CAPITOLUL 3. PROCESUL DECIZIONAL BAZAT PE COSTURI LA S.C. DECHATLON S.R.L. 3.1. ANALIZA COSTURILOR DE PRODUC ȚIE LA S.C. DECHATLON S.R.L. Conducerea… [624785]

1
CAPITOLUL 3. PROCESUL DECIZIONAL BAZAT PE COSTURI
LA S.C. DECHATLON S.R.L.

3.1. ANALIZA COSTURILOR DE PRODUC ȚIE LA S.C. DECHATLON S.R.L.
Conducerea prin costuri se referă la stabilirea unor costuri normale, care
reprezintă criteriul cel mai important de comparație a comportamentului diferitelor
categorii de cheltuieli.
Fiecare societate trebuie să aibă stabilit un plan referitor la costuri care să se poată
adapta în permanență condițiilor de moment ale pieței.
Referitor la activitatea practică de analiză a costurilor, aceasta trebuie să fie
componenta majoră a managementului intern al societății care dorește să realizeze costuri
competitive. Aceste căi de realizare și organizare a muncii în corelație cu ch eltuielile de
producție sunt diferite de la o entitate economică la alta, în funcție de scopul avut.
În cele ce urmează este prezentată analiza costurilor de producție la S.C.
Dechatlon S.R .L, analiză care are ca scop găsirea căilor de reducere a costurilor de
producție î n scopul creșterii eficienței activității desfășurate de firmă .
3.1.1.Analiza cheltuielilor aferente veniturilor
Realizarea unui venit și respectiv profit implică efectuarea de cheltuieli.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizează evoluția lor și factorii care o
determină în scopul sporirii rentabilității.
Situația cheltuielilor aferen te veniturilor pe ultimii trei ani la Dechatlon se
prezintă astfel (tabelul 3.1. ):
Tabel nr. 3.1. Cheltuielile aferente veniturilor în perioada 2014 -2016 (lei)
Nr.
Crt. Specificația 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2)
1. Cheltuieli de exploatare 16620004 23873078 32603412
2. Cheltuieli financiare 885200 1100300 1231500
3. Cheltuieli exceptionale 7000 8000 8000
TOTAL cheltuieli 17512204 24981378 33842912
4. Venituri din exploatare 17877714 26800914 36777414
5. Venituri financiare 750000 760000 780000
6. Venituri excep tionale 25500 30300 40800
TOTAL venituri 18653214 27591214 37598214
7. Cheltuieli la 1000 lei venituri
a) de exploatare 929,65 890,76 886,51
b) financiare 1180,26 1447,76 1578,85
c) excepționale 274,51 264,03 196,08
TOTAL 938,83 905,41 900,12

2
În cadrul cheltuielilor și veniturilor totale cea mai mare ponder e o reprezintă
cheltuielile/ veniturile aferente exploatării și o sporire a eficienței prin dimi nuarea
nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri:

Cheltuielile financiare la 1000 lei venituri au o tendință de creștere
influențând deci negativ asupra eficienței.
Cheltu ieli efectuate în anul 2016 se prezintă astfel:
Tabel nr.3.2. Chel tuielile S.C.Dechatlon S.R.L. ( 2016 )
1. Materii prime
a) bumbac 14.817.960 lei
b) coloranți 698.880 lei
c) detergenți 50.000 lei
d) sare 17.000 lei
e) chimicale 37.500 lei
f) emulgatori 25.000 lei
g) perhidrol 30.404 lei
h) apă oxigenată 8.900 lei
k) nasturi 70.800 lei
l) fermoare 35.500 lei
m)ață cusut 102.100 lei
n) ambalaje 68.800 lei
Total materii prime și m ateriale 16.044.844 lei
2. Utilități
a) abur tehnologic 1.993.360 lei
b) apă 441.000 lei
c) energie el ectrică 497.009 lei
d) motorină 243.800 lei
e) benzină 35.500 lei
Total utilități 3.210.669 lei
3. Alte cheltuieli 1.022.412 lei
4. Lucrări și servicii executate de terți 544.306 lei
5. Impozite, taxe și vărsăminte asimilate 338.352 lei
6. Salarii personal 8.152.070 lei
7. Asigurări și protecție socială 2.610.829 lei
8. Alte cheltuieli de exploatare 3.678 lei
9. Amortizări și provizioane 669.349 lei
Total cheltuieli de exploatare 32.603.412 lei
Cheltuieli financiare 1.231.500 lei
Cheltuieli excepționale 8.000 lei
CHELTUIELI TOTALE 33.842.912 LEI

