Capitolul 3 (sambata) [302940]
CAPITOLUL 3. MODELE DE APLICARE A [anonimizat]
3.1. Modele de aplicare pentru clasele pregătitoare, I și a II-a
Clasa pregătitoare
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: „Dansul primăverii”
Subiectul lecției: “Vestitorii primăverii”
Conținutul educațional: “Vestitorii primăverii” [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] –
Veniți cu bine!
[anonimizat].
În zarea cea de veci albastră
Nu v-a [anonimizat]? Nu v-a fost dor
De țara voastră?
N-ați plâns văzând cum trece-n zbor
Spre miazănoapte nor de nor?
[anonimizat], când v-ați adus
De noi aminte!
[anonimizat],
Că doine ca a noastre nu-s?
Și-acum veniți cu drag în țară!
Voi revedeți câmpia iară;
Și cuiburile voastre-n crâng!
E vară, vară!
[anonimizat], să plâng!
Cu voi vin florile-n [anonimizat]!
[anonimizat]!
Demers metodologic: Elevii primesc o fișa în care trebuie completeze informațiile solicitate în cele patru cadrane ([anonimizat]).
[anonimizat]: [anonimizat], rostit clar și rar; [anonimizat], muzicală, verbală, kinestezică.
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a [anonimizat], investigația, proiectul, autoevaluarea.
Metoda Cubul
Unitatea de învățare: „Dansul primăverii”
Subiectul lecției: “Vestitorii primăverii”
Demers metodologic: Această metodă se poate aplica frontal prin aruncarea unui cub pe fețele căruia sunt scrise șase verbe ce corespund unor sarcini de lucru:
– Descrie Ce plante și păsări observi în imaginile alăturate. Recunoaște elementele componente ale corpului berzei.
– [anonimizat].
– Asociază: Asociază cuvântul cu desenul ce-l reprezintă.
– Analizează: [anonimizat].
– Aplică: Încercuiește litera „s” cu verde și litera „S” cu albastru în următoarele cuvinte:
[anonimizat]: Argumentează ce-i lipsește copacului pentru a sugera anotimpul de primăvară. Desenează ce ai argumentat.
[anonimizat]: [anonimizat]; Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a [anonimizat], investigația.
Metoda ciorchinelui.
Unitatea de învățare: „Obiceiuri și tradiții de iarnă”
Subiectul lecției: “Colinde în jurul bradului”
Demers metodologic: Pe tablă se scrie cuvântul „Iarna”, copiii trebuie să numească și să deseneze elemente specifice anotimpului de iarna.
[anonimizat]: [anonimizat]; Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Blazonul personal
Unitatea de învățare: „Dansul primăverii”
Subiectul lecției: “Vestitorii primăverii”
Demers metodologic: Se fixează un titlu, sintagmă: „Barza- caracteristici”. Clasa se împarte în 4 echipe, fiecare echipă primește o coală de hârtie pe care trebuie să deseneze în cele patru secțiuni ale blazonului următoarele elemente: adăpost, înfățișare, hrană, înmulțire.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Exprimarea unor idei, trăiri personale și informații prin intermediul limbajelor neconvenționale; Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Metoda rebusului
Unitatea de învățare: „La gura sobei”
Subiectul lecției: “Omul de zăpadă”
Demers metodologic: Elevii completează individual pe fișe următorul rebus: „Completează careul și vei descoperi numele unui anotimp:”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea semnificației unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar; Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Explozia stelară:
Unitatea de învățare: „Dansul primăverii”
Subiectul lecției: “De ziua mamei. Predarea literei și sunetului D ”
Demers metodologic: În etapa reactualizării cunoștințelor se poate utiliza metoda exploziei stelare astfel: Se pune pe covor o steluță mare, cu o imagine sugestivă din povestea „Degețica”, iar în jurul ei 5 steluțe cu întrebările aferente: ce? cine? unde? cum? de ce? Pentru a povesti „Degețica” se împarte clasa în 5 echipe, prin numărare, iar copiii formulează cât mai multe întrebări pe baza textului. Fiecărei echipe i se atribuie câte o întrebare: ce? cine? unde? când? de ce?. La final se realizează un rezumat al poveștii.
Întrebările elevilor pot fi următoarele:
• Ce a primit bătrâna de la Zâna Florilor? Ce a ieșit din bobul de orez? Ce a făcut broasca?
• Cine a furat-o pe Degețica? Cine a salvat-o de broscoi?
• Unde a dus-o broasca? Unde a găsit adăpost Degețica? Unde a zburat rândunica?
• Când a furat-o broasca? Când a plecat Degețica împreună cu rândunica?
• De ce își dorea bătrâna un copil? De ce a fugit Degețica împreună cu rândunica?
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar și rar; Identificarea regulilor de comunicare în activitatea școlară
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, autoevaluarea.
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Metoda Cubul
Unitatea de învățare: „În împărăția toamnei”
Subiectul lecției: “Calendarul naturii. Numărul și cifra 6”
Demers metodologic: Copiii lucrează individual următoarea fișă, învățătorul citește cerințele:
Descrie: Descrie părțile componente ale roșiei.
Compară: Compară elementele celor trei mulțimi și completează vecinii numărului 6.
Asociază: Unește cifra corespunzătoare numărului de elemente:
Analizează: Privește cu atenție!
Ai descoperit ___ legume triste și ___ legume vesele.
Aplică: Scrie un rând cu cifra 6.
Argumentează: Scrie literele în ordinea indicată în tabel. Ce cuvânt ai obținut?
Colorează zâna potrivită cuvântului obținut. Motivează alegerea făcută.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proiectul, proba practică, investigația.
B . Metoda brainstorming:
Unitatea de învățare: „Lumea necuvântătoarelor”
Subiectul lecției: “Animale. Numărul și cifra 7 ”
Demers metodologic: Învățătorul scrie în mijlocul tablei cifra 7, apoi formulează următoarea cerință: „La ce vă gândiți când vedeți 7?” (pitici, număr, cifră, săptămână). Copiii dau cât mai multe răspunsuri care au legătură cu cifra 7 și le scriu pe tablă.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
C. Experimentul:
Unitatea de învățare: „Lumea necuvântătoarelor”
Subiectul lecției: “Plante. Numărul și cifra 8 ”
Demers metodologic: Învățătorul poate realiza următorul experiment împreună cu elevii în sala de clasă: “Amestecați într-un pahar cu apă colorant alimentar roșu, pune o garoafă albă. Du apoi paharul într-un loc ferit de soare și lasă-l acolo o zi. Apoi observă ce s-a întâmplat cu garoafa.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, referatul, investigația, proiectul, autoevaluarea.
D. Metoda mozaic:
Unitatea de învățare: „La gura sobei”
Subiectul lecției: “Omul de zăpadă. Adunarea cu 3 ”
Demers metodologic: Se împarte clasa în grupe de câte patru elevi. În fiecare grupă elevii numără de la 1 la 4, astfel încât fiecare membru al grupei să aibă un număr: elevii cu numărul unu vor constitui grupa de experți numărul 1; elevii cu numărul doi vor constitui grupa de experți numărul 2; elevii cu numărul 3 – grupa de experți numărul 3; elevii cu numărul patru – grupa de experți numărul 4. Fiecare grupă de experți cu același va primi o fișa cu o problemă de rezolvat. Ei trebuie să rezolve problema primită, să analizeze, să discute între ei pentru a înțelege exercițiul. Apoi fiecare expert se va întoarce la grupa inițială și va prezenta colegilor rezolvarea problemei.
Grupa de experți numărul 1: “Câți puișori au cele 2 găini? Scrie operația corespunzătoare.”
Grupa de experți numărul 2: “Compară cele două situații. Completează operațiile corespunzătoare.”
Grupa de experți numărul 3: “Numără și calculează:”
Grupa de experți numărul 4: “Găsește perechile potrivite.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, autoevaluarea.
Clasa I
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Metoda cubului
Unitatea de învățare: „Eroi de poveste/ Repovestirea unor întâmplări”
Subiectul lecției: “Sunetul și literele f, F, f, F. Fata babei și fata moșneagului”
Demers metodologic: Elevii se împart în șase grupe. Se va utiliza un cub pe care sunt scrise cuvintele: Descrie, Argumentează, Aplică, Analizează, Compară, Asociază. Câte un copil de la fiecare grupă va rostogoli cubul și în funcție de fața cubului, denumește grupul care să prezinte în câteva cuvinte cerința cerută.
Descrie: Descrie fata babei și apoi fata moșului.
Argumentează: Argumentează proverbul:“Bunătatea și hărnicia sunt mereu răsplătite”
Aplică: Interpretează rolul cățelușei și al cuptorului.
Analizează: Analizează cum s-a comportat fata babei la Sf. Vineri.
Compară: Compară hărnicia celor două fete.
Asociază: Asociază comportamentul tău cu cel al fetei moșului.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Metoda rebusului
Unitatea de învățare: „Prietenia/Scrieerea funcțională”
Subiectul lecției: “Sunetul și literele v, V, v, V.”
