Capitolul 34 Elvis [624847]

16
CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL
JUDEȚULUI VÂLCEA
3.1. Potențialul natural în contextul valorificării turistice
Potențialul turistic reprezintă elementele care pot fi amenajate în scopuri turistice și
pot atrage cât mai numeroș i vizitatori.
Turismul contribuie la crearea valorii adăugate, mai mult decât alte ramuri
economice, antrenează sau stimulează producția din diferite alte domenii.
Una dintre funcțiile importante ale turismului constă în posibilita tea de relaxare, în
rolul său reconfortant, sau în puterea de a contribui la regenerarea organismului, a capacității
de muncă a oamenilor, prin formele de odihnă, sau prin prin formele de tratament balneo –
climateric. Turismul este un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultură și civilizație
a populației. Dacă analizăm activitatea turistică ca fiind activitate de producție, se poate
observa că presupune exploatarea unor variate resurse, fundamentale fiind cele naturale.
În concluzie, turismul are o mare influență asupra mediului și asupra componentelor
de mediu, adică aer, apă, floră, faună, sol, pentru că mediul este resursa de bază a turismului.
Din această cauză dezvoltarea activității turistice presupune acordarea unei atenții
deosebite calității mediului, prin luarea unor măsuri de conservare și dezvoltare a
caracteristicilor calitative a acestuia în zonele cu un intens circuit turistic.
În cadrul planificării de marketing în turism sunt importante cunoaște rea și evaluarea
diferitelor forme de manifestare a cererii turistice și anume:
A) Potențială – cuprinde numărul persoanelor care, deși nu cumpără sau utilizează în
mod curent un anumit produs sau serviciu, dintr -un motiv oarecare, în viitor o pot
face. Cumpă rarea se va realiza atunci când anumite circumstanțe se vor schimba
(venituri disponibile, acces, probleme de sănătate). În acest caz, cererea potențială se
va transformă în cerere efectivă;
B) Efectivă – cuprinde numărul de turiști care cumpără sau utilizeaz ă un produs sau
serviciu;
C) Suprimată – cuprinde numărul de persoane care nu utilizează sau nu cumpără un
anumit produs sau serviciu din cauza unor probleme impuse de ofertă. Această cerere,
care se mai numește și ,,cerere latentă", se poate transformă în vi itor în cerere
efectivă.
3.1.1. Potențialul turistic al reliefului
Resursele naturale sunt alcătuite din elemente geomorfologice de relief, climă, de
floră și de faună, peisaje, zăcăminte .
Rezervații le naturale din Munți i Coziei, Munții Buila – Vânturarița și Munții
Căpățânii, constituie o altă componentă de mare importanță a resurselor turistice naturale, cea
mai reprezentativă fiind Parcul Național Cozia. Acesta se întinde pe o suprafață de 17.000
hectare și include spa ții importante din Masivul Cozia și din nord -vestul Munților Căpățânii.

17
Parcul reprezintă o arie cu o valoare peisagistică deosebită, în care mediul natural nu a
suferit modificări însemnate și în care se menține un echilibru între factorii de mediu și
activitatea umană. Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora
și fauna României, ca: iedera albă, floarea de colț, laleaua pestriță, râsul, capra neagră, cerbul,
cocoșul de munte.

Fig. I II-1. Parcul Național Cozia
Sursa : www.wikipedia.org
Masivul Cozia ( vf. Cozia 1.668 m), este situat în sud -vestul Munților Făgăraș, între
râurile Olt (la vest), Băiaș (la nord), Topolog (la est), Sălătrucel (la sud), în apr opierea
complexului balneoclimateric Călimănești – Căciulata.
Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste zimțate, turnuri), constituie un
munte cu mari perspective de dezvoltare turistică. Comorile naturale ale acestui masiv sunt
ocrotite și conservate în Rezervația complexă Cozia, care a fost declarată Parc național în
1990. Masivul Cozia este ușor accesibil doritorilor de drumeție care pot să admire aici
numeroasele stânci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Roșiei) și casca de
(„Gardului”, cu o înălțime de 20 m).
Este de admirat și diversitatea de plante (floarea de colț, laleaua pestriță, garofița albă)
și interesanta faună (pisici sălbatice, râși, capre negre, cerbi, jderi de copaci, scorpioni
carpatici).
În cadrul grupei montane Parâng – Cindrel întâlnim peisaje alpine deosebite: forme
glaciare sălbatice, asemănătoare cu cele din Alpi, defileul și cataractele Lotrului, lacurile
glaciare din apropierea Obârșiei Lotrului, lacurile de la Galbenu și Petr imanu. Renumite sunt
și frumoasele stațiuni montate de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra și Obârșia
Lotrului.
Chei și defilee. Defileul Oltului reprezintă un peisaj fascinant, apreciat de turiștii care
străbat drumul de la Cozia până la Turnu Roșu (județul Sibiu). Oltul a reușit să sape până la
rădăcină cea mai masivă și mai înaltă parte a Carpaților Meridionali. Porțiunea din județul
Vâlcea, suprapusă defileului, este cea mai spectaculoasă, albia îngustă a Oltului fiind străjuită
de colții prăpăstioși ai Muntelui Cozia (la est) și Culmea Căpățânii (la vest).

18

Fig. I II-2. Defileul Oltului
Sursa : www.wikipedia.org
Valea Lotrului, de o mare frumusețe peisagistică, ademenește pașii turistului prin
prăpăstioase ziduri de stâncă, prin simfonia tumultoasă a „cataractelor” dar și prin bogăția
folclorică a meleagurilor pe care le străbate. Cheile Bistriței, lângă Mănăstirea Bistrița, cele
mai înguste chei din România, reprezintă un colț d e natură care merită a fi vizitat în special
pentru numeroasele guri de peșteri care se văd în versanții abrupți ai văii Bistriței, dar și
pentru exemplarele rare de floră și faună.

Fig. I II-3. Piramidele de pământ de la Goranu
Sursa : www.wikipedia.org
Monumente ale naturii. Piramidele de pământ de la Goranu, reprezintă o rezervație
geologică pe valea pârâului Stăncioiu, unde apele de șiroire, rezultate din ploi și din topirea
zăpezilor, au creat unele masive piramidale de pământ, turnuri gigantice de 80 m înălțime.
3.1.2. Rolul turistic al climei
Este temperat continentală, cu veri scurte și ierni lungi și geroase, fiind influențată de
formele de relief, cu precipitații neunifo rme și vânturi din direcția nord și nord -vest.

19
Temperatura medie anuală crește de la nord la sud, pe măsură ce relieful scade în
altitudine. În munții Făgăraș media este de -20 C pe an, iar în partea de sud se poate ajunge la
110C. Temperaturil e înregistrate în localitățile din județ sunt următoarele: Obârșia Lotrului –
3,20, Voineasa, 7,90C, Râmnicu Vâlcea 100C, Drăgășani 110C.
Lunile de vară se caracterizează prin temperaturi medii de 22 grade, cele mai mari
valori fiind în extremi tatea sudică a județului.
Ca extremă absolută a fost temperatura de -36 grade la Drăgășani pe data de 24
ianuarie 1942, determinată de masele de aer rece arctic sosite prin intermediul unui anticiclon
scandinav.
Temperatura maxim ă absolută a fost de 42 grade la Orlești, pe data de 14 august
1946, datorită aerului fierbinte din sudul continentului european.
Repartiția și regimul precipitațiilor atmosferice este consecința interdependenței
dintre circulația aerului și c ondițiile de relief. Astfel, precipitațiile prezintă creștere pe măsură
ce relieful scade în altitudine. Repartiția lunară a precipitațiilor atmosferice prezintă un
maxim pluviometric la sfârșitul și începutul verii, după care precipitațiile sunt în scăder e. În
octombrie și noiembrie precipitațiile cresc ușor, după care se constată o scădere ușoară în
perioada de iarnă.
Datorită diversității mari a reliefului, pe tot cuprinsul județului se pot deosebi
topoclimate complexe de munte și dealuri. P e lângă acestea se mai poate menționa
topoclimatul municipiului Râmnicu Vâlcea, care se înscrie în categoria topoclimatelor
urbane, caracterizate prin valori mai ridicate de temperatură, care scad din centru către
periferie. Umezeala relativă a aerului est e mai scăzută, frecvența și intensitatea vântului sunt
mai mici, direcționate după trama stradală, iar precipitațiile sunt mai bogate datorită mulțimii
nucleelor de condensare generate de poluare.
Turismul balnear poate fi practicat în orice p erioadă a anului, datorită condițiilor din
centrele de cazare de pe Valea Oltului și a ofertelor turistice adaptate pentru perioada de
iarnă.
3.1.3. Fondul turistic hidrogeografic
Prin numărul mare de izvoare de ape minerale, datori tă calității lor, sunt recunoscute
de medicii și turiștii români și străini ca fiind tămăduitoare a celor mai diverse afecțiuni,
făcând de secole adevărate minuni.
Bogăția de izvoare de ape minerale care abundă unele zone geografice și peisaju l
pitoresc pe care -l "scaldă" se etalează cu măreție în stațiunile balneoclimaterice de renume ale
județului Vâlcea : Călimănești – Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Ocnele Mari –
Ocnița, cunoscute nu numai în Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizită impresionantă.
Apele din județul Vâlcea sunt dominate de Ol t, pe 135 km, formând defileul Turnu
Roșu – Cozia, cu afluenții Lotru, Topolog, Muiereasca, Olănești, Bistrița, Oltețul Zănoaga,
Gâlcescu, Vadu, sunt lacuri de origine glaci ară din bazinul superior al Lotrului, Ocnele Mari,
Ocnița, sunt lacuri sărate, formate în urma prăbușirii unor saline, iar Dăești, Râureni, Govora,
Vidra, sunt lacuri de acumulare de pe râul Olt și Lotru.