3.1.2. Analiza cheltuielilor de exploata re. Acestea dețin ponderea cea mai
mare în cheltuielile totale fiind în legătură directă cu obiectul de activitate al

3
companiei și reprezentând domeniul principal î n care se pot iniția și realiza cele mai
importante decizii de sp orire a eficienței economice.
În tabelul 3.3 . este prezentată analiza structurală a cheltuielilor de exploatare
la S.C. Dechatlon S.R .L, în funcție de natura cheltuielilor aferente producției totale,
inclusiv costul mărf urilor vândute în corelație cu valoarea lor.
Tabel nr.3.3. Analiza structural a cheltuielilor de exploatare (2014 -2016)
Nr.
Crt. SPECIFICAȚIE Cheltuieli la 1000 lei venituri din
exploatare Modificări
2014
( ) 2013
( ) 2016
( ) Col 3 –
Col 2 Col 4 –
Col 3
1 Costul mărfurilor
vândute – – – – –
2 Materii prime și
materiale –consumabile 451,88 423,9 436,27 -27,98 12,37
3 Combustibil energie și
apă 91,56 81,2 87,3 -10,36 6,1
4 Alte cheltuieli 29,82 30,01 27,8 0,19 -2,21
5 Lucrări si servicii
executate de terți 16,2 15,4 14,8 -0,8 -0,6
6 Impozite, taxe și
vărsăminte asimilate 10,24 8,78 9,2 -1,46 0,42
7 Salarii personal 232,57 237,2 221,85 4,63 -15,35
8 Asigurări și protecție
socială 74,5 75,9 70,99 1,4 -4,91
9 Alte cheltuieli de
exploatare 1,32 1,07 0,1 -0,25 -0,97
10 Amortizări și
provizioane 21,56 17,3 18,2 -4,26 0,9
TOTAL 929,65 890,76 886,51 -38,89 -4,25

Conform acestui tabel putem observa tendința de scădere a cheltuielilor la 1000
lei veni turi din exploatare pe parcursul întregului interval analizat, ceea ce are un
impact pozitiv asupra eficienței activității întreprinderii. În anul 2014 această scădere
s-a făcut pe seama reducerii cheltu ielilor cu materii prime și materiale consumabile,
combustibili, energie și apă, în timp ce cheltuielile salariale au cresc ut ca pondere.
În anul 2015 se observă o tendință de creștere a ponder ii tuturor cheltuielilor datorată
cursului valutar sau a prețuril or practicate și paralel o reducere a ponderii
cheltuielilor cu personalul.
Analiza eficienței cheltuielilor de exploatare poate fi efectuată în raport de
formarea veniturilor și nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri conform tabelului
de mai jos :

4
Tabel nr.3.4.Analiza eficienței cheltuielilor de exploatare
Nr.
Crt. INDICATORI 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2)
1 Venituri din exploatare din
care aferente: 17.877.714 26.800.914 36.777.414
2 Producție i vândute 17.676.214 26.396.244 36.337.214
3 Producției stocate 125.000 231.870 251.000
4 Producției imobilizate 76.500 172.800 189.200
5 Cheltuieli de exploatat din
care aferente: 16.620.004 23.873.078 32.603.412
6 Producției vândute 16.418.5 04 23.468.408 32.163.212
7 Producției stocate 125.000 231.870 251.000
8 Producției imobilizate 76.500 172.800 189.200
9 Cheltuieli de exploatat la
1000 lei venit din care
aferente: 929,65 890,76 886,51
10 Producției vândute 928,84 889,08 885,1 3
11 Producției stocate și
imobilizate 1000 1000 1000

1. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare
– = 890,76 – 929,65 = -38,89
– = 886,51 – 890,76 = -4,25

2. Influența structurii veniturilor din exploatare
0,9849 x 928,84 = 914,81
0,0151 x 1000 = 15,1
total 929,91
929,91 – 929,65 = 0,26
0,9879 x 889,08 = 878,32
0,0121 x 1000 = 12,1
total 890,42
890,42 – 890,76 = -0,34

3. Influența cheltuielilor la 1000 lei venituri aferente producției vândute
890,76 – 929,1 = -39,15
-39,15 + 0,26 = -38,89
886,51 – 890,42 = -3,91
-3,91 – 0,34 = 4,25
3.1.3.Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrări
de bunusri, executarea de lucrări și prestările de servicii și alte venituri din
exploatare, mai puțin rabaturile și remizele și alte redu ceri acordate clienților.

