acesta la Scala de maturitate socială Gunzburg-PAC I (adaptare după E. Vlad, 2000) și Scala comportamentelor de adaptare (după E. Vlad)

Pe parcursul evaluărilor și a activităților din Programul de intervenție, elevul a colaborat foarte bine și i-au plăcut mult activitățile, având în vedere că la școală are asemenea activități numai extracurricular.

Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I (E. Vlad, 2000)

Fig. 5.10.19.Profilul maturizării sociale -Scala de maturitate socială Gunzburg- PAC I

Analiza preliminară a datelor grafice indică o tendință de armonizare a nivelului de dezvoltare, dar și un decalaj între nivelul achizițiilor și abilităților de autoservire și comunicare și deficitul de relaționare al elevului. Astfel, pragul superior se situează la nivelul achizițiilor în sfera Autoservire (68p/ 69p), pragul inferior în sfera comportamentelor socio-relaționale (16p/ 22p). Ca și în cazul anterior, se remarcă faptul că pe domeniul Comunicării și limbajului punctajele sunt bune (63p/ 63p) și rămân la un nivel identic-ceea ce arată că I. nu comunică suficient și prezintă tulburare de comunicare socială.

La secțiunea Socializare, categoria Activități de joc se remarcă un progres de 3 puncte, este mai binevoitor, vorbește mai frumos. La Activități acasă, dovedește că poate să i se dea sarcini mai complexe, ce nu necesită supraveghere, știe să se descurce singur într-un magazin, ,, i se pot incredința ceva bani pentru comisioane simple,,

În urma parcurgerii Programului se constată un progres total de 6p. în sfera comportamentelor relaționare- I a fost mai puțin reținut în cadrul activităților care au presupus interacțiunea cu ceilalți, a devenit mult mai implicat și responsabil.

Analiza finală a datelor obținute în urma reaplicării Scalei de maturitate Gunzburg, PACI. arată că I.H. se află d.p.d.v. psihologic la un nivel ridicat de maturitate socială.

Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD) ( E. Vlad, 2000)

Fig.5.10.20.Profilul comportamentului adaptativ -Scala de adaptare socială (AAMD)

Analiza datelor grafice au surprins anumite dizarmonii în evoluție și decalaje între ariile studiate. Astfel, pragul superior al profilului general de dezvoltare este atins în sfera Autonomie (62p/ 62p), respectiv Dezvoltarea limbajului ( 29p/ 31p) iar cel inferior în sfera achizițiilor socio-profesionale (Activități economice 5p / 7p, Activități casnice 10p/ 13p, Activități profesionale 4p /4p ) respectiv în sfera comportamentului socio-afectiv (Autocontrol, Responsabilitate 4p/ 4p și Socializare 16p /18p).

Analiza comportamentelor de comunicare verbală și relațională indică un ușor progres și o diferență de punctaj de 4p –se îmbunătățește punctajul inițial pe Dezvoltarea limbajului și Socializare cu câte 2p fiecare. Acest progres demonstrează eficiența atelierelor în grup, în cazul lui I. având rol de motivare și susținere în activitate, diminuarea tulburărilor de comunicare socială.

În urma participării la atelierele tematice din Programul de intervenție, I.H. a înregistrat o serie de progrese cu privire la utilizarea comportamentelor de comunicare în diferite scopuri. Astfel, dacă la începutul intervenției comunicarea a fost foarte greoaie, nu exista inițiativă, aștepta să i se zică ce are de făcut, era într-o căutare continuă, pe parcursul întâlnirilor s-a observat că I. A devenit mult mai implicat și responsabil, nu de puține ori a venit el cu idei. Își manifestă trebuințele, dorințele prin desen, pictură, abilități manuale sau în scris, învață și împărtășește rețete, leagă prietenii, comunică și gătește alături de fete, este încântat de meseria de bucătar.

I. a reușit să își îmbunătățescă imaginea de sine, are mai multă încredere în propriile decizii și în ceea ce poate face. Pe parcursul atelierelor și-a făcut noi prieteni, a reușit să fie mai relaxat, s-au diminuat simptomele legate de agitația motorie.

Perioada instituționalizării a avut efecte negative asupra dezvoltării socio-emoționale a lui I. Se cunoaște faptul că, efectele instituționalizării, lipsa afectivității, duc la incapacitatea de a stabili relații interpersonale, de a-și manifesta emoțiile și de a-și regla comportamentul, în vederea unei bune adaptări școlare și sociale. Astfel, devenind mai responsabil, supunându-se mai bine regulilor, îmbunătățindu-și capacitatea de autocontrol și responsabilitate, și-a deblocat într-o oarecare măsură și capacitatea de comunicare și relaționare.

Analiza finală a datelor obținute ne indică faptul că I. a reușit să își imbunătățescă punctajul inițial cu 11 puncte. Astfel, cu 183 de puncte, trece de la nivel mediu de adaptare socială la nivel ridicat de adaptare socială.

Tabel 5.10.11. Rezultatele comparative ale subiecților- Scala de maturitate Gunzburg PAC I (adaptat după E. Vlad, 2000)

Tabel 5.10.12. Rezultatele comparative ale subiecților -Scala de adaptare AAMD (adaptată după E. Vlad, 2000)

CAPITOLUL 6. DISCUȚII FINALE

6.1. Prezentarea și analiza datelor

Analiza comparativă a rezultatelor pe grupe

Comparând datele obținute la nivelul studiilor de caz individuale, s-au conturat următoarele profile de dezvoltare la nivelul celor două grupuri:

Grafic de analiză comparativă pe cele două grupuri -după Scala de maturitate socială Gunzburg (după E. Vlad, 2000)

Fig.6.1.1. Profilul maturizării sociale al grupului I-după Scala de maturitate socială (Gunzburg) – PAC I

Fig.6.1.2. Profilul maturizării sociale al grupului I-după Scala de maturitate socială (Gunzburg) – PAC I Fig.6.1.3. Nivelul de dezvoltare al maturizării sociale –după Scala de maturitate socială Gunzburg – PAC I

Analizând comportamentul verbal și relațional al grupului 1, se poate afirma că, d.p.d.v.al maturizării sociale, se evidențază următoarele rezultate:

-În aria Comunicare, la nivelul grupului I (neintegrați) valorile finale se modifică cu o creștere de 8 puncte, iar la nivelul grupului II ( integrați), se remarcă un progres total de 9 puncte, ceea ce arată că aprox. 4,5 % dintre elevii ambelor grupuri au reușit să își îmbunătățescă punctajul inițial.

În aria Socializare, la nivelul grupului I (neintegrați) se remarcă un progres total de 11 puncte, adică 3% dintre elevi își măresc punctajul inițial.

La nivelul grupului II ( integrați) se remarcă o creștere de 20 de puncte față de scorul inițial, ceea ce arată că aprox.4% dintre elevi reușesc să își îmbunătățescă punctajul de la începutul intervenției.

Se remarcă ușoare progrese și la nivelul celorlalte achiziții, deși scorurile sunt aproape identice, ceea ce indică faptul că, majoritatea deprinderilor în sfera autoservire și dezvoltare motorie sunt deja formate și exersate la vârsta scolară mare.

Rezultatele obținute în sfera comunicării și socializării sunt în stânsă legătură cu nivelul de dezvoltare atins d.p.d.v. al maturizării sociale. Astfel, în acord cu datele grafice comparative se poate concluziona faptul că, elevii din grupul1 se află la un nivel mediu spre scăzut de dezvoltare, iar elevii din grupul 2 la un nivel mediu spre ridicat de maturizare al comportamentului social, evidențiindu-se următoarele rezultate:

Grafic de analiză comparativă pe cele două grupuri-după Scala de adaptare socială AAMD, ( după E. Vlad, 2000)

Fig.6.1.4. Profilul comportamentului adaptativ al grupului I-după după Scala de adaptare socială (AAMD)

Fig.6.1.5. Profilul comportamentului adaptativ al grupului II-după după Scala de adaptare socială (AAMD)

Fig.6.1.6. Nivelul de dezvoltare al comportamentului adaptativ –după Scala de adaptare socială AAMD

Analizând capacitatea de comunicare și stabilirea relațiilor interpersonale d.p.d.v. al adaptabilității sociale, rezultatele comparative ale datelor grafice ne indică discrepanțe în dezvoltarea și evoluția comportamentului verbal și relațional al elevilor din cele două grupuri, evidențiindu-se următoarele rezultate:

În aria Dezvoltarea limbajului, la nivelul grupului I (neintegrați) se remarcă un progres total de 2 puncte, iar la nivelul grupului II ( integrați), se remarcă un progres total de 11 puncte, ceea ce arată că aprox.1-2% dintre elevi au reușit să își îmbunătățescă punctajul inițial.