20
3.1.4. Potențialul turistic biogeografi c
O mare parte din zonele județului sunt zone protejate, etajul forestier fiind inclus unor
areale cu o concentrare impresionantă de specii animale și vegetale. Rezervațiile naturale
reprezintă areale în care intervenția omului este mai redusă. Chiar dacă se va interveni în mod
forțat se va acționa menținând echilibrul mediului înconjurător.
Vegetația este variată, există păduri pe mai multe etaje: etajul fagului la 1200 m și mai
sus etajul coniferelor, în funcție de dispunerea tr eptelor de relief. Mai sus de păduri există
vegetație alpină, numită stepa rece, cu pajiști, tufiș de ienupăr sau jneapăn, arbuști pitici.
Fauna este diversă ca specii: ursi, căprioare, cerbi carpatini, lupi, jderi, râși, mistreți, pisica
sălbatică, dihor i, capra neagră, veverițe.
Dintre păsări întâlnim: cocoșul de munte, acvila, mierla, vulturi, uliul, iar ca reptile:
vipera, șopârla de munte. În apele de munte trăiesc pești ca: pastrăvul, clean, mreană.
Partidele de vânătoare și pescuit se po t organiza în mod controlat, numai în perioade ale
anului bine delimitate.
3.2. Potențialul turistic antropic
Județul Vâlcea dispune și de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al istoriei
și culturii poporului din acest spațiu geog rafic. Numeroasele vestigii ale civilizațiilor trecute,
unele dintre ele unicate, bogăția tradițiilor populare, creația spirituală modernă, realizările
tehnico -economice contemporane atestă evoluția și continuitatea vieții pe meleagurile
vâlcene, alcătuind un important fond cultural -istoric.
3.2.1. Edificii istorice – vestigii arheologice, cetăți medievale, cetăți, castele
Valoarea deosebită a zestrei patrimoniale este conferită de:
1) componentele arheologice – situri, monumente și reze rvații arheologice. În categoria
acestora putem aminti cetatea dacică de la Buridava și Castrul Roman de la Arutela, situat
pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton" – situat în comuna Dăești și
Castrul de la Titești -Perișani, acestea datând din primele secole ale mileniului I;

Fig. III -4. Cetatea dacică de la Buridava
Sursa : www.wikipedia.org Fig. III -5. Castrul roman de la Arutela
Sursa : www.directboo king.ro
2) monumente și ansambluri memoriale (Casa Memorială Anton Pann, Cimitirul Eroilor din
Primul Război Mondial, Crucea Mișeilor, Monumentul Barbu Știrbei, Statuia lui Mircea

21
cel Bătrân, din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteriștilor și Pandurilor din Dră gășani,
Monumentul Eroilor din Brezoi etc);

Fig. III -6. Cetatea dacică de la Buridava
Sursa : www.turismlaramnicuvalcea.ro Fig. III -7. Statuia lui Mircea cel Bătrân
Sursa : www.descoperă.ro

3) monumente, ansambluri și rezervații de arhitectură (zone istorice urbane în localitățile
Râmnicu Vâlcea, Horezu, Călimănești, Bălcești, Costești, Vaideeni, iar satul Milostea din
comuna Slătioara în întregime);

Fig. III-8. Muzeul Satului de la Bujoreni
Sursa : www.wikipedia.org Fig. III -9. Complexul Culele Măldărești
Sursa : www.directbooking.ro

4) elemente etnografice și de artă po pulară , respectiv monumente, muzee în aer liber
(Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Măldărești ), și de splendida arhitectură de cult,
reprezentativă pentru evul mediu românesc.
3.2.2. Edificii religioase – catedrale, biserici, mănăstiri, sc hituri
Monumentele religioase de pe teritoriul județului sunt numeroase; dintre acestea
amintim: Mânăstirea Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Mare; Mânăstirea Hurezi,
ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu.
Recunoscut ca puternică vatră de cultură și spiritualitate creștină, dar și ca centru al
vieții religioase a Olteniei, bazat pe o intensă viață religioasă a locuitorilor, din timpuri
străvechi, județul Vâlcea păstrează numeroase monumente ale arhitecturii religioase ,
totalizând 275 de monumente bisericești, din care 89 de lemn și 186 de zid, precum și 10
mânăstiri, un s chit și o biserică episcopală. Dintre acestea menționăm mănăstirile: Cozia
(1387 -1388), Bistrița (1494), Govora (1440), Arnota (1634), Hurezi (1690 -1694), Turnu

22
(1764) și Mânăstirea Dintr -un Lemn (1634 -1635); bisericile din lemn: Pietroasa, Marița,
Bolnița, Șușani, Zătreni, Brezoi, Malaia și Cetățuia.

Fig. III -10. Mănăstirea Cozia
Sursa : www.roportal.ro
Fiecar e monument religios în parte reprezintă un act de identitate națională, dovadă
certă că dacă națiunea română s -a plămădit odată cu creștinismul ei, acesta s -a plantat organic
într-un mediu a cărui spiritualitate, mergând împreună și contopindu -se, putea nă zui spre una
din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei -"poporul român, popor ortodox de limbă
latină".
3.2.3 . Obiective turistice cultural -istorice
Statistica unităților de cultură și artă, la 31.12.2015, relevă existența în județul Vâl cea a 3
unități de teatru și instituții muzicale, 3 cinematografe, 18 muzee și case memoriale, 78
biblioteci publice și 170 de biblioteci școlare și ale instituițiilor de învățământ superior.
Există și centre culturale, case de cultură și școli populare de arte și meserii.
Vestigiile cu o mare încărcătură istorică de pe teritoriul județului sunt, în principal, cele
care atestă existența milenară a poporului român, respectiv a populației daco -romane,
rezultate ca urmare a cercetărilor arheologice realizat e pe valea Oltului și în zona Ocnița –
Cosuța. Din această categorie menționăm:
1) Cetățile dacice de la Grădiștea (pe valea Muierii), Roești (Dealul Cărămizii) și Ocnele Mari
(Cetatea dacică de la Buridava, important centru politic, economic și religios, care a fost
menționată și de Ptolemeu în sec. I d. Hr.);
2) Castrele romane construite de -a lungul Oltului (în cadrul sistemului de apărare denumit
Liner Alutanus), respectiv Castrul Rusidava (de la Drăgășani), Castrul Pons Aluti (de la
Ionești), Castrul Buridava (de la Stolniceni), Castrul Castra Traiana (de la Sâmbotin), Castrul
Arutela (de la Bivolari), Castrul Pons Vetus (de la Câineni), precum și castrele de la Racovița și

23
Copăceni, a căror identificare s -a făcut în baza unei hărți antice – Tabula Pe utingeriană – a
drumurilor și localităților fortificate ale Imperiului Roman.
Monumentul eroilor eteriști și panduri din orașul Drăgășani, Monumentul
"Descătușarea României" și Statuia Independenței, ambele din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Viei
și Vinului din Drăgășani, Hala, vechea clădire a Poștei, Liceul Alexandru Lahovari, Școala
Normală de Băieți, Seminarul Teologic "Sfântul Nicolae" și Teatrul Ariel din Râmnicu
Vâlcea, Culele Greceanu și Duca din localitatea Măldărești, Conacul de la Benești, din orașul
Bălcești, precum și Casa "Nae Petcu" din Drăgășani, Casa de Cultură "A.E.Baconski " , Muzeul de artă,
Casa Simion, din Râmnicu Vâlcea, Muzeul Memorial "Nicolae Bălcescu" din localitatea
Nicolae Bălcescu, Casa Memorială "Anton Pann".