5
Ca principală parte componentă a cheltuielilor la 1000 lei venituri din
exploatare, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri (C) pot fi exprimate cu ajutorul
modelului:
C = ∑

în care:
g = structură a producției vândute, stabilită valoric

= nivelul cheltuielilor la 1000 lei pe produse
Rezultă că factorii care influențează cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri
sunt: structur a producției, prețul mediu de vânzare și costul produselor.
În perioada analizată se înregistrează următoarea evoluție a cheltuielilor la
1000 lei cifră de afaceri:
– = 900,05 – 926,58 = – 26,53
– = 890,28 – 900,05 = – 9,77
Reducerea cheltuielilor la 1000 lei CA are o influență favorabilă asupra
eficienței activității Dechatlon .
Această reducere se explică prin influența:
Nr.
Crt. INDICATORI 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2)
1 Cifra de afaceri (
qp ) 15.571.824 23.748.321 32.541.874
2 Cheltuieli aferente CA (
qc ) 14.428.520 21.374.591 28.971.432
3 Cifra de afacere recalculată
(
01pq ) 16.010.971 24.487.70 6
4 Cheltuieli aferente CA recalculate (
 01cq
) 14.783.250 21.974.542
5 Cheltuieli la 1000 lei CA 926,58 900,05 890,28

a) Structurii producției vândute
x1000pqcq – x1000pqcq
0000
0101



-3,26 926,58 – x10001601097114783250

2,68 900,05 x10002448770621974542

b) Prețurilor medii vânzare

x1000pqcqx1000pqcq
01o1
11o1



6

300,82 923,32 622,5 x10001601097114783250x10002374832114783250 
222,1 897,37 675,27 x10002448770621974542x10003254187421974542 

c) Costurilor pe produse
x1000pqcqx1000pqcq
1101
1111



277,6 622,45 900,05 x10002374832114783250x10002374832121374591 

215,01 675,27 890,28 x10003254187421974542x10003254187428971432 

În ultimul an al perioadei analizate se observă o scădere a cheltuielilor la 1000 lei,
în condiț iile în care atât CA recalculată a crescut de la un an la altul cât ș i cheltuielile
aferente acesteia au crescut, iar prețul mediu de vânzare și costurile pe pro duse a u scă zut.
În cadrul cheltu ielilor de exploatare partea variabilă respectiv cea care este
dependentă de volumul de activitat e este predominantă. În scopul analizei acesteia s-
a întocmit următorul tabel :
Tabel nr.3.5. Analiza dinamicii și structurii cheltuieli lor variabile
NR.
CRT. INDICATORI 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2) P1/P0 P2/P1
1 Cheltuieli de exploatare
variabile 13.024.290 19.278.165 26.162.058 148,017 135,71
2 Cheltuieli variabile
aferente CA 11.769.714 17.498.000 23.714.240 148,67 135,52
3 Cheltui eli variabile
aferente CA recalculate 13.225.513 17.472.652
4 Venituri din exploatare 17.877.714 26.800.914 36.777.418 149,91 137,224
5 CA 15.571.824 23.748.321 32.541.874 152,51 137,028
6 CA recalculată 16.010.971 24.487.706
7 Cheltuieli variabi le la
1000 lei venituri din
exploatare 728,52 719,31 711,36 98,74 98,895
8 Cheltuieli variabile la
1000 lei CA 755,83 736,8 728,7 97,48 98,9

Reducerea cheltuielilor variabile atât la 1000 lei venituri din exploatare cât și
la 1000 lei cifră de afaceri are un impact pozitiv asupra eficienței activității firmei.
Diagnosticul cheltuielilor variabile prezintă importanță deosebită în activitatea
de conducere pentru asigurarea încadrării într -un nivel de rentabilitate care șă
permită practicarea unor prețuri menite să conducă la menținerea cotei de piață.