În aria Socializare, la nivelul grupului I (neintegrați) se remarcă un progres total de 4 puncte, iar la nivelul grupului II ( integrați), se remarcă un progres total de 9 puncte.

De remarcat relația dintre competențele care reglează întreg comportament socio-emoțional și nivelul de dezvoltare al limbajului și socializării. Se observă că, grupul 1 a obținut punctaje mai mari pe Autocontrol decât grupul 2 (48p/ 28p), dar are scor mai scăzut pe Dezvoltarea limbajului și punctaj mai mare pe Socializare-ceea ce confirmă afirmația conform căreia ,,reglarea emoțională dezvoltă copiilor capacitatea de a preveni apariția emoțiilor negative disfuncționale și a comportamentelor dezadaptative.,, (Sănduleac, 2010, cit.in. Doboș, 2015, p. 54, in Costea-Bărluțiu, 2015).

Un alt aspect important ar fi faptul că, nivelul achizițiilor în sfera dezvoltării limbajului și socializării a influențat în mod pozitiv modelarea întregului comportament adaptativ. Astfel, se observă progrese și în celelalte arii de dezvoltare:

-Autonomie-progres de 2p, respectiv 5p

-Dezvoltare fizică-punctaje neschimbate

-Activități economice-progres de 3p, respectiv 8 p

-Numere și timp-progres de 1p, respectiv 5 p

-Activități casnice-progres de 7p, respectiv 10p

-Activități profesionale- progres de 3p, respectiv 2p

-Autocontrol-nu se remarcă nici un progres

-Responsabilitate –progres de 2p pentru ambele grupe

Astfel, în acord cu datele grafice comparative s-au evidențiat următoarele rezultate, d.p.d.v. al comportamentului adaptativ:

Analiza calitativă a comportamentelor elevilor în cadrul grupurilor

În completarea analizelor comparative, a fost întocmită și folosită Grila de observație a comportamentelor elevilor în cadrul grupului. În această grilă au fost consemnate în timpul și la sfârșitul intervenției observații privind modalitatea de relaționare și comunicare a elevilor în cadrul grupului.

Grupul 1

Componența și diagnosticele elevilor –acest grup a fost alcătuit din 5 elevi, cu vârste cuprinse între 12-16 ani, elevi în clasele V-VIII, în cadrul C.S.E.I.Brașov, cu diagnosticul de dizabilitate intelectuală moderată- 3 elevi, dizabilitate intelectuală ușoară- 1 elev și tulburare din spectul autist / dizabilitate intelectuală moderată-1 elev

Avantajul grupului-membrii grupului se cunosc

Dezavantajul grupului-diferitele deficiențe asociate dizabilității intelectuale -Epilepsie, tetrapareză, autism, Sindrom Down , au influențat în mod negativ dinamica grupului pe parcursul intervenției.

Manifestări comportamentale pe parcursul intervenției-conform consemnărilor din Grila de observație, au fost înregistrate următoarele date cu privire la comportamentul verbal și relațional al elevilor:

-la începutul intervenției au predominat manifestările negative, izbucnirile afective necorespunzătoare, negativism, refuz de a se implica, de a vorbi în fața celorlalți, rușine, teamă, frică, nefolosirea corespunzătoare a materialelor, jignirea colegilor,etc.

-pe parcursul întâlnirilor următoare, aceste manifestări negative au scăzut din intensitate, elevii au devenit mai relaxați, mai degajați unii față de alții, au reușit să lucreze, să cânte, să picteze, să gătească împeună, s-au împrietenit cu ceilalți elevi.

-elevul autist, chiar daca a rămas ,,în lumea lui,, a participat cu plăcere, mai ales la activitățile sportive, a fost relaxat și mai puțin anxios

-de remarcat este faptul că, după derularea ședințelor de terapie ocupațională, elevii au fost mult mai prezenți și activi în cadrul activităților următoare, a scăzut frecvența confuziilor, capacitatea de concentrare a atenției a fost mai bună pe parcursul zilei.

-vizitele, plimbările și ieșirile în oraș atât în grup cât și cu părinții au fost printre activitățile favorite, chiar dacă elevii nu au formate deprinderi și comportamente independente în afara școlii

Grupul 2

Componența și diagnosticele elevilor–acest grup a fost alcătuit din 5 elevi, cu vârste cuprinse între 12-16 ani, elevi în clasele V-VIII, în cadrul Scolilor integratoare din Brașov, cu diagnosticul de dizabilitate intelectuală ușoară–ușoară -2 elevi, dizabilitate intelectuală moderată- 3 elevi –dintre care 2 elevi cu autism infantil și sindrom hiperkinetic

Avantajul grupului-elevii diagnosticați cu DMU, dar și eleva cu Sindrom Down și DMM au o capacitate de comunicare și relaționare mai bună față de ceilalți din grup

Dezavantajul grupului-membrii grupului nu se cunosc

Manifestări comportamentale pe parcursul intervenției-conform consemnărilor din Grila de observație, au fost înregistrate următoarele date cu privire la comportamentul verbal și relațional al acestora:

-grupul s-a inchegat mai greu, datorită faptului că membrii acestuia provin din școli integratoare diferite și se întâlnesc ocazional, cu ocazia activităților în parteneriat

-la primele ateliere au fost mai repeziți, ușor agitați, din cauza noutății mediului și activităților

.-chiar dacă la primele întâlniri comunicarea a fost mai stângace, exprimarea a fost mai greoaie au reușit să își învingă timiditatea și neîncrederea în sine-fetele au fost empatice, prietenoase cu copii mai bolnavi din grup, i-au ajutat în rezolvarea sarcinilor, și-au exprimat mai ușor gândurile

-atelierele de dans, muzică, pictură și gătit au fost printre activitățile favorite. Expoziția organizată cu lucrările realizate le-a bucurat enorm, au fost tare mândrii de ,,creațiile,, realizate.

-elevii autiști au avut momente de inconsecvență ori refuz, dar au fost îndrumați și ajutați pe tot parcursul sedințelor

Interpretarea rezultatelor

Plecând de la datele analizelor comparative și calitative, putem concluziona faptul că, atât elevii integrați cât si cei neintegrați au reușit pe parcursul atelierelor să își deblocheze într-o oarecare măsura capacitățile verbale și relaționale, acesta fiind obiectivul prioritar al programului.

În acord cu aspectele prezentate în urma analizelor individuale și de grup, se confirmă prima ipoteză, conform căreia, ,,implementarea unui program de intervenție bazat pe terapie ocupațională, organizat sub formă de grup, facilitează dobândirea unor achiziții în sfera comportamentul verbal și socio-relațional al elevului cu dizabilitate intelectuală.,,

Pornind de la veridicitatea ipotezei, se conturează întrebarea:

Nivelul de dezvoltare al capacității de comunicare și socializare influențează nivelul de dezvoltare al comportamentelor adaptative și de maturizare socială?

Analizând datele comparative obținute în urma reaplicării Scalei de maturitate Gunzburg PAC I, Scala de adaptare socială AAMD, după Elena Vlad, precum și rezultatele obținute în urma analizării activității elevilor, se evidențiază faptul că, ambele grupuri au avut o evoluție favorabilă pe parcursul intervenției, deși diferențele de punctaj sunt în favoarea grupului 2 d.p.d.v. al comportamentului adaptativ.

Decalajul în evoluția grupurilor ne confirmă faptul că, dificultățile de exprimare și comunicare a subiectilor sunt în strânsă legătură cu diagnosticele asociate, influențând negativ capacitatea de relaționare și interacțiune cu cei din jur. Scorurile mici obținute în rândul elevilor din Grupul I indică faptul că, limbajul în aceste cazuri nu are funcție socială, aceștia comunică pentru a-și satisface nevoile proprii nu cu scopul de a se exprima sau a interacționa și a stabili relații interpersonale. Faptul că aproape toți elevii au reușit să își mărească scorul cu câteva punctaje, chiar dacă acest lucru nu pare o evoluție spectaculoasă, în cazul acestor copii reprezintă un progres și dovedește eficiența și beneficiile intervenției prin terapie ocupațională.

Astfel, elevii din Grupul I ( neintegrați) se află la un nivel mediu spre scăzut de dezvoltare al capacității de comunicare și socializare, d.p.d.v.adaptativ, iar elevii din Grupul II ( integrați ) se află la un nivel mediu spre ridicat de dezvoltare al capacității de comunicare și socializare, d.p.d.v. adaptativ.