Fig. III -11. Casa mem orială Nicolae Bălcescu
Sursa : www.timpuldevalcea.net
3.2.4 . Edificii culturale – muzee, colecții de artă, case memoriale, universități,
teatre, biblioteci
Patrimoniul cultural vâlcea n se compune din 14 muzee, 10 expoziții permanente, 2
teatre, o filarmonică, 15 cinematografe, 280 biblioteci, 21 de librării, 92 monumente și situri
arheologice, 11 statui, 2 case memoriale, 2 cimitire ale eroilor, 492 biserici, 22 mânăstiri și
schituri .
Resursele turistice antropice prezintă un b inemeritat interes, cuprinzând: monumente
arheologice, situri arheologice, monumente, ansamblu ri și rezervații de arhitectură,
monumente și ansambluri memoriale, așezări și vestigii isto rice și cultu rale de mare preț.
O altă resursă turistică antropică de importanță deosebită o constituie muzeele,
amenajate în 16 unități de profil în întregul județ. Cel mai valoros tezaur muzeistic este de
găsit, firește, la Muzeul Județean de Istorie din municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de
un inestimabil patrimoniu.
Sunt adunate și expuse aici aproape 50.000 de mărturii care vorbesc despre existența
neamului românesc din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre. Un real interes îl
reprezintă și celelalte unități muzeale:
– Memorialul "Nicolae Bălcescu" din comuna care poartă numele ilustrului cărturar și
revoluționar de la 1848;

24
– Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea, Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu,
Casa Memorială "Anton Pann", Colecția de arheologie Bujoreni, Colecția "Inătești", toate
în Râmnicu Vâlcea;
– Muzeul de arheologie și artă bisericească "Gheorghe Petre" – Govora;
– Muzeul Viei și Vinului și Expoziția "Gib I.Mihăescu" din Drăgășani;
– Complexul Muzeistic Măldărești;
– Colecția "Gh.D.Anghel" și Peștera Liliecilor – Bistrița, din comuna Costești;
– Expoziția de arheologie de la Ocnele Mari.
3.2.5 . Activități umane cu funcție turistică – activități rurale, obiceiuri populare,
târgurile populare, hramurile și peleri najele, festivalurile tematice, zilele aniversare,
competițiile sportive
Principalul centru etnografic al județului este Horezu (la 35 km de Râmnicu Vâlcea),
cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramică din România, cu exp oziție
etnografică permanentă și târguri tradiționale. Meșterii locali produc ceramică de calitate
superioară, cu o frumoasă decorație. Ei lucrează în special străchini și farfurii și folosesc o
gamă largă de culori și de motive decorative.

Fig. III -12. Târgul Cocoșul de Horezu
Sursa : www.orasul -horezu.ro Fig. III -13. Festivalul Brâul de Aur
Sursa : www.arenavalceana.ro

Alte centre: Vaideeni (renu mit pentru țesături și port tradițional popular), Bărbăte
Manifestările folclorice tradiționale din județul Vâlcea sunt:
– Târgul apicol Oltenia -20 mai
– Târgul ceramicii românești – Cocoșul de Horezu , 1-7 septembrie
– Fagurele de aur – sărbătoare apicultorilor – 13-14 iunie, Tomșani
– Festivalul folcloric Învârtita dorului , 13-14 septembrie, Vaideeni
– Ziua olarului, 21 iunie, Lungeni
– Sărbătoarea grâului , 8 august, Lăcusteni
– Festivalul de folclor – Cântecele Oltului , 15-16 august, Călimănești
– Festivalul de folclor, Brâul de aur , 8 septembrie, Bărbătești
– Sărbătoarea Culesul Viilor, 7 august, Drăgășani1

1. www.cjvalcea.ro

25
CAPITOLUL 4. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A
POTENȚIALULUI TURISTIC
4.1. Nivelul de organizare și dezvoltare al bazei tehnico -materiale pentru
turism
4.1.1. Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare
Structuri le turistice de primire reprezintă toate posibilitățile de cazare prezente pe
teritoriul județului. Acestea se găsesc în urma procesului de privatizare din proprietatea
statului în cea a unor importante societăți comerciale: S.C. Alutus S.A., S.C. Băile Govora
S.A., S.C. Călimănești -Căciulata S.A., S.C. Olănești S.A., S.C. Sind România S.R.L., cu
puncte în Băile Govora, Băile Olănești, Căciulata și Voineasa, toate cu capital de s tat și
privat, la care se mai adaugă un număr mare de alte societăți mai mici cu capital public, mixt
sau privat.
Vocația deosebită a județului Vâlcea pentru turism, conferită de arhitectura favorabilă a
reliefului, existența resurselor de ape minerale, termale și termominerale cu calități terapeutice
de excepție, o bogată rețea hidrografică și un climat favorabil care asigură un puternic
potențial biogeografic, a permis dezvoltarea pe teritoriul județului a tuturor formelor de turism,
respecti v de la cel balnear, de tratament, recuperare și recreere până la cel de agrement,
montan, monahal și istorico -cultural.
Principalele localități și puncte de interes turistic sunt:
1) stațiunile balneoclimaterice Călimănești – Căciulata, Băile Govora, Băile Olănești, Ocnele
Mari, Voineasa și Vidra;
2) obiectivele turistice religioase, respectiv bisericile de lemn, schiturile și mânăstirile;
3) obiectivele istorice, respectiv cetățile dacice, castrele romane și culele boierești;
4) cele 29 de rezervați i naturale, peșterile și parcurile de agrement și, nu în ultimul rând,
5) munții, depresiunile și defileele principalelor cursuri de apă, respectiv Oltul, Lotrul,
Latorița și Repedea, care oferă un cadru natural și peisagistic de excepție.
La 31 .12.2015 în județul Vâlcea erau înregistrate 260 de unități de cazare turistică, din
care 63 hoteluri, hanuri și moteluri, 51 vile turistice și cabane, 127 pensiuni turistice urbane
(65 unități) și rurale (62 unități), 15 campinguri, popasuri turistice, sa te de vacanță și
bungalouri, precum și 4 tabere școlare și preșcolare, a căror capacitate de cazare este de 12.540
locuri.
Au fost înregistrați 206.963 turiști cazați, iar indicele de utilizare netă a capacității de cazare
a fost de 36,8%.
În perioada 2008 -2015, indicele de utilizare a capacității de cazare a scăzut de la
48,5% la 36,8%, principala cauză reprezentând -o efectele negative ale crizei economice.
Un tezaur neprețuit îl constituie Valea Oltului, străjuită de păduri secu lare, care este
considerată cea mai spectaculoasă și mai atractivă zonă, rivalizând prin minunăția peisajului
cu cele mai încântătoare locuri din Europa.

26
O însemnătate deosebită o reprezintă monumentele naturii protejate de lege, fiecare cu
legendele lor dintre cele mai fascinante: Peștera Caprelor, Peștera Lac, Peștera Pogoadelor,
Peștera cu Perle, Peștera Murgoci, Peștera Rac, Peștera Clopot, Peștera Arnăuților, Peștera
Valea Bistrița, Mlaștina Mosoroasa – toate din Olănești, precum și Peștera Liliecilor din
comuna Costești.
4.1.2. Structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică
Structurile de alimentație sunt mult mai numeroase având in vedere că teritoriul
vâlcean reprezintă un spațiu de tranzitare către județele vecine și indeosebi către punctele de
trecere frontieră din vestul țării.
În anul 2001, existau circa 100 de unități de alimentație cu 15.829 de locuri din care
76% se aflau concentrate în restaurante (40 unități cu 12.135 locu ri), urmate de barurile de zi
și bufete. La nivelul anului 2015, se constată o creștere cu 38% a numărului de unități, dar
oferta se diversificăprin apariția de fast -fooduri, bufete, berării, patiserii, cofetării, în timp ce
numărul restaurantelor a evolua t mult mai lent.