Demers metodologic: Fiecare elev va primi o fișă cu următorul rebus: “Rezolvă rebusul și vei descoperi un nume de fată sau de floare.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: „În satul bunicilor/ Dialogul. Linia de dialog”
Subiectul lecției: “Sunetul și literele r, R, r, R. La fermă”
Demers metodologic: Elevii completează individual următoarea fișă:
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
A . Metoda brainstorming:
Unitatea de învățare: „Creștem sănătoși”
Subiectul lecției: “Probleme care se rezolvă printr-o operație ”
Demers metodologic: Învățătoarea poate formula următoarea cerință: “Compuneți o problemă după următorul exercițiu: 8 – 3 = 5”. Elevii trebuie să formuleze cât mai multe enunțuri de probleme care se pot rezolva prin această operație.
Exemplu:
Cosmin are 8 mere. Prietenul său are cu 3 mere mai puțin decât el. Câte mere are prietenul său?
Cosmin are 8 lei. Cumpără o carte de 3 lei. Câți lei îi rămân?
Cosmin are 8 lei. Prietenul său are 3 lei. Cu câți lei are mai mult Cosmin decât prietenul său?
Cosmin are 8 lei. Prietenul său are 3 lei. Cu câți lei are mai puțin prietenul său?
Cosmin are 3 lei. Câți lei îi mai trebuie pentru a avea 8 lei?
Această metodă ajută la stimularea creativității. Învățătorul trebuie să aprecieze efortul fiecărui elev și nu trebuie să înlăture nici o variantă propusă de aceștia.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
B . Experimentul:
Unitatea de învățare: „Numărăm și calculăm până la 20. Experimentăm”
Subiectul lecției: “Transformări ale apei. Evaporare. Fierbere. Condensare ”
Demers metodologic: Elevii pot realiza următorul experiment ca temă pentru acasă:
Materiale necesare: un pahar, o farfurie întinsă, două căni cu apă.
“Toarnă câte o cană cu apă în fiecare vas. Pune vasele în apropierea unei surse de căldură. Din care vas se evaporă apa mai repede?”
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, referatul.
C . Ciorchinele:
Unitatea de învățare: „Ne mișcăm, ne plimbăm, călătorim”
Subiectul lecției: “Adunarea unui număr format din zeci și unități cu un număr format din unități ”
Demers metodologic: Învățătorul scrie pe tablă numărul 26, iar copii ies pe rând pentru a nota diferite operații de adunare al căror rezultat este 26.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda mozaic:
Unitatea de învățare: „Călătorim prin univers”
Subiectul lecției: “Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere. ”
Demers metodologic: Se împarte clasa în grupe de câte patru elevi. În fiecare grupă elevii numără de la 1 la 4, astfel încât fiecare membru al grupei să aibă un număr: elevii cu numărul unu vor constitui grupa de experți numărul 1; elevii cu numărul doi vor constitui grupa de experți numărul 2; elevii cu numărul 3 – grupa de experți numărul 3; elevii cu numărul patru – grupa de experți numărul 4. Fiecare grupă de experți cu același va primi o fișa cu o problemă de rezolvat. Ei trebuie să rezolve problema primită, să analizeze, să discute între ei pentru a înțelege exercițiul. Apoi fiecare expert se va întoarce la grupa inițială și va prezenta colegilor rezolvarea problemei.
Experții nr.1: Cubul – descriere, formă, număr fețe, exemple de obiecte care au formă de cub.
Experții nr.2: Cuboidul – descriere, formă, număr fețe, exemple de obiecte care au formă de cuboid.
Experții nr.3: Cilindrul – descriere, observarea formei, exemple de obiecte care au formă de cilindru.
Experții nr.4: Sfera – descriere, observarea formei, exemple de obiecte care au formă de sferă.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul, autoevaluarea.
Clasa a II-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Metoda ciorchinelui
Unitatea de învățare: „File din cartea toamnei.”
Subiectul lecției: “La bibliotecă”
Demers metodologic: Se scrie cuvântul nucleu “Bibliotecă” în mijlocul tablei, apoi se scriu cuvinte sau sintagme care le vin elevilor în minte în legătură cu conținutul termenului – nucleu: cărți, volume, rafturi, povești, scriitori, lectură. Se trasează linii de la termenul – nucleu către cuvintele și sintagmele noi, prin care se stabilesc legături între ele. Se formulează idei, enunțuri care le vin elevilor în minte în legătură cu “Biblioteca”, până la expirarea timpului de 10 minute.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda Pălăriilor gânditoare
Unitatea de învățare: „File din cartea toamnei.”
Subiectul lecției: “Balada unui greier mic, de George Topîrceanu”
Demers metodologic: Se formează 6 grupuri de copii prin numărare de la 1-6 corespunzătoare pălăriuțelor gânditoare- 1-albă, 2-roșie, 3-verde, 4-albastră, 5-galbenă, 6- neagră .
Fiecare grup de elevi trebuie să răspundă la câteva întrebări în acord cu puterea pălăriei pe care o are. Copii vor găsi soluții, răspunsuri, se vor consulta și vor interpreta același rol fie completându-se, interpretând pe rând sau fiind reprezentați de un lider;
Copiilor le sunt explicate rolurile fiecărei pălării în parte:
– pălăria albă prezintă faptele așa cum s-au întâmplat, fără a le comenta;
– pălăria roșie are rolul de a exprima sentimentele trezite de poveste;
– pălăria neagră are rolul de a prezenta lucrurile negative(rele) din poveste;
– pălăria galbenă are rolul de a aprecia lucrurile pozitive(bune);
– pălăria verde are rolul de a găsi o altă rezolvare la problema din poveste;
– pălăria albastră are rolul de conducător al discuțiilor dintre celelalte pălării;
Pe rând copiii vor extrage bilețelele care se află în pălăriile de diferite culori și vor expune ceea ce se cere pe bilet (în pălării pot exista mai multe bilețele la care vor răspunde copiii din același grup).
Mesajele/întrebările la care trebuie să răspundă conform pălăriei ar putea fi următoarele :
albe Ce informații avem despre? Povestește!Ce a făcut greierașul? Dar furnicuța?Ce informații lipsesc și nu le cunoaștem?Cine a venit peste greieraș? Ce a adus toamna cu ea?
rosii Cum s-a comportat furnicuța?Cum a fost ea față de greieraș?Cum s-a comportat greierașul? Cum era toamna? Fii sincer… cum ai proceda în locul…?
negre De ce a rămas greierașul fără mâncare?Ce a greșit greierele? Ce a greșit furnica? La ce risc s-a supus greierașul? Ce riscă și furnicuța ?
galbene Care este scopul nostru?Ce învățăminte a tras greierașul?Care este partea bună a situației?Ce putem folosi ca să-l salvăm?
verzi Cum putem să-l salvăm pe greieraș? Cum ar fi să avem un alt final al poeziei? Ce soluții avem să-l salvăm pe greiere? Găsim o altă modalitate de a-l salva? Ce putea face greierele să nu ajungă în situația dată?
albastre Putem să rezumăm punctele de vedere? Care sunt soluțiile? Merită să pierdem timpul?
Astfel purtătorii pălăriei răspund în acord cu puterea pălăriei pe care o poartă:
albe povestesc : Toamna cea întunecată scutură de ciudă ploi mărunte, frunze moarte, si toți se ascund din calea ei. Din căsuța lui de humă a ieșit un greieruș negru, mic muiat în tuș. Greierașul este trist, flămând și îi este frig.
rosii îsi exprimă sentimentele : Păcat de greieruș că a murit! El nu și-a adunat mâncare!Furnica a fost foarte rea.Trebuia totuși să îi dea și lui mâncare!Nici Toamna nu trebuia să vină !
negre judecă/critică: Greierele nu și-a adunat mâncare! Riscă să moară fără mâncare! Furnica nu l-a ajutat nici măcar cu o grăunță!
galbene caută beneficii: Stați putin! Greierașul poate fi salvat! Putem să-l ajutăm!
verzi găsesc soluții: Să-i cântam ceva să îl înveselim! Să-i oferim un culcuș cald! Să-i dăm de mâncare! Să-l ajutăm să nu mai fie trist!
albastre notează clar rezolvarea problemei: Greierașul să-l salvăm cu toții să ne-ajutăm! Cu toții ne mobilizăm!
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul.
C . Explozia stelară
Unitatea de învățare: “Jocul cu textul”
Subiectul lecției: “Formularea întrebărilor și a răspunsurilor. Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu”
Conținut instructiv educativ: “Soarele scăpătă după culme. Luna, alungată de pe tărâmul celălalt, ieși la marginea dumbrăvii. Niciodată Lizuca nu văzuse luna așa de aproape, așa de mare. O neliniște i se furișă în suflet. Lizuca se simți puțintel înfricoșată. Patrocle îi atinse mâinile cu botul și o privi în ochi.