Implicațiile practice ale acestei concluzii interesează mai ales din prisma importanței terapiei ocupaționale în vederea îmbunătățirii comunicării și a limbajului. Se constată că o anumită maturitate a limbajului (deși acest termen este impropriu, având în vedere elevii cu dizabilitate intelectuală) facilitează interacțiunea calitativă între elevi, ceea ce automat conduce la o mai bună maturizare și adaptabilitate socială.

Veridicitatea interacțiunii între comunicare-relaționare-maturitate-adaptabilitate ne confirmă a doua ipoteză, conform căreia, ,,programul de intervenție prin terapie ocupațională, organizat sub formă de grup, menit să vizeze ameliorarea comportamentului verbal și socio-relațional al elevului cu dizabilitate intelectuală, influențează pozitiv gradul de maturizare și comportamentul adaptativ al acestuia.,,

Ipoteza este în acord cu opinia, potrivit căreia, terapia ocupațională este ,,un set de activități sau intervenții intenționate, concepute pentru a obține rezultate funcționale care promovează sănătatea, previn dizabilitatea și care dezvoltă, îmbunătățesc, susțin sau restabilesc cel mai înalt nivel posibil de independență al oricărui individ,, (,,What is Occupational Therapy” www.aota.org-ultima accesare iulie 20120)

6.1.2. Concluzii și recomandări

Conform literaturii de specialitate, ansamblul abilităților conceptuale, sociale și practice definesc comportamentul adaptativ, ce reprezintă al doilea criteriu de diagnostic al dizabilității intelectuale (Roșan, 2013). În vederea ameliorării problemelor cauzate de aceste limitări, s-a urmărit de către specialiști introducerea unor noi abordări terapeutice, printre altele, cele centrate pe metode alternative de comunicare, prin intermediul artelor și terapiilor ocupaționale.

Teoria de la care s-a pornit în lucrarea de față a fost aceea, de a investiga modul în care elaborarea și implementarea unor programe de intervenție prin terapie ocupațională îmbunătățesc capacitatea de comunicare și relaționare a elevilor diagnosticați cu diferite forme și nivele de severitate a dizabilității intelectuale.

Au fost supuse spre cercetare trei categorii de variabile-comportamentul verbal și socio-relațional, capacitatea de adaptabilitate și gradul de maturitate socială. Cercetarea a presupus elaborarea și implementarea unui program de intervenție prin terapie ocupațională, organizat sub forma unor Ateliere tematice în grup, a câte 2 ore /săptămână, urmărindu-se influențarea a celor 10 elevi cuprinși în cercetare, în scop ameliorativ.

Obiectivele principale ale intervenției terapeutice au fost următoarele:

Dezvoltarea capacităților de exprimare verbală și non-verbală a dorințelor, trăirilor, sentimentelor

Dezvoltarea capacității de auto/ intercunoaștere

Creșterea stimei de sine și a încrederii în propriile forțe

Dezvoltarea capacităților, priceperilor și deprinderilor practic-aplicative, gospodărești și artistice

Dezvoltarea atitudinilor pozitive de relaționare în grup

Eliberarea de tensiuni, anxietate acumulată, stres, frustrări și sentimente negative

Intervenția terapeutică a presupus organizarea și derularea activităților în medii de lucru diferite decât cele obișnuite, în vederea stimulării și motivării acestora.

Astfel, unele ateliere s-au desfășurat în medii structurate (sala de grupă, cabinetele specializate, ludotecă, sală de sport, atelierul de preprofesionalizare), altele în medii nestructurare (stradă, comunitate). Echipa multidisciplinară și partenerii beneficiari ai programului de intervenție au fost: părinți, elevi din școli partenere, prof.itineranți, prof. din școlile integratoare, diriginți, logopezi. Fiecare membru al echipei a colaborat și s-a implicat în vederea derulării în cele mai bune condiții al programului.

Atelierele tematice au fost ghidate de obiectivele propuse la începutul fiecărei perioade de intervenție-un obiectiv / săptămână. Astfel, pentru fiecare obiectiv propus au fost selectate o serie de activități, materialele, metode, tehnici și strategii de lucru specifice terapiei ocupaționale, îmbinate cu tehnici de artă combinată.

Întâlnirile s-au desfășurat după o anumită tematică, după cum urmează:

I-Ateliere de dramaterapie

II-Ateliere de grădinărit și artă culinară

III-Ateliere de creații hande –made

IV-Ateliere de meloterapie

V-Ateliere de ludoterapie

VI-Vizite, plimbări și cumpărături

Activitățile terapeutice din program au fost gândite și elaborate într-o gradare pozitivă, construindu-se pe domeniile specifice terapiei ocupaționale, dar imbinându-se și cu tehnici de stimulare prin arte combinate, ținând cont de particularitățile și nevoile elevilor aflați în cercetare.

Monitorizarea aplicării programului de intervenție, consemnarea rezultatelor și observațiilor a fost continuă, pe tot parcursul perioadei de intervenție. Analiza atentă a evoluției fiecărui elev pe perioada intervenției indică o modalitate diferențiată și individualizată de achiziționare, dezvoltare și consolidare a abilităților și deprinderilor.

Atingerea parțială sau integrală a obiectivelor terapeutice formulate a dus la achiziționarea unor conduite noi, mai ales în sfera comportamentului relațional și socio-afectiv-progresele fiind sesizate atât în mediul familial al copilului, cât și în mediul școlar.

Astfel, obiectivul principal de intervenție al studiului, și anume ,,evaluarea eficienței programelor de intervenție prin terapie ocupațională, adresată elevilor cu diagnosticul de dizabilitate intelectuală, evidențiată prin studii de caz,, se consideră a fi atins.

Valoarea cercetării și contribuții personale

Tema abordată în cadrul studiului este una de actualitate, având în vedere cazuistica cu care se confruntă profesorul, psihopedagogul, educatorul, logopedul în munca cu acești copii.

Conținutul lucrării evidențiază caracterul practic-aplicativ al terapiei ocupaționale, conturând beneficiile sale de natură recuperator-terapeutică, educațională, cognitiv–comportamentală și de dezvoltare al abilităților conceptuale.

Contribuția personală în cadrul cercetării a constat în particularizarea studiilor de caz, precum și în strategia de elaborare și structurare al programului de intervenție, pe ateliere și ședințe tematice de grup. Modalitatea de elaborare a acestora conferă lucrării o valoare metodico-șttințifică, acest fapt fiind sesizabil în conturarea profilelor generale de dezvoltare, atât la nivel de individ, cât și la nivel de grup.

Limitele cecetării

Studiul este preponderent calitativ-ameliorativă, deci beneficiile ședințelor de terapie ocupațională nu pot fi măsurabile pe o perioadă mai lungă de timp, deci efectele sale nu se pot generaliza.

Din acest punct de vedere, o limitare ar fi studiul de caz ca și metodă de cercetare-se recomandă extinderea metodelor de investigație.

O altă limitare ar fi legat de eșantionul ales-participanții la studiu au fost cuprinși în cercetare după criteriul diagnosticului de dizabilitate intelectuală moderată sau ușoară, majoritatea având vârsta cuprinsă între 12-16 ani.

Direcții viitoare de cercetare

Noile perspective pentru o viitoare cercetare se subînțeleg din limitările mai sus enumerate. Astfel, se recomandă extinderea investigației și alegerea unui eșantion semnificativ din punct de vedere statistic, ceea ce ar oferi o conotație mai științifică lucrării, deși acest lucru poate ar fi în defavoarea unei abordări din perspectiva terapiei ocupaționale. De asemenea, împărțirea eșantionului pe categorii de vârstă și diagnostice (autism, Sindrom Down, sau împărțiți pe categorii de deficiență –moderați/ușori și severi) ar fi concludentă pentru o viitoare cercetare. Nu în ultimul rând, relația dintre comunicare, maturizare și adaptabilitate socială surprinde și aspecte non-verbale ale comunicării, aspect care ar putea contura o viitoare ipoteză.

În final, o ultimă propunere ar fi elaborarea unor programe și modalități noi de intervenție, în vederea recuperării unui anumit tip de segment–de ex.elevi diagnosticați cu autism sau Sindrom Down.

Anexa 1

Elena Vlad, 2000, p. 150-154 Evaluarea în actul educațional-terapeutic, Ed. Pro Humanitate

SCALA DE MATURITATE SOCIALĂ (Gunzburg)

Harta de evaluare progresivă a dezvoltării sociale PAC I-adaptare

Instituția unde se face educația …………………………………………………………

Numele……………………………….. Data nașterii……………………………….

