Capitolul 3 Pt Plagiat [625922]

CAPITOLUL 3

REZULTATE ȘI DISCUȚII

3.1.Amplasamentul

Localitatea Herneacova se află în partea de Nord a U.A.T. (Unității Administrativ Teritoriale)
Recaș, Orașul Recaș. Zona studiată este poziționată în extravilanul localității Herneacova, la distanța de
aproximativ 2 km de intravilan Herneacova.
Zona de studiu este retrasă de intravilanul localitatății Herneacova, dar în apropierea unei, unde
sunt construite case de vacanță, având în apropierea restaurantul Herneacova, Herghelia Herneacova,
terenurile de antrenament și competiții, dar și trasee în pădurea pentru biciclete, la pas sau trăsură.
Suprafața parcului de aventură este de circa 1,56 ha.

Fig.3.1.Amplasament

Fig.3.1. Date juridice

Fig.3.1.Împrejurimile zonei de studiu

3.2.Scop lucrãrilor
Localitatea Herneacova nu are la ora actuală un sistem de dezvoltare bine pus la punct,
dar după cum se observă în figura de mai sus deține zone cu un potential uriaș în ridicarea
economiei și creșterea locurilor de muncă, dar mai ales satisfacerea populației din toată zona
Județului, fiindcă este printre singurele locuri din zona de vest, unde este realizat un astfel de
concept.
De aceea se propun următoarele etape în realizarea parcului de aventură (tiroliană) pe o
suprafață de 1,56 ha:
– Identificarea zonei alături de un specialist silvicol (pentru stabilirea celor mai
puternici și tineri copaci);
– Efectuarea ridic ării topografice a copacilor marcați alături de specialist ;
– Stabilirea traseelor parcului de aventur ă și îmbunătățirea acestora înainte de
efectuarea trasării definitive ;
– Trasare construc ție;
– Realizarea planului de situa ție.

3.3.Executarea lucrărilor de ridicare topografică
În primul rând pentru a putea începe ridicarea topografică este nevoie de 2 puncte aflate
în Sistemul de proiecție Stereografică 1970, care a fost adoptată în 1973, astfel înlocuit Proiecția
Gauss -Kruger efectuată până în acel moment. În zona de studiu, datorită lucrărilor continue și
diverse care au loc, am identificat la șoseaua principală 2 puncte de coordonate, acestea fiind
determinate cu GPS Hi -Target V30 și ajutorul suportului pentru a sta mai mult în punct și în
concluzie fiind determinat cât mai corect.
Proiectul topografic a fost realizat alături de un specialist silvic: ridicarea topografică a
fost făcută în prezența acestuia, care a însemnat copacii tineri, de o anumită grosime și doar cei
sănătoși, pentru siguranța acestui parc de aventură.

Fig.3.3.Determinarea coordonatelor

Au fost determinate cele 2 coordonate de pe care am început drumuirea.

Tabel 1.Determi nare coordonate

Am staționat în A100 cu ajutorul stației totale Leica TS02, pentru început am făcut
punerea în stație a aparatului:
Trepiedul a fost montat deasupra punctului A100, iar cu ajutorul laserului am pus punctul
laser pe punctul A100, fiind identificat printr -un bulon metallic aflat la soșeaua principal DC69,
astfalt.
Am efectuat calarea grosiera, din picioarele trepiedului și mutarea stației de pe ambază cu
ajutorul șurubului pompă; în momentul î n care fost făcută calarea grosieră și punctul laser se află
în punctul topografic A100, se trece la calarea fină, aceasta fiind efectuată cu ajutorul stației
totale.
În momentul în care am terminat calarea stației totale în punctul dorit, se intră în meniul
stației și se crează Job pentru începerea Orientării din A100  A200.

Fig.3.3.Orientare A100 A200

După ce a fost făcută orientarea am realizat o eroare medie de ordinul mm (9), iar din
acel moment putem începe ridicarea topografică prin a determinat un punct de stație în
apropierea lizierii pădurii .

Fig.3.3.Citire S100

Citirea punctului S100 a fost făcută și notată în ca rnetul de teren, deci avem cele 2
coordonate de unde putem începe ridicarea topografică.
Avem A100 (determinat cu ajutorul GPS) și S100 (determinat cu ajutorul stației totale
Leica TS02):

Tabel 2.Coordonate început

Din punctul de stație S100, am început drumuirea realizată cu stația totală; aceast ă drumuirea a
constat în 6 puncte de coordonate. Se observă în Fig.3.2. de mai jos .