Fig. I V-1. Structura unităților de alimentație publică
Sursa : www.arenavalceana.ro
Numărul cel mai mare de locuri din unitățile de alimentație se înscriu la categoria a
II-a și a III -a de calitate și diversificare a prestațiilor turistice, circa 70%, iar restul la
categoria I. Cele mai multe unități de alimentație, circa 85%, aparțin turismului balnear și cel
de tranzit și doar 15% se regăsesc în spațiul montan.
4.1.3 . Structurile de primire turistice cu funcțiuni de tratament și cură
Structurile de tratament sunt concentrate in principalele stațiuni balneare de interes
național și internațional din județ, la care se mai adaugă posibilitățile locale de tra tament din
ocnele Mari – Ocnița. Există circa 22 de baze și puncte de tratament situate în pavilioane
balneare, baze hoteliere de tratament, complexe ale sindicatelor, policlinici balneare, instalații
de tratament în vile turistice, sanatorii pentru copii, șstranduri pentru cură externă, în aer
liber.
Modernizări semnificative s -au realizat în ultimii cinci ani în stațiunea balneară
Călimănești -Căciulata -Cozia, Băile Olănești și Govora, mai ales în bazele de tratament din 15% 85%
30% 36% 32%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
spațiul montan spațiu balnear
și de tranzit categoria III categoria II categoria I

27
hoteluri, celelalte loc alități cu resurse balneare nu au avut resurse financiare pentru a -și
valorifica hidrozăcămintele de izvoare și ape minerale. Unele modernizări s -au efectuat și
pentru ștrandurile din Ocnele Mari -Ocnița.
a) Stațiunea Călimănești -Căciulata este stațiune balneoclimaterică, situată pe DN7
la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la altitudinea de 260 m. Frumoasa stațiune dispune de izvoare
reci și fierbinți care țâșnesc de la o adâncime de 1.200 m și sunt captate cu ajutorul unor
sonde de mare adâncime.
Apele minerale ale stațiunii Călimănești – Căciulata sunt atermale, ieșind din pământ
la temperatura de 5 -14 grade Celsius cu excepția izvorului Bivolari, care este mezotermal – cu
o temperatură de 19 -23 grade Celsius. Din punct de vedere al compo ziției chimice, apele
minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate și iodurate. Unele din
izvoarele cu ape minerale atermale și termale se folosesc pentru cură internă, iar altele sub
formă de băi minerale, pulverizații inhalații, irigații în tratamentul intern al afecțiunilor
gastro -intestinale, de rinichi, metabolice și nutriție sau în cură externă (băi calde sau reci) în
bolile terapeutice, echivalând cu cele din Aix -les Bains, Eaux -Banes sau Baden – Baden.
Pentru a e videnția calitățile terapeutice ale acestor ape, trebuie să amintim că doctorul
francez Joseph Caillat care în 1854 a poposit o vreme pe meleaguri valahe, a procedat în anul
1859 la analiza apelor minerale de la Călimănești, iar în anul 1869 împăratul Fran ței,
Napoleon al III -lea, la recomandarea doctorului Carol Davilla, s -a tratat cu apă minerală dusă
cu diligența, de la izvoarele din Călimănești.
Activitatea turistică este desfășurată de patru agenți economici: SC Călimănești –
Căciulata SA, S IND ROMÂNIA – Filiala Călimănești, S.C. EUROPA 15 A – SRL, S.C.
ELIANA S.R.L. ce au în administrare următoarea structură turistică :
– 4 hoteluri cu o capacitate de cazare de 1.415 locuri;
– 18 vile cu o capacitate de cazare de 958 locuri;
– 3 vile cu o capacita te de cazare de 263 locuri;
– 7 pensiuni cu o capacitate de cazare de 1.750 locuri;
– 1 cabană cu o capacitate de cazare de 20 locuri;
– 4 camping -uri cu o capacitate de cazare de 352 locuri.
Din punct de vedere al gradului de confort oferit, o vilă de 10 locuri este încadrată la 3
stele, iar 7 structuri de primire turistice cu o capacitate de 1604 locuri sunt încadrate la 2
stele. Funcționarea stațiunii este în regim permanent, existând două baze de tratament cu
peste 5000 proceduri pe zi ce funcțion ează în cadrul hotelurilor aparținând de S.C.
Călimănești – Căciulata S.A. Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatură medicală
modernă, ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turiști.

Fig. I V-2. Stațiunea Călimănești
Sursa : www.timpuldecvalcea.net
b) Băile Olănești – stațiune situată la poalele munților Carpați la 20 km nord – vest
de Râmnicu Vâlcea, este singurul loc din țară unde se efectuează tratament pentru
desensibilizarea organismului la bolnavi cu diverse afecțiuni alergice, prin injecții cu apă

28
minerală izotonă; de asemenea apele minerale bogate în substanțe multiple fac adevărate
minuni în tratarea unui spectru larg de afecțiuni în cura internă și externă, ale tubului d igestiv,
rinichilor și căilor urinare, boli de nutriție, afecțiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic,
ale bolilor profesionale.
Calitatea curativă a apelor cu o mineralizare de 3 -18 grame/litru rivalizează cu cele
ale unor stațiuni de peste hotare, ca: Hall Weissbaden, Aix -la Chapelle, Aix les Bains, Baden –
Baden sau Karlovy – Vary.
Apele minerale de la Olănești au fost analizate din punct de vedere chimic încă din
anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expoziți a Internațională de la Viena.
Prin așezarea sa geografică, climă, acțiunea terapeutică a apelor minerale, Stațiunea
Băile Olănești beneficiează de toate caracteristicile unei zone turistice complexe, turismul
reprezentând șansa dezvoltării oraș ului și punerea lui în valoare atât pe plan național cât și
internațional. Baza turistică este formată din:
– 5 hoteluri cu o capacitate de cazare de 2.090 locuri;
– 1 motel cu o capacitate de cazare de 80 locuri;
– 10 pensiuni cu o capacitate de cazare de 2.283 locuri;

Fig. I V-3. Băile Olănești
Sursa : www.roportal.ro
c) Obârșia Lotrului – Stațiunea Obârșia Lotrului în suprafață de 3 hectare , la circa 40
km. de Voineasa, având o altitudine de peste 1400 m, este popas de trecere între județele
Vâlcea și Hunedoara, aflându -se la doar 30 km. de orașul Petroșani. Trebuie apreciat faptul
că toate cele trei puncte turistice urmăresc același curs de apă, râul Lotru cât și DN 7 A, care
leagă localitățile Brezoi – Novaci și Petroșani – Sebeș în extremitatea nord vestică a județului
nostru în apropierea stațiunii Obârșia Lotrului.
Acest obiectiv turistic poate oferi cu predilecție în sezonul cald, iunie -septembrie,
circa 100 locuri de cazare și masă, pent ru împătimiții după aer curat, odihnă activă -drumeții
și excursii în împrejurimi, având ca traseu izvoarele Lotrului (obârșia) – Lacul Gâlcescu,
conturul lacului Vidra, noile puncte turistice de la Lotrioara și Rânca.
Pescarii își pot satisfa ce hobby -ul, pescuind păstrăvi indigeni din apele lacurilor din
împrejurimi, iar vânătorii întâlnesc animale și păsări variate, potrivit biotopului specific zonei
alpine. Pentru atracția și particularitățile floristice și peisagiste admirabile, s -au consti tuit și
câteva rezervații naturale în punctele Gâlcescu, Miru -Bora și Cristești.
Caracteristicile principale ale acestei stațiuni sunt:
– zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât și în cel cald, cu un peisaj și resurse
naturale deosebit e, altitudine peste 1400 m, aer puternic ozonat, bogat în ioni negativi și
esențe volatile de brad, grad de poluare zero;
– atracții deosebite: pescuit de păstrăvi în râul Lotru, vânătoare în împrejurimi, vizitarea
lacului glaciar Gîlcescu.
Pentru aceste calități și pentru frumusețea zonei, stațiunea este apreciată și căutată de
un număr mare de turiști, deși se confruntă cu probleme vizând:

29
– baza materială limitată, în prezent existând doar un camping cu un număr de 40 de
căsuțe;
– inexistența une i baze de agrement;
– inexistența informațiilor privind traseele turistice din zonă.
d) Stațiunea Voineasa se întinde pe o suprafață de 15 ha., fiind amplasată pe valea
râului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul "Poduri", la o altitudine de ci rca 650 m. față de
Marea Neagră. Caracteristicile acestei stațiuni sunt :
– zonă montană, cu resurse naturale și altitudine moderată, climat subalpin blând, cu veri
răcoroase și ierni blânde;
– atracții deosebite: pescuit în râurile Lotru, Voineșița și în lacul Brădișor, vânătoare în
pădurile din împrejurimi;
– zonă bine împădurită, propice exploatărilor forestiere.
Baza turistică a stațiunii este formată din următoarele structuri de primire turistice:
– 21 vile single și duplex cu o capacitate d e 716 locuri;
– 8 hoteluri cu o capacitate de 1612 locuri;
– 2 unități cuprinse în circuitul agroturistic cu 8 locuri;
– 40 căsuțe la Obârșia Lotrului.
Din capacitatea de cazare și masă de peste 2000 de locuri pe zi, nu se ocupă decât
maxim 1000 -1500 loc uri pe zi, în funcție de sezon.
Deși stațiunea este situată în zonă montană, unde se pot practica și sporturi de iarnă,
în sezonul rece numărul turiștilor este scăzut, perioadele februarie -mai, septembrie –
decembrie sunt considerate perioade ex trasezon, iar sezonul cald rămâne sezon de vârf.
Problema cu care se confruntă Stațiunea Voineasa este lipsa de fonduri pentru
acoperirea integrală a lucrărilor de modernizare și dotare cu mobilier de calitate. Pentru
atragerea unui număr cât mai mare de turiști în stațiune și în zona turistică, se impune a se
acționa în următoarele direcții:
– modernizarea bazei materiale din turism, respectiv a bazei de cazare și tratament;
– amenajarea unei baze corespunzătoare de agrement pentru sporturile de iarnă, cât și
pentru celelalte activități sportive;
– oferirea pe toate căile (publicitate, internet, afișare), de informații privind traseele turistice
din zonă.
e) Stațiunea Vidra are o suprafață de 24 ha., fiind amplasată pe munții Puru la o
altitudine de 1300 m, având în imediata vecinătate lacul de acumulare Vidra, cel care
colectează toate apele din munții apropiați, punând în funcțiune cea mai mare hidrocentrală
de pe râu rile interioare: Uzina Electrică Lotru Ciunget, cu o putere instalată de 510 MW.
Stațiunea dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrările de
investiții, o bună parte din spațiile de cazare nu sunt funcționale.
Totuși, în perioadele de sezon pot beneficia 400 -500 turiști de spațiile de cazare și
masă ale stațiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel și Stațiunea Voineasa, sunt sub
administrarea Confederației Sindicatelor din România. SIND ROMÂNIA – Filiala Olănești a
modernizat 4 vile din Stațiunea Vidra, ridicând calitatea serviciilor de cazare la 3 – 5 stele .
Stațiunea Voineasa a rămas clasificată la 1 -2 stele pentru h oteluri și 3 stele pentru
vile. Caracteristicile principale ale acestei stațiuni sunt:
– zonă montană, recomandată atât în sezonul rece cât și în cel cald, cu un peisaj și resurse
naturale deosebite, propice practicării sporturilor de iarnă (datorită abundenței ninsorilor),
altitudine 1400;
– 1450 m, cu aer puternic ozonat, bogat în i oni negativi și esențe volatile de brad, grad de
poluare zero;
– în anotimpul de iarnă, pachetul de atracții sportive poate fi întregit cu alunecarea pe
schiuri în toate zonele turistice enumerate mai sus și cu precădere în Stațiunea Vidra,

30
unde funcționează un telescaun și a fost amenajată și o pârtie de schi care are peste 1300
m, încă neomologată. Pentru copii funcționează tot în Vidra un baby schi;
– atracții deosebite: pescuit de păstrăvi în Râul Lotru și în lacul Vidra , vânătoare în
împrejurimi.
În perspectivă, prin amenajări specifice ale luciului de apă a Lacului Vidra, există
posibilitatea practicării schiului nau tic și a altor sporturi pe apă. Trebuie însă menționată
necesitatea urgentării următoarelor măsuri:
– finalizarea construcției baze i materiale;
– alte amenajări, dotări și modernizări.
f) Băile Govora este un oraș predominant balneoclimateric și turistic de interes
național. Stațiunea este așezată la o altitudine de peste 360 m, la adăpostul unor dealuri
împădurite de fag ș i stejar într -un climat puternic ionizat. Băile Govora este singura stațiune
din România unde raportul dintre aeroionii pozitivi și cei negativi este egal cu 1.
Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate, ca și
nămolul mineral sunt indicate în tratamentul aparatului locomotor, respirator, ORL,
sistemului nervos periferic. Înființată în anul 1886, stațiunea Băile Govora este considerată
una dintre cele mai bogate stațiuni în ape iodurate și bromurate din lume, a d oua din
Europa.Este unica stațiune din țară în care se află ape minerale cu o compoziție chimică
difere nțiată ca : ape sărate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare
crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcic e și magneziene.
Apele izvoarelor de cură internă slab mineralizate sunt caracterizate printr -o
concentrație mică de hidrogen sulfurat și clor, dar bogate în bicarbonați. Stațiunea dispune de
instalații pentru băi calde cu ape sulfuroase și iod ate, instalații pentru împachetări cu nămol,
băi cu acid carbonic, ultra -sono -aerosoli, săli de cultură fizică medicală, instalații pentru
fizioterapie și biuvete pentru cură internă.

Fig. I V-4. Băile Olănești
Sursa : www.haisitu.ro
Turismul balnear din această stațiune se realizează cu ajutorul structurilor de primire
turistice construite în ultimii 30 de ani și anume:
– 5 hoteluri cu o capacitate de cazare de 1328 locuri;
– 14 vile cu o capacitate de c azare de 430 locuri;
– 3 campinguri cu o capacitate de cazare de 128 locuri.
4.1.4. Structurile de primire turistice cu funcțiuni de agrement și divertisment
cultural
Structurile de agrement sunt foarte importante deoarece ofera condi ții de petrecere a
timpului liber. În stațiunile turistice cunoscute, posibilitățile de recreere și divertisment se
rezumă la prezența caselor de cultură, a bibliotecilor, sălilor de cinema și expoziție, sălilor de
bowling, cluburi, discoteci, jocuri mecan ice, ștranduri termale.
În schimb, sunt foarte reduse numărul de terenuri de sport în aer liber, terenurile
pentru echitație, sălile de biliard și jocuri de societate, grădinile de vară cu spectacole

31
diversificate, cluburile pentru persoanele d e vârsta a treia, parcurile speciale de joacă pentru
copii. În general, se poate aprecia că structurile de agrement sunt modeste din punct de
vedere al instalațiilor și echipamentelor din dotare și se află concentrate cu precădere în
municipiul R âmnicu Vâlcea și renumitele stațiuni balneare. La acestea se mai adaugă
domeniul schiabil amenajat din stațiune Voineasa și posibilitățile de drumeție în zona
montană.
Principalele unități de cazare:
1) Râmnicu Vâlcea: Vila Boierului ****, Grand Hotel Sofi anu ****, Hotel Simfonia ****,
Pensiunea Supca 2001 ***, Hotel Maria *** etc.
2) Băile Olănești: Pensiunea Seven *****, Vila Nicoleta ****, Vila Ally ***, Pensiunea
Noel *** etc.
3) Călimănești – Căciulata: Hotel Orizont Cozia ***, Hotelul Domnitei ***, Pensiunea
Domnitei ****, Hotel Oltul **, Hotel Căciulata *** etc.
4) Băile Govora : Pensiunea Dalli **, Hotel Parc **, Hotel Belvedere ***, etc.
5) Voineasa : Pensiunea Bradul ***, Pensiunea Royal ****, Pensiunea Antoaneta **,
ZAN Hotel ****, Pensiune a Voineșita ***, etc.
6) Ocnele Mari: Pensiunea Buridava ***, Pensiunea Maria etc.
7) Horezu: Pensiunea Casa Veche ***, Conacul lui Maldar ****, Pensiunea Moara Viselor
***, Pensiunea Doi Cocoși etc.
8) Drăgășani: Hotel Max ***, Hotel Kilometrul zero ***, Ho tel Casa Roxy ***, etc
4.1.5. Structurile de transport
Sub acest aspect, se impune observarea diferențelor dintre trasee turistice marcate și
trasee turistice amenajate. Dacă, în primul caz, noțiunea se referă doar la existența
marcajelor, în cel de -al doilea caz termenul se referă la existența unei infrastructuri (marcaje
+ poteci, poduri, surse de apă și odihnă, elemente de siguranță, instrumente pentru observație
etc.). Localizarea în teritoriu aunităților turistice permite acces ul în arealul a 4 unități de relief
montane.
În funcție de numărul de trasee de acces spre munții din jur și de distanțele de parcurs
până la obiectivele turistice, depinde capacitatea de difuzie a turiștilor în teritoriu. Fiecare
stațiune disp une de o serie de trasee marcate, cu acces direct sau indirect în arealele montane
adiacente
4.1.6. Structurile de promovare și comercializare turistică

4.2. Turismul în județul Vâlcea. Analiza SWOT a turismului
Analiza SWOT es te o metodologie de analiză a unui proiect sau a unei afaceri.
Numele este un acronim din limba engleză și este descriptiv:
– puncte tari (strengths);
– puncte slabe (weaknesses);
– oportunități (opportunities);
– riscuri (threats).
Punctele forte și slabe sunt legate de firmă și de strategiile acesteia și de modul cum
se compară cu concurența. Oportunitățile și amenințările vin dinspre mediul de piață și din
direcția concurenței; de regulă sunt factori asupra cărora firma nu are nici un control.
Analiza SWOT ia în considerare organizarea firmei, performanțele acesteia, produsele
cheie și piețele strategice.
Dacă este realizată corect, analiza SWOT permite concentrarea atenției asupra zonelor
cheie ale afacerii pe care le cunoșt i bine, și realizarea de prezumții (presupuneri) în zonele
asupra cărora există cunoștințe mai puțin detaliate. În urma acestei analize vei putea decide
dacă firma își poate îndeplini planul, și în ce condiții.