Adresa…………………………………………

Data evaluării………………………..Facută de …………………………………….

Total punctaj obținut/nivel de dezvoltare maturitate socială-………………………….

Descrierea scalei:

Scala cuprinde 4 arii de dezvoltare: Autoservire,Comunicare,Socializare și Ocupație. Primele 2 arii- Autoservirea și Comunicarea, sunt împărțite pe 4 submodule-Obiceiurile la masă,Mobilitate,Deprinderi sfincteriene și de spălat,Îmbrăcarea,respectiv Limbajul,Diferențieri,Comportarea față de număr,Comportarea cu hârtia și creionul. Următoarele două- Socializarea și Ocupația cuprind câte două submodule- Activitățile de joc și Activitățile acasă ,respectiv Dexteritatea și Agilitatea.Fiecare submodul este adaptat și conține câte 9 itemi. Intervalele au fost împărțite în mod egal pe cele 3 nivele de dezvoltare: scăzut, mediu și ridicat.

Nivelul ridicat,, -reprezintă "succese", performanțe realizate și se notează cu 2 puncte.

,,Nivel mediu ,,- reprezintă performanțele care nu au fost încă realizate independent și correct. Indică arii în care este încă necesară educația și antrenamentul și se noteaza cu 1 punct.

,,Nivel scazut,,- reprezintă itemii unde nu există performanțe nici cu ajutor direct din partea evaluatorului și se notează cu 0 puncte.

Punctele se adună, se obțin scoruri care corespund nivelului de dezvoltare aferent.

Cotarea Scalei de maturitate socială (adaptare)

Anexa 2

Elena Vlad, 2000, p. 162-175 Evaluarea în actul educațional-terapeutic, Ed. Pro Humanitate

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Numele și prenumele…………………………………………………………………………………….

Data nașterii…………………………………….. Sexul………………………………………..

Identificare specială……………………………………………………………………………………………………..

Numele persoanei care completează scala………………………………………………………………………

Data completării………………………………………

Sursa de informare și relația cu persoana evaluată …………………………………………………………

Informații suplimentare ……………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

Instrucțiuni:

Această scală constă dintr-un număr de afirmații care descriu moduri în care oamenii acționează în diferite situații. Există mai multe feluri de aplicare a scalei; acestea, împreună cu instrucțiunile detaliate de notare și interpretare, sunt incluse în manualul care însoțește scala.

Instrucțiuni pentru partea I

Există două tipuri de itemi în prima parte a scalei. În cazul primului vi se cere să alegeți numai UNUL din cele câteva răspunsuri posibile. De exemplu:

2 Masa în public (încercuiți numai un răspuns

Comandă mese complete în restaurante 3

Comandă mese simple, precum hamburgheri 2

Comandă băuturi răcoritoare 1

Nu face comenzi 0

Se poate observa că aceste afirmații sunt așezate în ordinea dificultățiilor: 3, 2, 1, 0.

Încercuiți afirmația care descrie cel mai bine dificila sarcină pe care o poate îndeplini persoana în mod obișnuit. În acest exemplu, persoana observată poate comanda mese simple, dar nu poate comanda mese complete. Prin urmare, cifra 2 este încercuită. La notare se scrie cifra 2 în cercul din dreapta.

În cazul celui de-al doilea tip de itemi, se cere să se bifeze TOATE afirmațiile care se aplică persoanei evaluate. La notare, numărul de comportamente bifate este scăzut din numărul total de comportamente, iar rezultatul este scris în cercul din dreapta. Majoritatea itemilor, totuși, nu necesită scădere și în locul ei se notează direct numărul bifat.

Afirmația Nimic din toate acestea este inclusă numai în scopuri administrative și nu trebuie numerotată în această scală (notare).

Unii itemi pot avea drept subiect comportamente care sunt în mod clar împotriva regulilor locale sau comportamente care pur și simplu, nu pot apărea, deoarece nu există posibilitatea (ex.: o masă la restaurant este imposibilă pentru o persoană imobilizată la pat). În aceste cazuri, trebuie totuși realizată notarea. Dați credit persoanei evaluate pentru comportamentul respectiv, dacă sunteți absolut sigur că îl poate îndeplini fără vreo pregătire suplimentară, dacă i se oferă posibilitatea.

Scrie IR (împotriva regulilor) sau NAP (Nu are posibilitatea) alături de notarea făcută în aceste cazuri. Aceste notații nu vor afecta notarea acelui item, dar vor contribui la înțelegerea și interpretarea mediului și comportamentului de adaptare ale persoanei evaluate.

Vă rugăm să respectați următoarele reguli în completarea scalei:

La itemii în care se specifică „cu sprijin” sau „cu ajutor” pentru îndeplinirea sarcinii, aceste specificații se referă la un ajutor fizic direct;

Dați-i presoanei credit pentru un item chiar dacă are nevoie de încurajări sau sugestii verbale pentru a îndeplini sarcina, cu excepția itemilor în care se specifică clar „fără încurajare” sau ”fără a i se reaminti”;

Această scala este elaborată pentru folosința generală. Prin urmare, unii itemi pot fi inadecvați specificului evaluării. Dar vă rugăm să încercați completarea tuturor itemilor.

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

PARTEA I

I. AUTONOMIA

A. MASA

1. Folosirea instrumentelor de mâncare

(încercuiți numai un răspuns)

Folosește cuțitul și furculița corect și ordonat 6

Folosește cuțitul pentru a tăia și unge pe pâine 5

Se hrănește cu lingura și furculița foarte bine 4

Se hrănește cu lingura și furculița vărsând mâncare în jur 3

Se hrănește cu lingura bine 2

Se hrănește cu lingura vărsând mâncare în jur 1

Se hrănește cu degetele sau trebuie să fie hrănit 0

Masa în locurile publice

(încercuiți numai un răspuns)

Comandă mese complete în restaurante 3

Comandă mese simple (hamburgheri, hot dogs) 2

Comandă băuturi răcoritoare la chioșc 1

Nu comandă nimic în locuri publice 0

Băutul

Bea fără să verse, ținând paharul într-o mână 3

Bea din ceașcă sau pahar, neajutat, curat, ordonat 2

Bea din ceașcă sau pahar, neajutat, dar vărsând destul de mult 1

Nu bea din ceașcă sau pahar decât ajutat 0

Maniere la masă

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Înghite mâncarea fără să o mestece ______

Mestecă mâncarea cu gura deschisă ______

Îi cade mâncarea pe masă sau podea ______

Folosește incorect șervețelele sau nu le folosește deloc ______

Vorbește cu gura plină ______

Ia mâncarea din farfuria altora ______

Mănâncă prea repede sau prea încet ______

Se joacă cu degetele în mâncare ______

Niciuna din afirmațiile anterioare ______

8 numere verificate; nu se aplică dacă copilul trebuie ținut în pat sau/și are numai mâncare lichidă; dacă se confirmă, introduceți un 0 în cercul din dreapta.

MASA ____________________________________________se adună 1-4

FOLOSIREA TOALETEI

Instruirea pentru toaletă

Nu are niciodată accidente la toaletă 4

Nu are niciodată accidente la toaletă pe timpul zilei 3

Ocazional are accidente la toaletă pe timpul zilei 2

Frecvent are accidente la toaletă pe timpul zilei 1

Nu este deloc instruit pentru toaletă 0

Participarea la folosirea toaletei

Își dă pantalonii jos la toaletă fără să fie ajutat ______

Stă pe scaunul de pe toaletă fără să fie ajutat ______

Folosește hârtia igienică adecvat ______

Trage apa la toaletă după folosirea ei ______

Se îmbracă fără să fie ajutat ______

Își spală mâinile fără să fie ajutat ______

FOLOSIREA TOALETEI ____________________________________se adună 5-6

CURĂȚENIA

Spălatul mâinilor și a feței

Își spală mâinile cu săpun ______

Își spală fața cu săpun ______

Își spală mâinile și fața cu săpun ______

Își șterge mâinile și fața ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

Baia

(încercuiți un singur răspuns)

Pregătește singur și duce la bun sfârșit baia, fără să fie ajutat 6

Se spală și se șterge complet, fără să fie ajutat sau să i se sugereze prin cuvinte 5

Se spală și se șterge singur, rezonabil de bine, fără să fie ajuta prin sugestii 4

Se spală și se șterge singur, fiind ajutat 3

Încearcă să se săpunească și să se spele singur 2

Cooperează când este spălat și șters de alte persoane 1

Nu face nicio încercare să se spele sau să se șteargă singur 0

Igiena personală

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Are un miros puternic sub braț ______

Nu își schimbă singur lenjeria de corp în mod regulat ______

Pielea este desoeri murdară dacă nu este ajutat să se mențină curat ______

Nu-și păstrează curățenia nasului singur ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

4 numere verificate; nu este cazul când este complet dependent de alte persoane; dacă da, introduceți 0 în cercul din dreapta.