— Cui putem cere găzduire într-o noapte ca asta, în așa singurătăți? Cățelul o porni înainte, adulmecând prin iarbă. Copilița băgă de seamă că florile își plecaseră capetele și dormeau. Într-un colț de umbră apăru o luminiță.
— Acolo trebuie să fie o căsuță pentru noi, murmură duduia Lizuca. Se apropie de lumina licuriciului. Se afla lângă o scorbură de răchită bătrână. Pletele lungi ale ramurilor cădeau către ea.
— Asta e o casă foarte bună, mormăi Patrocle. Lizuca își ceru voie de la răchită:
— Mătușă răchită, șopti ea cu sfială, ne dai voie să intrăm în casă la mata? Răchita o mângâie lin și îi dădu drumul în scorbură.” (Fragment din opera Dumbrava minunată după Mihail Sadoveanu, extras din Manualul de Comunicare în limba română, Ed. Corint International, București, 2016)
Demers metodologic: Se citește textul, se împarte clasa în cinci echipe, fiecare echipă trage un bilet cu una din cele cinci întrebări: unde? cu cine? cum? ce? de ce? Elevii formulează cât mai multe întrebări, caută răspunsurile și le discută ulterior cu tot colectivul.
Pot fi formulate următoarele întrebări:
Cine era Lizuca? Cine o iubea pe fetiță? Cine o ura pe Lizuca? Cine era prietenul ei? Cine i-a apărut fetiței în vis?
De ce are mamă vitregă Lizuca? De ce a plecat de acasă? De ce n-a oprit-o tatăl său? De ce o ura mama vitregă? De ce se răzbuna Lizuca?
Ce știți despre Lizuca? Ce i-a făcut slujnica? Ce hăinuțe avea?
Când a murit mama Lizucăi? Când era bătută Lizuca? Când s-a temut Lizuca? Când a dovedit Patrocle că-i e prieten? Când a ajuns la bunici?
Unde locuia Lizuca? Unde a pornit fetița? Unde s-a adăpostit? Unde locuiau bunicii?
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, autoevaluarea.
D . Jurnalul cu dublă intrare
Unitatea de învățare: “Jocul cu textul”
Subiectul lecției: “Textul narativ. Povestirea orală a unui text. Puișorul și vulpea după Ion Pas”
Conținut instructiv educativ: “Puișorul voia să se ducă în crâng. Mama îl avertizase adesea să nu plece din curte, căci în pădure e vulpea nemiloasă. El nu a vrut să țină seama de sfaturile mamei. Se gândea:
— Cine e vulpea? Să poftească să îmi iasă înainte, că îi arăt eu! Deodată, se opri. Dintr-un tufiș, dădu buzna o lighioană. Vulpea! Vai de pui! Dar iată că vulpea nu are gânduri vrăjmașe. Îl privește domol, ca o bunicuță bătrână.
— Fii pe pace, micuțule! Au născocit despre mine gurile rele multe neadevăruri. Eu vă iubesc pe voi. Chiar în noaptea asta, vecinul meu, vulpoiul, vrea să vină să vă mănânce. Haide să dăm de veste fraților tăi! Puiul cel naiv o crezu pe cuvânt. O duse în bătătură. Vulpea șireată a avut parte de o cină îndestulătoare.” (Puișorul și vulpea după Ion Pas, extras din Manualul de Comunicare în limba română, Ed. Corint International, București, 2016).
Demers metodologic: După citirea textului din manual elevii completează individual, pe caiete “jurnalul dublu”astfel: “Transcrie în prima coloană, fragmentul care ți-a plăcut cel mai mult din text. Povestește în scris conținutul acestuia”.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Metoda Phillips 6-6
Unitatea de învățare: “Înmulțirea numerelor naturale în concentrul 0 – 100”
Subiectul lecției: “Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operații”
Demers metodologic: Clasa se împarte în grupuri de câte 6 elevi. Fiecare grup își alege câte un moderator. Profesorul oferă în scris fiecărei grupe o problemă de rezolvat. Dezbaterea pe marginea problemei durează 6 minute, iar la sfârșitul acestora reprezentantul fiecărui grup prezintă lista cu soluțiile obținute. De exemplu pentru o clasă cu un efectiv de 24 de elevi se formează 4 grupe a câte 6 elevi și se propune spre rezolvare câte o fișă având următoarele probleme:
– grupa 1: Într-o sală de clasă s-au distribuit 21 de bănci pe 3 rânduri. Câte bănci se vor alinia pe un rând?
– grupa 2: Din ce număr trebuie să scădem de 7 ori câte 5 pentru a obține cel mai mic număr de zeci?.
– grupa 3: Din ce număr a scăzut Dragoș triplul lui 7 ca să obțină 6?.
– grupa 4: Care este numărul care are cifra zecilor cât triplul cifrei unităților?
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Metoda Cubul
Unitatea de învățare: „Lumea vie”
Subiectul lecției: “Înmulțirea în concentrul 0 -100. Plante și animale – medii de viață”
Demers metodologic: Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare elev din grupă aruncă cubul și în funcție de cuvântul scris pe fața cubului primește sarcina pentru întreaga echipă. Elevii rezolvă sarcinile și apoi prezintă soluțiile găsite întregii clase.
Se pot propune următoarele sarcini:
Descrie Descrie mediul de viață în care trăiește iepurele.
Compară Calculează numărul florilor de cactus prin adunare repetată și prin înmulțire. Compară cele două rezultate.
Explică Ce este dublul unui număr?
Asociază Stabilește corespondența între plante, animale și mediul lor de viață.
Analizează Analizează modul de calcul și apoi completează tabelul de mai jos:
Argumentează Argumentează comportamentul de adaptare al plantelor la mediul de viață pentru următoarele exemple:
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Caracatița influențelor negative
Unitatea de învățare: “Amintiri din vacanță”
Subiectul lecției: “Corpul omenesc. Menținerea stării de sănătate”
Demers metodologic: Elevii se împart în grupe, iar fiecare grupă va primi un desen al caracatiței. Elevii vor nota pe fiecare dintre membrele caracatiței care sunt cauzele îmbolnăvirilor. Pot fi notate următoarele răspunsuri: consumarea fructelor nespălate; contaminarea cu virusurile sau microbii din aer; consumul alimentelor cu mâinile murdare; consumul unor alimente alterate; frecventarea unor medii în care există pericolul infestării cu paraziți intestinali; consumul apei din surse nesigure.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Experimentul
Unitatea de învățare: “Numerele naturale de la 0 la 100”
Subiectul lecției: “Compararea, ordonarea și rotunjirea numerelor naturale de la 0 la 100. Pământul – alcătuire, formarea zilei și a nopții”
Demers metodologic: Utilizând un glob pământesc și o lanternă, elevii pot realiza acasă următorul experiment pentru a observa cum se distribui lumina:
– așază pe masă, într-o cameră întunecată, globul pământesc;
– orientează lanterna aprinsă către glob, de la aproximativ 20 cm, din lateral;
– rotește globul în sensul acelor de ceasornic.
În ora următoare se va discuta în clasă rezultatul experimentului – cum s-a distribuit lumina.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, referatul.
3.2. Modele de aplicare pentru clasele a III-a și a IV-a
Clasa a III-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Metoda cubul.
Unitatea de învățare: „Familia, universul meu” . “Părți de vorbire-recapitulare”
Subiectul lecției: textul în proză „Bunica”, după Barbu Ștefănescu Delavrancea
Conținut educațional (instructiv-educativ):
Bunica după Barbu Ștefănescu Delavrancea “O văd, ca prin vis. O văd limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Cum deschidea poarta, îi săream înainte. Ea băga binișor mâna în sân și-mi zicea: – Ghici… – Alune! – Nu. – Stafide! – Nu. – Turtă-dulce! – Nu. Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdeauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului.
– Să spui… Și niciodată nu isprăvea basmul. Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spună, și eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare…
– Cât de mare?
– Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii…
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău. Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii după ea și ziceam:
– Spune, bunico, spune.
– Într-o zi veni la el un moș bătrân care era mic, mic de tot…
– Cât era de mic?
– Poate să fi fost, așa, cam ca tine.
– Va să zică, nu era mic, mic de tot… Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in.
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu… știu unde ai rămas… la-a-a… Zâna Florilor… Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mul- țumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor… Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Când m-am deșteptat, bunica isprăvise caierul. Dar basmul? Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg. Avea o poală fermecată, și un glas, și un fus care mă furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile și zâmbetul ei.”
Demers metodologic: după ce elevii au recitit lecția integral apoi pe roluri, aplic metoda cubului în cadrul dirijării învățării și a obținerii performanțelor. Pe cele șase fețe ale cubului sunt scrise cuvintele: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează. Împart elevii în 6 grupe a câte 4 membri care vor rezolva în scris sarcinile următoare:
Descrie: Descrie caracteristicile fizice și morale ale bunicii pe baza suportului de text „Bunica”, după Barbu Ștefănescu Delavrancea.