32
Trebuie notat că punctul tare al unei firme poate fi punctul slab al alteia.
Unele "oportunități" și "amenințări" vor apărea din "punctele tari" și "punctele slabe"
ale firmei și ale produselor sale, însă cele mai multe vor deriva din mediul de piață, din
evoluțiile privind segmentele cheie de piață și, evident, din direcția concurenței.
Amenințările pot fi concrete sau potențiale.
Accentul pentru dezvoltarea viitoare a turismului trebuie pus pe regândirea exploatării
și valorificării resurselor turist ice în scopul diversificării activităților și a serviciilor turistice
oferite turiștilor interni și străini. Având în vedere o imagine de ansamblu asupra turismului
vâlcean se pot contura elementele pozitive și negative prin aplicarea analizei SWOT.
– potenț ialul cultural, istoric, folcloric și arhitectural al județului;
– turismul poate avea și vocație ecologică prin exploatarea durabilă a valorilor
fundamentale ale existenței umane (apă, aer, floră, faună, ecosisteme, etc.);
– turismul poate fi un mijloc activ de educare și ridicare a nivelului de instruire și
civilizație a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populației .
Analiza S.W.O.T. a dezvoltării turistice
Punctele tari și oportunitățile în domeniul turismului din județul Vâlcea:
– patrimoniul cultural și natural valoros și diversificat ;
– mediul curat, nepoluat ;
– capacitate mare de cazare, cele mai multe sosiri ale turiștilor din regiunea Oltenia ;
– operatori turistici calificați ;
– unități de pregătire pentru in dustria hotelieră ;
– experiențe locale de succes, de exemplu Depresiunea Horezu ;
– autorități publice active în promovare ;
– oportunități de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii de turism și pentru instruire .
Punctele slabe și riscurile acest ui sector sunt:
– infrastructura de turism slab dezvoltată și slab întreținută ;
– lipsa unor strategii de promovare a turismului la nivel județean ;
– lipsa parteneriatelor și a structurilor de sprijin ;
– resurse umane insuficiente ;
– probleme manageriale ;
– dezvoltar ea dezechilibrată pe zone turistice ;
– competitivitate scăzută a ofertei turistice .
Forma de bază de turism practicat în județ, este turismul balnear, unde implicit sunt
necesare investițiile pentru aparatură modernă în toate bazele de tratament din fiecare
stațiune.
4.2.1. Oferta turistică a județului Vâlcea
Potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin ansamblul
elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei a menajări pentru
vizitare și primirea călătorilor, sau cu alte cuvinte totalitatea elementelor cadrului natural și
social -istoric, care pot fi valorificate, într -o anumită etapă pentru oricare formă de activitate
turistică.
Potențialul constitu ie, prin dimensiunile și varietatea componentelor sale, prin
valoarea și originalitatea acestora, „condiția esențială a dezvoltării turismului in limitele unui
perimetru”2.
În acest context, potențialul are o semnificație deosebită pentru cont urarea strategiei
expansiunii turistice, evaluarea potențialului și a structurii sale, a gradului de atractivitate, a
stadiului de exploatare și posibilităților de valorificare în viitor.

2 Rodica Minciu, Economia turismului , Editura Uranius, Bucure;ti, 2007, p. 161

33
Odată definit termenul de potențial turistic, este neces ară trecerea la structurarea
acestuia pe categorii. În literatura de specialitate există numeroase criterii de grupare a
atracțiilor turistice însă cea mai frecvent utilizată împarte potențialul turistic în două mari
grupe și anume: potențial turistic natu ral și potențial turistic antropic.
4.2.2. Circulația turistică la nivelul județului Vâlcea
La baza fluxurilor turistice se înscriu motivațiile potențialilor clienți. Aceasta exprimă
vocația, înclinația generatoare de cerere turisti că care se caracterizează prin subiectivism,
emoții, plăceri, influențe din afara mediului de familie și profesional, veniturile, nivelul de
informare și documentare personală.
Astfel, fluxurile turistice se diferențiază după volum, structură, intensitate în timp și
spațiu și exprimă intențiile clare de cumpărare a unor produse turistice bine definite .
Prin stimularea cererii se valorifică superior resursele materiale, resusele umane, baza
materială existentă în turism, resursele naturale, trad ițiile.
Structurarea cererii turistice este determinată în afara factorilor amintiți anterior, de
nivelul de cultură și gradul de civilizație al turiștilor care generează modul și nivelul de
selectare al serviciilor corespunzătoare unor anumite standarde de calitate.În județul Vâlcea,
pentru a răspunde unei cereri turistice cu o pondere în creștere a standardelor de nivel
internațional se acționează pentru stimularea și diversificarea ofertei pe seama investițiilor
prin care se crează noi pachet e de servicii diferențiate potrivit preferințelor turiștilor, în
calitatea lor de consumatori.
Aprecierea nivelului atins de fluxurile turistice din județul Vâlcea s -au realizat pe
baza analizei mai multor indicatori specifici prin care se poa te aprecia activitatea turistică la
nivel general. O analiză de detaliu ar presupuneobținerea de date statistice pentru fiecare
stațiune turistică sau localitate cu potențial turistic cea ce este relativ dificil de obținut și
impune un timp mai indelungat de lucru.
4.2.2.1 . Principalii indicatori ce caracterizează circulația turistică
Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se
folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, număr ul zile -turist; durata medie a
sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice, preferința relativă a turiștilor
etc. O parte din acești indicatori (numărul turiști, număr zile -turist, încasările din turism) se
obțin direct din informați ile furnizate de sursele amintite.
Indicatorul număr de turiști se obține din cumularea informațiilor cuprinse în diferite
documente statistice, calculându -se efectiv la sfârșitul anului calendaristic, dar și pe perioade
mai mici, în funcție d e nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe total
circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, zone turistice etc.
Indicatorul număr mediu de turiști se obține prin punerea în relație a numărului de
turiști cu un aspect ec onomic, putem obține astfel: număr mediu de turiști pe zi, lună sau pe
litoral, la munte etc. Acest indicator arată intensitatea circulației turistice într -un anumit
interval (calendaristic sau sezon turistic).
̅ ∑
,
unde: ΣT – suma turi știlor înregistrați într -o perioadă data;
n – numărul zilelor din perioada respectiv ă.
Numărul de înnoptări sau numărul zile -turist se obține din înregistrările în spațiile de
cazare, prin însumarea numărului de zile de ședere al fie cărui turist; se poate determina pe
tipuri de unități de cazare, pe tipuri de acțiuni, pe zone de proveniență a turiștilor etc.
Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile -turist (ΣNZT) și
numărul de turiști (T):
∑
.

34
4.2.2.1 .1. Evoluția numărului de turiști (2000 -2015 )
Numă rul de sosiri în structurile de primire turistică este foarte important deoarece
arată și modul de valorificare economică al acestora. În figura IV -2 este redată si tuația acestui
indicator specific pentru perioada 2000 -2015:

Fig. I V-5. Evoluția numărului de turiști într 2000 -2015
Sursa : Anuarele turistice privind ca pacitățile de cazare turistice , Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și
Turismului, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism, București, 2015.