Spălatul dinților

(încercuiți un singur răspuns)

Aplică pasta de dinți și își perie dinții cu mișcări pe verticală 5

Aplică pasta de dinți și își perie dinții 4

Își perie dinții fiind ajutat, dar nu poate aplica pasta de dinți 3

Își perie dinții fiind sub supraveghere 2

Cooperează când i se perie dinții 1

Nu face nicio încercare pentru a-și peria dinții 0

Menstruația

(încercuiți un singur răspuns; pentru sexul masculin încercuiți ,,nu are menstruație”)

Nu are menstruație 5

Are grijă de tot ce e necesar pentru menstruație, fără a fi ajutat sau a i se reaminti 5

Se îngrijește destul de bine în timpul menstruației 4

Ajută la schimbarea pansamentelor în timpul menstruației 3

Indică atunci când pansamentele trebuie schimbate în timpul menstruației 2

Indică începutul menstruației 1

Nu dorește să se îngrijească sau caută ajutor în timpul menstruației 0

CURĂȚENIA_________________________________se adună 7-11

PREZENTAREA GENERALĂ

Postura

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Gura atârnă deschisă ______

Capul atârnă jos ______

Burta iese în evidență datorită posturii ______

Umerii sunt aplecați în față și spatele îndoit ______

Merge cu degetele în interior sau în exterior ______

Merge cu picioarele foarte depărtate ______

Este nesigur, își târăște sau se sprijină pe picioare când merge ______

Merge în vârful picioarelor ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

8 numere verificate; nu este cazul când trebuie să stea în pat sau ambulatoriu; dacă DA, introduceți un 0 în cercul din dreapta.

Îmbrăcatul

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Hainele nu vin cum trebuie, dacă nu este ajutat ______

Poartă haine rupte sau mototolite, dacă nu i se atrage atenția ______

Poartă din nou haine murdare, dacă nu i se atrage atenția ______

Nu știe diferența dintre pantofi de lucru și cei buni ______

Nu alege haine diferite pentru evenimente oficiale și neoficiale ______

Nu poartă haine diferite pentru condiții de vreme diferite ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

5 numere verificate; nu este cazul când persoana este complet dependentă de alte persoane; dacă se confirmă, introduceți un 0 în cercul din dreapta.

PREZENTARE GENERALĂ______________________________ se adună 12-13

GRIJA PENTRU ÎMBRĂCARE

Grija pentru îmbrăcăminte

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Își șterge și își lustruiește pantofii când este necesar ______

Își pune hainele în sertar sau dulap în ordine ______

Dă hainele la spălat fără să i se reamintească ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

Grija pentru îmbrăcare_______________________________ se introduce 14

ÎMBRĂCATUL ȘI DEZBRĂCATUL

Îmbrăcatul

(încercuiți un singur răspuns)

Se îmbracă singur și complet 5

Se îmbracă singur și complet cu ajutorul sugestiilor verbale 4

Se îmbracă singur prin tragerea sau punerea tuturor hainelor, cu ajutorul sugestiilor 3

verbale și ajutor pentru a lega sau prinde ceva (nasturi, capse, fermoar) 2

Cooperează când este îmbrăcat, prin introducerea brațelor și picioarelor 1

Trebuie îmbrăcat complet de altcineva 0

Dezbrăcatul la momente adecvate

(încercuiți un singur răspuns)

De dezbracă singur, complet 5

Se dezbracă singur complet cu ajutorul îndemnurilor verbale 4

Se dezbracă singur prin desfacerea hainelor (fermoar, nasturi, capse) fiind ajutat și

trăgând sau scoțându-le la auzul îndemnurilor verbale 3

Se dezbracă singur, fiind ajutat în desfacerea și tragerea sau scoaterea

majorității hainelor 2

Cooperează când este dezbrăcat prin întinderea brațelor sau picioarelor 1

Este dezbrăcat complet de altcineva 0

Pantofii

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Își pune pantofii corect, fără ajutor ______

Își leagă șireturile, fără ajutor ______

Își desface șireturile fără ajutor ______

Își scoate pantofii fără ajutor ______

Niciuna din afirmațiile de mai sus ______

ÎMBRĂCATUL ȘI DEZBRĂCATUL___________________________se adună 15-17

CĂLĂTORII

Simțul direcției

(încercuiți un singur răspuns)

Merge la câteva blocuri distanță de la spital sau școală sau la câteva de acasă,

fără să se piardă 3

Merge pe terenul din jurul spitalului, școlii, casei fără să se piardă 2

Merge singur în jurul casei, școlii, spitalului 1

Se pierde de câte ori părăsește propria arie de locuit 0

Transportul public

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Merge singur cu trenul, autobuzul pe distanțe mari ______

Merge cu taxiul singur ______

Merge singur cu metroul sau autobuzul pe rute necunoascute ______

Merge singur cu metroul sau autobuzul pe rute cunoscute ______

CĂLĂTORII__________________________________________se adună 18-19

ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE

Telefonul

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Folosește cartea de telefon ______

Folosește cartela pentru telefon ______

Face apeluri telefonice de la telefoane particulare ______

Răspunde corect la telefon ______

Preia mesaje telefonice ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Elemente de comportament autonom în diferite situații

(verificați toate afirmațiile care sunt aplicabile)

Își pregătește singur patul seara ______

Se culcă fără să fie ajutat ______

Are un control obișnuit al apetitului, mănâncă moderat ______

Știe prețul timbrelor pentru scrisori, cumpără timbre de la poștă ______

Se îngrijește de propria sănătate, își schimbă hainele când e ud ______

Știe cum și de unde poate obține ajutorul unui doctor, cunoaște posibilitățile

oferite de serviciile existente ______

Niciuna din cele de mai sus ______

ALTE ELEMENTE DE AUTONOMIE___________________20+21

COMPORTAMENT AUTONOM___________________________se adună A – H

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ

DEZVOLTAREA SENZORIALĂ

(Abilități de funcționare observabile)

Vederea (cu ochelari, dacă este cazul)

Nicio dificultate de vedere 3

Câteva probleme de vedere 2

Dificultate mare de vedere 1

Nu vede deloc 0

Auzul (cu proteză auditivă, dacă este cazul)

Nicio dificultate de auz 3

Câteva probleme de auz 2

Dificultate mare de auz 1

Nu aude deloc 0

DEZVOLTARE SENZORIALĂ___________________________se adună 22-23

DEZVOLTARE MOTORIE

Echilibrul corpului

(încercuiți un singur răspuns)

Stă pe vârful picioarelor zece secunde, dacă i se cere 5

Stă pe un picior 2 secunde, dacă i se cere 4

Stă în picioare fără sprijin 3

Stă în picioare cu sprijin 2

Stă în șezut fără sprijin 1

Niciuna din cele de mai sus 0

Mersul și alergatul

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Merge singur ______

Urcă și coboară scările singur ______

Coboară scările prin alternarea picioarelor ______

Aleargă fără să cadă des ______

Sare, țopăie, sare coarda ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Controlul mâinilor

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Prinde o minge ______

Aruncă o minge cu mâna ______

Ridică cești și pahare ______

Apucă cu degetul mare și arătătorul ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Funcționarea membrelor

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Își folosește eficient brațul drept ______

Își folosește eficient brațul stâng ______

Își folosește eficient piciorul drept ______

Își folosește eficient piciorul stâng ______

Niciuna din cele de mai sus ______

B.DEZVOLTAREA MOTORIE__________________________se adună 24-27

II.DEZVOLTAREA FIZICĂ________________________________________se adună A-B

III. ACTIVITĂȚI ECONOMICE

MÂNUIREA BANILOR ȘI PLANIFICAREA BUGETULUI

Mânuirea banilor

(încercuiți un singur răspuns)

Folosește singur posibilitățile oferite de bănci 4

Schimbă banii corect, dar nu folosește posibilitățile bancare 3

Adună monezi, bancnote de diferite valori, până la o anumită sumă 2

Folosește banii, dar nu face schimbul 1

Nu folosește bani 0

Calcularea bugetului

(verifică toate afirmațiile aplicabile)

