CAPITOLUL 2. R ESPONSABILIT ATEA SOCIAL CORPORATIST Ă [622432]

15
CAPITOLUL 2. R ESPONSABILIT ATEA SOCIAL CORPORATIST Ă
LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ȘI R OMÂNI EI

2.1. CSR (C ORPORATE SOCIAL RESPONSABILITY) – ÎN C ONTEXT
EUROPEAN
În pr ezent, un număr din c e în ce mai mare de organizații constată că, într -un m ediu
puternic c oncurențial, politica maximizării pr ofituril or pe termen scurt nu m ai reprezintă o
garanție a succesului c omercial și că o astfel de politică ar trebui îns oțită d e un
comportament social-responsabil. O companie care își desfășoară activit atea economică în
mod responsabil are în vedere nu num ai satisfacerea nevoilor clienților și ale acționarilor ci
și int eresele celorlalte părți afectate, imp actul s ocial și d e mediu al acțiunil or sale. O astfel
de atitudin e îi poate asigur a competitivit atea pe termen lung și reprezintă c ontribuți a
mediului d e afaceri la dezvoltarea durabilă.
Comisia Europeană definește Responsabilitatea Socială Corporativă (RSC) c a fiind
„un c oncept prin c are companiile integrează pr eocupări s ociale și de mediu în activitățil e
lor comerciale și int eracțiunil e cu stakeholderi, în m od voluntar” ăComisia Europeană,
2015).
O altă d efiniți e general acceptată este cea oferită d e Dow Jones Sust ainability
Indexes: „un m od de abordare a afacerilor care creează valoare pe termen lung p entru
acționari, prin v alorificarea oportunitățil or și m anagementul riscuril or ce decurg din
transformăril e economice, sociale și de mediu” ( Dow Jones Sust ainability Ind exes, 2005) .
Inițiativele RSC ale diferitelor organizații nu r eprezintă o noutate la nivel european.
Conceptul actual de responsabilitate socială se diferențiază însă d e inițiativele din tr ecut
prin g estionarea într-o manieră str ategică și d ezvoltarea instrum entelor necesare în acest
sens.
Prin abordarea strategică, RSC nu m ai reprezintă o sumă d e acțiuni altruist e
ocazionale, ci d evine o componentă a activității d e marketing, un m od de adaptare a
companiilor la noile cerințe ale pieței.
Oferta unei firm e trebuie să reflecte preferințele clienților. RSC adaugă o nouă
dimensiun e valorii pr oduselor, dim ensiun e pentru c are există un număr t ot mai mare de
clienți dispuși să plăt ească. Situ ația este de tip win -win, obținându -se beneficii atât pentru
firmă cât și p entru s ocietate în ansamblu.

16
2.1.1. Rolul comunității europene în pr omovarea responsabilității s ociale
Conceptul d e CSR este înțeles diferit în fi ecare țară m embră a Uniunii Europene,
deși avem dir ectivele europene care guvernează sp ațiul comunit ar, în c ele din urmă t otul se
rezumă l a comprehensiun ea fiecărui m embru în funcți e de cultur a și specificul său.
În timp c e foarte multe companii americane (58,5%) c onsideră implic area socială
ca parte integrantă a valorilor de bază ale companiei, în Europa lucruril e stau altfel.
Organizațiile franceze au pus accentul p e două pr obleme princip ale:
– Protecția mediului – 62,1%
– Calitatea produselor și a serviciil or.
Această constatare sugerează că organizațiile/firmele franceze au avut o tendință d e
a adopta o abordare foarte concentrată a CSR.
În plus, firm ele care au menționat faptul că pr otecția mediului este o problemă d e discut at,
au afirmat, de asemenea, administr area impactului asupra mediului c a un pr oces.
Organizațiile franceze au alocat cea mai mare atenție zonelor de responsabilitate socială,
care au fost strâns l egate de activitățil e lor de producți e.
Firm ele olandeze sunt d e asemenea preocupate de mediu, d ar au adus în discuți e și
alte probleme cum ar fi: inv estițiil e în artă și cultură (29,2%) și sănăt atea și securitatea
angajaților.
În cele din urmă, firm ele britanice au furniz at niv elul cel mai echilibr at de interes
pentru div erse probleme. Chi ar dacă m ediul înc onjurăt or a fost menționat de multe ori, alte
probleme ale comunității, au primit, d e asemenea, o atenție considerabilă.
Companiile franceze sau olandeze încearcă să își c onstrui ască o imagine
responsabilă s ocial prin pr actici l egate de procesul d e producți e, înc ercând să limit eze
impactul asupra mediului.
Firm ele britanice au luat în c alcul o abordare intermediară față de practicil e
utiliz ate în Europa continentală, adică, nu s -au limit at la activitățil e tradiționale de
producți e și au extins înț elegerea fenomenului d e CSR până l a programe filantropice și de
voluntariat.(Matten & M oon, 2004, pp.223 -239)
Referindu -ne la guvernele statelor membre am putut observa în ultimul d eceniu că
acestea au înc ercat să d evină r esponsabile social încur ajându -i pe oamenii d e afaceri să
procedeze la fel în c adrul c ompaniilor lor și să s e comporte de o manieră responsabilă și
sustenabilă.
În acest sens, guv ernele au fost implic ate într-un n ou tip d e relație cu m ediul d e
afaceri și s ocietatea civilă p entru a promova practici r esponsabile și sust enabile (Fig.2.1).