7
În cadrul S.C. Dechatlon S.R.L cheltuielile variabile la 1000 lei CA au
marcat următoarea evoluție:
– = 736,8 – 755,83 = -19,03
– = 728,7 – 736,8 = -8,1
Această reducere se explică prin influența
a) structurii producției vândute
v0
01v01c x1000pqcq

70,198 755,83 x10001601097113225513

23,272 736,8 x10002448770614472652

b) prețului mediu de vânzare
x1000pqcqx1000pqcq
01v01
11v01



269,12 x10001601097113225513x10002374832113225513 

176,6 x10002448770617472652x10003254187417472652 

c) costului variabil pe unitatea de produs
x1000pqcqc
11v01
v1

736,8 – 556,89 = 179,91
728,7 – 536,928 = 191,772
Din analiza factorială a cheltuielilor variabile la 1000 lei CA rezultă că
acestea au înregistrat o reducere în anul 2014 exclusiv pe seama prețului mediu de
vânzare. În 2015 acestea s -au redus în mare parte tot pe seama prețului mediu de
vânz are, dar si ca urmare a influenței structurii producției vândute, ceea ce evident
are o semnificație pozitivă dat fiind onorarea cererii pentru produsele respective.
În perspectivă nu trebuie neglijate produsele cu cheltuieli variabile mai mari
pentru a nu pierde piața, ci dimpotrivă trebuie acționat pentru reducerea costurilor
pe seama cheltuielilor variabile pe unitatea de produs.
În acest moment se poate face analiza compa rativă a cheltuielilor la 100 0 lei
CA cu cele variabile, astfel :

8

Nr.
Crt. INDICATORI CHELTUIELI LA 1000
LEI CA CHELTUIELI VARIABILE
LA 1000 LEI CA
P1/P0 P2/P1 P1/P0 P2/P1
1 Modificarea față de nivelul
prevăzut din care dat
influenței: -26,53 -9,77 -19,03 -8,1
2 Structurii productiei vândute -3,26 -2,68 +70,198 -23,272
3 Prețului mediu de vânzare -300,82 -222,1 -269,12 -176,6
4 Costului pe produs, respectiv
costului variabil +277,6 +215,01 +179,91 +191,772

Ca puncte fort e se poate menționa sporirea eficienței cheltuielilor la 1000 lei
CA atât pe seama cheltuielilor variabile, în cea mai mare parte dar și pe seama
celor fixe, ca de altfel și creșterea prețului mediu de vânzare.
Ca punct slab remarcăm creș terea costului pe produs atât a celui variabil cât
și a celui fix.
Cheltuielile fixe sau constante, prin definiție constituie o premisă și o
consecință a desfășură rii unei anumite acti vități. Studierea dinamicii cheltuielilor fixe
este necesară pentru a cunoaște evoluția în raport cu CA sau cu producția fabricată.
Datele s e prezintă astfel :
Tabel nr.3.6. Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor fixe
PERIOADA CHELTUIELI FIXE CIFRA DE AFACERI PONDEREA
CHELTUIELILOR FIXE IN
TOTAL CHELTUIELI LEI % LEI %
2014 2.658.889 100 15.571.824 100 15,18
2015 3.876.913 145,81 23.748.321 152,51 15,52
2016 5.258.116 135,63 32.541.874 137,03 15,54

Din analiza datelor se observă că la S.C. Dechatlon S.R.L . ponderea
cheltuielilor fixe în total cheltuieli s -a menț inut relativ constantă cu o tendință
foarte ușor crescătoare în condițiile în care producția a avut la rând ul ei o evoluție
asemănătoare. Pe acest plan se poate acționa deci pentru o reducere a ponderii
cheltuielilor fixe în total cheltuieli, acesta fiind un mod de creștere a eficie nței
activității desfășurate de întreprindere.