Economisește bani pentru anumite nevoi ______

Planifică banii pentru diferite nevoi ______

Cheltuiește banii după ce și-a făcut un plan ______

Își controlează propriile cheltuieli importante ______

Niciuna din cele de mai sus ______

A.MÂNUIREA BANILOR ȘI BUGETUL________________________se adună 28-29

DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI

Comisioane

(încercuiți un singur răspuns)

Merge la mai multe magazine și alege diferite articole 4

Merge la un singur magazin și alege un articol 3

Face comisioane de cumpărare de obiecte fără să aibă o notiță 2

Face comisioane de cumpărare de obiecte cu notiță 1

Nu poate fi trimis pentru comisioane 0

Achiziționare

(încercuiți un singur răspuns)

Își cumpără singur toate hainele 5

Își cumpără singur accesoriile vestimentare 4

Face cumpărături fără ajutor 3 Face cumpărături fiind sub o ușoară supraveghere 2

Face cumpărături sub o supraveghere strictă 1

Nu face cumpărături 0

B.DEPRINDERI PENTRU CUMPĂRĂTURI___________________se adună 30-31

III.ACTIVITĂȚI ECONOMICE______________________________________se adună A-B

IV. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI

EXPRIMAREA

Scrisul

(încercuiți un singur răspuns)

Scrie cu litere mici și ușor de înțeles 5

Scrie note sau mesaje scurte 4

Scrie 40 de cuvinte 3

Scrie 10 cuvinte 2

Scrie propriul nume 1

Nu poate scrie nici un cuvânt 0

Expresii non-verbale

(verificați toate aformațiile aplicabile)

Afirmații cu mișcări ale capului pentru a exprima fericirea ______

Indică foamea ______

Indică ce dorește, arătând cu degetul sau prin vocalize ______

Chicotește sau râde când e fericit ______

Exprimă plăcere sau furie prin vocalize ______

Este capabil să spună cel puțin câteva cuvinte

(dacă se confirmă, introduceți 6,

Indiferent de celelalte puncte) ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Articularea

(verificați toate afirmațiile aplicabile; dacă nu vorbește, verificați ultima afirmație și introduceți 0 în cerc)

Vorbitul este pe un ton jos, slab sau dificil de auzit ______

Vorbitul este încetinit, deliberat sau chinuit ______

Vorbitul este repezit, accelerat sau grăbit ______

Vorbește cu blocări, opriri sau alte întreruperi neregulate ______

Niciuna din cele de mai sus ______

4 numere verificate

Propozițiile

(încercuiți un răspuns)

Uneori folosește propoziții complexe, continuând cu ,,deoarece”, ,,dar”, etc. 3

Pune întrebări folosind cuvinte ca: de ce, cum, ce, etc. 2

Vorbește cu propoziții simple 1

Folosește numai propoziții stângace sau comunică non-verbal 0

Folosirea cuvintelor

(încercuiți un singur răspuns)

Descrie acțiunile din poze, imagini 4

Numește persoanele sau obiectele când descrie pozele 3

Numește obiecte cunoscute 2

Întreabă denumirea adecvată a unor lucruri 1

Este non-verbal sau aproape non-verbal 0

A.EXPRIMAREA________________________________________se adună 32-36

COMPREHENSIUNEA

Cititul

(încercuiți un sigur răspuns)

Citește cărți pentru copii de 9 ani sau mai mari 5

Citește cărți pentru copii de 7 ani 4

Citește istorioare simple sau comice 3

Citește diferite semne ca: ,,Femei”,,Bărbați”,,Nu parcați”, etc. 2

Recunoaște zece sau mai multe cuvinte prin privire 1

Recunoaște mai puțin de zece cuvinte sau niciunul 0

Instrucțiuni complexe

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Înțelege instrucțiunile conținând prepoziții ca: pe, în, în spate, sub, etc. ______

Înțelege instrucțiuni referitoare la ordinea în care lucrurile trebuie făcute,

de ex.: întâi faci asta, apoi asta ______

Înțelege instrucțiuni care necesită o decizie:,,Dacă…, faci asta, dacă nu, faci… ______

Niciuna din cele de mai sus ______

B.COMPREHENSIUNEA_________________________________se adună 37-38

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL

Conversația

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Folosește sintagme ca ,,vă rog”,,mulțumesc” ______

Este sociabil și vorbește în timpul meselor ______

Vorbește altor persoane despre sport, familie, activități de grup, etc. ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Diferite aspecte ale limbajului social

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Se poate vorbi rațional cu el/ ea ______

Răspunde evident când i se vorbește ______

Vorbește cu sensibilitate ______

Citește cărți, ziare, reviste pentru amuzament ______

Repetă o povestioară cu puțină sau fără nicio dificultate ______

Completează destul de bine un formular de angajare ______

Niciuna din cele de mai sus ______

A.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SOCIAL___________________39-40

IV.DEZVOLTAREA LIMBAJULUI______________________________se adună A-C

V. NUMERE ȘI TIMP

41. Numere

(încercuiți un singur răspuns)

Face adunări și scăderi simple 5

Numără zece sau mai multe obiecte 4

Numără mecanic până la zece 3

Numără două obiecte prin 1,2 2

Face diferența între ,,un”,,mai multe” sau ,,o mulțime” 1

Nu înțelege deloc numerele 0

42.Timpul

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Spune timpul corect, cu minute, după ceasul de mână sau cel deșteptător ______

Înțelege intervalele de timp, de ex.: între 3.30 și 4.30 ______

Înțelege echivalentul de timp, de ex.: 9.15 și 10 fără 45 ______

Asociază diferite acțiuni și evenimente cu timpul arătat de ceas ______

43. Conceptul de număr

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Numește zilele săptămânii ______

Se referă corect la dimineață și după amiază ______

Înțelege diferența între zi-săptămână, minut-oră, lună-an ______

Niciuna din cele de mai sus ______

V.NUMERE ȘI TIMP__________________________________se adună 41-43

VI. ACTIVITĂȚI DOMESTICE

CURĂȚENIA

44. Curățenia camerei

(încercuiți un singur răspuns)

Curăță camera bine (mătură, șterge praful, face ordine) 2

Curăță camera dar nu în întregime 1

Nu face curățenie deloc în cameră 0

45. Spălătoria

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Spală hainele ______

Usucă hainele ______

Împăturește hainele ______

Calcă hainele când este cazul ______

Niciuna din cele de mai sus ______

A.CURĂȚENIA_________________________________________se adună 44-45

BUCĂTĂRIA

46. Așezarea mesei

(încercuiți un singur răspuns)

Așează toate instrumentele de mâncat, precum și șervețelele, sarea,

piperul, et. În pozițiile învățate 3

Așează farfuriile, paharele și tacâmurile în pozițiile învățate 2

Așează farfuriile, tacâmurile, ceștile, fără a respecta pozițiile învățate 1

Nu aranjează masa deloc 0

47. Prepararea mâncărurilor

(încercuiți un singur răspuns)

Pregătește o masă adecvată, completă (poate folosi hrana conservată, înghețată) 3

Amestecă și gătește alimente simple (ouă prăjite, clătite) 2

Pregătește mâncăruri simple care nu necesită gătit sau amestecat (sandwich) 1

Nu pregătește niciun fel de mâncare 0

48. Curățenia mesei

(încercuiți un singur răspuns)

Curăță masa de vase casabile și pahare din sticlă 2

Curăță masa de vase incasabile și de tacâmuri 1

Nu curăță masa deloc 0

B.BUCĂTĂRIA______________________________________se adună 46-48

C. ACTIVITĂȚI CASNICE GENERALE

49. Alte activități casnice

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Spală vasele bine ______

Își face patul bine ______

Ajută la folosirea obiectelor de uz casnic când i se cere ______

Îndeplinește sarcini în mod obișnuit (ca o rutină) ______

C.ACTIVITĂȚI CASNICE GENERALE___________________________49

VI.ACTIVITĂȚI DOMESTICE__________________________________se adună A-C

VII. ACTIVITATEA PROFESIONALĂ

50. Complexitatea serviciului

(încercuiți un singur răspuns)

Îndeplinește un serviciu necesitând folosirea de unelte, mașini 2

Îndeplinește sarcini simple (grădinărit, spală podeaua, duce gunoiul, etc.) 1

Nu îndeplinește niciun fel de muncă 0

51. Realizarea unei munci

(verificați toate afirmațiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit 0, verificați afirmația

,,Niciuna din cele de mai sus” și introduceți 0 în acest cerc)