Compară: Realizează o comparație între textele ”Bunicul” și „Bunica” de Barbu Ștefănescu – Delavrancea punctând asemănările și deosebirile.
Asociază: Asociază utilizând linii sau săgeți substantivele cu adjectivele, conform textului:
Analizează: Analizează verbele, specificând numărul lor: ” Îi sărutam mâna. Ea îmi da părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.”
Aplică: Alcătuiește câte un enunț cu ajutorul adjectivelor: vesel, bătrân, ușor, oval, călduț.
Argumentează: Argumentează de ce crezi că era îndrăgită bunica.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil; Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Metoda rebusului
Unitatea de învățare: „În lumea sunetelor și a culorilor”
Subiectul lecției: ”Adjectivul”
Demers metodologic: Împart elevii în 3 grupe, fiecare grupă va primi o fișă cu rebusul în care vor completa spațiile goale prin asocierea unor concepte care sunt corespunzătoare unor descrieri.
Aplicație: ”Adună” însușirile într-o denumire pentru a identifica partea de vorbire studiată:
Nu e rea!
Ți-ar da și cămașa de pe el!
Îndrăzneț sau….
….ca gheața.
Nu e vorbăreț ci e ….
Opusul lui ”scund”
Dacă nu-i goală, e..
Bucuros, fericit sau…
Păr.. ca abanosul.
10.Tras ca prin inel
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Sesizarea unor regularități ale limbii prin raportare la mesaje audiate; Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: “Funcții ale limbii (acte de vorbire)”
Subiectul lecției: Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însușirile personajelor. Text suport: ”Ce poate fi o școală?”- fragment din volumul ”Duțu și Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist.
Conținut educațional (instructiv-educativ): „De multe ori îmi trece așa, prin cap, că școala se aseamănă cu un tren. În fiecare vagon e altă clasă. Noi, cei din clasa a IV-a A, suntem cu toții într-un fel de compartiment mare, în care încap 36 de călători. Toți avem bagaje cu caiete și cărți și pachețele cu mâncare! Trenul merge ba mai repede, ba mai încet, și stațiile se numesc „Limba română", „Istoria”, „Matematica”, „Geografia” și așa mai departe. La fiecare stație se urcă un nou controlor, care ne cere biletele la control. Mai avem însă și călători care, chiar daca nu-i întreabă nimeni nimic, îi vezi că sar de la locurile lor și strigă „Am bilet!”. De ce n-or fi stând ei liniștiți în banca lor, doar trenul ne duce pe toți! Adică, nu pe toți… Se mai nimeresc și călători clandestini care vor fi dați jos din tren și vor trebui să ia călătoria, la anul, de la început… Comparația cu trenul (pe măsură ce mă gândeam) mi se părea tot mai izbutită. Prin câte locuri geografice, istorice, matematice nu trecem adesea, privind distrați pe fereastră? Despre cei care de îndată ce intră în compartiment și-și ocupă locul, încep să doarmă, ce să mai vorbim!
I-am povestit prietenului meu, Lucu, despre ideea asta a mea cu trenul. El m-a privit ironic și mi-a spus:
– Duțule, după părerea mea, dacă vrei să compari școala cu ceva, atunci să știi că mult mai bine seamănă cu un vapor. Mai întâi și mai întâi pentru că, o dată desprinși de la mal, nici un pasager nu mai poate să coboare unde vrea el. Pe urmă, e clar că cine nu știe să înoate se îneacă. Nu mai spun că doar ție, care n-ai pic de fantezie, ți se pare că noi călătorim cu un fel de tren care merge pe niște șine, pe un drum „de fier” gata trasat. Nu, școala nu e un tren, ci un vapor care are de înfruntat furtuni, care se poate abate prin zone necercetate și poate poposi în porturi care nu se găsesc pe hartă.
Lucu se înflăcărase:
– Și dacă vrei să știi, mai e ceva! Pasagerilor tăi din tren, de fapt puțin le pasă unul de altul. Pe un vapor însă nu poți sa reziști decât daca între marinari există legături trainice de prietenie.
Am continuat încă multă vreme să găsim asemănări, ba cu trenul, ba cu vaporul. Apoi am căzut de acord că școala nu e nici tren, nici vapor, ci un fel de navă interplanetară care plutește în spațiul infinit, în căutarea unor lumi necunoscute. O navă cosmică ultramodernă, cu ateliere, cu videobibliotecă, cu laboratoare și săli de cursuri pentru școlaronauți (O, dacă ne-am numi într-adevăr școlaronauți, cine ar mai lipsi vreodată de la Școaladrom?!)”
(„Ce poate fi o școală?”din volumul „Duțu și Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist)
Demers metodologic: Elevii primesc o fișa în care trebuie să completeze informațiile solicitate în cele patru cadrane.
Aplicație: Completează cadranele textului:
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil; Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramică, sticlă etc.)
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Metoda SINELG
Unitatea de învățare: “Funcții ale limbii (acte de vorbire)”
Subiectul lecției: Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însușirile personajelor. Text suport: ”Ce poate fi o școală?”- fragment din volumul ”Duțu și Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist.
Demers metodologic: Se citește textul suport cu atenție, apoi fiecare elev trebuie să noteze pe marginea fiecărui paragraf prin simboluri informațiile cunoscute deja, informațiile diferite, informațiile noi și informațiile neclare. Urmează o discuție pentru clarificarea conținuturilor neclare/noi.
Aplicație: Citește textul cu atenție. În timpul lecturii, marchează, în text sau pe marginea lui, următoarele semne:
Competențe cross-curriculare dezvoltate: manifestarea unei atitudini deschise față de comunicare în condițiile neînțelegerii mesajului audiat; manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Metoda ciorchinelui
Unitatea de învățare: “Funcții ale limbii (acte de vorbire)”
Subiectul lecției: Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însușirile personajelor. Text suport: ”Ce poate fi o școală?”- fragment din volumul ”Duțu și Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist.
Demers metodologic: Se scrie un cuvânt în mijlocul tablei, se notează toate ideile, sintagmele sau cunoștințele care au legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial. Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile.
Aplicație:” Scrie, pe boabele ciorchinelui, cuvinte care au legătură cu școala.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Evaluarea conținutului unui text pentru a evidenția cuvinte-cheie și alte aspecte importante ale acestuia; Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea, proba practică, investigația, proiectul.
Diagrama Venn
Unitatea de învățare: “Funcții ale limbii (acte de vorbire)”
Subiectul lecției: Textul narativ: Delimitare în fragmente logice. Idei principale. Însușirile personajelor. Text suport: ”Ce poate fi o școală?”- fragment din volumul ”Duțu și Lucu, alte întâmplări vesele” de Eduard Jurist.
Demers metodologic: Pe tablă se reprezintă grafic două diagrame intersectate. În interiorul lor se notează ceea ce este specific fiecărei părți: în partea comună se notează asemănările dintre “școala de ieri” și “școala de azi”, iar în restul cercului se notează deosebirile.
Aplicație: Compară cu ajutorul diagramei Venn, ”școala de ieri” cu ”școala de azi”.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare; recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Jurnalul cu dublă intrare
Unitatea de învățare: “În lumea sunetelor și a culorilor”
Subiectul lecției: “Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu, exercițiu de înțelegere a textului.
Demers metodologic: Elevii citesc cu atenție textul „Fram, ursul polar” din manual, apoi împart o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă vor nota un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat pentru că le-a amintit de o experiență personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă. În partea dreaptă vor nota reflecții personale, vor comenta acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat?
Conținut educațional (instructiv-educativ): “Fram era atracția Circului Struțki. De la o vreme, era ca un om deznădăjduit. I se făcuse dor de ghețurile polare. Directorul circului a înțeles că nu-i mai rămăsese decât să-l trimită la Polul Nord. Găsise pe cineva care s-a oferit să-l ducă pe Fram în patria urșilor albi.
Vestea făcu vâlvă în circ. în ziua plecării au trecut cu toții, clovni și gimnaști, acrobați și călăreți, să-și ia rămas bun de la ursul polar. Cel mai de la urmă a rămas clovnul August. La spectacole, avea nasul ca un gogoșar roșu și părul cărămiziu din perucă, așa cum îl zbârlea, ca să stârnească râsul galeriei. De data asta nu mai era așa.
Era dimineață. încă nu sosise ceasul reprezentației. August nu-și îmbrăcase încă hainele de paiață și nu-și pictase fața. Era acum un om ca toți oamenii: slăbuț, scund, îmbrăcat în haine sărăcăcioase, cu obrazul obosit și cu ochii rotunzi, triști.
Așa arăta August în viața adevărată, după ce-și lepăda fracul portocaliu cu o coadă stufoasă, ghetele lungi, peruca roșcată și nasul caraghios. Era un om bătrân, bolnav și singur. Ca și Fram, se simțea o ființă ostenită. Ar fi vrut și el să scape de viața aceasta de paiață nostimă, de salturi mortale și de strâmbături caraghioase, care fac mulțimea să râdă. Dar pentru el nu se afla nicio scăpare.
Acum clovnul bătrân venise să-și ia rămas bun de la Fram, ursul alb, polar. Șapte ani cutreieraseră împreună oraș după oraș, cu circul. Au fost răsplătiți cu aplauze, s-au bucurat de simpatia mulțimii. Acum viața îi despărțea.
August intră în cușca lui Fram. Ursul îl privi cu ochii blânzi și buni. Prietenia lor era veche. S-ar fi zis că ursul înțelege și el cu ce preț, în multe seri, paiața se silea să fie veselă ca să încânte mulțimea.
– Așadar, pleci? întrebă August, trecându-și mâna prin părul lui Fram.
Ursul nu știa să răspundă. De altfel nici nu știa că pleacă.
Se mirase că toți au trecut pe la el, că l-au dezmierdat, că i-au împărțit siropuri dulci, fructe parfumate, pește uscat, alte daruri. Dar nu înțelegea rostul acestor dovezi de dragoste. Simțea că se pune la cale ceva nou și neobișnuit. Mișcarea oamenilor făcu să îi treacă și lui un neastâmpăr în vine. Priceperea sa se oprise însă aici.
– Așadar, pleci? repetă întrebarea August. îmi va fi urât. Circul rămâne gol fără tine.
Clovnul își îngropă obrazul bătrân și zbârcit în blana ursului alb.
Fram îl atinse cu un gest ușor, prietenos și blând, cu laba, parcă înțelegându-i durerea.
Omul se smuci deodată de lângă animal. Simțea că lacrimi sărate îl podidesc. Nu voia să vadă alți oameni acest spectacol caraghios: August, clovnul, plângând!”
(“Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu, fragment din Manual Limba și literatura română, clasa a III-a, Ed.Intuitext, 2016).
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Manifestarea unei atitudini deschise față de comunicare în condițiile neînțelegerii mesajului audiat; Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Științe ale naturii
Jocul de rol
Unitatea de învățare: “Omul și mediul de viață”
Subiectul lecției: “Poluarea apei, a aerului și a solului”
Demers metodologic: După o discuție referitoare la factorii care poluează apa, aerul și solul și importanța protejării naturii, copiii vor realiza următorul joc de rol: Imaginează-ți că ești membru al Asociației Micii cercetași. Natura cu frumusețile ei trebuie ocrotită și în localitatea ta. Deșeurile și resturile menajere sunt un real pericol. Propune colegilor ideile tale de colectare și sortare, pe categorii, a deșeurilor și resturilor menajere din localitatea ta.
Copiii vor avea 10 minute timp de gândire apoi își vor susține ideile și punctul de vedere.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător; Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Experimentul
Unitatea de învățare: “Plantele”
Subiectul lecției: “Plantele- nevoi de bază”
Demers metodologic: În lecția privind creșterea și înmulțirea plantelor elevii vor observa încolțirea și creșterea plantelor realizând următorul experiment, în echipe a câte 4 elevi:
Materiale necesare: un vas, vată, semințe de fasole.
Etape:
– umezește vata și pune pe aceasta câteva boabe de fasole uscată;
– udă zilnic vata pentru a o menține umedă;
– asigură condiții de lumină și căldură suficientă plantelor;
– observă și notează fazele prin care trece fasolea.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat; Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin asumarea de drepturi și îndatoriri
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, referatul.
Rebusul
Unitatea de învățare: “Animalele”
Subiectul lecției: “Insecte, pești, reptile, amfibieni, caracteristici, creșterea și înmulțirea lor”
Demers metodologic: Elevii primesc pe o fișă rebusul de mai jos:
Completează rebusul și vei afla pe coloana A-B numele unui mediu de viață.
Cel mai mare mamifer din lume care trăiește în apă (balena).
Trăiește numai în apă și are corpul acoperit cu solzi (peste).
Amfibian ce cântă pe lac (broasca).
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele; Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Diagrama Venn
Unitatea de învățare: “Recapitulare finală”
Subiectul lecției: “Corpuri – plante- animale. Consolidare de cunoștințe”
Demers metodologic: Pentru consolidarea cunoștințelor despre plante și animale se desenează diagrama Venn pe tablă. Prin participarea activă a elevilor se completează această diagramă cu asemănări și deosebiri.
Întrebări ajutătoare:
– Ce fel de plante cunoașteți și cum se împart ele? ( Plantele se împart în plante cultivate și plante necultivate.)
– Cum se grupează plantele cultivate? (Plantele cultivate se grupează în: legume, pomi fructiferi, cereale, plante tehnice, plante furajere, plante medicinale).
– Care ar fi plante necultivate? (Plante necultivate sunt: ciupercile de pădure, copacii, zmeura, mura, iarba, buruienile din culturi).
– Corpurile cu viață au un anume mediu de viață, nu trăiesc oriunde și oricum. Unde cresc plantele? (Plantele cresc pe sol și în apă).
– Să exemplificăm. (Pe munți – bradul, fagul, afinul, floare de colț, rugi de mure; pe dealuri – iarbă, alun, stejar; pe câmpie- buruienile din culturi, salcia, teiul; în apă- alge, nuferi, papura, stuful).
– În ce medii de viață trăiesc animalele? (Animalele trăiesc în: aer – păsările; apă- pești, șerpi, broaște; pământ – insecte, gâze, șerpi, șopârle, cârtițe, râme; pe pământ – urs, oaie, vacă, cal, cățel, pisică).
– Avem noi nevoie de plante și animale? (Noi avem nevoie de ele pentru că ne hrănesc, ne dau căldură, oxigen, materie primă pentru îmbrăcăminte).
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele; Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Cubul
Unitatea de învățare: “Animalele”
Subiectul lecției: “Mamifere și păsări, caracteristici, creșterea și înmulțirea lor”
Demers metodologic: În etapa de evaluare a cunoștințelor asimilate se poate utiliza metoda cubul: Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare elev din grupă aruncă cubul și în funcție de cuvântul scris pe fața cubului primește sarcina pentru întreaga echipă. Elevii rezolvă sarcinile și apoi prezintă soluțiile găsite întregii clase.
Se pot propune următoarele sarcini:
Argumentează – „De ce lupul este numit și doctorul pădurii?”
Aplică – „Enumeră care sunt foloasele pe care le avem de la animale.”
Descrie – „Observă iepurele din imagine și descrie cum este el răspunzând la următoarele întrebări:
Unde trăiește?
Cu ce se hrănește?
Este folositor? De ce?
Dar dăunător? De ce?
Cu ce este acoperit corpul?
Ce culori poate să aibă?
Analizează – „Analizează imaginea următoare, recunoaște animalul și scrie din ce părți este alcătuit corpul său.”
Numele animalului:
Compară – „Stabilește asemănările și deosebirile dintre rață și gâscă din imaginile de mai jos.”
Asociază – „Grupează animalele în tabel, după locul unde trăiesc.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul diferitelor etape ale demersului investigativ utilizând tabele, diagrame, formule simple; Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, referatul.
Mozaicul
Unitatea de învățare: “Plantele”
Subiectul lecției: “Plantele – nevoi de bază”
Demers metodologic: Pentru a afla mai multe informații despre importanța apei, aerului, luminii și căldurii pentru plante elevii pot lucra pe grupe, metoda Mozaicul. Se împarte clasa în grupe de câte patru elevi; se anunță conținutul lecției care va fi învățat “Plantele – nevoi de bază” și se împarte în patru subteme: apă, aer, lumină, căldură. Se stabilesc sarcinile de învățare pentru fiecare subtemă a lecției, cadrul didactic explicând elevilor că sarcina lor este de a înțelege întreaga lecție, aceasta fiind predată de colegi, pe fragmente. În fiecare grupă elevii numără de la 1 la 4, astfel încât fiecare membru al grupei să aibă un număr: elevii cu numărul unu vor constitui grupa de experți numărul 1; elevii cu numărul doi vor constitui grupa de experți numărul 2; elevii cu numărul 3 – grupa de experți numărul 3; elevii cu numărul patru – grupa de experți numărul 4. Fiecare grupă de experți se va așeza la locul indicat iar elevii componenți ai echipei vor trebui să studieze materialul prezentat. Ei trebuie să citească materialul de studiu al grupei lor de experți, să-l analizeze, să-l discute între ei pentru a-l înțelege. Apoi trebuie să hotărască modul în care îl vor preda când se vor întoarce la grupul inițial. Fiecare expert se va întoarce la grupa inițială și va prezenta colegilor ce a aflat, ce a învățat despre tema studiată. Împreună cu colegii din echipele inițiale se vor completa fișe ce conțin informații dobândite de experți. Se va prezenta lecția în ansamblu, în unitatea ei logică și se va discuta despre importanța apei, aerului, luminii și căldurii pentru dezvoltarea plantelor. Se va completa fișa:
“Plantele – nevoi de bază”
„Pentru a trăi și a se dezvolta, plantele au nevoie de lumină, apă, aer și temperatură corespunzătoare.