3.2. ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI
3.2.1 An aliza cheltuielilor materiale. În cadrul societății analizate cheltuielile
materiale dețin cea mai importantă pondere în cheltuielile totale. Ele reprezintă
expresia valorică a consumurilor de resurse materiale și a prestărilor de servicii de
către terți și se compun din: materii prime, materiale; combustibil, energie, apă;

9
amortizarea; obiecte de inventar; lucrări și servicii prestate de terți; alte cheltuieli
materiale.
În cadrul S.C. Dechatlon S.R.L. situația cheltuielilor materiale pe ultimii trei
ani este prezentată în tabelul 3.7.
Tabel nr.3.7. Chetuielile materiale, 2014 -2016
NR.
CRT. SPECIFICATIE 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2) P1/P0 P2/P1
1 Cheltuieli materiale
aferente exploatării 10.713.641 15.012.827 21.171.617 140,128 141,024
2 Din care aferente CA 8.910.198 12.864.465 18.249.483 144,379 141,86
3 Ponderea cheltuielilor
materiale în total
costuri 61,18 60,1 62,56 98,363 104,093
4 Nivelul cheltuielilor
materiale la 1000 lei
venituri 574,36 544,12 563,1 94,735 103,488
5 Din care aferente CA 572,2 541,7 560,8 94,67 103,526

Pe intervalul studiat cheltuielile materiale au înregistrat o creștere apreciabilă,
care-și are originea în sporirea prețurilor materiilor prime și mat erialelor ca urmare
a inflaț iei.
În termeni reali cheltuielile materiale au înregistrat o continuă scădere.
În an ul 2014 se observă o diminuare a ponderii cheltuielilor materiale în
total costuri, care are ca efect sporirea celorlalte cheltuieli într -o proporție mai
mare, precum si o reducere a nivelului cheltuielilor materiale atât la 1000 lei
venituri cât si celor aferente CA.
Anul 2015 marchează î nsă creșteri pe toate aceste planuri cauzate în mare
măsură de cursul valutar și a prețuril e puse în practică de guvern.
Analiza factorial ă a cheltuielilor materiale
Cheltuielile materiale la 1000 lei cifră de afaceri se pot analiza cu ajutorul
modelului:
∑

unde cm = cheltuielile materiale pe produse .
NR.
CRT. INDICATORI 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2)
1 Cheltuieli materiale aferente CA 8.910.198 12.864.465 18.249.483
2 Cheltuieli materiale aferente CA
recalculate 9.254.351 13.387.980
3 CA 15.571.824 23.748.321 32.541.874
4 CA recalculată 16.010.971 24.487.706
5 Cheltuieli materiale la 1000 lei CA 572,2 541,7 560,8

10
Pe intervalul analizat se înregistrează următoarea evoluție a cheltuielilor
materiale la 1000 lei CA:
– = 541,7 – 572,2 = -30,5
– = 560,8 – 541,7 = +19,1
Modi ficarea cheltuielilor materiale la 1000 lei CA se explică prin influența:
a) structurii cifrei de afaceri
x1000pqcmqx1000pqcmq
000 0
010 1



5,8 572,2 x1000160109719254351

5,02 541,7 x10002448770613387980

b) prețurilor medii de vânzare

x1000pqcmqx1000pqcmq
010 1
110 1



188,32 x1000160109719254351x1000237483219254351 

135,31 x10002448770613387980x10003254187413387980 

c) cheltuielile materiale pe produse
x1000pqcmqx1000pqcmq
110 1
111 1



152,02 x1000237483219254351541,7  

149,39 x10003254187413387980560,8  

3.2.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea. Cheltuielile cu amortizarea sunt
cheltuieli ce au un caracter convențional constant. Se analizează la 1000 lei venituri
din exploatare sau CA pe baza modelului:

unde: A = suma anuală a amortizării inclusă în conturi.
În cadrul S.C. D echatlon S.R.L. cheltuielile cu amortizarea au avut următoarea
evoluție:

11
Tabel nr.3.8. Cheltuielile cu amortizarea
NR.
CRT. SPECIFICATIE 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2) P1/P0 P2/P1
1 Amortizarea 290.500 365.000 525.000 125,645 143,834
2 CA 15.571. 824 23.748.321 32.541.874 152,5 137,03
3 Cheltuieli cu
amortizarea la 1000 lei
CA 18,655 15,37 16,133 82,39 104,964

Pe intervalul analizat se î nregistrează următoarea evoluț ie a cheltuielilor cu
amortizarea la 1000 lei CA:
– = 15,37 – 18,65 = -3,28
– = 16,13 – 15,37 = +0,763
Modificarea cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei CA este determinată de:
a) modificarea sumei anuale a amortizării
x1000CAAx1000CAA
00
01

4,79 18,655 x100015571824365000

6,73 15,37 x100023748321525000
b) modificarea cifrei de afaceri
x1000CAAx1000CAA
01
11