Pune în pericol pe ceilalți datorită neatenției ______

Nu are grijă de uneltele de muncă ______

Este un lucrător foarte încet ______

Îndeplinește o muncă neglijent, inexact ______

Niciuna din cele de mai sus ______

4 numere verificate

52. Obiceiuri de muncă

(verificați toate afirmațiile; dacă la punctul 50 a fost încercuit 0, verificați afirmația

,,Niciuna din cele de mai sus” și introduceți 0 în acest cerc)

Întârzie la serviciu fără un motiv real ______

Absentează de la serviciu ______

Nu termină sarcinile fără o încurajare permanentă ______

Părăsește locul de muncă fără permisiune ______

Niciuna din cele de mai sus ______

VII.ACTIVITATE PROFESIONALĂ___________________________se adună 50-52

VIII. AUTOCONTROLUL

INIȚIATIVA

53. Inițiativa

(încercuiți un singur răspuns)

Inițiază majoritatea activităților proprii 3

Întreabă dacă este ceva de făcut sau explorează împrejurimile 2

Se va angaja în activități numai dacă i se dă ceva de făcut sau dacă este coordonat 1

Nu se angajează în activitățile care i se dau de făcut 0

54.Pasivitate

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Trebuie să fie determinat să facă anumite lucruri ______

Nu are ambiție ______

Pare să nu reprezinte niciun fel de interes pentru lucruri ______

Nu e în mod necesar dependent de ajutorul altora ______

Mișcările sunt încete și lente ______

Niciuna din cele de mai sus ______

6 numere verificate; nu este cazul când e total dependent de alte persoane; dacă se confirmă, puneți 0 în cerc)

A.INIȚIATIVA_____________________________________________se adună 53-54

55.Atenția

(încercuiți un singur răspuns)

Nu acordă atenție activităților cu scop imediat mai mult de 15 min. 4

Nu acordă atenție activităților cel puțin 15 min. 3

Nu acordă atenție cel puțin 10 min. 2

Nu acordă atenție cel pușin 5 min. 1

Nu acordă atenție mai mult de 5 min. 0

56. Insistența

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Se descurajează ușor ______

Eșuează în îndeplinirea sarcinilor ______

Sare de la o activitate la alta ______

Are nevoie de încurajare ______

Niciuna din cele de mai sus ______

Nu este cazul dacă e total incapabil de a organiza orice gen de activitate; dacă se confirmă, puneți 0

B.PERSEVERENȚA__________________________________se adună 55-56

C. TIMPUL LIBER

57. Activități de timp liber

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Își organizează timpul liber la un nivel destul de complex

(pescuiește, joacă biliard, etc.) ______

Are hobby: pictează, colecționează… ______

Își organizează timpul liber adecvat la un nivel simplu: TV, radio, etc. ______

Niciuna din cele de mai sus ______

C.TIMPUL LIBER__________________________________________57

VIII.AUTOCONTROLUL______________________________________se adună A-C

IX. RESPONSABILITATE

58. Bunuri personale

(încercuiți un singur răspuns)

Foarte independent; întotdeauna are grijă de bunurile sale 3

De obicei are grijă de bunurile sale 2

Rareori are grijă de bunurile sale 1

Nu este deloc responsabil 0

59. Responsabilitate generală

(încercuiți un singur răspuns)

Foarte conștiincios; își asumă multă responsabilitate, face un efort special pentru îndeplinirea întotdeauna a sarcinilor 3

De obicei dependent – face un efort să-și îndeplinească responsabilitățile;

se poate avea încredere că sarcina dată va fi îndeplinită 2

Nedemn de încredere – face un efort mic pentru a-și îndeplini responsabilitățile;

nu se poate avea siguranță că sarcina dată va fi îndeplinită 1

Nu i se dau responsabilități, nefiind capabil să îndeplinească

niciun fel de responsabilități 0

IX.RESPONSABILITATE_______________________________________se adună 58-59

X. SOCIALIZARE

60. Cooperare

(încercuiți un singur răspuns)

Oferă ajutor celorlalți 2

Este doritor să ajute dacă i se cere 1

Niciodată nu îi ajută pe ceilalți 0

61. Considerație pentru ceilalți

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Prezintă interes în treburile altora ______

Are grijă de bunurile altora ______

Coordonează sau controlează treburile altora când e nevoie ______

Arată considerație pentru sentimentele altora ______

Niciuna din cele de mai sus ______

62. Conștientizarea ,,celorlalți”

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Își recunoaște propia famile ______

Recunoaște și alte persoane din afara familiei ______

Știe lucruri despre alții: meseria, adresa, relația cu sine, etc. ______

Cunoaște numele persoanelor apropiate lui: colegi, vecini… ______

Cunoaște numele persoanelor pe care le întâlnește în mod frecvent ______

Niciuna din cele de mai sus ______

63. Interacțiunea cu alții

(încercuiți un singur răspuns)

Interacționează cu alții în activități, jocuri de grup 3

Interacționează cu alții pentru cel puțin o perioadă scurtă de timp 2

Interacționează cu ceilalți imitativ, cu puțină interacțiune 1

Nu răspunde celorlalți într-un mod sociabil acceptabil 0

64. Participarea la activitățile de grup

(încercuiți un singur răspuns)

Inițiază activități de grup (leader și organizator) 3

Participă la activitățile de grup spontan și cu nerăbdare (participant activ) 2

Participă la activitățile de grup dacă e încurajat să o facă (pasiv) 1

Nu participă la activitățile de grup 0

65. Egoism

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Refuză să prefere locul altcuiva pentru ceva ______

Nu împarte cu ceilalți ______

Se înfurie dacă lucrurile nu merg cum vrea el ______

Întrerupe profesorul sau altă persoană care ajută pe altcineva ______

Niciuna din cele de mai sus ______

4 numere verificate; nu este cazul dacă nu are nici o interacțiune sau e profund retras, interiorizat; dacă se verifică, puneți 0 în cerc

66. Maturizare socială

(verificați toate afirmațiile aplicabile)

Este prea familiar cu străinii ______

Îi e teamă de străini ______

Face orice să-și atragă prieteni ______

Îi place să se țină de mână cu oricine ______

Este de brațul cuiva tot timpul ______

Niciuna din cele de mai sus ______

5 numere verificate; nu este cazul dacă nu are niciun fel de relații sociale sau e profund retras; dacă se confirmă, puneți 0 în cerc.

X.SOCIALIZARE_____________________________________se adună 60-66

SUMAR DE PROFIL

SCALA COMPORTAMENTELOR DE ADAPTARE

Nume și prenume………………………………………………………………………..

Vârsta………………………………………………………………………………………..

Sexul………………………………………………………………………………………….

Data examinării………………………………………………………………………….

Mâncatul_______

Folosirea toaletei_______

Curățenia_________________

Prezentare generală______________

Grija pentru îmbrăcăminte_______________

Îmbrăcatul și dezbrăcatul______________________

Călătorii_________________________________________

Alte elemente de autonomie_______________________________

AUTONOMIA_________________________________________________

Dezvoltarea senzorială_______________________

Dezvoltarea motorie__________________________________

II. DEZVOLTAREA FIZICĂ__________________________________________

Mânuirea banilor și bugetul___________________

Deprinderi pentru cumpărături________________________

III. ACTIVITĂȚI ECONOMICE_________________________________________

Exprimarea____________________

Comprehensiunea__________________________

Dezvoltarea limbajului_________________________________

IV. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI____________________________________

V. NUMERE ȘI TIMP______________________________________________

Curățenia_________________

Bucătăria_____________________________

Activități casnice generale___________________________

VI. ACTIVITĂȚI CASNICE___________________________________________

VII. ACTIVITĂȚI PROFESIONALE_____________________________________

Inițiativa_______________________

Perseverența_______________________________

Timpul liber_________________________________________

VIII. AUTOCONTROLUL__________________________________________

IX. RESPONSABILITATE_________________________________________

X. SOCIALIZARE______________________________________________

Anexa 3 Portofoliu elevi

Tabel evaluarea produselor activității elevilor

Elev……………………………..

Clasa/vârsta……………………

Diagnostic………………………

Calificativul acordat / Descriptori de performanță

,,Foarte bine,,/,,Bine,, -rezolvă sarcina corect și independent, (aprox. 80-90 % din itemi sunt rezolvați), prezentând doar eventuale mici greșeli ori ezitări

,,Suficient,, – rezolvă sarcina doar parțial ( aprox. 25-30 % din itemi ), necesitând sprijinul prof.

,,Insuficient,, – nu rezolvă sarcina nici cu suport verbal ori intuitiv

Domeniul -Socializare

,,Familia, colegii și prietenii mei,,

Obiective

1.Cunoasterea tipurilor de relatii ce se pot stabili în cadrul grupului (familie,prieteni)

2.Dezvoltarea capacitatii de relationare /comunicare în cadrul grupului din care facem parte.