17

Figur a 2.1. Modelul relațional privind analiza politicil or public e ale CSR

Sursă – Laura Albareda, Josep M. L ozano, Tamyko Ysa, Public P olicies on Corporate Social Responsibility:
The Role of Governments in Europe, Journal of Busin ess Ethics 2007, N o. 74, p ag.395

Politicil e public e ale CSR f ac referire și la o abordare a unor politici soft, unde rolul
Guvernului este de a colabora cu m ediul d e afaceri facilitând utiliz area mijloacelor si
uneltelor ”soft” ( acestea se referă în sp ecial la ghiduri d e bune practice). (Albareda,
Lozano & Ys a, 2007, pp.391 -392)
Comisia Europeană pr omovează responsabilitatea socială a întreprind erilor în
Uniun ea Europeană și în lum e. Astfel, aceasta stabilește priorități și acțiuni în m aterie de
CSR, p entru o mai bună exploatare a potențialului într eprind erilor în b eneficiul d ezvoltării
durabile și al strategiei pentru cr eștere economică și ocuparea forței de muncă.
Într-un context de concurență m ondială sp orită și d e îmbătrânir e a populației, UE
trebuie să stimul eze producți a întreprind erilor care își respectă responsabilitățil e sociale. În
fapt, CSR p oate contribui l a:
– integrarea grupuril or defavorizate pe piața muncii;
– creșterea investițiil or în d ezvoltarea competențelor, în f ormarea pe tot parcursul
vieții și în c apacitatea de inserție profesională a lucrăt orilor;
– îmbunătățir ea sănătății public e, de exemplu prin etichetarea voluntară a produselor
alimentare și a produselor chimic e netoxice;
– inovarea în materie socială și d e mediu;
1.CSR în Guv erne
2.CSR în r elația Guvern – mediu d e afaceri
3.CSR în r elația Guvern – societate
4.CSR în r elația Guvern – mediu d e afaceri
și societate

18
– reducerea poluării și utiliz area mai rațională a resurselor naturale (obținerea
etichetei ecologice europene și inv estițiil e în eco-inovare);
– respectarea valorilor europene și a normelor privind dr epturil e omului, pr otecția
mediului și a muncii;
Trebuie susținut e acțiuni d e promovare a CSR, în primul rând instituir ea unui
parteneriat consolidat, mai amplu d ecât alianța, care să implic e nu doar într eprind erile, ci și
părțil e interesate și autoritățil e regionale și naționale (în sp ecial, din st atele membre în care
CSR este mai puțin d ezvoltată și din statele aderente și candidate).
Totodată este necesară sprijinir ea inițiativelor multil aterale care implică ONG-urile
și partenerii sociali la nivel sectorial, dar și c ooperarea cu st atele membre în cadrul
grupului r eprezentanților naționali la nivel înalt pentru CSR, în sc opul m obilizării
instrum entelor naționale și regionale. De asemenea, trebuie pus accentul și p e
sensibiliz area consum atorilor cu privir e la impactul alegerilor lor și int egrarea CSR în
cadrul studiil or oferite de școlile de management al afacerilor și d e alte instituții d e
învățământ. ( http:// europa.eu/legislation_summ aries/external_trade/c00019_r o.htm)