8,07 x10001557182436500015,37  

5,97 x10002374832152500016,133  

Se constată o creș tere a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei CA î n 2016, datorită
creșterii sumei anuale a amortizării mai mare decât î n 2015, când pe fondul creșterii
amortizării și a CA, chelt uielile cu amortizarea au scăzut față de 2014. Creș terea cifrei de
afaceri î n ultimul interval a determinat de asemenea creș terea chelt uielilor cu amortizarea
la 1000 lei CA .
3.2.3. Analiza situației generale a cheltuielilor cu personalul
În cadrul societății Dechatlon . cheltuielile cu personalul ocupă al doilea loc ca
pondere în cadrul cheltuielilor totale, analiz a lor căpătând astfel o importanță pe
deplin justificată. Acționând asupra acestor cheltuieli în sensul găsirii de căi și
mijloace de reducere a lor compania poate realiza economii substanțiale , ceea ce se
va reflecta în m od pozitiv asupra competitivității și eficacitații agentului economic.

12
Tabel nr.3.9. Cheltuielile cu personalul
Nr.
Crt. SPECIFICAȚIE 2014
(P0) 2015
(P1) 2016
(P2) P1/P0 P2/P1
1 Cheltuieli cu personalul
aferente veniturilor din
exploatare 5.489.709 8.391.366 10.769.899 152,856 128,345
2 Din care CA 4.737.260 7.347.968 9.459.922 151,11 128,742
3 Ponderea cheltuielilor cu
personalul în total costuri 31,348 33,59 31,82 107,152 94,73
4 Nivelul cheltuielilor cu
personalul la 1000 lei
venituri 307,07 313,1 292,84 101,964 93,53
5 Din care aferente CA 304,22 309,41 290,7 101,7 93,95

Din analiza situa ției generale a cheltuielilor cu personalul se poate observa
că atât ponderea cheltuielilor cu salariile în total costuri cât și nivelul cheltuielilor
cu personalul la 1000 lei venit și la 1000 lei CA au marcat o creșter e în anul
2014 pentru ca în 2015 să înregistreze o ușoară scădere. Totodată se observă că
indicele creșterii cheltuielilor cu salariile este superior indicelui creș terii cifrei de
afaceri în anul 2015 pentru ca anul următo r situaț ia să se inverseze.
Teoria și practica economică recomandă pentru caracterizarea situației,
corelația dint re dinamica productivității ș i salariul m ediu, coeficientul de corelaț ie
(Kr) fiind exprimat prin relați a:

unde:
= indicele salariului mediu
= indicele productivităț ii muncii .
Situația din cadrul S.C .Dechatlon S.R.L. este prezentată în tabelul următor:

Nr.
Crt. SPECIFICAȚIE P1/P0 P2/P1 P2/P0
1 Indicele salariului mediu 169,57 138,13 234,24
2 Indicele productivitătii 169,19 147,55 249,63
3 Coeficientul de corelatie Is/Iw 1,00224 0,93616 0,93835
4 Indicele cheltuielilor cu salariile la
1000 lei venituri din exploatare 101,96 93,53 95,37

Cheltuielile salariale la 1000 lei venituri înregistrează pe ansamblul perioadei
studiate o reducere cu 4,63% având deci un impact pozitiv asupra eficienței
activității desfășurate de firmă, prin faptul că duce la o re ducere a costurilor de
producție pe ansamblul firmei.

13
Se poate observa că în anul 2015 coeficientul de corelație este mai mare
decât 1, luând valoarea 1,00224, indicele salariului mediu înregistrând deci o
crește re ceva mai mare decât indicele productivității, ceea ce va duce la creșterea
cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri, și la toate implicațiile negative asupra
eficienței activității rezultate din această situație.
În anul 2016 situația se remediază, indicele productivității muncii fiiind net
superior indicelui salariului mediu.

3.3. STRATEGIA DECHATLON PRIVIND COSTURILE
În climatul economic actual caracterizat printr -o concurență acerbă pe toate
planurile și o creștere continuă a prețurilor la materiile prime și energie, forța de
muncă calificată devenind și ea foarte costisitoare, orice firmă care neglijează acest
aspect deosebit de important, chi ar strategic, cel al reducerii costurilor de producție,
este sortită mai devreme sau mai târziu pieirii.
În acest context , pentru a reuși să supraviețuiască și să se dezvolte într -un
mediu ambiant foarte ostil, Dechatlon trebuie să facă din reducerea costurilor de
producție un obiectiv strategic de prim plan și să acționeze consecvent și hotărât
în această direcție.
Acționând într -o ramură în care ponderea cheltuielilor ma teriale este ridicată,
pentru S.C. Dechatlon S.R.L . reducerea cheltuielilor materiale reprezintă o primă cale
deosebit de importantă de reducere a costurilor de producție.
Determinarea influenței reducerii cheltuielilor materiale asupra reducerii
costului pe produs se face pe fiecare fel de măsură în parte, folosindu -se
următoarea relație de calcul:

, unde:
= reducerea procentuală a costului produsului ca urmare a reducerii cheltuielilor
pentru un anumit material.
, = cheltuieli corespunzătoare unui anumit fel de materie primă sau
material, înainte și după aplicarea m ăsurii pe produs.
= coeficientul care exprimă ponderea cheltuielilor materialului considerat în
costul produsului.

14
Cheltuielile materiale dețin o pondere de aproape 50% din costurile totale
ale producției, reducerea lor reprezentând astfel principala direcție în care trebuie să
acționeze firma în vederea creșterii eficienței activității des fășurate.
Materia primă principală care stă la baza proceselor de producție din cadrul
S.C. Dechatlon S.R.L. este bumbacul sub formă de fire. Având cea mai importantă
pondere în totalul costurilor de producție reduc erea consumului de bumbac pe
produs și implicit a costurilor aferente acestei materii prime de bază trebuie să
devină o prioritate la nivelul firmei.
În vederea reducerii consumurilor specifice de bumbac pe unitat ea de produs
și implicit a costurilor cu această materie primă de bază, costuri a căror pondere se
situează la aproape 44% din totalu l costurilor de producție, î n cadrul societății
analizate se poate acționa pe mai multe căi.
O primă cale și cea mai importantă o reprezintă modernizarea si
retehnologizarea secției de tricotat prin achizitionarea unor mașini noi și
performante, cu performanțe comparabile cu cele ale țărilor dezvoltate . Aceste
mașini au poisibilitatea de a realiza țesături de o finețe deosebită, în conditiile unor
pierderi tehnologice infime în comparație cu mașinile existente în dotarea societății
care sunt modele ale anilor ’9 0.
Prin această acțiune se vor putea realiza produse ce vor avea prețuri de
vânzare comparabile, dar cu un cost de producție mult mai mic ca urmare a
reducerii consumului de bumbac /m2 de țesătură. Se aprecizează că dup ă
modernizarea secției de tricotat, prin achiziționarea de utilaje moderne, cantitatea de
bumbac necesară pentru realizarea producției actuale va înregistra o scădere cu circa
30% , ceea ce va determina o reducere similară a cheltuielilor cu această materie
primă.
Ținând cont că ponderea cheltuielilor efectuate de firmă pentru
aprovizionarea cu bumbac este de 43,7% din costul total al producției, se poate
aprecia influența acestei măsu ri asupra cheltuielilor totale ale firmei.

Se poate observa că, în cazul ap licării acestei măsuri, cheltuielile totale ale
firmei vor marca o scădere cu 13,11% ceea ce va însemna economisirea anuală a
4.436.806 lei în condițiile menținerii producției actuale.

15
Retehnologizarea secției de tricotat necesită achiziționarea a 20 de mașini
noi și modernizarea a altor 20 de mașini aflate în exploatare. Prețul unei mașini de
tricotat noi, de ultimă generație este de aproximativ 18.000 lei, iar cheltuielile
necesare pentru modernizarea unei mașini de real izat tricot sunt de circa 8.000 lei.
De aici r ezultă că pentru achiziționarea utilajelor necesare modernizării secției de
tricotat sunt necesare aproximativ 368.000 lei. La aceste cheltuieli se mai adaugă
aproximativ 6.000 lei cheltuieli cu:
– refacerea instalației electrice din secție;
– amplasarea masinilor pe pozitii și alimentarea cu utilități;
– alte lucrări efectuate în vederea adaptării infrastructurii secției la cerințele
impuse de utilizarea noilor tehnologii de fabricație.
Deci efor tul total al întreprinderii, necesar modernizării secției de tricotat este
de 374,000 lei.