Sarcina de lucru

1.Câți membri are familia din imaginea de mai jos? Cine sunt ei ? Dă-le un nume !

2.Scrie in tabel numele membrilor familiei tale!

3.Deseneaza-ți familia!

4. Care dintre persoanele din imagini crezi că sunt prieteni? De ce? Încercuiește !

5. Privește imaginile și alege-le pe acelea în care oamenii se comportǎ frumos !

Tu cum te-ai comportat săptămâna aceasta cu colegii tăi? Povestește!

6. Realizează un desen cu titlul ,,Prietenii mei,, Scrie și numele prietenilor!

Domeniul –Socializare

,,Știu să mă comport frumos?,,

Obiectiv

Cunoașterea regulilor elementare de conduită în diferite situații

Sarcina de lucru

-În ce imagine copiii se comportă corect? Colorează copii care se comportă correct !

Domeniul-Socializare

,,Emoțiile și sentimentele mele,,

Obiective

1.Cunoașterea și identificarea emotiilor de bază

2.Exprimarea emoțiilor și sentimentelor

Sarcina de lucru

-Oare cum se simte ursuletul din desene animate?

-Care sunt cuvintele care ar exprima cel mai bine ce simte?

– Potriveste expresia fetelor cu acele cuvinte care se potrivesc !

-Scrie-ți emoțiile și sentimentele în inima de mai jos! Colorează inima în două culori!

Alege o culoare pentru partea inimii ,,tristă,, și o alta pentru cea ,,fericită,,!

Domeniul-Comunicare și limbaj

,,Cuvinte magice,,

Obiective

1.Cunoașterea formulelor elementare de adresare și politețe

2..Dezvoltarea limbajului și a capacității de comunicare

Sarcina de lucru

-Citește cu atenție cuvintele de mai jos ! Când le folosim? De se se numesc,,cuvinte magice?,,

-Colorează inimioarele. Alătură literele conținute.

-Ce cuvânt ai obcũnut? ……………………………………………………..

– Cum se poartă un copil politicos?

-Cum saluți?

-dimineața …………………………………………………………………

– la prânz ……………………………………………………………………

-seara …………………………………………………………………

-Mihai îi spune colegului său:

– Dă-mi un creion!

– Nu pot să-ți dau! -răspunde acesta supărat.

* De ce nu-l ajută colegul pe Mihai? * De ce îi răspunde supărat?

* Ce cuvinte trebuia să folosească Mihai?

* Completează: – Dă-mi, ………………………….., un creion!

* Ce trebuie să răspundă Mihai după ce primește creionul?

* Completează: -……………………………………………..!

Colorare –joc de rol

Domeniul-Comunicare și limbaj

,,Propoziții fermecate,,

Obiective

1.Cunoașterea programului zilnic.

2.Dezvoltarea vocabularului funcțional.

Sarcina de lucru

-Privește imaginile – denumește personajul;

– Bifează activitățile pe care le ai în comun cu personajul ;

– Numerotează pozele în ordinea în care personajul desfășoară activitățile ;

-Formulează o propoziție pentru fiecare imagine și scrie-le ( sau copiază-le ) in tabel ;

-Povestește ce faci tu pe parcursul unei zile.

Domeniul-Comunicare și limbaj

,Îmi place să comunic,,

Obiectiv

1.Dezvoltarea limbajului și a capacității de comunicare

Sarcina de lucru

-Vorbește despre familia ta. Cum se desfășoară o zi în familia ta? Cum vă petreceți timpul liber? Cum îti ajuți părinții ? Ce îți place să faci împreună cu familia ta?

Domeniul-Ocupația

,,Atelierul de creație,,

Obiectiv

-Exersarea unor tehnici specifice de lucru -tehnica colajului

Sarcina de lucru

-Trasează după șablon, decupează după conturul trasat,apoi lipește elementele după modelul dat. La final,decorează tabloul cu fulgi de zăpadă. Dacă nu te descurci cu decupatul,cere ajutor de la profesor .

Materiale și instrumente specifice de lucru: lucrarea-model,carton colorat, carton alb, hârtie colorată, coală albă, lipici, foarfece, șabloane, creion, carioca, ștanță.

Domeniul-Ocupația

,,Îmiplace să grădinăresc ,,

Obiectiv

Cunoașterea unor noțiuni elementare privind specificul activitătilor de grădinărit și de protejare a mediului.

Sarcina de lucru

-Povestește ce vezi ! De ce are nevoie o floare ca să crească?

-Desenează o față zâmbitoare unde vezi o imagine care ajuta florile să crească și o față tristă lângă imaginile care nu ajută

-Identifică/denumește si colorează uneltele folosite pentru plantarea legumelor si florilor.

-Unește cu o linie unealta de grădinărit cu denumirea corectă!

Domeniul-Ocupația

,,Micul bucătar,,

Obiectiv

Cunoașterea unor noțiuni elementare privind specificul activitătilor culinare

Sarcina de lucru

-Privește imaginea și spune ce vezi ! Ce meserie are bărbatul din imagine ?

Cu ce se ocupă el? Unde lucrează? Ce unelte are în bucătarie? Ce a gătit ?

-Scrie sub fiecare incredient pentru ciorbă denumirea potrivită!

-Tu ai o mâncare preferată?

Mâncarea mea preferată este ……………………………………..

-Colorează imaginea care îti place cel mai mult !

Domeniul-Autoservirea

,, Reguli de igienă,,

Obiectiv

Cunoașterea unor noțiuni elementare privind regulile de igiena personală

Sarcina de lucru

– Priviți imaginea și spuneți ce face bǎiatul dimineața când se trezește.

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

________________________________________________________________________________________________________________________________________

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

-Care sunt obiectele pe care orice elev le folosește pentru a fi curat?

– Citește ghicitoarea .Colorează imaginea care reprezintǎ rǎspunsul la ghicitoare

“Fâs. fâs.
Fâs. fâs,
Înainte de plecare.
Viu și eu în graba mare.
Perii haine, frec de zor,
Dau și eu un ajutor. »

– Bifeazǎ cu X mașina care vine sǎ salveze viețile oamenilor.

– Coloreazǎ caseta din dreptul activitǎților care conduc la dezvoltarea armonioasa a corpului și la menținerea sǎnǎtǎții.

– Ỉncercuie imaginile care reprezintǎ obiecte pe care le folosim

pentru îngrijirea dinților

pentru îngrijirea pǎrului

Domeniul-Autoservirea

,,Alimentația sănătoasă,,

Obiectiv

Cunoașterea unor noțiuni elementare privind regulile unei alimentații sănătoase.

Sarcina de lucru

-Grupeazǎ alimentele în funcție de cele patru categorii. Uniste alimentele cu categoría corespunzǎtoare.

– Ỉncercuie ce ar trebui sǎ mǎnânci pentru a avea un organism sǎnǎtos ! Scrie sub aceste alimente denumirea corecta !

Domeniul-Autoservirea

,,Masa în familie ,,

Obiectiv

Cunoașterea unor noțiuni elementare privind regulile de conduită în timpul servirii mesei.

Sarcina de lucru

-Alege și încercuiește răspunsul corect !

1. În mâna dreaptă ținem: a) lingura și cuțitul

b) lingura și furculița

c) furculița și cuțitul

2. La masă trebuie: a) să risipim mâncarea

b) să mâncăm cu gura închisă

c) să bem apă cu gura plină

3.După ce mâncăm, spunem: a) La revedere!

b) Poftă mare!

c) Sărut-mâna pentru masă!

-Completează propozițiile :

1.Înainte să ne așzăm la masă trebuie să ne spălăm pe ……………………….

2.La masă nu …………………………………………………………….

3. Ne ștergem la gură cu………………………………………………….

4. Laptele și ceaiul se beau din …………………………………………..

5. Fructele trebuie să le …………………………………………………..

6. Când am terminat de mâncat spunem .…………………………………………

-Colorare/joc de rol

Lista abrevierilor

AAID-American Association Intellectual and Developmental Disabilities

AOTA- American Occupational Therapy Association

APA –American Psychiatric Association

CES-Cerințe educaționale speciale

DSM-V-Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disordesr -V Edition

ICD-International Classification of Diseases

TO-Terapie ocupațională

TSA-Tulburare din spectrul autist

PEI-Program educațional individualizat

PIP-Program individual personalizat

VM-Vârsta mintală

QI-coeficient de inteligență