Lumina este foarte importantă pentru plante. Acestea iau energie de la lumina Soarelui pentru a-și produce hrana. De asemenea, lumina influențează și creșterea plantelor. Ziua, acestea cresc mai încet, dar mai viguros decât noaptea.
Apa este necesară semințelor pentru a încolți, iar plantelor pentru hrană. Lipsa apei duce la uscarea acestora. Dacă apa este folosită în cantități foarte mari, poate dăuna plantelor.
Aerul ajută planta atât la respirație, cât și la producerea hranei. Fără aer, plantele nu pot trăi.
Temperatura influențează creșterea și dezvoltarea plantelor. Pentru a crește și a se dezvolta, plantele au nevoie de căldură corespunzătoare.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat; Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii; Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, eutoevaluarea.
G. Caracatița influențelor negative
Unitatea de învățare: “Pământul – mediu de viață”
Subiectul lecției: “Poluarea apei, a solului, a aerului”
Demers metodologic: Elevii se împart în grupe, iar fiecare grupă va primi un desen al caracatiței. În prima etapă, membrii grupului vor face o listă cu influențele negative pe care le poate avea omul asupra mediului înconjurător (asupra solului, a apei, a aerului). În a doua etapă, elevii vor nota pe fiecare dintre membrele caracatiței câte o influență negativă pe care o poate avea omul.
Competențe cross-curriculare dezvoltate:
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, referatul, autoevaluarea.
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Educație civică
Blazonul personal
Unitatea de învățare: “Persoana”
Subiectul lecției: “Persoana mea”
Demers metodologic: Se desenează un blazon, iar deasupra lui se notează tema “Persoana mea”. Fiecare din cele 4 sectoare reprezintă câte un domeniu principal de viață. Utilizând simboluri știute individual, fiecare participant va ilustra 4 domenii, corespunzător câte unul fiecărei părți a blazonului. Nimeni nu are voie să scrie mai mult decât prenumele pe foaie – totul este înfățișat doar prin desen. Când participanții termină de completat blazonul, fără a discuta între ei, se vizitează reciproc, privindu-și realizările. Ulterior, pe două șiruri, față în față, participanții își împărtășesc cu perechea cele desenate: fiecare încearcă să “ghicească” ce a vrut să prezinte celălalt. Fiecare membru poate adăuga un slogan, motto scris în partea inferioară a foii – caracteristic fiecărui membru.
PERSOANA MEA
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei; Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramică, sticlă etc.)
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, referatul.
Cubul
Unitatea de învățare: “Raporturile noastre cu lucrurile”
Subiectul lecției: “Ce sunt lucrurile”
Demers metodologic: Presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, se poate realiza în secvența de dirijare a învățării. Clasa se împarte în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe fețele cubului:
GRUPA 1 – Descrie obiectele din imagine (culoarea, forma, dimensiunile, materialul din care este fabricat etc.)
GRUPA 2 – Compară ajutându-te de imaginea de mai jos, care sunt asemănările și deosebirile dintre cele două lucruri?
GRUPA 3 – Analizează: Specifică ce fel de lucruri sunt cele de mai jos, naturale sau prelucrate și completează tabelul: oul, borcanul, strugurele, cartea, pianul, muntele, piatra, aragazul.
GRUPA 4 – Asociază: Realizează corespondența obiectelor din coloana A și domeniile în care sunt folosite din coloana B.
GRUPA 5 – Aplică: Menționează care este utilitatea lucrului din imagine.
GRUPA 6 – Argumentează: Ce importanță au lucrurile din ghiozdan și cum le întreții?
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru; Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele; Participarea la interacțiuni pentru găsirea de soluții la probleme.
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Joc de rol
Unitatea de învățare: “Noi, animalele și plantele”
Subiectul lecției: “Nevoia de plante și animale”
Demers metodologic: În etapa de dirijare a învățării, se poate aplica următorul joc de rol: “Imaginează-ți un dialog între tine și animalul tău preferat din care să reiasă grija ta pentru acesta”. Jocul se poate aplica pe echipe formate din 2 elevi.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog; Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proiectul
Cadranele
Unitatea de învățare: “Raporturile noastre cu lucrurile”
Subiectul lecției: “Ce sunt lucrurile”
Demers metodologic: În etapa de evaluare a lecției se poate utiliza metoda cadranelor: fiecare elev realizează pe caiet un tabel cu patru cadrane, iar în fiecare cadran va scrie anumite informații.
“Având în vedere obiectul preferat, desenează pe caiet și completează cadranele conform cerințelor:”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele; Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie, confecții textile, ceramică, sticlă etc.)
Modalități de evaluare: Proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
E. Explozia stelară
Unitatea de învățare: “Persoana”
Subiectul lecției: “Persoana lui, ei”
Demers metodologic: În etapa de dirijare a învățării se poate utiliza metoda exploziei stelare. Se citește un text sugestiv, se împarte clasa în cinci echipe, fiecare echipa trage un bilet cu una din cele cinci întrebări: unde? cu cine? cum? ce? de ce? Elevii caută răspunsurile la întrebări pe care le scriu ulterior la tablă și le discută.
Text suport: În vacanța de vară, Maria a mers într-o tabără internațională, în Franța. Acolo a întâlnit copii din mai multe țări. Toți erau frumoși și veseli. Fiecare era dornic să afle cât mai multe despre obiceiurile și tradițiile celorlalte țări. Maria a legat prietenii și a făcut schimb de adrese cu mulți copii. A fost o experiență frumoasă și interesantă.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului; Povestirea unei întâmplări cunoscute pe baza unui suport adecvat din partea profesorului
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, referatul.
Aria curriculară: Educație fizică, sport și sănătate, Arte
Disciplina: Muzică și mișcare
Metoda rebusului
Unitatea de învățare: “Jocuri și jucării”
Subiectul lecției: “Melodia”
Demers metodologic: Se scrie următorul rebus la tablă, elevii caută soluții pe caiet, lucrând în perechi, apoi se completează răspunsurile corecte pe tablă.
“Scrie pe caiet cuvintele corespunzătoare definițiilor:”
Sonoritate proprie fiecărei voci.
Calitate a sunetului de a fi înalt sau grav.
Instrumentul care ne cheamă la școală.
Descuie portativul cheia…
Conduce corul.
Grup de cinci linii
Se repetă după fiecare strofă.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Definirea noțiunilor muzicale de bază; Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Joc de rol
Unitatea de învățare: “Școlile povestesc”
Subiectul lecției: “Cântarea vocală în colectiv- Ascultarea și preluarea tonului”
Demers metodologic: În timpul interpretării cântecului “Clopoțelul”, 2-3 elevi pot juca pe rând rolul dirijorului. “Dirijează-ți colegii în timp ce cântă. Folosește ambele brațe urmând o mișcare egală jos-sus.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mișcare și a acompaniamentului instrumental; Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, autoevaluarea.
Experimentul
Unitatea de învățare: “Armonia sunetelor”
Subiectul lecției: “Înălțimea sunetelor muzicale”
Demers metodologic: În sala de clasă copiii pot realiza pe echipe următorul experiment:
“Luați o sticlă goală, suflați cu putere peste gura sticlei. Ce observați? (Coloana de aer din sticlă va începe să vibreze și se va forma un sunet).
Turnați puțină apă în sticlă, apoi suflați din nou. Ascultați sunetul obținut. Pentru a produce sunete variate, luați mai multe sticle și puneți cantități diferite de apă. Ce se întâmplă cu sunetul când a crescut cantitatea de apă?(crește înălțimea sunetului)”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Sesizarea diferențelor de înălțime și durată între sunete, în audiția unor fragmente muzicale; Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, referatul, autoevaluarea.
D. Proiectul
Unitatea de învățare: “Pământul, planeta vie”
Subiectul lecției: “Proiect”
Demers metodologic: Se solicită elevilor pregătirea unui basm muzical pentru serbare. Elevii lucrează în grup și trebuie să respecte următoarele cerințe:
– să compună o poveste și să o acompanieze cu mijloacele potrivite;
– să introducă în poveste o melodie cu percuție corporală;
– să introducă în poveste un fragment de melodie cu mișcare pe muzică.
Timpul de realizare al proiectului este de o lună de zile. După finalizare se va interpreta în clasă apoi la serbare.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, cu asocierea unor elemente de mișcare și a acompaniamentului instrumental; Adaptarea vorbirii la diferite situații de comunicare în funcție de partenerul de dialog;
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, referatul, autoevaluarea.
Clasa a IV-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: “Să facem cunoștință cu personajele”
Subiectul lecției: “Povestirea unui fragment”
Demers metodologic: Se solicită elevilor completarea individuală, pe caiete a următoarelor informații: “În viața de școlar ai avut prilejul de a lucra în echipă cu colegii tăi de clasă, la diferite activități. Notează câteva informații legate de această experiență.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Prezentarea unei activități realizate individual sau în grup; Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, autoevaluarea, refratul, proiectul.
Pălăria reflexivă
Unitatea de învățare: “Din natură, în cartea de lectură”
Subiectul lecției: “Scrierea unui text după un plan de idei”
Demers metodologic: Elevii se împart în șase grupe, învățătorul prezintă copiilor imaginea de mai jos și solicită fiecarei grupe sa răspundă la una din următoarele întrebări și în final se completează triunghiurile, din interiorul hexagonului, cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei activități/ a unei întâmplări imaginate/trăitei; Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, proiectul, autoevaluarea.
Metoda ciorchinelui
Unitatea de învățare: “Primim și dăruim”
Subiectul lecției: “Pronumele personal. Persoana pronumelui personal”
Demers metodologic: În etapa de sistematizare a cunoștințelor se desenează ciorchinele pe tablă și se completează cu ajutorul elevilor. În mijloc se scrie cuvântul cheie: “Pronumele” și apoi se completează schema:
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup; Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, referatul.
Cubul
Unitatea de învățare: “Universul școlii”
Subiectul lecției: “Verbul. Numărul și persoana verbului”
Demers metodologic: Această metodă poate fi utilizată frontal, profesorul prezintă o față a cubului, citește sarcina și dezbate cu întreaga clasă.
Descrie: Descrie acțiunile toamnei cu ajutorul unor verbe (Ce face toamna?)
Compară: Compară verbele date în funcție de persoană, număr și timp:
persoana ……… persoana ……..…
desenezi numărul ………. veți cânta numărul ………..
timpul ………… timpul ……….…
Asociază: Grupează (încercuiește) verbele din următorul șir de părți de vorbire: brumă, se strângeau, vânătorească, eram, pâclă, șuieră, jalnic, crivăț, trist, frunze, se agită, să colinde, îngândurați, se ridica, el, Ana, miresme, cădeau, adia, boare, aromat, a brumat, fierbere, foșneau, va pleca, a trecut.
Analizează:
Corectează!
cădeau = persoana a III-a, numărul singular, timpul prezent;
e = persoana a II-a, numărul singular, timpul trecut;
ai cules = persoana I, numărul plural, timpul viitor.
Aplică: Formulează o propoziție cu verbul „a descoperi”, la persoana a III-a, numărul plural, timpul trecut:
Argumentează: Explică de ce au fost grupate în acest fel verbele următoare:
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea categoriilor gramaticale ale verbului (gen, număr, persoană); Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Investigația, proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, autoevaluarea.
Metoda pălăriilor gânditoare
Unitatea de învățare: “Pagini alese”
Subiectul lecției: “Recapitulare – Bogăția și veselia – adaptare după Petre Ispirescu”
Demers metodologic: Elevii se împart în șase grupe, fiecare grupă va primi una din cele șase pălării colorate cu următoarele roluri: pălăria albă – povestește, pălăria roșie –spune ce simți, pălăria neagră – judecă, pălăria galbenă – creează, pălăria verde – găsește soluții , pălăria albastră – clarifică, decide finalul.
Pălăriile albe (Povestitorii – informează): “Redați în maxim cinci enunțuri despre ce este vorba în textul “Bogăția și veselia – adaptare după Petre Ispirescu”
Pălăriile roșii (Psihologii – spun ce simt): “Cum era atmosfera în casa muncitorului seara? Dar în cea a boierului?”
Pălăriile negre (Criticii – surprind aspecte negative): “În ce a constat proba despre care boierul îi vorbește soției sale?”
Pălăriile galbene (Optimiștii – surprind aspecte pozitive): “Ce hotărăște muncitorul să facă cu darul de la boier?”
Pălăriile verzi (Creativii – generează idei noi): “Cum considerați că ar fi trebuit să împartă muncitorul banii de la boier?”
Pălăria albastră (Clarificatorii – aleg soluția corectă): “La ce înțelegere ajung boierul și muncitorul?”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Evaluarea elementelor textuale care conduc la înțelegerea de profunzime în cadrul lecturii; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, autoevaluarea.
F. Metoda mozaic
Unitatea de învățare: “Din natură în cartea de lectură”
Subiectul lecției: “Substantivul. Genul și numărul substantivelor”
Demers metodologic: Clasa se împarte în grupe de câte 4 elevi, fiecare dintre ei primind o fișă cu părți ale unității de învățare de la 1 la 4. Elevii se regrupează în funcție de numărul fișei primite: toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup. Se realizează învățarea prin cooperare a secțiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaștere: elevii citesc, discută, încearcă să înțeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înțeles colegilor din grupul lor originar. Experții se reîntorc în grupurile inițiale și împărtășesc informațiile primite celorlalți membri.
Experții 1- Fișa nr. 1: Subliniază substantivele din text și specifică felul, numărul lor și ce denumesc ele:
”Stânci uriașe, munți mari, păduri întunecoase, văi prăpăstioase, gârle a căror limpede apă curge printre câmpiile înflorite. (…) Apoi, în tot locul, dai de râuri răcoritoare, cu nume armonioase care poartă aurul.” (Ardealul-Nicolae Bălcescu)
Experții 2 – Fișa nr. 2:
După modul cum se numără, substantivele sunt de trei genuri: feminin, masculin, neutru. Substantivele care se numără la singular “un” și la plural “doi” sunt de genul masculin.
Treceți substantivele masculine următoare de la numărul singular la numărul plural: copil, pom, câine, munte.
Dați exemple de substantive comune de gen masculin.
Dați exemple de substantive proprii de gen masculin.
Experții 3 – Fișa nr. 3
După modul cum se numără, substantivele sunt de trei genuri: feminin, masculin, neutru. Substantivele care se numără la singular “o” și la plural “două” sunt de genul feminin.
Treceți substantivele feminine următoare de la numărul singular la numărul plural: mamă, rochie, față, carte.
Dați exemple de substantive comune de gen feminin.
Dați exemple de substantive proprii de gen feminin.
Experții 4 – Fișa nr. 4
După modul cum se numără, substantivele sunt de trei genuri: feminin, masculin, neutru. Substantivele care se numără la singular “un” și la plural “două” sunt de genul neutru.
Treceți substantivele neutre următoare de la numărul singular la numărul plural: gard, scaun, vârf, picior.
Dați exemple de substantive comune de gen neutru.
Dați exemple de substantive proprii de gen neutru.
Elevii se reîntorc la grupele inițiale, explicând ceea ce au învățat fiecare în grupele de experți. La finalul orei, învățătorul pune întrebări suplimentare tuturor elevilor pentru a se convinge că au înțeles ceea ce le-a fost „predat” de către colegii lor.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea categoriilor gramaticale ale substantivului (gen, număr); Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Modalități de evaluare: Investigația, proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, autoevaluarea.
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina: Matematică
Metoda cubului
Unitatea de învățare: “Fracții”
Subiectul lecției: “Evaluare”
Demers metodologic: Se poate aplica această metodă individual în rezolvarea următoarei probleme: “O fabrică de dulciuri produce într-o lună 1 600 kg de ciocolată, bomboane și produse de patiserie. Ciocolata reprezintă 4/10 din kilogramul dulciurilor, iar bomboanele sunt 3/5 din rest. Aflați câte kilograme de produse de patiserie se produc într-o lună.
Sarcinile pe care le au de îndeplinit elevii sunt următoarele:
Descrie – Realizează desenele prin care să figurezi fracțiile ce reprezintă:
cantitatea de ciocolată, bomboane și produse de patiserie.
Compară – Comparați fracțiile următoare: 10/10….4/10; 4/10….3/5; 3/5….2/5
Analizează – Aflați 4/10 din 1 600 și 6/10 din 1 600. Precizați apoi ce reprezintă fiecare din numerele obținute.
Asociază – Găsiți cel puțin câte două fracții egale cu fracțiile întâlnite în enunțul problemei.
Aplică – Scrieți planul de rezolvare al problemei.
Argumentează – Pot fi adunate fracțiile 4/10 și 3/5 în forma în care sunt date? Ce putem face?”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse; Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru
Modalități de evaluare: Investigația, proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, autoevaluarea.
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: “Fracții”
Subiectul lecției: “Evaluare”
Demers metodologic: Se realizează un tabel cu patru cadrane, iar în fiecare cadran se vor insera următoarele informații: cadranul 1 – textul problemei, cadranul 2 – reprezentarea grafică, cadranul 3 – rezolvarea / etapele rezolvării, cadranul 4 – răspunsul problemei.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea de probleme cu raționamente diverse; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda mozaic
Unitatea de învățare: “Unități de măsură”
Subiectul lecției: “Recapitulare”
Demers metodologic: Clasa se împarte în grupe de câte 4 elevi, fiecare dintre aceștia primind o fișă de învățare numerotată de la 1 la 4. În funcție de numărul fișei primite, elevii se regrupează în grupuri de experți: toți elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup. Elevii rezolvă fișa prin cooperare, citesc, discută, apoi se reîntorc în grupurile inițiale și împărtășesc informațiile primite celorlalți membri. Fiind o lecție de recapitulare pentru unități de măsură, fiecare grup de experți va primi o fișă cu o anumită unitate de măsură, respectiv: măsurarea lungimilor, măsurarea volumului, măsurarea masei și măsurarea timpului.
Grupa de experți numărul 1 (măsurarea lungimilor)
1. Completează: Metrul este unitatea principală pentru măsurarea ………………., se scrie prescurtat.
2. Subliniază răspunsul corect:
* Cu metrul se poate măsura: lungimea pantofilor, lungimea tablei, distanța de la Pașcani la Iași;
* Un munte poate avea: 100 m, 600 m, 1800 m.
3. Rezolvați problema: O panglică are lungimea de 10 m. Știind că se taie în bucăți de câte 25 cm, află câte bucăți de panglică se obțin.
4. Efectuează transformările:
Grupa de experți numărul 2 (măsurarea volumului)
1. Completează: Litrul este unitatea principală pentru măsurarea ……………., se scrie prescurtat ……..
2. Încercuiește răspunsul corect:
* Un rezervor de mașină, cu benzină poate avea capacitatea de: 5 l, 45 l, 798 l;
* Un bidon de 2 l de ulei cântărește: cât 2 bidoane de 2 l de suc, 1 bidon de 1l de lapte, 1 bidon de 2 l de vin.
3. Rezolvați problema: În bazinul de înot s-au pus timp de 5 zile, câte 26 hl de apă în fiecare zi, iar în următoarele 5 zile câte 50 dal. Câți kilolitri de apă s-au pus în bazin?
4. Efectuează transformările:
Grupa de experți numărul 3 (măsurarea masei)
1. Completează: Kilogramul este unitatea principală pentru măsurarea …………., se scrie prescurtat ……..
2. Încercuiește răspunsul corect:
* Un automobil poate cântări: 39 kg, 980 kg, 9789 kg;
* Un kilogram de fier este: mai greu/la fel/mai ușor decât un kilogram de puf.
3. Rezolvați problema: Într-un camion s-au încărcat 210 lăzi cu vișine a câte 10 kg fiecare ladă și 112 lăzi cu căpșuni a câte 8 kg fiecare ladă. Câte tone cu fructe sunt în camion?
4. Efectuează transformările:
Grupa de experți numărul 4 (măsurarea timpului)
1. Completează: Timpul se poate măsura în ………., ..…….. și …….., se scriu prescurtat ….,….,….
2. Încercuiește răspunsul corect:
* Timpul se poate măsura cu: ceasul, calendarul, balanța.
* Un elev stă la școală 10 ore, 4 ore, 6 ore.
3. Rezolvați problema: Maria a mers cu bicicleta 28 minute și a ajuns la destinație la ora 15 și 12 minute. La ce oră s-a pornit Maria?
4. Efectuează transformările:
După ce timpul rezervat rezolvării sarcinilor experților a expirat, aceștia se întorc la grupa inițială, comunică colegilor cum au rezolvat sarcinile propuse și împreună vor recapitula toate unitățile de măsură.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup.
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Metoda ciorchinelui
Unitatea de învățare: “Elemente de geometrie”
Subiectul lecției: “Pătratul”
Demers metodologic: În etapa de predare a cunoștințelor se desenează ciorchinele pe tablă și se completează cu ajutorul elevilor. În mijloc se scrie cuvântul cheie: “Pătratul” și apoi se completează schema:
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Diagrama Venn
Unitatea de învățare: “Elemente de geometrie”
Subiectul lecției: “Recapitulare”
Demers metodologic: Se desenează pe tablă două diagrame Venn în care se vor nota asemănările și deosebirile dintre pătrat și dreptunghi. Elevii vor nota inițial pe caiete apoi se va completa la tablă împreună cu profesorul.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Explorarea caracteristicilor, relațiilor și a proprietăților figurilor și corpurilor geometrice identificate în diferite contexte; Relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru.
Modalități de evaluare: Autoevaluare, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Istorie
Explozia stelară
Unitatea de învățare: “Ieri, azi, mâine”
Subiectul lecției: “Recapitulare”
Demers metodologic: Se desenează pe tablă o stea mare pe care se scrie ideea centrală: descoperirea focului. Pe alte 5 steluțe se scrie câte o întrebare (de exemplu: CINE?, CE?, UNDE?, CÂTE?, DE CE?), iar 5 copii extrag câte o întrebare. Fiecare din cei 5 elevi își aleg câte 3-4 colegi organizându-se astfel în 5 grupuri mici. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor. La expirarea timpului, elevii revin în semicerc în jurul stelei mari și comunică întrebările elaborate. Celelalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate într-o situație de învățare; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Investigația, proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică.
Metoda ciorchinelui
Unitatea de învățare: “Popoarele de ieri și de azi. Epoca modernă”
Subiectul lecției: “Primul Război Mondial. Regele Ferdinand I și Marea Unire ”
Demers metodologic: Elevii completează pe caiet, în echipe câte doi, ciorchinele cu informații legate de participarea României la Primul Război Mondial.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp; Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana
Modalități de evaluare: Proiectul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, referatul.
Metoda cadranelor
Unitatea de învățare: “Popoarele de ieri și de azi. Evul mediu”
Subiectul lecției: “Evul mediu în lume – turcii, francezii, englezii, ungurii, rușii”
Demers metodologic: În etapa de recapitulare a lecției elevii completează cadranele de mai jos la tablă: “Realizați o scurtă caracterizare a epocii folosind întrebările de mai jos”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp; Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana.
Modalități de evaluare: Autoevaluarea, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul.
Proiectul
Unitatea de învățare: “Trecutul și prezentul din jurul nostru”
Subiectul lecției: “Comunitatea locală și națională. Comunități ale minorităților pe teritoriul României”
Demers metodologic: Învățătoarea propune realizarea următorului proiect cu întreaga clasă de elevi, timp de o săptămână: “Adunați fotografii, ilustrate, pliante care înfățișează localitatea unde trăiți. Realizați un album al localității, ordonând cronologic imaginile. Notați sub fiecare imagine:
– denumirea locului surprins;
– anul fotografiei;
– evenimentele care au marcat acel loc;
– comentarii personale.
Expuneți albumul în clasă sau în holul școlii.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate într-o situație de învățare; Recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup.
Modalități de evaluare: Proiectul, referatul, observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația.
Diagrama Venn
Unitatea de învățare: “Trecutul și prezentul din jurul nostru”
Subiectul lecției: “Copilăria de ieri și de azi”
Demers metodologic: Se desenează două diagrame pe tablă și se solicită copiilor următoarea aplicație: “Completează diagrama cu informații despre viața copiilor din trecut și cea de astăzi.”
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup.
Modalități de evaluare: Observarea sistematică a comportamentului elevilor, proba practică, investigația, proiectul, autoevaluarea.
Jocul de rol
Unitatea de învățare: “Trecutul și prezentul din jurul nostru”
Subiectul lecției: “Copilăria de ieri și de azi”
Demers metodologic: Se propune copiilor următorul joc de rol: “Imaginează-ți o întâlnire între Cristofor Columb și locuitorii de pe continentul american.” Un elev va juca rolul călătorului, iar ceilalți vor fi locuitorii acelei țări. Se vor purta dialoguri despre importanța cunoașterii fiecărui colț de lume de către toți oamenii.
Competențe cross-curriculare dezvoltate: Manifestarea unei atitudini deschise în cazul unor situații care presupun comunicarea; Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup
Modalități de evaluare: Proba practică, observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigația, proiectul, autoevaluarea.
Bibliografie:
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Limba%20si%20literatura%20romana/ARSLibri/Partea%20I/#18
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Limba%20si%20literatura%20romana/Intuitext/Partea%20II/#
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Stiinte%20ale%20naturii/Aramis/Partea%20II/manual.html
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Stiinte%20ale%20naturii/Intuitext/Partea%20I/#
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Educatie%20Civica/Aramis/Partea%20I/manual.html
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si%20literatura%20romana/Intuitext/Partea%20II/#
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Limba%20si%20literatura%20romana/ARSLibri/Partea%20I/#19
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Istorie/Aramis/Partea%20I/manual.html
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20I/Comunicare%20in%20limba%20romana/Art/Partea%20II/pages/4-5/index.html
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20I/Matematica%20si%20explorarea%20mediului/CD%20Press/Partea%20I/book.html?book1#42
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20II-a/Matematica%20si%20explorarea%20mediului/Didactica%20Publishing%20House/Partea%20I/cuprins.html
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Matematica/Art/Partea%20I/A4161.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Capitolul 3 (sambata) [302940] (ID: 302940)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.