Datele din această figură arată că fenomenul sosirilor turistice în județ a avut un mers
ascendent până în anul 2014, iar ulterior a început să scadă ușor, mai ales pentru români.
Acest fapt ar trebui să devină un semnal de atenție pentru a continua evoluția
ascendentă și pentru a îmbunătăți oferta turistică și calitatea serviciilor oferite vizitatorilor
români și străini.
Cererea turistică pentru județul Vâlce a este dominantă față de celelalte județe ale
Olteniei, fiind de 58% din totalul sosirilor în anul 2015, iar cei mai mulți preferă condițiile
oferite de hoteluri în proporție de 73%, fiind urmate de vile turistice, pensiuni și cabane
turistice. Acest fapt demonstrează că serviciile turistice oferite clienților de structurile
parahoteliere nu sunt suficient de atractive și nu sunt în concordanță cu prețurile cerute. În
plus, fluxurile turistice sunt astefl concentrate în marea lor majoritate la nivelul stați unilor
balneare din județ și a singurei stațiuni montane de la Voineasa.
Deși există reale condiții de dezvoltare a turismului montan, a celui rural, cultural, de
tranzit, lipsa cabanelor, campingurilor, popasurilor, neomologarea oficială a pen siunilor
turistice determină o circulație mai redusă a turiștilor către această zonă, precum și
neîncrederea turiștilor în calitatea serviciilor oferite de structurile parahoteliere.
4.2.2.1 .2. Numărul înnoptărilor
Numărul de înnopt ări arată timpul pe care turiștii l -au petrecut la nivelul structurilor
turistice de primire existente și arată nivelul de valorificare economică a acestora și arată
încasările care s -au realizat pe durata unui an calendaristic.
În tabelul nr. IV-1 este prezentată o imagine completă a acestui indicator specific.

0100020003000400050006000
2000 2012 2013 2014 2015757 810
867 999 1105
4122 4742
4053 3848 3952 Turiști străini
Turiști români

35
Tabelul nr. IV -1 Evoluția numărului de înnoptări turistice în județul Vâlcea între 2000 -2015
Unitatea
teritorială
2012 %
județ
2013 %
județ
2014 %
județ
2015 %
județ
Total
România 19183 6,4 17647 7,2 17277 7,1 17845 7,5
Români 16976 7,2 15497 8,1 14743 8,2 15079 8,8
Străini 2207 0.6 2149 0.5 2534 0.4 2766 0.5
Total
Oltenia 1795 69.3 1389 91.5 1359 89.9 1643 82
Români 1726 74.2 1367 92.0 1337 90.6 1616 82.5
Străini 69 58.6 22 56.7 22 47.3 27 51.8
Total
Județ 1244 – 1271 – 1222 – 1348 –
Români 1230 – 1258 – 1212 – 1334 –
Străini 14 – 13 – 10 – 14 –
Total
România 19183 6,4 17647 7,2 17277 7,1 17845 7,5
Sursa : Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, M inisterul Transporturilor, Construcțiilor
și Tur ismului, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism, București, 2015
.
Pe baza datelor prezentate rezultă că județul deține cea mai mare pondere a
înnoptărilor înregistrate la nivelul p rovinciei istorice Oltenia, 82% deși și celelalte județe au o
configurație geografică naturală și antropică apropiată, dar nu dețin resurse turistice
comparative ca valoare și cantitate. Avantajul din Vâlcea este dat de renumitele stațiuni
balneare și de s tațiunea Voineasa, de numeroasele și valoroasele lăcașe de cult ortodox
concentrate în zona subcarpatică, de bogăția zestrei etnografice.
4.2.2.1 .3. Gradul de utilizare a capacităților de cazare
Indicele de utilizare a capacităților de primire în funcțiune din județul Vâlcea pentru
aceeași perioadă de timp arată că gradul de utilizare a unităților turistice este relativ scăzut,
deoarece oferta efectivă nu este suficient de competitivă și eficientă. Din tabelul nr. 2.6. se
poate obser va configurația datelor statistice:
Tabelul nr. I V-2 Evoluția indicelui de ocupare a capacităților turistice în funcțiune din județul
Vâlcea între 2012 -2015
Anul România % Oltenia % Județul Vâlcea %
2012 36,1% 32,0% 44,8%
2013 35,2% 31,7% 53,1%
2014 34,0% 36,9% 54,2%
2015 34,6% 44,4% 53,9%
Sursa: Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor
și Tur ismului, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism, București, 2015

Acest e cifre demonstrează faptul că, în ciuda reducerii fluxurilor turistice, menținerea
relativ constantă a duratei de sejur a turiștilor, gradul de ocupare a avut o ascensiune ușoară,
datorită prezenței stațiunilor balneare, dar nu a atins un grad de profitab ilitate mai bun care
este dat de o valoare cuprinsă între 70 -85%. Prin urmare, încasările au fost modeste și ele nu
pot susține importantele investiții de modernizare completă a structurilor de cazare,
alimentație, etc. existente în județ.
Refe rindu -ne la modul de grupare în teritoriu a atrac țiilor turistice și a leg ăturilor
dintre ele, ajungem f ără ocol la problema zon ării turistice, care în consensul actual include
cele mai importante aspecte ale dezvolt ării turismului .

36
Tabelul nr. I V-3 Indic ii de dinamică și indicii medii pentru sosiri în județ în perioada 2000 -2015
Anul Indicatori absoluți Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări
absolute Indicii
dinamicii Ritmul de
creștere Calculați
din valori
absolute Calculați
din mărim i
relative (%)

yi
Δi/1
Δi/i-1
Ii/1
Ii/i-1
Ri/1
Ri/i-1
Y
̅
I
R
2000 188.400 0 – 100 – 0 –
205.540
8725
104,34
4,34 2012 217.000 28600 28600 115,2 115,2 15,2 15,2
2013 190.000 1600 -27000 100,8 87,5 0,8 -12,5
2014 209.000 20600 19000 110,9 110 10,9 10
2015 223.300 34900 14300 118,5 106,8 18,5 6,8
Sursa: Prelucrare proprie după Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Ministerul
Transporturilor, Construcțiilor și Tur ismului, Institutul Națion al de Cercetare -Dezvoltare în Turism, București,
2015
În perioada analizată, se observă o fluctuație a numărului de turiști, acest indicator
înregistrând o scădere (de 27.000 mii turiști, în anul 2013), dar mai ales creșteri în 2012, 2014
și 20 15. Pe parcursul acestui interval, s -a calculat un număr mediu de sosiri de 205.540 mii
turiști, cea mai mare valoare fiind înregistrată în anul 2015.
Modificarea medie anuală este de 8725 turiști, iar indicele mediu a fost de 104,34%,
fapt ce indică o cr eștere medie anuală de 4,34%. Indicii de dinamică și indicii medii pentru
durata medie a sejurului în județul Vâlcea, în perioada 2010 -2015 sunt prezentați în tabelul de
mai jos:
Tabelul nr. I V-4 Indicii de dinamică și indicii medii pentru durata medie î n județul Vâlcea în
perioada 2000 -2015
Anul Indicatori absoluți Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări
absolute Indicii
dinamicii Ritmul de
creștere Calculați
din valori
absolute Calculați
din mărimi
relative (%)

yi
Δi/1
Δi/i-1
Ii/1
Ii/i-1
Ri/1
Ri/i-1
Y
̅
I
R
2000 7,16 0 – 100 – 0 –
6,33
-0,3825
94,17
-5,83 2012 6,06 -1,1 -1,1 84,63 84,63 -15,37 -15,37
2013 6,71
-0,45 0,65 93,71 110,7
2 -6,29 10,72
2014 6,09 -1,07 -0,62 85,05 90,76 -14,95 -9,24
2015 5,63 1,53 -0,46 78,63 92,45 -21,37 -7,55
Sursa: Prelucrare proprie după Anuarele turistice privind capacitățile de cazare turistice, Ministerul
Transporturilor, Construcțiilor și Tur ismului, Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare în Turism, București,
2015
Analiza duratei medii a sejurului în județul Vâlcea a dezvăluit o scădere
considerabilă. Astfel că, dacă în 2011 sejurul mediu însuma 7 -8 zile (7,16), tendința pentru
2015 indică un sejur mediu de 5 -6 zile (5,63). Doar anul 2013 a reprezentat o excepție de la
această regulă, deoarece durata medie a crescut cu un procentaj de 10,72% fața de anul
precedent, ajungând la valoarea de 6,71.
Per total se observă o modificare medie anuală negativă de -0,3825 și o scădere medie
anuală de 5,83%