2.1.2. RSC din perspectiva mediului d e afaceri
Factori motivatori. B eneficii. Abordarea unei politici RSC în c adrul un ei firm e
poate fi m otivată de factori int erni (m otivul iniți al al înființării organizației, cultur a
organizațională, str ategii etc.) și d e factori externi.
Princip alii factori externi țin d e mediu și d e caracteristicil e pieței: schimbăril e
climatice, poluarea, opoziția față d e globalizare, criz ele energetice, inv estitorii,
consum atorii, autoritățil e public e, ONG-urile, sindic atele, alte companii, asociații de firme,
furniz ori.
Motivațiile interne sunt l egate în mare parte de beneficiil e pe care companiile le pot
obține. Lit eratura de specialitatea oferă rezultatele a numeroase cercetări c antitative și
calitative realizate în ultimii ani, care demonstrează că firm ele obțin avantaje importante
prin adoptarea unei politici s ocial-responsabile: îmbunătățir ea performanțelor financiare,
reducerea costuril or de operare, îmbunătățir ea imaginii mărcii și a reputației, creșterea
vânzăril or și a loialității cli enților, creșterea productivității și c alității, cr eșterea capacității
de atragere și retenție a angajaților, reducerea supravegherii organism elor de reglementare,
acces la capital.

19
Obstacole. Raportul fin al al CSR EMS F orum sint etizează rezultatele consultăril or,
și identifică o serie de dificultăți în orientarea către un comportament social-responsabil.
Princip alele obstacole, reale sau percepute, sunt l egate de a stabili d acă o abordare RSC
aduce beneficii n ete și de adoptarea unei anumit e practici RSC s au a unui anumi t
instrum ent (CSR EMS F orum, 2014, pp.9 -10):
– Adoptarea unei orientări RSC implică eforturi și adaptări c ontinu e. Planificarea și
implementarea unor noi modalități d e acțiun e implică timp și inv estiții. B eneficiil e
aduse de o anumită pr actică s au instrum ent RSC nu este prea evident în un ele cazuri,
cu excepția avantajelor de eco-eficiență. Firm ele mai mici nu au înt otdeauna resursele
necesare pentru impl ementarea RSC s au nu urmăr esc astfel de obiective datorită un or
presiuni s au priorități im ediate;
– O curbă d e învăț are abruptă – un nou jargon ce trebuie tradus în limb ajul afacerilor, un
nou mod de a acționa, înregistrări și evidențe suplim entare, un n ou set de organizații și
persoane cu care se interacționează, lips a unor informații util e sau exemple despre ce
au făcut alții. Firm ele, în sp ecial IMM -urile, nu au întotdeauna abilitățil e, resursele sau
experiența de a continu a în acest context;
– Dificultăți în a obține ajutor – unele companii pot fi rezervate în a cere ajutor, neștiind
cu exactitate la care organizații pot apela;
– RSC p oate fi un d omeniu c omplex și n esigur, cu imp act și influ ențe atât în pl an social
și de mediu, cât și în pl an economic;
– Limit e neclare, nevoia de delimit are – care componente ale organizației, care probleme,
în ce zone geografice, cât d e departe trebuie să se manifeste responsabilitatea atunci
când c auzele sunt multipl e și indir ecte? Tr ebuie identific ați stakeholderii, st abilite
mecanism e de comunic are continuă, înț elese priorități și int erese aflate în opoziție;
– Identific area și dezvoltarea unor instrum ente și practici eficiente, credibile și adaptate
particul aritățil or un ei anumit e companii, circumst anțelor ei aflate în p ermanentă
schimb are;
– Colectarea informațiilor și st abilirea nivelului d e încredere;
– Dificultăți în st abilirea unei abordări RSC eficiente și credibile datorită un ei autorități
public e slabe, neaplicării l egilor, infr astructurii sl ab dezvoltate, stakeholderilor locali
lipsiți d e resurse, posibilitățil or limit ate de parteneriate;
– Timpul n ecesar alinierii activitățil or la valorile RSC, în sp ecial pentru c ompaniile
complexe. De asemenea, este posibil c a factorul reputație să nu fi e prea relevant pentru
o anumită c ompanie;

20
– Limb ajul sp ecific RSC tr ebuie adaptat, concretizat, în sp ecial pentru IMM -uri.