Fig.3.3.Drumuirea cu stația totală

Tabel 3.Coordonatele drumuirii

3.4.Marcarea și semnalizarea punctelor din teren

Marcarea punctelor topografice este o operație de fixare a punctelor topografice în
teren.Este utilă pentru că odata ce s -a staționat într-un punct topografic cu stația totală trebuie
materializat locul unde am staționat, mai exact punctul topografic, marcat prin buloane, țăruși de
lemn, cupoane metalice s.a. Acest lucru se face din motive de siguranță pentru o verificare
ulterioare de c ătre organele competente, dar și pentru a păstra identitatea ridicării topografice.
Marcarea punctelor topografice se face în mod diferențiat după importanța și destinația
acestora pot fi de două (2) tipuri:
a) Marcarea provizorie ;
b) Marcarea definitivă;
În ridicarea topografică executată, materializarea în teren s -a facut provizoriu, deoarece
destinație construcție era accesibilă în totalitate pe toată suprafața și

3.4.Țăruși de lemn

3.5.Descărcarea aparatelor

3.5.1.Descărcare GPS Hi -Target V30:
Descărcarea GPS -ului se face printr -un mod simplu, cu ajutorul cablului USB făcând
conexiunea de la Controller  My computer.
În primul rând se conectează USB la calculator și de asemenea controllerul; se accept ă
conex iunea între cele 2 și deja avem permisiunea de explora datele din GPS.
Datele care sunt descărcate sunt în format .txt (notepad) sub formă de coordonate și
carnet de teren conform datelor elipsoidale prezente în acel moment.

Fig.3.5. Desc ărcare GPS

Model carnet de teren din GPS:

“ Project:

*****************Parameters*****************

Ellipse:GRS 1980 a=6378137.0 f=298.2572221

Project:
Central Meridan: 25:00:00.00000E
Central Latitude: 46:00:00.00000N
Original Latitude: 00:00:00.00000N
Scale: 0.9997500000
Projection Height: 100.0000000000
N.Lat: 00:00:00.00000N
S.Lat: 00:00:00.00000N
False North(m): 500000.0000000000
False East(m): 500000.0000000000

Ellipse Convert:
X Translation(m): 1548.0 581751099
Y Translation(m): -3761.8966379693
Z Translation(m): 4742.1808412696
X Roatation(m): 127.8274128189
Y Roatation(m): -71.3547035377
Z Roatation(m): -10841.3213091097
Scale: -846.3420261880

Convert parameter solved by these points:
Plane Convert:
X Translation(m): 31.7724000000
Y Translation(m): 119.748500000 0
Roatation: 00:00:00.22050
Scale: 1.0000001338

Plane convert parameter solved by these points:
Name Source B(°)/N(m) Source L(°)/E(m) Source H/Z(m) Local N(m) Local E(m) Local
Z(m) HRMS Source Type
High Convert:
High convert parameter solved by these points:
Name Source B(°)/N(m) Source L(°)/E(m) Source H/Z(m) Local Z(m) VRMS

Stored points:

Name N E Z Baseline Vector dN Baseline Vector dE Baseline Vector dZ B L H AntH σ N
σE σZ HRMS VRMS Status StartUTC EndUTC Desc Station Diff Age Sats PDOP Ave
Times Shared Sats Offset Elevation(°) Base B Base L Base H RegulatePoint dB
RegulatePoint dL RegulatePoint dH
1,473702.2030,206571.0504,89.6277,5919.3863,214 3.5122, –
6160.9187,45:42:02.39172N,21:13:44.73494E,132.8241,2.1119,0.0190,0.0170,0.0370,0.0255,0.
0370,RTK Int,2016 -03-22 10:00:54,2016 -03-22
10:00:54,31,0000,1.0,19,2.3,1,7,,12,45:46:47.65271N,21:13:51.46281E,154.7278,00:00:00.0000
0,00:00:00.00000,0.0000
2,473694.3105,206557.8199,89.6257,5929.7091,2133.7476, –
6166.8609,45:42:02.11620N,21:13:44.14143E,132.8221,2.1119,0.0090,0.0080,0.0180,0.0120,0.
0180,RTK Int,2016 -03-22 10:01:55,2016 -03-22
10:01:55,3128,0000,1.0,19,2.0,1,8,,12,45:46:47.65271N,21:13:51.46281E,1 54.7278,00:00:00.00
000,00:00:00.00000,0.0000 “

3.5.2.Descarcare Stație totală Leica TS02:
Descărcarea stației totale se face cu ajutorul programului Leica Geo Office și se poate
face într -un mod foarte simplu:

Selectăm funcția Tools  Data exchange manager:

Fig.3.5.Data exchange manager

Pentru desc ărcare, în partea stângă se află conținutul aparatului, iar în partea dreaptă
conținutul calculatorului. Cu ajutorul mouseului și principiul Drag -and-drop copiem fișierul din
stație în folderul unde dorim să -l descărcăm.