37
4.3. Modalități de valorificare a potențialului turistic prin amenajări și
circulație turistică
4.3.1. Categorii principale de turism practicate în județul Vâlcea
Formele de turism cel mai frecvent practicate în regiunea turistic ă a județului Vâlcea sunt:
4.3.1.1. Turismul balneoclimateric
Județul Vâlcea dispune de 3 (Călimănești -Căciulata, Băile Olănești și Băile Govora) din cele 9
stațiuni balneare din țară, recunoscute pe plan național dar și internațion al pentru potențialul și
valoarea curativă. În majoritatea stațiunilor balneare există infrastructură turistică specifică, însă
indiferent dacă aparține sectorului de stat sau a celui privat, aceasta este în cea mai mare parte în
stare precară.
Majoritatea spațiilor de cazare sunt de două stele sau mai puțin. Există o discrepanță între
nivelul cantitativ al ofertei de servicii de cazare (relativ ridicat) și nivelul calitativ al acesteia (relativ
redus). Furnizorii de servicii de turism admit că sistemul subvenționat de bilete asigură o cotă
semnificativă din numărul de turiști cazați. Tratamentele oferite prin practici tradiționale se efectuează
de cele mai multe ori cu echipamente care prezintă un grad de uzură fizică și morală avansată. Există
însă și furnizori privați de servicii de turism în stațiuni balneare, care își modernizează și extind oferta
de facilități și produse pentru a satisfice cererea turistică în creștere, mai ales în sezonul estival3.
În ultimii ani, în județul Vâ lcea s -a dezvoltat turismul social care determină un flux de turiști
ce beneficiază de subvenții sociale alocate de la bugetul de stat.
Cazarea în stațiunile balneoclimaterice este subvenționată pentru persoane care suferă de
anumite boli și pe ntru persoanele în vârstă. Acest segment de turism este prin definiție caracterizat de
cheltuieli reduse, dar și de încasări reduse pentru agenții economici furnizori de servicii.
4.3.1.2. Turismul climateric montan pentru odihnă și agrement
În afară de relieful muntos și deluros, există o serie de alte elemente de potențial turistic
natural și antropic care constituie premisele practicării cu succes a acestor forme de turism:
– existența parcurilor naționale Cozia și Buila -Vânturariț a cu o suprafață de 17.100 ha,
respectiv 4.186 ha;
– existența rezervațiilor; existența peșterilor;
– prezența animalelor rare; existența traseelor turistice.
Județul Vâlcea este bogat în arii naturale protejare care, amenajate corespunză tor, pot
contribui la calitatea vieții rezidenților, dar și la dinamicitatea economiei locale. Astfel, perimetrele
speciale forestiere (ariile naturale protejate), precum și pădurile, sunt importante pentru calitatea
lor de a oferi spațiul verde localităților cât ș i pentru pretabilitatea lor pentru întrepri nderea de activități
de agrement.
Punerea în valoare a turismului montan presupune conceperea un or programe turistice
originale și atractive, pe interese cât mai variate, specifice diferitelor zone ale județului.
Complexitatea ș i atractivitatea potențialului turistic se poate materializa prin orga nizarea unor
programe turistice specifice, cum ar fi: excursii, drumeții, trasee și itinerarii turist ice pe trasee
montane, marcate; alpinism; acțiuni de orien tare turistică; speoturism; turism rural în diverse areale
montane etc.
Turismul montan din județ este avantajat de drumul rutier Transalp ina, catalogat ca fiind cel
mai înalt drum rutier atât din România cât și din întregul lanț al Munților Ca rpați, atât din țară cât și
din afara ei, atingând altitudinea maximă (2145 m) în Pasul Urdele. Transalpina traversează Munții
Parâng de la nord la sud, pe aceeași direcție cu Valea Oltului și Valea Jiului .4

3 Strategia de dezvoltare a turismului în județul Vâlcea 2007 – 2013, pag. 12
4 Nicula V., Spânu Simona , Ciortea G., Ghidul eco -pensiunii agroturistice , Ed. ULBS, 2012, pag. 53

38
4.3.1.3. Turismul cultural istoric și monahal
Formele de cultură din județul Vâlcea reprezintă o motivație semnificativă pentru numeroși
vizitatori. Monumentele arhitecturale și religioase, din care multe reprezintă vestigii culturale,
reprezintă puncte de atracție majoră. Numă rul mare de mănăstiri, biserici și alte clădiri de cult
reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individua le. Elementele de artă vizuală,
prezente în muzee sau în galerii, necesită sprijin financiar pentru o promovare adecvată.
Evenimentele culturale și folclorice prezintă un potențial semnificativ pentru dezvoltarea
turismului, fapt ce poate reprezenta un avantaj pentru asigurarea unei funcționări durabile și păstrarea
acestora pentru generațiile viitoare. Sunt organizate numero ase festivaluri și evenimente tradiționale
anuale care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor5.
Există deficiențe în asigurarea promovării la timp a numeroase evenimente pentru a permite
organizarea și promovarea de circuite. Este necesar ă o colectare și transmitere mai bună a informaților
legate de astfel de evenimente6. De asemenea, este necesară crearea de puncte centralizate și
computerizate de vânzare a biletelor pentru spectacole, de preferință cu opțiune de rezervare prin
internet.
4.3.1.4. Turismul rural
Practicarea turismului rural și a agroturismului presupune recreerea în mediul rural,
posibilitatea de a participa la activități gospodărești, la evenimente care nu sunt disponibile în
zonele urbane.
Turismul rural devine din ce în ce mai atractiv, pe măsură ce turiștii caută noi
experimente față de viața cotidiană. Măsura în care ei pătrund în viața din mediul rural diferă
de la un vizitator la altul, în sensul că unii vizitatori doresc să fie sim pli spectatori, iar alții
vor să se implice în mod direct în programe de protecție și conservare a mediului sau în
activități agricole.
În atragerea potențialilor turiști există provocări de dezvoltare și provocări de
promovare 96. În ultimii a ni, a existat o creștere semnificativă atât din punct de vedere
cantitativ cât și calitativ a unităților de cazare rurală, datorită interesului investitorilor
individuali și posibilității de finanțare din fonduri europene. Este necesară dezvoltarea mai
multor produse/programe turistice care să nu se axeze doar pe cazarea turiștilor, ci și pe
diversificarea serviciilor de agrement și animație.
În prezent, există oportunități pentru extinderea activităților specifice turismului
durabil practicat în zonele protejate. Acestea pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra
furnizorilor de servicii din comunitățile locale, din interiorul sau împrejurimile zonelor
protejate. Se recunoaște nevoia unei promovări susținute a evenimentelor rurale tradițion ale
pentru facilitarea planificării sejurului turistic și elaborarea unor produse turistice specifice
ariilor naturale protejate.
4.3.1.5. Turismul gastronomic
Specificul culinar tradițional al zonei precum și prezența pensiunilor agroturistice la
nivelul județului asigură premisele necesare dezvoltării acestui tip de turism, însă în condițiile
de promovare adecvate ale acestuia.
4.3.1.6. Turismul activ
Județul Vâlcea oferă vizitatorilor săi o gamă largă de op ortunități ce permite
dezvoltarea turismului activ. Multe din atracțiile acestui tip de turism sunt reglementate,
administrate și promovate de asociații împreună cu autoritățile de profil sau de mediul de

5 Masterpalnul pentru turism.
6 Nicula V., Spânu Simona, Ciortea G., Ghidul eco-pensiunii agroturistice , Ed. ULBS, pag. 94

39
afaceri. Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane și
de autorizare a acestora ca fiind de actualitate și sigure pentru excursioniști.
Județul Vâlcea se bucură de o mare atracție în rândul practicanților sporturilor de
iarnă prin amenajările existente în zona Voineasa – Vidra, unde predomină un relief muntos și
există o infrastructură care poate susține derularea acestor sporturi.
Stațiunea montană Voineasa, care beneficiază de un domeniu schiabil de oferă
posibilități de cazare și practica rea unor sporturi de vară și iarnă. Aici s -a deschis cel mai nou
domeniu de schi, Voineasa – Transalpina, cu 7 pârtii a căror lungime depășește 6,3 km, cu o
capacitate optimă de 19500 Co pers./h și care beneficiază de 4 telescaune și teleschi (cea mai
mode rnă gondolă din România), ce parcurg o lungime de 12137 m și are capacitatea optimă
de 7192 Co pers./h.7
Totodată, ținând cont de fauna din zona montană, turismul de vânătoare reprezintă o
formă de turism cu posibilități de dezvoltare viitoare 102.
Important de menționat este și turismul legat de manifestările sportive de anvergură
(olimpiadele, atât de vară, cât și de iarnă, campionatele naționale din diferite sporturi,
concursuri și alte competiții sportive), organizate în județul V âlcea, care atrag un segment
specific de turiști.
4.3.1.7. Turismul City-Break
Turismul de tip ”City -break” este favorizat de existența unor importante capacități de
cazare în cadrul centrelor urbane importante ale județului, dintre acestea distingându -se
reședința județului, municipiul Râmnicu Vâlcea.
De asemenea, acest tip de turism poate fi ocazionat de manifestări culturale precum:
Festivalul de folclor „Cântecele Oltului”, Târgul Ceramicii Populare „Cocoșul de Hurez ",
Târgul Meșterilor Populari, Festivalul viei și vinului, Toamna merelor – sărbătoarea
pomicultorilor etc.

7 Glăvan V., Nicula V., Contribuția agroturismului montan la dezvoltarea sporturilor de iarnă în Carpații
Românești, Vatra Dornei, 2015