2.2. R ESPONSABILIT ATEA SOCIALĂ ÎN R OMÂNI A
Responsabilitatea Socială reprezintă r esponsabilitatea unei organizații față de
impactul d eciziil or și activitățil or sale asupra societății și m ediului, prin c omportament
transparent și etic ce:
– contribui e la dezvoltarea durabilă, inclusiv l a sănăt atea și bunăst area societății;
– ia în considerarea așteptăril e părțil or interesate;
– respectă legile aplicabile și este în concordanță cu n ormele internaționale; și
– este integrat în într eaga organizație și practicat în toate relațiile sale.
Activitățil e includ pr oduse, servicii și pr ocese iar relațiile se referă la activitățil e
organizației în sf era sa de influ ență. ( ISO 26000: 2010 )
O multitudin e de actori dif eriți s unt implic ați în d omeniul CSR în R omâni a.
Aceasta se datorează faptului că d omeniul cuprind e o gamă div ersă d e activități c e
presupun r esponsabilități c omune din p artea autoritățil or public e, sectorului priv at și
societății.
Un sum ar al actorilor cheie și str ategiilor acestora poate fi găsit sub f orma acestei
scheme:
Figur a 2.2. Actori cheie și str ategiile acestora în domeniul d e CSR

Sursa – Institutul Austriac pentru C ercetare în Domeniul IMM

În Români a, conceptul d e responsabilitate socială corporativă a apărut în anii 1990,
odată cu apariția mai mult or ONG-uri, în sp ecial a unora cu sc op um anitar, fondate cu
sprijinul instituțiil or internaționale, public e sau priv ate.
Acest fenomen a fost urm at în anii 2000 d e reforme majore, ca parte a pregătirii
pentru int egrarea în Uniun ea Europeană, r eforme ce au influ ențat implic area companiilor

21
mari și mici în activități d e CSR ce au constat în m are parte în restructur area/înlocuirea
tehnologiilor de producți e cu un ele mai prietenoase cu m ediul și în mă suri s ociale ce au
vizat angajații sau societatea. Datorită l egislației vaste în aceste domenii, există c ompetiție
constantă în c eea ce privește tehnologiile folosite care trebuie să asigur e protecția mediului
și a angajaților și p entru a promova dezvoltarea durabilă.
Impl ementarea de practici r esponsabile de către sectorul privat a devenit m ai
puternică în urm a aderării l a UE și a fost condusă în princip al de implic area companiilor
multin aționale care au transferat din pr acticil e și cultur a organizațională de la sediile
centrale la nivel local și, m ai târziu, d e către oportunit atea de a accesa fonduri europene.
Pe lângă tr ansferul d e cunoștințe și bun e practici în ț ară, un alt tip d e companii și
industrii r esponsabile s-au dezvoltat în urm a integrării europene – companiile al
căror obiectiv d e busin ess în sin e este responsabil. Aceste companii d esfășoară
activități d e busin ess care prin n atura lor aduc b eneficiu m ediului și/s au comunitățil or, iar
responsabilitatea lor rezultă în m od indir ect din pr odusele și serviciil e pe care le
produc/furniz ează. C ele mai relevante astfel de exemple în Români a cuprind industriil e de
energie regenerabilă și m anagement al deșeurilor, turism rur al sau eco-turism, pr ecum și
comercializarea produselor ecologice sau organice.
Comportamentul c orporativ responsabil a fost evaluat iniți al în R omâni a în baza
unor considerații comerciale și de imagine și reputație, nu din punct d e vedere al
dezvoltării dur abile și al nevoilor părțil or interesate.
În ultimii ani s-a observat o creștere în impl ementarea celei de a doua abordări,
practicil e responsabile fiind t ot mai mult asociate cu succ es pe termen lung, dir ect
proporțional cu d ezvoltarea comunității, bunăst area mediului și cu pr acticil e și relațiile din
sfera de influ ență.
Precum și în alte țări, există m ai mult e niveluri d e conștientizare și implementare
practică a CSR.
În Români a, dezvoltarea domeniului d e CSR s e află încă în st adiu d e început. În
timp c e multin aționalele și marile companii românești și -au dezvoltat treptat o cultură a
unui c omportament responsabil, în mult e dintr e cazuri CSR este încă asociat cu fil antropia
și se concentrează pe donații, sp onsorizări și activități d e relații public e.
Instrum entele de CSR c el mai frecvent lu ate în considerare cuprind: c oduri d e
conduită c orporativă, inv estiții s ociale, raportare și audit s ocial și d e mediu. (I amandi,
2011, pp.113 -117)

22
Un număr r edus d e companii au adoptat o abordare strategică, int egrând CSR în
practicil e de bază, influ ențând astfel deciziil e și activitățil e companiei. Conceptul în sin e
nu pare sufici ent de cunoscut d e către IMM -uri, cu t oate că pr acticil e respective par să fi e
implementate și num eroase.
Încorporarea CSR c a parte din f elul în c are se desfășoară afacerea, face ca această
activit ate de responsabilitat să fie rezistentă la schimbăril e pieței și dificultățil e economice,
asigurând un c omportament de busin ess responsabil în m od constant. Cât timp CSR este
adiacent activității c entrale de busin ess, ca o funcți e sau activit ate separată (ex. fil antropia),
este supus c onstrâng erilor și pr esiunil or externe și int erne.
Domeniile cel mai adesea acoperite prin iniți ative de CSR în R omâni a includ
bunăst area copiilor, educație, artă, r eligie, mediu și sp ort. Iniți ativele de CSR nu s e
limit ează doar la investiții în c omunit ate, ci cuprind și r esponsabilități în sfera de influ ență
și față de clienți, pr ecum și bunăst area angajaților. În funcți e de comunități, un ele dintr e
cauze precum bunăst area copiilor și educația, servicii p entru grupuri s ociale în situ ație de
risc s au religia sunt mult m ai adesea abordate decât alte tipuri d e inițiative.( Dittel, Bil ova
& Simk ova, 2007 , pp.87 -98)
Un studiu exploratoriu d esfășu rat în 20 16 pe un eșantion de 205 c ompanii
românești, organizații m ari și IMM -uri, a sublini at că pr esiunil e externe (ONG-uri, m edia,
autorități public e), reputația mai bună și p opularitatea subiectului în sin e reprezintă
princip alele motivații de a implementa CSR într-o organizație.

Tabel 2.1. Descrierea eșantionului d e organizații particip ante
No of employees Percentage Turn over (EUR) Percentage
Below 9 20,59% Below 50 000 16,83%
10-49 24,51% 50 001 – 500 000 26,24%
50-249 21,08% 500 001 – 5 mil 18,81%
249-1000 20,10% 5 mil – 10 mil 7,92%
Above 1000 13,73% Above 10 mil 30,20%
Total Total 100,00%
Sursă – www. europe.eu.ro

23
Figur a 2.3. Motivații pentru impl ementarea CSR

Sursă – www. europe.eu.ro

Specialiștii au sublini at de asemenea că de cele mai mult e ori dir ectorul g eneral
este responsabil d e administr area activitățil or de CSR și m ai apoi departamentele de
marketing și r elații cu publicul. Au mai sublini at și că d oar 2% dintr e companii par să aibe
un departament sp ecific și că în aproximativ 28% din c azuri r esponsabilitățil e de CSR nu
sunt inclus e în mod formal în fiș a de post a angajaților.( www. europe.eu.ro)
Autoritățil e public e centrale, locale și regionale sunt adesea insufici ent implic ate în
promovarea conceptului d e CSR în beneficiul c omunitățil or și în cr earea unui c adru
susținăt or și a unor condiții f avorabile pentru a încur aja organizațiile să se implic e în
practici r esponsabile. Eforturil e autoritățil or public e în ceea ce privește campaniile de CSR
sunt încă sl abe. În ciud a acestor aspecte, este recomandat și necesar ca organizațiile
românești să adopte un comportament responsabil pentru a putea concura pe piață.
Strategia Națională pentru Pr omovarea CSR sublini ază prioritățil e, obiectivele și
princip alele direcții p entru impl ementare.(Anexă)
Această str ategie presupun e implic area activă a sectorului public în pr omovarea
responsabilității s ociale la nivelul c ompaniilor și a altor organizații, fie prin oferirea de
consiliere, informații și instruir e, fie prin adoptarea unor acte normative cu imp act în
promovarea responsabilității s ociale corporative.
Strategia încur ajează companiile private să elaboreze politici pr oprii, c oduri d e
etică, st andarde, să f aciliteze accesul l a informații și să d ea dovadă d e transparență în
politica de angajare și pr omovare, să i a măsuri cl are împotriva corupți ei, pornind d e la
premisa că acele companii care aplică în m od activ principiil e RSC p ot să își c onsolideze 31%
20% 18% 10% 8% 5% 4% 3% 1% we are forced by the external
pressure
it increases the company's
reputation
it's fashionable
it's our competitive advantage
we are bound by parent
company
it's part from our PR and
marketing programme
attracts and maintain good
employees
the competition is doing such
activities
there are tax deductions

24
competitivit atea și să își sp orească r eputația, în timp c e companiile care nu reușesc să f acă
acest lucru v or sup orta consecințele negative în domeniul accesării c apitalului, al recrutării
și al interacțiunii cu s ocietatea.
Obiectivele strategiei sunt:

În ciud a progresului s emnific ativ înr egistrat în țara noastră cu privir e la integrarea
de practici r esponsabile în activit atea de bază a organizațiilor, o serie de provocări c ontinuă
să fie prezente, provocări c e trebuie adresate de toți actorii ch eie, precum:
– creșterea conștientizării s emnific ației de RSC și a abordării int egrate pe care o
presupun e implementarea de practici r esponsabile;
– creșterea conștientizării n evoilor și b eneficiil or asociate cu înc orporarea de practici
responsabile în obiectivele și operațiunil e de busin ess pentru a asigur a un succ es
sustenabil;
– creșterea transparenței, monitorizării și evaluării impactului iniți ativelor de RSC
asupra tutur or părțil or interesate implic ate sau afectate.
Economico -financiare – creșterea responsabilității organizațiilor cu
privire la protecția mediului ;
Sociale – informarea populației cu privire la RSC ;
De mediu – consolidarea competitivității companiilor și menținerea
unei relații responsabile cu angajații, consumatorii, acționarii și alți
stakeholderi.
De educație și cercetare – creșterea gradului de cunoaștere și instruire cu
privire la conceptul de RSC și manifestarea interesului față de cercetare
și dezvoltare ; integrarea RSC în programe de formare profesională
continuă și în programa universităților.

25

ANEXĂ

Analiza SWOT privind impl ementarea RSC în R omâni a

Punct e tari Punct e slabe
 Deschid ere și int eres ale societății în g eneral
către RSC și r elativa noutate a conceptului în
spațiul public
 Implic are a companiilor multin aționale și a
unora dintr e marile companii r omânești în
inițiative de RSC.
 Creșterea continuă a numărului d e inițiative
de tip RSC și d e bune practici în acest
domeniu la nivel național
 Nivel în cr eștere a interesului c onsum atorilor
pentru pr odusele/serviciil e companiilor
responsabile social  Cunoaștere insufici entă a conceptului d e RSC l a
nivelul societății
 Absența unor studii, c ercetări și evaluări s ociologice
ample asupra gradului d e cunoaștere și aplicare a
RSC în Români a
 Slabă cun oaștere și implic are a organizațiilor și
întreprind erilor mici și mijl ocii în iniți ative de RSC
 Slabă aplicare a investițiil or și achizițiil or
responsabile social
 Implic are la nivel sup erficial a organizațiilor în
activități d e RSC, fără abordarea cauzelor
problemelor sociale
 Nivel de cunoaștere redus și insufici entă aplicare a
drepturil or consum atorilor
 Corupți e cu efecte directe asupra mediului d e RSC
 Capacitate insufici entă a organizațiilor/părțil or
interesate de reprezentare și manifestare a intereselor
acestora
 Insufici entă d ezvoltare a unei culturi d e afaceri axată
pe valori morale
Oportunități Amenințări
 Beneficiil e pentru c ompanii, c omunități,
societate, m ediu d e afaceri, m ediu
înconjurăt or ș.a. ale unei abordări str ategice a
companiilor, care să int egreze RSC
 Importanța atașată RSC l a nivel european și
internațional
 Oportunități d e dezvoltare și implic are în piața
europeană/int ernațională pentru IMM -uri
 Oportunit atea de a învăț a, prelua și adapta
bune practici și l ecții învăț ate din experiența
altor state mai dezvoltate
 Creșterea importanței reputației companiilor,
a politicil or d e mediu în alegerile
consum atorilor
 Oportunități d e finanțare pentru iniți ative cu
componentă d e RSC oferite de UE
 Atitudin e pozitivă a cetățenilor cu privir e la
implic areacompaniilor în comunit ate/societate
 Un m ediu înc onjurăt or m ai pr otejat de
efectele negative ale activitățil or umane  Absența unor politici public e coerente de promovare
a CSR/SR
 Absența unui c adru legislativ coerent și consistent
 Deficiențe în aplicarea legislației
 Întârzi eri privind st andardele acceptabile în
domeniile conexe RSC ( ex. m ediu înconjurăt or) în
comparație cu alte state membre UE
 Riscul d e exclud ere/blocare a accesului c ompaniilor
românești pe anumit e piețe
 Suport și implic are insufici entă a autoritățil or
public e în promovarea și aplicarea RSC
 Lipsa fonduril or bug etare pentru pr omovarea
aplicării RSC