Fig.3.5.Drag -and-drop

Raportarea punctelor cu ajutorul programului TopoLT:

Fig.3.5.Raportarea coordonatelor

3.5.3.Planul de situație: a fost realizat în urma măsurătorilor efectuate în teren, după cum se
observă în figura de mai jos, sunt 5 -6 trasee de diferite dificultăți și denumiri.

Fig.3.5.Plan de situație

Fig.3.5..Plan de situație amplasare construcție

Fig.3.5.Curbe de nivel

În baza acestei ridicări topografice și respectiv acestui plan de situație, a fost amplasată o
construcție destinată spațiului tehnic, toalete, vestiare unde copiii, utilizatorii parcului de
aven tură se pot schimba de haine.

3.5.4.Trasarea construcției: construcția parter amplasată în interiorul parcului de
aventură.

Fig.3.5.Axe construcție

Fig.3.5.Amplasare construcție

Trasarea construcției a fost făcută din punctul de stație S500 conform figurii de mai jos:

Fig.3.5.Trasare construcție

Trasarea construcție a fost fă cută astfel:

Din punctul de stație S500 am trasat punctele A -1 si C -1’ prin metoda coordonatelor
rectangulare “Stake Out” : am sta ționat în S500 și am introdus coordonatele punctelor A -1 și C –
1’
(conform figurii de mai jos).
În primă fază am introdus co ordonatele A1 în stația totală; am setat aparatul la direc ția
către punctul A1, urmând se ne afișeze 0g, în acest moment aveam setată direcția către A1, dar
distanța încă nu. În momentul în care direcția era bună, operator prismei era ghidat doar în m
înainte sau înapoi până când direcția era bună, adică aceasta indicând 0,000m și respectiv 0g.
Același procedeu a fost aplicat și în momentul în care am trasat C -1’.

Fig.3.5.Axe trasate din S500

După ce a fost făcută tr asarea punctelor A -1 și C -1’, am sta ționat în A -1, retras ând punctul C -1’.
În acest moment putem face trasarea axelor doar prin intermediul unghiurilor și
distanțelor astfel:

Fig.3.5.Trasare axa

Staționăm cu stația totală Leica TS02 în punctul de stație A1, către punctul C -1’ avem
setat 0g, ; la distan ța de 7,30m trasăm punctul B -1. (atenție, aparatul nu se rotește, suntem pe
direcția axului). În momentul când trasăm punctul A ’-3, rotim aparatul la 100g conform figurii
de mai sus, iar la distan ța de 11,60m trasăm punctul A ’-3, astfel avem deja trasate axele A -A’ și
1-1’
Ne pozi ționăm pe fiecare ax, astfel încât să acoperim toate axele și să trasăm toate
punctele construcției folosind metoda unghiurilor și distanțelor cu ajutorul aparatului.
După ce a fost făcută trasarea tuturor punctelor, trebuie să ținem cont că am trasat
punctele exacte ale construcției, dar pentru a se putea păstra chiar și după săparea fundației, s -a
făcut trasar ea punctului, dar și pe baliză.
Trasarea pe baliză: în momentul când dorim să trasăm o construcție, trasăm punctul dorit
(ex A1), dar având direcția punctului, raportăm punctul și pe baliză (o scânduri amplasată la
circa 1,5 -2,0 m înafara construcției și cu ajutorul unui cui, amplasăm cuiul pe direcția axului
conform figurii de mai jos.

Fig.3.5.Trasarea pe baliză a construcției

Fig.3.5.Baliză trasare construcție

Verificarea tra sării:

Metoda 1: Se verifică diagonalele construcției (fie cu ajutorul ruletei sau a stației totale),
iar dacă acestea sunt egale, trasarea a fost executată correct.
Metoda 2: Verificăm fiecare distanță între axe, iar daca acumulate rezultă totalul m
existenți, trasarea a fost executată corect și se poate începe turnarea fundației.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI